---

Societatea româneasc@,poate la fel de mult ca }ieconomia, este racordat@la cursul leu-euro cu maimult@ devo]iune decât arfi cazul. Din prea pu]in@încredere în leu, sau dinprea mult@ încredere îneuro, cele dou@ monedeau o mult prea mareînc@rc@tur@ emo]ional@ }iideologic@ decât ar impu-

ne-o raportarea pragmatic@ la ele ca la ni}tem@rfuri. Banii sunt ni}te m@rfuri, dar ni}te m@rfuriciudate. Încredere, subiectivism pe deoparte, pro-fit }i macroeconomie pe alt@ parte, acestea suntingredientele care fac din raportarea la curs oproblem@ na]ional@. {i este o problem@ na]ional@,tot din dou@ motive.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

"Nu gre}elile lui l-aur@sturnat, ci faptele luicele mari"(M.Kog@lniceanu, la înmor-mântarea lui Cuza Vod@)

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Ce n@zdr@v@nii mai fac românii no}tri pleca]i în pribegie printoate col]urile Europei, la vân@toare de câini cu colaci în coad@? Dinvreme în vreme, presa ne semnaleaz@ cazuri scandaloase }i întâm-pl@ri de co}mar, care compromit }i descalific@ propriile noastre efor-turi de a ne integra cu succes în marea familie european@. Facemprecizarea c@ informa]iile care urmeaz@ au v@zut lumina tiparuluidoar pe parcursul unei singure s@pt@mâni monitorizate. A}adar...O românc@ de 43 de ani a fugit cu 10.000 de euro, din casab@trânului italian care o angajase s@-l îngrijeasc@ – anun]@ un ziardin Peninsul@. Femeii nu i-a trebuit mai mult de o lun@, pân@ s@-i subtilizeze b@trânului toate economiile, mai multe monede de aur}i un ceas de valoare. Poli]ia este pe urmele fugarei.Un român aflat în Marea Britanie, f@r@ un domiciliu stabil, a violat}i tâlh@rit o tân@r@ în vârst@ de 21 de ani. Atacul s-a produs înplin@ zi, într-o gar@. Arestat de poli]ie, românul a declarat cu ci -nism c@ a decis s@ o violeze pe femeie, pentru c@ voia s@ mearg@la închisoare, ca s@ aib@ unde s@ doarm@, s@ aib@ ce mânca }i s@poat@ înv@]a engleza.

Hoinarii României î}i fac din nume un renume!

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVID „Adev@rata cultur@ începe, probabil, în clipa când nu ne maimul]umim s@ afl@m, când vrem s@ }i în]elegem”

Octavian Paler

Cre}terea economic@ european@ nu s-a limitat doar la b@trânul conti-nent, ci a f@cut emuli în lumea întreag@, în Statele Unite, în Japonia,în Australia, în America de Sud etc. În Statele Unite, fire}te c@ a con-tat spiritul de întreprindere, de întreprinz@tori al americanilor, un spi -rit educat astfel de peste 150 de ani, dar }i, în strâns@ leg@tur@ cuacesta, un poten]ial teritorial imens. America, îns@, pentru aceast@perioad@ de mare efervescen]@, datoreaz@ mult Europei, care, dup@cum relev@ statisticile }i mai mul]i exege]i ai economiei americane, înafar@ de aportul de 40 de milioane de imigran]i, practic „a inundat”]ara cu capitalurile sale, a furnizat esen]ialul importurilor }i a absorbittrei sferturi din vânz@rile americane.

nr.200 anul 5 vineri, 30 ianuarie 2009 1 RON

Leul: tras în jos deeconomie, speriat de stat

Dan POPESCUSecolele XVIII – XIX: marea emancipare economic@ a Europei(III)

prof. univ. dr. Constantin POPESCU

C@tre o nou@ spiritualitate a vie]ii economice }i sociale (IV)

pag. 6

Politicile publice salarialeSalarizarea }i politicile salarialeîn economia de pia]@ sunt rezul-tatul negocierii dintre patronate}i sindicate, negociere care înstatele europene este mediat@sau uneori arbitrat@ de c@treStat, reprezentat la nivel centralde c@tre Guvern, iar la nivel localde c@tre reprezentan]ele acestuiaîn teritoriu. În cadrul acesteinegocieri fiecare dintre p@r]iîncearc@ s@-}i ating@ un set deobiective, care la prima vederepar divergente. Astfel,

patronatele este de a}teptat s@ ofere salarii cât mai mici,sindicatele }i reprezentan]ii angaja]ilor s@ cear@ salariicât mai mari, iar Guvernul s@ ]in@ mai degrab@ parteasalaria]ilor, cel pu]in pentru c@ ace}tia sunt în acela}itimp cei care voteaz@ (majoritatea reprezentan]ilorGuvernului depind de rezultatele alegerilor în ceea ceprive}te pozi]ia politic@, social@ }i profesional@) }i pen-tru c@ realizarea sau men]inerea p@cii sociale este unuldintre dezideratele Puterii.

continuare ^n pag. 3

continuare ^n pagina 2

Statele Unite - St. Louis

Dupa Davos, va fi “mai lini}te?”

continuare ^n pag. 4

conf. univ. dr. R@zvan {ERBU

Comer]ul electronic-neafectat de criz@

pag. 8

Falimentul concernuluifinanciar Lehman Brothers

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Petronela Monica (Darida) BARNAstudent masterand U.L.B.S.{tiin]e economice

Davos 2009 – împreun@,pentru ie}irea din criz@ ?!

conf. univ. dr. Silvia M~RGINEAN

pag. 5

Experien]ele trecutului pentru deslu}irea viitorului

SALARII VINERI 30 IANUARIE 20092

urmare din pag. 1În economiile de pia]@ dezvoltate }i îndemocra]iile efective }i evoluatelucrurile nu stau deloc a}a, toatep@r]ile fiind con}tiente de faptul c@pozi]iile men]ionate sunt doar aparentcontradictorii, fiecare dintre ele avândlimite care sunt importante pentrumen]inerea unui sistem economic }isocial echilibrat.

Patronatele vor tinde întotdeaunas@ men]in@ sub control cre}terilesalariale, nu atât pentru ob]inerea deprofit suplimentar prin exploatareafor]ei de munc@ în sens marxist, câtpentru men]inerea competitivit@]ii pediversele pie]e de bunuri }i servicii.Pentru producerea majorit@]iibunurilor }i serviciilor, costurile depersonal sunt semnificative }i majo-rarea acestora duce, de obicei, lacre}terea costului de produc]ie }ireconsiderarea pre]ului de vânzare.Acelea}i patronate vor fi, în acela}itimp, interesate de ob]inerea unuinivel consistent de motivare pentruangaja]i, fiind }tiut c@ pentru oricecompanie resursele umane suntresurse critice. Lipsa de motivare aangaja]ilor se r@sfrânge imediatasupra productivit@]ii, calit@]ii pro-duc]iei, num@rului de incidente deproduc]ie, nivelului de disciplin@,gradului de fluctua]ie a personalului,având drept efect final pierderea com-plet@ sau par]ial@ a competitivit@]iirespectivelor companii.Sindicatele, reprezentate în mare partede lideri care sunt sco}i din pro-duc]ie, total sau par]ial, pentru activi-tatea sindical@, vor presa pentrusalarii cât mai mari, atât pentru a-}ijustifica încasarea cotiza]iilor, cât }ipentru men]inerea }i justificareapozi]iilor liderilor lor fa]@ de angaja]iicare îi deleag@. Îns@ sindicatele ajunsela maturitate ca organiza]ii nu vorface presiuni excesive, pentru c@ }tiuc@ o cre}tere exagerat@ a costurilorde produc]ie va genera fie reducereapie]ei companiei }i apoi reduceri depersonal, fie reduceri de personal }icre}terea intensit@]ii muncii pentruangaja]ii r@ma}i.Guvernul trebuie s@ fie, desigur,interesat în mod major de pacea }iprosperitatea social@, acesta fiind, defapt dezideratul adev@rat pentru carene prezent@m la vot }i ne deleg@mreprezentan]i în cadrul democratic,de}i pare c@ în România – dar nunumai – acest deziderat e aproapenecunoscut de c@tre cet@]eni }i com-plet nerecunoscut de c@tre politicieni.De aceea, sarcina Guvernului esteaceea de a ajuta p@r]ile s@ ob]in@ unechilibru cu efect macroeconomic }imacrosocial pozitiv. Dezavantajareapatronatelor, în special prin legi cumar fi cele referitoare la salariul minim(v@ aminti]i de propunerile fantas-magorice din campaniile electoraleromâne}ti?) sau la reglementareamuncii prin Codul Muncii, face caacestea s@ piard@ din competitivitate,în special în ceea ce prive}te com-peti]ia în pie]ele globale. Patronatelevor evita s@ încheie contracte demunc@ în condi]ii suprareglementatesau dezavantajoase }i va cre}te pro-por]ia pie]ei de munc@ nefiscalizate întotalul economiei na]ionale.Dezavantajarea salaria]ilor prin ace-lea}i m@suri face ca nivelul de trai s@scad@, produce nemul]umire }i insta-bilitate social@ }i politic@ }i afecteaz@economia prin comprimarea cererii }iprin toate efectele demotiv@riisalaria]ilor men]ionate mai înainte.Ca macroabordare, la nivel na]ional,Guvernul care conduce un Stat con-struit dup@ principiul bun@st@riisociale sau care tinde spre aceststatut, ar trebui s@ ajute cele dou@

p@r]i s@ negocieze salarii în cadrulcontractelor colective de munc@anuale, astfel încât productivitateamuncii s@ creasc@ mai mult decâtcresc salariile, iar salariile s@ creasc@mai mult decât cresc pre]urile mediide consum. Îndep@rtarea de aceast@formul@ – care asigur@ cre}tere eco-nomic@ }i social@ real@ – creaz@dezechilibre macroeconomiceserioase, precum }omaj sau infla]ie,care se resfrâng în final asupra oame-nilor, de vreme c@ companiile – ca }iGuvernul, de altfel – sunt doar„abstrac]ii materializate”.Pe lâng@ rolul de mediator, Guvernulmai are, din p@cate, }i rolul de „anga-jator” pentru întreg domeniul public,cel pu]in din punct de vedere al sta-bilirii regulilor de salarizare. Dublul rolal guvernelor în problema politicilorsalariale este de neevitat, peste totexistând atât sectorul public, cât }isectorul privat în economie. Îns@întinderea sectorului public la nivelna]ional poate fi considerat ca indica-tiv@ pentru nivelul de dezvoltare aleconomiei de pia]@ în ]ara respectiv@,nivelul de descentralizare, sau nivelulde extindere serviciilor în interesulcet@]eanului.În România, num@rul angaja]ilor dinsectorul public este mare. La dou@decenii de la Revolu]ie, structura eco-nomic@ prezint@ înc@ mari distorsiuni,]ara noastr@ nefiind departe de dou@inegalit@]i pe termen lung, cu impactmajor: num@rul de pensionari >num@rul de angaja]i }i num@rul deangaja]i în sectorul public > num@rulde angaja]i în sectorul privat. Dac@, înmediul privat, num@rul de angaja]i }im@rimea cheltuielilor salariale suntreglate sec de raportul cerere-ofert@,atât pentru for]a de munc@, cât }i pen-tru bunurile sau serviciile oferite sprevânzare, în sectorul public reglajul esteneclar, cel pu]in în România.De cele mai multe ori, a func]iont unsingur fel de „reglaj”, }i anumereglajul politicianist, în func]ie deinteresele partidelor aflate la putere peplan na]ional sau pe plan local.Acestea au blocat, deblocat, reblocat}i exceptat de la blocare tot felul deposturi }i pozi]ii în organigrame }i aupromovat atât de multe excep]ii lasistemul – gril@ de salarizare pentrudomeniul public, încât pare clar acumc@ doar o repornire de la ZERO nemai d@ o }ans@ teoretic@ de a avea opolitic@ public@ salarial@! Avem o lege,care stabile}te pe ierarhii indicii deplat@ pentru sistemul public, dar avemapoi magistra]ii, poli]i}tii, judec@torii,managerii de proiect, profesorii uni-versitari, managerii de companii destat, etc., care au beneficiat de ordo-nan]e sau legi greu de ]inut minte }ide urm@rit. „Regula” de baz@ a fostEXCEP[IA. Iar pentru excep]ii a con-tat influen]a grupului care cereaexcep]ia, dar }i la câte persoane serefer@ acea excep]ie. Toate guverneleau evitat s@ m@reasc@ rezonabil salari-ile din înv@]@mânt, pentru c@ e vorbade câteva sute de mii de angaja]i: maisimplu a fost s@ se dubleze cele aleprofesorilor universitari, cu oreprezentare foarte numeroas@ înParlament, dar reprezentând doarcâteva procente din totalul angaja]ilordin înv@]@mânt... Aceia}i procedur@ afost urmat@ la diverse grupuri profe-sionale, ajungând în mod delocsurpinz@tor ca acum „cei pu]ini” s@cheltuie c@tre jum@tate din fondulpublic de salarizare!Posturile publice sunt acum mai binepl@tite decât cele din mediul privat,salariul mediu net lunar, în sectorulpublic fiind mai mare decât salariulmediu net lunar în sectorul privat!Acest fapt creeaz@ o atractivitatesporit@ pentru mediul public }i o pre-siune constant@ pentru m@rirea

num@rului de angaja]i. „Raiul” publics-a recreat: salarii bune, gulere albe,bonuri de mas@, prime de concediu }is@rb@tori, influen]@ social@ sporit@,siguran]@ sporit@, uneori absolut@ alocului de munc@, lipsa criteriilor deperforman]@ }i refuzul absolut alsalariz@rii pe baz@ de rezultate!Iat@, spre exemplificare, pe bazadatelor anun]ate de c@tre INS1, carea fost evolu]ia salariilor nete înRegiunea Centru din care facem parte,

în câteva sectoare de activitate.Dup@ cum se vede, la nivelul anului2000, salariul mediu nominal net înindustria }i agricultura din Regiuneera cu pu]in mai mic decât mediaregional@, iar salariile din administra]iapublic@ erau de 1,45 ori mai maridecât media regional@. La nivelul anu-lui 2006, raportul salarii în adminis-tra]ia public@ din RegiuneaCentru/salariu mediu regional a cres-cut la 1,87. Mai mult, raportul salariiîn industrie/salarii în administra]iapublic@ a ajuns aproape de 2 (DA:salariu mediu nominal net lunar în2006 pentru adminstra]ia public@ dinRegiunea Centru a fost DUBLU fa]@de salariul mediu net nominal dinindustria regional@!), iar raportul fa]@de agricultur@ a fost de 2,38. Aceast@

tendin]@ de cre}tere a fost înso]it@ în2007 }i 2008 de cre}terea num@ruluide angaja]i din sectorul public, maiales în ceea ce prive}te num@rul deangaja]i în administra]ia public@.

Diferen]a este prea mare pentrua putea fi explicat@ pe baza a}a-ziseidiferen]e de calificare, care sus]ine c@în administra]ie lucreaz@ mai degrab@personal cu preg@tire academic@, pen-tru c@ nu calificarea ar trebui pl@tit@,ci calificarea raportat@ la atribu]iile

postului sau func]iei administrative.Doar o parte din posturi necesit@studii superioare, }i doar o parte dincei ce ocup@ aceste posturi au studiisuperioare adecvate }i o perfoman]@pe m@sur@. Mul]i }i-au completatstudiile în cadrul unui institut specia -lizat al adminsitra]iei, care a cheltuitsume fabuloase din surse bugetareromâne}ti }i din surse interna]ionalenerambursabile, pentru a profesiona -liza personalul din administra]ie. Oricre}terea de performan]@ e greu vi -zibil@ pentru majoritatea structuriloradministrative, poate }i pentru c@ ceimai mul]i instructori au fost din inte-riorul sistemului, aportul lor fiind maidegrab@ semnificativ la perpetuareaunui mod de lucru, decât la refor-marea sa.

În actuala situa]ie de criz@, com-paniile private se afl@ deja la a douasau a treia revizuire a capitoluluiCHELTUIELI din bugetul pe 2009. Înacela}i timp, sectorul public fierbe cao oal@ sub presiune, a}teptândcre}teri salariale importante, bonuri demas@, tichete de vacan]@, etc.

Concedierea celor „2.000 deb@utori de cafele” de la nivelul minis-terelor reprezint@ o nou@ m@sur@pau}al@ de interven]ie în ceea ce

prive}te angaja]ii publici, care aretoate }ansele s@ lase f@r@ loc demunc@ mai ales pe cei care au maipu]ini prieteni }i nu pe cei care auprea pu]in@ perfoman]@.

Reforma ar trebui, în final,început@ în sistemul public de angaj@ri,}i ar con]ine nu doar noi grile desalarizare, ci }i un sistem transparent}i perfomant de selec]ie a personalu-lui, grile de competen]@ }i grile de per-forman]@ pentru angaja]i }i o modali-tate suficient de clar@ }i facil@ de aînceta un contract de munc@ în sis-temul public, fie c@ vorbim de medici,profesori sau de func]ionarii dinadministra]ia public@.

„Plat@ contra perfoman]@” este undeziderat corect }i pozitiv! R@mâne s@stabilim cine }i cum m@soar@ perfor-man]a }i despre ce plat@ este vorba.

Politicile publice salarialeprof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Bucure}ti, Sediul Guvernului Rom$niei

VINERI 30 IANUARIE 2009 3EMIGRAN[I DEZVOLTARE

urmare din pag.1 Un român de 42 de ani, rezident laViareggio, în provincia italian@ Lucca,a fost condamnat la 4 luni deînchisoare, pentru c@ a terorizat ofemeie de care era îndr@gostit.B@rbatul a agresat-o, timp de câtevaluni cu telefonul }i sms-uri, ca apoi s@o caute la serviciu }i acas@ }i s-oamenin]e. Povestea acestei iubirineîmp@rt@}ite s-a încheiat, fire}te, cuinterven]ia poli]iei.Un alt român, din N@s@ud, a fostre]inut de poli]i}ti, în baza unui mandateuropean, emis de autorit@]ile germane,fiind suspectat c@ a comis un viol peteritoriul Germaniei. El urmeaz@ s@ fiepus la dispozi]ia justi]iei germane.Un ziar spaniol scrie c@ trei români auatacat un cet@]ean peruan, într-unrestaurant din Madrid. Atacul s-a sol-dat cu moartea victimei }i arestareaagresorilor.Un boschetar român s-a remarcat, înMarea Britanie, printr-o „performan]@”care a f@cut deliciul presei londoneze. Ela fost g@sit, pur }i simplu, dormind încazarma g@rzilor regale britanice, aflat@în apropierea Palatului Buckingham. Înmomentul arest@rii, autorit@]ile englezeau crezut c@ este membru al organi-za]iei teroriste Al–Quaida.Autorit@]ile spaniole au anun]at,s@pt@mâna trecut@, c@, de}i de laînceputul acestui an a fost eliminatmoratoriul prin care românii careajungeau în Spania erau considera]iimigran]i ilegali, o mare parte dinace}tia continu@ s@ munceasc@ f@r@contract. Se estimeaz@ la circa200.000 num@rul românilor carelucreaz@ f@r@ acte legale pe teritoriulSpaniei. De pe urma acestora, înultimii doi ani, statul spaniol sus]inec@ ar fi pierdut 1,2 miliarde euro, ta -xele pe care românii le-ar fi pl@tit, încazul în care ar fi muncit legal.

... {apte secven]e, în }apte zile! Elevin parc@ s@ confirme }i s@ com-pleteze extrem de mediatizatul „cazMailat” care a cutremurat Italia în anii2007 – 2008. Caz în care, dup@ cumne amintim, un român din Avriga}teapt@ o condamnare definitiv@ cuînchisoarea pe via]@. A fost, de fapt,momentul critic în care s-a aprinsfitilul reac]iilor oficiale occidentale durefa]@ de comunit@]ile rome, în special,}i române}ti în general.Desigur, se poate obiecta c@ oriundeîn lume nu exist@ p@dure f@r@ usc@turi.C@ înc@ }apte delicte grave nuînseamn@ mare lucru, dac@ leraport@m la cei circa 4 milioane deemigran]i români care lucreaz@ maimult sau mai pu]in legal în Occident(dar lucreaz@, nu fur@!), încercând s@-}i câ}tige existen]a }i s@-}i asigure untrai decent prin munc@ }i, nu rareori,prin umilin]@ }i acceptarea necon-di]ionat@ a unor restric]ii de tot felul.Este limpede c@ oricine s-a decis s@-}i contruiasc@ o via]@ nou@ pemeleaguri str@ine }i-a asumat un risc.Unii l-au dep@}it cu }ans@, cu îndâr-jire }i este p@cat c@ izbânda lor sereg@se}te extrem de anemic în mass– media. Din nefericire, prima pagin@a ziarelor de pretutindeni este dedicat@nu pove}tilor de succes, ci întâm-pl@rilor macabre, aberante. Şi tot dinnefericire suntem nevoi]i s@ constat@mc@ aceste delicte c@utate }i descrise cuobstina]ie de ziari}ti pun prea desanatema pe comunit@]i române}ti înansamblul lor.O actri]@ din România, plecat@ în Italiaîn c@utarea consacr@rii }i succesuluiprofesional, pe care l-a }i cucerit înfinal, recunoa}te cu am@r@ciune c@prima condi]ie a reu}itei a fost ... s@uite c@ este din România. Cu altecuvinte, reversul medaliei pentru inte-grarea într-o ]ar@ str@in@ este renun]areala propria identitate, în încercarea de adep@}i fazele în care emigrantul este

considerat un intrus. {i, eventual, unintrus poten]ial periculos, dac@ se }tiec@ provine din România...Desigur, este vorba de o înc@rc@tur@p@guboas@ de prejudec@]i din parteaunor na]iuni civilizate cu privire la ati-tudinile }i manifest@rile noastregrosiere. Dar, ce te faci când acesteprejudec@]i sunt alimentate, în chipnefericit, de propriile noastre faptereprobabile, de primitivismul }i inca-pacitatea noastr@ de adaptabilitate?Este de vin@ gazda c@ oaspetele nurespect@ regulile elementare ale caseiîn care a intrat? Este de vin@ Europac@ unii purt@tori de pa}apoarteromâne}ti î}i dau mereu cu stângul îndreptul }i sfideaz@ norme de compor-tament minimale?Citeam undeva c@ România, la rândulei, inten]ioneaz@ s@ acorde, în debutulacestui an, circa 10.000 de permisede munc@ pentru cet@]eni str@ini. Ces-ar întâmpla, cum am reac]iona noi,ro mânii, dac@ mâine, s@ zicem, 1,10,100 dintre ace}ti intru}i ar r@s -punde gestului nostru de bun@voin]@,

cu acte criminale }i de vandalism?Spun toate acestea, încercând s@ sub-liniez ideea c@ primii responsabili depropria imagine în lume suntem noiîn}ine. Sau, altfel spus, dup@ cum necomport@m, a}a suntem trata]i.Nu încape îndoial@ c@ fiecare stat tre-buie s@ aib@ grij@ de imaginea ]@rii }ia na]iei. Este vorba de o strategie binearticulat@, consecvent@ prin care s@ sepromoveze o imagine indus@, periodiccorectat@ pe c@i }i cu mijloace oficiale.Imaginea României }i a românilor înlume care este? Ar trebui întrebateagen]iile guvernamentale specializate,firmele, institu]iile }i funda]iile care autocat ani în }ir c@ru]e de bani în cam-panii de promovare }i brenduire f@r@noim@ }i f@r@ rezultate. Aceasta, pe deo parte.Pe de alt@ parte, tot statul este acelacare ar trebui s@ manifeste toleran]@zero fa]@ de elementele antisocialecare în mod v@dit }i repetat auac]ionat ca vectori de imagine nega-tiv@ peste hotare. Nu-i dai pa}aport }ilibertate de mi}care nelimitat@ unuia

care la tine în ]ar@ a furat, a tâlh@rit,a violat! Nu poate fi considerat@ unatentat la dreptul de liber@ circula]ie aindividului, pe care se bate atâtamoned@, o lege care ar interzice ele-mentelor antisociale s@ p@r@seasc@]ara pân@ la dovada c@ merit@ statutulde cet@]ean european!În concluzie: acceptând migra]iaoamenilor în general }i a for]ei demunc@ în special ca pe un fenomenglobal }i obiectiv, nu putem renun]a laorice filtru selectiv. Nu avem dreptuls@ fim indiferen]i atâta vreme câtromânii hoinari prin lume nereprezint@, vrem nu vrem, }i orice actreprobabil al lor afecteaz@ grav imag-inea }i demnitatea na]ional@.În definitiv, dac@ tot am fost sili]i s@juc@m în hora globaliz@rii, unde totulse export@ }i se import@, de la mod@}i mâncare, la r@zboaie }i crize finan-ciare, nu vi s-ar p@rea captivant }iavantajos ca România s@ se consacremai curând în exportul de „creiere” }ibun sim], decât în cel de primitivism}i infrac]ionalitate?

Hoinarii României î}i fac din nume un renume!Emil DAVID

Între 28 ianuarie }i 1 februarie,se desf@}oar@, la Davos, întâlnireaanual@ a Forumului EconomicMondial (World Economic Forum). Înopinia organizatorilor întâlnirea din2009 promite a fi una dintre celemai importante din istoria WEF. Anulacesta }i-au anun]at participarea laDavos peste 40 de }efi de stat }i deguvern, de dou@ ori mai mul]i decâtîn anii preceden]i, care se al@tur@liderilor economiei mondiale, partici-pan]ii tradi]ionali ai acestor întruniri.Agenda include problemele arz@toareale economiei mondiale, fiind focali-zat@ pe gestionarea crizei curente }ipe conturarea unui set de m@suripost–criz@, în domeniile de interes,care includ subiecte variate, de lareformele economice la schimb@rileclimatice.

În timpul întâlnirii de cinci zile,

cei peste 2500 de participan]i din 96de ]@ri, vor încerca s@ g@seasc@r@spunsuri la cele mai importanteîntreb@ri legate de economia mon-dial@. Dintre participan]i, peste 1400sunt dintre liderii primelor 1000 decompanii din lume (cel mai marenum@r de la înfiin]area ForumuluiEconomic Mondial în 1971), iaral@turi de ei reg@sim 40 de }efi destat }i de guvern, 60 de mini}tri, 30de }efi ai unor organiza]ii inter-na]ionale.

Cunoscut, de-a lungul celorpeste 20 de ani de existen]@, ca unsimbol al prosperit@]ii capitaliste,Forumul Economic Mondial are cainvita]i de onoare, anul acesta, Rusia}i China. La prima sa participare laDavos, Vladimir Putin este cel c@ruiai s-a acordat onoarea discursuluiinaugural. Tot în prima zi a întâlnirii,a fost programat s@ ia cuvântul, înfa]a celor 2500 de invita]i, WenJiabao, prim-ministrul Chinei.Implicarea celor doi gigan]i ai econo-miei mondiale poate fi explicat@ prinamenin]area crizei: China, cu econo-mia sa bazat@ pe exporturi a înregis-trat, pentru prima dat@ în ultimii 6ani, o rat@ de cre}tere economic@sub 10&, }i se teme de eventualelesolu]ii protec]ioniste pe care partene-rii s@i comerciali le-ar putea adoptapentru ie}irea din criz@; Rusia, oeconomie ale c@rei motoare sunt ali-mentate prin exportul de resurse

naturale, resimte acut pr@bu}ireapre]ului petrolului }i se arat@ dispus@la cooperare, pentru g@sirea unorsolu]ii comune.

Pe lista marilor absen]i se afl@liderii economiei americane, atât dinmediul financiar, cât }i guvernamen-tal. Anul trecut, evolu]iile îngri-jor@toare ale economiei americane]ineau capul de afi} al discu]iilor dela Davos. În pres@, titlurile ar@tau odeta}are oarecum ironic@, ce s-adovedit nejustificat@: dac@ Americastr@nut@, restul lumii r@ce}te? Iat@ c@

în timp ce, în 2008, agenda erafocalizat@ pe colaborare inovativ@,ar@tând o oarecare deta}are de pro-blemele Statelor Unite, anul acestacriza (mondial@ deja) este subiectulprincipal al discu]iilor în mica locali-tate elve]ian@. Pozi]iile anali}tilorexplic@ aceast@ absen]@ în manierediferite, într-un registru complex,care porne}te de la „vina” american@în declan}area crizei, pân@ la SUA –cea mai important@ „victim@” a crizeieconomice mondiale.

Pe lista publicat@ pe site-ul

Forumului nu reg@sim nici un numedin România, care anul acesta nuapare în program. Îi reg@sim, îns@,pe cancelarul german Angela Merkel}i premierul britanic Gordon Brown,participan]i tradi]ionali la aceast@întâlnire, }efii principalelor b@nci cen-trale, pre}edin]ii sau directorii execu-tivi ai celor mai importante compa-nii.

Problemele globale au nevoiede solu]ii globale, iar criza economi-co-financiar@ actual@ este cel maibun argument în acest sens.

conf. univ. dr.SILVIA M~RGINEAN

Davos 2009 – împreun@, pentru ie}irea din criz@?! Davos - Elve]ia

CONGRESUL INTERNA[IONAL DE ECONOMIE {I ISTORIE ECONOMIC~. UTRECHT, AUGUST, 2009 VINERI 30 IANUARIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1„Economie de spa]iu mare”, cu unimens poten]ial natural }i umana}teptând efectiv s@ fie valorificat, cuo remarcabil@ }tiin]@ a conducerii, în arealiza }i fructifica inven]ii proprii,str@ine, cât }i, înc@ de atunci, mariinteligen]e – europene cât }i ale alto-ra –, Statele Unite, în spe]@ economialor vor deveni în debutul secolului XXprimii produc@tori agricoli }i primiiproduc@tori industriali ai lumii. Era unsalt imens în circa 125 de ani, de lao colonie la cea mai mare putere eco-nomic@ a Terrei. Totu}i, cum scrie }iRegis Bénichi, America „nu atinsese,atunci, autonomia de mai târziu înraport cu, b@trânul continent” sau înraport, cum era numit@, impropriu,„Lumea veche”. „Dolarul f@cea înc@ opalid@ figur@ fa]@ de lira sterlin@, con-junctura economic@ mondial@ era încontinuare dependent@ de Europa, iarStatele Unite nu reprezentau, deocam-dat@, decât o replic@ pe scar@ mare amodelului european”. Titlul acestui stu -diu – „Marea emancipare economic@ aEuropei” - este }i r@mâne, deci, foartereprezentativ }i în cazul Statelor Unite.

Acela}i model european a nutrit„trezirea” Japoniei, pân@ spre 1850, cuo economie }i o via]@ ca atare strictizolate în raport cu restul lumii. Pentruceea ce va urma, este reprezentativ@nu doar spargerea v@lului deizola]ionism economic de c@tre oescadr@ american@ în 1854, - guvernuljaponez fiind nevoit s@ deschid@ 2porturi pentru m@rfurile americane – ci}i faptul c@ prin fanta creat@ au venitapoi englezii, germanii, olandezii }.a.Vor fi deosebit de semnificative pen-tru progresele nipone de atunci }i demai târziu, cuvintele pe care, în 1868,le va rosti noul împ@rat Mutsuhito: vaordona subiec]ilor s@i „s@ abandonezeabsurdele obiceiuri ale trecutului }i s@primeasc@ }tiin]@ }i informa]ii dinîntreaga lume”. Vor fi câteva elementeparticulare în acest cadru, u}or identi-ficabile }i lesne explicabile: a) apelul la

tehnicieni europeni; b) refuzul, demulte ori, al capitalurilor str@ine înscopul de a fi prezervat@ independen]aeconomic@ a ]@rii, evident, ac]iuneînso]it@ de acumul@ri de capital nipon;c) pandantul, chiar opozi]ia în raportcu modelul liberal european, înlocuitecu interven]ia sistematic@ a statului,primul investitor japonez pân@ la finelesecolului XIX, practic pân@ înainte dea fi privatizate crean]ele sale în profi-tul celor ce vor deveni marile oligarhii,marile familii financiare – trusturi,concerne – ale economiei japoneze.Drept catalizator, astfel, s-a v@dit tipulpaternalist de economie de pia]@. Nueste deloc lipsit de importan]@ rolulavut în efervescenta dezvoltare nipon@,cam dup@ debutul secolului trecut dec@tre fierul }i c@rbunele din Manciuria}i Coreea, construindu-se astfel omare industrie de armament cu„savoir faire”-ul disipat pe întregulperimetru economic nipon. Nu doarnivelurile de dezvoltare ridicate, însine, ci }i alte fapte – victoria împotri-va Chinei, în 1895, }i împotriva Rusiei,în 1905 – vor releva caracteristica fun-damental@, conservat@ }i ast@zi, a pro-gresului economiei japoneze: „occiden-talizarea”, în bun@ m@sur@, a tehni-cilor, tehnologiilor }i chiar, în parte, amanagementului, în condi]iile în careeconomia japonez@ a }tiut s@-}i prez-erve în mod pronun]at identitatea sana]ional@. O bun@ experien]@, din careputem înv@]a cu to]ii...

Rusia, cu „decolajul” economiccaracteristic, cu prec@dere, }i într-oprim@ etap@, între 1890 }i 1914? Şiaici elemente specifice deloc neglija-bile. Iat@, prin legi }i, deseori, prinstimulente potrivite, puterea central@ aurm@rit s@ favorizeze exodul ruralreducând câte ceva din tensiunileacestui mediu unde se vedea evidento puternic@ cre}tere demografic@ –„pravoslavnicia”, î}i spunea, pesemne, cuvântul – ce accentuapenuria de terenuri }i structuranepotrivit@ a propriet@]ii. O proprietateeminamente }i neeconomic polarizat@efectiv în beneficiul, aproape exclusiv,al marilor proprietari. Totodat@, indus-tria }i c@ile ferate vor fi finan]ate deinvesti]ii europene }i mai ales de c@treenorme împrumuturi publice pe pie]eleeuropene. Împrumuturi direc]ionate cuprec@dere spre cei ce „vedeau” ]aris-mul mai mult aliat cu occidentul decâtca un autoritarism boln@vicios, înte-meiat, în mare m@sur@, pe pârghiisentimentale }i birocratice }i mai pu]inde for]@ economic@ - o evolu]ie într-odefazare evident@ fa]@ de comanda-

mentele europene reale ale timpului.Ceea ce a f@cut ca, în bun@ parte,cre}terea industrial@ ruseasc@, real@,practic, s@ r@mân@ lacunar@ }i fragil@într-o ]ar@ esen]ialmente agricol@ }iconfruntat@ cu dificult@]ile lipsirii]@ranilor de p@mânt. Într-o ]ar@ con-fruntat@ cu dificult@]ile unei nobilimiepicuriene doar în felul ei, tentat@ cuprec@dere s@ filozofeze }i s@ petreac@}i nu s@ gestioneze eficient p@mân -turile, imense domenii cu randamenteconomic destul de redus. Într-o ]ar@confruntat@ cu dificult@]ile unei clasemuncitoare relativ redus@ }i supraex-ploatat@ – autoritarismul ]arist }i ceeace el n@}tea î}i spuneau cuvântul. Oclas@ muncitoare permiabil@, deci, unei„prelucr@ri” eficiente de c@tre o propa-gand@ revolu]ionar@ foarte agresiv@,puternic ofensiv@, foarte bine pus@ lapunct. Anali}tii afirm@ c@ fa]@ deJaponia, puterea asiatic@ emergent@,Rusia î}i va vedea agravate con-tradic]iile }i tensiunile din societate.Erau disfunc]ionalit@]i relevate deosebitde spectaculos, dar }i de dramatic, detragic, de c@tre primul puseu re -volu]ionar din 1905, de ignoran]a }itembelismul manifestate de deciden]iîn ce prive}te preg@tirea primuluir@zboi mondial }i desf@ }urarea lui, deîns@}i victoria revolu]iilor din februarie1917, confuz@ }i tern@, }i dinoctombrie 1917, mult mai ferm@, maiconving@toare, mai iscusit purtat@ }icu urm@ri, în timp, pe întregul mapa-mond, „O lovitur@ de palat”, scriu uniicercet@tori, având în vedere num@rulinfim al victimelor din octombrie1917, dar „o lovitur@ de palat” cuconsecin]e aproape incalculabile...

Oricum, în ajunul primului r@zboimondial, în ajunul anului 1914, pu -terea Europei p@rea impresionant@.Cifrele relev@ c@ popula]ia sa reprezen-ta un sfert din umanitate, c@ realizapeste 45& din produc]ia industrial@mondial@ (36& Statele Unite), c@ con-centra dou@ treimi din comer]ul mon-dial de m@rfuri }i furniza 90& dincapitalurile plasate sau investite înlume. 33 milioane kmp }i 450 mi -lioane de locuitori avea Imperiul bri-tanic, 11 milioane kmp }i 50 milioanelocuitori avea cel francez, se v@deauimense zone de influen]@ în OrientulMijlociu, în China, în America Latin@.Am putea spune c@ globalizarea deatunci se traducea efectiv printr-o„europenizare”. „Europa dispunea de oputere militar@ f@r@ precedent pep@mânt }i pe aer”, scria RegisBénichi.

Europa era „nucleul” lumii, o

afirm@m noi. Paris, Londra, Berlin,Viena, chiar }i Bruxelles, Roma,Floren]a, Milano }.a. str@luceau cuadev@rat. Erau, dincolo de for]a eco-nomic@ pe care o reprezentau }i oilustrau, locurile cele mai înalte }i celemai c@utate ale crea]iei artistice }i lit-erare, capitale recunoscute,prestigioaseale modei }i vie]ii mondene. Prinexpozi]iile universale organizate laLondra, în 1851, la Paris, în 1899 }iîn 1900, se alc@tuiau veritabile vitrineale progresului tehnic european,atr@gând vizitatori - }i admiratori }iinteresa]i -, din întreaga lume. Teritoriiimense lucrau pentru omul alb, cucasc@ colonial@, “cu misiune civiliza-toare”, un adev@rat simbol european alstr@lucirii europene.

Am fi nedrep]i dac@ nu ama}eza la baza progreselor marieuropene }i „revolu]ia luminilor”, ilu-minismul european din secolul XVIII.Mari reprezentan]i ai s@i? Voltaire,D'Alambert, Diderot, Quesnay,Condorcet, Montesquieu, Kant, Hume,Beccaria, Rousseau etc. FilozofulDaniel Roche ne spune c@ iluminismulînsemna în primul rând „îndr@znealade a te gândi la tine însu]i”. Eravorba, în fapt, de „o emancipare aomului prin cunoa}tere”. Era vorba decriticarea unor tradi]ii acolo unde eracazul, de o viziune comun@, de exer-ci]iul unei gândiri critice în toatedomeniile intelectuale, ale universuluipsihologic }i teologic. De investiga]iipunctuale care apoi se l@rgeau. Demereu începuturi de drum ale acesteimunci superbe de iluminare a uman-it@]ii. În secolul XIX, în secolul XX }iîn cel de acum s-a re]inut }i se re]inedin iluminism, al@turi de multe altelucruri, fidelitatea fa]@ de celebradeviz@ a Revolu]iei Franceze de la1789, realizat@ în mare m@sur@ cusprijinul masoneriei }i prin masonerie,anume „Libertate. Egalitate. Fraternitate!”

... Spa]iul public al „luminilor”, alprofesioni}tilor gândului, era tributar înmod pozitiv ideii c@ „to]i oamenii nugândesc în acela}i fel”. La „iluminism”s-au raliat o mare parte din scriitori,pe urm@ editori, dezbaterile sedesf@}urau în cercuri, mai ales – darnu exclusiv – în ora}e, în universit@]i,}coli, colegii, în “societ@]ile savante”,li terare, }tiin]ifice sau filozofice, în

ceea ce în vremea respectiv@ senumeau „academii”, în reuniunile„societ@]ilor libere”, în lojile masonice,}i chiar }i în cafenele, ^n mediul rural,în m@sura structurilor sale al@turându-se astfel. Nu era vorba de “turnuri defilde}”, ci, în mod deosebit, de acce-sul la o alt@, la o veritabil@ „cultur@material@” cu uverturi largi c@tre dez-voltarea economic@, derularea vie]ii,c@tre civiliza]ia material@ a oamenilor.Or, toate acestea au prop@}it oadev@rat@ }i nou@ filozofie a vie]ii }i aac]iunii, puternic motor al progresuluidin secolele XVIII }i XIX...

... Era zenitul... De aici va începepr@bu}irea. A fost, desigur, mareler@zboi civil european, de fapt primulr@zboi mondial, cu zeci }i zeci de mi -lioane de mor]i, cu distrugeri }i poveriinimaginabile. Erau, îns@, }i energiilenegative secretate de puternica }inociva ierarhizare – pu]ini boga]i }imul]i, mul]i s@raci – a societ@]iloreuropene din a doua jum@tate a seco -lului XIX }i începutul secolului XX, decondi]iile de via]@ foarte dificile alemuncitorimii, de profundele inegalit@]isociale stimulate de excesul de liber-alism, de crizele economice urmate demarasme, cum a fost cea dintre 1873}i 1896, de crizele coloniale soldate curevolte }i r@zboaie sângeroase, derivalitatea în cre}tere dintre Anglia,Imperiul Britanic, mai bine spus, }iputerea german@ în plin@ afirmare }iexpansiune. „La belle époque”, aniisentimentali }i romantici de laînceputul secolului XX, era erodat@ dininterior de toate acestea, de o curs@ aînarm@rilor }i de pozi]iile eminamenteireconciabile, dup@ cum se manifestau,ale alian]elor pe rol... Ceea ce seîntâmpl@ ast@zi în lume }i modificareacentrelor de putere dezvolt@ unelenostalgii fa]@ de planturoasa Europ@ aimperiilor, amintiri frumoase sau maipu]in frumoase, relevându-se totu}i c@progresul european de atunci nu areprezentat unica re]et@ a cre}terii eco-nomice... Uniunea European@, îns@, areu}it }i reu}e}te s@ readuc@ peprimul plan al actualit@]ii dezvolt@rii, alprogresului economic, social, cultural,politic, o mare Europ@, a}a cum fu -sese aceasta, chiar dac@ într-o alt@form@ organizatoric@ }i administrativ@în perioada ei de glorie. S@ sper@m celpu]in...

Secolele XVIII – XIX: marea emancipare economic@ a Europei (III)

Dan POPESCU

Vedere din St. Petersburg

Vedere din Osaka

VINERI 30 IANUARIE 2009 5

c my bc my b

c my b

CRIZA ECONOMICO-FINANCIAR~ MONDIAL~

c my b

Intrarea oficial@ în faliment a celei maivechi b@nci americane, LehmanBrothers, unul dintre stâlpii Wall Steet-ului, conjugat@ cu fuziunea prinabsor]ie a altui nume greu al sectoru-lui bancar american, Merill Lynch, dec@tre concuren]a Bank of America,într-o tranzac]ie de 50 miliarde dolari}i cu problemele grave ale celui maimare asigurator american }i mondial,AIG, au produs un veritabil seism bur-sier în întreaga lume, îns@ aceasta arputea fi numai începutul celei maimari recesiuni de dup@ 1929-1933.Fondat@ în 1850, istoria LehmanBrothers se confund@, practic, cu ceaa ascensiunii sistemului financiar–bancar american, iar pr@bu}ireaac]iunilor acesteia urmat@ deretragerea ultimului pretendent }i posi-bil salvator, britanicii de la Barclay’s,a fost primul semnal care a generatpanica investitorilor de pe Wall Steet}i din întreaga lume, inclusiv înEuropa }i Asia.Anun]ul achizi]ion@rii altui nume greu,grav afectat, ca }i Lehman Brothers,de criza imobiliar@ din SUA, MerrillLynch, de c@tre Bank of America încadrul unei tranzac]ii de 50 de mil-iarde de dolari }i solicitarea de c@treAIG- cel mai mare asigurator din SUA}i din lume- a unui împrumut de 40de miliarde de dolari pentru restruc-turare, au pus, cum se spune, capac,indicele Dow Jones înregistrând celmai jos nivel începând de la atacuriledin 11 septembrie.Nume grele ale finan]elor americane,printre care }i fostul director alRezervei Federale –banca central@ aSUA- se tem îns@ c@ greul abiaîncepe, alte societ@]i financiare, ban-care }i de asigur@ri urmând s@ aib@grave probleme. Greenspan a afirmatc@ “ o astfel de criz@ poate fi vazut@doar o dat@ la 50 sau chiar 100 deani “, iar, pe de alt@ parte, f@cândreferire la na]ionalizarea principalelorcompanii de credit ipotecar din SUA,Fannie Mae }i Freddie Mac, a spus c@“alte societ@]i nu se pot a}tepta la unsprijin similar”.Pentru Lehman Brothers }i MerrillLynch, dou@ b@nci de afaceri simbolde pe Wall Street, lunga c@l@torie s-asfâr}it. Împreun@ au o istorie de 252de ani, dar a juca în campionatulfinanciar american nu garanteaz@ eter-na supravie]uire. Creativ }i competitiv,capitalismul made în SUA este cel maipremiant }i nemilos. A r@mâne „înbusiness” sau a sfâr}i „afara din busi-ness” este o alternativ@ cotidian@.Dac@ exista vreo certitudine, atunciaceasta este provizoratul.

...Concernul bancar LehmanBrothers gestiona investi]ii de trilioanede dolari. Renumele s@u a crescut cutrecerea timpului, iar investitori din ce înce mai potenta]i au început s@ ri}te val-ori din ce în ce mai mari. A venit rân-dul guvernelor diverselor ]@ri s@ fac@acela}i lucru, asumându-}i un riscimens prin achizi]ionarea de ac]iunineasigurate pentru care credibilitateaLehman Brothers era un garant sufi-cient.Ne afl@m în fa]a unui mare cutremurfinanciar. Totul a început cu LehmanBrothers, cel mai mare concern finan-ciar din Statele Unite, important prindrenarea de fonduri din }i c@tre viste-ria american@ }i ancorat cu par$meserioase la economiile mai multor ]@ri.

Lehman Brothers este cel maimare caz de faliment din Statele Unite}i cea mai prestigioas@ banc@ cedevine victim@ a crizei globale a cred-itelor. (NewsIn)Lehman Brothers Holdings Inc.(NYSE: LEH), fondat@ în 1850 de fra]iiLehman, originari din Rimpar(Bavaria), este corpora]ie de serviciifinanciare globale. Lehman Brotherseste activ@ în domeniile investi]iilorbancare, capitaliz@rii de pia]@, alvânz@rilor de certificate de valoare fix@,studiul pie]elor financiare }i tran-zac]iilor, managementului investi]iilor,respectiv în domeniile de private equi-ty }i private banking.Lehman Brothers este dealer primarpe pia]a bonurilor de trezorerie.Subsidiariile sale includ LehmanBrothers Inc., Neuberger Berman Inc.,Aurora Loan Services, Inc., SIBMortgage Corporation, LehmanBrothers Bank, FSB }i CrossroadsGroup. Sediul mondial al companiei seafl@ în New York City, având sediiregionale în Londra }i Tokyo, respec-tiv oficii plasate peste tot în lume.

Tânarul Henry Lehman, de 23 deani, fiul unui negustor de vite, evreu,emigrat din Bavaria, la Montgomery, înAlabama, a pornit afacerea vânzândcereale. Se numea H. Lehman, }i carea devenit Lehman Brothers, atunci cândîntreprinderii i s-au asociat mai intâiEmanuel, apoi Mayer, în 1850. La vre-mea aceea, avea loc boom-ul bumbac-ului }i trioul a început s@ cumpere }i s@revând@, intermediind între produc@tori}i industria textil@ care tocmai se n@}tea.Întotdeauna, boom-urile sunt cele careumfl@ averile, iar regresul lor cel caredecide cine continu@ s@ le merite, estede p@rere ziarul La Stampa. Cei doiLehman r@ma}i, dupa ce Henry amurit, în 1855, de febr@ galben@, auf@cut din comer]ul cu bumbac inimaafacerii lor }i au deschis primul oficiula New York, în 1858, în LibertyStreet, ast@zi latura sudic@ a GroundZero. Un secol }i jum@tate mai târziu,Turnurile Gemene s-au pr@bu}it toc-mai aici, îngropând strada pe care a

demarat afacerea }i prejudiciind sediulde pe vremea lui Lehman, care eraparte din WTC, iar apoi s-a mutat înMidtown.

De la r@zboiul civil la r@zboiulîmpotriva terorismului, banca, înscris@în coloana finan]elor evreie}ti, a înso]itAmerica în transformarea ei: ajutorpentru reconstruc]ia Alabamei, distrus@cu visele ei de separatism, iar la NewYork a contribuit, în 1870, la na}tereaBursei Bumbacului, în 1883, a celei acafelei, iar în 1897, a celei a ac]iunilorNew York Stock Exchange. Lehman af@cut de toate. Prima înregistraredateaz@ din 1899 - International SteamPump Company - care fabrica pompe}i compresoare pe baz@ de aburi. Ironia face ca vechile sale certificate,ast@zi râvnite de colec]ionarii de titluri}i obliga]iuni, s@ se vând@ pentru 500de dolari, în timp ce ale lui Lehmans@ valoreze 20 de cen]i. În 1906,Philip Lehman, directorul de atunci, s-a unit cu Goldman Sachs, pentru aaduce pe pia]@ General Cigar, iar apoia fost rândul c@ilor ferate }i alprimelor lan]uri comerciale, precumMacy's, de-a lungul Central Park, care}i ast@zi deschide sezonulcump@r@turilor de Cr@ciun. Lehman, care a avut, timp de 10 ani,la vârful conducerii, un fost ministrual comer]ului din administra]ia Nixon,Peter Peterson, s-a mai confruntat }icu alte crize de lichidit@]i, dar a fostmai pragmatic@ în gestionarea lor: în1984, a acceptat s@ fie cump@rat@ deShearson/American Express, pentrusuma de 360 de milioane, iar în 1990,odat@ devenit@ Shearson LehmanHutton, a fost imp@r]it@ în dou@trunchiuri. A început, atunci, perioadalui Richard Fuld, ex trader care adevenit administratorul delegat alsec]iei Lehman Brothers, a c@reidesprindere de American Express acondus-o în 1994.Richard Fuld, omul din spatele

cre}terii }i dec@derii Lehman.Richard Fuld, 62 de ani, este

unul dintre cei mai longevivi directoriexecutivi din industria financiar@ ame -rican@, conducând opera]iunile b@nciide investi]ii Lehman Brothers înc@ dinnoiembrie 1993, dupa ce anteriorde]inuse pozi]ia de pre}edinte }i co-director opera]ional al ShearsoneLehman Brothers. Fuld, care a absolvitîn 1969 University of Colorado }i areun masterat ob]inut la Stern School ofBusiness, s-a al@turat LehmanBrohers, în 1969, banca de investi]iifiind singura companie în cadrul c@reiaa lucrat pân@ acum. Fiind angajat catrader de instrumente financiare com-erciale, Fuld a avut o ascensiune trep-tat@ în cadrul companiei, ocupând, perând, diverse func]ii executive. Pe par-cursul mandatului s@u de directorexecutiv, banca american@ s-a restruc-turat radical, trecând prin fuziunea cuKuhn Loeb & Co, achizi]ia de c@treAmerican Express, fuziunea cu E.F.Hutton }i, în final, desprinderea deAmerican Express. Dup@ desprindereade American Express, Fuld a declan}ato opera]iune de restructurare radical@a Lehman, încercând diminuareadependen]ei companiei fa]@ deopera]iunile cu venituri fixe }i extin-derea rolului investi]iilor bancare.Strategiile }efului Lehman }i-au dove -dit eficien]a, atr@gând investitorii sprecompanie. În numai un deceniu, înperioada 1997-2007, ac]iunile Lehmanau înregistrat o cre}tere de 800&. Caurmare a exploziei tranzac]iilor cuobliga]iuni, compania a înregistrat în2006 un nivel record al veniturilor,înainte de declan}area crizei subprimesituându-se pe locul patru în clasa-mentul celor mai mari institu]ii finan-ciare americane. Unul dintre puncteteurm@rite cu consecven]@ de Fuld afost acela de a crea o cultur@ de busi-ness, bazat@ pe lucrul în echip@, ceeace l-a determinat s@ dezvolte un întregsistem de recompensare a angaja]ilorprin intermediul oferirii, în func]ie deperforman]e, de ac]iuni în cadrulb@ncii. În acela}i timp, pentru Fuldeste extrem de important faptul ca unlider s@ cunoasc@ foarte bine afacereape care o conduce }i s@ aib@ capaci-tatea de a delega, în momentul opor-tun, responsabilit@]i celor afla]i petreptele inferioare ale ierarhiei. {efulLehman, care a de]inut inclusiv func]iade membru al consiliului de conduc-ere al bursei din New York, a fostnominalizat în 2001 drept cel mai bunexecutiv la categoria Brokers & AssetManagers de c@tre publica]iaInstitutional Investors.În acela}i timp,Fuld a de]inut pozi]ii precum cea demembru al consiliului director al fil-ialeli newyorkeze a b@ncii centraleamericane (Fed) sau cea de membrual consiliului de afaceri al ForumuluiEconomic Mondial.Fuld avea un

salariu anual de 750.000 de dolari(circa 530.000 de euro). Venituriletotale inregistrate anul trecut, inclusivbonusurile }i dividendele, s-au ridicatîns@ la 71,9 mil. dolari (aproximativ50 mil. euro), ceea ce îl claseaz@ peacesta pe locul 11 în topul Forbes alcelor mai bine pl@ti]i executivi ameri-cani. Fuld, care de]ine }i 1,96& dinac]iunile Lehman, a câ}tigat, anul tre-cut, 40,2 mil. dolari de pe pia]a decapital. Lehmann a devenit o ma}in@de profituri, generate mai ales de„bond-uri”.A }tiut s@ reziste }i crizei hedge

fund? Long-Term Capital Management(LTCM), care l-a constrâns pe AlainGreenspan s@ organizeze o salvarecoordonat@ între b@ncile cele maimari. Cu acea ocazie, Fuld a acordatnumai 100 de milioane, în locul celor300 cerute de FED, iar Bear Stearnsnu a dat nimic. De aici vorba care cir-cul@ }i ast@zi pe Wall Street privind„blestemul LTCM”, care s-ar fir@zbunat împotriva celor dou@ b@ncicare nu l-au ascultat pe Greenspan. Lehman a continuat s@ pluteasc@ pepia]a finan]elor, cu câ}tiguri de doar75 de milioane de dolari.

Începînd cu 2004, banca a înre -gistrat profituri din ce în ce mai mari,pe fondul unor idei care, în cele dinurm@, s-au dovedit falimentare:investi]ii riscante, rate mici la credite}i o serie de inova]ii financiare careau transformat cele mai toxice împru-muturi în credite atractive. Lehman s-a angajat într-o serie de achizi]iimasive }i de extinderi, când a ap@rutcriza subprime. Dar Fuld a reu}it s@se al@ture grupului celor mai puternici.În 2005, a beneficiat de un pachetsalarial de 34,5 milioane dolari: salariude 750.000 de dolari, bonus de 13,8milioane dolari }i ac]iuni în valoare de19,94 milioane dolari.În final, în ciuda crashului, el vap@r@si Lehman cu circa 65 de mi -lioane de dolari, cât valorau ac]iunilepe care le de]ine. Dac@ ar fi vândutînainte de criza subprime, în noiem-brie anul trecut, ac]iunile ar fi valorat582 milioane dolari.Colapsul Lehman a reprezentat unmoment crucial în cadrul crizeipie]elor de credit. Decizia guvernuluide a nu salva firma a stârnit panic@în rândul investitorilor }i creditorilordin întreaga lume, for]ând StateleUnite s@ vin@ cu un plan de salvare asistemului financiar.Motivul principal al refuzului Fed parea fi fost, îns@, faptul c@ SUA a ajunsdeja la “fundul sacului”: nu maideparte decât în urma cu os@pt@mân@, o estimare a deficituluibugetar avansa colosal@ suma de 438de miliarde de dolari }i asta f@r@ a luaîn calcul sprijinul de peste 200 de mi -liarde de dolari acordat pentru FreddieMac si Fannie Mae.

Falimentul concernului financiar Lehman BrothersStudiu de caz:

Petronela Monica (Darida)BARNAstudent masterand U.L.B.S.{tiin]e economice

New York City: afaceri, afaceri...

Turnurile Gemene, pr@bu}ite prin atentatele de la 11 septembrie 2001

O ALT~ DEZVOLTARE VINERI 30 IANUARIE 20096

3. Respiritualizarea în slujba uneinoi culturi a vie]ii umane

A fi înseamn@ a fi în slujba vie]ii}i nu împotriva ei, este o datorie cese na}te din con}tiin]a apartenen]ei laîntregul viu comun. Via]a omeneasc@este sacr@ }i inviolabil@; via]a omuluitrebuie ocrotit@ cu toat@ aten]ia }idragostea de care suntem capabili.

Via]a uman@ î}i are sensul îniubirea primit@ }i d@ruit@. Respectulfa]@ de via]@ cere ca }tiin]a }i tehnicas@-l aib@ mereu în vedere pe om }idezvoltarea lui integral@, în afaraîmplinirii lui, sunt un nou sens. Întrea-ga societate trebuie s@ respecte, s@apere }i s@ promoveze demnitateafiec@rei persoane umane, în orice clip@}i condi]ie a vie]ii acesteia.

În calitate de dar suprem primit,via]a este un bun indivizibil, ca via]aindividului uman, dar }i ca via]@ atuturor celor care coexist@ }i sesucced inevitabil. O grij@ deosebit@ tre-buie acordat@ vie]ii aflate în margina -litate, sau în suferin]@, mai ales înfazele ei finale, atunci când pre]uireatimpului uman are cea mai mare va -loare!

Cultura vie]ii înseamn@ s@ d@mfiec@ruia noi motive de speran]@ }iposibilit@]i concrete de via]@.

Respiritualizarea uman@ ca pro-ces }i sens al luptei cu despiritu-alizarea trebuie s@ reconsidere rolulspitalelor, clinicilor }i sanatoriilor, s@descopere adev@rata lor identitate nunumai în a îngriji bolnavii }i muribun-zii, ci mai ales aceea de ambiente încare suferin]a, durerea }i moartea suntrecunoscute }i interpretate în semnifi-ca]ia lor uman@, de c@tre persoanegeneroase, disponibile }i profundcon}tiente de importan]a vie]ii individ-uale, dar }i sociale.

Respiritualizarea uman@ ca pro-ces }i sens al luptei cu despiritu-alizarea trebuie s@ reconsidere rolul}colilor, de toate gradele în direc]iadescoperirii adev@ratei lor identit@]i }ifunc]ii nu numai ca transmitere de

cuno}tin]e }i informa]ii, ci mai ales caFamilie a educa]iei, care s@ formezevalori tradi]ionale, sociale }i decredin]@ a tinerei genera]ii în care s@gândeasc@, s@ construiasc@ }i s@spere, anima]i de solide sentimente desolidaritate uman@ }i de comuniunesocial@. Educa]ia trebuie s@-l ajute peom s@ în]eleag@ c@ nu se poate împli-ni decât ca parte a întregului viucomun. În Familia educa]iei omul tre-buie s@ înve]e cum s@ se autogu-verneze inteligent în c@utarea proprieifericirii.

Cercet@rile de orice fel care, princonsecin]ele lor, pun în pericols@n@tatea întregului viu comun, formatdin oameni, mediu, comunit@]i, orga-niza]ii, familii }i institu]ii trebuie s@ fieapreciate ca fiind pe contrasens, atun-ci când amenin]@ demnitatea per-soanei, r@d@cin@ îns@}i a acesteia,capacitatea de împlinire a vie]ii însocietate, bazele biologiei ecologice }isocial-umane. Asemenea cercet@ri tre-buie s@ fie oprite de la r@d@cin@ s@capete aprob@rile comunit@]ii, cafiin]are, dar }i orientare.

Atâta timp cât viitorul omeniriitrece prin familie, aceast@ celul@ debaz@ a societ@]ii care iube}te via]a, tre-buie s@ fie sprijinit@, orientat@ }i aju-tat@ economic, social, moral, politic }ispiritual pentru a se pune cu toat@fiin]a sa în slujba vie]ii care se na}tedin ea, ca iubire }i împlinire.

Reînnoirea culturii vie]ii indivi -duale }i sociale este esen]a respiritua -liz@rii umane, reprezint@ MareaCotitur@ în formarea con}tiin]ei moralecu privire la în]elegerea valoriiincomensurabile }i inviolabile aoric@rei vie]i omene}ti.

Ambele realit@]i indisolubile, via]a}i libertatea se afl@ în în]elepciuneaîn]elegerii c@ nu exist@ libertateadev@rat@, acolo unde via]a nu esteprimit@ }i dorit@ ca iubire, }i nu exist@plin@tatea vie]ii decât în libertatea desens, în voca]ie ca iubire, ca sensuladev@rat al vie]ii }i libert@]ii persoanei.Respiritualizarea uman@ înseamn@redescoperirea leg@turii indisolubileîntre via]@ }i libertate, în calitate debunuri indivizibile, unde, dac@ unuleste lezat, ajunge s@ fie lezat }icel@lalt.

Sexualitatea, iubirea }i tr@irea caexisten]@, reprezint@, în viziunea respi -ritualiz@rii, bog@]ia întregii persoane,tot ceea ce apropie individul umantân@r de împlinirea vie]ii sale al@turi decei dragi }i apropia]i. În procesulrespiritualiz@rii fiin]ei umane esteesen]ial ca ac]iune de educare pe sen-sul vie]ii s@ ]in@ seama de toate eveni-

mentele ce înso]esc experien]a devia]@, de la procrearea responsabil@, lasuferin]@ }i moarte, în calitate derealit@]i ce nu pot fi ocolite.

În calitate de cotitur@ cultural@,respiritualizarea uman@ cere ca latemelia împlinirii vie]ii umane s@a}ez@m valorile lumi „a fi”, astfel încâts@ folosim valorile lui „a avea” în spi -ritul trecerii de la indiferen]a egoist@ lainteresul n@scut de egoismul altruist,în virtutea c@ruia ceilal]i nu sunt con-curen]i, de care s@ ne ap@r@m, cisemeni cu care trebuie s@ fim solidari,s@-i pre]uim pentru ceea ce sunt, pen-tru a ob]ine împlinirea de care avemnevoie.

Împreun@ cu familia, }coala tre-buie s@ formeze un întreg viueduca]ional în interiorul c@ruia se nascvalorile credin]ei în certitudinea sper-an]ei, în speran]a ra]ionalit@]ii prin}tiin]a }i experien]@, prin voca]iaîmplinirii ca fiin]@ uman@, careurmeaz@ s@ tr@iasc@, s@ munceasc@ }is@ iubeasc@ în societate.

Instituirea respiritualiz@rii umaneeste un pas hot@râtor în procesulform@rii }i dezvolt@rii unei noi culturia vie]ii care s@ stimuleze, s@ încura-jeze }i s@ favorizeze toate actele }ifaptele care, prin consecin]ele lor, pro-moveaz@ împlinirea vie]ii îns@}i, cavia]@ tr@it@, munc@ }i iubire, în respectpentru s@n@tatea întregului viu comun.

În era în care am intrat, mass-media are o mare }i grav@ respons-abilitate pe sensul respiritualiz@riiumane prin modul în care refuz@ evi-

den]ierea a tot ceea ce poate sugerasau agrava sentimente sau atitudini deindiferen]@, de dispre], sau refuz fa]@de via]@. Totodat@, acest segment,deosebit de dinamic al culturii vie]iiumane în societate, mass-media tre-buie s@ se implice astfel încâtmesajele lor „s@ prezinte exempleînalte }i nobile de via]@ }i s@ deaspa]ii m@rturiilor pozitive }i uneorieroice de iubire fa]@ de om; s@înf@]i}eze cu mare respect valorile se -xualit@]ii }i iubirii, f@r@ a se complaceîn ceea ce corupe }i înjose}te demni-tatea omului.”

Respiritualizarea uman@, în cali-tate de cotitur@ cultural@ autentic@,vede în feminizarea vie]ii în general, avie]ii umane, sociale }i spirituale, înspecial un „nou feminism”, care s@dea m@rturie sim]ului de iubire au -tentic@, de d@ruire }i primire aceluilalt, s@ creeze o nou@ atitudine,nu numai fa]@ de propriul copil, ci fa]@de om în general. Respiritualizarea, cao nou@ cultur@ întru împlinirea vie]iiumane, trebuie s@ fac@ din via]a eco-nomic@ noi rela]ii, care se bazeaz@ nupe concuren]a, de tipul câ}tig-pierdere- ci pe colaborare }i cooperare, dinperspectiva principiului vie]ii câ}tig-câ}tig, ca plin@tate }i demnitate, undevaloarea ad@ugat@ s@ fie izvorul dincare s@ tr@im, s@ muncim }i s@ iubimca pre]uire }i admira]ie pentru ceea cesuntem.

Respiritualizarea pe care v-opropunem este un drum lung, greu,dar sigur în care urmeaz@ s@ seîntreac@ for]ele ce ac]ioneaz@ în sco -pul „culturii mor]ii” cu for]ele cesus]in „cultura vie]ii” prin iubire }irecuno}tin]@, de partea ultimilorsper@m s@ fie întregul efort de crea]ie}tiin]ific@, tehnologic@, uman@, social@}i spiritual@, care izb@ve}te doar într-un stat-uman, care s@ recunoasc@ }is@ tr@iasc@ întru ap@rarea drepturilorfundamentale ale persoanei umane,mai ales ale celei mai slabe.

Respiritualizarea uman@ este unjur@mânt de a contribui la reînnoireasociet@]ii prin edificarea binelui comun,concretizat în recunoa}terea }iocrotirea dreptului la via]@, pe care seconstruiesc }i tr@iesc toate celelaltedrepturi inalienabile ale fiin]ei umane.În acest context, „Numai respectul fa]@de via]@ poate întemeia }i garantabunurile cele mai pre]ioase }i mainecesare ale societ@]ii, ca democra]ia}i pacea.”Integrând în aria respiritualiz@riieduca]iei }i preg@tirea economistului,ca om-specialist, am considerat nece-

sar s@ propunem spre reflec]ie unJur@mânt al acestuia, ca slujitor al cul-turii }i activit@]ii economice, ce trebuiepuse în slujba împlinirii vie]ii, împre-un@ cu celelalte culturi tehnice,sociale, politice etc.În esen]@, Jur@mântul economistuluipropunem s@ aib@ urm@torulcon]inut.33)

JUR~M#NTUL ECONOMISTULUI - PROIECT-Eu, lupt@tor cu „zgârcenia" naturii }iincertitudinile evolu]iei, cu nedrept@]ileoamenilor }i neajunsurile vârstei,jurs@-mi folosesc puterile }i priceperea înnumele ra]ionalit@]ii }i speran]ei demai bine, atât pentru mine, cât }i pen-tru semeni;s@ transform organiza]ia de afaceriîntr-o Familie a Muncii, în cadrulc@reia s@ se poat@ împlini unul dinimperativele vie]ii umane în societate;s@ devin omul-specialist care iube}teceea ce face }i face ceea ce iube}te,în respect pentru comunitatea în caretr@iesc, familia în sânul c@reia m@împlinesc }i mediul în caresupravie]uiesc;s@-mi petrec via]a }i s@-mi îndeplinescprofesia animat de sentimente decomuniune social@ }i solidaritateuman@, în nevinov@]ie }i cur@]eniespiritual@ (moral@);s@ nu practic }i s@ nu încurajez afa -cerile economice care pun în pericols@n@tatea oamenilor, mediului, comu-nit@]ilor, familiilor }i institu]iilor;s@ exprim, prin faptele }i actele mele,ca slujitor al }tiin]ei economice }i alcredin]ei în certitudinea speran]ei,recuno}tin]@ fa]@ de profesorii }ip@rin]ii mei }i responsabilitate privindfolosirea cunoa}terii pe care am acu-mulat-o;s@ promovez, împreun@ cu ceilal]i spe-ciali}ti, valorile na]ionale }i universale,tradi]iile poporului meu, spiritul }ivisele sale de pace, prietenie }i soli-daritate în lumea interdependen]elor desens;s@-mi folosesc puterile de care dispunpentru a dep@}i împreun@ cu semeniisitua]iile de criz@ în care se pot aflaorganiza]ia, economia }i comunitateadin care fac parte organic@.

Dac@ voi respecta acest leg@mânt înacte }i fapte spirituale, economice }isociale, s@ am o via]@ împlinit@ al@turide cei dragi }i apropia]i, iar dac@ îl voiînc@lca, cu gândul sau cu fapta, s@primesc r@splata cuvenit@.

A}a s@ m@ ajute Dumnezeu!

C@tre o nou@ spiritualitate a vie]ii economice }i sociale (IV)

Vedere din Bruxelles

prof. univ. dr. Constantin POPESCU

Vedere din Ierusalim

MONED~ BIBLIOGRAFIEVINERI 30 IANUARIE 2009 7

urmare din pag. 1Pentru c@ evolu]ia lui afeceaz@ directo mare parte din popula]ie }i apoipentru c@ evolu]ia lui este determinat@de o mare parte a fenomenelor eco-nomice cu conota]ie na]ional@.De mai bine un an }i jum@tate, cur-sul a intrat pe un trend descendent.De fapt, }tim data exact@: 2 iulie2007, când cursul a atins maximumistoric în raport cu euro, în favoarealeului – 3, 1112, în referin]a B@nciiNa]ional@. Era o epoc@ a „exuberan]eiira]ionale”, cu cre}tere economic@ cep@rea f@r@ sfâr}it }i cu fluxuri de banicare alimentau într-un cerc virtuosaceste cre}teri. Cursul afecta îns@serios capacitatea de export a pro-duc@torilor români (cine a rezistatatunci a devenit cu adev@rat competi-tiv) }i a dat într-atât peste cap con-tul curent românesc, încât pân@ }imarii furnizori de fonduri pentrucre}tere economic@ pe împrumut auînceput s@ se sperie }i s@ remarcelipsa de sustenabilitate a cre}terii eco-nomice române}ti, dependent@ debanii de afar@. Pentru c@ profiturileînc@ mai curgea, iar bani erau, împru-muturile au, mai continuat, mai binede un an, aproape cu aceea}i vitez@.În iulie 2008, la un an de la maxim,cursul atinsese 3,60 dar cei 50 debani pierdu]i erau doar o reglare sprenormalitate }i o presionarea maiu}oar@ a exportatorilor, nu o corec]ies@n@toas@. Urm@toarea jum@tate de ana fost îns@ una grea. Începutul lui2009 prinde leul la peste 50 de banisub valoarea din var@, la mult pestecursul de 4 lei, asta dup@ o tensio-nare speculativ@ în octombrie }i odevalorizare gr@bit@ în ianuarie. De ceîn toamna lui 2008 au început toateacestea, e simplu. Împrumuturile dealt@dat@ prin care curgeau bani spre

]ar@ }i care mizau pe virtutea profitu-lui, s-au oprit brusc iar virtutea adevenit, cum se întâmpl@ de atâteaori, viciu. Lipsa banilor nu a mai rea-limentat profitul, iar lipsa profiturilorumflate, exprimate agregat în cre}tereeconomic@ (sau în lipsa ei) nu maiatrage banii. {i atunci, f@r@ prezen]amonedei europene, ]inând cont deraportarea aceasta obsedant@ la euro,leul pierde teren vâzând cu ochii. Totacest mecanism a avut }i are ca par-tener nu atât statul, cât secotrul pri-vat românesc. Aici se simte nevoia deeuro. Vrând-nevârnd, a}a a crescutsecorul privat al economiei, încât s@nu poat@ func]iona f@r@ euro.Cândeuro vine spre noi, avem cre}tere }icurs rezonabil, când nu vine, avemcursuri care sperie, iar exporturilecare ar trebui s@ beneficieze dinaceast@ conjunctur@ de curs nu pots@ compenseze degringolada care cur-pinde restul economiei, cu un leu maislab. O schimbare pentru ca acestedezechilibre s@ nu mai aib@ efecte atâtde dramatice, se poate face greu }i întimp, dac@ se vor face. Vorbim des-pre partea privat@ a economiei româ-ne}ti }i redesenarea ei spre o depen-den]@ mai mic@ de împrumuturi e unproces greu, de durat@ }i dificil dedesenat prin mecansime de pia]@.Asta înseamn@ c@ nu putem a}teptaminuni din partea cursului de schimb,într-o perioad@ de recesiune econo-mic@ mondial@, adic@ de apeten]@redus@ la risc }i investi]ii în lumealarg@. Politic@ de dobânzi a BNR, sin-gura posibil@ în ceea ce prive}te cur-sul, merge }i a}a cu motoarele tura-te la maximum, adic@ cu dobânzi preamari. Ce se poate face? Vom sufericu to]ii de pe urma devaloriz@rii? Înmare parte, da. Economia privat@ aRomâniei nu va putea genera un curscare s@ nu fac@ societatea româ-neasc@ s@ tremure, iar o despindere

psihologic@ de obsesia cursului ]inemai mult de alte domenii decât deeconomie. În schimb, se poate operala nivelul deficitelor publice. Ele sepot regla de la un an la altul. Poatep@rea la prima vedere incorect castrângerea puternic@ a deficitelorpublice s@ fie solu]ia de a recâ}tigaîncrederea într-o economie unde sec-torul privat este mare datornic, dara}a func]ioneaz@ lucrurile. În fond, cudatorii sau nu, sectorul privat estegeneratorul de venituri pentru

func]ionarea statului, dar statul credec@ are nevoie de venituri mai multe}i intr@ mereu pe datorie, o datoriecare tot sectorul privat va trebui s@o pl@teasc@ pân@ la urm@, ca gene-rator de venituri. Acum, când econo-mia care genereaz@ venituri }i nunumai împrumuturi se restrânge, res-tângerea cheltuielilor publice e obli-gatorie. De aici poate veni mâna deajutor pentru leu. Un buget strâns }iconstrâns la disciplin@ ar aduce cevamai mult@ încredere în economia

româneasc@. Poate de aceea, prezen-tarea unui buget de superausteritateeste urgen]a maxim@. Dac@ bugetul vaar@ta acum ca un test stress pentrucei care vor credite, în care se punela socoteal@ cel mai r@u scenariuposibil pentru economie, atunci para-doxal leul va mai prinde ceva încre-dere. {i dac@ spre jum@tatea anuluiveniturile }i deficitele vor mai bunedecât cele prognozate, nu se vasup@ra nimeni. Nici chiar leul care sesperie acum de euro.

Am intrat ̂ n posesia unei bro}uri “Noi acterom$ne}ti la Sibiu”, semnat@ de NicolaeIorga, sub egida Academiei Rom$ne,Memoriile Sec]iunii Istorice, Seria III,Tomul VII, Mem. 3, editura CulturaNa]ional@, Bucure}ti, 1927. Lucrarea estecu paginile net@iate. Cuprinde, printre alte-le, Scrisori ale lui Mihnea Vod@ Radu c@tresibieni (1658), Scrisoarea negustorilor dinT$rgovi}te c@tre sibieni, Scrisoarea lui Ali-beiu c@tre sibieni etc. Vom reveni, urm$nds@ public@m Notele Introductive ale luiNicolae Iorga, prezentate ^n {edin]aAcademiei Rom$ne din octombrie 1926,facsimile }i c$teva comentarii (D.P.)

Leul: tras în jos de economie, speriat de statDan SUCIU

COMER[ ELECTRONIC VINERI 30 IANUARIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~ CONTI-NENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Vedere din Madrid

În vreme ce criza economic@ ia oamploare din ce în ce mai mare, între-prinz@torii se întreab@ ce pârghii s@foloseasc@ pentru a trece cât mai u}orpeste acest fenomen. Unul dintre aces-te instrumente poate fi comer]ul elec-tronic. Într-un studiu emis, cu câtevazile în urm@, de grupul „Xerfi”, suntreliefate perspectivele pie]ei de comer]electronic pentru 2009/2010 previzio -nându-se o cre}tere cu peste 25 de pro -cente ale valorii tranzac]ionate în comer -]ul electronic chiar }i pe fondul înce-tinirii cre}terii globale a consumului.

Unele din motivele acestui trendsunt cre}terile ratei de acces la Internet(atât prin linii fixe dar }i mobile) }icre}terea încrederii consumatoriloronline. Sper@m c@ }i România, în ciudaîntârzierilor înregistrate, s@ profite totu}ide avantajul acestui trend.

{i când vorbim despre întârzieritrebuie amintit un studiu al Autorit@]iiRomâne în Comunica]ii care surprindeanivelul de dezvoltare al pie]ei. Nu maiîn urm@ decât cu 6-7 ani, majoritateaconexiunilor la Internet erau de tip dial-up. Românii abia atunci f@ceaucuno}tin]@ cu mediul online, fiind fasci-na]i de informa]ia oferit@ de Internet.Pentru c@ nu oricine î}i permitea s@pl@teasc@ o conexiune nelimitat@datorit@ pre]urilor mari, vizionarii auf@cut un business din asta, deschizândnumeroase “Internet Café”-uri.De cele mai multe ori, îns@, clien]ii“Internet café”-urilor erau tineri care fiec@utau informa]ie, fie foloseau online-ulca modalitate de entertainment (chat,muzic@, jocuri sau website-uri adult).Foarte pu]ini erau cei care ar ficump@rat un produs prin intermediulInternetului, din dou@ considerente: lise p@rea cel pu]in ciudat s@achizi]ioneze online, datorit@ mentalit@]iic@ trebuie s@ palpeze produsul, sau leera team@ de fraud@, din cauza multi-tudinii de articole de pres@ care medi-atizau Internetul ca “t@râmul nim@nui”,un mediu unde nu exist@ control, nu

exist@ legi, un mediu anarhic în care,dac@ furi, nu e}ti prins sau pedepsit.Din punct de vedere al website-urilorde comer] electronic, acestea aveaumai degrab@ un rol informativ – de tip“catalog de produse” – pu]ini optânds@ cumpere online. Nici m@car cei carevizitau astfel de site-uri nu erau mul]i.Statisticile de la acea vreme ne arat@c@ siteuri precum Okazii.ro ar fi avutaproximativ 72 de tranzac]ii pes@pt@mân@, Rate.ro – 48 de tranzac]iipe s@pt@mân@, iar eMania.ro – aproape24 de tranzac]ii. Cifre care vorbesc dela sine despre nivelul redus de dez-voltare al pie]ei române}ti de comer]electronic din anii 2001/2002.Abia la 3 ani de la lansarea magazinu-lui online eMag, la începutul anului2004, RomCard împreun@ cu organi-za]iile interna]ionale emitente de car-duri, Visa }i MasterCard, implementea -z@ standardul de securitate 3D Secure– moment din care posesorii de cardpot pl@ti online, iar pia]a româneasc@de comer] electronic beneficiaz@ deprimele statistici oficiale în ceea ceprive}te tranzac]ionarea prin Internet.În februarie 2004, organiza]iile emitentede carduri – Visa }i MasterCard – aulansat în România programul de secu-ritate 3D Secure, respectiv Verified byVisa }i MasterCard Secure Code.Momentul a reprezentat începutulcomer]ului electronic românesc. Înultimul trimestru al anului 2003,RomCard a configurat primele b@nci în3D Secure atât pe activitatea deemitere, cât }i de acceptare (BCR,Raiffeisen Bank, Banca łiriac) }i AlphaBank pe emitere sub sigla Visa. Înprezent, num@rul b@ncilor care auimplementat 3D Secure, a ajuns la 8,prin aderarea Romexterra Bank }i CECBank (emitere) }i a BRD-GSG }i BancaTransilvania (emitere }i acceptare).Implementarea 3D Secure a însemnat,îns@, }i un pionierat pentru zonaEuropei de Est, România fiind singura]ar@ din zon@ în care Visa }i Master -Card au promovat noul standard desecuritate. De altfel, la nivel de mapa-mond, mai existau doar trei ]@ri careexperimentau acest standard, respectivSpania, Marea Britanie }i Portugalia.România a avut o pozi]ie privilegiat@ }i}ansa de a deveni centrul de procesareal pl@]ilor online din regiune.Magazinele online din ]@rile vecine caBulgaria sau Ungaria, începuser@ în2005 s@ proceseze pl@]ile online prinb@ncile române}ti. De asemenea, un

num@r tot mai mare de comercian]i dinSUA }i Canada preferau procesareapl@]ilor prin România, având în vederec@ nu dispuneau de tehnologia 3DSecure, iar comisioanele bancare erauprintre cele mai mici. Astfel, cifrele detranzac]ionare cre}teau vertiginos de lao lun@ la alta, întreaga pia]@ fiindextaziat@ de performan]ele înregistrateîn comer]ul electronic.În schimb, raportul pentru 2004 f@cutpublic de Visa Interna]ional, ar@ta c@de]in@torii de carduri Visa din Româniaau cheltuit mai mult în magazineleonline din str@in@tate, decât în celeromâne}ti. Din suma total@ de 4,6 mi -lioane USD, tranzac]ionat@ online deposesorii de carduri Visa din România,aproximativ 80& au reprezentat cheltu-ieli în magazinele online din afara ]@rii.De cel mai mare succes se bucuraumagazinele virtuale din SUA, undede]in@torii români de carduri Visa aucheltuit aproape jum@tate (43&) dinvaloarea total@ a tranzac]iilor electro -nice. Alte magazine virtuale din careromânii au f@cut cump@r@turi impor-tante, au fost cele din Italia (16& dinsuma total@ a cheltuielilor) }i din MareaBritanie (15&).Nu acela}i lucru se poate spune desprede]in@torii de carduri Visa din str@i -n@tate care au fost mai pu]in atra}i deprodusele }i serviciile oferite de maga-zinele române}ti, efectuând cump@r@turide doar 1,17 milioane USD, compara-tiv cu 3,68 milioane USD, cât au chel-tuit românii.Dac@ acest raport reu}e}te s@ fie inver-sat, atunci pia]a comer]ului electronicdin România va putea aduce un avan-taj participan]ilor, în ciuda crizei eco-nomice.Comer]ul electronic românesc aînceput, doar de la sfâr}itul anului2005, s@ î}i arate adev@rata lui valoare.Propor]ia de tranzac]ii generate de car-duri române}ti în magazinele online s-a inversat fa]@ de prima jum@tate aanului 2005: dac@ pân@ atunci, peste90& din tranzac]ii erau generate decarduri emise în str@in@tate, dinmomentul restric]ion@rii cross-border,majoritare au devenit tranzac]iile cucarduri autohtone }i doar 10& erau, înacel moment, generate de carduri înalte valute. Fapt care, pe de o parte,putea fi privit optimist pentru c@ celpu]in cuno}team adev@rata valoare apie]ei de comer] electronic purromâneasc@.Putem s@ remarc@m, pân@ în anul

2006, încerc@ri timide de a face comer]electronic, majoritatea siturilor fiind defapt extinderi ale afacerilor existente înretailul clasic. Companiile, de obicei, î}if@ceau un site care s@ reprezinte firma}i care avea }i o component@ de aad@uga în co}”. Nu putem vorbi devolume în aceast@ perioad@ sau deînregistr@ri, pentru c@ no]iunea în sinede comer] electronic era asimilat@ unuicanal de marketing suplimentar, dese-ori privit speculativ }i nereglementat.Cre}terile au continuat }i în 2007, dar,cre}terea cea mai impresionant@ peransamblu pe care putem s@ oremarc@m este de la anul 2007 la2008. Conform Trafic.ro, cre}terea estede 250&. Neajunsul sistemului folositde Trafic.ro, în 2008, este îns@ auto-clasificarea companiilor în sistem }iastfel sunt clasificate aici toate acti -vit@]ile care au leg@tur@ în sensul largcu comer]ul electronic }i nu numaimagazinele online.Actorii de pe aceasta pia]@ ar trebui s@se orienteze spre produse puternice.Produsele puternice desemneaz@ cate-gorii de produse care sunt foarte bineprecizate ca public ]int@, care pot inter-fera cu celelalte categorii, dar care tre-buie privite ca entit@]i separate, pentruc@ pia]a este îndeajuns de mare s@ leconfere un procent important.

Un segment c@ruia nu cred c@ i s-aacordat aten]ia cuvenit@ în ultimii ani }icare trebuie s@ se repozi]ioneze, estereprezentat de magazinele dedicatecopiilor (de fapt pentru p@rin]i), undediversitatea produselor este foarte mare}i faciliteaz@ un u}or acces pe o pia]@care are o cerere ridicat@. Doar înultimul an au proliferat mai mult ma -gazinele dedicate copiilor, }i anumecele de jocuri }i juc@rii.Magazinele online din România, cucâteva excep]ii, nu sunt magazine mari.Cifra de afaceri medie pentru un mag-azin de talie mic@ este între 50 }i100.000 euro.Este important de men]ionat c@, într-unstudiu de la sfâr}itul anului 2008, real-izat de A.N.C., majoritatea celor ches-tiona]i au declarat c@ a}tept@rile pentruanul ce vine sunt optimiste, vizând ocre}tere a cifrei de afaceri. Analiza peperioada previzionat@ (3 ani, pân@ în2011) demonstreaz@ c@, la finalulperioadei, majoritatea a}teapt@ o cre}terede peste 150& a afacerilor, adic@ ocre}tere de peste 50& pe an, lucru caredin punctul meu de vedere are o prob-abilitate mare de realizare. Aceasta pre-supune îns@ o mai bun@ apreciere }icunoa}tere a fenomenelor de comer]electronic, din partea juc@torilor, }i unmai mare grad de maturitate.

Comer]ul electronic neafectat de criz@

conf. univ. dr. R@zvan {ERBU

CEC - Bank, Bucure}ti