dana verescu - feng shui cu plante

7/23/2019 Dana Verescu - Feng Shui Cu Plante

http://slidepdf.com/reader/full/dana-verescu-feng-shui-cu-plante 1/220

© Editura cartea de buzunar Toate drepturile rezervate.Orice reproducere, integrală sau parţială, prin orice mijloace,efectuată fără consimţământul editurii, este ilegală şi constituie un delict sancţionatde Legea reptului de !utor şi de "odul #enal.

"oordonator$ "ecilia "aragea%&'$ Titel (olea%ecretar de redacţie$ !nne)*arie *oise'edactor$ (elician %coro+eteTenoredactor$ 'odica lordace &raficăcoperta l$ Titel (olea

irector *ar-eting$ &eorgeta *oldovan

irector ifuzare$ Tatiana %tănculescu#' *anager$ "ecilia "aragea

escrierea "# a /i+liotecii 0aţionale a 'omâniei VERESCU, DANA Feng Shui cu plante 1 ana 2erescu/ucureşti$ Editura cartea de buzunar %/0 345)467)685)7955:796;$<57.39

Editura cartea de buzunar

%tr. To-io, nr. 9, %ector 9, /ucureşti".#. 957)O.#. 95Tel.$ =56.=6.75, =56.=6.7=(a>$ =56.=6.75*o+il$ 64??.543.873E)mail$ office@cd+.roAmcarteade+uzunar.roB AAA.cd+.ro

Difuzare: Editura Cartea deBuzunar".#. 957)O.#. 95, /ucureştiTeC.1(a>$ =56.=6.75E)mail$ difuzare@cd+.roLibr ăria NOITeC.1(a>$ ===.83.8?E)mail$ depozit@li+rarianoi.roNDC Grup =666 %'LTel.$ =67.4=.66(a>$ =67.4=,=6E)mail$ [email protected]:C!rlnt

Tel.$ ?36.8=.?9(a>$ ?36.8=.?5E)mail$ [email protected] #D0"TTel.$ =99.78.6?,=9=.65.?4(a>$ =9=.65.?8E)mail$ paideia@f>.ro



0T'OD"E'E j

Originile Feng Shui-ului sunt Ia fel de vechi ca şi cultura chineză. Ceamai timpurie formă de Feng Shui se ocupa mai mult de orientarea favora-

bilă a mormintelor decât de amenaarea locuin!elor celor vii. Se credea căun loc de "nmormântare bun va aduce pace şi prosperitate descenden!ilor celor mor!i.

#eisaul uca un rol important "n modul "n care urma să fie aranat loculde "nmormântare$ "n geoman!ie$ o configura!ie ideală este cea numită%efectul fotoliu&. Ca "n cazul oricărui fotoliu$ care are spătarul "nalt$ pentrua oferi suport$ la 'ord este pozi!ionat un animal mitic ce conferă sta-

bilitate$ (roasca )estoasă neagră. *a +st se află ,ragonul verde$ iar la est$igrul alb. "n fa!ă$ adică spre Sud$ se află #hoeni/ul roşu.

echiul tip de busolă$ mai bine spus compasul orientat spre sud$ numitlo0pan$ a fost inventat de chinezi pentru a se asigura că locul de "nmor-mântare este pozi!ionat corect$ adică se conformează respira!iei vitale a

pământului$ numită chi. Chinezii credeau că aceasta curge prin pământaşa cum sângele curge prin venele corpului uman. e/tele vechi indicăinventarea acestui compas de către legendarul 1uang-i$ "mpăratul2alben$ şi se spune că %,oamna celor nouă ceruri& a fost cea care i-a datcunoaşterea. 3cest compas antic se numea 1in Shi şi este descris ca o bază

pătrată$ numită tablă de divina!ie$ pe care stă un vas cu apă pe care pluteşte o lingură care arată sudul.

"n timpul dinastiei Sang$ compasul a fost adaptat pentru navigarea pemare. "n secolul al 41I-lea$ negustorii arabi au adus compasul "n est.Sosirea compasului "n +uropa nu se putea "ntâmpla "ntr-un moment mai

bun$ ea fiind esen!ială pentru dezvoltarea navigării pe mare.In Feng Shui$ lo0pan este folosit pentru a analiza orientarea unui loc "n

rela!ie cu uşa principală$ patul şi vatra. *o0pan este un obiect circular$ caun compas simplu$ "nconurat de inele mobile pe care sunt "ncriptatecaractere chinezeşti. +/istă aici ma/imum 56 de animale$ iar fiecare ani-mal are un scop propriu$ "n divina!ie. Compasul este "mpăr!it "n opt



Feng Shui cu plante

sec!iuni sau trigrame. Cele opt trigrame au fost dezvoltate mai departe "ncele 67 de he/agrame din I-Ching$ cu informa!iile astrologice privind cele8ece Ceruri$ 9: ramuri terestre$ ; elemente şi corpurile cereşti.

C"I #$l%#rima dată când termenul Feng Shui apare "ntr-un te/t antic este "ntr-un pasa din Cartea "nmormântărilor$ scrisă de 2uo #o$ "n secolul al I-lea<%Chi călăreşte feng =vântul>$ dar este re!inut când "ntâlneşte shui =apa>&.

#rincipiul Feng Shui sus!ine că un loc geografic care atrage apa esteoptim atunci când este urmat de un loc care captează vântul. 3ceste douăelemente sunt cele care afectează şi dau formă mediului ambiant$ care esteviu datorită for!ei ascunse a lui chi.

Chi este un concept greu de definit. +ste descris frecvent ca respira!ievitală sau energie vitală. +I se găseşte "n mediul ambiant şi este purtat decurgerea aerului. ?@nturile puternice pot să diperseze chi-ul$ iar apa "l

poate re!ine. (arierele$ precum mun!ii$ clădirile$ zidurile sau mobila$ pot

bloca mişcarea lui chi. In caligrafia chineză$ chi este reprezentat ca abur deasupra unui vas cu orez$ care oferă hrană. +l este esen!a care hrăneşteşi energizează natura$ creativitatea şi e/isten!a. +ste substan!a intrinsecăsau respira!ia vitală din spatele tuturor lucrurilor din univers.

CELE CINCI ELE&ENTEIntr-o "ncercare de a "n!elege misterele universului$ pentru descrierea a

tot ceea ce e/istă "n cosmos$ filosofii Chinei antice$ astrologii şi doctorii aufolosit teoria Ain-Aang şi teoria celor cinci elemente. 3ceste teorii aureprezentat gândirea fundamentală din spatele tuturor ştiin!elor naturalechineze. Chinezii din 3ntichitate credeau că naşterea$ dezvoltarea şischimbarea tuturor lucrurilor din univers erau rezultatul interac!iunii din-tre Ain şi Aang. Interac!iunea respectivă poate fi descrisă şi cu autorulcelor cinci elemente. 3ceste elemente sunt *emnul$ Focul$ #ământul$Betalul şi 3pa. "mpreună$ ele dau naştere universului.

Betalul este asociat cu 'ord-estul şi estul$ cu culorile alb$ gri$ auriu$argintiu$ cu toamna$ cercul$ gustul iute şi triste!ea. Betalul simbolizeazăsuccesul şi creativitatea. +lementele de metal folosite "n Feng Shui nu tre-

buie să fie ascu!ite.



Introducere

*emnul este legat de Sud-+st şi +st$ de culorile verde şi albastru$ de primăvară$ dreptunghi$ de gustul acru şi mânie. *emnul simbolizeazănoua via!ă. +l este un element creator şi inovativ.

3pa se asociază cu 'ordul$ cu negrul şi albastrul "nchis$ cu iarna$ liniile

ondulate$ gustul sărat şi frica. 3pa simbolizează "nvă!area şi comunicarea.3cesta este un element hrănitor$ iar 3pa folosită "n tratamentele FengShui trebuie să fie curată şi curgătoare.

Focul !ine de Sud$ de roşu$ vară$ triunghi$ de gustul amar şi veselie.,intre toate elementele$ Focul este cel mai Aang. +I este un simbol alenergiei$ dar poate fi şi un semn al pericolului$ căci o cantitate prea marede Foc poate fi distructivă.

"n fine$ #ământul este asociat cu 'ord-+stuI$ Sud-estul şi centrul$ cuculorile maro şi galben$ cu pătratul$ gustul dulce şi melancolia. #ământuleste un simbol al stabilită!ii şi al răbdării.

eoria de bază din spatele celor cinci elemente poate fi redusă la treiinterac!iuni ciclice< ciclul creator$ ciclul distructiv şi cel reductiv.

Ciclul creator se desfăşoară astfel< 3pa hrăneşte *emnul =copadi şi planteleau nevoie de apă pentru a creşte>$ *emnul hrăneşte Focul$ Focul creează#ământul =cenuşa>$ #ământul creează Betalul =scos din pământ>$ Betalulcreează 3pa =condensarea de pe partea e/terioară a unui vas de metal>.

Ciclul distructiv nu "nseamnă literal %a distruge&$ ci mai degrabă arestrânge prin neutralizare$ pentru men!inerea echilibrului. Ciclul sedesfăşoară astfel< *emnul copleşeşte #ământul$ #ământul obstruc!ionează3pa$ 3pa stinge Focul$ Focul topeşte Betalul$ Betalul taie *emnul.

Ciclul reductiv este folosit "n tratamentul Feng Shui. +l corecteazădezechilibrele "ntâlnite "n ciclul distructiv.

3proape toată lumea cunoaşte dea simbolul Ain-Aang< două forme delacrimă$ una albă$ una neagră$ care simbolizează mişcarea. Ain şi Aang !inde ao$ iar simbolul celor două reprezintă totul din univers. +le sunt con-trarii complementare unul nu poate e/ista fără celălalt. Ain şi Aang suntrelative. Ce este Ain "ntr-o situa!ie poate deveni opusul "n altă situa!ie. Aineste "ntunecat$ Aang este luminos$ Ain este pasiv$ Aang este activ. Aang estemasculin$ Ain este feminin. Când apare Aang$ apare imediat şi Ain$ "n modinstantaneu. Ain şi Aang trebuie să e/iste natural$ "ntr-o stare dinamicăde echilibru şi armonie. Feng Shui corectează dezechilibrul apărut "nmediul ambiant.

%%



Feng Shui cu plante

(azele practicii Feng Shui au fost stabilite "n China antică$ de cătreşamani$ e/per!i "n divina!ie şi regi. Instrumentele de bază erau compasul=(a 2ua> şi teoria schimbării =I-Ching>. Conform surselor$ Dprimelereferin!e scrise despre Feng Shui datează din perioada :E ".1. "n epocadinastiei 1an =:6 ".1. - :9G d.1.>$ erau dea stabilite principiile H0an-usau studiul energiei din peisa. #rincipalii promotori au fost taoiştii1uang-shih Jung şi Ch0ing Ku$ care sus!ineau că "n special mun!ii şirâurile erau pline de energie vitală. Se credea că această energie poatedecide soarta unui regat.

"n istoria Feng Shui$ compasul geomantic$ lo0pan$ a fost folosit pentru prima dată "n timpul dinastiei 0ang =69L - G6 d.1.>. *o0pan$ care are:7 de direc!ii şi 9E inele$ a fost "ncorporat "n practica H0an-u.

"n perioada G6-9:EG s-au pus bazele practicii şcolii 1suan-H0ung.3ceastă practică include evaluarea clădirilor$ precum şi a formelor derelief. +valuarea clădirilor a "ncorporat sistemul Stelei 8burătoare$ carecombină informa!ii despre orientarea clădirii$ anul "n care a fost constru-ită$ precum şi utilizarea (a 2ua =compasului> pentru a afla energiile

clădirii. Mltima fază a dezvoltării "n istoria practicii Feng Shui s-a "ntâm- plat "n timpul dinastiei Ch0ing =9677-9G99> şi "n perioada NepubliciiChina =9G99-9G7G>. "n timpul dinastiei Ch0ing$ o-Huan ao-en a fondatşcoala #a-chai =opt case>. 3ceastă şcoală se aplică e/clusiv pentru FengShui-ul locuin!elor. O dată cu Nepublica$ şcoala 1suan-H0ung a adăgat

principiile clasificării peisaului$ pentru a auta la evaluarea Feng Shui-uluiunei clădiri. 3stăzi$ aceste practici antice sunt numite Cele #atru Pcoli aleFeng Shui-ului tradi!ional chinezesc. Pcolile sunt cunoscute sub denumi-rile de San-uan$ San-ho$ 1su an-H0ung şi #a-chai.

FENG S"'I (l !L)NTELE*a "nceput$ "n China$ Feng Shui avea un scop foarte practic$ acela de a

găsi locuri favorabile pentru case şi sate. #e parcursul a mai multe secole$Feng Shui s-a e/tins până la a găsi locul potrivit pentru orice. Conformteoriei Feng Shui$ toate lucrurile din urul nostru posedă energie vitală.+nergia circulă prin clădiri şi ne poate afecta via!a cotidiană. ,acă vă"nconura!i de mobilă veche$ cu multe unghiuri$ moştenită de la părin!i$ s-ar putea să ave!i parte de o via!ă zbuciumată. ,acă "nsă vă "nconura!i delucruri frumoase şi confortabile$ ve!i da naştere unui ambient ocrotitor$care vă va spriini şi vă va energiza.



Introducere

,acă toate lucrurile posedă energie$ "nseamnă că %lucrurile& vii care facfotosinteză au o mare cantitate de energie de aceea$ plantele de interior sunt foarte frecvent folosite "n Feng Shui. #lantele ne conectează cu lumeanaturală. O locuin!ă tară plante poate crea o nelinişte subtilă$ căci ne vom

sim!i "nstrăina!i de lumea din ur. #lantele Feng Shui$ adică cele vii$reprezintă elementul *emn$ ,e aceea$ plantele sunt folosite de obicei pen-tru a corecta situa!ii "n care este nevoie de element. *emnul$ de asemenea$face ca elementul Foc să fie mai puternic$ o combina!ie care este deseorifolosită pentru a contrabalansa elementul 3pă$ de pildă. Mn aspect impor-tant "n privin!a plantelor implică forma şi tipul lor. Mnele plante cu frunzeascu!ite pot produce %săge!i otrăvite&$ care sunt contraproductive. ,in

perspectiva Feng Shui$ cele mai bune plante sunt cele cu frunze rotundesau moi. #lantele !epoase nu sunt "ncuraate decât dacă Ie iubi!i foartemult. O categorie care trebuie neapărat evitată sunt plantele bolnave saumuribunde. O plantă bolnavă este mai rea decât lipsa plantelor. ,acă nuvă "ndura!i să arunca!i o plantă care este pe moarte$ cel pu!in "ndepărta!i-i

cu regularitate frunzele veştede. ,in acelaşi motiv trebuie să "ndepărta!i şiflorile din vază$ imediat ce "ncep să se veşteească.#rin urmare$ teoria Feng Shui sus!ine că plantele sunt favorabile. +ste

bine să cultiva!i plante "n casă$ "n special plante lemnifHate. ,e asemenea$ plantele de la birou aduc cu ele un noroc mai mare "n carieră. #lantele trebuie amplasate "n col!urile estice$ sud-estice sau sudice$ pentru ma/imumde noroc. Cuplurile căsătorite care "şi doresc copii trebuie să evite săamplaseze plante "n dormitor$ "n acest caz$ este mai bine ca dormitorul săfie decorat cu un coş cu fructe$ căci fructele sunt un simbol al fertilită!ii.

'u amplasa!i plante !epoase "n locuin!ă. 3cestea pot fi amplasate "n afaracasei. ,ar nu le amplasa!i prea aproape de uşa din fa!ă. +le pot fi ampla-sate ceva mai departe de uşă sau pe balcon. Cei mai mul!i specialişti "n

Feng Shui nu recomandă folosirea bonsailor$ nici "n casă$ nici "n grădină.+i reprezintă o creştere stopată.ăia!i plantele cu regularitate. +/emplarele prea mari dau naştere unei

energii nu prea benefice. Florile proaspete conferă noroc şi bogă!ie locuin!eidumneavoastră. 3mplasa!i plante proaspete "n sufragerie$ "n mod regulat.Insă$ după ce mor$ arunca!i-le imediat. 'u lăsa!i plante uscate "n casă.+vita!i folosirea plantelor uscate sau a imortelelor. Se crede că ele aduc ghi-nion. In schimb$ se crede că florile artificiale aduc noroc.



Feng Shul cu plante

Se crede că lămâii şi portocalii sunt simboluri puternice ale noroculuişi aduc prosperitatea "n casă. +i ar trebui amplasa!i la intrare.

3rhitectura occidentală iubeşte col!urile$ dar "n Orient col!urile suntconsiderate agresive. ,acă v-a!i lovit vreodată de col!ul unei mese ve!i"n!elege de ce col!urile sunt atât de amenin!ătoare$ şi "n practică$ şi ca simbol. #entru a estompa col!urile$ drapa!i de deasupra o plantă atârnătoare.#lantele au o formă naturală$ ascunzând col!urile.

Col!urile camerelor sunt locuri "n care energia stagnează. +nergia ar trebui sa curgă liberă prin cameră$ dar deseori când aunge "ntr-un col! seopreşte şi se degradează. O plantă "naltă "ntr-un col! gol men!ine curgerealină a energiei.

,acă sim!i!i vreodată că ecranul calculatorului se holbează la dumnea-voastră "nseamnă că probabil aşa se şi "ntâmplă. +chipamentul electricemană o cantitate mare de energie şi poate fi foarte insistent. Cu autorul plantelor$ pute!i masca foarte uşor echipamentele audio şi video$ ,easemenea$ pute!i amplasa o plantă "n fa!a televizorului$ astfel "ncât să poatăfi mutată uşor dintr-o parte "n alta. "nsă$ pentru a spori Feng Shui-ul casei

cu autorul plantelor de interior$ principiul de bază este pur şi simplu săde!ine!i aşa ceva.

TOPUL CELOR MAI BUNE ZECEPLANTE ÎN FENG SHUI*+ Ba,bu-(ambusul este o plantă care va creşte "n orice condi!ii de iluminat. +a

poate fi plantată "n pământ sau "n hidrocultură şi are nevoie doar de apă pentru a-i men!ine rădăcinile umede. (ambusul este o alegere e/celentă pentru băi şi bucătării.

.+ !al,ier #tate /arietă0ile%#almierii sunt ideali pentru sufragerie şi pot fi folosi!i ca elemente

separatoare ale spa!iului. +i trebuie amplasa!i "n suporturi decorative$

1+ !lante cu frunze ,ariSpeciile de plante cu frunze mari şi rotunde simbolizează bogă!ia şi

norocul.



Introducere _ _ . _ . . . . _ *

2+ Dracena3ceastă plantă impunătoare arată e/celent "n orice loc din birou sau

din locuin!ă.7. ederă

Iedera cu lăstari că!ărători şi moi "mblânzeşte liniile dure$ cum sunt$ de pildă$ cele ale televizorului ori ale rafturilor cu căr!i$

3+ !lante pentru -uprturi at4rnate pentru aceste suporturi alege!i plante cu frunze rotunde$ atrăgătoare$

Suporturile sunt perfecte pentru a fi atârnate "n col!uri şi Ia intrarea dinfa!ă a casei sau a locuin!ei.

5+ FlcuaCercetările efectuate de '3S3 au arătat că ficusul se numără printre

plantele cele mai eficiente "n purificarea aerului$ 3ceastă plantă este capa- bilă să contribuie la "ndepărtarea formaldehidei$ benzenului$ tridoetilene"

şi amoniacului din aer.6+ !lante ar,atic7#lantele aromatice se aşază de preferin!ă "n ghivece de lut sau se atârnă

"n suporturi$ la "năl!imea ochilor$ pentru a putea fi culese cu uşurin!ă.#lantele aromatice se simt bine "n orice microclimat de interior şi suntfoarte uşor de "ngriit$

8+ Le/ăn0fcăCultivată "n interior$ levăn!ica stimulează pacea şi rela/area$*9+ Flri pra-peteNezerva!i un mic buget săptămânal pentru a cumpăra fiori proaspete$

pentru vază.



(E0& %D F0 %D('!&E'E"n cele mai multe dintre locuin!e$ sufrageria este centrul casei. 3ici au

Ioc o mul!ime de activită!i< rela/area$ servitul mesei$ cazarea oaspe!ilor$dar şi studiul sau oaca. ocmai de aceea$ Feng Shui-ul oacă aici un rolimportant "n crearea unei ambian!e pozitive.

Sufrageria ar trebui decorată cu culori calde$ accesorii confortabile şi!esături moi. Conceptul de culoare care influen!ează starea de spirit esterelativ nou. ,iferitele nuan!e de galben şi alte culori luminoase ne fac să nesim!im ferici!i. onurile reci de albastru aduc calm şi sentimente paşnice.

Canapelele i ftliileQ "nainte de a decide cum să pozi!iona!i canapeaua şi fotoliile$ privi!i

cu aten!ie camera$ Sufrageria nu trebuie aglomerată cu mobilă. Cel maiimportant lucru ce trebuie luat "n considera!ie este că sufrageria trebuie săaibă mobilă confortabilă$ aranată astfel "ncât să "ncuraeze conversa!ia. ,easemenea$ trebuie să e/iste destule fotolii pentru toată familia. 'u văface!i grii pentru oaspe!i. ,upă ce asigura!i locuri confortabile pentrufamilie$ ve!i hotăr" de ce anume mai este nevoie$ rară "nsă a aglomeracamera. Canapelele mari şi măsu!ele cu col!uri nu trebuie să "mpiedice cir cula!ia prin cameră. 3mplasa!i mobila "n formă pătrată sau octogonală.

Q Canapeaua principală trebuie aranată astfel "ncât să profita!i din plinde lumina şi ventila!ia e/istente. +a trebuie amplasată "ntr-un unghi dreptfa!ă de fereastra principală. 3cest aranament vă permite să vă bucura!i de

privelişte şi să evita!i lumina directă a soarelui.Q 'u "mpinge!i mobila lângă perete decât dacă spa!iul este mic.

3rana!i canapelele "n formă de potcoavă astfel "ncât toată lumea să sesimtă confortabil.

Q 'u amplasa!i un fotoliu astfel "ncât să stea cu spatele la intrarea "n cameră.Q O cameră mică "n care se află numai o canapea cu fotolii arată mai

mare decât un spa!iu plin de fotolii şi canapele.

Q ,acă ave!i o sufragerie mare$ crea!i un grup mai mare$ din douăcanapele. ,acă nu ave!i decât o canapea$ "n fa!a ei adăuga!i două fotolii$ "ndiagonală.



Fena Shui însufragerie

11

•

Cândave!ioaspe!i$aşeza!i-iastfel"ncâtoaspeteledeonoare săvadăuşa

principală.

M

es

ele

Q *ângăfiecarecana

peasaufotoliutrebuie săe/iste omăsu!ă

pentr ufarfuriisau

pahar e.

Q 'uamplasa!iomasămare$ cucol!u



ri ascu!ite "nmilocul uneicamere mici.

Q ,acă primi!i oaspe!i"n mod

regulat$folosi!i un setde măsu!e dediferite mărimi$care pot fidepozitatefoarte uşor.

Q Băsu!a pentru cafeatrebuie să fiecurată$ mai alesdacă se află "ncentrul camerei.3ceastă zonăeste o zonăminoră asănătă!ii$ caretrebuieferită dedezordine$

pentru a promova astfelstarea de bine.

Q ărecomandămfolosirea unei

măsu!e decafea rotunde$care perni!ecircula!ia liberăa energiei princameră$

Altelucruriimportante

Q Sufrageriatrebuieluminată cu

multe lămpi şitrebuie să fiedecorată

plăcut.Q "ncerca!i

să evita!iamplasareaechipamentuluisportiv sau amobileide birou "nsufragerie.

Q Mn acvariu

cu

peştise

s punecaaducenor oc$

pr os

per itate$ar mo

nieşi

pace.Q ,

acaave!iunşemineu$

eltrebuie săfie

punctulcentr al alcamerei$nutelevizorul



sau altechipamentelectronic.

Q ,easupraunui şemineufals amplasa!i

o oglindă$ pentru casufrageria să pară maimare.

Q 3mplasa!iechipamentulelectronic"ntr-osingură

piesă demobilier.Q Buzica

liniştită$ascultată "nsurdină$ se vainfiltra "n toatăcasa şi vaemana energie.

1 Nu estebine săamplasa!i "ncameră floriuscate sau să

păstra!i plantecare sunt pe

moarte$ "nsufragerie este bine să e/istemereu vaze cuflori proaspeteşi plantesănătoase.

Locul deluat masa

Q "nsufrageriee/istă$

probabil$ unIoc special pentru luatmasa$ undese adunăfamilia şi

prietenii. MnFeng Shui bunşi bunacircula!ie aenergiei potstimula

conversa!ia$

precum şiapeti

tul.Q 3lege!iomasăovalăsaurotundă$carenuarecol!uriascu!ite. Omasărotundăreprezintăcerul$ "ntimpce

una pătratăsaudreptunghiular ăestelegată de

pămâ

nt.#rinurmare$meselerotundestimuleazăconversa!i



a.



Feng Shui cu plante

Q 3mplasa!i masa "n milocul locului respectiv$ astfel "ncât familia săRea confortabil "n urul ei.

Q ,acă masa dumneavoastră este pătrată sau dreptunghiulară$amplasa!i "n miloc o decora!iune rotundă sau octogonală$

Q "n urul mesei trebuie să amplasa!i mereu un număr par de scaune.3ltfel$ o persoană se va sim!i e/clusă şi nedorită. Scaunele trebuie să fieconfortabile şi să aibă spătar.

1 Când stă la masa$ gazda nu trebuie să se afle cu spatele la uşă.Situarea cu fa!a la uşă va preveni surprizele neplăcute.

Q Oaspe!ii de onoare trebuie să stea mereu cu ra!a la uşă.

Iluminatul

i

Q 'umărul mare de lămpi stimulează circula!ia energiei.Q *umânările pot fi folosite ca elemente decorative sau pentru a accen

tua lumina$ dar ele nu trebuie să fie niciodată sursa principală de lumină.rebuie să vede!i "ntotdeauna ce mânca!i.

Q ,aci ave!i un candelabru sau o lustră de tavan$ ave!i griă ca ea să fiecentrată deasupra mesei şi nu deasupra unui scaun$

Culorile camereiQ Culorile ir trebui să creeze o atmosferă bună$ potrivită pentru

digestie$ ,ecorul locului de luat masa trebuie să fie simplu$ astfel "ncât sănu distragă aten!ia de la mâncare şi de la conversa!ie.

Q Noşul şi galbenul sunt perfecta pentru stimularea poftei de mâncareşi a digestiei$ 3lbastrul deschis$ verdele şi culoarea levăn!icăi sunt$ deasemenea$ alegeri e/celente pentru locul de luat masa.

Q ,acă apetitul dumneavoastră nu are nevoie de stimulare$ folosi!i

nuan!e de roz$ coral sau galben pai.Q #ortocaliul nu trebuie folosit niciodată "n locul de luat masa$ decâtdaca vre!i să vă alunga!i oaspe!ii.

Oglinzile

Q Oglinzile amplasate "n locul de luat masa sunt perfecte pentru astimula abunden!a$ deoarece ele par că dublează mâncarea de pe masă.

Q Oglinzile pot avea efecte nefaste dacă sunt incorect amplasate. 'u situa!i oglinzile os$ pe perete< "n felul acesta ve!i tăia capul celui mai"nalt membru al familiei sau al celui mai "nalt oaspete.



Fana Shui în sufragerie _______________________________________________________________________13

Q "n sufragerie au loc discu!ii aprinse$ dar sufrageria este şi un loc pen-tru lectură. ,in acest motiv$ această cameră are nevoie de un bun echilibru"ntre calm şi energie activă. Mn mic oc cu apă$ "nconurat de un aranament

de plante cu frunze mari$ va echilibra energia. Col!urile$ unde se spune căenergia stagnează$ sunt loca!ii e/celente pentru o fântână cu plante.

PLANTE CARE SE ;IN <N S'F=)GE=IE

ALOCASIA

Genul cuprinde cea 70 de specii originare dinpădurile )-ie de Sud>E-t+ Sunt culti/atepentru frunzele ,ari? alungite? @n general @nfr,ă de -cut? cu ner/a0iunea pre,inentă?de-eri prezent4nd pi-trui clra0i /ilet @nchi-+ Nu,ele ppular al plantei e-teAurechea elefantului? nu,e care -e

datrează fr,ei i di,en-iunilr frunzelr+Flrile -unt reunite @n cla-ica inflre-cen0ă tip-padă? @n aparta,ent? planta @nflreterareri+

CULTIARE! Se aşază "ntr-un amestec ob!inut din propor!ii egale descoar!ă de copac măcinată$ pământ fertil şi nisip. 2hiveciul se aşază"ntr-un loc luminos$ dar nu direct la soare. emperatura minimă este de9; până Ia 9L grade$ iar umiditatea trebuie să fie crescută. #rimăvara seadministrează apă din abunden!ă şi o dată Ia trei-patru săptămâni se adaugă"n apă un "ngrăşământ lichid echilibrat. ara se udă din belşug. Se "nde- părtează regulat frunzele galbene. ,acă iarna vine repede$ se diminueazăcantitatea de apă administrată. Nină "n primăvara viitoare tuberculii se !indispuşi stratificat$ "n nisip pu!in umed$ "ntr-un loc răcoros$ proteat de"nghe!.

'BM*)IN+. uberculii se separă primăvara. Nănile trebuie să se cica-trizeze formând un mic calus$ apoi bucă!ile se plantează "ntr-un pământamestecat cu nisip.

PERICOLE, Coşenilele făinoase se elimină la timp cu autorul unui tampon de bumbac "nmuiat "n alcool denaturat. uberculii nu trebuie uda!i prea mult "n timpul anotimpului rece$ deoarece putrezesc uşor.



14 Feng Shui cu plante

SPECII. Alocosia cupreaeste o specierizomatoasă

originară din(orneo şiBa"asia$ cufrunze ovale decea 6 cm. Mnadintre speciilede mari dimen-siuni este

Alocasiamacrrhiza, care$"n mediulnatural$ poateaunge la "năl-!imi de 7-; m.

Alocasia sanderiana provine dinFilipine. 3refrunze sagitate=care au formaunei săge!i>$ cunervuri cu luciumetalic.

ARALIA

Acest gen cucirca "0 de sdi#erite$ perm%er&i$ originAmerica de ar'ipelagul i )u-traliaFrunzele /aa-pect? fiinpenate -autripenate? itulpinile -upre/ăzute c)rafaface albicia-e+

e-te negru @nflrete drar @n apart

CULI!ARE. Aralia sereplantează primăvara şivara$ folosindu-se ghivece nu prea mari .#ământul proaspăt



trebuie presat bine "n urulrădăcinilor$

astfel"ncât plantasă semen!ină"n pozi!ieverticală. Seudăregulat$de cel

pu!indouăori pesăptămână$ iar "ntimpul perioadei decreştereseadminis

trează"ngrăşământ.oamnaşi iarna$ plantelesecură!ădefrunzele careşi-au

pierdutvigoarea.*oculidealeste celferit defrig şidecuren!iide aer."n

anotimpul recese udă mai rar$dar frunzele sestropesc totuşicu apă de ploaiesau cu apă

dedurizată.'BM*)IN +. Aralia se"nmul!eşte primăvara$folosindu-se.semin!e sau butaşi preleva!idin rădăcinilerizomatoase. ,easemenea$ se pot separa

lăs tarii careapar uneorilângă planta-mamă şi caresunt produşi derădăcini.

PERICOLE. Aralia esteatacată$ deregulă$ decoşenile =insectee/otice din

Be/ic>. +le secombat cuuleiuri albe saucu insecticide pe bază de fosfor.In anumitecondi!ii declimă$ planta poate fi atacatăşi de acarieni$care determină"ngălbenirea

frunzelor. +i seelimină cu unacaricidspecific.

SPECII. Aralia elata e ospecie "e origineasiatică$ care "nnatură este uncopac de"năl!ime medie$cu ramuri mari$



spinoase.3ceastăspecieseadaptea

ză binelacreşterea "nghivecişi$ dacăeste bine"ngriită$ poatefidestul

delongevivă.,atorităformeişidimensiunilor$

Aralia poatesta "n

sufragerie$"ntr-unlocluminos$ sau poatechiar săseparemicinişe din"ncăper

e. AraliaSpinosa esteunarbustspinosdeorigineamericană$ care



Pena Shui însufragerie

15

poateatinge o

"năl!imede :-5 mşicareareunaspectsubtr opicalstraniu$conf eritdefrunzelemarişi deramurile

spinoase.3reuntrunchirobust şifrunze

bipenate.

3ltevarietă!i

potrivite

pentr u a ficultivate"ncasă



sunt Aralia poliscias, Araliakerchoveana şi

Aralia reginae.oate acestea audimensiuni mai

mici$ fiind deapro/imativ lm "năl!ime.

AR#ORELE $ECA%EA

Coffea sau ar(orele deca#ea este originar dinEtiopia$ iar astăzi e-tefarte ră-p4ndit chiari @n 0ările trpicale+E-te un arbu-tper,anent /erde?adaptat pentrucreterea @n ca-ă?care -e culti/ă pentrufrunzele decrati/e+)re tulpini fira/e?decrate cu frunze/ale? cu ,arginindulate? lungi de *c,? lucia-e i de un/erde @nchi-+ La u,ătatea /erii? faceffri albe? @n fr,ă de-tea? farte

parfu,ate+ Flrile -etran-fr,ă @n fructe-tacii? care cn0induă babe de cafea?dar ace-t lucru -e @nt4,plă rareri c4nde-te culti/at @n ca-ă+

CULI!ARE. &'i(eciul sesc'imbă

primăvara şi sefoloseşte uncompost fertil

şi un vas nu prea mare$deoarece

planta creştemai bine cândare rădăcinileuşor presate. Inaceastă

perioadătrebuie scurtateramurile$ dacă

estecazul.#lanta seaşază lalumină

bună$ dar nudirect lasoare$

pentr u căfrunzele

potsufer iarsur i.Mmbrae/cesivă

inhibăactivitateavegetală.Seudaabundentşi curegul

aritate$evitându-se"nsăapastătută.ara$se



stropeşte şi seadaugă"ngrăşământ "nfunc!ie devârsta plantei<dacă estetânără$adăuga!i pu!in"ngrăşământdiluat "n apa deudat dacă esteadultă$ folosi!io solu!ie maiconcentrată$ "nfiecaresăptămână$ petoată durataverii. oamnaşi iarna$ seudă doar atâtcât pământulsă fie umed.emperaturanu trebuie săscadă sub 95grade.

'BM*)IN+. Semin!elese pun "n

pământ "nmartie. *ădi!ase aşază la

penumbră$ iar atmosfera şicompostultrebuiemen!inuteumede$ latemperaturi de:E-5 grade.Când apar

plănuitele$lădi!a se aşazăla lumină şi sereductemperatura şiumiditatea.,in lăstariiviguroşi se potob!ine butaşi la"nceputul verii.+i trebuie sa

aibăolungimede9-9;cm$câtevafrunze şiunmugure.(utaşii seaşază"ntr-uncom

postfertilamestecatcunisipşiturb

ă şise!in"nghivecesau"nlădi!eacoperite

cuun

) ) 11



16 Feng Shui cu plante )fihui in

sufragerie

17

plastictransp

arent.emperaturatrebuiesăfiede9Lgr ade$iar u

m

iditatea$cons

tantă.

PERICOLE.emperaturaina"ec(atădeter mină"ngălbenirea

şi



cădereafr unzelor .C

hiarşiudar eae/cesivă poatefidăun

ătoare plantei.

SPECII.C off eaarab

ica,arborele"eca*ea

celmaicunoscut,esteoriginar+"inm

un!ii+tio piei$undeatingeo"năl!ime

de pânăla 7-6m. 3retulpinişiramuriuşoare$ cufrunze

ovale$lucioase$ deunverde"nchis$lungid 9;cm$ cumarginiondulate$ şifaceflorialbe şi

parfumate.Coffealiberiei arefrunzemari$lucioase$lungide pânăIa 5cm.+steorigin

ară dinves tul3fricii.Coffearobust a,originară

din8air$are unfrunzişcompact$formatdinfrunzeascu!ite$ceroase$ deunverde

"nchis.Florileei suntalbT şi parfumate.

A*A

LEEA

Genulsute de specii$ printre carecla-icii rddendrni degrădină i azaleele c,uneculti/ate ca plante de ghi/eci+)zaleea e-te un arbu-t /enic/erde? -ălbatic? care @nflrete

luuriant pri,ă/ara? dar pe carehrticultriidez/ltări fr0ate? pentru ab0ine @nflrire ti,purie peti,pul Iernii #,ai eact? @nprea,a-unt @ncre0ite? -i,ple -au duble?i apar la /4rful ra,urilr+

CULI!AR

E. La umătatea primăverii$cândse"ncheie"nflor irea$sR"ndepărtează

florilerămaseataşate de planta şisetaieramurile prealungiSeefect

uează ocură!areuşoar ă a plantei.3zaleea

arenevoie deun pămân deflori pe bazădeturbăsaudeunamestec

ob!inutdin păr!iegaleturbă$nisipgrosier$ pământ de pădure şi pământ de

gr ădinănecalcar os$

"n pr ivin!audării$aceastatre buieef

ectuatăcuapănecalcar oasa-dacă

est= posi bil$de ploaie.

3zaleeasesimte bine"n penum br ă$

iar vara$"naer liber Com postultre bu



iemen!inutumed."n

se ptem br ie-octom br ie$azaleeasU

aducedinnou"ncasaşiseaşază"nt

r-unlocrăcoros ilu

minos$Iaotem peratur ăde9;gr ade.

Com postulsemen!ineumed."n

perioada"nfloririi planteii seadministreazăun"ngrăş

ământlichid$o datăladouăsăptămâni

'BM*)IN+$aratârziu$se prelevează butaşi

semilemnoşilungide ;-Lcm$ cuo bucă!ică descoar!ăataşata la bază.#arteatăiatăse

trateaz"

-upra*rizogen,apoibutaşii se plantează"ntr-

uncom postformatdintreiDăr!inisipşi o parteturbă.Mmezi!işi

!inu!ila otemperatură de96grade$utaşii facrădăcini"n 5-6săptămâni

.PERICOL

E.$acătemp

eratur a este prea

ridica

tă$ iar udarea$

insuficientă

$orile

şi bobocii seveşte esc.Situa!ia seremediază

prinscufundar

eahiveciului

"napă

căldu!ă$

timpde :

deminu

te.,acă

planta

este

e/ pusăa

cu

ren!ideae

r sau

dacă

pământulest

esat

ur atcuapă$

bo bociirămâner zişi

nu"nf

lor esc.#lantasemută

"ntr-unIoc

fer itşiseud

ămoder at. M

nuIdi

ntr e

ceimai

frecven!iina

mici



este

uncurc

ulionidce pr

oduce

er o-zi

uni

caract

eristice"nfo

rmădesemicerc$ pemar gine

afr

unze

lor .

3ctiv

emaialesno

aptea$acest

einsecte

seelimină

prin

scutur ar ea plantelor$noaptea$

du păce

"n preala bil pe

pământ a fostaşezat

ă ocârpă.Se potfolosi$

desigur$ şiinsecti

cidespecifi

ce.SP

ECII.&enul

Rhododendron se"mparte "ndouăgrupe

mari<arbuştii mari$denumi!irododendroni$ carecresc"ngrădină$ şiarbuştii pitici$veşnic

verzisau cufrunzemici$căzătoare$denumi!iazalee$care

cresc bine i"nghivece. Insecolultrecut$multeazaleeau fostselec!ionatedecătre

apone

zi pornind de la

Rhododendronkiusianum şi

Rhododendronkaempf eri.,intreazaleesunt

renumi!i"nsăhibriziiob!inu!i de belgieni prin

"ncr u-cişareaspeciei Rhod odendronluteum cuunelespeciiamericane.

CALA+IUM

Genul cuprinde 7 specii originaredin America de Sud! Sunt pre#erateca plante de apartament datoritculrii /ii i efectului decrati/ alfrunzelrau fr,a unei -ăge0i%+cre-te bine @n lcuri uru,brite -i nu iubete lu,inainten-ă+ &ai ,ult? are ne/ie deun a,bient cu u,iditate ridicatăi te,peratură cn-tantăde grade+

C

ULI!ARE. Inmartie,tuberculiiseplantează

"ntr-uncompostfertil$căruia i seadaugă pu!innisip$ pentr u undrena

bun.Seudămoderat$iar pemăsură cecreşte sesporeştecantitateade

apă.Odatăladouăsă pt

ămâniseadaugă"napăun"ngr ăş

ământlichid.#elami loculluiaugu

st$toatefr unzelemor.

,inacelmoment$sestopeazăud

ar ea plantei$inclusiv petoatădurat



aier

nii.



18 Feng Shui cu plant •eng Sh ui în sufragerie 19

'BM*)IN+$ "n februarie şi martie$ Calaâium produce lăstari bazali$ carise separă cu griă şi se plantează$ separat$ "ntr-un compost pe bază de turbcompletată cu pu!in nisip.umi"itatea aerului nu sunt su*iciente. Curen!ii de aer rece provoacă ace

leaşi efecte. ,acă frunzele par fără vigoare sau suferinde$ "nseamnă caerul este prea rece. #ăduchii pot ataca frunzele tinere. Se combat ciinsecticide.

SPECII. Caladiwn bicolor are *runze (erzi cu ner(uri roşii şi pete albe+ste o specie originară din Sud-estul Indiei$ 2uana şi (razilia. Caladihumboldtii, "naltă de cea 5; cm$ are frunze mici$ sagitate. Calaâium picturatiare frunze lungi şi mai "nguste$ verzi cu nervuri albe.

CALA-EA

Genul cuprinde cea ,00 de specii permanent%er&i$ perene$ ri&omatoase$ originare dinregiunile su(tropicale ale Americii de Sud!-run&ele sunt mari i /ali i au un a-pectfarte decrati/+ !e partea -uperiarăprezintă de-ene @n nuan0e de galben i/erde? cărra le cre-pund? pe fa0ainferiară? de-ene purpurii+ Calathea crete

bine @ntr>un a,bient u,brit? cu te,peraturicare nu -cad -ub *6 grade+

tru că are nevoie de umiditate. In această perioadă$ se administre"ngrăşământ lichid o dată la două-trei zile. oamna şi iarna$ umbra rămân"n continuare importantă "n această perioadă$ nu se udă abundent$ ci docât să se men!ină pământul umed.

'BM*)IN+$ "nmul!irea se face prin separarea plantelor care au crescusuficient$ la sfârşitul lui martie sau "n aprilie.

cornet şi devin brune$ "nseamnă că aerul este prea uscat$ aşa că plan-trebuie stropită cu apă. #arazitul cel mai pericu los este păianenul osu$care infestează fa!a inferioară a frunzelor. Se combate cu un acaricid

SPECII. Calathea grandiflora are *runze "ncre!ite$ de un verde strălucitor$

ungi de cea 5 cm. Calathea insignis este o plantă cu aspect de tufa$ cu fruntelungi şi "nguste. Calathea mako!ana are frunze ovale$ lungi de până la D;cm. Calathea veitchiana se distinge prin frunzele sale dure$ pergamen-oase$ovale$ lungi de cea 5 cm.

/0COIERUL

Unica specie a acestui gen este Cocos nucifera,palmier originar din insulele Paci#icului$ undede%ine un ar(ore de peste ,0 m @năl0i,e? careprduce fructele caracteri-tice? cu pulpac,e-tibilă #nuci de cc-%+ De c4t/a ti,p?-e gă-e-c @n -ere i la ,agazinele de-pecialitate ee,plare tinere? care @n ghi/ecinu depăe-c .>1 , @năl0i,e? @n ace-t caz?planta e-te fr,ată dintr>un ,ănunchi defrunze care ie- dintr> nucă de cc-

@ngrpată dar pe u,ătate i? prin ur,are?/izibilă? @n aparta,ent? planta nu e-te farte

lnge/i/ă+

CULI!ARE. Cocotierul are ne(oie "e un compost bogat "n humus$arâmi!at şi necalcaros. #rimăvara$ se schimbă ghiveciul sau se "nlocuieşten strat de la suprafa!a compostului cu unul proaspăt. #lanta se men!ineunzele se stropesc "estul "e "es cu apă dedurizată. #rimăvara şi vara$ sedă moderat şi se administrează lunar un "ngrăşământ lichid. Iarna$ se udăQu multă re!inere. emperatura ideală oscilează "n urul valorii de : derade. Frunzele trebuie şterse periodic de praf$ cu o pensulă umedă.'BM*)IN+. Imul!irea se face prin semin!e$ dar cele care se găsesc de "ncomer! şi-au pierdut capacitatea germinativi

PERICOLE, %runzele (eştede sau zbârcite indică faptul că udările săi pecific.CULI!ARE. Replantarea se e*ectuează "n martie. ,in aprilie până septembrie$ se udă din abunden!ă.Dzilnic. #lanta se stropeşte cu apă$ pentntr-un loc aerisit şi semiumbrit din mai până la sfârşitul lui august$0 iar

PERICOLE. La *el ca toate plantele originare "in p ădurile tropicaleVW #+NICO*+. Cei mai dăunători parazi!i sunt păianenii roşii$ care stau peCalathea are nevoie de umiditate şi de lumină filtrată. ,acă frunzele devinf a!a inferioară a frunzelor. +i se combat la timp cu acaricide specifice. ,acă palide sau prezintă arsuri$ "nseamnă că planta a fost e/pusă prea multbe nervuri sau pe pe!ioluri se observă coşenile $ se intervine local$ cu untimp la soare. ,acă marginile frunzelor se răsucesc =dând frunzei o formăf am pon de bumbac "nmuiat "n alcool denaturat.



20 Feng Shuicupjar

SPECII.Cocos nuciferaculti(at "napartament arefrunze lungi$ penat #entrucultivarea "nghiveci$ careeste destul deneadecvată pentru u palmier dedimensiunimari$ a fostselec!ionatăvarietateahorticolă%'ino maimică "n"năl!ime şicompactă$ cufrunze "ngusteşistrălucitoare.

COR$LINE

Cordyline escare cuprin

specii de ar/erzi? rig)u-tralia? ră-p4ndi0icare -e cde-eri cugenul Dracculti/ă ufrunze fru,lungi? ianc @ngu-te -afunc0ie de Nu,era--e di-ting

farte /iu afrunzelr: cre, pe f @nchi-? albpurpuriu+ Eplantă lng

CULI!ARE. Sereplantează primăvara$dacă rădăcinilesunt prea "ngh



suite "nghiveci.Sefoloseşte uncompos

tamestecat cu5Xnisipgrosie pentrufavorizareadrenaului.#rimăv

ara şivara$ plantasee/punelumină$dar nula soaredirect.O datăla două-trei

săptămâni seadmnistrează un"ngrăşământlichidamestecat cuapă$ dinmartie

până "nseVtembrie.oamnaşi iarna$semen!ineotemperatură de9;-:9de grad

#lanta trebuieferită decuren!ii de aer.Se evităstagnarea apei$care pn voacă

putrezirearădăcinilor.'BM*)I

N+. Seseamănă lasfârşitul luifebruarie sau "nmartie$ "nsmetoda estedificilă şi nu prea dărezultate. Cea

mai bunămetodă es butăşirea$efectuată "ntimpul primăverii.#entruaceasta se prelev por!iuni dintulpină$ cu cel pu!in unul sau

doi muguri.



alcodenatur at saucu uninsecticid

specific.SPE

CII.Cord! neaustrdiseste uncopăcelveşnicverde$care

seamănăt un palmier pitic.Frunzele specieiCard!lineaustrali

s erauconsumate "n tr

cut caverdea!ă de!ăraniineozeelandezi$"napartament"nfloreşte n



Fen"Shui#nsufragerie$

21

Cord lineter%inali

&esteoplantămare$originarădin#olineziaşiIndia.Cândapar$frunzelesuntroşii$iar cu

trecereatimpuluidevinverzi-arămii$ cunuan!e

roz-roşii pemargini.

CRINUL!ER$



E

Genul Chlorophyiumcuprinde cea /0 despecii permanent %er&i$perene$ ri&omatoase$pro%enite din A#rica

1ccidentală i&eridinală+ Crinul/erde e-te unadintre plantele cel,ai ur de culti/at @n ca-ă i prezintă,ulte /arietă0i? cufrunze lungi?elegante? arcuite?clrate /erde cu albi cu flri ,ici? albe+

CULI!ARE. Primăvara şivara$ planta se proteează dee/punereadirectă la soare.Se men!ine par!ial laumbră$ "ntr-unambient destulde umed. Seudă din belşug$iar "n apă seadaugă o

picătură de"ngrăşământlichid. oamnaşi iarna$ plantase !ine "ntr-unloc aerisit$ dar ferită decuren!ii de aer.Se replanteazăla sfârşituliernii$ dacărădăcinile au

ocupat completghiveciul.Pe"unculii

*lorali, lungi şicărnoşi$ care sedezvoltă "ncentrul rozetei$ poartă şi eimănunchiuri defrunze acesteasunt folosite

pentr ureprodu-cerea plantei.,acănusunt"nde părtate$acestemănunchiuricad"ncas-cadă$creândunefectdecorativdeos

ebit$valor ificatmaialesatuncicând planta secultivă "n

coşule!esuspendate.

'BM*)IN+.Bodalitat



ea cea maisimplă constă "naşezarea "n vasemici a plăntu!elor carese formează "nvârful pedunculilor florali. +le se pot lăsa prinsede planta-mamăşi se separădupă ce facrădăcini.3ceastă metodăeste foarteeficace$ pentrucă tulpinacărnoasăac!ionează caun cordonombilical princare plănuitele primesc hrană.O altă metodăeste introdu-cerea plăntu!elor "napă$ până când

prind rădăcini.,e asemenea$ planta se poate"nmul!i şi prinseparare.

PERICOLE.U"area este*oarteimportantă şitrebuie dozată bine. ,acă apastagnează "n

farfurioaraghiveciului$rădăcinile putrezesc$ "nsă$udareainsuficientă provoacăcolorarea "n brun a vârfurilor frunzelor.#ăianenul roşu

şicoşenilafăinoasăinfesteazăocazional planta. Secombat cu pro-duseadecvate.



Feng Shui cu plante

SPECII. Chlorophtu% co%osu% are *runze (erzi cu margini on"ulateiChlorophtu% lo'u% este o plantă mică$ cu frunze "n formă de panglică$de un verde strălucitor. Chloroph!tum unduiatum este o specie "naltă decea 5 cm$ cu frunze "nguste şi tari.

CROSSAN$RAGenul cuprinde cea /0 de specii #oarte #rumoase$%enic /erzi? de tip -ubarbu-t+ Originare din)-ia i )frica trpicală? -unt plante delicate ifarte preten0ia-e? dearece @n ca-ăHaune/ie de cndi0ii cli,aterice -pecificehabitatului din care pr/in: u,bră? căldură iu,iditate cn-tante+ )u flri ,are parte dinan+ @nflre-c de la @nceputul pri,ă/erii p4nă la-f4ritul ta,nei+ Frunzele -unt ,ari llucia-e? de un /erde @nchi-? au fr,ă eliptic>lancelată? cu ,argini ndulate i ner/uri binetra-ate+

CULI!ARE. Se replantează "n martie$ daca rădăcinile au ocupat toighiveciul$ iar pe fundul noului vas se aşază cioburi de lut$ care favorizeazădrenaul. #lanta creşte şi "nfloreşte din martie până "n octombrie$ dacă are otemperatură minimă de :9 de grade. ,acă temperatura este mai ridicată$are nevoie de o umiditate mai mare şi de un loc la penumbră. 'u trebuiee/pusă direct la soare$ deoarece acest lucru opreşte "nflorirea şi dăuneazăfrunzelor. #rimăvara şi vara se udă o dată pe săptămână$ men!inând pământul umed. In timpul creşterii$ se administrează "ngrăşământ lichidadăugat "n apa o dată la două săptămâni. *a sfârşitul perioadei de "nflorire$ pedunculii florali se scurtează cu apo/imativ două treimi din lungime.oamna şi iarna$ temperatura nu trebuie să scadă sub 9; grade.

'BM*)IN+. Crossandra se poate "nmul!i "n luna martie prin butaşi lungi

de E-9 cm tăia!i din tulpini. #artea tăiată se tratează cu praf rizogen$ iar butaşii se plantează apoi "ntr-un amestec de turbă şi nisip "n păr!i egale$care se !ine Ia :9 de grade. Când au prins rădăcini$ butaşii se plantează "nghivece individuale.

PERICOLE. Planta se u"ă moderat cu apă la temperatura camerei$ iar flo-rile şi frunzele veştede se "ndepărtează. In felul acesta$ se evită putrezireaşi apari!ia mucegaiurilor.



iînsufrageri e

2

SPECII.Cros

san"rainfunâibul ifor misarefrunzemarişilucio

ase$lungide /a; cmşifi&roşii- portocalii.Crossandranilot ica poateatinge o"năl!imede6cmsauchiar maimult.3refrunzelungi$lucioase$de



culoareverdenchis şiflYr 0roşii- portocalii$grupate"n spicesituatela a/ilafrunzelor sauterminal petulpini.

IRO

ON

UL

Genul Codiaeum este originar dinpădurile din &ala-ia i dinin-ulele !acificului? @n ,dbinuit? e-te denu,it crtni e-te culti/at ca plantă deaparta,ent pentru frunzele-ale cu ,are /alarerna,entală? ce -e prezintă @ntr> ga,ă largă de culri ifr,e? @i pă-trează a-pectuldacă e-te tăiată regulat+ )rene/ie tt ti,pul de căldură?altfel @i pierde frunzele -i,are? i trebuie -ă -tea @nplină lu,ină? @n ti,pul /erii?planta adultă face flri ,ici?galbene? @n fr,ă de -tea+

CULI!ARE. $acărădăcinile auocupat

completghiveciul$ plantava fimutată$"nfebruarie$ "naltul cuuncompos

tfertil$ "nmartie$dacă paresăracă "nfrunze$trebuietăiatăcugriă.Intimpul perioadeideactivitatevegetativă=dinmartie

pânălasfârşitulluioctombrie>$ plantatrebuie să

"tea"ntr-unlocaerisit$ cumultălumină$dar



nu "nsoaredirect.Codiaeumcresterepedeşitrebuieudatăregulat.In plus$arenevoiede"ngrăşământichid$care seadaugă"ncantitate mică"n apade udat$o datăla 9-97zile.Iarna$

temperatura nutrebuiesăscadăsub 9;grade.Friguldetermină putrezir ea

rădăcinilor deaceea$ plantatrebuieaşezată"ntr-unloccald$uminosşi

aerisit$ dar feritdecuren!ii deaer.Seudămai pu!inşi nusemaiadministr ează"ngrăşământ.

'BM*)IN+.#lanta se"nmul!eşte prin

marcota=prinlăstar inedesprinşi$carese"nfmg cu

capătulliber "n pământ şi$de"ndată ce prindrădăc



ină$suntrăsădi!i>sau prin butăşire. (utaşiise taiedintrelăstariisănătoşişi$ dacăeste5osibil$trebuiesă aibădouă perechidefrunzeşi unvârf decreştere. Se plantează "ntr-uncompost fertil$amestec

at "n păr!iegale cunisip.(utaşiise in laumbrăşi seudăconstant.Nădăcin

ile apar dupătrei- patrusăptămâni



24 Feng Shui cu plant ţ

"n acestmoment$ butaşiisetransplantează

"n ghivecedefinitive$ carecon!in pământfertil$ "nmul!irease mai poateface şi prinsemin!e.

PERICOLE.Coşenilelefăinoase seataşează de partea inferioarăa frun zelor saula locul deinser!ie alacestora. Se"ndepărteazăfolosindu-se U pensulă"nmuiată "nalcooldenaturat.Coşenilele brune formeazănişte protuberantemici$ maronii$situate pe pe!iolul sau pefa!a inferioară ifrunzelor.#lanta setratează tot cualcool sau sestropeşte cu uninsecticicspecific.

#ăianenul roşuinfestează planta dacăaerul este preauscat şi !est pânze sub!iri şialbe pe fa!ainterioară afrunzelor. +l seelimină cu acaricide specifice$



iar plantatrebuie!inută"ntr-unambient

umed.Frunzele stveşteesc şi cad$dacă plantaesteudată "ne/cessau$ dincontră$

prea pu!indacă stă"ntr-unmediu prearece$ preaumbritsaudacăeste

e/pusăla soarUo perioadă"ndelungată.

SPECII.Codioeu%aucubae

foliu%este oplantăviguroasă$ uşor decultivat3refrunzedese şi pergamentoase$

lucioase$ de unverdestrălucitor$ pătatt neuniformcu galben.Codiaen

bogoriense esteo plantăcompactă cufrunzi lungi$ovale$ deculoare verde"nchis cumotive galbene.Codiaeum spiral este ospecie originarădin Balasia$

Sudul Indiei şiSri *anHa$ cufrunzU pergamentoase$verzi "nchis cunervuri "ndiferite tonuride roz şi galbenCodiaeumarenii sedeosebeşte dealte specii prin

faptul că plantaeste mă mare$asemănătoarecu un copac.Frunzele tinerelasă impresia căsunt sus pendate deramuri. Celeadulte suntverzi-negricioase cu

nervuriroşiatice

C2CAS

Speciile diCycas au ca-pect cede cel al pdar? din p/edere bpartedin gi,nfiind prin



] Apărin0ii cniferelr i ai luiGing bilba+ Sunt plantepri,iti/e? ne-chi,bate? care>i pă-trează a-pectul din/re,uri prei-trice+ Dei -untplante etice? nu pretind

@ngriire dificilă? iar pentru ab0ine frunzele inten-clrate e-te -uficient -ă fieaezate @ntr> lu,ină bună?dar prteate de căldura -larăece-i/ă+

CULI!ARE. Sereplanteazănumai o

dată latrei- patruani$cândradăcinileumplucompletghiveciul.Opera!i

a seefectuează primăvara şi st



33333333333333333333333333333333 25

*oloseşte un compost bine drenat. ara planta se udă frecvent$ dar moderat$iar o dată la şase-opt săptămâni se diluează un "ngrăşământ lichid "n apă.Se !ine "ntr-un loc deschis$ dar ferit de soare. oamna şi iarna se udă mode-rat$ pentru a men!ine compostul uşor umed.

2'BM*)IN+. #lanta poate fi "nmul!ită pe toată durata anului$ folosindlăstarii bazali. +i se plantează "ntr-un compost fertil$ se !in la :7-:E degrade şi când prind rădăcini se tratează ca nişte plante adulte.

PERICOLE. Coşenilele brune şi făinoase se "ndepărtează cu o pensulă"nmuiată "n alcool denaturat. ,acă pe frunze apar pete brune$ "nseamnă cănu a!i udat suficient planta "n timpul verii sau că a fost !inută "n frig iarna.

SPECII. Ccas re(oluta are un trunc'i gros cilin"ric3conic, "e la care pleacăfrunze lungi şi penate. Cultivată "n casă atinge o "năl!ime de 9$: m$ dar creşte foarte lent. +ste originară din Indonezia şi aponia. C!cas cirdnalis arefrunze netede şi mai gra!ioase. +ste originară din India şi Badagascar.

+IE--EN4AC5IA

Genul cuprinde cea ,0 de specii %enic /erzi?perene? riginare din pădurileHtrpicale ale),ericii i /e-tului Indiei+ E-te plantăfrec/ent culti/ată @n aparta,ent? datrităefectului decrati/ al frunzelr? care prezintă ga,ă largă de ,ti/e+ 'nele -pecii autulpini gra-e? altele au tulpini elegante i-ub0iri? cu a-pect ,ai c,pact+ In ti,pul,anipulării plantelr? trebuie purtate ,ănui?dearece -e/a cn0ine -ub-tan0ă iritantăpericula-ă pentru per-anele alergice+

CULI!ARE. Se replantează la "nceputul primăverii$ "nainte de "nceputul perioadei de activitate vegetală. Se foloseşte un pământ bun$ format dindouă păr!i de pământ fertil< una de turbă şi una de pământ ob!inut din

frun-<e descompuse şi pu!in nisip. #ământul trebuie men!inut "n permanen!ă umed. ara este un anotimp favorabil plantei$ care iubeştecăldura şi temperaturile mari. "ntr-un loc luminos$ ea se colorează splendid.#ământul trebuie să fie umed$ dar apa nu are voie să stagneze "n ghiveci$căci rădăcinile pot putrezi. ,in aprilie până "n septembrie$ "n apa de udat sediluează un "ngrăşământ lichid. #lanta nu intră "n repaus toamna şi iarna$dar "şi pierde 3spectul viguros$ "n această perioadă$ se udă doar o dată pesăptămână.




'BM*)IN+. (utaşii se prelevă dintulpină Ia

"nceputul primăverii. +itrebuie să fielungi de ;-9cm şi să aibăcel pu!in unmugure. #estezona tăiată se presară praf rizogen şi selasă să se usuceuna-două zile$apoi butaşii se plantează "n pământamestecat cu pu!in nisip.emperaturatrebuie să fie de:7-:E de grade$iar pământul$umed. *ădi!atrebuie deschisăşi aerisită o dată pe zi. Nădăcinileapar după câtevasăptămâni$ când butaşii setransferă "ntr-un pământ de flori.

PERICOLE.%runzele(eşteite$ slăbitesau decoloratesunt simptomeale e/cesului deapă sau ale

e/punerii la frig.#lanta arenevoie de"ngrăşământvara altfel$ vaavea frunze palide. ,acăaerul este preauscat$ plantaeste atacatăfrecvent de



păianenul roşu$acesta producând petearămii.

ratate/emplareleafectatecuinsecticidespecifice.#ăduchele verdeformeaz

" uneoricoloniinumeroase pefrunzeletinere.+l secombatecu uninsecticid "nsă picăturil

e careseformează lavârfulfrunzelor nusuntsemnelevreunei boli.

SPE

CII. )ieffenbachiabauseiare*runzeo(ale cupunctegălbui-verzimarginide

culoare verde"nchis şi petealbe.

"ieffenbachiaoerstedii, originară din Costa

Nica$ are frunzeovale$ de unverde "nchis cunervuri albe

"ieffenbachia picta are frunzemari$ lucioase$verzi$ cu puncteşi desene "r nuan!afildeşului.#oate produce

inflorescen!e "nformă de spic.

$RACENA

Genul +racculti%at @n -datrită fr/alrii decfrunzelr? cnferă pla-pect faelegant+ !riginară dtrpicală Canare i cnfundă din genulcare au a-a-e,ănătbine -ă -e,dalită0iculti/are aplante? penerrile+

CULI!ARE. $racena sereplantează odată la doi anisau chiar la unan. dacă creştefoarte repede.Opera!ia seefectuează primăvara. Sefoloseşte unamestec pe bază de turbăsau de pământ



de flori.#rimăvara şivara plantatrebuie

să stea"ntr-unlocluminos$ dar proteatdeac!iuneadirecteasoarelui

. 3erultrebuiesă fiecald şiumed$cutemper atura"ntre :;ş



3333333333333333333333333333333333333333333 £7

45 "e gra"e. $acă temperatura este mai mare$ planta are nevoie de maidmultă umiditate. #ământul trebuie să fie umed$ dar nu "mbibat cu apă.,e două ori pe săptămână$ administra!i$ "mpreună cu apa de udat$ două picături de "ngrăşământ lichid. oamna şi iarna$ nu se mai administrează

"ngrăşământ şi se udă mai rar$ dar pământul nu are voie sa fie uscat.emperatura nu trebuie să scadă sub 9; grade.'BM*)IN+. (utaşii se prelevează din vârful tulpinii unei plante care a

crescut prea mult sau dintr-o ramifica!ie laterală. ulpina se "mparte "nsegmente lungi de E cm şi se "ndepărtează frunzele "mbătrânite. #arteatăiată se tratează cu o pulbere rizogenă$ iar segmentele se plantează apoi"ntr-o tavă cu nisip şi turbă "n păr!i egale. ava se "nchide "ntr-o lădi!ă$ latemperatura de cea :7 de grade. Când butaşii fac rădăcini şi apar frunzele$ei se transferă "n ghivece cu pământ de grădină.

PERICOLE. Aten!ie la e/cesul de apă şi la uscăciune$ căci ambii factori produc vesteirea frunzelor. emperatura scăzută produce acelaşi efect.#lanta trebuie aşezată "ntr-un loc mai cald. Coşenilele brune$ asemănă-

toare unor mici pustule situate pe fa!a inferioară a frunzelor$ se combat cuinsecticide sistemice$SPECII. )raccena dere%ensis poate atinge o "năl!ime de 9$: m. ,e pe

tulpinile verticale se desprind frunze lanceolate$ de culoare verde "nchis.Mna dintre speciile cele mai mari şi mai longevive este "raccena draco, ori-ginară din Insulele Canare$ "n mediul natural$ este un copac de 9 m"năl!ime. 3re frunze verzi-albastre$ groase şi cărnoase. "racanafragrans areo tulpină nudă$ lemnoasă şi destul de groasă$ care poartă la vârf unmănunchi de frunze verzi cu dungi galbene$ care atârnă. "rac# godseffianaare frunze lungi de E cm$ mai degrabă ovale. 3re un aspect de tufa şiiubeşte umbra. "raccena marginala, una dintre speciile cel mai uşor decultivat$ are tulpini sub!iri şi elegante$ cu smocuri de frunze verzi cumargini roşii$ delicate şi arcuite. "rac$ sanderiana aunge la o "năl!imecuprinsă "ntre 6 şi 9: cm. Frunzele dispuse "n formă de rozetă suntsub!iri$ alungite şi pu!in ondulate$ verzi$ cu margini galbene.



llllpu6J>H

elegan0a fi A esteoriginara dGadaptează +inejaB

o78to8i58 <S,KH t-curtarea H#H%%rEn apartament

33333333333333333333333

.Rmed. dar nu "mbibat cu frunzişul. oamna !i

% r $ . . D . . . t i i



Feng Shui însufragerie

2!

-IC

US

UL

Genul cuprinde peste 900 de speciide tip ar(ust$ ar(ore sau plantăcă0ărătare? riginare dinregiunile trpicale i-ubtrpicale? dar care -eadaptează la cndi0ii diferite+Toate sunt plante elegante$ #iindculti%ate @n aparta,ent pentrufru,u-e0ea frunzelr lr+ Se/acn0inută @n tulpina tuturr-iurilr de Ficus pate fi iritantăi cau-tică pentru piele?

CULI

!ARE. Sereplantează odatăla doiani$"naprilie$"ntr-

un pământ"mbogă!itcuhumus şifrunze.,inaprili

e până"nseptembrie$ficusultre-

buieudatdin



abunden!ă. In perioada decreştere$ seadministrează"ngrăşământ cuconcentra!ie

crescută deazot. 3ceastăspecie iubeştecăldura.

'ecesarul delumină variază"n func!ie despecie. Speciilecu frunzelucioasetrebuie cură!ate

periodic cu o

cârpă umedă.oamna şiiarna$ se udămai pu!in.

'BM*)IN +. Speciile cufrunze mari şirigide$ ca ficuselastica, %icusbeng&kale$sis şi

%icus l!rata, se"nmul!esc prin

butaşi ob!inu!idin frunze care păstrează o bucă!ică de pe!ioi =codi!ă>şi care sunt

preleva!i primăvara.Seva se lasă săse usuce timpde o noapte$apoi butaşii se

plantează "ntr-un amestec deturbă şi nisip "n

păr!i egale. Se!in optsăptămâni la

penumbră şi la:7 de grade. Seudă până prindrădăcini.Speciilecă!ărătoare sau

târâ-toare$cumeste

%icu s

pmfl a, se"nmul!esc

prin butăşire "ntimpul

perioadeide

activitatevegetală.Sealegeotulpină$ se"ndoaie cudelic

ate!eşi seintro-duce"n

pământ

pânăla

punctulde

inser !ie al primeifrunze.Când

prinderădăcini$se



desprinde uşor de plantamamă$ Speciilede tip arbust=ficusben'amina( se

"nmul!esc prin butaşi lungi de9-9; cm

preleva!i dinvârfurileramurilor. Setratează la felca butaşii

preleva!i dinfrunze.

PERICOLE.Aten!ie "a udare.

*ipsa apei produce"ngălbenirea şicădereafrunzelor.+/cesul de apă

provoacăvesteirea$schimbareaculorii saucădereafrunzelor şi

putrezirearădăcinilor.#ăianenul roşuse combatecrescândumiditatea şistropind plantacu un acariddspecific.Coşenilelefăinoase şi

brune trebuie

"ndepărtate cuo pensulă"nmuiată "na"cooldenaturat saucu insecticid.



,0 -ena Shui cu plante

SPECII,%icusbengha*nsispoate creşte

până la 5 m"năl!ime$ "nmediul natural$

planta facerădăcini aerienecare ating

pământul şidevin tulpinisecundare.Frunzele sunt deculoare verde"nchis cunervuri galbene$lungi de : cm.Ficus ben'aminaeste un copăcelramificat$ cuaspect elegant şio "năl!ime de 6-9L cm ="nghiveci>. 3refrunze mici$ovale. Ficusdiversifolia esteo specie rară$compactă$ tiparbust. Ficuselastica=arborele decauciuc> estespecia cea maifrecventă$ tiparbore$originară dinIndia şi(irmania. Inghiveci$ are un

trunchi unic$"nalt$ care

poate aunge până la : m"năl!ime. 3refrunze mari$lucioase şi

pergamentoase.Ficus l!rata arefrunze mari$ "nformă de vioară$



lucioase. +steoriginar din3fricaocciden

tală şitropicală. Ficus

palmeriesteunicaspeciede tipsubarbust. 3reotulpină

suculentă şidilatată$ceatinge o"năl!ime de 5$;m.Ficus

pumilaeste ospecie

agă!ătoareviguroasă$ cufrunzemici "nformădeinimă.Nădăcinile suntaeriene.

Secultivă"nsuporturisuspendate$ficusvillosaeste o

plantăagă!ăto

are şi târâtoare.ulpinile sub!irişi pufoase secontinuă curădăcini care seaga!ă de

suporturi. 3refrunze ovale$lungi de E-9cm.

GAR+ENIA

+ei Gardena -eculti/ă cu greutate?pentru că nece-ită @ngriiri atente icn-tante? farte,ul0i preferă caplantă de

aparta,ent+Este o plantă delicată?apreciată din ,ulte,ti/e: frunzelelucia-e? de culare/erde @nchi-per-i-tă tt anul icreează un cntra-tcu flrile ,inunate?de culare alb>cre,?farte inten-parfu,ate? @n ca-ă?atinge rareri un,etru @năl0i,e+

CULI!ARE. Sereplantează "nmartie-aprilie$fără a i sedeteriorarădăcinile. Ca

pământ sefoloseşte uncompostnecalcaros pe

bază de turbăsau de pământfertil$ preparatdintr-o parte de

pământ fertil$una de bălegar

bine descompusşi una de turba$la care seadaugă ocantitate micăde nisip şi de



bucă!ele demangal.#rimăvara şivara$

amestecultrebuiemen!inut mereuumed.#lantase udăcu apădedurizată. 3renevoie

demultăluminăindirectă ş i deotemperatură de:9 degrade.oamnaşi iarna$

plantasemen!inelacăldură-minimum 95grade.Se udăcât să semen!in

ă pământulumedşi$ "ncazul

plantelor care"nfloresc iarna$se



Feng

Shui îr^sufragerie 1

a"ministreazăun

"ngrăşământlichidcândapar florile.2ardeniaseaşază"ntr-unlocluminos$

bineaerisit$feritdecurent.

'BM*)IN+.Se

prelevă

butaşi dinlăstar iitineri

şivigur oşi.Oper a!iaseefectuează"ntreianua



rie şi martie.(utaşii au olungime de Lcm. #arteatăiată setratează cu

praf rizogen$apoi se plantează "nt r-un amestec denisip şi turbă"n păr!i egale.*ădi!a trebuie!inută la otemperatură de9L-:9 de grade$la adăpost derazele soarelui.

3mestecultrebuie să fiemereu uşor umed. #lanteleob!inute astfel"nfloresc dupădoi-trei ani.

PERICOLE.Apa şi luminainsuficientedeterminăcăderea florilor

şi opacifiazăfrunzele.#ăianenulroşu apareatunci cândaerul este preauscat. +l secombate cuacaricideadecvate.

SPECII.+ardenia

#as%inoides,originară dinChina şiaponia$ aretulpinilemnoase$frunze lucioasede culoareverde "nchis şiflori albe$

parfumate$"nfloreşte "n

miezulverii.)ard eniathun

bergia esteunarbust sauuncopăcelcompact$originar

din3frica deSud.3refrunzeverzi$ample$lungide

pânăla 9;cm.Florile

parfumatesuntdeculoarealb-

cremşiapar toamna$fiindsuccedatedefructeovale



$ cenuşii.

IAS1MIA+EINTERI1R

Genul "asminum

cuprinde cea 00 despecii de ar(uti iplante că0ărătare/enic /erzi+ 'nele-pecii -unt fartegra0ia-e i delicate?fiind ptri/ite pentrua fi 0inute @naparta,ent? @n ti,pce altele -unt-ălbatice i -e 0in @ntr>un ic de-cperit+Spre de-ebire deia-,ia de grădină?

cea de interir nu are @nttdeauna flriparfu,ate+

CULI!ARE. Speciile care"nfloresc iarnase replantează

primăvara$ iar cele care"nfloresc

primăvara sereplantează "n

lunaseptembrie.,upăreplantare$ seausteazălungimeatulpinilor şi aramurilor$

pentru ca forma plantei să fiemen!inută. ,easemenea$

plantele aunevoie desuporturi

pentru că!ărat=spaliere saucercurimetalice>.#rimăvara şivara$ planta arenevoie delumină$ dar nude lumină

directă delasoare.#ămâ

ntultrebuiemen!inutumed."ngrăşământulseadmi

nistr eazăodatăladouăsăp-tămâni.oamna şiiarna$

temperaturatrebuie săfie de9-95grade

pentr uspeci

ilecare"nfloresciarnaşi de9;grade

pentr ucele



2 P #nr ţ Shui cu plante

primăvara. Inaceastă

perioadă$ planta se aşază"ntr-un locluminos$

pământul semen!ine uşor urned şi$ o datăla douăsăptămâni$ seadministreazăun "ngrăşământdiluat "n apă$folosindu-sedoar umătate

din dozaindicată.'BM*)IN

+. (utaşii se prelevează "n perioadediferite<

primăvara$ "ncazul speciilor care "nfloresciarna$ şi "noctombrie$ "ncazul celor care"nfloresc

primăvara.#artea tăiată setratează cu o

pulbererizogenă$ apoi

butaşii se plantează "ntr-un pământamestecat cunisip grosier.#ământul se

udă regulat$ iar temperatura semen!ine la 9L-:9 de grade.

PERICOLE.Caren!a saue/cesul de apăsunt semnalatede prezen!a frun-zelor veşteite şizbârcite.+/punerea



directăla soaredetermină"nchider ea la

culoarea planteişicăderea

bobocilor.,acătemperaturaeste

prearidi-catăZ"nflorireaestecompromisă.,acă

plantaesteatacatăde

păduchele

verde$eatrebuiestropităcu uninsecticid pe

bază de poarni!ă.

SPECII.6osmmum%esnieste ospeciecă!ărătoare. O

plantăveşnicverde$"naltăde :$;

m$ care"nfloreşte

primăvara şivara. 3re florigalbene şineparfumate.

osmmumofficincde este o plantăcă!ărătoare$originară dinCaucaz$1imalaa şiestul Chinei.Face flori albe$foarte

parfumate$ "nflo-reşte de

primăvara pânătoamna.osmmum

pol!onthum e o plantă veşnicverde$că!ărătoare$originară dinChina. Florilealbe şi

parfumate apar iarna. *osminumre$, originară

din hailanda$ eo plantăcă!ărătoareveşnic verde$"nfloreşte iarnaşi face flori albeşi mari.

IAS1MIA+EMA+AGASCAR

Stephanotis flori$undaeste o speciecă0ărătare delicatăi plăcută? careprduce flriparfu,ate? albe+Culti/ată @n -eră? eapate atinge

@năl0i,ea de 1 ,+!ate fi 0inută i @nghi/eci? caz @n caretulpinilr li -e /apune la di-pzi0ie?



% pentru a se @nfăură? un fir,etalic di-pu- @n cerc -auun 0ăru acperit cu,uchi+: Pentru că planta nu are

c4rcei? tulpinile trebuieaezate i legate cu griă+

CULI!ARE.Replantarea se*aceanual,primăvara$folosindu-se

ghivecedin ce"n cemaimari$

pemăsurăcerădăcinilecresc.Mlterior

$ se"nlo-cuieştenumaiun stratsuperficial de

pământ$cugrosimea de:$;-;

cm.#lantatrebuiemen!inută"ntr-unmediu

bineaerisitşi arenevoie

de



Feng Shui +n

sufragerie

,,

lumină$dar nu de

soaredirect.+steimportantca

planta sănusufer e

oscila!iidetemperatură

bruşte.araseudădinabunden!ă$ de

preferin!ăcuapădedurizată. ,inaprilie

până"nseptembrie$ seadministrează"ngrăşământlichi



d$ o dată la treisăptămâni.oamna$ după"ncheierea

perioadei de"nflorire$

tulpinile prealungi se taie$iar partea tăiatăse stropeşte cuapă rece$

pentru a sestopa curgereasevei. ,inoctombrie până"n martie$temperaturatrebuie

men!inută la95-96 grade$iar ambientultrebuie să fieluminos$ dar nu"nsorit. Se udăregulat$ astfel"ncât pământulsă fie mereuuşor umed.

'BM*)IN +. #rimăvara

sau la "nceputulverii$ se taie butaşi de Iae/tremitateatulpinilor laterale.ăierea se facechiar deasupraunui nod$"nlăturându-sefrunzele bâzâie.(utaşii se

plantează "ntr-un amestec for-mat din trei

păr!i compostşi o parte nisipfin. Compostulse men!ineumed$ "ntr-ofădi!ă$ la umbrăşi la :9 degrade.Blădi!ele răsar

dupăopt-zecesăptămâni.

P

ERICOLE.!aria!iiledetemperatur ă$udareainsuficient

ă saue/cesivă$nivelulcrescut decalcar alapei

provoacă

"ngăl benir eafrunzelor şicăder eaflorilor.#ăianen

ulroşu$caresefacesim!it prin

prezen!aunei

pânze



"nchise laculoare$ plasate

pe fa!ainferioară afrunzelor$ secombate cu un

acaricid.SPECII.

Stephc%otisfloribunda,unica specie cepoate *i !inută "napartament$este originarădinBadagascar.Frunzele sunttari$ ovale$

lungi de L cm$de culoareverde "nchis$ cuo nervurăcentrală

proeminentămai deschisă laculoare. ,inmartie până "noctombrie apar florile$ caresunt albe$

tubulare$ceroase şiintens

parfumate$fiind grupate "ninflorescen!esituate la a/ilafrunzelor.



4 icu -lante

IE$ERA

Aceste plante decorati

că0ărătare? /enic /cre-c rapid i pt fi#nge/i/e+ Genul "ecuprinde ,ulte -peace-tea au dat natnenu,ărate /arietăfrunze diferite ca fdi,en-iuni+ Tulpinilrădăcini aeriene car-uprafe0e a-pre? peplantei -ă -e dez/de>a lungul pere0ilgardurilr de le,n+ pate crete pe ,ic-e pate etinde pe-au pate at4rna din-u-pendate+

CULI!ARE. La"nceputul

primăverii$ odată ladoi-treiani$iedera sereplanteaza "ntr-un

pământ bun. "nanii "ncare nusereplantează$tulpinile

sescurtează$ dacăsunt

prealungi.ara$

plantasuportă

binetempera



turilecrescute$ dar suferăIauscăciu

ne.#lasarea"ntr-unlocluminosfavorizeazăvarietă!ile cufrunze

pestri!e.otuşi$

plantelenu see/pun"nlocuri"nsorite.Se udamoderat$men!inând

pământ

ulumed.*a :-5săptămâni$ seadaugă"n apă

umătate dindozarecomandată de

"ngrăşământ.oamnaşi iarna$

poate fie/pusălatemperaturi

oase.emper atura

idealăeste de9grade.Se udă

pu!in$

dar pământul nu selasă săseusuce.#lantatrebuiesă stea"ntr-unlocaerisit

şiluminos.

'BM*)IN +.Iedera se"nmul!eşte prin

butaşi.ara$

butaşii

se prelevează de Iavârfulramurilor ei auolungimede 9cm. Se

plantează "n

grupuride câtetrei-

patru$"ntr-unamestecde nisipşi

pământ"n păr!iegale.#entru



multiplicare$ sefoloseşte olădi!ăcare se

!ine latemperatura de9;-9Lgrade$"ntr-unmediuumed şilaluminăindirectă. ,upă

douasăptămâni$ apar rădăcinile$ iar

plantelesetransfer ă "nghiveceindividuale. Se

udă cumo-dera!ie$iar "napă seadaugăun"ngrăşământlichid odată pelună.

PERICOLE.Aerulpreauscatsausoarelee7cesi("eterminăvesteirea

frunzelor$ aşacă$ "ntr-o astfeldesitua!ie$

plantatrebuieudatămaimult$

pânăcând "şirevine.,acăapar

petenegricio

ase$ pământul selaşi săseusuce$iar

plantasetrateazăcu unfungici

d.#ăianenul roşusedezvoltă "ntr-unmediuuscat şisecombate cu un

acariddspecific$stropindu-se

plantade sus$o datăsau dedouă ori

pesăptămâ



nă.ripsidele

produc petecenuşii

pefrunzeletinere.+le sestropesccu uninsecticidspecific.3ndele



-eng Shui însufragerie

,.

8păduchii de

plan

temici> secom

bat prinstro

pirea

planteicu

uninsecticid pe

bazăde

poarni!ă$ "ntimpcecoşe

nilele seeliminăcu ocârpă de

bum-

bac"nmuiată "nalcooldenatur at.

SPECII. /edera



canariensis are*runze mari şiscor!oase$ lungide 95-9; cm$lucioase$ cudungi deculoare verde

pal. +originară dinInsuleleCanare şi estemai sensibilăla frig decâtalte specii deaceea$ seadaptează bineca plantă deapartament.

ederacokhica este ospecie foarterezistentă$originară dinCaucaz şiIran. Creşterepede şi seca!ără la"năl!imi mari.Frunzele au

formă deinimă şi suntcele mai mariale genului$fiind lungi de:; cm şi latede 9;-: cm.

edera heli$este specia ceamai "ntâlnită.Năspândită "nzonele

"mpădurite ale+uropei$creşte până la"năl!imi de 9;-5 m. #lanteleau formă detufa$ sunt deseşi cu frunzelucioase.+/istă multevarietă!i mai

mici$idealeca

plantedeapar tament.

IE

+E

RA

-ALS

Plantă /enic /erde? farteatrăgătare? Faf-ftetfera tizeiH-eadaptează bine ia /ia0a @naparta,ent+ Denu,irea -a deri/ădin nu,ele a duă plante prin acărr hibridare a rezultat:Faf-aapncai Hedera helix, @ncazul nii plante? naturacă0ărătare i fr,a frunzelriederei -e @,plete-c cuH a-pectulluci-? fru,- clrat i alFatsiei. !ate ti culti/ată caplantă agă0ătare? aa cu, e-teiedera? -au de tufă? aa cu, e-te

Far-ia+ Iedera fal-ă pate-upra/ie0ui @n cndi0ii de pluare-i @n aer @nchi-+

CULI!ARE,Ie"era*alsăsereplanteazăanual$

primăvar a.#rimăvar a şi



vara$ pământul semen!ine uşor umed."ngrăşământullichid seadministreazăo dată la 97ziie$ adăugat"n apă. #lantase aşază "ntr-un Ioc deschis

şi umbrit.Frunzele marişi lucioase seşterg de praf "nmod regulat

sau suntcură!ate prin punerea plantei subduş. #lantatrebuie aşezată"n plinălumină$ dar creşte binechiar şi la

penumbră.oamna şiiarna$ iederafalsă se udă

pu!in$ iar temperaturatrebuie să fiede E grade.

'BM*)IN +. (utaşii se taie

primăvara şivara. +i suntlungi de 9;-:

cm. . Se plantează "ntr-un pământ

propice$ cu pu!in nisip fin.2hiveciul se"nveleşte oi

plastictransparent$

pământul$se.men!ine

umed$ iar temperatura



6 Pena Shui cu plante

"ncăperii trebuiesă fie de 9;-9Lgrade. Cândapar mugurii

noi$ plasticul se"ndepărtează$iar planta seaşază "ntr-unIoc bineluminat.

PERICOLE.C'iar "acă estedestul derobustă$ planta

poate fi atacatăde coşenile$ maiales dacă estecultivată "ntr-unloc "nchis. +lese elimină cu ocârpă de

bumbac"nmuiată "nalcool sau cuinsecticid.

SPECII. Fatshedera li0einu este o specie,ci un 'ibri"ob!inut din douăgenuri diferite.#rin urmare$este o plantăsterilă$ care nuse poate "nmul!i

prin semin!e.3re frunzefrumoase$lu/uriante$scor!oase.oamna$ face

flori grupate "nciorchini.

9E$INILA

Genul &edinillacuprinde c4te/adintre cele ,aifru,a-e plantetrpicale+ edinilla!agnifica e-te unarbu-t riginal dinMa/a i Filipine+!ate fi 0inută @n



lcuri calde i @n-rite -au @n-eră+ E-te @n-ă greu de

@ngriit? dearece e plantăfarte delicată? iar pentru a

@nflri nece-ită anu,itecndi0ii preci-e? @n-ă c4ndace-te cndi0ii -unt

@ndeplinite? planta ră-plăteteefrtul cu flri de fru,u-e0eetrardinară+

CULI!ARE,Plantacreştedestulde lent.+stesuficient

ăreplantarea odată ladouăani$ "nlunafebruarie. Sefoloseşte unanumit

tip de pământfertil$unamestecde

pământdegrădină$

pământde

pădure$nisip şiturbă.#rimăvara şivara$temperaturatrebuiesă fie de:7-:Ede

grade. #lantaare nevoie de unloc luminos şi"nsorit. Se udăabundent. ,inaprilie până "nseptembrie$ seadaugă "n apăun "ngrăşământlichid$ o dată ladouă săptămâni.Când s-au ofilitultimele flori$cu o foarfecăascu!ită se taietoate ramurilelungi$scurtându-se

până la umătate.oamna şi iarna$

planta se !ine lao temperatură de:9 de grade$niciodată maimică de 9;grade. #ământulse men!ineumed$ iar planta

se aşază "nlocuri cât mai"nsorite.

'BM*)IN+.*a "nceputul

primăverii$ dinvârful lăstarilor setaie butaşi lungide L cm$ fiecareavând cel pu!in o

pereche defrunze. #artea

tăiată se trateazăcu o pulbererizogenă$ iar

butaşii se plantează "ntr-un amestec denisip şi turbă "n

păr!i egale. +ise !in "ntr-uncompost umed$"ntr-o lădi!ă



aşezatăIa

penumbră$ la5 degrade.Capacullădi!eitrebuiedoar "ntredeschis.



%eng S:9 *osu*ragerie

,

$upătrei-

patrusăptă

mâni$ plăntu!ele

prindrădăcini şi

pot fitransferate "nghiv

ececu pământfertil.

PERICOLE.E7istădiver şifactoricare

producveste

ireafrunzelor şi"mpiedică"nflorirea

plantelor<temperatura

preascăzută$aerul



prea uscat$luminainsuficientăsau udareae/cesivă.#ăianenul

roşu secombatestropind plantacu apă şifolosindacaricidespecifice.

SPECII. 2edinilla%agnifica, unicaspecie carepoate *i !inută "n

interiorullocuin!ei$ esteun arbustveşnic verdeoriginar dinava şi Filipine."n apartament$

planta creşte până la 9$: m"năl!ime. 3retulpini groaseşi lemnoase cu

frunze lungi de până Ia 5 cm$ovale$ moi$

brăzdate adâncde nervuricolorate "n alb-crem."nfloreşte "nlunile de

primăvară$ până lasfârşitul lui

martie$ având pedunculiflorali lungi$suspenda!i$ cudouă-trei şiruride bracteetrandafirii şiciorchini deflori colorateroz şi purpuriu.

9USCAA

Genul Pelargonium cuprinde peste/0 de specii originare din A#rica deSud! Ma)oritatea plantelor care se0in @n aparta,ent -unt de fapthibrizi acetia -e -ubi,part @ndiferite grupuri? @n func0ie decaracteri-ticile lr ,rflgice+

Tate platele ace-tui gen -untiubitare de -are ele -untcre-cute i apreciate ,ai ale-pentru flrile lr luuriante i /iuclrate+ Ecep0ia cn-tituieaa>nu,itele A,ucateparfu,ate? drite pentruparfu,ul delici- al frunzelr #auflri ne-e,nificati/e din punctde /edere e-tetic%?

CULI!AR

E, Sereplanteazăanual$

primăvara$fo"osindu-se uncompost

pe bazăde

pământ

bundegrădină.Seaşazăcioburi deteracotă la

bazaghiveciului$

pentr u undrena



bun. iiturile plantelor tinerese taie$ pentru ase stimularamificarea.Buşcatele se

cură!ă varatârziu şitoamna.ulpinile setaie Ia

umătate$ iar rădăcinile prealungi şi preadese sescurtează$ dupăcaree/emplarul

respectiv sereplantează"ntr-un compost

proaspăt.Florile veştedese"ndepărtează.#rimăvara şivara$ plantelese aşază "n plinsoare şi seferesc de

curen!ii de aer.Se udă atuncicând pământulse usucă lasuprafa!ă. ,inaprilie până "nseptembrie$

plantelor li seadministreazăun "ngrăşământlichid$ o dată ladouă-trei

săptămâni.



,9 Feng Shui cu plante

$upăterminarea

perioadei de"nflorire$muşcatele se

pregătesc pentru perioada derepaus dintimpul iernii seudă doar pentrua se evitauscarea

pământului şinu li se maiadministrează"ngrăşământ.oamna şi iarna$

plantele aunevoie de otemperatură deminimum E-9grade şi demultă lumină$

precum şi de unambient curat şiaerisit$ fărăcuren!i de aer.

9uşcatele autulpini tinere şi

fragile$ cu multeramifica!ii.Frunzele$ cuforme şidimensiunidiferite$ "nfunc!ie de soi$au pe!iolurilungi şi uneorisunt parfumate.

'BM*)IN+. (utaşii se taie

vara$ din tulpinilateralesănătoase$efectuân-du-setăietura sub unnod. Se eliminăflorile şifrunzele bâzâie$iar suprafa!atăiată se trateazăcu praf rizogen.(utaşii se



plantează "ntr-unamestec deturbă şi

nisipgrosier$"n păr!iegale.Compostultrebuiemen!inut umed$la otemperatură de

96-9Lgrade şila

penumbră.,upăce

butaşiiau făcutrădăcini=dupăapro/i

mativşasesăptămâni>$ eisetrans-feră "nghiveceseparate$ cu

pământde

grădină.PERICOLE.$acaplantastă multtimp laumbră$frunzelesedecolorează$ iar

tulpinile se pot"ngălbeni.Mdareae/cesivă

provoacă putrezirea

rădăcinii$ iar aceasta se poatee/tinde la bazatulpinii$"nnegrind-o. "nacest caz$ plantase aruncă$

pentru că sub ease pot formamucegaiuri

periculoase.#arazi!ii uzuali

sunt păduchiialbi şicoşenilele.#etele albe seelimină cu untampon de

bumbac "nmuiat"n alcool.

SPECII. elargoniu%crispu% este unarbust rami*icat,

cu *runze mici şiaromate$ cu un parfum puternicde lămâie.Frunzele salesunt rotunite$tri lobate$ cumargini"ncre!ite$ iar florile sunt deun violetintens.

#elargoniumdomesticum esteaşa-numitamuşcată regală.+a are 5 cm"năl!ime şi esteuşor de cultivat.Florile saleatrăgătoare auformă de pâlnieşi petale"ncre!ite$



colorate"n roşusau roz$cu petesaudungi

mai"nchise. -elargoniumgraveolens arefrunzecu

parfumdetrandafir.

#elargoniumhortorum e o

plantăcuaspectde tufă$foarte

potrivită pentru afi !inută

"n casăea arefrunze şifloriatrăgătoare.#elargoniumtomentosum arefrunzecatifelat

e şiaromate$ ceemanăun

parfumdementă.




!

NEORE&ELIA

'eoregelia este un gen care cuprindecea 70 de specii perene$ %enic /erzi?epifite -au tere-tre? riginare dinpădurile ),erieii de Sud+ Suntplante cu a-pect de rzei 4? @naltede cea 19 c, i E-te de 39 c,+ )ufrunze lungi chiar i de 19 ,?care iradiază -i,etric dintr>unpunct central? a-tfel @nc4tfr,ează un fel de Acupă >@n,ediul natural al plantei acea-taare func0ia de rezer/r pentru

apa nece-ară -upra/ie0uirii+

CULI!ARE. Sereplanteazăanual$folosi

ndu-se unamestecformat dindouă

păr!iturbăşi o

partenisip

grosier saudintrei

păr!i pământ

pentr ucactu



şi şi o parteturbă. *afiecare doi-treiani$ planta"nfloreşte$ petimpul verii.#rimăvara şivara$ planta se!ine latemperaturacamerei. See/pune lalumină bună şiuneori chiar lasoare. Se udămoderat şi cupase men!inemereu plină cuapă$ aceastaschimbându-selunar. Sestropeşte zilnic$iar "n apa deudat se adaugăun "ngrăşământlichid cuconcentra!iescăzută de azot.oamna şi

iarna$temperaturaideală este de9; grade$ dar niciodată sub9 grade.#ământultrebuiemen!inut uşor umed. Sefoloseşte de

preferin!ă apă

de ploaie sauapă dedurizată.La apari!ia

florilor$frunzele interne"şi schimbăculoarea$căpătândnuan!e purpurii$roz sau roşii$ "ncentru sau pe

vârfuri.Florilesuntmicişie/trem decolor ate$albesau

bleu$"nconurate de

bracteecolor ate şigru-

pate"ntr-oinflorescen!ărotun

ităcareseiveşte dincentr ulcupei.

'BM*)

IN+$"nlunileaprilie şimai$se

potdespr inde



şi replantavlăstarele

bâzâie$ dacă auo "năl!ime de9 cm. 3cestease separă de

plan-ta-mamăde la punctul deinser!ie situat la

baza tulpinii.Se planteazăapoi "ntr-uncompostadecvat şi se!in la umbră$ lacea :7 degrade$ "ntr-un

pământ umed.PERICOLE.

$acă frunzele sezbârcesc sau seveşteesc"nseamnă că

planta suferădin cauzauscăciunii$ "nacest caz$

pământul seimpregnează cu

apă$ care se lasăapoi să sescurgă$ iar farfuriaghiveciului semen!ine plinăcu apă. ,acă$iarna$temperaturilesunt preascăzute$frunzele "şi

pierd luciulCoşenilafăinoasă se"ndepărtează cuautorul uneicârpe de bum-

bac "nmuiată "nalcooldenaturat.Opera!ia serepetă după o

săptămână.



4# Feng Shui cu plante

SPECII. 3eoregeliacarolinae are orozetă amplă$formată dinnumeroasefrunze "n formăde panglică$lucioase şiverzi. ara$când se apropie perioada de"nflorire$centrul rozeteicapătă o culoare

roşiestrălucitoare. eoregeliaconcentrica areo rozetă turtită$cu frunze late şirigide$ care au pemargini spiniscur!i$ negri.

eoregeliafarinosa are o rozetălată cu frunze de

culoare purpuriu-brună. eoregelia spectabilisformează orozetă de frunzescor!oase$ de unverde metaliccu dungi albe.Frunzele$ lungide aproape 7cm$ au vârfurile

roşii.PRI9ULA

Genului Primu;a apar0in cea 299-pecii ră-p4nd,ulte regiuni alu,ii+ &ulte dinele -unt adaptapentru aparta,cu ,en0iunea ctrebuie tran-ferafară după @nfl



Sunt -pecii perene? dar -untcre-cute frec/ent ca planteanuale+ )u frunzele di-pu-e @nfr,ă de rzetă? iar @n ti,puliernii i pri,ă/erii fac niteflri @n culri -trălucitare i?ade-eri? parfu,ate+ Din

ace-t gen fac parte diferi0ibutai? adapta0i at4t pentrugrădină? c4t i pentru -eră-au aparta,ent+

CULI!ARE.Primulele sereplantează odată la

doi ani$varatârziu$ pu!indupă"nceperea perioadei deactivitatevegetati

vă. Sefolosescun pământ bun şighivecedin ce"n cemaimari$ până laun

diametr uma/imde 9;cm.#lantelemari sesepară.(ulgăriide pământ

nu trebuiedistruşi$ căci eivor umpleghivecele maimari. #rimăvaraşi vara$ plantelese men!in laumbră$ larăcoare =9-96grade> şi "ntr-unloc luminos$ dar nu Ia soare.8ona "n caresunt !inutetrebuie să fie bine aerisită.#lantele se udăregulat$ astfel"ncât compostulsă fie mereuumed. Frunzele"ngălbenite saumoarte se"ndepărtează$ iar frecven!audatului creştetreptat$ pentru ase stimulareluarea

creşterii.oamna şiiarna$temperaturaideală este de9-95 grade$ putând să scadă până la E gradefără să dăuneze.Important esteca ea să nudepăşească 96

grade$ deoarecetemperaturile prea ridicatescurtează durata perioadei de"nflorire.#lantele se udăabundent$ maiales "n timpul"nfloririi.oamna$ la



apari!ia bobocilor$ "napa deudat seadaugăun"ngrăşământlichid$ odată ladouăsăptămâni.#lantatrebuiestropităcu



FengShui în sufragerie """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" #$

apă de două-trei ori pe săptămână$ pentru că iubeşte umiditatea. Insă flo-rile nu trebuie udate.

'BM*)IN+$ "nmul!irea se face prin semin!e şi nu este deloc simplă$

#erioada potrivită este raportată$ de regulă$ la apari!ia semin!elor. 3cestease presară pe suprafa!a unui amestec format din pământ fertil şi nisipgrosier. Se acoperă apoi cu un strat sub!ire de compost$ iar lădi!a se !inela umbră$ Ia o temperatură constantă de 96 grade. 2erminarea are loc "ncea două săptămâni$ după care lădi!a se aşază "ntr-un loc mai luminos$ dar nu la soare. #lăntu!ele suficient de mari se amplasează apoi "n vase indi-viduale$ "n acelaşi compost pentru semin!e$ !inându-se la umbră şi la otemperatură constantă. Nimă la apari!ia primilor boboci$ plantele mai mari

primesc un "ngrăşământ diluat "n apa de udat. ,upă aceea$ vor fi "ngriiree/act ca plantele adulte.

PERICOLE. E7cesul "e apă şi aerul stătut favorizează apari!ia mucegaiu-lui (otrtis. 3cesta se combate din momentul "n care apar primele dungi

gri pe frunze sau flori$ eliminându-se păr!ile atinse şi tratându-se plantacu un anticriptogamic adecvat. ,acă ciuperca este prea e/tinsă$ planta trebuie aruncată. #ăianenul roşu contaminează planta atunci când aerul este prea uscat$ "mpotriva lui se foloseşte un acaricid specific. #ăduchele verdealterează creşterea de noi vlăstari şi distruge aspectul plantei. +l se com-

bate cu insecticid.SPECII. ri%ula *ewensis creşte până la 5 cm şi este singurul hibrid cu

flori galbene şi parfumate$ "nfloreşte succesiv$ din decembrie până "naprilie. -rimula obconica are o rozetă gra!ioasă. Florile ei apar din decem-

brie până "n mai =ocazional$ chiar şi vara>$ persistă mult timp şi sunt mari$ parfumate şi multicolore. -rimula sinensis are frunze lungi$ pufoase. Florileei apar din decembrie până "n martie. -rimula vulgaris este originară din

sud-vestul +uropei. +ste o specie sălbatică "naltă de 9-9; cm. ,in aceastăspecie s-au ob!inut mul!i hibrizi destina!i creşterii "n locuin!ă.



-eng S'ui cu)i)ante

SC5E--LERA

Genul cuprinde cea <00 de specii %enic /erzi?perene? de tip arbu-t -au că0ărătare? dintrecare unele -unt 0inute @n aparta,ent pentru

frunzele lr fru,a-e i ar,nia-e+ Suntplante riginare din !,ezia i indnezia?unde ating @năl0i,i cn-iderabile+ @n ca-ă?plantele pt atinge @năl0i,i de . ,? dacărădăcinile au -uficient -pa0iu pentru a -edez/lta+ !referă lcurile lu,ina-e? dar nu-arele direct? i -uprtă bine te,peraturile

a-e+

CULI!ARE. E7emplarele tinere se replantează anual$ la "nceputul primă-verii. 3poi$ o dată la doi ani$ stratul superficial de compost se "nlocuieşte cu

pământ proaspăt. #entru ob!inerea unor plante mult mai "nalte$ e/em- plarelor e/istente li se schimbă ghiveciul o dată la doi ani. ara$ planta se!ine la lumină bună$ dar nu direct la soare. Se udă din abunden!ă$ chiar de

două-trei ori pe săptămână. ,iminea!a sau seara$ poate fi stropită cu apă.,in aprilie până "n octombrie$ se administrează un "ngrăşământ lichid$ odată la două-trei săptămâni. oamna şi iarna$ temperatura trebuie să fie decea 95 grade$ iar locul$ luminos. Se uda pu!in$ pentru a se men!ine pămân-tul umed. #lanta se stropeşte o dată pe săptămână.

'BM*)IN+. #lanta se "nmul!eşte prin butaşi$ care se prelevează primă-vara. (utaşii se taie imediat sub nod. #entru a face rădăcini$ aceştia suntaşeza!i "n compost$ la o temperatuiă cuprinsa "ntre 9L şi :7 de grade.#lantele foarte "nalte se pot "nmul!i şi prin marcota.

PERICOLE, Aten!ie la aspectul frunzelor< dacă se veşteesc sau atârna$"nseamnă că temperatura este prea scăzută$ că udarea este e/cesivă sauinsuficientă ori că fertilizarea este inadecvată. Coşenila brună şi cea făinoasă

se elimină cu autorul unui tampon "mbibat "n alcool denaturat. #ăduchiiverzi$ are infestează planta pe timpul verii$ se combat cu insecticide.SPECII. Schefflera actinophlla este *ormată dintr-o singură tulpină$

din care se ramifică pe!ioluri lungi până la 5 cm$ care sus!in grupuri detrei-cinci frunze lucioase$ ovale$ de culoare verde-oliv. +ste o plantă cucreştere lentă$ iar "n casă aunge la o "năl!ime de : m doar dacă se folosescghivece mari. Schefflera arfaoricola are o tulpină principală neramificată.Frunzele sunt divizate "n şapte foliole groase şi dure.r




4

SC

5L

UM4E

RGER

A

Schlum$ergera sau crăciuni0acuprinde c4te/a -pecii de pla-uculente? riginare din pădtrpicale ale regiunilr ,untdin Brazilia+ Sunt fartedecrati/e? ,ai ale- dacă -u0inute @n -uprturi -u-pendadin care -e re/ar-ă nu,eraflri ce -e fr,ează ia etre,tatea ra,urilr? @n ca-ă? @nfl

iarna t4rziu? cu ecep0ia -itu @n care hrticultrii le fr0ea @nflrea-că @n periadaCrăciunului #de aici? denu,irppulară%+

CULI!ARE.Schlu%bergera

sereplantează odatăladoi-treiani$

primăvara$

imediatdupă"nflor ire.Sefoloseşteuncompostfără



calcar$amestecat cu

pu!ină turbă sause prepară unamestec dindouă păr!i

turbă$ o parte pământ dinfrunze binedescompuse şio parte nisipgrosier. #efundul vasuluise aşază cioburide teracotă$

pentru a seob!ine undrena bun.

#lanta sereplantează"ntr-un vas maimare doar dacărădăcinile saleau umplut totghiveciul. ,ela "nceputul

primăverii până varatârziu$ plantelecresc "ntr-un

ritm rapid. Seudă curegularitate.Compostultrebuie să fiemereu umed$dar nu "mbibatcu apă. Sefoloseşte de

preferin!ă apădedurizată sauapă de ploaie.

,in iunie până"n septembrie$se adaugă "napă$ o dată pesăptămână$ un"ngrăşământ cucon!inut ridicatde potasiu.emperaturaideală estesituată "ntre 96şi 9L grade.

,acăestemaicald$

plantele

trebuiemutateafară$"n

penumbră$ şi

prote atede

ataculmelcilor.oamna$

plantele seaduc"ncasă.#entr

u caele să"nflor ească

petimpuliernii$ nunecesităneap

ăratotemperatură

preamare$dar aceastatrebuie să



fie mai mare de95 grade. #lantatrebuie să stea"ntr-un locluminos$ dar nu"n soare. Se udă

cu griă până lasfârşitul iernii$men!inându-secompostul uşor umed. Mlterior$se udă din ce "nce mai rar. ,e laapari!ia primilor

boboci până la"nceputulnoului an$ seadministrează

un "ngrăşământlichid$ o dată ladouăsăptămâni.

'BM*)IN +. (utaşii se taiedin tulpini$ "nmartie-aprilie$sec!ionându-sesegmente cu cel

pu!in douăarticula!ii.

Suprafa!a tăiatăse lasă să seusuce timp decâteva ore$ apoisegmentele se

plantează "ntr-un compostadecvat pentru

plante mature.(utaşii semen!in la otemperatură de

9L-:9 de gradeşi la umbră$ până cânddevin suficientde mari pentrua fi planta!i "n




g'i(eceseparate. O altameto"ă de"nmul!ire estealtoireasegmentelor deSchlumbergera

pe tulpini decactus$ob!inându-seastfel niştecopăcei cuvârfuri arcuite.

PERICOLE.Aten!ie la apă<dacă esteadministrată "ne/ces$ este

periculoasă$ iar dacă esteinsuficienta$segmenteletulpinilor "ncepsă se veşte-

ească. Curen!iide aer şitemperatura

prea scăzută

slăbesctulpinile.Coşenilafăinoasă este

parazitul celmai obişnuit. +ase elimină cu o

pensulă"nmuiată "nalcool denaturatsau cu uninsecticid

lichid.SPECII.

Schlu%bergerarusselliana este ospecie "naltă decea 5 cm$ cutulpini formatedin segmentealungite$ cumargini fărăzim!işori.



Florilesunt deun roz"nchis.#rin"ncruciş

area cuspeciaSchlumbergeratruncata

, aceastăspecie adatnaştereceluimairenumit

dintrehibrizi$Schlumbergera

$buckle!i

, alecăruitulpinisuntconstituite din

segmente ce prezintăinciziirotunitede-alungulmarginilor.Florileauculoarea

roşu-violet.Schlum&bergeratruncat a aretulpiniformatedinsegmente care

prezintă

incizii şi vârfuride-a lungulmarginilor$ "n

perioadaCrăciunului$

planta produce$

la e/tremitateatulpinilor$ floriroz sau de unroşu "nchis.

S.NNING.A

@n genul Sfnnfngfa-unt cuprin-e i-peciile care? pentru periadă de ti,p?au f-t cla-ificatedrept Gna i%echsteineria. Sunt

plante perene? cufrunze căzătare -au/enic /erzi?riginare dinpădurile trpicaleale ),ericiiCentrale i de Sud?farte apreciatedatrită frunzelrfru,a-e i flrilr,ari? catifelate? /iuclrate? @n flrării

@nt4lni, nu,erihibrizi? denu,i0i @n

,d binuit&loxinia i deri/a0idin c4te/a dintrecele apri,ati/ 29de -pecii alegenului?

CULI!ARE. La "nceputul

primăverii$tuberculii inactivise plantează "ntr-un compostfertil pe bază deturbă$ astfel"ncât partea lor superioară sărămână lasuprafa!acompostului.1"nă la apari!iafrunzelor$ acestatrebuie men!inutdestul de uscatşi "ntr-un mediu



cald.ara$"ncep săapară

bobocii$"n

această perioadă$

plantei iseadministreazăun"ngrăşământlichid"n

fiecaresăptămână$

până la"ncheier ea

perioadei de"nflorire. #lantatrebuiee/pusă

lalumină$dar nulasoare.Cândflorile"ncepsa




4.

ca"ă$"nseptembri

e$com postul selasăsă seusucecom

plet$apoituber

culiisescotşi seconservă

până primăvar aviitoare$la otemperaturădecea Egrade$"ntr-unmediuferitdeumezeală. +i

pot filăsa!i"nghivece$usca!i$



până "n lunamartie. 3poi$creşterea estestimulată prinudare şi prine/punere la o

temperaturămai mare$'BM*)IN

+. #lanta se poate reproducela "nceputul

primăverii prindivizareatuberculilor "n

por!iuni prevăzutefiecare cu cel

pu!in unmugure. ara$se pot produce

butaşi foliari<cu autorul uneilame ascu!ite$se face oincizie penervuracentrală de pefa!a inferioarăa unei frunze.

3poi frunza seaşază pe unamestec deturbă şi nisip şise fi/ează pesuprafa!acompostului cufire metalicesau cu

pietricele.Compostul semen!ine la :9

de grade$ "n permanen!ăumed şi Iaumbră$ pânăcândsuprafe!eleincizate alenervuriicentrale nu maigerminează

plăntu!e noi.3cestea din

urmăsesepar ă şise

plant

eazăindividual.

PERICOLE, "n

perioadadeinacti

vitate$ planta nusee/pune laumiditateşiger$iar "n

perioadadecreştere$nu see/pune lafrig."ncazul"n

carenu serespectăacestecondi!ii$frunzele şituber culii



pot putrezi. 'use efectueazăstropiri atuncicând planta stă"n plin soare$deoarece se ard

frunzele.#ăducheleverde este

parazitul celmai frecvent şiel se combatecu insecticid.

SPECII.Smm2ngia pusilla este ceamai răspândităspecie de

apartament. +aa dat naştereunor hibrizi

pitici. 3ungela o "năl!imema/imă de ;cm şi$ dacă secultivă "ngrupuri$creează unaspect aparte$de rozete

minuscule cufrunze verzi şiflori tubulare$ deculoare roz-liliachiu.Sinmngz0aregina este"naltă de :5 cm$iar florile saleatârnă "n formăde clopo!el.Smmngm

speciosa are orozetă mică defrunze şi flori.,in mai până"n august$ faceflori lungi de ;-9 cm$ "nformă detrompetă$catifelate$ deculoare violetsau purpuriu.

1ibrizii aufloridediferite

culor i<roşu$roz$violet$

purpuriusaualb.




SRO9AN-E

Acest gen numără

-pecii de planteperene %enic /eriginare din),ericaCentrală i de SuSunt culti%ate pen#run&ele lor o%ale lanceolate$ cu striaclrate+

@n -eră? @nflre--ub fr,ă decirchiniconstitui0i din flfr,ă de cupă?

gal(ene sau al(e$cuprinse @ntre braţfrunzişoare de +aza florilor;colorate.;inute @naparta,ent? pladin ace-tgen @nflre-c farar+

CULI!ARE. Primăvara$ fie

planta este

transferată "ntr-un ghiveci maimare$ fie o partedin pământulvechi este"nlocuită cu uncompost bun$fertil$ "n timpul

perioadei decreştere$ plantaeste udată bineşi stropită cu

regularitate. Odată pe lună$ ise administreazăun "ngrăşământlichid cucon!inut scăzutde azot. #lantava fi aşezată"ntr-un locluminos$ dar ferit de soare.



Iarna$esteudată

pu!in.'B

M*)IN +.#lantasereproduce

primăvara$ prinseparare. Fiecare

por!iunese

planteazăseparat$"nghivececu

pământfertilamestecat cunisip$"ană la

apari!ianoilor frunze$

plantasemen!ine"ntr-unlocumbrit.

PERICOLE,%a!a

inferioar ă afrunzelor trebuiecontrolată curegularitate. +a

poate fiinfestată de

coşenile sau de păianeni roşii.

SPECII.S+romanthe

'ac/uinii creşteliber "nenezuela şiColumbia. 3retulpini foarteramificate şifrunze oval-eliptice.Stromanthe

porteana arefrunze alungit-lanceolate$

pergamentoase$cu fa!asuperioară pu!inaspră$ colorate "nverde "nchis cu

pete gri-argintii printre nervuri.Stromanthe san-guinea$ originarădin (razilia$ esteo plantăverticală$ "naltăde până la l $; m$

cu frunzelanceolate$ pergamentoase$colorate "n oliv"nchis pe fa!asuperioară şi "nroşu pe ceainferioară.




47

TR

AN+A

-IR

ULAP

1N

E*

@n ,ediul natural? genulHi'iscus e-te prezent cu 199 de-pecii? care pt a/ea a-pect decpăcel? arbu-t -au erbaceu?fiind plante anuale -au perene? @naparta,ent? -e culti/ă -peciileperene i anuale cu a-pect detufă+ Creterea tulpinilr -e

-tpează prin -curtare+ !lantele-unt apreciate pentru frunzele l/erzi? lucia-e i flrile etice+Flrile de Hi'iscus /ariază cafr,ă i culare de la un -i iaaltul+

CULI!ARE.Speciileperene sereplanteazăanual"nlunamartie.,acăa

crescut preamult$

planta setaie

pânăla 9;cmde la

bază.



,upăreplantare$ seaşază Ialumină$ dar nu"n plin soare.Nădăciniletrebuiemen!inutemereu umede$udând plantadin abunden!ă$mai ales vara.*a două-treisăptămâni$ seadministreazăun "ngrăşământlichid. *a"nceputul

primăverii$ se"nsămân!eazăspeciile anuale$iar "n mai se

plantează "nghivece cu

pământ fertil.oamna şiiarna$ planteletrebuie să steala lumină şi la

o temperaturăde peste 9grade. Se udăcam o dată pesăptămână şi seferesc decuren!ii de aer.

'BM*)IN +. Speciile

perene se"nmul!esc prin

prelevarea ="ntre

aprilie şiaugust> butaşilor semilemnoşi.+/tremită!ile sescurtează şi setratează cu praf rizogen.(utaşii se

planteazăseparat$ "ntr-o

lădi!ă cu

pământamestecatcunisipdens$la otemperatură de:9 degrade.*ădi!ă seaşază"ntr-unlocluminos.,upătreiluni$

plăntu!ele

setransferă"nghiveceindividuale.Speciileanual

e se"nmul!esc

prinsemin!e.

PERICOLE.A*i"ele şi



coşenilele sunt parazi!ii carecontamineazăcel mai frecventaceste plante.+le se combat "ntimp util cuinsecticide.(oala fimgicăcea mairăspândită estefainarea şi$deseori$ ea estegreu decombătut$ "nacest scop sefolosesc

produseanticriptogamice adecvate.

SPECII. /ibiscus rosa-sinensis este oplantă perenă$un arbust care

provine dinChina şi alteregiuni ale3siei.

,epăşeşte lmetru "năl!imeşi are frunze deculoare verde"nchis$ ovale$cu marginidin!ate. Florileapar din iunie

până "nseptembrie.1ibiscus

schizopetalus

este un arbustcu tulpinisub!iri şifrunze verzi$lucioase.Florile atârnăşi au culoarearoşu-

portocaliu.



4( Feng Shui cu plante

-tbiscustrionum este ospecie anuală cuaspect de tufa$

"nalta de 6-Gcm. "nfloreştedin august

până "nseptembrie şiface florigalbene saualbe. Se pare căeste originarădin 3frica$.

UR;ICA

$ECORAI! I

Speciile apar0in4ngenului Coleusarbuti ,ici? /e/erzi? pereni? dacare -e culti/ă Igeneral ca plantanuale? @naparta,ent -au?ti,pul /erii? afarColeus e-te plfarte apreciată

pentru frunzele etre, de clri decrati/e+ E-riginară din ztrpicale ale )fri )-iei i e-te ude culti/at @naparta,ent? ,aidacă e-te @nlcuanual+

CULI!ARE. Planta iubeştelumina$ aşa că

trebuie aşezată"n locul cel mailuminos dincasă$ pentru afavorizacolorarea vie afrunzelor.#rimăvara şivara$ trebuie

proteată dee/punereadirectă la soare.



&ârfurile setaie curegularitate$

pentru a

favorizacreştereacompactă.Floriletrebuieşi eletăiate.,inaprilie

până "n

septem brie$ seudăabundent şi seadministreazăun"ngrăşământlichid odată la

două-treisăptămâni.Cameratrebuiesă fie

bineaerisită.Frunzele sestropesc

laintervalde câte-va zile.oamna$ planta"şi

pierdefrunzele. ,ar$

pentrucă este

perenă$ ea se poate cultiva şi"n timpul iernii.otuşi$ este mai

bine să fiere"nnoită "n

fiecare an.emperatura nutrebuie să scadăsub 95 grade.Compostul tre-

buie men!inutumed$ dar nu"mbibat cu apă.Iarna$ nu se maiadministrează"ngrăşământ.Când "ncepe să

"nmugurească$ primăvara$ setaie ramurile

prea lungi.Plantele cele

mai *rec(entesunt 'ibrizi carese "eosebesc"ntre ei princombina!iile deculori ce variazăde la verde palid

la cărămiziu$ dela roşu purpuriula portocaliu şigalben.Frunzele potavea formă deinimă$ pot fiovale$ cumargini din!atesau ondulate.Coleus face florinesemnificative$

albe$ purpuriisau albastre$grupate "ninflorescen!emici. Serecomandătăierea lor$

pentrustimulareadezvoltăriifrunzelor.

'BM*)IN



+$#lantase"nmul!eşte prinsemin!e

sau prin butaşi$dar ultimametodăeste ceamaieficientă.(utaşiise

preleve

ază"ntreaprilieşiseptem

brie şiau olungime d e Ecm.#arteatăiată

seintroduce "ntr-o




4!

pulbererizogenă$

apoi butaşii seaşază"ntr-uncom

postcuadaos denisipgrosier.Bediultrebuie săaibăotemperatură de9L-:9degrade şi oumi-ditateconstantă.(utaşii setrans

plant

eazădupăcefacrădăcinirezistente.

PERICOL



E. $acă vremeaeste caldă şiuscată$ plantase stropeşte desşi se udă dinabuden!ă.

*ipsa deumiditate ducela "ngălbenireafrunzelor şi lacăderea lor.#rea multă apă$"n schimb$determină

putrezireatulpinii.,eficitul desubstan!e

nutritive şilumina slabădetermină odezvoltareinsuficientă şidecolorareafrunzelor.Coşenilafăinoasă$

păducheleverde şitripsidele

infesteazăuneorimlădi!eletinere. #rimase "ndepărteazăcu o pensulă"nmuiată "nalcooldenaturat$ iar ultimele două$cu uninsecticid pe

bază de poarni!ă.SPECII.

Coleus blu%eiatinge o"năl!ime de 6-G cm. +steoriginară dinava şi arefrunze ovale cumarginizim!ate$ de un

verde palid$cudungiroşiat

ice$ purpuriisauarămii.Coleus

fredericisedeose

beştedealtespecii prinflorilealbastru-

purpurii.Origi

narădin3ngola$arefrunze deunverde"nchis$ cunerv

uri proeminente şimarginidin!ate.Coleusrehneltia



nus este maimult o plantăcă!ărătoaredecât un arbustşi esteoriginară din

Sri *anHa.Coleusverschaffeltii,originară dinava$ arefrunze mari$cărămizii$ cucentrul

purpuriu.

I;)>DE>)!)=T)&

ENTGenul Cissus, originardin Estul Asiei$ A#rica i),erica? cuprinde cea199 de -pecii? diferiteprin fr,a i culareafrunzelr+ 'nele -peciiau tulpini -uculentecu fr,e ciudate+Sunt plantecă0ărătare? perfectepentru aparta,ent?ideale pentru lcurirăcra-e iu,bra-e i ur deculti/at+ Str4n- @nrudite cu /i0a>de>/ie?,area ,aritate aace-tr plante prducc4rcei? cu care -e ptancra de rice-uprt+

CULI!ARE. $acă estecultivată ca

plantă

că!ărătoare$ "nghiveci seintroduc unulsau două be!e$

pentru caramurile săaibă de ce să sespriine$ "nsădacă planta secultivă "nformăcăzătoare$

cârceii selasăsă se

prindăliber desuporturisauseleagătulpinile"ntreele$leer.Spresfârşitul

primăverii$lăstar ii sescurtează.

,acă planta esefoartevigur oasă$oper a!iuneatrebuie

repetatădemaimulte ori

pean.#erioadade



creştere



/0 Feng Shui cu plante

ma7imă este"ntre martie şiaugust$ "n acesteluni$ trebuieudată abundent$dar fără a"mbiba

pământul.#rimăvara şivara$ are nevoiede aer proaspătşi de umiditate$"ngrăşământulseadministrează odată la două-trei săptămâni şise adaugă "n apacu care se udă

planta. oamnaşi iarna$ planta

poate sta larăcoare$ dar nula o temperaturămai mică de 9grade. Se udămoderat$ cât sănu se usuce. ,in

septembrie până"n martie$ nu semaiadministrează"ngrăşământ.

'BM*)IN+. #rimăvara se

pot preleva dinlăstarii tineri

butaşi lungi de;-E cm. #arteatăiată se tratează

cu hormonirizogeni$ apoi butaşii se aşază"ntr-un amestecformat din păr!iegale de nisip şiturbă.Mmiditatea tre-

buie păstratăconstantă$ iar după două-trei



săptămâni apar rădăcinile.,upă ceau prins

rădăcini$ butaşiise

plantează "nghiveceindividuale şi se!in laumbrăşiumidita

te$ "ntr-un loc bineaerisit.

PERICOLE.Cissuseste oplantărobustă$fiindrareori

atacatăde bolisau de

parazi!i.3spectulfrunzelor esteimportant.,acăele

atârnăşi suntveşteite$"nseamnă cătemperaturaeste

preamică$ "nschimb$

dacă sunt pătatesau distruse$"nseamnă că

planta a fostudată prea mult.#lanta se lasă să

se usuce untimp şi apoi seudă moderat.,acă frunzelesunt veşteite şicad$ "nseamnăcă planta a foste/pusă e/cesivla soare şicăldură. Se

poate "ntâmplaca o plantă "n

vârstă de şase-şapte ani sămoară. 3cestlucru estenormal şi sedatoreazăvârstei "naintate.

SPECII.Cissusantarctica are*runze cor"ate,(er"e "nchis$

lungi de 9 cmşi late de ; cm.+ste originarădin 3ustralia.Cissus discolor este ocă!ărătoarerobustă. ,acăeste lăsată săcrească liber aunge la cea :m "năl!ime şi

formează ocoloană defrunze. Cissushpogiauca esteun arbust care

poate aunge la: m "năl!ime.3re frunze deseşi

pergamentoase.Cissus[uadrangularis



este o plantăsuculentă$ cufrunze"n

formădeinimă$cărnoase$ cumarginizim!ate.+steoriginar ă din+stul3fricii

şi dinSomalia. Cissusrhombif olia aretulpinilungi$

pufoase$cucârceicucapătul

bufurcat saurăsucit.3refrunzecatifelate şi

provinedin3merica deSud şi

estulIndiei.



%EN& S-UI IN $OR9IOR

Aşa cum am mai spus$ filosofia sau arta Feng Shui poate face calocuin!a dumneavoastră să fie mai permeabilă Ia curgerea energiei=numită chi>$ ceea ce afectează toate domeniile vie!ii$ de la sănătate şirela!ii interumane la carieră şi bogă!ie$ "n privin!a dormitorului$teoria Feng Shui recomandă câteva lucruri utile pentru a fluidiza curgereaenergiei "n această cameră.

"ncerca!i să evita!i amplasarea dormitorului deasupra unui gara.+nergia negativă a gazelor de eşapament poate contamina zona "n caredormi!i. ,acă nu ave!i "ncotro şi dormi!i deasupra unui gara$ amplasa!i o

bucată de stofa roşie pe pardoseală$ sub pat =sau sub saltea>. +lementulFoc$ reprezentat de roşu$ va contrabalansa elementul Betal de dedesubt.

"n rest "nsă$ nu folosi!i prea mult roşu pentru decorarea dormitorului.3sta deoarece roşul este o culoare asociată cu Focul$ ea stimulând multmintea. 3lege!i mai degrabă culori reci$ calme$ cum sunt albastrul şiverdele$ care vă vor auta să vă rela/a!i.

Amplasa!i trei plante mici$ verzi$ "n partea dinspre est a camerei$ pentrua vă asigura o sănătate bună. 'u folosi!i plante sau flori uscate.Nu amplasa!i patul direct "n partea opusă uşii$ astfel "ncât picioarele să

fie "n linie cu uşa atunci când dormi!i. 3ceasta este pozi!ia mor!ii. ăblia patului ar trebui să fie situată pe un perete opus uşii$ dar ave!i griă ca ast-fel corpul să nu fie aliniat cu deschiderea uşii.

$acă ave!i oglinzi "n dormitor$ nu le amplasa!i astfel "ncât corpul să sereflecte "n ele atunci când dormi!i. ,acă "nsă nu e/istă nici o posibilitatede a schimba această aşezare$ folosi!i un cearşaf sau o pătură pentru aacoperi oglinda pe timpul nop!ii$ astfel "ncât curgerea de energie negativăsă fie blocată.

E(ita!i unghiurile ascu!ite$ formele geometrice şi col!urile. oate aceste

elemente blochează curgerea energiei. ,acă se "ntâmplă$ totuşi$ să ave!i"n dormitor col!uri sau unghiuri ascu!ite$ bloca!i-le cu autorul unei planteverzi.



<4 %eng Sh)cuplante

"nchide!i uşade la baia"nvecinată cudormitorul.Suprafe!eledure$ oglinzileşi gresia rece"mpiedicăcurgereaenergiei.

"ndepărta!iorice fel deechipamentelectronic dindormitor. +lgenereazăenergie negativăcare interfereazăcu curgereaenergiei. ,acădecide!i$ totuşi$ca televizorul săstea "n dormitor$acoperi!i-9noaptea cu o

pătură."n cele mai

multedormitoare$ Ain

depăşeşte cumult energiavibrantă Aang.,eşi toate

plantele suntenergizante$cele cu frunze

penate$ moi$ şianume ferigile$sunt maidegrabă Ain şivor stimula

liniştea "ndormitor. ,easemenea$suporturilesuspendatecontribuie multla armonizareadormitorului.Mn suportsuspendat lafereastră sau o

plantă



amplasată pe

pervaz$ precumlevăn!ica$ vor

atrage"năuntruoenergie

blândă$calmă.

PL

ANTE

CA

RESE

;IN

<NDO=&ITO

=C-A9:E$OREA

&enul cuprin"e cea 1== "e specii

"e palmieri mici, cu creşterelentă, originari din pădurile

!mericii de %ud. Dnele plantesunt crescute ca plante deapartament, având o eleganţădeose+ită. !u tulpini su+ţiri,dar rezistente, care formează

o rozetă compactă şigraţioasă, din frunze Jnguste,uşoare si su+ţiri. acă preţuiţiaspectul frumos al plantei, oputeţi lăsa să crească li+er.

!junsă la vârsta de doi ani,poate Jnflori su+ forma unor ram u rele cu flori gal+ene, mici.

CULI!ARE,Planta

se pune "ntr-unamestesc formatdin trei păr!i

pământ şi o parte turbă. Sereplantează "nmartie$ dar numai dacărădăcinile auocupat completghiveciul.#rimăvara şivara$ se udă din

belşug. *afiecare două-trei săptămâni$seadministrează"ngrăşământlichid. #lantaare nevoie de unloc luminat$ dar nu e/pus directluminii soarelui$căci razeledirecte alesoarelui duc laardereafrunzelor.

#entru a i seasiguraumiditatea$

planta sestropeşte cuapă. rebuieferită decuren!ii de aer.oamna şi iarna$udarea se reduce

până lamen!inerea

pământuluiumed. ,incând "n când$frunzeletrebuie ştersecu o cârpăumedă.



FengShui în

5

'BM*)IN+.

#entr u a plantasemin!ele$sefoloseşteuncompostumedfor-matdinnisipşiturbă"n păr!iegale.Când planteleformează primaseriedefrunze$ seaşază "nghiv

eceindividuale$"ntr-uncom postamestecatcu



frag-mentede pământ de pădure

binedescompus.

PERICOLE. Apa,temperatura şi"ngrăşământulsuntelemen

teimportante pentruaceste plante.#ăianenulroşu "şifacesim!ită prezen!

a prinformar ea unor pânzesub!iri pe fa!ainterioară afrunzelor şi prinfaptul

căacestea"ngălbenesc.+l secombate cuacaricideadecvate. Pi păduch

ii defrunze şicoşenilele pot

infesta planta. +isecom batcuuninsecticidsiste

micadecvat.

SPECII.Cha%cedoreacataractu%

este oplantă pitică$ cutulpinaverdecu petealbe$cu

aspectregulat şicu unfrunzişdes.Chamced oreaelati



or esteo plantă perfectă pentru

apartament.Originară dinsudulBe/icului$ eaaretulpinisub!irişifrunze

de unverde"nchis$foartefrumoase.Chaidoreaelegan s esteun palmie

r carecreşterepede.Inşase-şapteani$ poateatingeo"năl!ime de :

m.Chamadoreametallica areotulpinărezistentă$ dar sub!ire.3re unfrunziş

"nformă deevantai$const

ituitdinfrunzediferite$dar unite"ntreele şisepar ate la

rârftm.

CIC

LA9A

Genul Cyclamen cuprinde cea 0 despecii perene$ pro%enind din di#eritetipuri de 'a(itat= de la %egeta0ia depădure din znele alpine p4nă laregiunile ,editeraneene rientale?iran i -udul S,aliei+ Speciile-ălbatice cre-c @n grădină? @n zne

u,bra-e+ Cele delicate -untptri/ite pentru a fi 0inute @nlcuin0e+ Cicia,a de aparta,ente-te plantă fru,a-ă? farteapreciată datrită flrilr -ale?care apar din nie,brie p4nă @n,artie+ Se dez/ltă din tuberculigri? fibr-i+ Din partea inferiarăcre-c rădăcinile? iar dinH ceacnca/ă prne-c @n -u- frunzele iflrile+

CULI!ARE.Las*ârşitul primăverii$când perioadade



"nflorir e se"ncheie$ghiveciul semutălaumbră.Inaceastă perioadă$activitateavegetalăscade$iar pedurataverii plantaintră"ntr-unrepaus$"naintede pauză$

frunzeleuscatesunt"ndepărtate.#lantase maiudăocazional$doar "n

urultuber-culului.oamna şiiarna$ pământultrebuie

men!inutmer euumed.Ciciamaface boboci delasfârşitulluiseptembrie pânăla"nce putul lui




octombrie, "naceastă perioadă$ arenevoie delumină bună=dar nu trebuiesă stea "n bătaia soarelui>şi de otemperatură de9-9; grade. Odată la două-trei săptămâni$seadministreazăun "ngrăşământlichid diluat "napa de udat. #edurata perioadeide "nflorire$ planta arenevoie deumiditate şi deaer proaspăt.

'BM*)IN +$ "nmul!irea se poate face prinsemin!e =mai

dificil> sau prinseparare. *asfârşitul primăverii$tuberculul setaie "n bucă!i$astfel "ncâtfiecare por!iune săaibă câ!ivamuguri. 3ceste bucă!i se

plantează "nghivecediferite$ care se!in "ntr-unmediu răcoros.,upă ce prindrădăcini şicresc pu!in$ plănuitele setransferă "nghivece din ce



"n cemaimari.

PERICOLE.

Plantatrebuiesă stea"ntr-unlocuscat şiaerisit.Frunzelesuferinde se"ndepăr

tează.Se udămoderat. 3pa"ne/cesdeterminădeco-lorareafrunzelor şi

putrezirearădăcinilor$tuberculilor şi pe!iolurilor.3tmosf era preauscată$

temper atura preamare şie/punerea lasoaredeter-minărăsucir ea şi"ngălbe

nirea frunzelor.#lanta trebuiesă stea "ntr-unloc umbrit$ la otemperatură de9;-9L grade$

men!inându-seumiditateacompostului.

SPECII.Ccla%enbalearicu%"nfloreşte dinmartie până "naprilie şi faceflori mici şimulte$ uşor parfumate$ de

culoare alb-roz.+ste originardin Insulele(aleare.C!clamen

greşeam arefrunze "n formăde inimă$ uşorcatifelate$ cu zonealb-argintii. +steoriginar din2recia.

C!clamenlibanoticum arefrunze deculoarea verde"nchis$ cu petegalbene. Originar din *iban$ are iflori roz-violet.C!clamen persicum arefrunze "n formăde inimă$ verzi$

cu zone gri-argintii şi floride diferiteculori< roz$violet pal$ roşiisau purpurii.

COLU9NEA

Genul$ originar dinpădurile ),ericiiSud? cuprinde pe*9 de -pecii dearbuti /enic /e



care @n natură cre-c pe arbrii -e prind de planta>gazdă curădăcini pr/izrii ce -e i/e-cde>a lungul tulpinilrcăzătare+ Dei nu e-te /rbade /eritabile plante parazite?ele trăie-c etrag and -ub>

-tan0ele nutriti/e din -car0acpacului de care -untataate? iar u,iditatea ab-rb din aer? din apa deplaie i din ruă+

CULI!ARE.Plantase simtecel maibine "nghivecesau "nsuporturi suspendate. +a preferăuncompost pe bază deturbăamestecat cu pu!innisip



Feng Shuiîn dormitor __________________________________________________________________77

grosier, pentru un "rena bun. $in martie până "n septembrie$ compostul trebuie men!inut umed$ iar "ngrăşământul lichid se administrează o dată latrei-patru săptămâni. #rimăvara$ după "nflorire$ ramurile dezordonate tre-

buie scurtate. #lanta nu trebuie e/pusă Ia soare direct. oamna şi iarna$ temperatura nu trebuie să scadă sub 9; grade altfel$ Columa se ofileşte şimoare. #lanta trebuie ferită de curent$ udată pu!in şi e/pusă la lumină.

Planta are *runze o(ale, "estul "e cărnoase. +ste cultivată pentru florilesale e/traordinare$ care "mbobocesc la a/ila frunzelor. Florile sunt de un por-tocaliu strălucitor şi au o formă tubulară. #lanta are nevoie de căldură şi de9 multă umiditate dacă e lipsită de acestea$ "şi pierde frunzele şi nu "nfloreşte.

'BM*)IN+. Se "nsămân!ează "n februarie-martie$ "ntr-un amestec denisip şi turbă "n păr!i egale. *ădi!a se lasă la penumbră$ la o temperaturăde :7-:E grade. (utaşii se prelevează din ramurile cele mai viguroase. +iau o lungime de E-9 cm. Se aşază "ntr-un pământ amestecat cu nisip grunos şi se !in la penumbră. Se udă constant până prind rădăcini.

Opera!ia poate fi efectuată "n orice anotimp.PERICOLE. Plantele u"ate "n e/ces sunt atacate de mucegaiul (otrtis$ care$ "n timp$ duce Ia moartea plantei. rebuie intervenit atunci cândmucegăirea se află "ntr-un stadiu ini!ial. #lanta se lasă să se usuce un timp$apoi se taie păr!ile afectate şi se tratează cu un fungicid.

SPECII. Colu%nea ban*sii "nfloreşte din toamnă până primăvara. Florileei sunt roşii cu pete galbene$ iar frunzele$ mici$ ovale şi cărnoase. Columneacrassifolia, originară din pădurile din sudul Be/icului şi din 2uatemala$este o specie de tip subarbust destul de neobişnuită. Frunzele sale suntcărnoase$ iar florile$ tubulare$ roz-portocalii. ulpinile speciei Columnea gZo-riosa coboară peste marginea ghiveciului. Originară din Costa Nica$ ea arefrunzele acoperite de perişori minusculi$ roşietici. Columnea microph!lla are

tulpini ce par suspendate$ lungi$ cu flori roşii-portocalii. Frunzele salesunt pufoase şi de un verde-brun.



/> -eng Shui cu plante

%ILO$EN$RONUL

Genul Mons#eracuprinde 0 de sp

%enic /erzi? adeepifite+ că0ărătriginare dinpădurile ),ericCentrale i de S&n-fera delicio

@n ,d binuitcun-cută -ubnu,ele defildendrn? e-tuna dintre plantcele ,ai ptri/itpentru a li 0inuteca-ă? pentru căur de @ngriit+ frunze fru,a-e/erzi? lucia-e?farte ,ari?perga,enta-e ad4nc incizate+Fildendrnul

@nflrete -ub funei bractee alb/erzui? care are centru un -padicnic alb+ ;inutăca-ă? planta

@nflrete rare

CULI!ARE. Se replanteazăanual$ "nfebruarie-martie$"ntr-un pământfertil sau "ntr-unamestec pe bazăde turbă. #lantaare nevoie de undrena bun şi de

bastoane cumuşchi$ pentrusus!inere. arase udă dinabunden!ă iar"ntre două udări

pământul se lasăsă se usuce. ,inmartie până "nseptembrie$"mpreună cu apase administreazăun "ngrăşământlichid$ o dată h



trei- patrusăptămâni.Frunzele se

stropesc cuapă=zilnic$"n

perioadeiTcălduroase>.#lantase aşază"ntr-un

locluminos$ dar nu"n

bătaiasoareluiFrunzele secură!ăcu un

prosop

umed."ntrenoiembrie şimartie$se ud"moderat. O dată

pesăptămână$frunzele

sestropesccu apă.*ocultrebuiesîfl fieluminos$ dar nu"n bătaiasoarelui$cutempera

turi mai mari de95 grade.

'BM*)IN+. Filodendronulse "nmul!eşte

prin tăierea

vârfurilorvegetative prevăzute cu ofrunză$ imediatsub punctul deinser!ie alacesteia. ,acă

butaşul are şirădăciniaeriene$succesulopera!iunii este

asigurat. *ocultăieturii trebuietratat cu o

pulberefungicidă pe

bază de sulf$ iar butaşul se Vaşază "ntr-un

pământ fertil sau"ntr-un amestec

pe bază de turbă.2hiveciul 0 se

"nchide "ntr-o pungă de plasticşi se aşază "ntr-un loc luminos$la :7-:E degrade. ,upătrei-patrusăptămâni$ laa/ila frunzeiapare un vlăstar.3tunci$ punga se"ndepărtează$ iar

planta se"ngrieşte ca unaadultă.

PERICOLE. emperaturaprea scăzută

provoacă pete brune pefrunze. Mdareae/cesivă$ maiales iarna$determină



"ngă"benireafrunzelor.+/pu-nerea

lasoare producearsuri

pefrunze.Coşenilafăinoasă se

manif estă prin prezen!aunor

pete pufoase$albe$

pefa!a

inferioară afrunzelor. +aseelimină cu ocârpămoale"nmuiată "nalcool

denaturat.#ăianenulroşucontaminează

plantadacăaeruleste

prea uscat.



Feng Shui îndormitor

.

SPECII. 2on

steradeliciosaeste oplantăcă!ăr ătoar evigur oasăcare

creşte$chiar şi "ncasă$ pânăIa 7m"năl!ime.+steoriginarădin2uatemala şiSudulBe/icului.Frunzelesuntmari$ pergamentoase$verzişilucioase.*a"ncep



ut suntnecrestate şiau formă deinimă$ dar lamaturitate aumargini ce prezintăincizii adânci$rotunde saualungite. ara$apar flori alb-verzui urmatede fructeverzui$ dar acest lucru se"ntâmplă rar Ia plantele!inute "napartament.

1onstera pertusa este o plantăcă!ărătoare cuaspect zvelt.+ste originarădin #anama şi2uana şi arefrunze moi$ cuformă

simetrică. 1onstera pittieri este o plantăcă!ărătoarefrumoasă$originară dinCosta Nica.3re frunzemoi şi sub!iri$ascu!ite la vârf şi de culoare

verde-argintiu.%LOAREA$ECEAR I

Speciile din genul?o@asunt plantecă0ărătare? @n ,areparte? plante de tiparbu-t cu a-pect detufă -au plantet4r4tare+ Suntriginare din cele ,ai

calde regiuni ale )-iei i)u-traliei+ Sunt ur de cre-cara? prduc flri @n fr,ă de-tea? cera-e? farte atrăgătcare per-i-tă pe tată durataanti,pului+ )u frunzepzi0inate -i,etric? de-eri

-uculente -au perga,enta-/ale -au a-cu0ite? de un /er @nchi-+

CULI!ARE.Primăvara$ planta se

transvazează$dacăacrescut prearepede.Sefolos

eşte pământ de pădureamestecatcuscoar !ăfărâmi!ată şimangal.ara$ planta arenevoie deluminăindir



ectă şi de otemperaturăcare nudepăşeşte :7-:E de grade.Se udăregulat$ fără ase lăsaniciodată pământuluscat. ,inaprilie până "nseptembrie$ seadministreazăun"ngrăşământlichid diluat"n apa deudat. oamnaşi iarna$ planta seaşază Ialumină$ dar nu "n bătaiasoarelui.emperaturanu trebuie săscadă sub 9grade. #lanta

se udă doar atunci când pământul este prea uscat. *asfârşitul perioadei de"nflorire$ setaie lăstarii prea lungi.

'BM*)IN+. (utaşii se prelevează "n

martie-aprilie$tăindu-se otulpină directsub punctul deinser!ie al uneifrunze. 8onatăiată seintroduce "ntr-o pulbererizogenă$ apoi butaşii se

plantează"ntr-olădi!ă cu pământ deflorişinisipgrosier "n păr!iegale.*ădi!ă se!inela :7degrade.,upăşase-optsăptămâni$ butaş

ii producnoilăstari$iar planta poate fi"ngri

ităcauna



-eng Shui* cu plante

a"ultă. #rimăvara şi vara$ planta poate fi "nmul!ită şi prin marcota$ prin"ndoirea şi introducerea "n pământ a lăstarilor lungi lipsi!i de flori.

PERICOLE. E7cesul "e apă "ngălbeneşte frunzele. #ământul trebuie lăsatsă se ususce şi udat mai pu!in. Mdarea insuficientă duce la vesteirea frun-

zelor. ,acă planta este e/pusă la soare$ frunzele pot suferi arsuri$SPECII. /oa bella este originară din 1imalaa şi 'ordul (irmaniei. #oatefi !inută "n suporturi suspendate. 1oa carnosa este o plantă că!ărătoare$originară din China şi Sudul Indiei. Originară din Balasia$ 1oa multtZ"oraeste fie o plantă că!ărătoare$ fie o plantă compactă$ "n formă de tufa$

-O>EA

Această plantă are un frunzi atrăgătr ia/antaul de a fi ur de @ngriit+ Seadaptează riunde e-te aezată? dar preferălu,ina inten-ă i c4te/a re de -are zilnic+Singurele duă -pecii ale genului -untHo(ea fosteriana -i "Pea 'el!oreana

#cun-cute -ub denu,irea de entia%+Speciile diferă prin ,dul de dez/ltare? darau un a-pect a-e,ănătr? cu un trunchi defrunze de cularea /erde @nchi-? -ub@,păr0itela capete @n llile lungi de pe-te 39 c, ilate de 2 c,+

CULI!ARE, Se replantează primăvara$ la fiecare două-trei ani$ "ntr-unghiveci un pic mai mare$ evitându-se deteriorarea rădăcinilor. Se foloseşteun pământ de flori cu adaos de turbă şi nisip. #rimăvara şi vara$ tempe-ratura trebuie să fie de :9-:7 de grade$ planta se udă frecvent$ dar se evităstagnarea apei. O dată la 9; zile$ "n apă se adaugă un "ngrăşământ lichid.oamna şi iarna$ temperatura nu trebuie să scadă sub 9; grade. #ământulse men!ine umed prin udarea plantei o dată la două-trei săptămâni. #entrua-şi men!ine frunzele sănătoase şi lucioase$ planta trebuie aşezată "n celmai luminos loc posibil$ care să fie aerisit$ dar lipsit de curen!i de aer$

'BM*)IN+. 1o\ea se "nmul!eşte prin semin!e. ,in februarie până "naprilie$ semin!ele se presară "ntr-un pământ adecvat$ la care se adaugă

pu!in nisip. #ământul se men!ine umed$ la o temperatură constantă de:E-5 de grade$ evitând e/punerea directă la soare. #lăntu!ele se mută "nalte vase când sunt suficient de mari pentru a putea fi manevrate.



Feng Shui îndor!itor

5!

PERICOLE.E7ce

sulsaucaren!a deapă$ precum şicuren!ii deaer pot"nne

grifrunzele.,acănuapar lăstarinoi"n perioadadeactivitatevegetală$ planta fiearenevoie detrans plantare$fienu a primitdestul"ngrăşământ$

SPEC



II. /oweabel%oreanaeste unpalmier(ertical, carepoate atinge 0

m "năl!ime.Frunzişul estedens. #roduceflori şi fructe$"n mediulnatural$

oea fosteriana poate aungela 9; m"năl!ime$ dar "n casă nu

depăşeşte 5m. 3re tulpinilungi şifrunzefrumoase$arcuite.#lantele!inute "n casănu producflori şi fructe.

MARANT

AGenul cuprinde 0 despecii %enic /erzi?r@z,ata-e? riginaredin pădurile ),ericiiCentrale i de Sud+Sunt plante farteapreciate pentrufru,u-e0ea frunzelrlr pătate? care au unc,prta,entcaracteri-tic: @n ti,pulzilei -e apleacă? iarnaptea de/in

/erticale+ Sunt planteur de @ngriit? carecre-c bine i @ntr>una,bient -lab lu,inat+Diferi0i hibrizi dearanta au pe frunzepete de culare rie?galbenă -au altenuan0e de /erde

CULI!ARE, Plantacreşte rapid şi$

dinacestmotiv$e/em plarel

etineretrebuiereplantatedemaimulte ori.Neplantar

ea sefaceodatăladoiani$ primăvara$"nde părtâ

ndu-se "nacelaşitimpfrunzelemoar tesauveşte ite.

Sefoloseşteunamestecformatdin pământ degrădi



nă$ turbă şinisip "n păr!iegale.#rimăvara şivara$temperatura

trebuie să fiede 9L-:9 degrade. #lantatrebuie ferităde soareledirect şi deluminaintensă. ,inaprilie până "nseptembrie$ planta trebuie!inută "n

penumbră$ pentru cafrunzele sărămânăfrumoase şicolorate. Seudă abundent.,in mai până"n septembrie$"n apă seadaugă un"ngrăşământ

lichid$ o datăla două-treisăptămâni.oamna şiiarna$temperaturanu trebuie săscadă sub 9grade. Inanotimpulrece$ planta seaşază "ntr-un

loc luminos$dar nu directla soare. Seudă doar atâtcât să semen!ină pământulumed.

'BM*)IN+$ "nfebruarie-martie$ planta

sedesface "ndouă păr!iegale

$ fărăa carizomiisăfieafecta!i.,inmai până"n

august$ se pot preleva butaşi bazalilungide L-9

cm$cudouă-treifrunze. Se plantează"nghivece



6# Feng Shui cu plante

mici, care con!innisip şi turbă "n

păr!i egale.2hivecele seacoperă cu plas-tic transparentşi se aşază laumbră. Cândapar rădăcinile$fiecare butaş semută "ntr-unghiveciindividual$ carecon!ine compost

pentru planteadulte.

PERICOLE,

La temperaturiprea scăzute$frunzele seveşteesc şidevin maro.,acă planta estee/pusă la soare$frunzele sedecolorează.,acă frunzelecad sauvârfurile devinmaro$ "nseamnăcă aerul este

prea uscat. ,acăumiditateaaerului estescăzută$

păianenul roşuse răspândeştecu uşurin!ă$ "nacest caz$

planta trebuiestropită cuacaricide

specifice.Coşenilelefăinoase se"ndepărtează cuo cârpă de

bumbac"nmuiată "nalcool denaturatsau prinstropirea planteicu uninsecticid.



SPECII. 2aronialeuconeura este

speciacel mai*rec(entcrescută"n casă$Originară din(razilia$ esteveşnicverde şiareaspectde tufacompactă. 3refrunzeample$lungi de9 cm$ovale$satinate$de unverdesmarald

cu pete.SENE

CI1Genul Senecio +Cineraria, cuprindeaproape .!000 de specii #oartedi#erite @ntre ele? at4t prinfr,ă? c4t i prin caracteri-tici:pt fi anuale? bienale? perene?agă0ătare? erbacee? -ub fr,ăde arbuti? ,ici cpaci -au-uculente i -e @nt4lne-c @ntate cl0urile lu,ii+ 'nele-pecii -unt cre-cute @n grădini?

altele -unt 0inute ca plante deaparta,ent dearece -i,t ,aidelicate? @n func0ie decaracteri-ticile ,rflgice? deeigen0ele referitare laculti/are? au f-t @,păr0ite Intrei grupe principale+

CULI!ARE.Speciileerbacee

şi cele arbustive"nfloresc dindecembrie până"n iunie. Secumpără de

preferin!ă "ntre

Crăciun şi lunamai$ când apar bobocii. #lantelese !in "ntr-unambient răcoros=9-96 grade> şila lumină bună$dar nu la soare.Se udă dinabunden!ă. Odată la zece zile$"n apă se adaugă

un "ngrăşământlichid. Speciilesuculente sereplantează"ntre martie şiaprilie$folosindu-se unamestec formatdin două păr!icompost şi o

parte nisipgrosier. #lanta

se aşază "ntr-unambientluminos$ "nsorit$cu otemperatură de9L grade.Compostultrebuie men!inutumed. #lanta nutrebuie nicistropită$ nicifertilizată.

Speciileagă!ătoare sereplantează

primăvara$folosindu-se unamestec formatdin trei păr!icompost şi o

parte nisip. Fiese folosescsuporturi pentrutulpini$ fie



plantase



Feng Shui în dormitor ______________________________________________________________________61

lasă să se reverse peste marginea vasului. #entru cultivare$ se urmăresc ace-leaşi reguli ca la speciile suculente. oamna$ speciile erbacee şi arbustivese tratează ca plante anuale$ fiind eliminate după "nflorire. Speciile sucu-

lente se !in la o temperatură de 9-96 grade. Se udă moderat$ doar atât câtsă nu se usuce pământul. Speciile agă!ătoare se proteează de frig şise aşază "n locuri ferite de soare. emperatura trebuie men!inută la9-95 grade. ,in octombrie până "n martie$ compostul se !ine aproape uscat.

'BM*)IN+. Speciile suculente se "nmul!esc prin butaşi lungi de L-9 cm$ preleva!i "n iunie-iulie. Se elimină frunzele inferioare$ apoi butaşii se plantează "ntr-un amestec format din două păr!i compost şi o parte nisipgrosier. Speciile agă!ătoare se reproduc prin butaşi preleva!i primăvara dinvârfurile tulpinilor. 3ceştia se taie imediat sub un nod şi se elimină frun-zele inferioare. (utaşii se plantează apoi "ntr-un compost alcătuit dinturbă şi nisip grosier "n păr!i egale. 2hivecele se !in "ntr-o ambian!ă caldă$ pu!in umedă şi umbrită$ timp de cea şase săptămâni$ până la formarea

rădăcinilor.PERICOLE. Speciile erbacee şi arbustive suferă din cauza curen!ilor deaer şi din cauza apei reci$ care determină "ngălbenirea frunzelor. Căldura prea mare$ soarele direct şi temperaturile mai mici de 9 grade scurtează perioada de "nflorire. Coşenila făinoasă şi păduchele verde se combat cuinsecticide. Busculi!a albă este dificil de eliminat< se pulverizează uninsecticid$ apoi opera!iunea se repetă de minimum patru ori$ la intervalede câte patru zile. Frunzele foarte atacate trebuie "ndepărtate.

SPECII. Senedo articulatus este o specie suculentă originară din 3frica deSud. "naltă de 5-6 cm$ are tulpini cărnoase şi verticale$ foarte ramificateIa bază. Frunzele sunt mici$ lanceolate$ cu câte trei-cinci lobi profunzi.Semedo cruentus este o plantă perenă cu aspect vertical$ "naltă până Ia 6 cm$

cu tulpini şi frunze moi şi catifelate. Florile sunt asemănătoare cu mar- $garetele$ colorate "n roşu-purpuriu şi au un diametru de :$;-L cm. Senedomacroglossus, plantă agă!ătoare veşnic verde$ are frunzele asemănătoare cucele ale iederii$ dar mai cărnoase$ triunghiulare şi ascu!ite. Senedo mika&nioides este o plantă agă!ătoare veşnic verde de dimensiuni mari. #roduce3rareori flori$ care sunt minuscule$ galbene$ parfumate şi unite "n ciorchini.




STREPT1C

ARPUS

Acest gen cuprinde

.,0 de specii anualperene cu a-pectdelicat+ Originareznele @,pădurit)fricii de E-t i dSud? din &adaga-au din unele regale )-iei+ Se cultipentru flrile lrdelicate? ale cărculri /ariază de alb i rz p4nă laru? purpuriu ialba-tru+

In &onele de originecresc @n ,edii u,de>a lungulcur-urilr de apăagl,erate @ngrupuri den-e+ Cplante de interirfarte ră-p4ndi0i hibrizii deStreptocarpus rex

CULI!ARE. Replantarease e*ectuează

anual "n martie-aprilie$ pentru afor!a planta săse dezvolteadecvat "naintede "nflorire. Sefoloseşte uncompost pe

bază de turbăsau un pământde ghiveci cuadaos de turbă.

#rimăvara şivara$ planta semen!ine la otemperatură de9L-:9 de grade$"ntr-un ambient

bine aerisit$ferit de curen!ide aer$ lalumină =nu lasoare direct>. Seudă din



abunden!ă$ iar "ntreudări

pământul se

lasă săseusuce.In apăseadaugă$o datăla treisăptămâni$ un"ngrăşământ

lichid=umătate Q dindozarecomandată>.oamna şiiarna$temper aturanu

trebuiesăscadăVsub 96grade$iar

plantatrebuiee/pusălalumină.

'B

M*)IN +.#lantase"nmul!eşte

primăvara sau la"nceputul verii$

prin]separar

e sau prin prelevarea de butaşi defrunze. Se ia ofrunză şi se taiel"n două-trei

păr!i. Fiecare por!iuneob!inută astfelse "ngroapă"ntr-unl amestecumed constituitdin două păr!inisip şi o parteturbă$ la adân-"cimea de l crn.Compostul semen!ine umed$

la o temperaturăde 9L gradef ferit de lumină.,upă 6săptămâni$ apar

primele plăntu!ela baza

butaşilorD Seaşază "n ghiveceseparate cândating "năl!imeade ;-L cm$

PERICOLE.Aten!ie laumiditateae/cesivă< ea

poate duce la proliferareaV pefrunze amucegaiuluicenuşiu$ "n acestcaz$ păr!ile

bolnave se taie$iarV planta se

stropeşte cu unfungicid. ,acă planta esteinfestată de

păducheleWverde$ ea sestropeşte cu un

produs specificaltfel$ frunzelese degradeazăTiremediabil.Florile veşteite



se"ndepărteazăimediat$

pentru ase

stimula"nflorirea.

SPECII.Streptocarpus"unniipro"uce o*runz

ăunică$mare$ce

poateatingelungimi de

până laG cm."nfloreşte

vara.Streptocarpusre/ii$specia




5,

carea "atnaştere

celor mairăspândi!ihibrizi deinter ior$formeazăorozet

ă defrunze

pufoase$"nformă de

panglică$de unverd

eintens.#lantaatinge o"năl!imede:;-5cm şi"nfloreşte"nmai-iunie.

I1

LETA



+E

PARMA

ioletele de ParmaSaintpauliaB apar0inunui gen care cuprinde duzină de -pecii

/enic /erzi? perene?tate riginare din)frica Centrală+ )ce-teplante -e nu,ărăprintre cele ,aiintere-ante -pecii carept fi 0inute @naparta,ent? deareceprduc ,ul0i,e deflri /iu clrate? @ntate periadeleanului+ Din ace-t ,ti/?/iletele de !ar,a -eregă-e-c printre cele,ai apreciate plante deaparta,ent+ Flrile ptfi -i,ple -au bătute? @ndiferite nuan0e de rzi /ilet -au chiarbiclre+

CULI!ARE.Replantarea see*ectuează

primăvara$ dar numai dacărădăcinile au

ocupat totghiveciul. Sefoloseşte uncompostnecalcaros$ pe

bază de turbă.arietă!ilemari şicăzătoare suntadecvate

pentrucultivarea "nsuporturisuspendate.#rimăvara şivara$ semen!ine otemperaturăde 9L-:7 degrade. Seevită curen!iide aer şi see/pune planta

lamultălumină$dar nu lasoaredirect$deoareceacestaardeatâtfrunzele$cât şiflorile. Seudămoderat$doar

pentr u aseume

zicom postul şinu sestropescfrunzele.Odatăla

treisăptămâni$ "napadeudatseadaugăun



"ngrăşământlichid cucon!inut marede fosfor şi

potasiu.oamna şiiarna$temperaturatrebuie să fiede 96-9Lgrade.ioletele seaşază "n locuriluminoase$ dar nu direct lasoare. Se udădoar când

plantele par uscate$ seasigurăumiditateaaerului şi seadministrează"n continuare"ngrăşământ$o dată la trei-

patrusăptămâni.

'BM*)I

N+$ "nmul!irease face prin butaşi defrunze$ "naprilie-mai$ serup frunze cu

pe!iol$ şi se plantează "ntr-un compost

pe bază deturbă.2hiveciul stă

la penumbrăşi la otemperaturăde 9L-:9 degrade.#lănuitelerăsar după

patrusăptămâni. Seudă moderat$

pentru ca

pământulsă nuseusuceniciodatăodată

pesăptămână$ seadministr eazăun"ngrăşământlichid.(utaşii se

pot puneşi"ntr-

un pahar cuapă$

pentr u"nrădăcinare.Nădăcinile

apar dupădouă-treisăptămâni.



64 Feng Shui cu p:ante

PERICOLE,Soarele "irect şiudarea redusădistrug frunzele.

Soareledecolorează plantele$ provoacă petegalben-pai şi le"ngălbeneştemarginile. *ipsaumidită!ii dinaer "ncre!eştefrunzele şi leusucă. #lantelesunt atacate de

păduchi verzi$de coşenilefăinoase şi deacarieni. #entrucombatere$ sefolosesc

produse alesecu griă$ care seintroduc direct"n compost$deoarecespraurile pot

distrugefrunzele.SPECII.

Saintpauliacon:uşa arefrunze pufoase$de un verdedeschis$ aproaperotunde. Florilesunt violet pal$cu marginiviolet "nchis.Saintpauliagrotei este ospecie căzătoare$care se cultivă "nsuporturi sus-

pendate.Frunzele suntrotunde$ cumargini zim!ate.#lanta face florimici şi albastre.



Saintpaulionantha estespeciacea maicunoscută$ dincarederivăaproapeto!ihibriziidincomer!.Florileapar totanul$dar suntmainumeroase"ntrelunileiunie şioctombr ie.Florileau cele

maivariateculori$"nfunc!iede soi.



%EN& S-UI IN #UC ITI'EIn %eng S'ui, bucătăria reprezintă hrana şi prosperitatea. *a urma

urmei$ stă "n natura umană să asocieze nutri!ia cu sus!inerea vie!ii. Ceicare cred "n teoria Feng Shui spun că felul "n care amenaa!i şi decora!i

bucătăria poate influen!a prosperitatea şi sănătatea dumneavoastră.

Amplasarea (ucătărieiPrimul lucru care trebuie a(ut "n vedere este alegerea locului bucătăriei

"n interiorul locuin!ei. ,in păcate$ nu putem decide "ntotdeauna unde săfie amplasată bucătăria$ dar$ dacă ave!i această posibilitate$ trebuie să şti!ică locul ideal pentru ea este "n spatele casei sau cel pu!in "n spatele linieicentrale a casei$ "n orice caz$ este mai bine dacă nu vede!i bucătăria ime-diat ce intra!i "n casă$ căci acest lucru poate cauza probleme digestive$nutri!ionale şi de greutate. Situarea bucătăriei la intrare poate "nsemna şică oaspe!ii vor veni$ vor mânca-şi vor pleca imediat şi un asemeneaamplasament "i poate "ncuraa pe locatari să mănânce mereu.

$ar, "acă bucătăria dumneavoastră se află "n partea din fa!ă a casei$ nu

vă speria!i. +/istă remedii pentru aşa ceva. Folosi!i această oportunitate pentru a deveni creativi. 3târna!i o draperie deasupra uşii de la bucătărie.O altă idee este să amplasa!i ceva care să atragă aten!ia "n hol sau "nvestibulul de lângă bucătărie$ "n felul acesta$ aten!ia este distrasă de la

bucătărie.

+esignul (ucătărieiEste *oarte important ca bucătarul să se afle "ntr-o %pozi!ie de

comandă& atunci când se află lângă maşina de gătit. (ucătarul trebuie săvadă bine uşa fără să se "ntoarcă de la aragaz. Nenovarea bucătăriei "n acestscop poate crea multe probleme$ "n multe bucătării moderne$ aragazul seaflă la perete. Solu!ia< atârna!i deasupra maşinii de gătit ceva reflecto-

rizant de pildă$ o oglindă sau o bucată de aluminiu decorativ. Suprafa!areflectantă poate avea orice mărime$ dar$ cu cât este mai mare$ cu atâtcorec!ia este mai puternică.



?? Feng Shui$ cu plante

Pentru osolu!ie maidramatică$gândi!i-vă la

amenaarea uneiinsule de gătit.3mplasareamaşinii de gătit"ntr-o insulăcentrala "i

permite bucătarului săvadă toată"ncăperea$inclusiv uşa.,incolo de

beneficiile FengShui$ insula estefoarte practică.Cu cât

priveliştea estemai amplă$ cuatât mai multve!i putea săconversa!i cuoaspe!ii sau safi!i cu ochii pecopii cât timp

prepara!i masa.3stfel$ "n loc ca bucătarul să fieizolat$ familia şioaspe!ii seadună "n

bucătărie şi participă la pregătireamesei.Cuplurilefoarte ocupate$

de asemenea$se bucură detimpul petrecut"mpreună "ntimp ce

pregătesc masa.

Iluminatulsiustensilele

In orice



cameră$luminafluorescentănufavorizeazăsănătatea. +a

pâlpâieconstant$ deşiimperceptibil$afectând ochiişisistemul nervosşi poatecauzahipertensiune$

probleme aleochilor şidureride cap.

Insă eaestefoarteieftină.,acăvăhotărâ!i

pentruluminăfluorescentă"n

bucătăr ie$folosi!i

becuricuspectrutotal.

Un"esignbunpentru

bucătărie este bazat pe unmodeltradi!ionaltriunghiular$ "ncele trei col!urifmd amplasatechiuveta$frigiderul şifrontul delucru$ "ntrefiecare dintreacestea ar trebui să e/isteo distan!ă de9$L-:$7 m. Infelul acestalocul este foarteconfortabil şi seevită paşiiinutili.

$acă ve!iavea acestspa!iu "ntreustensile$ ar trebui să fiesimplu caelementele deFoc$ precum

aragazul şicuptorul cumicrounde$ săfie separate deelementele de3pă$ cum suntfrigiderul$maşina despălat vase şichiuveta. +le

pot fi separate prin ceva din

lemn sau de unreprezentant alelementului*emn$ cum ar fio plantă sau untabloureprezentând o

plantă.

9aşina degătitPentru că



maşinade gătitreprezintăsănătatea şi

bogă!ia$ar fi

bine săfolosi!itoateochiurile$ nu să

prefera!ifolosirea unuisingur ochi.3cestlucru"nseamnăob!iner ea

banilor din maimultesurse.

3ragazul tradi-!ionaleste

preferatcuptorului cumicroundedeoarececorespu

nde princi- piuluidinFengShui

potrivitcăruiaar trebuisă

"ncetinimviteza$ sădevenim maiconştien!i defiecareactivitate$"ncălzirea uneimese rapide "ncuptorul cumicrounde este$fireşte$ un lucruconvenabil$ dar acest lucru nuva conduce lacea mai liniştităstare a min!ii.Bul!i

practican!i FengShui preferă sarenun!ecomplet Vacuptorul cumicrounde.,esigur$ fiecare



Feng Shui în'uc)t)rie

67

*amilie (atrebui să

găseascăechilibruloptim"ntreutilită!ilemoderneşi

practicaFengShui.

La *elcatoate"ncăperiledinlocuin!ă$

bucătăriatrebui

păstr atăcurată şiordonatăoriceustensilestricatetrebuiearuncate$chiar dacăasta"nsea



mnă să trăi!ifâră prăitorulde pâine$

pentru ovreme. +stemai bine să nu

ave!i prăitor decât să păstra!i unulcare nufunc!ionează

prea bine. Mnalt lucruimportant<deasupraaragazului nutrebuie să fie ofereastră.

Căldurasemnifică prosperitate şinimeni nu vreaca

prosperitateasă se evapore

pe fereastră.Ca centru

"e acti(itate alcelor mai multelocuin!e şi

case$ bucătăriaare nevoie deceea ce "nFeng Shui senumesc planteenergizante.#lantelerecomandatesunt cele cufrunze mari$cărnoase$ careradiază energie

Aang. 3lege!işi plantearomatice cufrunze mari$

precum busuiocul sauoregano. Caadoratoare alesoarelui$

plantelearomatice aunevoie de o

fereastrăsudică saude olamp

ăspecială.

P

L

A

N

TE

C

AR

E

SE

;IN

<

N B'CT=I

E@

CRINULASIAIC

-ippeastrum este un gen #ormat dincea 90 de specii (ul(oase$ originare



din America Centrală ide Sud? ade-eacnfundate cu planteapar0in4nd genului

*!aryllis. Ei-tăa-tăzi nu,erihibrizi care pri,ă/ara

prduc firi enr,e @n fr,ă de tr,petă? @n culri de la alb la-taciu+ Fiecare bulbprduce unul -au#uneri% di pedunculiflrali? la capătulcărra apar flrile? @ngrupuri de duă>patru+ )ce-tea 0inca, lună+ @n-chi,b? frunzelecntinuă -ă crea-căi -ă prducă

ele,ente nutriti/epentru bulb+

CULI!ARE. #ulbiisu*icient "ebine "ez(olta!ise pot replantala fiecare trei-

patru ani$ "nluna august$folosindu-se un

pământ pentrughiveci şi unsistem eficacede drena.(ulbii se

plantează "nghivece$lăsându-li-sevârful să iasădin pământ.2hivecele stau"ntr-un mediu

cald şi"ntunecat timpde câteva zile$

până când apar mugurii

pedunculilor florali$ apoi setransferă "ntr-un locluminos.#lănuitele seudă abundent$

nelăsându-se

pământulsă seusuce$ iar temperaturaidealăestede 9Lgrade. Intimpul



>9 -eng Shui cu plante

perioa"ei "e"nflorire şi dupăaceea$ seadministrează

un "ngrăşământlichid "n apa deudat$ o dată ladouăsăptămâni.#lantele se udăla "nceputul primăverii$ pentru a sestimulaactivitateavegetală. #entrua "nflori dinnou$ bulbii aunevoie de o perioadă derepaus$ toamnaşi iarna. 3tunci$ plantele se udădin ce "n ce mai pu!in$ iar "nfinal sesuspendă udareaşi administrarea"ngrăşământului.Frunzele se"ndepărteazăcând se usucă$iar bulbul semen!ine "nghiveci$ "ntr-unloc cald şiluminat.

'BM*)IN+. ehnica cea mairapidă estedesfacerea$ "n

timpul perioadeide repaus$ a bulbilor micicare se dezvoltăalături de cel principal. Sesepară de planta-mamă "mpreunăcu rădăcinileaferente ei vor "nflori după doi-



trei ani.PER

ICOLE,$acă planta"nfloreşt

e pu!inşi cudificultate$"nseamnă c ă afostudată prea pu!in şică nu is-au

administrat"ngrăşămintesuficiente "nanotimpul precedent.,upă ce"nfloreşt

e$ eatrebuieudată şiarenevoiede"ngrăşământ.,easemenea$trebuie

să stealalumină puternică$ "ntimpul perioadei derepausvegetal$seopreşte

complet udarea$ pentru ca bulbiisă nu putrezească.

SPECII.-ippeostrum

pimiceum are unpe"uncul *loral"nalt de 6 cm$cu două-trei flori.

ippeostrumrutilum este maimic decât altesoiuri. +ste "naltde 5 cm şi areflori roşii. +steoriginar dinSudul (raziliei.

ippeostrnvittatum are florialbe cu stria!ii purpurii şi seconfundă adeseacu Amor!llisbelladona.

CRINUL

R1('C;#aeste un genoriginar din A#rica d

Sud$ care cuprindepatru specii perene$permanent %er&i$culti%ate ca plante dapartament pentru5orite eDtrem deatrăgătare+!ri,ă/ara? @n centplantei apare unpeduncul flral gri lung? @n /4rfulcăruia -e de-chidflrile gra0ia-e?tabulare? reunite -

fr,a unei u,brel-ferice+ Culareaflrilr pate /ariade la ru>prtcala galben+ Dacă nu-unt @ndepărtate?flrile filite -etran-fr,ă @n fructrii? /ide? carecn0in -e,in0e+

CULI!ARE. C6i(ta sereplantează



primăvara$ darnumaicândrădăcinile auocupatcompletghiveciul =odată latrei- patruani>.#rimăvara şivara$



FengShui îndor!itor

6!

planta see7pune la

lumină$dar nudirect lasoare$deoareceacesta

poateardefrunzele.Seudăregulat "ntimpul

perioadei

de"nflorire$

pânălasfârşitulluiseptembrie. Odatăladouăsăptămâni$ seadministr eazăun"ngrăşămâ



nt lichid$ "n perioada deactivitate.Florile se taiedupă vesteire.oamna şiiarna$ plantase !ine larăcoare$ la cea9 grade$"nainte săapară bobocii$se udă pu!in$doar pentru ase men!ine

pământulumed. "n fe-

bruarie$ laapari!ia

bobocilor$temperaturatrebuie săcrească$ dar să nudepăşească 9Lgrade$ pentruse a evita o"nflorire

bruscă şi

prematură.'BM*)IN+. #lanta se"nmul!eştesingură$formândvlăstarelaterale$ abaza plantei-mamă. +le sedetaşeazăuşor şi se

replantează "nghiveceseparate.#lanta se

poate "nmul!işi prinseparare$ "nfebruarie$ sescoate dinghiveci şi setaie bucă!i din

rădăcinilerizomatoase.Fragmentelese

planteazăseparat$"nghivececu

pământfertil.#ământulsemen!ineumed şi

plantelesee/pun lamaimultăluminădupăce au

prinsrădăcini.#lanta semai"nmul!eşte şi

prin"nsă



mân!ară$ "nluna martie.

PERICOLE. $acă seudă prea multsau prea

pu!in$frunzele vor fi răsucite şigalbene. ,acă

pământul este prea uscat$ seudă curegularitate.,acă pare

prea ud$ selasă să seusuce aproapecomplet$ apoise udă re-gulat$ dar mai pu!in.Coşeni"afăinoasă selipeşte de

plantă lalocul deinser!ie alfrunzelor sau

pe fa!a lor inferioară. Se"ndepărteazăcu o pensulă"nmuiată "nalcooldenaturat.,acă estenecesar$opera!ia serepetă după osăptămână.

SPECII.Clt2(iogordenii are*runzelanceolate,lungi "e pânăla E cm.Originară din3frica$ "nluna mai

produce "n

centr u un

pedunculscurtşigroscucâtevaflorigrupate "nformă deumbr elă.Cliviamimataarefrun-ze "nformă de

panglică$groas

e şicărnoase.Suntlungidecea6cm şiarcuitespre

e/ter ior$avândformă deevantaideschis.#edu



nculul poartă până la : deflori "n formăde trompetă.Clivia nobiliseste o specie"naltă de 5-7; cm. ,inaprilie până"n iulie$

produceinflorescen!eumbeli-forme$constituitedin patru-şase florisemipendular e$ cu formade trompetă"ngustă.



70 FengShui cu plante

51RTENSI

A

Genul -ydrangeacuprinde aproape 90

de specii de ar(utifru,i? riginaridin )-ia? ),ericaCentrală i de Sud?cun-cu0i -ubnu,ele de hrten-ii+!lantele -unt dificilde 0inut @naparta,ent ,ai ,ultde un an+ ttui? cu

@ngriiri atente? e-tep-ibil ca ele -ă

@nflrea-că ,ai ,ul0iani cn-ecuti/i+Ei-tă duă grupede plante: cele cuinflre-cen0e de tipcri,b glbul-a,plu? atrăgătr icele cu flri de tipcri,b de-tul deplat? fr,ate dintr>un grup central deflri nede-făcute?

@ncnurate debractee ,ari?clrate+

CULTIAR

E! Primăvara şivara$ hortensiiletrebuie să stea larăcoare$ mai alescând sunt"nflorite. ,acătemperaturadepăşeşte :9 degrade$ planta "şi"ntrerupe brusc"nflorirea. *a 9;grade sau chiar mai pu!in$

florile persistămai mult deşase săptămâni.3u nevoie delumină bună$dar nu de soaredirect. #ământultrebuie men!inutumed. ,in

primăvară pânătoamna$ se udăabundent$ iar "n



perioada de"nflorire"n apaseadaugă

un"ngrăşământlichid$ odată pesăptămână. *asfârşitulluiseptembrie$

planta"şi

pierdefrunzele$ iar ramuriletrebuiescurtate$lăsându-se doar câte o

pereche

demuguri pefiecareramură.,upă

perioada de"nflorire$ sereplantează "ntr-

un pământ propice$necalcaros.Iarna$

planteleintră "nrepausdeaceea$trebuie

!inute "ntr-unambient răcorosşi udate mai rar.

8N9UL)"N+. (utaşii se

prelevează după

"ncheierea perioadei de"nflorire$ "naugust-septembrie. +iau o lungime de9-9; cm şi setaie din ramurilefără flori. Setratează cu

pulbererizogenă şi se

plantează "ntr-un amestec denisip şi turbă.Când facrădăcini$ setransferă "nghiveceindividuale.

PERICOLE.U"areainsu*icientă semanifestă prinfaptul că

frunzele devinmaro şi se"ncre!esc. ,eaceea$ pământultrebuiemen!inut "n

permanen!ăumed.

SPECII. $in /drongea%acrophlla"eri(ă toate

varietă!ileadecvate pentru afi !inute "napartament.Sunt arbuşti cufrunze căzătoareşi aspectcompact$rotunit$ cu florialbe sau "nnuan!e de roz şialbastru$ care



apar primăvara-vara.




71

A

LA

NC51

EGenul a#anc'oe cuprinde cea .,0de specii$ @n ,are parte -uculentebine adaptate ia culti/area @naparta,ent i apreciate pentrufrunzele fru,a-e i flrile dediferite culri: ru? prtcaliu?-taciu? rz -au galben+ @nnatură? @nflre-c pri,ă/ara? darpt fi fr0ate -ă @nflrea-că deCrăciun+ +alanchoe e-te plantăplăcută la /edere? cu flri dedi/er-e culri i frunze cărna-eE-te? @n general? farte ur de @ngriit? nefiind nece-are @ngriiri-peciale+ E-te ideală pentru a fidăruită prietenilr+

CULI!ARE,$eşisunttratateadese

a ca planteanuale$multespecii"nflorescan de

an$"ngeneral primăvara.Imediat ceflorile seofile



sc$ pedunculiiflorali trebuietăia!i. ,upăaceastăopera!ie$ planta se

poatereplanta.#rimăvara şivara$ se udăabundent$ permi!ându-i pământului săse usuce "ntredouă udărisuccesive. Odată la patrusăptămâni$ se

diluează "napă un"ngrăşământlichid. #lantase men!ine latemperaturacamerei şi lalumină$ dar ferită desoarele direct.oamna şiiarna$ se

reducecantitatea deapă. Seadministrează"ngrăşământ odată la douăsăptămâni$ iar temperaturatrebuie să fiede minimum9 grade.

'BM*)I

N+. (utaşii setaie de Iavârfullăstarilor. Setaie lalungimea de L-9 cm şi selasă să sezvânte timpde două zile.#e suprafa!atăiată se pre-

sară pu!ină pulbererizo

genă$apoi butaşii se plantează"ntr-un pământ pent

rucactuşiamestecatcu pu!innisipgrosier.(uta

şii se!in la:9degrade şilaluminăindir ectă până

facrădăcini$apoise"ngri escca planteadulte.



PERICOLE. E7cesul "eapă poate produce putrezireafrunzelor şi a

rădăcinilor.#rezen!a unor forma!iuni pufoase$ albe$ pe tulpini şifrunze indicăapari!iacoşenilelor făinoase. +lese"ndepărteazăcu o pensulă

"nmuiată "nalcooldenaturat saustropindu-se planta cu uninsecticidspecific.

SPECII.alanc'oebe'arensiseste originarădin

Badagascar şi poate creşte până la 6-Gcm "năl!ime.Frunzele suntacoperite cuun puf gălbui-cenuşiu."nfloreşterareori "n casă.

2alanchoeblossfeldiana

are frunzesuculente$lungi de L cm$cu marginidin!ate.#rimăvara$face floristacoii.



aianc'oe "aigremontiana este o specie suculenta, cu *runze c ărnoase$ pe alecăror margini se formează mlădi!e de plante noi. "nfloreşte iama şi

primăvara. 2aionchoe marmorată este o plantă tip tufa$ cu frunze cărnoase$"nfloreşte rar "n casă şi are flori albe. Jolanchoe pumila este adecvată pentrua fi !inută "n coşule!e suspendate. Frunzele sunt cărnoase şi acoperite deun strat alb ceros. Florile apar la sfârşitul iernii şi sunt de culoare roz-violet. 2alanchoe tomentosa$ "naltă de până la 7; cm$ are frunze cărnoase$verzi$ acoperite de un puf albicios.

SCIN+APSUS

Plantele apar0in4nd ace-tui gen -unt ur deculti/at -i -unt farte apreciate datrităelegan0ei lr+ Genul cuprinde . de -pecii i/arietă0i de plante agă0ătare /enic /erzi+)ung la @năl0i,i de *? , dacă -unt -u-0inute @ncă de tinere cu un 0ăru acperit cu ,uchi?util i pentru dez/ltarea rădăcinilr aeriene+!lantele cre-c bine -i @n -uprturi -u-pendatedin care tulpinile cad liber+ Frunzele @n fr,ă

de ini,ă i lucia-e -unt de un /erde @nchi-?dar -unt @,pe-tri0ate frec/ent cu alb? galben-au argintiu?

CULI!ARE, Se replantează "n martie-aprilie$ folosindu-se ghivece din ce"n ce mai mari$ dacă rădăcinile nu mai au spa!iu. Mlterior$ pământul se"nnoieşte "n fiecare an cu un strat de compost cu grosimea de ; cm. Sefoloseşte un compost uşor acid$ format din două păr!i turba şi o partenisip fin sau se prepară un amestec din păr!i egale de pământ de pădure$turbă şi nisip fin. ara$ temperatura poate să urce până la :E de grade.#lanta se aşază "ntr-un loc luminos$ pentru ca frunzele să devină vărgate.Se udă din abunden!ă şi se evită soarele direct. O dată la patm-cincisăptămâni$ se administrează un "ngrăşământ lichidşi se taie regulat vâr-

furile$ pentru a se stimula creşterea viguroasă şi compactă. oamna şiiarna$ se men!ine o temperatură de 95-9L grade şi planta se e/pune la olumină buna$ indirectă. Mdarea se răreşte şi$ ocazional$ planta se stropeştecu apă.

'BM*)IN+. (utaşii se prelevează "n martie-aprilie$ tăindu-se vârfuriletulpinilor la 9;-: cm din lungime. (utaşii se plantează apoi "ntr-un



Feng Shuiîndor!itor

7

compostpentru

plantea"ulte.&'i(eciulseaşază lalumină

bună$ dar cuumbr ăuşoară$iar com

postul semen!ineumed.Scindapsus se

poaterepr o-duceşi

prindiviz

are$"nmomentulreplantării< cuuncu!itascu!it$ se



separă masarădăcinilor "mpreună cutulpinilerespective ale

plantei-

mamă$ apoi se planteazăseparat "nghiveceindividuale$folosindu-seun compostobişnuit.

PERICOLE. %rigul,e7punerea lacuren!i de aer

şi e/cesul deapă provoacă pete brune pesuprafa!afrunzelor$determinând"ngălbenireaşi cădereaacestora$ "nacest caz$ seeliminăfrunzele

degradate şise transferă planta "ntr-unloc mai cald$lăsându-secompostul săse usuce"nainte de onouă udare.,acă frunzele"ncep să-şi

piardă

aspectul pestri! şi secolorează "n"ntregime "nverde"nseamnă că

planta arenevoie de maimultă lumină.#ăianenulroşuinfestează

plantadacăaeruleste

prea

uscat.#lanta setratează$"nacestcaz$cu unacaricid

specific$iar umiditateaaeru-luisespor eşte

prinstrop

ireafrunzelor cuapălatemperaturacamerei.

S

PECII.Scindapsusaureusesteoplantăagă!ă



toare care se prinde deramurile

plantelor-gazdă prinintermediul

rădăcinilor aerienecărnoase.Originară din

pădurileInsulelor Solomon$ "nstare sălbaticăaunge la o"năl!ime de 6m$ "n timp ce"n casă se

men!ine la 9$:-9$; m.Scindapsus

pictus este o plantăagă!ătoarefoartefrumoasă$ cutulpini lungide 9$L-:$7 m$verzi "n

perioada

tinere!ii şiroşcate-brunela maturitate.Scindapsus

siamese,originară dinhailanda$este o specierelativ rară$caracterizată

prin frunzesub!iri$ "n

formă deinimă$ascu!ite$ de unverde opac$ cufoarte frumosaspect pestri!$gri-argintiu şiverde maideschis$ "napartament$

poate creşte până la l m

"năl!ime$dar facerareori

fiori.



%EN& S-UI IN #AIE"n privin!a băii$ trebuie ştiut că ea nu trebuie pozi!ionată "n col!ul de

Sud-+st al casei sau al locuin!ei$ pentru că acesta este locul prin care se pot pierde banii$ "n conformitate cu teoriile Feng Shui$ 'ordul este aliniat

cu elementul 3pă şi acest loc este cel mai potrivit pentru amplasarea băii.(aia este$ la urma urmei$ un loc foarte intim şi personal$ poate singurulloc din casă "n care individul este complet singur şi are parte de pacea atâtde necesară. Pi$ din acest motiv$ cea mai bună direc!ie pentru baie şitoaletă este 'ordul$ pentru că el este considerat a fi un loc bun pentru tre-

buri personale şi pentru timpul petrecut de unul singur.$acă baia este pozi!ionată "n spatele casei$ ea nu va avea un efect

important asupra lucrurilor importante$ cum sunt via!a de familie$ sănă-tatea sau bogă!ia.

Negrul şi albastrul sunt culorile ideale pentru baie$ deoarece elereprezintă 3pa. otuşi ele pot conferi acestui spa!iu o cantitate prea maredin elementul Ain$ care este asociat cu 3pa. ,e aceea$ poate ar fi bine să

introduce!i un element de suport$ de pildă Betalul sau *emnul$ cel dinurmă reprezentat de plante.

9etalul este asociat cu culorile alb şi gri de asemenea$ cu obiectelemetalice argintii şi aurii. Forma asociată cu acest element este ovalul.

Uşile băii şi toaletei trebuie !inute "nchise. 3cest lucru aută la sporireaaverii.

$acă baia nu se afla "ntr-o pozi!ie ideală "n casă sau "n locuin!ă$lucrurile pot fi "mbunătă!ite prin fi/area unei mici oglinzi decorative pe

partea e/terioară a uşii$ care dă spre hol$ dormitor sau altă zonă. 3cestlucru va face ca energia bună să fie direc!ională din nou spre locuin!ă.

%olosi!i oglinzi simple$ care reflectă lumina atunci când iluminatul

natural al băii lasă de dorit.Plantele (ii "ncuraează considerabil mişcarea blândă a energiei benefice.



Feng Shui înbaie

.

Cumbaiaeste

prin"e*ini!ieAin$ar fi

binesăintroduce!icevadin

ele-mentulAang$ cuautorulcâtor valumânări$de

pildă.

"n privin!ailuminatului$nulumina!ioglinda "nsine$cimaidegr abăamplasa!ispoturicare



sălumineze

persoanacare

priveşte "noglindă.Cea mai

bunăsolu!ie

pentru aluminafa!a unei

persoaneeste cuautorul atreispoturi$câte unul

pe fiecare parte aoglinzii şiunuldeasupra.3lteluminispeciale ar fi cele

pentru plante$

care se bucură deumiditateadin baie.3ici sesimt bine$de pildă$ferigile.

#aiatrebuie săfie mereucurată$ iar

accesoriile$ proaspeteşi perfectfunc!ionale. 'utrebuie săcheltui!imul!i bani"n baie$ dar este binesă da!i

impr esiacăave!imul!i

bani.

P

LA

N

TE

CA

R

E

S

E

;I

N < N B)IE

ASPARA&US

&enul Asparagus cuprin"e, pe lân+inecunoscuta plantă cultivatăpentru mugurii comesti+ili,numeroase specii ornamentale,un frunziş graţios, originare Jnmare parte din !frica de %ud.

!proape toate sunt adaptatepentru a trăi Jn casă, iar unele



arată e>trem de +ine Jnsuporturi suspendate.%peciile căţărătoare suntsusţinute cu fire metalicelungi, +ine Jntinse, cu grilajede sârmă sau cu nuiele.*ulte specii fac flori de

culoare al+)roz, din carevara iau naştere fructecolorate Jntr)un roşu intens.

CULI!ARE.Plantarease *ace "nmartie. ,inmartie până"nseptembrie$seadministrează"ngrăşământ$ o datăla 97 zile.#rimăvaraşi vara$

planta semen!ine"ntr-un locluminos$

dar nu "n bătaiasoarelui.Se udănormal$iar$ dacăeste cald$chiar abundent.ara$frunzele se

pot stropicu apă.oamna şiiarna$temperatur a nutrebuie săscadă subE grade. Seudă mairar şi nu se

maiadaugă"ngrăşământ.

'BM*)IN+.Sistemulcelmaiuzual este

prin

semin!e$iar momentulidealeste"nmartie-aprilie. "n

pământuldinghiveciseadaugă

pu!innisipgros

ier$ pentruundrenamai

bun.lăstariiapar



după trei- pa tru



5? %eng Shui cu plante

să

ptă

mâni.Când

plăntu!

eleating;-Ecm$s

emută"nghivecein

dividuale.Oaltămet



odă de"nmul!ireeste

prinsepararearizomilor.

PERICOLE.Plantapoate*iatacată de

păianenulroşu$careapareatuncicândaeruleste

preauscat.In

acestcaz$sestropeşte

plantacuacaricideadecvate şise

asigur ăumiditateaaerului$ prin

pulverizareaapei.Coşen

ilele

br unecar econtamineazăuneor itulpinil

efor meazămici

p

us-tulemar onii$rotu



nde şilipicioase. Inacestcaz$

plantasestropeşte cuinsecticidesistemice$iar tratamentulserepetălaşapte-zecezile.

SPECII.Asparagusasparagoi"eseste o

speciecă!ărătoarecutulpinilungi$filifor me şişerpuitoare.3refrunze

mici$de unverdestrălucitor şiflorimici$albe.Mnadintre

speciilecelemaimar ieste3spar agusZalcatus.+aar etulp

inilelungide

peste7m

$ pr evăzutecuspinilu



ngi.3spar agus

plumosusarefrunzedelicate$careamintesc decelealeferigilor.#lantanuestecă!ărătoarede la"nceput$devenindastfelabiala

matur itate.3spar agussprengeriaretulpinisub!iri. +steun soifoarte

potrivit pentrucultivarea"nsuporturisuspendate.

ASP

LEN1U

9C4te/a dintre -peciile g

*spleniu! -unt plantepentru culti/area @n intu,bra? iar frunzele lr /alare decrati/ă? unezi,0ate pe ,argini? alte-trălucitare+ .splenium cuprinde aprospecii di#erite$ dintre carepatru+ Culti/area e-te uplanta e-te ,de-tă i-căzute+ Nu face flri+

CULI!ARE.Aceste

*erigisereplantează"nfi

ecar ean$"nmar tie-ap



rilie$"ntr-unamestec

binedrenat$format dinturbăsau

pământ de

pădur e şinisipgrosier "n

păr!iegale.#rimăvaraşivara$

plantele seaşazăla

umbrăşi$ odatăla treisăptămâni$seadministrează un"ngrăşământ

lichiddiluat.#ământultrebuie săfiemereuumed$iar aerul$

deasemeneadeaceea$

baiaesteunloc

bun

pentru3

splenium.Fr unzele

b

olnavesauuscatesetaie.



oamnaşi.iarna$ seudămai

pu!in.emperatur a nutrebuie săscadăsub95grade.

BBBBB

BBBD>

P#BP#I



Feng Shui în'aie

77

'BM*)IN+.#rocesulserealizează prindespr inder ea plănuitelor formate pefrunze.+leseintroduc"ntr-unamestecformatdinturbăşinisip$ seaşază"ntr-unghiveci

acoperitcu o pungă de plastic şisemen!inume



de$ laumbră.#lanteleadulte dedimensiunimari se pot

"nmul!i şi prinseparare$opera!iecare sedesfăşoară primăvara.

SPECII. Aspleniu%bulbiferu%este

originar "inNoua;eelan"ă şiIndia.Frunzelesunt uşor din!ate pemargini.Specia esteoarecumsălbatică.

Asplenium

lucidumare ocreşteredestul derapidă$ cufrunzeverzi şistrălucitoar e.

Aspleniumnidus arefrunze

dispuse "nformă derozetă$late$ verzi$strălucitoar e. Mnadintrespeciilecele maicomuneeste

Asplenium

scol opendrium, cufrunze

ligulate$strălucitoare.

CR AS

SU

LA

Genul cuprinde cea ./0 de speciianuale i perene? riginare din

)frica de Sud+ Trăie-c @n znelecele ,ai aride i -e adapteazăperfect Ea ,edii /ariate+ Suntplante -uculente i au diferitefr,e i di,en-iuni+ &aritate-peciilr -e dez/ltă /ertical? daei-tă i unele cu a-pect de tufFrunzele -unt acperite de puf-au par ceruite+ Ele acu,uleazăapa? la fel ca tulpinile cărna-e+Flrile au fr,ă de -tea fiind launele -pecii ,ici la altele pt fetre, de atrăgătare+

C

ULI!ARE.Serep"antează primăvara$dacărădăcinileauocupatcom- pletghiveciul. Sefoloseşteun



compost pentrucactaceesau unamestecformat din

două păr!i pământ şio partenisipgrosier$important pentru undrena bun. ,inaprilie până "nmai$ se

udăabundentdoar dacă pământuleste uscat.#lanta secultivă "nghivece oase şi seaşază "nlocuri"nsorite$ "n

momentelecele maicalde alezilei$ planta nutrebuieudată saustropită$"ngrăşământul seadministrează o dată

pesăptămână$ "n perioadaaprilie-august$adăugându-se două picături "napa cucare se udă planta. ,in

septembrie$administr area

"ngrăşământului şiudar ea sediminueazătrep-tat$iar

"nnoiembrie sesuspendăcom plet.,innoiembrie

până"nmartie$ planta semen!inecom pletuscată.

Iarna$ estenevoie deotemperatură de95grade pentr



u ca plantasă"nflorească precoce primăvaraurmătoare.

'BM*)IN+.,in tulpinise prelevă butaşilungi de9-9; cm$cu două-trei perechi defrunze$"ntre mai

şi iulie. +ise plantează"ntr-unamestec



7( Feng Shui cu plante

"e nisip şi turbă$la ; cmadâncime. ,upăce prind

rădăcini$ se"ngriesc la felca planteleadulte.

PERICOLE.U"area e7cesi(ă

poate produce putrezireatulpinilor şi frun-zelor. 3pa nutrebuieniciodată să

stagneze$ maiales dacă estefrig. "ntre douăudări succesive$compostultrebuie să seusuce complet.Coşenilafăinoasă seelimină cuautorul uneicârpe de

bumbac"nmuiate "nalcool denaturatsau tratându-se

planta cu uninsecticid pentru

plantesuculente.

SPECII, "n3frica de Sud$unde creşte "nmod natural$Crossulaarborescens

poate atinge o"năl!ime de 7 mşi poate avea unaspect de tufa.Cultivată "nghiveci$ nudepăşeşte l m şise dezvoltăvertical.



Crassula faka+aeste ospecieadecvată pentrusuportur isuspendate$deoarece are otulpinăunică şimulteramifica!ii careformează o tufadeasăculăstaricareatârnă.Crassul al!copod ioiâesare

tulpinidezvoltatevertical$cufrunzecărnoase$ "naltăde :;cm$"nfloreşte

primăvara şivara.Crassul a

portulaceaaungel a l m"năl!imeşi are

tulpini groase$late de până la Ecm "n parteainferioară.Crassularupestris este o

plantă mică$ cutulpini şi lăstarisub!iri.

C2M4.+IUM

C@m(#dTu#n este ungen care cuprinde /0

despecii i farte ,ulte/arietă0i hrticleindicate pentru ceicare iube-crhideele i di-punde un a,bient nufarte cald+ Speciile0inute ca plante deaparta,ent -edez/ltă @n ,ediullr natural pe arbri+Dar planta patecrete i la ni/elul-lului? at4t @nznele-e,ide-ertice? c4t i

@n znele cu apeflu/iale din )u-tralia

-au Etre,ul Orient+

CULI!ARE. Aceste or'i"eese replantează

primăvara$ dar numai o dată latrei-patru ani.Se foloseşte uncompostadecvat$ formatdin trei păr!i

scoar!ămăcinată$ două păr!i turbă şi o parte mangal.,in aprilie până"n septembrie$se udăabundent$ dar "ntre două udări

pământultrebuie să se



usuce$"ntimpul

perioadei decreştere$ seadministrează$o datăla douăsăptămâni$câteva

picăturide"ngrăşământlichid

bogat "nazot$adăugat"n apade udat.ara$

plantasestropeşte. 3re

nevoiede unlocluminos$ dar nudirect lasoare.Bultespecii"nfloresctoamna

şi iarnaşi$ deaceea$"nacesteanotimpuri aunevoiede"ngriiri

particul

are. #lanta seaşază "ntr-un



Feng Shui înbaie

9

Iocluminos,aeris

it,"eparte"esoareşi decuren!iideaer.Seudă

cuapăde ploaie saucuapădedurizată.em perat

uratrebuie săfiede9;-9Lgrade.

Planta"nflorităestesplendidă. #e pedunculiifloral i seform



ează 9;flori cudiametrulde ;-9cm$ caredureazăcea şasesăptămâni.Frunzelesuntsub!iri$veşnicverzi şi seformeazăIa nivelulsolului$dintr-un pseudobul b plat.

'BM*)IN+.#lanta se"nmul!eşte prinseparare$dupăterminarea perioadeide

"nflorire.Se scoatedin ghivecişi se caută punctul "ncare sedivide "nmodnatural.(ucă!ile de plantă$fiecare cu

cel pu!inun vlăstar$se aşază"ntr-uncompostumed$!inut "ntr-un Iocumbrit.Când bucă!ile

"nce p săfacărădăcini$setransferă"nghivecemaimari.

PERICOLE.$acăatmosferaeste preauscată$ planta poatefiataca

tă de păianenulroşu.+l seelimină cusubstan!eantiparazi

tareadecvate.Când pământuleste preauscat$ seudă$



dar nutrebuieadministrată preamultă apă.

SPECII.

C%bidiu%de(onianwn are *lorilate "e 43Fcm, colorate"e la (er"e3galben"nchis Ia brun-măsliniucu petecarmin.+steoriginarădin 3ssamşi SiHHim=India>.C!mbiâium pumilumeste oorhideeterestrăoriginară

din SudulChinei. 3refrunzelungi$ deun verdestrălucitor.Florile suntceroase$ brun-roşiatice şigalbene$late de cea

; cm.C!mbi3ium tigrinneste ospecie nufoarte"naltă$originarădin India şi(irmania.3re frunze

maimicişi pedun-culiflorali care poartătrei-şapteflorigalben-verzi.C!mbidiumvirescensesteospedeminiaturalăfoart

egra!ioasă$originarădinaponia.3refrunzesub!i

ri şiflorifoarte parfumate$verzişiroşii$cu



petalacentralăalbă cu pete roşii.

CPER

USCyperus este un gen carecuprinde /00F>00 de specii%enic /erzi? care trăie-c @n,edii u,ede? ,ai ale- @nregiunile trpicale i-ubtrpicale? i care cre-cbine @n aparta,ent dacă-unt 0inute la cald ia,a idacă -unt udate ,ereu+)-pectul plantei e-te/ertical? @năl0i,ea de 39>*69 c,? @n dia,etru de .>19 c,+ @nflrete @ntrelunile iulie i -epte,brie+Culti/area e-te uară+

CULI!ARE. Sereplantează"n martie$dacărădăcinileau ocupatcompletghiveciul$

folosindu-se unamestec de pământ cu pu!inmangalfărâmi!at.



-eng Shui cu plante

Se u"ă zilnic şi se men!ine o temperatură de :E de grade. ,in martie până"n septembrie$ se administrează$ o dată la două săptămâni$ un "ngrăşământlichid diluat "n apă. #entru a favoriza dezvoltarea viguroasă a plantei$ tre-

buie "ndepărtate eventualele tulpini uscate de la bază. oamna şi iarna$temperatura trebuie să fie de cea 9; grade. ,acă este mai mare$ planta arenevoie de mai multă umiditate. Compostul trebuie men!inut umed.

'BM*)IN+. Separarea plantei se poate face primăvara. ,upă scoaterea plantei din ghiveci$ rădăcinile se separă "n două păr!i$ care se transferă"ntr-un pământ cu adaos de mangal. Se udă abundent.

PERICOLE. Umi"itatea aerului şi a compostului trebuie să fie crescutealtfel$ frunzele se usucă sau se "ngălbenesc$ aceleaşi fenomene apărând şi"n cazul "n care iarna temperatură este prea scăzută$ "n acest caz$ tulpinilese taie de la bază şi temperatura se men!ine peste 95 grade$

SPECII. Cperus alternifolius are *runze lungi şi sub!iri grupate "n formăde umbrele apicale$ "naltă de 7;-6 cm$ planta face floricele situate pe

pedunculi şi grupate "n inflorescen!e galbene. Cperus paprus$ care creşte"n mod natural din +gipt până "n 3frica tropicală$ poate aunge până la: m "năl!ime. 3re tulpini lungi şi triunghiulare$ groase chiar de L cm la

bază şi bogate "n măduvă fibroasă.

-ERIGA

'ephrolepsis este un gen de cea ,0 de specii de#erigi care cresc @n ,d natural @n pădurile dinregiunile trpicale i -ubtrpicale+ Suntferigi farte fru,a-e i pu0in preten0ia-e?rezi-tente i adaptabile+ Specia cea ,aiculti/ată e-te Nepirep-i- exaltata, cufrunze lungi? tran-lucide? arcuite? cu ,arginifin din0ate+ !lanta pate fi culti/ată @n-uprturi -u-pendate+ Frunzele arcuite fac

planta ptri/ită pentru ace-tea? @n c,er0ei-tă ,ulte /arietă0i farte fru,a-e+

CULI!ARE. Se rep"anteaza anual "n martie$ e/trăgându-se planta dinghiveci şi scuturându-se pământul de pe rădăcini. Se taie frunzele uscate.#rimăvara şi vara$ temperatura ideală este de :9 de grade. #lanta sestropeşte regulat$ cu apă de ploaie sau cu apă dedurizată. Se udă abundent$căci pământul nu trebuie să rămână niciodată uscat. #entru a uda suportul



Feng Shui în'aie

(1

suspen"at, else

intro"ucesăptămânal"ntr-ogăleatăcuapă$ pentr ucâtevaminute$apoiselasăsă sezvânte.,inmai până"nseptembrie$ "napăseadaugăun"ngrăşămâ

ntlichid$ odatăladouă-treisăptămâni.#lant



a see/pune lalumină$dar nu lasoaredirect.

oamna şiiarna$temperatur a idealăeste de 96grade$ dar ea nu arevoie săscadă sub9 grade.#ământulse men!ine

uşor umed$ iar planta sestropeşteregulat.

'BM*)IN+$#lanta se"nmul!eşte prinseparare$ "nmartie$

desprinzându-se cudelicate!erădăcinile.Se"ndepărteazăfrunzeleuscate şicele două umătă!i seaşază "ntr-

un pământ pe bază deturbă.Mnelevarietă!i producstoloni$tulpinisub!iri carese târăsc pesuprafa!a

solului.Stolonii produc

rădăcini$ permi!ându-lenoilor plănuiteastfelconst

ituitesă sedezvolte.

PERICOLE,$acăapaşiumid

itateasuntinsuf iciente$frunzeledevinfragile şi

se"nchid laculoare.#lantatrebuieudatămai



mult.3spectulsuferindşi"ngălbenir ea

frunzelor indicăinsuficien!aelementelor nutritive.Coşenila brunăformeazămicie/crescen!

e rotunite pe fa!ainferioarăafrunzelor$care nutrebuieconfundate "nsă cuforma!iunile cuspori.

#arazitulse eliminăcu autorulunei pensule"nmuiate"n alcool.

SPECII. 3ephro+ep siscordifolia

are o pozi!iedestul deverticală şifrunzelungi de peste 6cm.

ephro+ep sise$altata, plantă

splendidă$adecvată pentr u

suporturisuspendate$arefrunzerigide şiarcuite

care potatingelungimichiar şi de9$Lm.

ephro+

epsistesselataarefrunzecăzătoare$finindzate şilungi

deGcm$color ateverde"nchis$ cutulpininegri



cioase şisub!iri.

GU*MANIA

1riginară din ungla

/e-tului IndieQ i dinregiunile nrd>/e-tice ale),ericii de Sud?&u!ania e-te un gencare cuprinde pe-te *.9de -pecii /enic /erzi? @n,are parte epifite? dinfa,ilia -ro!eliacee.Frunzele lungi i @ngu-tefr,ează rzetă tipică?iar @n partea bazală -untarcuite i -uprapu-e?fr,4nd a-tfel ca/itatecare retine apa+ Cularea

/erde a frunzelr ibracteele #frunzeleclrate% durabile ce

@ncnHară inflre-cen0a-unt ele,entele decrati/eale ace-tr plante+

CULI!ARE.Primăvara$"n martie$ planta setransvazeaz

ă dacă pare prea"nghesuită.2uzmaniaeste o plantăaddofilăcare arenevoie de pământ pe



(2 FengShuicu glante

bază de turbă$ bine drenat$amestecat cu

pu!in nisip

grosier$ "n plus$are nevoie demultă umiditate.,in aprilie până"n octombrie$ sestropeşte zilnic.Se udă cu apă de

ploaie sau cuapă dedurizată."n cavitateacentrală arozetei trebuie

să e/iste permanent apă proaspătă. Odată la patrusăptămâni$ seadaugă câteva

picături de"ngrăşământlichid "n apa cucare uda!i

planta. oamnaşi iarna$

temperatura nutrebuie să scadăsub 96 grade.#lanta sestropeşte dedouă ori pesăptămână şicavitatea rozeteise umple mereucu apănecalcaroasă.#entru a stimulaformarealăstarilor bazalişi$ prin urmare$

pentru a ob!ine plante "n anulurmător$ tăia!irozeta după"nflorire şiatunci cândfrunzele "ncepsă se



veşteească şisă-şischimbe-culoarea.

'BM*)IN+.,upă"nflorire$ aceste

plantemor$dar

produclăstaricare pot"nflori"n anulurmător . *asfârşitultoamnei$ setaievechea

rozetade la ;cm de

bază$fără aseafectalăstariitineri.#rimăvara$lăstarii

sedesprind cudelicate!e de pe

planta-mamişi se

plantează "nghivece

care con!in unamestec deturbă şi nisipdens "n păr!iegale.2hivecele seaşază "n

penumbră$ "ntr-un Ioc ferit decurent$ iar cavită!ilecentrale ale

plantelor seumplu cu apă.

PERICOLE.+u0%ania este oplantă foarteuşor de cultivatşi$ dacă va fiudată corect$ vafi rareori !inta

bolilor.#utrezirearădăcinilor estesemnalată deculoarea brunăa frunzelor.+ste mai binesă se umple

mereu cavitateacentrală a plantei decât săse ude

pământul.3f"dele verzicolonizeazălăstarii tineri$florile$

bracteele şilăstarii bazali.Se elimină

stropindu-se cuun insecticid baza plantei şitratând-o cu un

produs cuac!iunesistemică.

SPECII.+u0%aniaconifera are*runze rigi"e,



lungi şi"nguste$careformează orozeta"naltăde lmetru.*asfârşitul verii$apare oinflo-rescen!ămare$conică$cu

bracteeroşii şi

portocalii$2uzmaniaJngulata arefrunzelanceolate şi

arcuite.ara$face

bracteemari şiroşiicare"nconoarăflorilegalbene.

2uzmaniamusaicaface oinflorescen!ăsplendidă$ cuflorigalben-aurii.



-eng Shui în'aie

(

SP

1R ULCASEI

Genul +mpatiens cuprinde cea 9/0 despecii anuale i perene care cre-c-pntan @n ,ulte regiuni cu cli,ătrpicală -au te,perat>caldă?Sunt plante farte apreciate?dearece au ne/ie de @ngriire,ini,ă? -unt rezi-tente la bli -i-e ,aturizează repede?prduc4nd flri farte clrate+Nu,ele deri/ă de la Anerăbdarelat. i!pa/tiens0, căci fructele,ature -e de-chid Ia cea ,ai

,ică atingere? lă-4nd -e,in0ele-ă cadă+ Speciile de cultură -unt @n H,are parte hibrizi deri/a0i dinI!patiens (alleriana, plantăriginară din )frica trpicală+

CULI!ARE.$eşisunt

perene$multespecii de

4mpatienssuntcultivate$adeseori$

dincomoditate$ca

planteanuale.,acăaufost



păstrate "nmodcorespunzător "ntimpulanului$ sereplantează

primăvara$dar numaidacă auumplutcompletghiveciul$căci elecresc mai

bineatuncicând aurădăcinileuşor

presate. Sefoloseşteun pământfertiVamestecatcu pu!inăturbă.#rimăvara

şi vara$ plantele preferă unambientaerisit$ culuminăindirectă.Se !in a9L grade$deşi rezistăşi latemperatur

i mairidicate. Seudă astfel"ncât

pământulsă fiemereuumed. ,inmai până"nseptembrie

$ odată

pesăptămână$ seadaugă "napadeudatun"ngrăşământlichid.oamnaşiiarna$temperatura ar trebui săfiede

9Lgrade$astfel"ncât

plan-ta săcontinuesă"nfloreasc

ă. Inaceastă

perioadă$udar ea sereduce

pu!in.



'BM*)IN+$"ntreaprilie şioctombriese

prelevează butaşilungi de9 cm dinramurilelaterale$care seaşază "ntr-un pahar cu apă

pentru a prinderădăcini.,upă ce seformeazărădăcinile$

butaşii se plantează"n ghiveceindividuale$ "ntr-un

pământfertil

amestecatcu nisip.#ământultrebuiemen!inutumed$ iar ghiveceleferite deluminăintensă. *a

primelesemne de

creştere$ plăntu!elese trateazăca planteleadulte.

PERICOLECuren!iide aer receşitemperatur

ascăzutădeter minăveste

irea$"ngăl

benir ea şicădereafrunzelor.(olilecauzatedeciuperciapar dacăumiditateaeste

prearidic

ată$lumina$insuf icientăsaueste

preafrig.+lese

com batcufungicide.#ăducheleverde



contaminează "ngenerallăstariitineri.#lanta sestropeşte$"n acestcaz$ cu uninsecticid

pe bază de poarni!ă.



84 *Feng*Shui cu plante

SPECII.Impatiensba:samina *ace, laa7ila *runzelor,

*lori roz, purpurii,roşii sau albe.Originară din 'oua 2uinee$Impatiensha\feerii creşte până la 7; cm"năl!ime. 3retulpini purpurii$frunze verzi cunervura centralăroşie şi flori de

diferite culori.Impatiens repenseste o specietârâtoare cucreştere lentă.+ste ideală pentru suporturisuspendate.



$INCOLO $E %EN& S-UI+ PLANELE$E INERIOR CO9#A O/INELE

Ac!ionând ca nişte luptători antito/ine$ câteva plante de interior bine amplasate fac mult mai mult decât să "nvioreze ambian!a. +le cură!ă

literalmente aerul pe care "l respirăm$ "ndepărtând to/inele din el şi"nlocuindu-le cu o/igen proaspăt.Aerul "in interiorul locuin!elor şi birourilor poate fi mult mai poluat

decât aerul de afară$ din cauza computerelor$ copiatoarelor$ detergen!ilor şi a multor altor factori. Cercetătorii au făcut măsurători specifice şi auidentificat peste 9 de substan!e cancerigene "n locurile "n care trăim şimuncim. ,in fericire$ o mul!ime de plante de interior "ndepărtează to/i-nele la fel de repede precum sunt ele produse.

T1INE PERICUL1ASE%ormal"e'i"a este cea mai *rec(entă to/ină la care suntem e/puşi. +a

apare "n lemnul presat$ pungile de hârtie$ hârtia cerată$ prosoapele de hâr-tie$ covoare şi mochete$ fumul de !igară şi multe altele. 3lte to/ineobişnuite sunt benzenul$ care se găseşte "n benzină$ cerneluri$ plastic şicauciuc$ şi tricloetilena din lacuri$ vopsele şi lipiciuri.

E7punerea *rec(entă şi prelungită la aceste to/ine poate cauza omul!ime de probleme$ de la dureri de cap$ grea!ă şi irita!ii ale ochilor pânăla anemie$ pierderea memoriei şi creşterea riscului anumitor forme decancer.

CUM PURI-IC !L)NTELE9ulte "intre lucrurile pe care le cunoaştem "n legătură cu capacitatea

plantelor de a "ndepărta agen!ii poluan!i din aer provin din studiile efec -

tuate de '3S3. Cercetătorii au amplasat apro/imativ 7 de plante




"i*erite "ncamere separate$sigilate şi apoiau pompat o

serie desubstan!echimice "nfiecare cameră.*a fiecare 9:ore$ ei aumăsurat nivelulde substan!econtaminantedin aer "nfiecare cameră$

pentru a

determina "n cemăsurădiferitele soiuride plante eraucapabile săcure!e aerul.

Plantele%respiră& sautranspiră prin

porii minusculisitua!i pe parteainferioară a

frunzelor.,io/idul decarbon -"mpreună cusubstan!ele con-taminante dinaer - trece "n

plantă prin pori$iar o/igenul şiapa dinăuntrul

plantei trec "naer$ tot prin pori.

3pa esteabsorbită prinrădăcinile

plantei$ pentru a"nlocui apatranspirată.o/inele$

precum benzenul şiformalde-hida$sunt diriate



simultan cătrerădăcinile

plantei.

PUNEŢIPL A NTELE

LA TREA B Ă

s

S3arputea săave!i

dea "ncasacâtevadintre

planteleobişnuite deinterior foarteapreciate pentrurolul lor "n

purificareaaerului.,ee/emplu$studiileauarătatcă

ferigile$filodendronul$unii palmieri şiiedera"ndepărteazăformaldehidadin aer$ "n timpce dracena$gerbera şicrizantemeleelimină

benzenul. Criniielimină

benzenul şitricloretilena$ iar alte plante utile"n acest senssunt palmierii$iederaenglezească şificuşii.Interesant estecă$ "n timp cemaoritatea

plantelor lucrează ziua şise odihnescnoaptea$orhideele şi

bromeliile seodihnesc ziua şifiltreazăacetona$alcoolul metilicşi etilacetatul "ntimpul nop!ii.,e asemenea$cactuşii şi alte

plante suculente"şi "ncep lucruldupă lăsarea

serii.E7per!iirecomandăfolosirea a cel

pu!in două plante vii pentrufiecare 9 mp.

'u uita!i că$"nainte de aadăuga alte

plante acasă sau



"a loculdemuncă$vatrebuisă leoferi!icondi!iispecifice deiluminat. ,ee/emplu$

plantecafilodendronul$dracena$ crinulşiiederavor toleraluminaslabă$"n timpceferigile

vor doricevamaimultalumină.



(7

CUPRINSINTR1+UCERE !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!,C-I 8Gl..............................................................................F

CELE CINCI ELE9ENE..................................................... F%EN& S-UI PI #*3'+*+ .................................................... 6OPUL CELOR 9AI #UNE ;ECE PLANE ' F+'2 S1MI..........L-ENG S5UI ÎN SUFRAGERIE........................................10

Canapelele şi fotoliile...................................................99esele......................................................................11

Alte lucruri importante.................................................11Locul "e luat masa.......................................................11

Iluminatul ^ .......................................................... 9:Culorile camerei..........................................................14

Oglinzile...................................................................14

PLANE CARE SE )I' I' SMFN32+NI+............................... .95ALOCAS3................................................................95ARALIA...................................................................... 1F

AR#ORELE $E CA%EA............................................... 1<

A;ALEEA................................................................... 1?CALA$IU9 ................................................................ 15

CALA-EA................................................................. 1H

COCOIERUL............................................................ .1

COR$LINE................................................................4=

CRINUL !ER$E.........................................................41

CROSSAN$RA...........................................................44



Feng Shui cu plante

CROONUL..............................................................40

CCAS .....................................................................4F

$IE%%EN#AC-IA.......................................................4<$RACENA ................................................................4?

%AS1A 8RICINUL %ALS...............................................45

%ICUSUL..................................................................4H

&AR$ENIA...............................................................0=IASO9IA $E INERIOR..............................................01IASO9IA $E 9A$A&ASCAR.......................................04IE$ERA ...................................................................0FIE$ERA%ALS_ ......................................................... 5;9E$INILA.................................................................. 0?

9UPC33.................................................................5E

NEORE&ELIA ............................................................. 0PRI9ULA................................................................... F=

SC-E%%LERA.............................................................. F4

SC-LU9#ER&ERA...................................................... F0

SINNIN&IA...............................................................FFSRO9AN-E .......................................................... F?

RAN$A%IRUL 6APONE; ...........................................F5UR;ICA $ECORAI!_.................................................7L!I)3-,+-3#3N3B+'................................................7G

-ENG S5UI ÎN DORMITOR ........................................ 51

PLANE CARE SE )I' ' ,ONBION .................................;:C-A9B$OREA .......................................................<4CICLA9A........,..........,............................................ <0COLU9NEA.............................................................. 3.<F

%ILO$EN$RONUL.....................................................<?%LOAREA $E CEAR_.................................................;E-O>EA ...................................................................<H



Cuprins ************************************************************ (!

9ARANA.................................................................. <

SENECIO ................................................................... ?=

SREPOCARPUS......................................................?4!IOLEA $E PAR9A ............................................Ji.. .?0

-ENG S5UI IN 4UCĂTĂRIE................................. î. . .65Amplasarea bucătăriei..................................................6;$esignul bucătăriei......................................................6;Iluminatul şi ustensilele................................................669aşina de gătit......................................................... .66

PLANE CARE SE )I' I' (MC__NI+ .......................... , . .56

CRINUL ASIAIC...................................................... .?5

CRINUL ROPM.....................................................0$ .6L-ORENSIA........................................................... ...5=

ALANC-OE............................................................ .51SCIN$APSUS.............................................................54

-ENG S5UI ' BAIE....................................................74PLANE CARE SE )I' ' (3I+...........................................E;

ASPARA&US................................................................ 5<ASPLENIU9..............................................................5?

CRASSULA................................................................55C9#I$IU9 .............................................................5HCPERUS..................................................................5%ERI&A....................................................................H=

&U;9ANIA...............................................................H1SPORULCASEI .........................................................H0+INC1L1 +E %EN& S5UIHPLANTELE +E INTERI1R C1M4AT T1INELE!!!!!!!!!!9/O/INE PERICULOASE................................................... .H<CU9 PURI%IC_ #*3'+*+................................................L;PUNE)I #*3'+*+ *3 N+3(_......................................... L6



E"itura cartea de (u&unar

@n =,4nia? lu,ea căr0ilr -e rein>/entează+ lu,ele ,ici i uare

@nlcuie-c t,urile gra-e i grele+Infr,a0ia -e cncentrează fără -ă>ipiardă @n-ă din /alare i -e tipărete

@n dar -ută de pagini?H care @ncap @nrice buzunar+

Cartea de /u0unar este o enciclopediepractică? tiin0ifică i literară care nupune prble,e? ci? di,ptri/ă? lerezl/ă+ La nu,ai un an de lalan-are? editura na-tră a aun- dea @ntpul preferin0elr? c4tig4nd TrfeulG)'DE)&'S .992? lcul l? prin /tulpublicului+ Cartea de Buzunar @i cn>-lidează dru,ul? -u-0inută de epe>rien0a /a-tă a celr trei fndatri:

Q Scietatea uni/er-itară !aideiaQ Grupul NOI

Q Cun-cutul grup &edia !r+ă feri, infr,a0ia -igură? -fatulc,petent? -lu0ia de care a/e0i ne>/ie? @ntr> prezentare bine -tructu>rată i acce-ibilă? -ub de/iza cun>tin0e la înde!1n).

Căr0ile de buzunar -e re,arcă prinfr,atul prieten- i prin pre0ul acce-i>bil+ Cinci clec0ii /ă -tau la di-pzi0ie:carte 2colar), 3cultur), 2tiinţ), practic i util. Ele -e adre-ează cititrilr detate /4r-tele? cu cele ,ai di/er-eprecupări+

Cititorii au la "ispoziţie cărţi care Ji ajută să se iniţieze Jn orice dome)niu de care suntKinteresaţi sau să)şicompleteze cunoştinţele referitoarela diverse pro+leme. K

Ne găsiţi şi pe internet la adresawww.cdb.ro. 2ă aşteaptă multe sur)prize, precum şi informaţii desprenoutăţile editoriale.

PRACTIC

Prin structura şi calitatea infor)maţiilor, prin claritate şi con)

cizie, pragmatism şi eficienţă,colecţia ractic vă oferă ceiapentru a accede mai rapid la totceea ce tre+uie să ştiţi despresănătate, Jntreţinerea gospo)dăriei personale, tenologiainformaţiei, investiţii şi iniţiere Jnafaceri, timp li+er sau o++.2ă propunem o serie de giduripractice, din cele mai diversedomenii, orientate pe pro+lemede interes specific. #ringidurile şi dicţionarelenoastre descifrăm pentru dum)neavoastră pro+lemele care vă

interesează, cu cea mai deplinăo+iectivitate şi dăm un sensordonat avalanşei de informaţii.

!dresate tuturor categoriilor devârstă, lucrările sunt conceputeca soluţii concrete la pro+lemecotidiene şi casnice, Jn ele veţiKgăsi rapid toate informaţiile decare aveţi nevoie, structurateastfel Jncât să le puteţiparcurge şi Jnţelege imediat,fără să irosiţi timp. 2eţi găsiaici zeci de sfaturi utile, Jntr)un te>t Jnsoţit de ilustraţiideose+ite, cu e>emplificări

clare şi e>plicite. !casă, Jne>cursii sau Jn călătorii, laserviciu sau Jn fata cal)culatorului, cărţile noastre suntinstrumentele practice cele maila Jndemână.



!1

Colecţiile editurii cartea de buzunar

PRACIC imu

&'i"uri practice pentru amenaarea şi Jntreţi)nerea casei şi a grădinii, pentru Jngrijireaanimalelor şi â plantelor Mde apartamentN.

!eritabile Jndemnuri la petrecerea timpuluili+er Jn mijlocul naturii, cărţile noastre vă Jn)vaţă cum să pescuiţi, cum sa alergaţi, pescurt, cum să fiţi sănătoşi.

Specialiştii noştri vă oferă cele mai +unegiduri de medicină alopată sau alternativă,soluţii şi tratamente la Jndemână, Jnsoţitede e>plicaţii pe Jnţelesul fiecăruia.

Lucrările din această colecţie sunt Jndru)mare de referinţă pentru pu+licul nteresatde domeniul T, mai puţin familiarizat cunoţiunile şi terminologiaKde +azăB lim+ajuleste unuiKaccesi+il, Jn te>t fiind inseratesfaturi menite să economisească timp şiefort.

Călătoriile pe care le)aţi făcut până acumdoar cu gândul vă aKşteaptăC & i d urilenoastre sunt covorul fermecat care văpoartă pe toate meridianele lumii, prin se)cole de istorie. 2eţi şti cum să ajungeţi Jnlocurile visate, unde să vă cazaţi, ce restau)rante să alegeţi, ce să vizitaţi. ar ofertelesunt pentru toate... +uzunareleC

Nu (ă mai Jnţelegeţi cu copiii #ărinţii şi so)crii vă cicăiesc deopotrivă 0u ştiţi cecadou de aniversare să)i faceţi parteneruluidumneavoastră 2ă ajutăm Ksă construiţiarmonia pe care o doriţi, Jn dragoste, Jfifamilie, Jn carieră.

!rei să fii frumoasă, veşnic tânără şi Jncân)tătoare !flă din cărţile noastre cum săarăţi +ine, care e parfumul care ţi se potri)veşte, cum să)l seduci pe cei iu+it şi să)lpăstrezi mereu aproape.

%iecare titlu al acestei colecţii F va familiarizape internaut cu numeroasele avantaje alenternetului.

&'i"uri practice, orientate pe problemespeci*ice "e piaţă, lucrările au ca pu+lic ţintă Jntreprinzătorii care vor să iniţieze sausă dezvolte o afacere, administratorii saumanagerii Jntreprinderilor mici şi mijlocii.

&ândite ca Minstrumente la purtătorN, dic)ţionarele cuprind 5.666 de termeni fiecare,un Jndrumar gramatical simplu şi un gidde conversaţie practic.

!reţi să aflaţi ce vă aduce ziua de mâine2reţi să vă descifraţi viitorul cu ajutorul căr)ţilor de tarot sau al ciromantiei 2reţi săştiţi pe cine v)au ărăzit astrele şi felul Jncare numele vă influenţează caracterul2om călători Jmpreună Jn acest universaparte. Lumea viselor şi partea nevăzută alucrurilor nu vor mai fi un mister pentrudumneavoastrăC

Nu mai ştiţi ce să gătiţi 2reţi să)i uimiţi pecei dragi cu +ucate noi şl gustoase "ărţilepropuse de noi vă suntKcel mai +un ajutorC"u reţetele noastre, simple sau complicate,rapide sau la+orioase, ieftine sau costisi)toare, succesul vă este garantatC



92

CULURA PT0Q! %lloso*ia se citeşte greu, cere timp şinstrucţie specialăK. *arile creaţii filosoficecomunică, Jn principiu, idei simple, dar

redate Jn structuri tematice şl sisteme argu)mentative complicate. 2ă propunem, cae>periment ntelectual, o formulă decomunicare mai prietenoasă, care asigurăun acces direct şl totodată precis la mariledoctrine filosofice.

Serie "e"icată marilor oameni de ştiinţă,vieţii şi muncii lor, care au scim+atKlumeala pragul dintre milenii.

$escoperiri *ascinante, care au "us la recon3

si"erări majore privind storia cunoscută şila un impact e>traordinar asupra viitoruluiumanităţii.

9ult "iscutate şi aprins disputate, temeleezoterice reprezintă o parte esenţială a cul)turii. (rancmasoneria, Ra++ala, 0eA !ge)ul,căutarea &raalului sau gnoza de la #rincetonsunt câteva dintre su+iectele provocatoareşl formatoare pe care le veţi putea descoperialături de noi.

Serie "e cultură enciclopedică şi ştiinţă, ceprezintă teorii şl descoperiri şocante, pecare comunitatea ştiinţifică a fost o+ligatăsă le la Jn considerare pentru regândireaistoriei lumii vii şi a civilizaţiilor de pe Terrasi din Dnivers.

Intr3o lume a sc'imbării, Jntr)o lume desprecare mulţi cred că se attă Jn derivă, avemnevoie de repere, avem nevoie de tradiţii.2eci datini şi o+iceiuri romaneşti, credinţeşl practici magice, gânduri şi vor+e dedemult, aflaţi)le pe toate Jn seria !radi"ii#

!ă oferim Jn această serie câteva titluri dinliteratura lumii, esenţiale pentru +agajulcultural al fiecăruia dintre noi. %crierileul omer, %a-espeare, "ervantes sau2ictor ugo le veţi citi Jntr)o formulă agre)

a+ilă, care păstrează mult din atmosferaoriginalului.

%enomene a*late la graniţa incredi+ilului, Jncă nerecunoscute de ştiinţă, dar analizateprudent şl argumentate printr)o cazuistică+ogată şiK+ine documentată.

CAREA P"OL!'I

!ă oferim cărţi care ajută elevul să)şi Jnsuşească materia şl să)şi pregăteascătemele mal uşor şi mal eficient. &idul către0ota 96 esteKun sprijin pentru cel care vor să)şi creeze propriul stil de sistematizare şlde asimilare a cunoştinţelor. Oferta noastrăcuprinde cărţi pentru cursul primar, gimna)

ziu, Teste 0aţionale pentru admiterea Jnclasa a ;S)a,K precum şi Teste pentru/acalaureat.

Cărţi de poveşti, ediţii +ilingve ale unor titluri clasice pentru copii şi enciclopediidistractive pentru cel mici, adunate cu pri)cepere şl gândite pentru vârsta jocului şl acuriozităţii nestăvilite. Le găsiţi pe toate Jn seria pentru copii a EdituriiK "artea de/uzunar.



PRACTIC

(eng %ui cu planteAutorH +ana erescu

!ă dori!i copii$ noroc$ prosperitate` 3fla!i ce plante ar fi potrivite pentru dormitor$ sufragerie sau balconW Ce-ar fisă de!ine!i voi "nşivă vechile secrete chinezeşti care vă

aduc fericire$ bucurie$ mul!umire` 3cum vă sunt la"ndemână "n canea ,anei erescuW (lori de apartament

AutorH +r! Rodlca ;eprdeiCartea noastră vă pune ia "ndemână o clasificare a plantelorde apartament$ prezentându-vă metode de "nmul!ire şitratament$ dar şr procedee simple şi eficace pentru "ngriirea acestora.-e+ana

AutorH ioleta ;uiu!ă propunem o ini!iere "n tehnid"e şi stilurile IHebana. ,e lamaterialele şi ustensilele necesare şi până la realizarea efec-tivă a unui aranament$ găsi!i toate "ndrumările necesare.

(eng %uiAutorH AleDia Cin&eacă

Rela!ia cu iubitul tău nu merge` S-ar putea sa nu trebuiascăsă rad prea muite ca să schimbi situa!ia. ,oar să mu!i

mobilele prin casă. Ia cartea noastră despre Feng ShuiW eva auta să-!i schimbi nu numai apartamentul$ d şi via!aW

Eu şi câinele meuAutorH Rodica Manole

Câinele pe care vi 9-a!i luat va e tare drag$ dar vă roade to!i pantofii` re!i să comunica!i cu eW$ dar nu şti!i cum`Nodica Banole vă aută să descoperi!i ce prieten minunatave!i lângă dumneavoastră.

#isica meaAutoriH Alice 4ădule-cu? Cătălin Badule-cu

orul "espre cele mai cunoscute rase "e pisici, "espre"ngriirea$ hrănirea şi bolile micilor feline.e!i afla ce trebuie să face!i dacă pisica dumneavoastră are o afec!iunesau cum să-i acorda!i primul autor.

!cvariul ) oază de linişteAutorH Ştf!" Carabela

!re!i un acvariu` ă spunem noi cum să-9 a"ege!i$ "n ce

mod să-9 construi!i$ cum să-I amenaa!i sau unde să-9amplasa!i. e!i afla care sunt plantele cele mai potrivite$ce spedi de peştişori să vă procura!i sau cum să-i "ngrii!i.

!ero+ic cu "osmina #ăsărinAutor+ !eronica Selin

"!i propunem o serie de e/erci!ii concepute de profesoaraeronica Selin şi ilustrate de Cosmina #ăsărin. Crede-ne$canea noastră "!i va fi cel mai bun antrenor personalW

%ănătatea ) o performanţăAutor+ Pro*. "r. loan $ragan

Ce trebuie să facem pentru a contracara diferi!i factori derisc` Cum să devenim propriii noştri %furnizori& desănătate` Cum să prevenim apari!ia unor boli` FSnă undeac!ionăm singuri şi de unde intervine medicul` Iată câtevadintre "ntrebările la care lucrarea noastră oferă răspunsuri.

!utoapărarea pentru toţiAutor+ Clau"iu Sgan"âr !e!i afla cum să vă apăra!i "mpotriva unui agresor "narmat

cu diferite obiecte contondente$ cu!it$ sabie sau armă defoc şi care sunt cele mai bune solu!ii practice pentru alupta "mpotriva mai muitor agresori.

Uogging ) alergi pentru viaţăAutorH Sil%iu +umitrescu

6oggingul e cea mai ingenioasă$ agreată şi răspânditărezolvare pe care autorul o oferă orăşeanului stresat. ,ecând e lumea$ omul aleargă din tot felul de motive. ,e cen-ar face-o pentru vigoare şi sănătate`

#escar de /ucureştiAutorH Marian -lorian

In Capitală sunt foarte mul!i pescari amatori. #u!ini ştiucă "a nici o oră de mers$ "n "mpreurimile (ucureştilor$sunt aproape 9 de băl!i. Mneltele$ momelile şi trucurile pescăreşti nu vor mai fi o taină pentru dumneavoastră.

%ecretele longevităţiiAutor+ Ale7ia Cinzeacă

Secretele longe(ită!ii sunt precum secretul lui #o"ichinele$ar trebui să Ie ştim cu to!ii$ dar le-am uitat demultW Cartea3le/iei Cinzeacă sistematizează toate aceste informa!ii$dar şi secrete mai noi$ de care "ncă n-a!i auzit.

"opilul Jntre 5 şi < aniAutorH +r! Teren0iu>Tiberiu lad

o!i ne dorim un copil sănătos$ vesel şi fericit. Ptim oare cesă facem pentru aceasta` Sfaturile şi informa!iile dinlucrarea de fa!ă aută părin!ii sa "n!eleagă principiile de bazaale "ngriirii copilului. Sunt prezentate problemele ce !in dealimenta!ia specifica$ de nevoile fiziologice şi psihologiceale copilului preşcolar şi bolile din perioada 5 şi 6 ani. ia+etul zaarat

Autor+ $r. Leoni" &neorg'ie(!ă prezentăm cele mai importante aspecte ale diabetuluizaharat$ "ntr-o lucrare adresată atât pacien!ilor deadiagnostica!i$ cât şi persoanelor din urul acestora. Sunt prezentate principalele modalită!i de prevenire$ comba-tere şi tratare a bolii.

/oli digestiveAutor+ $r. Rareş %imu

Lucrarea urmăreşte să aute paden!ii sa "n!eleagă mai bine cum func! ionează c orpul lor$ care sunt c auzele !i



<"

problemele pe care le ri"ică o anumită boală$ modul "ncare se poate stabili un diagnostic pe baza manifestărilorşi a analizelor de laborator şi care sunt ce"e mai eficientemetode prin care se poate restabili starea de sănătate.R Supli,entele nutriti/e i ,iracula-acenzi,ă 9*9

AutorH Cleopatra Lorin0iuAlimenta!ia ta e mai degrabă haotică decât bine gândită`e sim!i obosit când n-ai avea de ce` Crezi că i!i lipseştevitamina 3$ ($ C... S-ar putea să nu stai prea bine nici cumagneziuV$ caldul$ cromul sau seleniul. rei să remediezisitua!ia cât mai degrabă şi apeiezi la suplimentele nutri-tive. 3flă mai "nainte de toate ce trebuie să ştii despre eleWPi descoperă$ +mpreun3 cu noi, miraculoasa coenzimă V .QFar,acia din grădină > /i+ l #bli dige-ti/e i urgenitale%QFar,acia din grădină > /i+ II #bli re-piratrii? cardi/a-culare? O+=+L%QFar,acia din grădină > /i+ III #bli ftal>,lgice i reu,ati-,ale%QFar,acia din grădină > 4oi I #bli der ,atlgice%

AutorH Radu Stoiano%

C"e patru (olume au o structură unitară "n care$ alăturide recomandările fitoterapeutice$ sunt prezentate şi câtevadate de ordin general despre bolile "n cauză =defini!ie$simptomatologie$ statistici$ complica!ii$ profila/ie şimetode alternative de ttatament etc.>.

R Cartea ,ă,icilr -uple i fru,a-eAutorH Nlcoleta 4aciu

#ucură-te "mpreună cu iubitul tău de noua minune delângă voiW Pi nu uita să-l rogi să-!i maseze spateleW +l trebuie să fie foarte bine pregătit la capitolul alint$ iar tu-să urmezi dietele pe care !i le propunem ca să-!i recape!icât mai repede formele de dinainte de naştere.

R Diete i ,icare pentru /iitare ,ă,iciAutorH Nicoleta 4aciu

Eşti "nsărcinată şi vrei să ştii cum să ai griă de tine şi deviitorul tău bebeluş` 3flă din cartea noastră cât$ cum şi cetrebuie să mânând sau ce e/erci!ii fizice e bine să fad.

R Sunt gra/idă+ Ce -ă facAutorH 1ana Cu&inoJStem

!e!i avea un copilW Sim!indu-l cum dă din picioruşe$ nu vădori!i decât să fie sănătos. Cărtidca noas"tâ vă oferă răspun-suri la "ntrebările pe care vi le pune!i trăind acest miracol.

R Ini0iere @n rdAutorH Lumini0a lrdache

!i se pare că Bicrosoft Kord este un editor de te/te difi-cil` +i bine$ vă propunem o lucrare care să vă rezolve

toate nelămuririle. olumul vizează diferite categorii deutilizatori care vor să se in i!ieze "n folosirea Kord-ului.

R Cu, @,i aleg un calculatrAutorH Ro(ert 4adea

!ă dori!i un calculator bun şi nu prea scump$ dar vă esteteami si nu vi se Rindă un #C depas.it$ prea scump sau cu

piese proaste. ,in canea noastră$ afla!i multe lucruri despre#C$ bard şi soft$ şi despre cel mai bun raport pre!-calitate.

R Ini0iere @n indP-AutorH Cristian +inu

Poate că "n !a!a #C-ului vă sim!i!i intimidat ori chiar pu!in speriat. Sau sunte!i dea oarecum familiarizat cu el$iar acum dori!i să "n!elege!i mai bine unele lucruri.3ceastă carte vă vine "n "ntâmpinare.

R )prape ttul de-pre InternetAutorH Claudiu Moisescu

Cea mai utilă apari!ie editoriala pentru internau!ii"ncepători. Care este cel mai bun provider$ cum ne conec-tăm$ cât ne costă - iată câteva din "ntrebările la care veti primi cele mai bune răspunsuri.

R )dre-e de Internet: 3+.99 de -ite>uri utileAutorH +orina 1prea

!ă oferim echivalentul tipărit al celui mai performantmotor de căutare$ ce cuprinde apro/imativ 6.: de adresede Internet. *ucrarea vă prezintă drca G de directoare$ portaluri sau motoare de căutare.

R Ttul de-pre i,prturiAutorH Rom4nită &arine-cu

!rei să fad bani şi crezi că importul ar putea fi o solu!ie$dar nu eşti sigur că te-ai putea descurca de unul singur.Iată$ acum ai la "ndemână e/act ceea ce "!i trebuieW

R Dic0inar r,4n>englezenglez>r,a nAutoriH Anca Petro%ici= Alina Păune-cu

R Dic0inar r,4n>ger,anger,an>r,4nAutorH Raluca r4nceanu

R Dic0inar r,4n>-panil-panil>r,4nAutorH AnaJMaria Nlca

R Dic0inar r,4n>francezfrancez>r,4nAutoriH Cristina Gr @gre? &ihai Di,a

Oriun"e a!i dori să pleca!i "n vacan!ă$ vă autăm oferin-du-vă mici dic!ionare şi ghiduri de conversa!ie "n limbilede mare circula!ie.



O

-

eTA$o

;

dorii şl e$pedia7icuponul pe a"resaediturii 6ntr-un p l:cti%brat7 Pista se *ace

ramburs, i*imomenlulr , pri%ir ii cals iiilii87

dana verescu - feng shui cu plante

Documents