date barlad

Upload: cata

Post on 05-Jul-2018

216 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/15/2019 Date Barlad

    1/10

    Bârlad

    Nu confunda i cuț   râul Bârlad .

    Bârlad

     — Municipiu  — 

    Statuia lui Alexandru Ioan Cuza, în centrul municipiului

    Bârlad

    Stemă

    https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_B%C3%A2rladhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Municipiile_Rom%C3%A2nieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Municipiile_Rom%C3%A2nieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuzahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuzahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Municipiile_Rom%C3%A2nieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuzahttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_B%C3%A2rlad

  • 8/15/2019 Date Barlad

    2/10

  • 8/15/2019 Date Barlad

    3/10

    !e edin ăș ț Bârlad-.

    Componen ăț Bârlad-.

    -u$ernare

     % .rimar Con#tantin Con#tantine#cu-.*.(PS/, 

    0++*)

    Supra/a ăț

     % +otal 0+ 1m2

    .opula ieț  (0+&&)&.0.

     % +otal 3 4456 locuitori

     % &timare 200 '7654

    Cod po talș 6&888

    Site e: %ttp9::;;;7primaria

  • 8/15/2019 Date Barlad

    4/10

  • 8/15/2019 Date Barlad

    5/10

  • 8/15/2019 Date Barlad

    6/10

    est>. Multă vreme regiunea a %ost socotită ca lipsită de resurse capaile să dezvolte i să între ină oș țvia ă economică relevantă, însă cercetările geologice e%ectuate în zonă au pus în eviden ăț țasemenea resurse? Cidrocaruri =predominant gazei%ere> ce se găsesc în dealurile )utovei, înpreajma localită iiț  /lăvăne tiș , pietri uri =ca material de construc ii> deș ț  Bălăăne tiș  =3ânde ti> ce seșgăsesc în platoul 3ovurluiului, argile si leCmuri leossoide =pentru %aricarea cărămizilor deconstruc ii>, straturi aFui%ere =cu un grad ridicat de mineralizare, ce le6ar putea %ace utile înț

    tratamente terapeutice>, ape de adâncime =e:celente surse potaile>.

    Istoric&modi%icare E modi%icare sursă'

    Istoria timpurie&modi%icare E modi%icare sursă'

    3ercetările arCeologice de pe raza ora ului au scos la lumină urmele unor activită i me te ugăre tiș ț ș ș șcum ar %i reducerea minereului de %ier i o inerea %ierului din solurile %eruginoase locale, %ier din careș țse realizau în ateliere specializate di%erite oiecte i unele unelte agricole, datând din -ecolul 5 6ș5. *nsă tot pe raza ora ului au %ost surprinse i urmele unor activităti de o inere si prelucrare aș ș ț%ierului, mult mai vecCi, încă din secolele -ecolul V 6 V. *n aceea i a ezare a %ost descoperit cel maiș șmare centru me te ugăresc de prelucrare a cornului de cer din sud6estul 9uropei, datând dinș șaceea i perioadă. 7e alt%el urme ale unor străvecCi civiliza ii au %ost identi%icate pe raza ora uluiș ț ș

    atestând un înalt nivel de dezvoltare încă de acum $000 de ani.Perioada medievală&modi%icare E modi%icare sursă'

    Biserica 7omnească

    Biserica -%ântul -piridon

    ntensa activitate me te ugărească a dus la dezvoltarea economico6socială timpurie a localită ii careș ș ța devenit centrul politico6administrativ acelui stat medieval cunoscut în izvoarele vremii su numele

    https://ro.wikipedia.org/wiki/Colinele_Tutoveihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Colinele_Tutoveihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gl%C4%83v%C4%83ne%C8%99ti,_Bac%C4%83uhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gl%C4%83v%C4%83ne%C8%99ti,_Bac%C4%83uhttps://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83l%C4%83b%C4%83ne%C8%99ti,_Gala%C8%9Bihttps://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83l%C4%83b%C4%83ne%C8%99ti,_Gala%C8%9Bihttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Covurluihttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&veaction=edit&vesection=4https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&action=edit&section=4https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&veaction=edit&vesection=5https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&action=edit&section=5https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&veaction=edit&vesection=6https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&action=edit&section=6https://ro.wikipedia.org/wiki/Colinele_Tutoveihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gl%C4%83v%C4%83ne%C8%99ti,_Bac%C4%83uhttps://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83l%C4%83b%C4%83ne%C8%99ti,_Gala%C8%9Bihttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Covurluihttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&veaction=edit&vesection=4https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&action=edit&section=4https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&veaction=edit&vesection=5https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&action=edit&section=5https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&veaction=edit&vesection=6https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&action=edit&section=6

  • 8/15/2019 Date Barlad

    7/10

    de ara Berladnicilor Ț   =G)erra BerladensisG, cum apare în unele izvoare izantine  i în unele acteșemise de cancelaria papală>.

     *n $4 este datată prima men iune documentară a ora ului Bârlad, centrul unei %orma iuni politiceț ș țlocale ce cuprindea partea de mijloc i de sud aș  Moldovei.  *n mod eronat unii istoricii nu sunt deacord că această men iune %ace re%erire la Bârlad.ț &necesită citare'

    n alt document important este cel emis de către domnitorul le:andru cel Bun =400 6 4#2>, careatestă e:isten a unui târg la Bârlad i prin care dăruie vama târguluiț ș  Mănăstirii Bistri aț  pentru între inere. pari ia timpurie a târgului se datorează a ezării sale la răscrucea dintre drumurileț ț școmerciale care legau centrul i nordul Moldovei cu lumea izan ului i cea orientală.ș ț ș

  • 8/15/2019 Date Barlad

    8/10

  • 8/15/2019 Date Barlad

    9/10

    denumit 7eal, între zona centrală i 3imitirul I9ternitateaJ. se întindea de la 3azărmi la /rădinaț ș(ulică, străătând ora ul pe o lungime de circa 4 Om, %iind pavată cu piatră cuică de granit, înșdreptul /rădinii (ulice %iind as%altată.

    Centrul cultural&modi%icare E modi%icare sursă'

    Muzeul PVasile (ârvanJ

    (avilionul e:pozi ional P/uguianuJț

    3entrul 3ultural PMiCai 9minescuJ

    https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gheorghe_T._Negru%C8%9Bi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gheorghe_T._Negru%C8%9Bi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gheorghe_T._Negru%C8%9Bi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&veaction=edit&vesection=9https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&veaction=edit&vesection=9https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&action=edit&section=9https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gheorghe_T._Negru%C8%9Bi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&veaction=edit&vesection=9https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C3%A2rlad&action=edit&section=9

  • 8/15/2019 Date Barlad

    10/10

    3asa de 3ultură P/eorge )utoveanuJ

    • GBârlad, o vreme... un %el de Qeimar...G 6 /. 3ălinescu, storia literaturii române... 9d.a 6a,Bucure ti +"2, p.141.ș

    • G*n Bârlad, orice %apt de spiritualitate nu poate %i o întâmplare...G 6 3. 7. eletin, Revista(agini Medicale Bârlădene, 2162$, p.2.

    Rolul important pe care l6a jucat Bârladul este re%lectat i în avântul pe care îl cunoa te dezvoltareaș șactivită ilor culturale. st%el laț   decemrie "#2 se descCide prima G coală de ăie i nr.G. (rimulȘ țpas spre învă ământul secundar din ora este %ăcut la data deț ș  2 octomrie "41 când ia %iin ățG3lasul real /C. Ro ca 3odreanuG. *n anulș  "!", G3lasul Real 3odreanuG se trans%ormă în gimnaziu,%iind singurul ora din Moldova, cu e:cep ia a iului, în care %unctionează un gimnaziu. 3a urmare aș ț șre%ormei invă ământului realizată de domnitorul l. 3uza în anulț  "14, gimnaziul se trans%orma inliceu, numarându6se printre primele ora e din ara în care %unc iona un liceu.ș ț ț

    n rol important în dezvoltarea, propagarea i a%irmarea vie ii spirituale l6a avut i presa locală, careș ț șnumăra peste !0 de pulica ii periodice in a doua jumătate a sec. 55 i până în primele deceniiț șale sec. 55. (rimul spital pulic se inaugurează în anul "#" prin contriu ia o tească i dona iileț ș ș țunor intelectuali ârlădeni.

    7ezvoltarea învă ământului a creat o puternică atmos%eră spirituală care a determinat crearea unorținstitu ii de cultură specializate. st%el, în anulț  +0+ pro%esorul -troe -. Belloescu donează ora ului oșclădire, cu destina ie testamentară de a %i %olosită pentru adapostirea unei ilioteci pulice i a unuiț șmuzeu. *n anul +4 un grup de intelectuali ârlădeni în %runte cu pro%esori de la Liceul 3odreanu seconstituie în Comitetul de fondare a muzeului bârlădean, muzeu care î i inaugurează activitatea cu oșpinacotecă i o e:pozitie de istorie.ș

    (rintre societătile cultural6literare e:istente în Bârlad se numără i Pcademia BârlădeanăJ, în%iin atăș ț în anul +! de un grup de intelectuali, în %runte cu poetul /eorge )utoveanu, )oma 3Ciricu ăț , )udor (am%ile, societate care des%ă oară o prodigioasă activitate atât în domeniul crea iei literare cât i înș ț șdomeniul muzicii i artelor plastice. ctivitatea acestei societă i a prilejuit participarea unor mariș țpersonalită i ale culturii române ti care au poposit pe aceste meleaguri. (rintre ace tia se numărăț ș șmarele istoricHicolae orga, marele muzician /eorge 9nescu, poe ii i scriitoriiț ș   le:andru

    VlaCu ăț , 3incinat (avelescu, 3ezar (etrescu, Victor on (opa, /eorge )opârceanu, onel)eodoreanu, )udor Vianu, /eorge Bacovia, Vasile Voiculescu  i al ii.ș ț

     ctivitatea teatrală ârlădeana deutează în a doua jumătate a secolului 55. ici a e:istat o clădirea teatrului unde, începand cu anul "10, trupe de actori conduse de Matei Millo, l. . Roescu aupoposit pe scena teatrului ârlădean. 3lădirea a e:istat pe locul unde este Baia 3omunală.

     *n secolul 55 a e:istat un teneu (opular i un )eatru Muncitoresc a căror activitate a %ăcut posiilșca în anul +!# să ia %iin ă )eatrul de stat PVictor on (opaJ.ț

    https://ro.wikipedia.org/wiki/1_decembriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1832https://ro.wikipedia.org/wiki/1832https://ro.wikipedia.org/wiki/2_octombriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1846https://ro.wikipedia.org/wiki/1846https://ro.wikipedia.org/wiki/1858https://ro.wikipedia.org/wiki/1858https://ro.wikipedia.org/wiki/1864https://ro.wikipedia.org/wiki/1864https://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1838https://ro.wikipedia.org/wiki/1838https://ro.wikipedia.org/wiki/1909https://ro.wikipedia.org/wiki/1909https://ro.wikipedia.org/wiki/Stroe_S._Belloescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Stroe_S._Belloescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1914https://ro.wikipedia.org/wiki/1915https://ro.wikipedia.org/wiki/1915https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Tutoveanuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_Chiricu%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_Chiricu%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Pamfilehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Pamfilehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Pamfilehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorgahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorgahttps://ro.wikipedia.org/wiki/George_Enescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/George_Enescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Vlahu%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Vlahu%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Vlahu%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Vlahu%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Cincinat_Pavelescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cincinat_Pavelescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar_Petrescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar_Petrescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Ion_Popahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Ion_Popahttps://ro.wikipedia.org/wiki/George_Top%C3%A2rceanuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Teodoreanuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Teodoreanuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Teodoreanuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vianuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/George_Bacoviahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Voiculescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1860https://ro.wikipedia.org/wiki/Matei_Millohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Matei_Millohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1953https://ro.wikipedia.org/wiki/1953https://ro.wikipedia.org/wiki/1_decembriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1832https://ro.wikipedia.org/wiki/2_octombriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1846https://ro.wikipedia.org/wiki/1858https://ro.wikipedia.org/wiki/1864https://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1838https://ro.wikipedia.org/wiki/1909https://ro.wikipedia.org/wiki/Stroe_S._Belloescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1914https://ro.wikipedia.org/wiki/1915https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Tutoveanuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_Chiricu%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Pamfilehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Pamfilehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorgahttps://ro.wikipedia.org/wiki/George_Enescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Vlahu%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Vlahu%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Cincinat_Pavelescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar_Petrescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Ion_Popahttps://ro.wikipedia.org/wiki/George_Top%C3%A2rceanuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Teodoreanuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Teodoreanuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Vianuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/George_Bacoviahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Voiculescuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1860https://ro.wikipedia.org/wiki/Matei_Millohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttps://ro.wikipedia.org/wiki/1953