dacie dezvoltare antreprenorială pentru competitivitate ... studiu oportunitati.pdf ·...

DACIE – Dezvoltare Antreprenorială pentru Competitivitate prin Inovaţie şi Ecoeficienţă - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Investeşte în oameni!

CENTRUL PENTRU EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI DEZVOLTARE

SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

1

Applied research study

Target development regions: SOUTH WEST,

SOUTH, SOUTH EAST - ROMANIA

Entrepreneurial Development Opportunities

Prepared by:

Foundation Center for Entrepreneurship and Executive

Development Romania - CEED Romania

IPA SA - Research & Development, Engineering and

Manufacturing for Automation Equipment and Systems

Youth Forum Association

April 2012





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

2

STUDIU OPORTUNITATI DEZVOLTARE ANTREPRENORIALA

Regiuni tinta ale proiectului: SUD VEST, SUD, SUD EST

Realizat in cadrul Activitatii 4 de catre:

Fundatia CEED Romania

IPA SA Bucuresti

Asociatia Forumul Tinerilor





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

3

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI .................................................................................... 5

1.1. Obiectul lucrării ............................................................................. 5

1.2. Prezentare generală....................................................................... 5

1.3. Respectarea regulilor privind impactul asupra

mediului şi respectarea eticii profesionale ...................................... 11

1.4. Obiective urmărite ....................................................................... 12

2. REALIZAREA LUCRĂRII ................................................................... 13

2.1. Metodologia utilizată ................................................................... 13

2.1.1. Obiectivele şi indicatorii vizaţi.................................................. 13

2.1.2. Date de intrare ......................................................................... 14

2.1.3. Procesarea informaţiilor .......................................................... 15

2.1.4. Redactarea raportului .............................................................. 15

2.2. Analiza de documente ................................................................. 16

2.3. Analiza de teren ........................................................................... 17

2.4. Rezultate obţinute ........................................................................ 19

2.4.1. Oportunităţi de afaceri ce decurg din politici şi

strategii .............................................................................................. 19

2.4.2. Rezultatele analizei de teren (întreprinzători) ......................... 28

2.4.3. Rezultatele analizei de teren (autorităţi publice şi

actori relevanţi) .................................................................................. 42





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

4

3. CONCLUZII ......................................................................................... 45

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................... 50

ANEXE ..................................................................................................... 49

Anexa nr. 1 Lista documentelor analizate ......................................... 50

Anexa nr. 2 Chestionare .................................................................... 56

Anexa nr. 3 Ghiduri interviu ............................................................... 68

Anexa nr. 4 Tabele rezultate anchetă de teren ................................. 72





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

5

1. GENERALITĂŢI 1.1. Obiectul lucrării Obiectul lucrării îl constituie elaborarea documentaţiei aferente proiectului:

DACIE – Dezvoltare Antreprenorială pentru Competitivitate prin Inovaţie şi Ecoeficienţă

Activitatea 4. Elaborare studiu oportunităţi dezvoltare antreprenorială

Baza legală a lucrării o constituie: - Contractul de Finanţare POSDRU/92/3.1/S/48309, încheiat între Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) şi Fundaţia "Centrul pentru Educaţie Economică şi Dezvoltare în România - CEED România" în calitate de Solicitant - Coordonator proiect; - Acordul de Parteneriat nr. 5 / 14.07.2009, încheiat între Fundaţia "Centrul pentru Educaţie Economică şi Dezvoltare în România - CEED România", IPA S.A. Bucureşti şi Asociaţia Forumul Tinerilor. 1.2. Prezentare generală Proiectul va contribui la realizarea obiectivelor Axei Prioritare 3 şi DMI 3.1. prin dezvoltarea culturii antreprenoriale în regiunile ţintă, stimulând - celor care nu sunt încă întreprinzători - dorinţa de a iniţia o





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

6

afacere şi dezvoltând - celor ce au demarat deja afaceri - abilităţile manageriale şi capacitatea de a utiliza oportunităţile pieţei şi factorii de creştere a competitivităţii. Prin fructificarea potenţialului antreprenorial din cele 3 regiuni şi investiţiile în capitalul uman, se vor dezvolta şi crea noi întreprinderi şi noi locuri de muncă, proiectul contribuind astfel în mod nemijlocit la atingerea obiectivului general al POS DRU. Prin dezvoltarea afacerilor, în special în domenii eco- şi energo-eficiente, proiectul va permite membrilor grupului-ţintă îmbunătăţirea statutului lor economic şi social, realizarea unui standard de viaţă superior pentru ei şi familiile lor şi protejarea mediului/ resurselor locale. Includerea lor în parteneriate cu firme de succes din regiune va întări capacitatea de asociere, stimulând implicarea în viaţa economică şi socială şi accesul la servicii inovative de sprijin pentru şi între întreprinzători. Prin continuarea legăturilor şi serviciilor de sprijin în cadrul acestor structuri va fi asigurată sustenabilitatea proiectului. Introducerea de noi metode organizaţionale şi realizarea unor parteneriate cu firme puternice din regiune, precum şi transferul de bune practici din alte state UE vor conduce la dezvoltarea competitivităţii firmelor din grupul-ţintă şi la o creştere economică generală a regiunilor. Marile provocări ale regiunilor selectate sunt: manifestarea accentuată a efectelor crizei economice datorată în primul rând neadaptării firmelor şi forţei de muncă la noile schimbări tehnologice şi la cerinţele/ standardele pieţei; imobilitatea antreprenorială şi precaritatea serviciilor de sprijin pentru IMM; degradarea mediului înconjurător şi agravarea dezechilibrelor ecologice; precum şi persistenţa fenomenului sărăciei. Prezentul proiect ajută la rezolvarea unora din aceste provocări şi la diminuarea disparităţilor regionale existente între regiunile de dezvoltare stimulând creşterea competitivităţii prin accelerarea introducerii de tehnologii moderne, inovative, axate pe transformarea şi crearea unui mediu favorabil de dezvoltare, susţinând eco-dezvoltarea prin valorificarea optimă a resurselor materiale şi umane şi protecţia mediului înconjurător.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

7

Grupul-ţintă cuprinde 1.500 de beneficiari direcţi şi indirecţi, bărbaţi şi femei, din regiunile Sud, Sud-Est şi Sud-Vest, din care: 300 manageri, 700 angajaţi, 300 întreprinzători şi 200 persoane care doresc să iniţieze o activitate independentă. Nevoile grupului-ţintă au fost identificate pe baza studiilor şi rapoartelor relevante şi a experienţei partenerilor rezultate din activităţile desfăşurate în regiunile selectate. Proiectul răspunde adecvat nevoilor grupului-ţintă printr-un complex integrat de servicii: acţiuni de conştientizare, informare şi formare antreprenorială şi managerială, mentorat, dezvoltarea spiritului asociativ prin contacte şi schimb de bune practici europene. Toate aceste domenii au fost abordate până în prezent doar puţin, parţial şi disparat. Nevoi de motivare şi informare în afaceri Proiectul include o campanie de informare, conştientizare şi motivare antreprenorială ce va promova formarea continuă, inovarea şi ecoeficienţa. Prezentarea oportunităţilor de afaceri şi exemplelor de succes în afaceri va contribui la schimbarea mentalităţii prin promovarea unor modele în afaceri. Vor fi astfel stimulate interesul şi încrederea persoanelor din regiunile selectate de a se implica în activităţi economice care să le ofere oportunităţi de dezvoltare. O dimensiune esenţială în modelul inovativ propus este promovarea exemplelor practice de succes în afaceri. Contactul direct, nemijlocit şi sistematic între mentori şi întreprinzătorii la început de drum sunt cea mai eficientă cale de stimulare a spiritului antreprenorial, prin transfer de experienţă, idei, informaţii şi soluţii practice. Nevoi de formare O dimensiune semnificativă a proiectului constă în pachetul consistent de formare de care vor beneficia 300 de persoane ce doresc să înceapă propria afacere. Cursurile de formare în managementul întreprinderii vor contribui la dezvoltarea competenţelor necesare, vor oferi informaţii relevante şi le vor facilita conturarea ideilor de afaceri. Cursurile pentru 800 de manageri/ angajaţi/ patroni vor trata, pe lângă





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

8

tehnici moderne de conducere, teme privind folosirea TIC în afaceri, metode şi tehnologii moderne de inovare intensivă în condiţii de dezvoltare durabilă, aplicarea progresivă şi permanentă a ecoeficienţei şi eco-proiectării, utilizarea sporită a energiilor alternative şi regenerabile, legislaţia şi practica europeană privind egalitatea de şanse. Experienţa îndelungată a partenerilor în promovarea IMM arată ca implicarea nemijlocită a oamenilor de afaceri, experienţa practică împărtăşită şi caracterul aplicativ al instruirii potentează impactul pozitiv şi sustenabil al cursurilor. De aceea, cursurile vor avea un puternic caracter practic şi vor fi urmate de servicii de mentorat pentru întreprinzătorii la start. Nevoia de locuri de muncă Implicit, prin toate activităţile propuse, proiectul va contribui la crearea de noi locuri de muncă mai sigure şi stabile, de către întreprinzători şi pentru întreprinzători, în cadrul firmelor deţinute, conduse şi create de către beneficiarii proiectului. La sfârşitul proiectului, cel puţin 75 dintre beneficiari vor fi pregătiţi să înceapă propria afacere. Valoarea adăugată Prin includerea în proiect a întreprinzătorilor actuali/ managerilor, alături de întreprinzători potenţiali şi furnizarea unui pachet integrat şi adecvat de servicii de sprijin, valoarea adăugată a proiectului se structurează pe mai multe niveluri:

- investiţii semnificative în capitalul uman prin numărul de persoane care vor beneficia de pachetul de instruire ce le va oferi o specializare adecvată, le va permite să facă faţă cerinţelor pieţei şi să creeze noi locuri de muncă; - crearea de parteneriate şi intensificarea contactelor în reţele de IMM europene, fapt ce va spori competitivitatea firmelor româneşti.

Un element de incontestabilă valoare adăugată a proiectului este promovarea unor metode noi, inovatoare de stimulare a antreprenoriatului, precum mentoratul, relativ puţin cunoscut şi practicat în România, precum şi platforma software ce va fi creată. Deşi deosebit





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

9

de moderne şi eficiente pe plan internaţional, în condiţiile actuale, astfel de servicii nu ar fi putut fi finanţate în regiunile ţintă din surse private, în perioada imediat următoare. Strategii şi politici europene Prin promovarea antreprenoriatului, proiectul se înscrie în obiectivele Strategiei Lisabona revizuită în 2005 privind creşterea dezvoltării economice şi a gradului de ocupare şi în cele privind creşterea competitivităţii şi a ocupării din cadrul Liniilor Directoare Integrate pentru Creştere şi Ocupare 2008-2010, care prevăd până în 2010 creşterea ratei de ocupare la 70%. Prin dezvoltarea competentelor în tehnologii moderne, ecoeficiente, proiectul răspunde obiectivelor Strategiei Europene de Dezvoltare Durabilă reactualizată în 2006 şi Planului de acţiune privind consumul şi producţia durabile şi politica industrială durabilă, 16.7.2008 COM(2008) 397 final. Strategii şi politici naţionale Proiectul se încadrează în priorităţile Programului Naţional de Reforme privind îmbunătăţirea adaptabilităţii întreprinderilor şi lucrătorilor şi Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi contribuie la atingerea obiectivelor POS DRU, în particular ale DMI 3.1 şi strategiilor regionale de dezvoltare, prin faptul că promovează activ cultura antreprenorială, facilitează iniţierea de noi afaceri şi crearea de oportunităţi de ocupare prin angajarea pe cont propriu şi dezvoltarea IMM-urilor. Nevoia creării de locuri de muncă prin antreprenoriat Criza economică mondială a lovit din plin firmele româneşti. Productivitatea muncii din industrie în iunie 2009 a înregistrat o scădere cu 8,6% faţă de aceeaşi lună a anului 2008 şi, conform ONRC, numărul firmelor ce şi-au încetat activitatea în primul semestru din 2009 a crescut de 8 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut. Tendinţa va continua, lovind cu precădere zonele cu o dezvoltare mai scăzută, precum cele selectate în prezentul proiect. Faţă de numărul total de operatori economici înregistraţi în iunie 2009 la nivel naţional (100%), în regiunile Sud-Vest operau doar 7,5%, în Sud 10,4% şi în Sud-Est 11,4%





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

10

iar rata şomajului era, în toate trei, peste media naţionala de 5,8%: 8,2% în Regiunea SV, 6,8% în S şi 6,1% în SE (Buletinul Statistic INSSE/ iulie 2009). Mai mult, în anumite judeţe ale regiunilor alese, rata şomajului este aproape dublă faţă de cea naţională (ex: Mehedinţi 10,3%, Teleorman 9,2%, Galaţi 8,9%, Dolj 8,7% sau Ialomiţa 8,1%). Crearea de noi locuri de muncă va fi posibilă doar prin înfiinţarea/ dezvoltarea de IMM-uri în domenii noi, care să răspundă punctual cererii actuale a pieţei locale, regionale şi europene. Nevoi privind motivarea şi informarea antreprenorială În România, numărul şi densitatea IMM-urilor - motorul creşterii economice şi creării de locuri de muncă - sunt printre cele mai scăzute din UE. Conform raportului anual elaborat de MIMMC, cele 3 regiuni ţintă au cel mai redus număr de IMM/1.000 locuitori după regiunea NE. Printre cauzele identificate, se numără stadiul incipient al culturii antreprenoriale, teama de risc şi lipsa de tradiţie, de modele şi abilităţi specifice şi lipsa de informare sistematică asupra oportunităţilor şi modalităţilor de demarare a unei afaceri. Pentru ca antreprenoriatul să devină o alegere atractivă pentru carieră e nevoie de modele de succes care să creeze atitudini favorabile dezvoltării afacerilor proprii. Raportul CEBR 2007 privind antreprenoriatul din România a relevat importanţa unui model antreprenorial pentru cei care au început o afacere, 38,60% din întreprinzători raportând la startul afacerii prezenţa în familie a unui întreprinzător. Reiese nevoia de schimbare a mentalităţilor prin informare, creşterea încrederii şi a spiritului antreprenorial în regiune. Nevoi privind formarea antreprenorială/ managerială Rata de supravieţuire a IMM-urilor după primul an de funcţionare este în medie sub 63%, faţă de circa 74% în UE (Raport Anual al Sectorului IMM, 2007). Cauza principală este lipsa cunoştinţelor şi abilitaţilor manageriale care să permită inovarea şi creşterea competitivităţii. Regiunile de dezvoltare selectate au printre cele mai joase rate de inovare comparativ cu regiunea Bucureşti-Ilfov (72,49%): 31,73% în regiunea S-E, 28,04% în Sud şi 21,35% în S-V, iar participarea la formarea continuă este redusă. Necesitatea respectării





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

11

acquis-ului şi alinierea la valorile UE creează nevoi noi de formare privind protecţia mediului, dezvoltarea durabilă şi egalitatea de şanse. Societatea bazată pe cunoaştere determină, în plus, nevoia de actualizare a competenţelor managerilor privind introducerea inovării şi a TIC în afaceri. Aşadar, instruirea continuă este o necesitate urgentă în regiunile selectate. 1.3. Respectarea regulilor privind impactul asupra mediului şi respectarea eticii profesionale În modul în care a fost conceput şi realizat proiectul „DACIE – Dezvoltare Antreprenorială pentru Competitivitate prin Inovaţie şi Ecoeficienţă”, componentele sale de bază nu pot afecta nici ambientul în care se desfăşoară studiile, cursurile sau alte activităţi şi nici fiinţele vii care vin în contact cu aceste componente. Se respectă toate reglementările legislative, normativele tehnice şi standardele în vigoare privitoare la:

- protecţia mediului înconjurător (OUG nr. 195 / 2005 „Legea privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovarea” cu completările şi modificările ulterioare şi cele conexe specifice lucrării);

- asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă (Legea nr. 319 / 2006 „Legea securităţii şi sănătăţii în muncă” şi cele conexe specifice lucrării);

- prevenirea riscurilor tehnice/ tehnologice/ umane şi de altă natură, aplicabile la lucrările de cercetare-proiectare.

De asemenea, toate posibilele diferende legate de etică îşi găsesc soluţionarea în baza Legii 206/2004 “Etica în activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare”, plecând şi de la Acordul de Parteneriat, care angajează ferm părţile pentru soluţionarea corespunzătoare a responsabilităţilor instituţionalizate, garantarea corectei colaborări în şi între instituţii, inclusiv la nivelul personalului fiecăruia şi între acesta şi cel al celorlalte unităţi partenere, respectiv şi în relaţiile cu Autoritatea contractantă şi cu beneficiarii.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

12

Principalele aspecte etice implicate în realizarea proiectului, pe lângă cele de realizare efectivă a angajamentelor, sunt legate de soluţionarea dreptului de utilizare publică a unor informaţii ori părţi ale acestora, protejate de drepturi de proprietate intelectuală. De regulă, acest aspect se rezolvă prin evidenţierea precisă a informaţiei preluate şi citarea sursei, dacă informaţia a fost deja publicată ori comunicată într-un mod determinat, respectiv obţinerea acordului autorului pentru oricare dintre modurile de utilizare a creaţiei. Rezultatele proiectului care nu conduc la naşterea unor drepturi de proprietate intelectuală vor fi diseminate pe scară largă cu acordul partenerilor şi recunoscute implicit creatorilor participanţi/ parteneri. De asemenea, autorii proiectului îşi propun să gestioneze aplicaţia astfel încât să nu fie publicate ori să ajungă la public informaţii incriminate de etică, morală ori de lege. 1.4. Obiective urmărite Obiectivul general:

Dezvoltarea culturii antreprenoriale, a capacităţilor manageriale şi spiritului inovativ ale întreprinzătorilor din Regiunile Sud, Sud-Est şi Sud-Vest pt. crearea/ dezvoltarea firmelor şi generarea de noi locuri de muncă în domenii noi, înalt tehnologice şi eco-eficiente.

Obiective specifice:

- Consolidarea, din perspectiva dezvoltării durabile, a culturii antreprenoriale în Regiunile Sud, S-E, şi S-V prin promovarea atitudinii pozitive faţă de antreprenoriat şi dezvoltarea unei culturi eco-conştiente; - Îmbunătăţirea competenţelor antreprenoriale/ manageriale ale întreprinzătorilor, managerilor şi angajaţilor IMM din regiunile ţintă





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

13

în vederea iniţierii de activităţi independente/ dezvoltării firmelor şi creării de locuri de muncă; - Crearea de sisteme integrate, inovative, sustenabile şi replicabile la nivel naţional de servicii de formare, consultanţă şi mentorat pt. stimulare antreprenoriat şi dezvoltare managerială; - Identificarea de noi oportunităţi de afaceri în domenii moderne, înalt tehnologice şi eco-eficiente şi dezvoltarea capacităţii întreprinzătorilor din regiunile selectate de a le materializa în idei de afaceri de succes; - Dezvoltarea capacităţii beneficiarilor proiectului de a promova parteneriate şi de a asimila bune practici europene în domeniul dezvoltării antreprenoriatului şi competitivităţii.

2. REALIZAREA LUCRĂRII Obiective curente:

Activitatea 4. Elaborare studiu oportunităţi dezvoltare antreprenorială Rezultate anticipate Activitatea 4. - raport elaborat.

2.1. Metodologia utilizată 2.1.1. Obiectivele şi indicatorii vizaţi Unul dintre rezultatele estimate ale proiectului „DACIE – Dezvoltare Antreprenorială pentru Competitivitate prin Inovaţie şi Ecoeficienţă” îl reprezintă elaborarea unui Studiu asupra oportunităţilor de dezvoltare antreprenorială în cadrul celor trei regiuni de dezvoltare ale României vizate de proiect: Sud, Sud-Est şi Sud-Vest.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

14

Studiul va contribui în mod direct la îndeplinirea unuia dintre obiectivele specifice ale proiectului, respectiv „Identificarea de noi oportunităţi de afaceri în domenii moderne, înalt tehnologice şi eco-eficiente şi dezvoltarea capacităţii întreprinzătorilor din regiunile selectate de a le materializa în idei de afaceri de succes”. Metodologia de cercetare elaborată în cadrul proiectului DACIE la Activitatea 4.1. s-a utilizat pentru identificarea, pentru fiecare regiune în parte, a oportunităţilor de creare/ dezvoltare afaceri, cu accent pe tehnologii noi, eco-eficiente. 2.1.2. Date de intrare Studiul asupra oportunităţilor de dezvoltare antreprenorială în cadrul celor trei regiuni de dezvoltare ale României vizate de proiect (Sud, Sud-Est şi Sud-Vest) a pornit de la analiza nevoilor de dezvoltare ale fiecărei regiuni selectate, resursele disponibile şi accesate, strategiile şi politicile locale, tradiţiile economice, comerciale şi culturale, alături de bunele practici europene de dezvoltare antreprenorială în domenii inovative şi eco-eficiente. Analiza privind oportunităţile de dezvoltare antreprenorială regionale s-a bazat atât pe surse documentare (prezentate în cadrul raportului elaborat la Activitatea 4.2.), cât şi pe informaţiile colectate cu ajutorul chestionarelor completate de către persoane din cadrul autorităţilor publice (de ex. Camere de Comerţ), alţi actori relevanţi (de ex. asociaţii profesionale), precum şi alte persoane din cadrul firmelor existente (întreprinzători şi angajaţi), din regiunile de dezvoltare Sud, Sud-Est şi Sud-Vest (prezentate în cadrul raportului elaborat la Activitatea 4.3.). Ca surse documentare au fost utilizate cu precădere documentele oficiale oferite de către Agenţiile de Dezvoltare Regionale, respectiv Planurile de Dezvoltare Regionale, Planurile Regionale de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Planurile Regionale de Acţiune pentru





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

15

Învăţământ, precum şi datele statistice oferite de către Institutul Naţional de Statistică. De asemenea, au fost utilizate surse electronice de informaţii privind bunele practici europene de dezvoltare antreprenorială în domenii inovative şi eco-eficiente. 2.1.3. Procesarea informaţiilor Pentru ca informaţiile colectate să poată fi analizate este necesară o prelucrare prealabilă a lor. Prelucrarea a fost făcută atât manual cât şi cu ajutorul calculatorului electronic. Informaţiile s-au prelucrat în mod diferit în funcţie de sursa de la care au fost obţinute şi de instrumentele cu ajutorul cărora au fost recoltate. Pentru informaţiile colectate din surse documentare, prelucrarea a fost realizată de către echipa de cercetare, prin analize calitative şi cantitative adecvate, utilizând experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului în alte cercetări. Prelucrarea informaţiilor rezultate din ancheta de teren s-a făcut cu ajutorul calculatorului de tip PC, prin intermediul unei baze de date tabelară (utilizând programul Excel), după verificarea şi validarea manuală a fiecărui chestionar. Nu s-au validat acele chestionare şi ghiduri de interviu care aveau un număr mare de întrebări fără răspuns sau la care lipseau răspunsurile la întrebările privind încadrarea persoanelor chestionate în grupurile-ţintă. 2.1.4. Redactarea raportului Redactarea raportului de cercetare este ultima etapă a unei cercetări sociologice şi a respectat următorii paşi:

a) s-a elaborat mai întâi o schiţă a raportului. Aceasta permite punerea în ordine logică a tuturor informaţiilor disponibile; formează convingerea că sunt cuprinse toate problemele importante, permite crearea imaginii raportului în întregime şi operarea cu mai multă uşurinţă a schimbărilor care se impun;





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

16

b) s-a procedat apoi la redactarea propriu-zisă a raportului, care trebuie să fie concis. Conciziunea solicită, de regulă, mai mult timp autorilor, dar dă mai multă forţă raportului şi scurtează timpul de lectură pentru beneficiari; c) după ce raportul a fost redactat, s-a procedat la o analiză critică a acestuia de către autori, cu participarea şi a altor specialişti colaboratori. În cadrul acestei dezbateri, autorii au răspuns la câteva întrebări, printre care: sunt destul de clare ideile expuse în raport ? concluziile de bază ale raportului, aprecierile critice şi propunerile sunt susţinute de argumente suficiente, plauzibile ?

2.2. Analiza de documente În vederea realizării “Studiului de oportunităţi de dezvoltare antreprenorială” din cadrul proiectului DACIE, analiza de documente (formă de cercetare indirectă), constituie atât o metodă prin care se selectează din diverse surse existente datele şi informaţiile necesare, cât şi o etapă de pregătire a cercetării în teren, ca formă metodologică de completare a cercetării de birou. Informaţiile care provin din analiza documentelor reprezintă punctul de plecare în strategia generală a unei cercetări. Ele pot asigura o cantitate apreciabilă de date şi cunoştinţe, uneori chiar tot volumul necesar pentru realizarea obiectivelor unei cercetări, permiţând evidenţierea unor legităţi, direcţii şi proporţii privind evoluţia fenomenelor de interes. Metoda oferă posibilitatea de formare a unei imagini de ansamblu privind problematica urmărită şi de formulare a unor anumite ipoteze şi concluzii preliminare, pe baza cărora se pot proiecta obiectivele, metodologia şi instrumentele specifice cercetării de teren (directe). Pentru analiza de documente realizată la Activitatea 4.2. s-au folosit următoarele surse de informare:





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

17

- documente strategice elaborate de către instituţii centrale guvernamentale (ministere, agenţii etc.); - literatură de specialitate, cercetări efectuate în perioade anterioare (lucrările Comisiei Naţionale pentru Statistică: recensăminte, publicaţii demografice, înregistrări speciale, bugete de familie, anuare statistice etc.); - legislaţia pe plan naţional şi internaţional; - informaţii oferite de organisme similare internaţionale, guvernamentale, interguvernamentale sau aparţinând diferitelor comunităţi zonale (Uniunea Europeană etc.) sau care aparţin de comunitatea mondială (ONU, UNICEF, UNESCO etc.).

De asemenea, au fost folosite ca surse de informare proiecte din cadrul programelor operaţionale (POR, POSDRU, PHARE etc.), precum şi referate ştiinţifice. Culegerea acestor informaţii s-a caracterizat prin veridicitate, obiectivitate, validitate şi grad înalt de încredere al surselor utilizate. Lista documentelor studiate în cadrul activităţii 4.2. Analiza de documente, este prezentată în Anexa nr. 1 la prezentul raport. 2.3. Analiza de teren Din multitudinea de metode de lucru şi instrumente practice oferite de metodologia de cercetare sociologică, a fost aleasă ancheta pe bază de chestionar. Pentru obţinerea unor informaţii cât mai corecte, s-au realizat mai multe tipuri de chestionare, personalizate în funcţie de caracteristicile grupurilor-ţintă, respectiv persoane din cadrul autorităţilor publice (de ex. Camere de Comerţ), alţi actori relevanţi (de ex. asociaţii profesionale), precum şi alte persoane din cadrul firmelor existente (întreprinzători şi





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

18

angajaţi). Cele trei variante de chestionare elaborate sunt prezentate în Anexa nr. 2 la prezentul raport. Chestionarele au fost elaborate în conformitate cu tehnicile de structurare prezentate în Metodologia de cercetare elaborată la Activitatea 4.1. şi au fost difuzate la nivelul celor trei regiuni vizate. S-a urmărit, pe cât posibil, realizarea unei distribuţii uniforme a respondenţilor pe categorii de vârstă şi sex. Chestionarele au o dimensiune relativ redusă (maxim 20 de întrebări) pentru a nu obosi persoana intervievată şi conţin întrebări referitoare la numele, vârsta, nivelul studiilor şi datele de contact ale persoanei intervievate, încadrarea persoanei în grupurile-ţintă, experienţa antreprenorială şi situaţia regională. De asemenea, pentru creşterea gradului de difuzare în teritoriu, chestionarul adresat întreprinzătorilor şi angajaţilor a fost implementat în pagina de web a proiectului la adresa http://www.dacie.ro/quest4.php, astfel încât persoanele care se înscriu la stagiile de formare oferite grupurilor ţintă să poată completa chestionarul on-line. În plus, pentru persoanele din cadrul autorităţilor publice şi asociaţiilor profesionale care au putut fi abordate direct, au fost elaborate ghiduri de interviu, conţinând întrebări relevante pentru aceste cazuri particulare. Cele două variante de ghiduri de interviu sunt prezentate în Anexa nr. 3 la prezentul raport. Atât în cazul chestionarelor cât şi în cazul ghidurilor de interviu, întrebările au fost formulate în aşa fel încât, din analiza răspunsurilor primite, să se poată forma o imagine corectă asupra situaţiei regionale, cu accent pe:

atitudinea autorităţilor publice faţă de întreprinzătorii privaţi;

modul în care mediul economic local favorizează dezvoltarea afacerilor private;

factorii care influenţează negativ sau pozitiv dezvoltarea unei firme;

http://www.dacie.ro/quest4.php





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

19

nivelul de informare privind sursele de finanţare europene;

necesarul de sprijin (consultanţă) pentru dezvoltarea afacerilor persoanelor intervievate;

necesarul de cursuri de formare în domeniul dezvoltării antreprenoriale.

În urma desfăşurării anchetei în cadrul celor trei regiuni de dezvoltare ale României vizate de proiect, s-au colectat un număr de 60 chestionare fizice (pe hârtie) şi un număr de 12 ghiduri de interviu. De asemenea, prin intermediul facilităţii on-line oferită de pagina web a proiectului, au fost colectate informaţii de la un număr de 33 persoane. Dintre acestea, un număr de 2 chestionare şi un număr de 3 ghiduri de interviu au fost invalidate. În total au fost obţinute informaţii relevante de la un număr de 100 persoane, din care 24 persoane din Regiunea Sud, 64 persoane din Regiunea Sud-Vest şi 12 persoane din Regiunea Sud-Est. 2.4. Rezultate obţinute 2.4.1. Oportunităţi de afaceri ce decurg din politici şi strategii Regiunea de Dezvoltare Sud Caracteristici demo-geografice. Regiunea Sud este situată în partea de sud a României, având o suprafaţă de 34.453 km2 (14,45% din suprafaţa României), corespunzătoare judeţelor Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman. Regiunea are o reţea de localităţi alcătuită din 48 de oraşe (din care 16 municipii), 517 comune şi 2.018 de sate. Cele mai multe oraşe (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructură





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

20

deficitară, apropiată de cea a zonelor rurale. Numai 2 oraşe au peste 100.000 de locuitori (Ploieşti şi Piteşti). Economia regională. Trăsătura esenţială a Regiunii Sud este reprezentată de împărţirea acesteia în două sub-arii cu caracteristici geografice şi socio-economice diferite.

Partea de nord a Regiunii (judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Prahova) se caracterizează printr-un grad ridicat de industrializare, Prahova deţinând locul 1 pe ţară în ceea ce priveşte producţia industrială. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate de declinul unităţilor industriale, care a generat o rată ridicată a şomajului. Închiderea unor unităţi industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme economice şi sociale, în special în zonele urbane monoindustriale: Mizil, Moreni, Plopeni, Urlaţi, Costeşti şi Câmpulung-Muscel. Partea sudică a Regiunii (judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman) este o zonă tradiţional subdezvoltată, reprezentând al doilea buzunar de mare sărăcie în România. Ea se caracterizează prin preponderenţa populaţiei ocupate în agricultură. De altfel, suprafaţa judeţelor componente este reprezentată în întregime de câmpie. În anii ‘70, întreaga zonă a cunoscut o dezvoltare industrială artificială. În prezent, suportă impactul sever al procesului de tranziţie spre economia de piaţă, prin închiderea majorităţii unităţilor industriale reprezentative. Această situaţie caracterizează toate reşedinţele de judeţ, precum şi arealele adiacente ale oraşelor Turnu Măgurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Slobozia şi Feteşti. Potenţial de dezvoltare. Regiunea Sud are un important potenţial de dezvoltare economică, diferenţiat între nordul şi sudul regiunii. Astfel, în nord există importante resurse de subsol reprezentate de zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, cărbuni, sare etc., a căror prelucrare şi comercializare poate creşte valoarea adăugată din regiune. De cealaltă parte, în sudul regiunii există suprafeţe agricole întinse, care pot sta la





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

21

baza dezvoltării unei agriculturi specializate pe anumite tipuri de culturi, corespunzătoare condiţiilor pedologice din regiune. Contribuţia industriei la crearea PIB regional este de peste 30%, în special prin aportul întreprinderilor din industria chimică şi petrochimică (judeţele Prahova şi Argeş), maşini, echipamente şi mijloace de transport, materiale de construcţie (Prahova, Argeş şi Dâmboviţa), textile, confecţii şi alimentară. Oraşele Ploieşti, Piteşti şi Târgovişte se manifestă ca poli de dezvoltare şi ca centre de polarizare pentru noi activităţi industriale, în afara celor tradiţionale existente, inclusiv a investiţiilor străine. Industria reprezintă cea mai importantă ramură economică a Regiunii Sud dacă se are în vedere că întreprinderile din sectorul industrial au realizat 45,9% din cifra de afaceri totală din regiune (2003). Pe judeţe, cea mai ridicată cifră de afaceri în industrie este realizată de Prahova (38,0% din cifra de afaceri în industrie la nivelul regiunii), urmată de Argeş (33,3%), pe ultimul loc situându-se Călăraşi (4,0%). În regiune există 11 parcuri industriale, ştiinţifice şi tehnologice, turistice şi de agrement (o treime din numărul total de parcuri existente în România), 5 dintre acestea fiind localizate în judeţul Prahova. Potenţialul agricol al regiunii în general şi al părţii sudice în special este deosebit de ridicat (71,1% din suprafaţa totală reprezentată de suprafeţe agricole, din care 80,2% terenuri arabile). Potenţialul turistic al regiunii Sud, valorificat într-un mod adecvat şi ţinând cont de principiile durabilităţii, poate contribui esenţial la dezvoltarea economică şi socială a regiunii. Cele mai importante areale cu potenţial turistic sunt:

• staţiunile montane de pe Valea Prahovei - masivul Bucegi, localităţile turistice şi parcurile naturale situate în Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului; • staţiunile balneoclimaterice din regiune (Slănic Prahova, Vălenii de Munte, Pucioasa, Câmpulung-Muscel etc.);





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

22

• Dunărea, al cărui potenţial poate fi valorificat ca o alternativă la turismul montan, din nordul regiunii.

Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Caracteristici demo-geografice. Regiunea Sud-Vest, cu o suprafaţă de 29.212 km2 cuprinde cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj şi coincide, în mare, cu vechea regiune istorică Oltenia. Reţeaua de localităţi este constituită din 40 oraşe, dintre care 11 cu rang de municipiu şi 408 comune ce cuprind 2.066 de sate. Cele mai importante oraşe sunt Craiova (300.182 locuitori), Râmnicu-Vâlcea (111.701 locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.444 locuitori), Târgu Jiu (96.318 locuitori) şi Slatina (80.282 locuitori). Dintre oraşele mici (sub 20.000 locuitori), numeroase nu au o structură şi dezvoltare corespunzătoare: Vânju Mare, Dăbuleni, Scorniceşti etc. Economia regională. Structura şi repartizarea activităţilor economice la nivelul regiunii este determinată de resursele naturale, tradiţia în prelucrarea acestora, facilităţile tehnologice, capital, dar şi de sistemul de preţuri şi de funcţionarea adecvată a mecanismelor pieţei. Procesul de restructurare economică a făcut ca o mare parte din populaţia şomeră în vârstă din mediul urban să se orienteze către mediul rural, unde practică o agricultură de subzistenţă. Procentul mare al populaţiei rurale şi suprafaţa întinsă a terenurilor arabile, în special în partea sudică a regiunii, fac din agricultura sectorul predominant în economia regională. Astfel, numărul în creştere al persoanelor ocupate în agricultură şi fărâmiţarea terenurilor în urma reformei privind proprietatea, precum şi utilizarea unor tehnologii puţin avansate, au condus la o descreştere notabilă a productivităţii muncii în acest sector. Sectorul extractiv (cărbune energetic şi petrol) constituie încă o componentă importantă în economia regiunii. În judeţul Gorj se găsesc





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

23

cele mai multe întreprinderi cu profil extractiv. Spectaculoasa creştere a preţului energiei, determină o revigorare a activităţii în domeniu. După 1990, în condiţiile unui proces de restructurare a economiei relativ încet şi întârziat, întreprinderile cu capital majoritar de stat au devenit necompetitive. Din punct de vedere economic şi social, cea mai afectată zonă este zona minieră a Gorjului, unde dependenţa faţă de minerit rămâne semnificativă. Activităţile de extracţia a cărbunelui se află în recesiune, procesul de restructurare minieră începând doar din 1997. Judeţul Olt a fost de asemenea unul dintre judeţele unde procesul restructurării industriale a avut drept consecinţă pierderi de locuri de muncă. Dar, spre deosebire de judeţul Gorj, Oltul este un judeţ puternic agricol, o mare parte a angajaţilor din industrie reorientându-se către activităţi agricole. Evoluţia negativă din centrele monoindustriale (Balş, Tg. Cărbuneşti, Rovinari, Motru, etc.) nu a putut fi compensată prin activitatea productivă din unele ramuri recent privatizate. Trebuie menţionată mobilitatea redusă a forţei de muncă datorită în special inexistenţei spaţiilor de locuit ieftine. Industria lemnului din zona montană şi subcarpatică a înregistrat, în ultimii ani un recul puternic, din cauza reducerii capacităţii de export, urmare a devalorizării dolarului. Aceasta rămâne, în mare parte, tributară unei producţii cu valoare adăugată redusă, destinată unor pieţe puţin exigente (ţările nord-africane). Potenţial de dezvoltare. Construirea celor două axe prioritare de transport (formate din coridorul rutier IV şi coridorul VII - fluviul Dunărea), care vor traversa regiunea va mări gradul de accesibilitate al regiunii şi va impulsiona atragerea de investiţii, contribuind şi la o mai bună mobilitate a forţei de muncă. Nu în ultimul rând, derularea proiectelor va implica utilizarea resurselor umane proprii regiunii.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

24

În scopul atragerii investiţiei străine, România a înfiinţat de-a lungul Dunării, zone libere cu facilităţi fiscale, dar nici una din acestea nu se află în Oltenia. După construcţia podului Calafat-Vidin peste Dunăre, se aşteaptă ca oraşul Calafat va îndeplini condiţiile pentru a deveni Zona Libera: un punct cheie în traficul internaţional rutier, feroviar şi fluvial. Regiunea are o suprafaţă agricolă totală (de foarte bună calitate) de peste 1,8 milioane, reprezentând 12,3% din terenul agricol din România şi, de asemenea, beneficiază de importante resurse hidroenergetice (Dunărea, Oltul, Jiul) şi termoelectrice (bazinul carbonifer Jiu-Motru), Oltenia fiind cel mai important producător de energie – aproximativ 3/4 din totalul pe ţară. Agricultura reprezintă o resursă importantă pentru Regiunea Oltenia, cu peste 1 mil ha utilizate pentru cultura cerealelor (în special porumb şi grâu), a plantelor oleaginoase (mai ales floarea-soarelui), legume (soia, mazăre, fasole, roşii, varză, ceapă) şi fructe (mere, pepeni verzi, pepeni galbeni, struguri), cartofi, sfeclă de zahăr, producţia vinului de bună calitate. În 2004, suprafaţa agricolă a Olteniei era de 1.807.794 ha reprezentând 61.88% din totalul suprafeţei (2.921.169 ha). Există o perspectivă asupra agriculturii ecologice datorită utilizării reduse, în ultima decadă, a fertilizatorilor chimici. Regiunea beneficiază de un potenţial turistic diversificat, incluzând turismul montan şi cel speologic, balnear, ecoturismul, parcuri naturale, (peste 200 000 ha de arii protejate), turismul religios (peste 60 de mănăstiri şi biserici ortodoxe). Datorită poziţiei sale, a reliefului variat, a monumentelor vechi şi a tradiţiilor culturale, potenţialul turistic al Olteniei este foarte diversificat, fiind concentrat în 3 zone: Clisura Dunării – Porţile de Fier, Subcarpaţii Gorjului şi Vâlcii, cu însemnate monumente naturale (peşteri, chei, canioane, rezervaţii) şi arhitectonice (mânăstirile Vodiţa, Cozia, Turnu, Arnota, Lainici, Dintr-un Lemn, Cornetu, Govora, Tismana, Horezu, Polovragi), izvoare termale şi terapeutice (Olăneşti, Călimăneşti, Căciulata), saline terapeutice (Băile Govora, Ocnele Mari), cât şi Valea Oltului la nord de Râmnicu Vâlcea. O şansă deosebită





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

25

pentru dezvoltarea turismului montan oferă Valea Lotrului, unde staţiunea Voineasa ar putea oferi condiţii foarte bune pentru sporturi de iarnă, vânătoare, pescuit, alpinism şi drumeţie, şi staţiunea Rânca pentru schi. De asemenea, spaţiul rural oferă o ospitalitate veritabilă bazată pe un mediu nepoluat, calitatea vinului, gastronomia şi vestitele tradiţii folclorice ale Olteniei. Regiunea de Dezvoltare Sud-Est Caracteristici demo-geografice. Regiunea Sud-Est este situată în partea de sud-est a României, acoperind 35.762 km² sau 15% din suprafaţa totală a ţării, corespunzătoare judeţelor Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Reţeaua de localităţi a regiunii Sud-Est era alcătuită din 35 de oraşe (dintre care 11 municipii) şi 1.447 de sate (organizate în 354 de comune). Cel mai mare oraş al regiunii este Constanţa (307.447 locuitori), urmat de Galaţi (298.941 locuitori), Brăila (locuitori), Buzău (137.161 locuitori), Focşani (101.294 locuitori) şi Tulcea (92.676 locuitori). Economia regională. Specificul Regiunii Sud-Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a activităţilor industriale şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele industriale complexe izolate (Buzău, Focşani), areale cu specific turistic (litoralul şi Delta Dunării) şi întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole. Regiunii îi este caracteristică discontinuitatea în teritoriu a activităţilor industriale şi îmbinarea cu activităţi terţiare (comerţ, servicii, turism) şi agricole. Această situaţie este generată de specializarea intraregională. Astfel, Galaţi şi Constanţa sunt caracterizate de o rată mai mare a populaţiei ocupate în industrie, Buzău şi Brăila cu procente mai mari de populaţie ocupate în agricultură, Constanţa, Galaţi şi Tulcea în construcţie şi servicii.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

26

Deşi zonele Brăila - Galaţi, Constanţa - Năvodari au fost marcate de un puternic fenomen de disponibilizări, ultimii ani prezintă un oarecare reviriment al activităţilor industriale, respectiv un proces de stabilizare a întreprinderilor nou create pe platformele marilor complexe industriale restructurate. Astfel, pot fi menţionate atât întreprinderile (textile) care funcţionează la Brăila, cât şi Combinatul de la Galaţi, precum şi rafinăria de la Midia Năvodari. Un alt exemplu de revigorare a industriei îl reprezintă Buzău, unde au apărut numeroase întreprinderi noi, ca de exemplu cele de prelucrare superioară a lemnului şi sticlei. Spre deosebire de acest proces de oarecare stabilizare economică a marilor centre urbane, oraşele mici nu reuşesc să-şi găsească echilibrul, pierzând în continuare locuri de muncă (Babadag, Negru Vodă, Hârşova, Făurei, Tulcea, Măcin etc.). Aici nu există investiţii străine şi din cauza unei infrastructuri deficitare (drumuri, alimentări cu apă, canalizări etc.). Potenţial de dezvoltare. Regiunea Sud-Est dispune de o serie de resurse naturale, care valorificate corespunzător, pot juca un rol important în dezvoltarea economico-socială. Dintre acestea, cele mai importante sunt zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale (Subcarpaţii Buzăului, vestul judeţului Brăila şi sudul judeţului Galaţi), carierele de granit (Munţii Măcinului), sarea etc. Alt avantaj pe care regiunea îl poate valorifica este reprezentat de prezenţa portului Constanţa, secondat de porturile dunărene Galaţi, Brăila şi Tulcea. Legăturile acestora cu marile porturi ale lumii, pot fi folosite atât pentru a asigura materia primă necesară dezvoltării economiei regiunii, cât şi pentru a exporta bunuri produse atât în regiune, cât şi în restul ţării. Cel mai important potenţial pentru dezvoltarea regiunii este reprezentat însă de resursele turistice:

• Litoralul Mării Negre, care cuprinde 13 staţiuni, cu unităţi de cazare, tratament si agrement (hoteluri, moteluri, vile, campinguri) desfăşurate de-a lungul a 70 km de coastă între Năvodari şi Mangalia.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

27

• Delta Dunării, care prezintă o atracţie ştiinţifică şi un potenţial turistic ridicat, în special după includerea sa în 1990, împreună cu alte zone naturale adiacente, în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. • Regiunea beneficiază de un fond balnear deosebit, cu o veche tradiţie - Lacul Techirghiol, Eforie Nord (nămol curativ cu proprietăţi asemănătoare celui de la Marea Moartă). • Regiunea prezintă şi un cadru promiţător pentru dezvoltarea agro-turismului (Brăila, Galaţi şi Tulcea) cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare şi pescuit) în Insula Mică a Brăilei, Insula Mare a Brăilei etc. • Zona montană din Vrancea şi Buzău prezintă interes turistic prin staţiunile Soveja şi Lepşa şi zone turistice unice în ţară, cum ar fi: Vulcanii Noroioşi (Berca), peşterile de la Bozioru, Focurile Vii. • Patrimoniul cultural-istoric al regiunii: se remarcă cetăţile getice, romane, greceşti, bizantine şi locaşuri mânăstireşti, majoritatea fiind concentrate în judeţele Tulcea şi Constanţa.

Potenţialul industrial al regiunii este foarte important şi diversificat. Industria regională este concentrată în special în centrele urbane:

• Industria petrochimică este prezentă în Năvodari • Industria metalurgică în Galaţi şi Tulcea • Industria de echipamente în Brăila, Buzău, Constanţa, Tecuci • Industria de construcţie navală în Constanţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Mangalia, Midia • Industria materialelor de construcţie în Medgidia • Industria textilă în Brăila, Tulcea, Vrancea.

Agricultura este, de asemenea, un sector foarte important pentru economia regională: circa 40% din populaţia ocupată lucrează în acest sector, care contribuie cu 16% la PIB regional. Terenurile cultivate deţin 65% din suprafaţa regiunii şi prezintă potenţial de dezvoltare în viitor. În anul 2004, regiunea ocupă primul loc la nivel naţional, în ceea ce priveşte producţia produselor specifice şi anume struguri şi floarea-soarelui şi locul al doilea la producţia de grâu, cereale şi fasole. În ceea ce priveşte sectorul de creştere a animalelor şi cel zootehnic, regiunea





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

28

se situează pe primul loc la producţia de carne de oaie şi capră şi, de asemenea, de lână. În concluzie, marile provocări ale regiunilor selectate sunt:

- manifestarea accentuată a efectelor crizei economice datorată în primul rând neadaptării firmelor şi forţei de muncă la noile schimbări tehnologice şi cerinţele/ standardele pieţei; - imobilitatea antreprenorială şi precaritatea serviciilor de sprijin pentru IMM-uri; - degradarea mediului înconjurător şi agravarea dezechilibrelor ecologice; - persistenţa fenomenului sărăciei.

Din aceste motive putem spune că prezentul proiect ajută la rezolvarea unora dintre aceste provocări şi la diminuarea disparităţilor regionale existente între regiunile de dezvoltare, stimulând creşterea competitivităţii prin accelerarea introducerii de tehnologii moderne, inovative, axată pe transformarea şi crearea unui mediu favorabil de dezvoltare, susţinănd eco-dezvoltarea prin valorificarea optimă a resurselor materiale şi umane şi protecţia mediului înconjurător. 2.4.2. Rezultatele analizei de teren (întreprinzători) Grupe de vârstă (întrebarea Q1):

- 8,64% dintre respondenţi au vârste sub 25 ani - 50,03% dintre respondenţi au vârste între 25-45 ani - 32,10% dintre respondenţi au vârste între 45-65 ani - 1,23% dintre respondenţi au vârste peste 65 ani.

Nivelul de studii (întrebarea Q2):

- 13,58% dintre respondenţi au studii liceale - 3,70% dintre respondenţi au studii post-liceale





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

29

- 56,79% dintre respondenţi au studii universitare - 25,93% dintre respondenţi au studii post-universitare - persoanele cu studii gimnaziale nu sunt reprezentate.

Situaţia din punct de vedere managerial (întrebarea Q3):

21,15

4,81

65,38

8,65

0 10 20 30 40 50 60 70

intenţionează să

înceapă o afacere

au avut o afacere

proprie

angajaţi

proprietari/ co-

proprietari

Se observă că peste 65% (65,38%) dintre respondenţi sunt simplii angajaţi, lucru ce denotă o slabă iniţiativă antreprenorială în regiunile studiate. Totuşi peste 20% (21,15%) dintre cei chestionaţi au/ au avut o afacere sau intenţionează să-şi deschidă o afacere proprie. Putem constata deci că există un potenţial de dezvoltare antreprenorială semnificativ, care poate fi fructificat prin componenta de formare a proiectului DACIE. Obiect de activitate pentru firmele existente sau viitoare (întrebarea Q5):





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

30

46,15

7,69

23,08

3,85

19,23

0 10 20 30 40 50

servicii

producţie

comerţ

construcţii

agricultură

În ciuda existenţei în cele trei regiuni de dezvoltare ale României (Sud, Sud-Vest şi Sud-Est) a unui potenţial de dezvoltare a unor afaceri moderne, înalt tehnologice, cu accent în special pe domenii eco- şi energo-eficiente (după cum a reieşit din analiza documentelor efectuată în cadrul Activităţii 4.2.), din detalierea răspunsurile colectate de la întreprinzători reiese că afacerile proprii actuale sau viitoare sunt orientate în general către servicii (46,15%), comerţ (23,08%) sau agricultură (19,23%). Există deci o discrepanţă majoră între oportunităţile de afaceri ce reies din politicile şi strategiile regionale şi percepţia locală. Motivaţia personală (întrebarea Q6): Din graficul următor se constată că aproape jumătate din cei intervievaţi au avut ca scop creşterea veniturilor proprii, lucru ce reflectă situaţia creată de actuala criză economică şi persistenţa fenomenului sărăciei în regiunile studiate.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

31

28,57

7,14

11,90

47,62

4,76

0 10 20 30 40 50 60

dorinţa de a fi propriul

şef

pierderea locului de

muncă

ocazie de afaceri

creşterea veniturilor

tradiţie de familie

Succesul obiectului de activitate actual (întrebarea Q7):

0,00

28,57

50,00

14,29

7,14

0,00

0 10 20 30 40 50 60

în foarte mare măsură

în mare măsură

potrivit

în mică măsură

în foarte mică măsură

deloc





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

32

Modificări necesare (întrebarea Q8):

7,14

0,00

71,43

0,00

7,14

14,29

0 10 20 30 40 50 60 70 80

schimbarea domeniului

schimbarea formei juridice

dezvoltarea afacerii

menţinerea stării actuale

restrângerea activităţii

desființarea firmei

Nivelul de succes al firmei (întrebarea Q9):

0,00

25,00

41,67

16,67

16,67

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

foarte bun

bun

mediu

scăzut

foarte scăzut





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

33

Domenii considerate de succes (întrebarea Q10):

25,33

38,67

4,00

5,33

26,67

0 10 20 30 40 50

servicii

producţie

comerţ

construcţii

agricultură

Se constată din analiza celor trei grafice anterioare că majoritatea antreprenorilor consideră că obiectul actual de activitate este corespunzător (50,00% potrivit, 28,57% în mare măsură), este necesară doar dezvoltarea afacerii (71,43%), iar nivelul actual de succes este mediu (41,67%) sau bun (25,00%). Aceste percepţii vin însă în contradicţie cu faptul că, atunci când se compară obiectele de activitate ale firmelor existente (întrebarea Q5) cu domeniile considerate de succes în perioada actuală (întrebarea Q10), se constată o discrepanţă majoră: obiectele actuale de activitate se încadrează în majoritate în sfera serviciilor (46,15%) şi a comerţului (23,08%), iar domeniile considerate de succes sunt în sfera producţiei (38,67%) cu accent pe IT, tehnologii înalte şi ecotehnologii. Există deci o atitudine de inflexibilitate, de persistenţă în vechiul obiect de activitate, precum şi o discrepanţă majoră între oportunităţile de afaceri percepute şi domeniul de activitate prezent.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

34

Atitudine autorităţi (întrebarea Q11):

13,58

46,91

39,51

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

pozitivă

neutră

negativă

Se constată că majoritatea respondenţilor (86,42%) consideră drept neutră sau chiar negativă atitudinea autorităţilor publice, ceea ce demonstrează percepţia unui nivel foarte scăzut de suportivitate al autorităţilor publice faţă de întreprinzătorii privaţi. Influenţa mediului local (întrebarea Q12): Din cifrele prezentate în graficul următor, se constată că aproape 70% (69,13%) dintre persoanele intervievate consideră că mediul local de afaceri este puţin sau foarte puţin influent în dezvoltarea afacerii, deci nivelul de suportivitate perceput din partea mediul local este, de asemenea, destul de scăzut.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

35

7,41

6,17

17,28

32,10

19,75

17,28

0 5 10 15 20 25 30 35


în mare măsură

potrivit

în mică măsură


deloc

Factori negativi (întrebarea Q13):

1,57

8,27

14,96

7,09

4,72

18,11

15,75

11,02

11,81

6,69

0 5 10 15 20

altele (politici)

concurenţa neloială

corupţia

particularităţile socio-economice ale zonei

lipsa resurselor materiale şi umane în zonă

legislaţia fiscală restrictivă

lipsa informării privind oportunităţi de finanţare

lipsa sprijinului din partea autorităţilor publice

condiţii restrictive de acces la credite

lipsa egalităţii de şanse pe piaţă





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

36

Factori pozitivi (întrebarea Q14):

0,50

21,78

13,86

10,40

25,25

28,22

0 5 10 15 20 25 30

altele (tradiţie)

nevoile pieţei locale

resursele materiale şi

umane existente

particularităţile socio-

economice

sprijin din partea

autorităţilor

facilităţile fiscale

Din analiza factorilor negativi percepuţi ca fiind de o importanţă deosebită în influenţarea dezvoltării unei afaceri, pe prim plan se situează legislaţia fiscală (18,11%), corupţia (14,96%) şi lipsa sprijinului din partea autorităţilor publice (11,02%). De asemenea, factorii pozitivi consideraţi a fi cei mai influenţi sunt facilităţile fiscale (28,22%) şi sprijinul din partea autorităţilor publice (25,25%). Aceste date se corelează cu cele anterioare (întrebarea Q11) care demonstrează percepţia unui nivel foarte scăzut de suportivitate al autorităţilor publice faţă de întreprinzătorii privaţi. Pe de altă parte, un alt factor negativ important îl reprezintă lipsa informării privind oportunităţile de afaceri (15,75%), problemă care nu mai poate fi pusă pe seama autorităţilor publice ci care este corelată cu lipsa interesului managerilor de firme privind propria dezvoltare antreprenorială (vezi şi întrebarea Q18).





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

37

Cunoştinţele de management (întrebarea Q15):

1,25

6,25

16,25

16,25

13,75

15,00

11,25

7,5

3,75

8,75

0 5 10 15 20

nota 10

nota 9

nota 8

nota 7

nota 6

nota 5

nota 4

nota 3

nota 2

nota 1

Experienţa în afaceri (întrebarea Q16):

1,25

3,75

12,50

12,50

5,00

13,75

10

11,25

11,25

18,75

0 5 10 15 20

nota 10

nota 9

nota 8

nota 7

nota 6

nota 5

nota 4

nota 3

nota 2

nota 1





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

38

Se constată că majoritatea persoanelor intervievate (68,75%) consideră a avea suficiente cunoştinţe de management, minim de nota 5 după propria apreciere, în timp ce experienţa în afaceri este mai scăzută, doar 48,75% dintre persoane considerând că merită nota 5. Aceste aprecieri sunt însă în contradicţie cu informaţiile colectate la întrebările următoare, referitoare la experienţa proprie în diverse domenii ale afacerii (management, plan afaceri, surse finanţare, marketing). Domenii de experienţă (întrebarea Q17):

Management

2,47

23,46

34,57

11,11

28,40

0 10 20 30 40

foarte multă

multă

puţină

foarte puţină

deloc





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

39

Plan de afaceri

1,23

17,28

28,40

28,40

24,69

0 10 20 30

foarte multă

multă

puţină

foarte puţină

deloc

Surse finanţare

1,23

19,75

38,27

17,28

23,46

0 10 20 30 40 50

foarte multă

multă

puţină

foarte puţină

deloc





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

40

Marketing

1,23

28,40

28,40

12,35

29,63

0 10 20 30 40

foarte multă

multă

puţină

foarte puţină

deloc

Se constată din răspunsurile primite la întrebarea Q17 că, în marea lor majoritate, persoanele intervievate au o experienţa proprie scăzută în diverse domenii ale afacerii, după cum urmează:

- management (74,08% experienţă puţină, foarte puţină sau deloc) - plan afaceri (81,49% experienţă puţină, foarte puţină sau deloc) - surse finanţare (79,01% experienţă puţină, foarte puţină sau deloc) - marketing (70,38% experienţă puţină, foarte puţină sau deloc).

Aceste răspunsuri denotă lipsa cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale care să permită inovarea şi creşterea competitivităţii şi, de asemenea, necesitatea urgentă de dezvoltare antreprenorială pentru îmbunătăţirea capacităţii de a utiliza oportunităţile pieţei şi factorii de creştere a competitivităţii.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

41

Nivel informare surse europene (întrebarea Q18): - 2,47% nu ştiau că există surse de finanţare europene - 30,86% ştiau că există surse de finanţare europene dar nu s-au informat asupra lor - 45,68% s-au informat asupra surselor de finanţare europene dar nu au depus nici un proiect - 4,94% au depus proiecte care nu au fost selectate spre finanţare - 16,05% au proiecte care au fost selectate spre finanţare.

Participare cursuri (întrebarea Q20):

- 39,51% da - 60,49% nu

În ceea ce priveşte sursele de finanţare europene s-a constatat din răspunsurile primite că situaţia este foarte gravă, aproape 80% (79,01%) dintre persoanele intervievate neinformându-se asupra lor sau nedepunând nici un proiect. De asemenea, mai mult de 60% dintre respondenţi (60,49%) nu au apelat la un curs de formare legat de managementul întreprinderii/ antreprenoriat în ultimii trei ani. Aceste informaţii demonstrează o importantă lipsă de iniţiativă în utilizarea oportunităţilor pieţei şi a factorilor de creştere a competitivităţii, ceea ce susţine încă o dată necesitatea urgentă de dezvoltare a culturii antreprenoriale în cele trei regiuni de dezvoltare ale României studiate. Necesar consultanţă (întrebarea Q19):

- 62,96% da - 37,04% nu

Dintre persoanele intervievate, mai mult de 60% (62,96%) consideră că le este necesar sprijin (consultanţă) pentru dezvoltarea afacerii, ceea ce susţine o dată în plus utilitatea proiectului DACIE.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

42

13,11

59,02

27,87

0 10 20 30 40 50 60 70

asistenţă şi sfaturi

mentor

on-line

întâlniri directe

programate

Dintre aceştia, mai mult de jumătate (59,02%) consideră că modalitatea optimă de a primi sprijin este asistenţa on-line, combinată cu întâlniri directe programate (27,87%). 2.4.3. Rezultatele analizei de teren (autorităţi publice şi actori relevanţi) Proiecte în derulare (întrebarea Q1):

- 73,68% da - 26,32% nu

În ceea ce priveşte autorităţile publice şi actorii relevanţi din regiunile studiate, marea lor majoritate (73,68%) declară că au în derulare proiecte de sprijin a mediului de afaceri local, cum ar fi proiecte de servicii on-line pentru mediul de afaceri, cursuri pentru tineri, creare centre de informare şi asistenţă, activităţi de difuzare informaţii privind oportunităţi antreprenoriale etc. Se constată deci creşterea implicării din partea organismelor relevante (publice sau private) în dezvoltarea antreprenorială regională.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

43

Factori negativi (întrebarea Q2):

0,00

9,84

9,84

21,31

6,56

18,03

4,92

13,11

11,48

4,92

0 5 10 15 20 25

altele

concurenţa neloială

corupţia

particularităţile socio-economice ale zonei

lipsa resurselor materiale şi umane în zonă

legislaţia fiscală restrictivă

lipsa informării privind oportunităţi de finanţare

lipsa sprijinului din partea autorităţilor publice

condiţii restrictive de acces la credite

lipsa egalităţii de şanse pe piaţă

Factori pozitivi (întrebarea Q3):

0,00

14,29

24,49

16,33

18,37

26,53

0 5 10 15 20 25 30

altele

nevoile pieţei locale

resursele materiale şi umane

existente

particularităţile socio-

economice

sprijin din partea autorităţilor

facilităţile fiscale





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

44

Din analiza factorilor negativi percepuţi ca fiind de o importanţă deosebită în influenţarea dezvoltării unei afaceri, pe prim plan se situează particularităţile socio-economice ale zonei (21,31%) şi legislaţia fiscală restrictivă (18,03%). De asemenea, factorii pozitivi consideraţi a fi cei mai influenţi sunt facilităţile fiscale (26,53%) şi resursele materiale şi umane existente în zonă (24,49%). Aceste informaţii corespund în mare parte cu cele colectate de la întreprinzători, ducând la concluzia că de importanţă majoră pentru mediul de afaceri ar fi, pe de o parte, modificarea legislaţiei fiscale şi, pe de altă parte, îmbunătăţirea calităţii resurselor umane prin dezvoltare antreprenorială. Influenţa mediului local (întrebarea Q4):

15,79

47,37

21,05

10,53

5,26

0,00

0 10 20 30 40 50


în mare măsură

potrivit

în mică măsură


deloc

Din analiza informaţiilor colectate, se constată că peste 60% dintre respondenţi (63,16%) consideră că mediul local de afaceri are o influenţă majoră în dezvoltarea unei afacerii.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

45

Domenii de succes (întrebarea Q5):

25,33

38,67

4,00

5,33

26,67

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

servicii

producţie

comerţ

construcţii

agricultură

Din detalierea răspunsurile colectate reiese că domeniile considerate de succes în perioada actuală sunt orientate în general către servicii (37,14%), producţie (28,57%) sau agricultură (25,71%). Trebuie deci stimulată creşterea competitivităţii prin accelerarea introducerii de tehnologii moderne, inovative, axată pe transformarea şi crearea unui mediu favorabil de dezvoltare, susţinănd eco-dezvoltarea prin valorificarea optimă a resurselor materiale şi umane şi protecţia mediului înconjurător.

3. CONCLUZII Obiectivul general al proiectului „DACIE – Dezvoltare Antreprenorială pentru Competitivitate prin Inovaţie şi Ecoeficienţă” constă în dezvoltarea culturii antreprenoriale, a capacităţilor manageriale şi spiritului inovativ ale întreprinzătorilor din Regiunile Sud, Sud-Est şi Sud-Vest pentru crearea/ dezvoltarea firmelor şi generarea de noi locuri de muncă în domenii noi, înalt tehnologice şi eco-eficiente.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

46

Proiectul răspunde adecvat nevoilor grupului-ţintă printr-un complex integrat de servicii: acţiuni de conştientizare, informare şi formare antreprenorială şi managerială, mentorat, dezvoltarea spiritului asociativ prin contacte şi schimb de bune practici europene. Toate aceste domenii au fost abordate până în prezent doar puţin, parţial şi disparat. Concluzii generale

Din Analiza de documente realizată s-a ajuns la concluzia că marile provocări ale regiunilor selectate sunt:

- manifestarea accentuată a efectelor crizei economice datorată în primul rând neadaptării firmelor şi forţei de muncă la noile schimbări tehnologice şi cerinţele/ standardele pieţei;

- imobilitatea antreprenorială şi precaritatea serviciilor de sprijin pentru IMM-uri;

- degradarea mediului înconjurător şi agravarea dezechilibrelor ecologice;

- persistenţa fenomenului sărăciei.

În urma realizării Analizei de teren s-au obţinut următoarele concluzii:

- există o discrepanţă majoră între oportunităţile de afaceri ce reies din politicile şi strategiile regionale şi percepţia locală;

- situaţia grea creată de actuala criză economică şi persistenţa fenomenului sărăciei în regiunile studiate;

- există o atitudine de inflexibilitate, de persistenţă în vechiul obiect de activitate, precum şi o discrepanţă majoră între oportunităţile de afaceri percepute şi domeniul de activitate prezent;

- percepţia unui nivel foarte scăzut de suportivitate al autorităţilor publice faţă de întreprinzătorii privaţi;





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

47

- nivelul de suportivitate perceput din partea mediul local este, de asemenea, destul de scăzut;

- lipsa interesului managerilor de firme privind propria dezvoltare antreprenorială;

- lipsa cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale care să permită inovarea şi creşterea competitivităţii;

- necesitatea urgentă de dezvoltare antreprenorială pentru îmbunătăţirea capacităţii de a utiliza oportunităţile pieţei şi factorii de creştere a competitivităţii;

- importantă lipsă de iniţiativă în utilizarea oportunităţilor pieţei şi a factorilor de creştere a competitivităţii;

- există un potenţial de dezvoltare antreprenorială semnificativ, care poate fi fructificat prin componenta de formare a proiectului DACIE;

- necesitatea creşterii implicării din partea organismelor relevante (publice sau private) în dezvoltarea antreprenorială regională;

- necesitatea modificării legislaţiei fiscale;

- necesitatea îmbunătăţirii calităţii resurselor umane prin dezvoltare antreprenorială.

Concluzii specifice regiunilor țintă din proiect

Pe lângă concluziile generale care se aplică tuturor celor trei regiuni analizate, studiul a relevat si cateva probleme specifice fiecărei regiuni in parte: Regiunea Sud Vest

lunga dominare economică a sectorului extractiv (cărbune energetic şi petrol) și a dependenței forței de muncă de minerit a încetinit, în special în Județul Gorj, a dezvoltării antreprenoriatului, atât prin reducerea oportunităților crearii unor mici afaceri cât și a recalificării persoanelor în meserii moderne ce implică inovare.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

48

ca atare, din regiunile proiectului, regiunea SV are cea mai scăzută pondere de salariaţi în sectorul IMM-urilor, ceea ce denotă că, contribuţia sectorului IMM-urilor la crearea de locuri de muncă la nivelul regiunii de dezvoltare este scăzut.

o mare parte din populaţia şomeră din mediul urban s-a orientat către mediul rural, unde practică o agricultură de subzistenţă, fără a dovedi inițiative antreprenoriale.

Regiunea se caracterizează, de asemenea și prin mobilitatea redusă a forţei de muncă datorită în special a inexistenţei spaţiilor de locuit ieftine. Aceasta implică automat limitarea oportunităților de demarare de activități independente acolo unde s-ar găsi piață de desfacere.

Turismul și prelucrarea produselor agricole apar ca oportunitățile antreprenoriale cele mai realiste în prezent.

Regiunea Sud Multenia

regiunea se caracterizează prin împărţirea acesteia în două sub-arii cu caracteristici socio-economice diferite, nordul dezvoltat industrial și sudul preponderent agricol. Dezvoltarea industrială a regiunii, per total, este însă ridicată datorită în special județelor Prahova, Argeș și Călărași.

importantele resurse de subsol reprezentate de zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, cărbuni, sare etc., permit demararea de activități de prelucrare şi comercializare cu valoarea adăugată ridicată

potenţialul turistic al regiunii Sud este foarte ridicat, staţiunile montane de pe Valea Prahovei, staţiunile balneoclimaterice din Slănic Prahova, Vălenii de Munte, Pucioasa, Câmpulung-Muscel, precum și Dunărea, creînd oportunități antreprenoriale largi.

Regiunea Sud Est

există disparităţi dintre nodurile de concentrare a activităţilor industriale şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari),





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

49

centrele industriale complexe izolate (Buzău, Focşani), areale cu specific turistic (litoralul şi Delta Dunării) şi întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole ceea ce contribuie la o specializare intraregională benefică.

chiar zonele marcate de un puternic fenomen de disponibilizări, prezintă în ultimii ani un reviriment al activităţilor industriale, ceea ce contribuie la crearea de oportunități pentru dezvoltarea de activități antreprenoriale conexe.

privatizările de succes, cum ar fi Combinatul de la Galaţi sau rafinăria de la Midia Năvodari, au ridicat nivelul de trai al populației generând cerere a piței și ca atare oportunități de demarare de mici afaceri.

existența resurselor naturale, zăcămintele de ţiţei, gaze naturale şi carierele de granit, valorificate corespunzător, pot juca un rol important în dezvoltarea economico-socială locală

prezenţa portului Constanţa, secondat de porturile dunărene Galaţi, Brăila şi Tulcea, permit fie asigurarea materiei prime necesară dezvoltării economiei regiunii, cât şi pentru a exporta bunuri produse atât în regiune, cât şi în restul ţării.

cel mai important potenţial pentru dezvoltarea regiunii este reprezentat însă de resursele turistice: Litoralul Mării Negre, Delta Dunării, fondul balnear deosebit, cu o veche tradiţie, etc care constituie un cadru promiţător pentru dezvoltarea agro-turismului

Adresând aceste oportunități, prezentul proiect va putea conduce la rezolvarea unora dintre provocările şi la diminuarea disparităţilor regionale existente între regiunile de dezvoltare, stimulând creşterea competitivităţii prin accelerarea introducerii de tehnologii moderne, inovative, axată pe transformarea şi crearea unui mediu favorabil de dezvoltare, susţinănd eco-dezvoltarea prin valorificarea optimă a resurselor materiale şi umane şi protecţia mediului înconjurător. Având în vedere cele prezentate în cadrul prezentei lucrări, se consideră că toate obiectivele propuse au fost îndeplinite în totalitate.





SC IPA SA

ASOCIAŢIA FORUMUL

TINERILOR

50

BIBLIOGRAFIE

1. Proceduri şi dispoziţii interne IPA S.A. privind modul de implementare a sistemului de management integrat (managementul calităţii, mediului, sănătăţii şi securităţii ocupaţionale).

2. Proceduri şi dispoziţii interne IPA S.A. privind piesele componente ale lucrărilor de cercetare-dezvoltare.

3. Metodologia de cercetare elaborată la Activitatea 4.1. a proiectului DACIE – Dezvoltare Antreprenorială pentru Competitivitate prin Inovaţie şi Ecoeficienţă - POSDRU/92/3.1/S/48309.

4. Analiza de documente realizată la Activitatea 4.2. a proiectului DACIE – Dezvoltare Antreprenorială pentru Competitivitate prin Inovaţie şi Ecoeficienţă - POSDRU/92/3.1/S/48309.

5. Analiza de teren realizată la Activitatea 4.3. a proiectului DACIE – Dezvoltare Antreprenorială pentru Competitivitate prin Inovaţie şi Ecoeficienţă - POSDRU/92/3.1/S/48309

dacie dezvoltare antreprenorială pentru competitivitate ... studiu oportunitati.pdf ·...

Documents