ziar .independent

ANUL IV NU. 655

V INERI 26 IU N IE 1902

8 PA G IN I 8 LEI

CiKlEVĂ PREGĂtE$ÎE ONOUÂ CENZURĂ A PRESEI' Cititorii vor fi aflat, în m arca arate co lţii' vechile Veleităţi ale lor majoritate, că cic m ult timp cenzurii. P e n tru plăcerea -tiv., ci- se discută despre necesitatea sau tez o ri- com en tez cîteva articole, inutilitatea Unei legi a presei. E- Articolul 4 spune: „Măsuri spe­ra normal că,-în climatul nostru ciale -de- orice fel care ar-lim ita politico-social general, să se f i libertatea presei sînt interzise:', remarcat şi excesele unor • publi- Articolul 5:' „Nici o publicaţie riu caţii. Nu: era însă normal să - segeneralizeze anatemizarea presei — dar oamenii-politici: au făcut-o, fiecare' cu gîndul la presa altor,

k partide politice şi toierînd; exce­sele propriilor- publicaţii tie par­tid, stimulate . de înşişi fruntaşii awstora. • ; •

Dincolo.: de calculele meschine, problema este importantă. Unele ţări aii-o âssmenea lege — alto­ie nu, în ' principiu, majoritatea ziariştilor ar fi de acord cu o le-' ge a libertăţii p resc i— iar ase-’ menea proiecte' aii şi "fost elabo­rate. In âcelâşi 'tiînp,' nişte j foar­te ,,demooraţi‘‘ parlamentari şi jurişti d in ‘demeniul'dreptului pe-; nai au elaborat un «proiect de le- :fie confuze, fie ,în, contradicţie cu

poate fi suprimată" — pentru,ca fraza următoare;să precizeze eă, „numai in condiţiile prevăzute de legc“, este posibilă „interzicerea" publicaţiilor: Ge rni-e suprimarea, ce mi-e interzicerea!iArticolul 8: dreptul- persoanei :„ld-propria ;.i- magine" — deci .eu; ri-am -voie_să scriu nim ic : ce ar putea supăra pe cel earc-^i vede, cum vrea el, propria" persoană. Trec peste vaite articole, unele justificate,-pentru a reţine articolul 16: - „Presa se supune legilor - ţârii, cărora li se

* supune Orice -cetăţean**. Păi, - da- . că-i aşa, de cc mai trebuie o le­ge specială- pentru presă?! Nu Vă mai obosesc rcu' diferite articole

a delictelor de presă. Nu greu de înţeles că aceştia din urmă doresc sugrumarea libertă-:. ţii presei;' sub. pretextul,r-protcjâ- riKcetăţenilor-V.: cu musca pe\ căciulă. După eşuarea mai m ul­tor tentative de ;■ legi-;- ale presei care doreauş de fapt; Cenzura pre­sei; o ' alta '-a - apărui acum îr, fa(a 'Parlamentului,1 Proiectul are-, 92 de1'articole;■ dintre; care mul­te -sint ’ de: bun. Mmţ 'democraţie. Jtiiroal.; că; pev:parcurs J —' v după;. prima ■ prepoziţie.-' a articolului 1 - ^Presa estc liberâ'V Încep ă--şi-

ANUNŢ .-.

In - vederea -.stabilirii unor progr^e-, de - funcţionare a magazinelor -ţi unităţilor do alimentaţie publică care să satisfacă în, mâi mare. măsurănecesităţile, populaţiei^ i .- -

Rugăm sindicatele- cît şl ce- tăţenii • municipiului CIuj-Na- poca să facă '.propuneri-- pen- tru orarele de funcţionare Sn ' vederea aplicării lor într-o e- tapă imediat următoare. -.

Prppurierile.dv. vor fi adre^ sate. Primăriei :• municipiului Cluj-Napoca, Biroul control- comercial. j ; ■■ ■

-■ " V PRIMAR, ' i .- Gheorghe I-UNAB,

altele ; (de- exemplu;. înregistrările magnetice : s înt -^considerate - tipări­turi, :dar nu sînt tipărituri plian- tele pentru', reclame), pentru a-a-

■ junge la frazele „grase*1 ~ Astî.el, articolul -31 spune ci

. iiPresa trebuie să verifice toate ştirile şi .-informaţiile ;lnainie -• d publicarea lor". Va« imaginaţi fcunv

-: putem noi,- de la Cluj-Napoca, sa verificăm, toate informaţiile -. pe care le -primim pri tr- agenţiile de-, presa,- t.v... şi - radio- In legătură cu evenimentele -'din ; >.Transnistrja. ,N umai un - iresponsabil, snu un răuvoitor ^u tea pretinde aşa . ce­va, pentru eă in-cuprinsul ace­luiaşi- proiect- de leg&-se -Impune presei să publice gratuit toate co­municatele oficiale.'Cine poate să, verifiep „exactitatea conţinutului?

. unui comunicat venit, de plidă, do la Preşedinţie?! ■. :

Dar frumuseţea-, începe cu ar- . ticcltd 3-1 care ne spune cine poa-' te- fi "redactor, şef j sau redactor responsabil. Intre altcîle. — ; cel care ^|taepliri<£te; cm & fţiilC 'p »^

„ vă nu te de -lege pentru* a 'ocupa-. - funcţii saii poături publice*4. ' Ce •sînt. acelea nu se precizează - (va trebui să căutămr într^o ,alta le--

■ ■ « ie CALIÂN,vicepreşedinte al Un iun ii ' Ziariştilor Profesionişti ■

<<■'. ‘ (Continuare î n ' pag. o 11-0).

0 ; ?: S.C. „PJRĂMJDA“

angojGozâ utgent, şi cu carte de muncă • DIFUZOR! DE PRESA Telefon 11-22-64, (16221). ^

1 1 2 2 8 8 1 4 * 2 2 * 3 0

1 2 * 4 0 * 0 0

J c o m e n z i ia o r ie © o r a Q p r e ţ u r i a v a n ta jo a s aJ c o m p s f e e r ţ Ş i g s r o f e s B o n a S i

Q p e r s o a n a dv@. v a f i in ■eâgu ran ţsă

Diaspora şi destinele c u ltu r ii rom aneş ti (IV)

„AM PLECAT DE LĂ IDEE A CĂ AVEM»»

Interviu cu AUGUSTIN BUZURA, ' Culturale llomânc

preşedintele. Fundaţiei

~ Fimtiaţia Culturală Română a trecut de doi an» de la în fiin ­ţare. Ctim i-aţi caracteriza?; — în primul rînd, cei doi ani de la înfiinţarea Fundaţiei - au pus -probleme de organizare. Ex­perienţa occidentală: a demonstrat că o fundaţie are -nevoie de cel puţin doi ani pentru a se pune

cializareă în lim ba şi civilizaţia românească, cursuri de vară, pa­leta' ajutoarelor fiind m ult mai generoasă

— Cu ce probleme; vă confrunt taţi în momentul de faţă? -

— Banii, dar majoritatea in ­stituţiilor. şi • întreprinderilor se confruntă cu ' această tot mai - a-

pe-'picioare,,in vederea- unei cit - păsătoare problemă. Bugetul es-mai byne. funcţionări. Deci au fost doi ani în care s^au creat, secţiile, organele-' de. presă, am stabilit-legături cu fundaţii simi­lare - din - străinătate'. Am stabilit contacte cu mari personalităţi a- le lum ii ...contemporane,eu perso­nalităţi ale diasporei române în lume; ne-am stabilit un program riguros de.; întilnîri, conferinţe, seminarii. De exemplu, pentru a- n u r acesta moi avem prevăzut un colocviu 'internaţional „Romanul secolului -XX'*, în care fixăm da­tele principale âle marilor spiri -; te contemporane nouă/ ^• — Care sînt legăturile, Funda­ţiei cu diaspora'română? '; — Aceste^ legături / au început • practic îiţ aprilie :1991, printr-o , Vizită de; documentare la comu- ; nitatea româneascăv din C e rnău ţi; şi-' îniprejurimi. '. Au urmat vizite,-- intr-o ordine poate nu exactă, la Coştei,1 în'Iugoslavia, în Voivodi- na. - Chişinău, Gyuia,. Budapesta ; în Ungaria, Tirana. N-au fost doar vizite de documentare. Fun- ; daţia,: în-vederea păstrării identi- tăţii de limbă, tradiţi^ - sprijină .i coniuriitâţile româneşti prin dor naţii/de carte, burse pentru, spe- i

te destul de modest, sponsori in­teresaţi îh cultură se găsesc greu; Au mai fost şi probleme de perr-, sonal. Am găsit oameni noi, am găsit- o ecliipă: nouă,- cam 90 <W din- perscnaUsl Fundaţiei este nou şi tînăr. . Cautam-in general ti- nerii-vorbitori de lim bi străine, oameni care sa poată f i ' trimişi să ne reprezinte în colocvii. in ­ternaţionale. .j ii;..-,

— Vu propun să revenim' :1a lucrările Forumului. , ;

— Am căuUit, încă . de la . în ­tîlnirea pe Care am avut-o la Si­naia, o temă,.*mai presus de poli­tică şi partide, de guverne, de ambiţii ' personale sau', colective. Tema pentru care am optat este cultura, cultura . românească, p temă care să-i reuhească pe toţi. Am plecat de la ideea că avem foarte multe' y a lo r i'in străinăta­te, unele d in nefericire necunos­cute îri ţară. Un prim pas trebuia făcîtt,' l-am şi făcut prin.' acest Forum,': ceilalţi; paşi - vor : veni’ de ia sine. Sper să punem baze se-

■ Demostene ŞOFEON

• (Continuare în pag. a II-n)

d ISTAMBUL. Preşedinţii Ru- ' siei. şi 'Republicii Moldova, s-ău angajat joi seara să ^garanteze “personal" acordul de încetare a focului intervenit în regiunile de" conflict din estul Moldovei,- cu prilejul reuniunii cvadri- partite. — Moldovă, Rusia, Ro­mânia, U cra ina '— de ia Istan- bul. Acordul, care va fi conţi­nut într-un , comunicat comun, prevede separarea combatanţi­lor sub controlul observatori­lor Naţiunilor Unite, care ur-- mează să sosească în Republic ca Moldova la sfîrşitul acestei sâptămîni — ă precizat preşe­dintele moldovean Mircea Sne­gur. Pe de altă parte, parlamen­tul, de la Chişinău Va dezbate în curlnd un proiect privind a- ‘ cordarea unor puteri da auto- , administrare sporite populaţiei

'din,, regiunea din stînga Nistru­lui. „Nu este vorba de . auto­nomie", a subliniat Snegur, ci­tat de France Presse.

0 TIRASPOL. Autoproclamata Republică- Nistreană nu mai doreşte nici o federalizare cu Moldova, ci, vrea independenţă totală — a afirmat • preşedintele rusofoh Smirnov. ■.

. • CHIŞINĂU. Serviciul . de presă al Ministerului Afaceri­lor Interne a , comunicat cu !a staţia de purificare a apei din oraşul Bender gardiştii au- de­conectat^ reţelele:. substanţelor' chimice speciale.'. O mare canti­tate de clor — : substanţă toxi­că foarte periculoasă se ,-scurge in Sol. Un .nor de vapori toxici, e purtat de vînt'sipre partea de

: sud a-, oraşului, aflată sub Con­trolul fo’rţelor de poliţie ale Re- publicij. 'Moldova.. Politia ; din oraşiii Bender a,'întrepirinş.' mă­suri pentru prevenirea şi pro­tecţia populaţiei civile şi a o- fectivului de • poliţie, fiind uti- ' lizate măşti antiga'z. , *

• «- P o tr iv it ' tinei • hotărîri a guvernului;' începînd cu a-.eşt an; taxa pentru participarea la concursul; de admitere în insti- x tuţii de thvăţămlnţ^.va- fi de '

maxim 1000 de lei (la învătă-

m întul postliceal) ’ şi 1.000 do .

lei (la invăţăm întul - superior).

Vor fi exceptaţi o'serie de can­

didaţi, cu o situaţia financiară

precară. - .

' a P e L-

: Consiliul 'Asociaţiei -împotriva Corupţiei face ape l la ţoţf membrii si simpatizanţii asociaţiei să' participe Ia' ADUNAREA ' GENERALĂ DE DARE DK SE.'VMA Ş l . ALEGERI; care va avea lcw:^"'joii-03.riulie-a.c.-, în-sâlâ mare a localului fostei primării din Piaţa -Libertăţii. ;,• Reprezentanţii mass-mediei şi alte categorii

doritoare - să participe la adunarea noastră vor găsi cuvenita înţelegere. .

CHRISTIAN WORLD EMBASSY

TRUE LIFE MINIŞTRI - RO M AN IAN MISION

; CENTRUL DE MISIUNE CLUJ

prezintă l-j'. V.;::• SÎMBĂTĂ 27 IUNIE 1992 - SALA

SPORTURILOR, ora 18,00• DUMINICĂ 28 IUNIE 1992-CASA

TINERETULUI, ora 9,30

uri.;':. . 5CONCERT EXTRAORDINAR cu o rormajle vocal instrumentala din San Jose - California - S.U.A., ce vad însoţita de PAUL CRIŞAN,‘ preşedintele misiunii şl un grup de pastor) nord* americani. j

INTRAREA ESTE LIBERA!(15770) : ' •'

SOCIETATEA COMERCIALA

S O R E T I " S.A.anunţă

începerea unui -

• M A R E C U R S P E N T R U

C O N D U C Ă T O R I A U T O •

categoria “B " cu durata de o lunS. Informaţii supllmentarâla sediul “SORETI"

Telefon' 11.22.86 interior 170 (1077',

S.C. *EXPO TRANSILVANIA” S.R.L.Cluj-Napoca

în colaborare cu Camera de Comerţ si* •

Industrie Cluj, organizeazâ Tn perioada 1-10 Iulie 1992, la Complexul expoziţional din str.

A .V la icu : TÎRGUL NAŢIONAL DE

UTILAJE PENTRU INDUSTRIA ALI­

MENTARĂ Şl TEHNICA FRIGULUI1*. Se vor prezenta utilaje şl tehnologii de mare şl mica producţie din domeniile: ♦panificaţie ©morârit ©prelucrarea cărnii «fabricarea berii, spirtu lu i, sucului, conservelor, produselor alimentare «echipam ente si maşini gastronom ice. Invităm agenţii economici Interesaţi sSse adreseze la "Expo Tranallvan iă" C lu j, str. A .V Ialcu, tel. 15.33.88. ( 4 0 8 >

<5

e »

, f M S l .'0 Î W A \

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA %

SIMPOZION INTERNATIONA»

EVENIMENT. ÎN LUMEA ŞTIINŢIFICĂ MEDICALĂTeri, 25 iunie 1902, îri sala mare ii Casei de cul­

tu ră a studenţilor, a avut loc deschiderea lucrărilorprof. dr. Dan Făgărăşan-— reprezentant al M inis­terului Sănătăţii, prof. dr. Costin Carp, directorul

Simpozionului Internaţional de cardiologie cu letn't Institutului de. cardiologie „Constantin Iliescu" diri „Progrese în-cardiologie11. _ ' 'Bucureşti, prof. dr. Oliviu Pascu, rector al U.M.F.

Timp de-trei zile (25—2? iunie) oraţul nostru es- : din Cluj-Napoca. ’ te gazda acestei prestigioase manifestări ajunse la 1 ; Festivitatea sde ieri are pentru 'noi, clujenii, 6 cea de a treia ediţie, pe care organizatorii şi-o semnificaţie aparte: a însemnat şi actul de naş-

' rloreso a fi şi eea mai reuşită. întilnirea de la. Cluj- . tere pentru' Institutul Inim ii, idee ce s-a înfiripat Napoca a specialiştilor cardiologi- din lumea în- cu cîţiva ani-în urmă, dar care abia acum' a -prinstreagă (nu este'o exagerare!), s-u materializat prin eforturile venite din partea Clinicii de cardiologie, a cărei inimă se numeşte prof, dr. iNiculae Stăn­cioiu şi Providence, Heart Institute din Columbia, S.UiA., care are, de asemenea, o in im ă numită-John Sutton. ’ , ,

Cuvîntul de bun-venit în oraşul nostru a fost a-

contur. Avem convingerea câ eUe doar începutul unei colaborări,fructuoâse, direcţionate pe revascu- larizarea coronariană, una din: temele simpozionu­lu i. ■ C;.-

, Se cuvine-un' cuvînt de mulţumire întregului co­mitet care s-a ocupat de organizarea acestei ma­nifestări de înaltă ţinută, reunind nume de “presti-'/fiii nlrt’ v\ia/4iai^ai ' Ci . — « • '■ £dresat oaspeţilor de către domnul prefect Grigore - giu ale niedicinei internaţionale. Şi nu în ultimul

Zanc şi domnul primar Gheorghe Funar.Importanţa acestui simpozion şi mai cu seamă

recunoştinţa datorată celor ce au făcut să.se.vor­bească despre o şcoală de cardiplogie românească au fost relevate în luările de cuvînt ale domnilor

rînd mulţumiri sponsorilor care au contribuit la' reuşita simpozionului, căci acest lucru se'poate an­ticipa: este o reuşită. '

Asupra lucrărilor simpozionului w ce sti desfă- • şoară pe trei secţiuni — vom reveni.

ANUNŢDelegaţii de la următoarele in­

stituţii şi întreprinderi sînt invi­taţi ca în termen de trei zile, în ­cepînd cu dala de 25.06 a.c., să ridice repartiţiile dc locuinţe de la Biroul spaţiu locativ, în cai contrar acestea sc ‘-vor anula. '

S .A .' 18) A U tE X S.C. S.A. 19). SPIT. CL IN IC DE ADULŢI 20) S.C. NAPOC IIIM S A. 21) COOP. INTERMOD 22) S.C. ELECTRO- SIGMA 23) COOP. ARTA JUCĂ­R IILO R 24) S.C. A.JM.I. „AR- UEALUL** S.A. 25) S.C. AV ICO­LA g i l â u 26). s.c. AVICOLA BUCUREŞTI. S.A; SALIŞTE 27) S.C. AV ICOLA SOMEŞENI 28) R.A. SALUBRITATEA 29) S.C.

Menţionăm că aceste repartiţii TCI S.A. 30) I.C. PROIECTAN- aşteaptă să fie ridicate din data TUL 31) S.C. ELECTRONIC : 32) de l j mai. S.C. NAPOCOM 33) S.C. VITA-I) S.C. STICLA „LUXIL* 2) S.C. DULCI S.A. 34) ECOSOFT S.A. NAPOCA 3) COMPLEX CFR 4) 35) R.A.D.P. 36) ARMATURA 37) DEPOU CFR 5) OFIC IUL DE ; D IR . TELECOMUNICAŢII 38) U- CADASTRU ŞI ORG. TERITORI- NIVERSITATEA „BABF-S — BO­ALA 6) S:C. AGROCOM S.A. 7) . j ' X î A r 39) LT. SOMESUL 40) UIDROCOSStRVCŢIA S.A. 8) S. . ROMAT &A. 41) S.C. CONTI- C. PRODVINALCO S.A. 9) SEM- NENTAL 42) BIBLIOTECA U- CO S.A. 10) S.C. TRANSCH1M ‘ NIV. 43) TEHNOFRIG 44) IM-I I ) U.J.C.M. 12) DIRECŢIA SA- SAT — Filiala Ardealul.NITARA 13) AGROMEC 11) S.C. ;ATLAS 15) S. ARDEALUL lfi) PR IM AR , rHOMSILVA SJ\. 17) S.C. ASTAR G IIE O R G IIE FUNAR

7 de la ora 13,30. După Actuali­tăţi (14) avem Desene . animate (14,20). Noutăţi cinematografice în cuprinsul Magazinului—cinemato­grafic de la 14,45. I.a ora 15,45 putem urm ări o înregistrare de la Campionatele internaţionale de atletism ale României şi. apoi uri documentar despre AI' doilea răz­boi m ondial’ Ia 16,15. Noutăţile din lumea teatrului sînt cuprinse

32, ’ iar la 12,50 ni se propune '- >n. G°ng!-u) de Ia ora 17, iar la Descoperirea Planetei ' Iubitorii ' 17’3C m se . prezmta o sinteza a

evenimentelor internaţionale în de muzica .sint invitaţi sa urma- . ■___ . „ „ , V,____rească Oră de muzică, la 13,10

tor* a?*baeheS '^a r? est? Serc u ^ trâo rd in â r susţiniit de Dumitru

&S.3?1J2ST£ssaOctavian Naghiu (15,10). Despre «upa. care -r ue ia.<:u.ju

calculator şi ajutorul pe care ni-1 • dă, la ora 15,25 în emisiunea Pre­uni versitaria şi o emisiune •' des­pre erorile de limbaj la 16VI5Din nou Actualităţi (15,55) după ■ . - ,care urinează Emisiunea în Hm- io « !"ba germană (17). In cadrul Con- , S1H e. directa de la Braşov, cu-

cursului şl Festivalului de la Bra- • ale T n!’0 ,'şov avem privilegiul de a urmă- «Tn06! in S Cări un Concert extraordinar de or- - dimineaţa? la ora 8,30 şi apoi vă

gă. transmis de la Biserica Neă-gră, la ora 18. Viaţa parlamenta- . ( ' * ■ ^ ora * > ° Actualitaţi şi ră este programată, la. ora 18,40,

) .a, ora 7 putem urmări Pro­gramul Televiziunii Naţionale din Republica Moldova,’ urrnat de Actualităţi (10) şi Calendarul zi­lei. La 10,30, filmul american Iţi aparţin peptru'totdeauna! (1930), Program Super Channel la ora

se transmite de la Braşov con­cursul de video-clip-şi debuţ dis- cografic. U ltim a ediţie a Actua­lităţilor la ora 23, urmată de Săptăm înă sportivă (23,10) şi în-

emisiunea Lum ină diri lum ină lâ

iar la li>,Q5,o reîntîlnire cu eroii ce conturează Destinul familiei lloward. Ediţia de seară a Ac­tualităţilor la ora 20 şl apoi iar o întîlnire. plăcută: Desene ani­mate (20,30), La ora 20,55 să spe­ram că vom avea prilejul sâ ur­ină rin»-un meci de zile mari Sn cadrul Finalei Campionatului Eu­ropean. După meci vom ; urmări cu nerăbdare Actualităţile (23,101. căci organizatorii Concursului «Cerbul de Aur" au pregătit o zeari cu surprize pe care le vom cunoaşte ia 23^0. La citeva minu­te după miezul-nopţii urmează, bineînţeles. întilnirea de la mie- sui nopţii. -

Programul zilei de SlMBATA începe la ora 9 cu emisiunea Bu­nă dimineaţa!, după care putem n rm ăn Şahul de la A la Z. Ac­tualităţi la ora 10, iar penlru co­p ii emişiunea-concurs Un'versal ţntmn. Ijn ora 11,10 este progra­mată m iB iiiM a Alfa şi Ofnegn, Iar ta ora 12 emisiunea Uinera- »ii ipirit'iriie. In Ora de muzică dr la 12,30. oi m irim prima parte «lin AfW‘\*irti» tic Mcyerbcer. JSv«v r»im(»nte)e Interni: ale săptăminii «im prezentate in emisiunea 7 x

ora 11. Pentru truditorii ogoare­lor se transmite la ora 12 Viaţa

.satului, iar la 13,30 emisiunea Izvoare fermecate. După Actuali-

- tăţi (14) şi Atlas (14,10), urmea­ză dum inicalul nostru Video-ma- gazin p înă la ora 16,15 cind se transmite de la Braşov, concer­tul renumitului cor Madrigal. Spectacolul transmis in direct es­te urinat de Convorbiri de du­minică (10) şi episodul 140 din serialul Dallas la ora 19,30. Edi­ţia de ia ora 20,20.a Actualităţi­lor este urmată d e . spectacolul de Gală a laureaţilor Concursului ţi Festivalului ..Cerbul de Aur". Du­pă Actualităţi (22,30) şi Duminica sportivă (22,40), avem iar legătu­ra cu Braşovul .-(recitaluri).

AGENDA

TeafiiiI Naţional — . LECŢIA, ora 20.20. Sala Studio

Opera Uom ină — VADUVA VESELA, ora 10.3O. ln rolul Va- Ipncism r debutează soprana Ila- muna Kremia.

N.R.: Intrucît - termenul curge de la data de 25 iunie, din mo­mentul apariţiei acestui anunţ în ziarul nostru beneficiarii repaiti- ţiilor iriai au două zile la ' dis­poziţie. '

CUPA ROMÂNIEI

- „MICA”Cu partida de miercuri dintre de miercuri jucătorii ambelor e-

Steaua şi ,^Poli“ Timişoara în ca- ehipe au avut 6 ,;prestaţie de..-drul finalei Cupei României s-a ' corvoadă. ; ;aşternut cortina finală peste se-, Practic se poate spune câ nuzonul fotbalistic divizionar 1991- Steaua a, cîştigat Cupa ci „Poli*92. Acest ultim act, urmărit pe â pierdut-o iar cel care a parafatmicul ecran, firesc era să ne o- .insuccesul . timişorenilor a fostfere un spectacol pe măsura pro- Băban, autorul a patru 'incredibi-tagonistelor calificate de-acuma le ratări plus o.lovitură de la 11în cupele europene, a tradiţiei a- ; metri (cind s-a trecut la executacestei competiţii. N-a fost să fie rea loviturilor de departajare),şi drep t urmare am asistat la o Scorul l-a deschis Andrasi (min.f i n a l ă . . . „mică“, ; Ş i dacă prima , 13) pentru stelişti, pentru ca iarepriză a fost ceva mai accepta- r- m in. liV Băban să egaleze. Rezu!-bilă, secunda ne-a oferit un joc tatul de 1—1 a 'rezistat pînâ laberbecesc, îrîcilcit, al incredibile- capătul prelungirilor. Trecîndu-sjlor ratări. De la steliştii-vitezişti ai lui Victor Piţurcă ne aşteptam la o prestaţie pe măsura unei e-, chipe cu un trecut atit de mare, cu o neuitată cupă a campionilor europeni cucerită într-q celebră nocturnă spaniolă. Mai degrabă^ i-am înţeles pe timişoreni, obo­siţi du p i lunga jcursă a celor 34 de etape încheiată în campionat cu un 'onorant loc cinci. Ar mai fi de spus că datorită caniculei

la executarea; penalty urilor, ti­mişorenii au, ratat trei prin Stoi- cov, Băban ş i ; Crăciun, în timp ce, steliştii. au transformat trei prin I; Stan, Vlădoiu şi Andrasi, o ratare fiind însem nată in dreptul lu i Bucur. Scorul deve­n ind 4—3 pentru Steaua, ultima lovitură de la 11 metri nu s-a m ai executat. -

- (v.m.)

DIALOQ CU UN MARE SUFLETISTîncheind triumfal -campionatul, învingînd în de- — Activitatea conducerii tehnice a fost mult usu-

plasare la scor pe Electromureş, după meci am pur- rată 'de disciplina jucătorilor: Problemele de ordin tat un scurt dialog cu dl dr. Mr Masto, directorul tehnic şi tactic au fost soluţiona1.--? „d in rriers“ ţi S.C. „PALM IRA“ S.R.L. Bucureşti, unul din spon- : : cu succes fiindcă a existat receptivitate din partea sorii'echipei, domnia Sa riumărîndu-se printre cei jucătorilor. Fireşte este şi meritul lu i Ion Sdrobiş. mai statornici1 prin prezenţe la partidele susţinute în fond cînd se va nota in istoria lui „U“ că inde „U" acasă şi, mai ales, în deplasare.

-— Fericit, doctore? - ’ .— UItrafericit. „U“ a încheiat campioiiatul ca o

mare echipă. 4 : ■' . ■,— -Co factori consideraţi că au cintărit în mod

deosebit la obţinerea succesului? :. ,— îh primul rînd este meritul echipei. Valoarea

lotului, în continuă ascensiune, datorită seriozităţii şi disciplinei in pregătire şi jocuri dovedite; de membrii echipei, ataşamentul lo r : faţă’ de culorile ■ tractului cu Gloria . Bistriţa va accepta-să revină clubului, în ciuda eforturilor-financiare deosebitde - la „U“.* . , grele cărora, a trebuit ,‘ ă -le facă faţă clubul. In al doilea rind conductr-îa clubului de fotbal şi a .secţiei, alcătuită di.r oPiren* c i totuldeosebiţi; în frlmte cu domnii Sorin Bagiu, Eugen Bungărdean şi Ion Sima. în al treil-.-a riu 1 entuziaştilor supor­teri al câror sprijin moral echipa l-a sim ţii atît

campionatul 1991—P2 echipa a -.promovat din B în A se va scrie că Ic conducerea tehnică se afla Ion Sdrobiş şi secunzii 'săi. ■: . - • — In caz că Ion î-drobiş nu va in^i rămîne ia

cchipă, pe cine l-ai dori ca '■nti cnor? '■— in mod deosebit pe Jlem-.ts Vlad. care a mai

; promovat odată echipi d ;>i H -»n, <\ şi a-,sfat. dacă bine fmi atnintesc, cinci ani la cirma -tehnică a echipei. Pvămine de văzut dacă după expirarea con-

— O ultimă-întrebare: va rezista „U“ in super- ligă?.

— Prin întărirea lotuiui echipei cu citeva cle­mente de valoare, prin manifestarea d e . către ju­cători a aceleiaşi dăruiri şi ataşament faţă de cu­lorile ech ipe i— va rezista. S au dacă numărul oa­

ia-; jocurile de ăci<4 c«- şi tn . de, lasare. Păcat câ menilor caro să pună. umărul la bunul mers al e-s’.udenţimea clujeană este atît de ş rar prezenta la ' chipei, al sponsorilor, va creşte, eciiipa ,,U“ nepicciurile lu! „V". - ; ■ .. va oferi: multe satisfacţii. . ^ '

— N-ai pomenit Jriii u » ruvint despre tonducc- . j A consemnatrea tehnică. : - ■ ■ . r Victor MORKA

C lM E V A ...«Urinar* din p*g i)

ge, încă inexistentă), dar notăm că articolul 3 precizează că în­fiinţarea de publicaţii nu este su­pusă altor reglementări (decît „nu­mai dispoziţiilor generale privind

ga presa într-un inform buletin al Puterilor, ca pe vremea lui

‘ Ceauşescu?! Num ai că, iată. , în. legătură cu gratuitatea, ce spune articolul 21: „Editorul unui ziar

, sau reviste poate să ceară autori- . taţilor să i se pună Ia dispo/.iţic - comunicatele oficiale nu «nai tîr- ; ziu decit concurenţilor săi, tu ; sau fără plata unei despăgubiri,

potrivit înţelegerii". Adică,' pre-;constituirea persoanelor juridice": j sa nu numai să fie obligată sâ' or, înfiinţarea unei' publicaţii,pre- ,"i publice gratuit comunicatele ofi- supune un şef — real sau ma-’ .5 ciale^ dar să mai ‘şi plătească fa- rionetă. Dacă e marionetă, arti- .voarea.de a o face. - colul 34 nu are» sens. Că intef- r Nu vă mai plictisesc cu lunga dicţia de mai sus se. extinde şi i listă a delictelor de presă, care asupra altor persoane era de pre- 'constituie nuinărul cel mai ma-văzu t.'... .Articolul 38 .pr.etînde ea orice ziar să publice gratuit documen­tele oficiale primite în acest scop de Ia Parlament, de Ia 'Preşedin­tele României,; de la Guvern, Ad­ministraţia publică centrală şi locală, de la instanţele judecăto­reşti, Ministerul Public şi Curtea Constituţională. Vă daţi seam* că aceste comunicate oficiale, pu­blicate nu numai gratuit, dar şi obligatoriu, ar transforma întrea-

re de semne tipografice din acest proiect, pentru a ne opri asupra . unui singur articol — 45: „Ziare­le şi revistele periodice sînt obli­gate să trim ită cîte an exemplar, . menea prevederi teroriste? Cerem

lifuzare, • Prefecturii Parlamentului sâ dezvăluie nu-

subiecte tabu, o - cenzură cu ca­re te mai puteai tîrgui la formu­lări ambigue. Ia „şopîrle", cenzu­ră care nu avea curajul să trea­că la confiscarea tirajului, cumpretinde acest proiect de lege ia articolele 54—01. Iată câ, atit „fc- manaţii” revoluţiei; ţie .variate cu­lori/ cît şi moştenitorii partide­lor „istorice", cu istoricele' lw legi ale cenzurn finterbelice şi socialiste) vor f i îri’ situaţia'"de a .discuta un as-enieriea proiect de jlege. Spre cinstea lor, unele par- , tidq s-au pronunţat deja îm p^ j triva lui. ; , , . ; .

Problema este alta: care sînt capetele care au inventat această ticăloşie? Şi eu ce scop? Să fie doar o diversiune preelectorala ori anumite m inţi chiar cred ln posibilitatea legiferării unor ase-

înainte-dc difuzare, judeţului şi Inspectoratului jude­ţean dc poliţie in a căror ra 'â teritorială îşi au sediile şi se di­fuzează". Domnilor, Ceauşescu a abrogat o cenzură : compromisă, o cenzură care lucra în tipografit, alături de ziarişti, cu un caiet cu

mele celor care au conceput a- ceste articole (şi altele, pe cart nu le mai discut aici), articole de lege care urmăresc înmormînta­rea democraţiei, a liberului acces al oricărei persoane la informaţi; de interes public.-

METEO

Vremea va fi fn general insta­b i l i şi se va răci uşor, faţă de ziua precedentă, cu cerul, mal mult acoperit. Vor cădea ploi şl averse de ploaie, însoţite de des­cărcări electrice şl izolat ele grin­dină, iar cantităţile de precipita­ţii, pe alocuri, vor depăşi 20 de litr i pc mp. V Int slab la mode­rat, cu intensificări - trecătoare. Temperaturile m inime Intre 12— 15 grade, iar maximele intre 26 —28 grade. în următoarele zile vremea va fi in «enerol instabilă Ieri, ia ora 12, la C iu l temperatu­ra aerului era «Ie 21 grade, .iar presiunea atmosferica măsura la Aeroportu* Someş în I. <V«’,2 mm. In uşoară scăde t? Niroleta Ma tet, meicvu-olog.

„AM PLECAT..."din pagina I)

rioase legăturilor cu diaspora ro­mânească, un fenomen ce trebu­ie studiat în amănunt, peste ca­re nu se poate trece. Vrem să radiografiem nevoile diasporeiro- mftne, zonele de răspindire. să Începem Un dialog. Desigur, de­pinde şi de ei, dacă vor, ţara e şi a lor ln măsura In care e şi a noastră. Trebuie să recunoaş­teţi, pină acum nu am avut o imagine reală a romănilor în lu­me. am bănuit-o. Ne gîndim la o hartă a romanilor In lume, nu foarte exactă, ci aproximativă. NI *-a spus câ în Africa de Sud. e-

xistă peste 15.000 de români, c» care încă; nu avem nici o legă­tură. nici nu ştiam de ei. Şn* zone pe care le cunoaştem bine deja. contactele au>fost .stabilite

— tn final, o întrebare dc su­flet, co surpriză ne pregăteîţ* scriitoriif Augustin Bazară? mal poate vorbi de un timp d pentru scris?

— TimD pentru s e n s ... estfc rămîne. P ină acuma a fost mai complicat. Trecîrvl perioada d* organizare, echipa mcrgînd toţ m ai bine, avînd şl oamrni tineri care vor să lucreze, începe să fie, sâ existe tot m ai m ult timp pen­tru scris. Sper ca pină ln toam­nă sâ apară un nou roman, in­titulat provizoriu „Re^ulem pen­tru nebunt şl bestii”, despre via-

•ţa post-reroluţlonară.

TAGINA 3ADEVĂRUL DE CLU?

Scrisoare deschisa d-lui primar af municipiului CI uj-Napoca

. Să fie cu iertare că vă tulbură liniştea doi opin-- pari rom ân i; dlh ..partea de Miază-Noapte a ţării,

de pe la poalele muntelui Petrosul. Io, Pătru O- pincâ sint-păcurar, sar ortacul meu Teodor Săcure tăietor , da, lemne; adică ţapinar. Amândoi suntem bătrâni, lăsaţi la vatră pentru vârstă înaintată. Am : trăit o viaţă întreagă tn creierii m unţilor şi acum

-ne-am hotărât ..sâ cutreierăm [ara. dar mai ales -anrvrut să. cunoaştem capitala Ardealului despre care am auzit multe lucruri de fală pentru neamu! nostru. • . -v’ ’ntr-o zi am pornit cu trenul spre C luj. unde am

■ ajuns pie dimineaţă ceţoasă şi friguroasă. Cum am ieşit d in gară. am dat de o statuie a lu i Horia. : lângă o prăvălie de prăjituri. Ce-ăm văzut ne-a

. întristat Pare un ; cerşi tor care cere pomartâ.de lâ călători ca să se întoarcă acasă. Noi îl ştim înalt, cu ţundra pe un umăr, vijelios şi puternic cât. un

-munte. C-are nu s-a găsit un făurar mai priceput sâ-1 înfâţo.feze ca pe un rege al Munţilor Apuseni?

Am pornit spre centrul oraşului, care. şi dupâ 72 de ani de la t ’nire este la înfăţişare străin. Doar am avut vreme destulă să-l faceri! românesc,’ Trecînd; pod ui peste Someş am dat de, statuia primului domnitor român al ţării întregi: M ihai Viteazul. Nouâ nu ne-a plăcut nici statuia şi nici. locul unde a fost înălţată. Calul pare mai m ult o' mârţoagă, iar domnitorul nu trezeşte nici o sim ţi­re de măreţie, cum ar merita de altfel.

Dezamăgiţi ne-am urmat drumul spre centrul o-' rasului/Aicr înconjurat de clădiri străine ne-a apă­rut un călăreţ, măreţ pe un cal, zdravăn şi impu­nător. .\Te-am apropiat de statuie să cercetăm şi să aflăm cine este călăreţul Pe soclu scrie- MATHTAS REX/ N-ăm Înţeles nimic, nici eu nici Todor. Mă

Todore. ăsta este uri călăreţ -vestit’ străin, şl prin urmare numele este_scris'pe limbă străină. De ce n-o f i ; scris numele ş î: pe româneşte, ca sâ înţele­gem şi noi cpincarij de cine este vcrba? *

Intre timp s-a apropiat de noi un băieţaş de

J,roa 14—IS aPV »cafe ^ ‘a dat seama că ne aflăm an .încurcătură.-; H întrebăm pe băiat: • mâ băiete tiNştii să citeşti în limba străină? Da, zice el. Că­lăreţul nu-i neamţ,( nici ungur ci este român şi~l cheamă Matei Corvinul din Hunedoara, regele Un- .gariei, aşa am învăţat noi la istorie. Nn l-am cre­zut. Apoi. zic eu lui Todor. dacă călăreţul ăsta-este român, atunci este şi el de neam ‘de opincari ca şi noi Un <>pinenr român nu puten să ajungă rege* al Ungariei. Apoi, dacă totuşi ar fi. adevărat, ce

. caută statuia lui în inima Ardealului, care — spu­ne învăţătorul şi popa din satul nostru n-a făcut part»* din. Ungaria, ci a fost voevodat-şi apoi prin­cipat austriac independent, pînă ce în veacul trecut

: împăratul Franţisc Josif al Austriei l-a dăruit un­gurilor, Jtâră să-i întrebe pe români, care erau ade­văraţi; s tăp în i,a i Ardealului? In 1918 Ardealul a reintrat în stăpînirea noastră. Părinţii noştri au fost şi ei în 1918 la Alba Iulia cînd s-a hotărît deslipireă Ardealului de Ungaria şi alipirea la Ko-

, mânia ; ';- ■ :‘.Domnule primar, noi sîntem păcurari, ţăpinari,

; cu carte puţină. Dvs. sînteţf om cu carte multă şi capul acestui ;ora$ ..românesc vestit. Nu vă supăraţi dacă‘vă rugăm ;să daţi ordin să se scrie pe soclul statuii călăreţului român ; adevărul, ;adică Matei Corvinul român de Hunedoara.'; regelt. Ungariei (1458—1490), dar pe româneşte ~ ca să înţeledgă toţi păcurarii şi ţâpinarn din ţară. Vă mulţumim.

Io, Pătru Opincă !jf 'fodor Săcure

lirtrunirca rcsponsabiîiîor -TEflPlfS”începînd eu arvul universitar 1991/1992, Româ­

nia a putut beneficia de, intrarea In programul TEMPUS adoptat de Comunitatea- Europeană în î mai 1990, cu o perspectivă de ;5 ani şi-o fază pilot de 3 ani liicepînd cu 1 iulie 1990. TEMPUS ,este finanţat • din bugetul general al PHARE destinat asistenţei' ţărilor din centrul şi estul Europei; (în 1991 bugetul total, al PHARE a fost de 800 M Ecu., din care pentru TEMPUS au fost alocaţi circa 55.5

. MEcu pentru 6 ţări: Bulgaria, Cehoslovacia. Iugo­slavia. Polonia, Ungaria şi România) si are" câ scop

. promovarea calităţii.şl oferirea'unui:suport pentru dezvbltareă ; şi reînnoirea sistemelor, de 'învăţâm int

; superior;, în . ţările, din centrul şi estul Europei Pentru anul universitar 1SJ21/1&92, Universitatea

Tehnică (ÎHij-Napoca a avut, aprobate patru JEP- uri (proiecte ; Jo int European Project). două la facultăţile de profil mecanic şi două la Facultatea de Construcţii, precum şi mai multe programe dc mobilitate, individuală. In cadrul JEP-ului Facul­tăţii de-.Ştiinţe şi Ingineria .M aterialu lu i,dom nii prof.. univ/ dr. ing. mat Adrian Chisăliţâ, prorector şi respdnsabil,TEMPUS pe Universitatea Tehnică şi prof. .univ. dr^ ing. .Traian Canta, _ coordonatorii! proiectului,,-au participat de curind lâ Nantes lao întrunire,â responsabililor TEMPUS. Reîntorşi la Cluj au;,-avut amabilitatea sâ ne ofere cîteva date:

A.C,: Lâ Ecole Centrale de Nanţes a avut loc intninirea. . responsabililor TEMPUS din. cele patru ' msţituţii 'care .sînt cuprinse in acest proiect, şi a- nume:. Uniyerşîtatea Tehnică Cluj-Napoca, Ecole

; Centrale ide . Nantes, C T IF — Sevres şi Universitar teâ.'.^ptjinghani;, întrunire care a avut ca obiect ,trecerea,,în ;revistâ a acţiunilor desfăşurate în pri- VaOl.îţn, a,d ificiiltâţilor înţîmpinatei precum şidis- f

„cutarea tn, detaliu a acţiunilor ce .vor. fi realizate ' J n al doilea^ari al proiectului. In afară de aceasta a avut loc o. vizită de informare reciprocă între UŢCAT şi Ecole Centrale de Nantes,: în cadrul că­reia _am avut îritîlniri cu directorii adjuncţi însărr

1 cinaţi. cu învăţănjîntul, cercetarea ş i , relaţiile in-, ţernaţionale, cu şefi de departamente î şi, în final; ■

. cu directorul Şcolii Centrale din Nantes. A . avut ‘, loc; de asemefteajvizitarea CTIF (Centrul Tehnic al : Industriilor de Turnătorie) care asigură îri Franţa pregătirea, post universitară şi specializarea în do-, .! meniul, turnătoriei precum şi activităţi de cercetare

şi servicii către' populaţie.; La ambele instituţii vi­zitate i-au discutat posibilităţile de cooperare în învăţăm înt şi cercetare cu U.T- Cluj-Napoca.; De asemenea, la Primăria oraşului Nantes în cadrul

.relaţiilor, oraşelor înfrăţite N a n te s C lu j- N a p o c a , a avut loc o întîlnire la care au participat consi-

. lieri (dintre-'care unii au fost de mai multe ori la Cluj) precum şi şeful-serviciilor tehnice ale Primă­riei, care urmeazărsă fie. la începutul lunii iulie, oaspetele'Primăriei municipiului nostru. . '

TJC.:-In ceea ce priveşte proiectul pe care îl co­ordonez „Sistem model de învăţămînt. pentru ştiin­ţa " ş l ingineria materialelor", cu un accent-; mai mare pe procedee avansate de deformare plastică şi crearea unui laborator de proiectare asistată pe calculator în domeniul respectiv, a fost apreciată ca pozitivă desfăşurarea sa în acest an. atît prin schimbul de experienţă u til,, realizat • prin deplasa­rea a 12 cadre didactice din Universitatea Tehnică spre Anglia şi Franţa, cît şi . a celor 7 cadre din universităţile amintite de dl. Chisăliţă la; UT Cluj- Napoca, profesori , şi cercetători, care ne-âu prezen­tat: aspecte ale învăţăm întului şi cercetării din ţă- r ile jo r . Pentru perioada următoare; se prevede şi un schimb de studenţi între cele patru universităţi, 8 studenţi din ultim ul an de studiu urm înd să-şi realizeze proiectele de diploma la partenerii noştri străini.^ Totodată. trebuie să amintesc şi că urmea­ză s ă . fie demaraţ un program de'cercetare inter­naţional, cti aplicare. în industria constructoare de automobile, tractoare; şi componente sinterizate, susţinut- de prof. Standring -de la -.UniversitateaNottingham , .... •.--••-• ’

; Reporter:-’Cum apreciaţi'bilanţul acestor întreve­deri? ' î '- ' ■ - ,U

A C.: — Bilanţul acestor întrevederi este cît se poato de pozitiv,: prin reprezentarea -UT Cluj-Na­poca la nivelul conducerii' acesteia în,-contactele personale cu conducerile celor două, instituţii men­ţionate (Ecole Centrale de-Nantes si^CŢlF-Sevres). în afară de aceasta, vizita noastră a contribuit şi la cunoaşterea specificului învăţăm întului româ­nesc, căruia i s-a" dat' o -înaltă apreciere în Franţa, şi implicit acestea au condus, într-p formă - mai restrînsâ. şi Ia conturarea unei imagini reale a ţă­rii, noastre în viziunea francezilor. . I: :

.. - M . T-

Pe:ce te bazezi ?"/ /

Citind in „Puntea“, nr. , 4—5 (22—23) din aprilie-mai a.c. arti­colul d-lui-director general al Muzeului Naţional Ungar, Fodor Istvan, intitulat «Realitatea pro- toistoriei**, mi-am am intit de u-, na din cărţile preferate din copi­lărie, tradusă din literatura ma­ghiară, şi anum a /„Băieţi*, din strada Pal“. Era acolo un băieţel foarte simpatic care datorită u- nui tic verbal propriu:, punea uneori pînă la absurd, .cu efect deosebit, de comic, b întrebare tovarăşilor săi de joacă. De e~ xemplu, dacă unui li spunea câ . are trei bile în buzunar, el îl în ­treba: „Pe ce te bazez?". Daca un altui tocmai spunea că am in- cat o pară, şi pe el îl întreba; „Pe: ce te bazezi?”. O astfel de întrebare mi-a venit în minte la lectura • afirmaţiei • d-lui director- general-Fodor Istvan. citîndu-lde; fapt pe -Gyorffy Gyprgy, şi anu­me că românii au venit în „Ar­deal cu începere din secolul 12“. Parcă s-ar auzi după aceasta imediaţ un glas de copil simpa­tic de pe strada Pal d in Buda­pesta care întreabă: „Pe ce - te bazezi?1*. Sigur că dl. director ge­neral nu s-ar ,baza pe nimic, pen­tru că n ici un document nu a- minteşte de „venirea" româniioi în Transilvania. Deci, această ipoteză-nu poate fi nicidecum o realitate protoistoricâ. Uri adevăr fundamental care nu- trbule es­camotat, şi expediat urgent după alte fapte marginale, cărora sâ li se dea apoi centraiitate şi impor tanţă exagerată. De aceea nu pu­tem fi decit întru totul de acord . cu dl: F.I. cînd afirmă că ,,opi-' n iile eronate devin crez j public, implicînd toate consecinţele d ău ­nătoare ale acestuia". „Venirea" românilor în Transilvania înce- - pînd cu secolul 12 este de fapt un mit protoistorie rieştiinţnic, de da tă ;relativ, recentă,, pentru că nu este probat de nici un docis- ment. Cum se explică faptul că maghiarul Anonymus*’ — . cum

este num it el iii articol — a in­ventat pe românii diri secolul IX şi formaţiunile lor statale ţn ‘ preajma anului 1200, în mod „rb manţios“, deci, chiar în anii şi veacul presupusei .veniri, a lor în Transilvania? Doar el trebuie să fi fost contempioranul acestor pri­me „sosiri1*, şi atunci „romanţioa­sa gestă1* nu îşi. mai avea locuit

- Partea despre români, evidentf Eventual doar pentru distracţia curţii regale, deşi in anturajul re­gelui . vor fi fost destui menes-

. treli, trubaduri, bufoni...' A-i■ tribui iu i Anonymus rol de bu­ton numai, pentru câ st amintiţi de români şi. de anterioritatea lor în raport cu ungurii îri Transil­vania, nu contribuie cu nim ic, ta „rărirea confuziilor protoistoriceV

Referitor la taptul, câ .zona de dominaţie a regatului1 ungar a a- tins în 1 Evul . Mediu timpuriu „Munţii Ungureţti“ (Gori tgors-

.iciia). — cum par a f i identificat! Cai păţii în . cronica rusească a- m intită în articol, sau „Munţii Ruseşti* (Ruthenorum Al pen, cum sînt ei denumiţi in unele surse: maghiare, nu se rezolvă nicidecum 'problemă, deoarece nu înseamnă, potrivit denumirilor ’j- cazidnale, că in Carpaţi locuiau atunci tinsuri sau ruşi, şi nu ro­mâni. Semnilicaiivă în acest sens este situaţia ţării Maramureşului in Evul Mediu. Oficial aparţinea. d,e regatul Ungariei p ină la pră­buşirea acestuia sub turci; ; in 152b, dar era, se ştie o ţara ro­mânească. Românii, clin... interio» privind, chiar. considerau . grani­ţele Ungariei adevârâte doar .pî- nâ la graniţele de vest ale iâr ii lor. Nu o spunem noi acum. O spun ciar documente ditl» sec. al' XlV-lea. • -

Înţelegem demersui uomnuiui Fodor - Istvan, Coniestindu-se con­tinuitatea statornică de locuire a românilor in " bazinul carpatic, so • încearcă tşi nu este ; prima oârâ)- contestarea .'drepturilor legitime ale poporulu i, român în această vatră strămoşească. Dar-iapeiulla

. „cerinţele conştiinţei ; istorice jâ- natoase” nu st.poate .face prin schiţarea unui trecut romanesc bazat decisiv pe ipotetica' mţgrâ- (ie d in secolul al Xll-lea, fără a se realiza procedura probatorie a tezei. Ştim. deci; unde bate ape­lu l lâ demolarea ..miturilor pro- toistorice naţionaliste- şi neştiin­

ţifice", a .„visătoriilor^ mirifice**,

a .^dogmelor izvorîte d in vise", a

„iluziilor misticiste*V / „ viseiof

halucinante", a -„ideilor fixe con­

fuze" şi a „vederilor eronate şi

devierilor'*.

Vasile LKCIII.MŢAiV

Abstinentă electoralăElectoratul românesc este sanc­

ţionat pentru pasivitatea de. care • <!&.. dovadă cu ocazia alegerilor.^ Acuza: imaturitatea politică. Des­pre compromiterea parlamenta­rismului şi a activităţii politice nu se prea discută. - înfiinţarea " partidelor cu nemiluita, .‘opţiu­nea din 1990 pentru partide, iar nu pentru persoane, pâruielile din „sînur partidelor şi conven­ţiei,. compromiterea unor lideri politici, păruiala publică in nu­mele interesului propriu au afec­tat grav discornămîntul electora­tului. Dacă nu-vor fi „triate" par­tidele serioase de cele de umplu­

tură, dacă: nu se vor retrage gar- gariştii, < dacă vom mai vedea şe­dinţe comune ale celor două ca­mere de genul celei, de mediere ă Legii "electorale, „emanaţii" de toate; culortlie: vor ajunge.;'sâ-şi transporte la urne alegătorii pro-

jp r ii cti aOtoBuzul sau limuzina.“ Pentru câ ateismul: politic ; .face :tot mai mulţi^adepţi, pe măsură • ce~ văd ‘ performanţele •' negative ale ' celor ,; ce le-aiiacordat, ’ cu deplină încredere, votul.- In a- cest caz, însă,: nu electoratul este

d e . vină. ci lipsa de coerenţă şi.

,.de autoritate a vechilor guver­

nanţi şi ^„imaturitatea" ■ politicie- ,

nilor şi molima politicianismului.

Al. S.

Putin ţ ă recensamîntIn presă, prioritatea aparţine informaţiei. Anum ite in ­

formaţii trebuie însă obligatoriu interpretate.-Statisticile, de pildă, sint adeseori fascinante, căci ele satisfac, nu doar simpla curiozitate, ci şi spiritul nostru în căutarea

, unor adevăruri fundamentale. Iată, astfel, câ s-au comu­nicat nu de m ult primele date ale recensămîntului din ianuarie 1992, care, în mod destuL de c iuda t,, au fost

- prea puţin comentate. Reticenţele vin din însăşi „suipri­za" rezultatelor. Dar, mai intii, voi reaminti; pentru po­sibile ..comparaţii semnificative, pe cele din 1927 ale Ro­mâniei Mari.- Români: 12.900.000 (74.1, Ve);. maghiari:1.400.000 (8,1 o/o), evrei1 900.000 (5.3 «/»); saşi; şvabi, ger­mani: 75l\000 (4,3 % ). tuterii, ruşi: 600000 (3,5 Vo). bul­gari: 220.000 (1,3 Vo). romi: 200.000 <1.1 Vo). turci ţ i tă­tari: 180 000 (1 o/o), „alte populaţiuni**: 250.000 (1,4 % )• (Informaţia 6 ldaţă.'din Enciclopedia română „Mincrva**, Cluj 1029). România de astăzi, după recensâmîntul -din ianuarie,^numără'20.352.98d români, 1.620.19& maghiari, 409.723 romi, 119.436 germani, 9.107 evrei ş.a. Românii deţin aşadar majoritatea zdrobitoare într^o proporţie, de aproape .90 •/*. • "■

fn condiţiile In caro harta ţârii -nil'mai este;cea din 1927, ara fost „frustraţi", desigur, de anumite minorităţi, dar, tn schimb, nu sîntem responsabili dc dinamica ce­lor rămase. Ca să nu fiu suspectat de „naţionalism", nu

mâ voi referi atît Ia" puritatea ' etnică â ' României, cît Ja. procentul iinfini ^ l , minorităţilor care, în :<nod' hilar,, a putut „argumenta-* contestarea caracterului naţional ţi unitar al statului român. Evident, -statisticile singure nu s in t neapărat purtătoare de energie şi tupeu dar, bine orientate, ar puteâ|măcar denunţa niişte falsujî. Asta înv situaţia în care Occidentul chiar este curios,să afle*ade-' vărul. De remarcat, mâi întîi,’ că numărul maghiarilor a crescut foarte puţin după 65 de ani,. în schimb s-a d u ­blat ăl romilor. Nu-i exclus ca' proporţiile celor două minorităţi să nki fie întru totul reale, insă cu siguranţă, slabul spor de natalitate al maghiarilor, faţă de vitali­tatea romeică este. real Cauzele îm puţinării impresio­nante a evreilor-şi germanilor sînt îndeobşte cunoscute, altele, bineînţeles, decît cele, referitoare la ruşi ori ;bul •gări; Dar, toate, nu au nimic, de-a face cu vreun pretins fenomen de deznaţionalizare ' Dimpotrivă, unele dintre m inorilaţi au simţit românitatea ca un „handicap" al ci­vilizaţiei şl au : migrat care încotro. Este vorba, prin ur­mare, despre un destin istorieşi nu de o politică „obsedan­tă” a românilor - d e . purificare etnică.. Evident, o p u r i f i ­care există,: dar, paradoxal, un asemenea proces a fost; posibil prin toleranţa românească. Nu fictiva, xenofobie autohtonă,a provocat emigrările;' ci, mai degrabă, nos­

talgia bruscă a unor patrii originare. Vreau sâ spun că,

in-esenţă, naţionalismul este resuscitat-dc către minorl-

ăţi\ majoritatea .fiind puşă în situaţia bizară de a-şl apă­

ru un orgoliu firesc. Pe 'de altâ parte, conceptul-Însuşi

de'm inoritate s-a transformat subtil, politizîndu-se aproa­pe complet, ariexîndu-L ca pe un fel de privilegiu, şl pe acela de „dreptlirile omului". Diverse organisme in­ternaţionale îl abordează atît ca obiect de studiu, cît şi' ca foarte eficient instrument’ politic: Funcţionarii lui, fiinţe ambigue şi bine remunerate, îl manipulează cu dexteritate în funcţie , de anumite conjuncturi, mizîrid mai întotdeauna pe un artificiu: substituirea aspectului poli- . tic printr-unul de - psihologie afectivă — ce! „mic" cel „slab" este-este în genefe■ neajutorat şi trebuie protejat chiar dacă face’ prostii. Şi încă o problemă: minorităţile (nu mă refer doar. la cele etnice), d e : obicei, compacte, cu un dezvoltat instinct al adeziunii, au o excesivă şi agresivă conştiinţă elitistă. Ele se situează, ■ cumva fa­ta l,'In răspăr cu societatea (majoritatea). Drepturile imal exact demagogia lor) devin prerogative ale dorinţei se-

' crete de putere, respectiv de glorie. Politica esenţială a oricărei minorităţi constă în. autovictimizare. iar accepta-

• rea egalităţii (în drepturi) înseamnă, logic, autoanularea. Regimul ei „normal" de existenţă îl reprezintă mediul tensionat, conflictual. Ea nu poate exista pur şi simplu, ci doar în chip „avangardist". Restul societăţii ‘constituie pentru ea elementul conservator,, retrograd. Intre acestcdouă segmente nu există o relaţie de integrare, teoretic, cel puţin, majoritatea fiind mereu culpabilizatâ pentru tendinţe, de asimilare forţată.: mai ales în cazul minori­tăţilor etnicei _ . ■ ■ i

Petra 4'O /iNTA

ADEVĂRUL BE CLUJ P a g in a \

Ne tăiem singuri craca (II)0 Convorbire cu d-I Ing. Petru TURC. dircctor

general, S.C. „Armătura" S.A. ®— Consideraţi că executivul s-a implicat sufi­

cient tn sprijinirea industriei?— In mod normal în perioadele de tranziţie de

lai ceva spre altceva trebuie sâ se ofere o anume perspectivă: aici demolăm, dincolo clădim; ce de­molăm şi ce clădlni? Noi numai demolăm, fără să • ştim ce şi unde vom clădi. Nu există o strategie a dezvoltării economiei naţionale, > Un program do ocupare a forţei de muncă etc; Noi- ştim doar să fabricăm şomeri. .

Statul, ca proprietar de drept al societăţilor co­merciale ' din industrie (cil excepţii nesemnificati­ve) hu se ocupă absolut . de loc de ele, numai le fmpovărează. Nu este normală o asemenea situaţie faţâ de proprietatea. care îţi aparţine, să priveşti cu indiferenţă'cum se demolează. In mod practic- această; proprietate nu are un proprietar. în adevă­ratul sens al cuvintului. Ea ;este a nimănui. Este -, o mare greşeală să laşi industria — sursa de bază

' pentru .bugetul statului.-— să moară. De unde va avea: guvernul bani pentru a finanţa sănătatea, ar- 'mata,-. învăţămîntul, cultura,' ştiinţă etc., dacă;.in-- dustria nu aiigură profit, dacă'trăieşte de pe o zi pe alta şi se îndreaptă spre faliment? De unde o să; ia guvernul sumele necesare pentru cheltuielile bugetare? D in credite? Posibil; dar din ce surse şi cine va suporta toate acestea? -

Pasivitatea manifestată de-guvern faţă dc socle-• tăţile comerciale cu capital de stat va duce m ai ■ devreme sau mai tirziu (dar. acest tîrziu nu este îndepărtat) la prăbuşirea acestora,, cu consecinţe imprevizibile pentru societatea românească.

= > — Se va prăbuşi şi „Armătura"?-... : Noi vrem să prevenim acest lucru, cu toate greutăţile despre , care v-am vorbit.. Avem un pro­gram de restructurare, un. program (pe_ termen seurt f i mediu) de supravieţuire. Am proiectat vi i-

-- torul- societăţii, proiect* care va fi. ap lica t, în maro parte, pînă la sfîrşitul trimestrului ,1 ,1993. El- cu­prinde obiective pentru toate sferele de activitate.

-Finalizlidu-l, cred că ajungem în; situaţia de. a ne putea „bate" cu orice firm ă occidentală de. profil. In 1990, 1991 şl in acest an nu am stat cu m iinile

'■ in sin. .Am făcut ce a depins de noi pentru ca: ac- tivitatpa să sufere cît mai puţin ., Doresc să fac precizarea că au dispărut, pentru.'noi, pieţe stabile

: foarte importante din ţările fostului CAER, că pia­ţa internă s-a redus dramatic. Cu toate .acestea a m .

• găsit unele soluţii pentru a. avea de lucru, pentru reducerea costurilor de producţie (cu .20.1a şută în

: 1992), pentru creşterea'-productivităţii muncii cu aproximativ..6 la sută. Credem în-puterile noastre şi speram că viitorul guvern care. va gestiona ţara

. 4 ani se va gîndi mai serios Ja viitorul economiei româneşti. Sper să ne ofere un program complex'

-de guvernare, să ştim şi noi spre ce să ne îndrep­tăm producţia, să avem o perspectivă îri tot ceea, ee fncem. . -.. .

Ion G O IA

DE LA POLITIA.JUDICIARA

Se pare că nu te -mai poţi în ­crede.Sn nimeni;

Zilele trecute, in Apahida,' a avut loc o asemenea întîmplare, care confirmă afirmaţia noastră.. Iată faptele;

>' Iri orele serii, .Lingurar Au­gustin Mihăiţă, (foto stînga), Mo­rar Aurel (fotp mijloc) şi Lorinţ Claudiu (zis Jiidy) (foto dreapta), se întiinesc cu G.S. Aveau ceva timp pină la plecarea autobusu­lui, aşa că au hotărît o partidă de cărţi. Au jucat ce au jucat, „momind11 norocul fiecare dintre

O PARTIDA DE CĂRŢIei. După circa o oră. G.S. pleacă să; ia autobusul. N um ăr ca cei­lalţi trei'se iau dupa el şi, ajuri- gîndu-1, îi ădministreaza o, bă- taie,' soră cu moartea. In timp ce

. Lingurar împărţea cu . generozi­tate pumni, Morar; sustrăgea din buzunarele victimei ( .. . im e n sa sumă de 4.000 lei!), iar vTudyîi lua 'd iri bagaje un pistolrde : j u ­cărie şi o . . . cămaşă. - [

Domnul Adrian Tătar, şeful de post, n-a stat rtiultpe gînduri. A adunat acele date care, odată co­roborate de echipa operativă (lt. colonel Marian Octavian Anghel,

Ioan Bologa şi maior Vasile A l­bu) au condus la descoperirea tţlharilor. •'

. La toată povestea aceasta tre­buie să adăugăm faptul: că cei trei a u . băut zdravăn, că în ge-' neral sînt cunoscuţi ca nişte puş-; lamale şi, ca atare, victima n-ar fu trebuit isă se: înhăiteze cu ase­menea specimene. Altfel • ar fi putut duce copilaşilor multdorite­le pistoale de jucărie şi n-ar fi avut nevoie de 16 zile îngrijiri medicale. :

Radu V IDA

Mnalaşi flcprcţuita noastră apă

?/*• t" '.J •V- .

t i 'v :J*

' * v ***. '

\ ^ y * * - .< -* . • % < ‘ ' ' «7 ' .*• -*

W M I-.1' •

I V " A .

■ s i l

M p^ * >

m

' &

..zSÂ

ECONOMICACUM SE FUKA UN TUN ■:

Rămîneţi, dragi cititori 'în ţe ­lepţi şi, asemenea grecilor antici, nu . vă m iraţii Se. poate - şi aşa ceva! Căci, vorba urnii timic, aici e America, nu acolo îa .ei. unde nu se poate mai nimic. Firma „Tehnofina" Bucureşti' are o fi­lială la Cluj. Normal. Dom nul' Morar Radu Dionlsie. lucrează aici ^ Nelalocul cl f“ te - faptul ’ că . s-a dedat la delapidare -şi abuz

Sn serviciu, Cu documentaţie, ma­teriale etc. de la firm a S.C. „E- L ION“ S.R.L. s-a livrat, către Institutul de fiz ică .Iaş i un „tun cu fascicole de electroni1?. Pentru delapidare s-a încasat suma' de 600.000: lei. Numai .că- matrapaz- licul a fost descoperit, .prejudiciul filia le i clujene a fost recuperat, restul sumei fiind trecut în buge­tul, administraţi eieentrale dcsUit. Iar patronul cu „şmecheria” >— este cercetat în libertate.

UN TAMPON PEMTItU > „PAŞC.4LAU”

: Un tampon care să oprească scurgerea de i'.nelegiuiri la care

* s-a recurs. Despre ce este vorba? Domnul S ilv iu ,' patronul de la „Paşcalău Imporţ-Export S.R.L.*' Huedin a cumpărat vată de la „Sanbufex S.R.L:11 Buftea-Un pa­chet: 29,70 lei. Normal şi după toate legile în vigoare domnia sa

, trebuia-să vîndă acest produs la preţul de 45,000 lei. Ei, n-a fost.

’ să. fie? Dornic să înşele cît mai temeinic onorata clientelă a pus; In vînzare pachetul de vată . cu

150 lei. Sigur, .se vor pronunţa

. cei în drept, clienţi . însă cu cer­

titudine riu va mai avea!

Radu V IDA

O discuţie cu domnul .inginer ? Ovidiu Paven, director al-Rcgiei autonome de apă-canal, a® con- siderat-o utilă pentru ,a clarifica unele probleme, parte din ele .semnalate în scrisorile primite la ■ rcdacţie. V *?

- I.: Pentru lămurirea, cititorilor noştri, a? dori să* precizaţi ; csu-c Sint atribuţiile. Regiei apă-canal in cazul remedierii unor defec­

ţ iu n i? - ■ -

R .: ' Iîegia de apă-canal are_ în' ‘patrimoniu conductele de apă şi . canal amplasate pe căile: publice, branşamentele de apă delimitate de' conducta 'publică şi^căminul de’ ăponietru inclusiv acesta, ra- cordurile de cănal delimitate de canalul public, şi lim ita proprie­tăţii, sau de pririiul cămin de vizitare' ‘existenţi tot acest • an­samblu purtînd denumirea de reţele publice dtv apă şi . canali- : zare. Lucrările .de. întreUnere şi exploatare, repararea defectelor 1 ivite pe conducte şi accesoriile acestora, în căminele de- apome- tru, sau desfundarea canalelor d in reţeaua publică de apă; şi ca-, nalizare revine regiei. Instalaţiile aflate în afara acestor lim ite sînt instalaţii 'interioare, iar întreţine­rea şi repararea lor .revine pro­prietarului sau utilizatorului.

- I.: Şi pentru cazuri mai deose­bite —- m ă gîndesc la pivniţe pline de apă, dc exemplu — nu interveniţi? ... . .

: R,:; Răspundem ‘ la solicitări, prin comandă scrisă : sau telefo- ‘ nic, dar aceste intervenţii se exe­cută contra cost, la fej şi desfun­darea canalelor din - afara Clădi- , rilor. . . „■ ..'.-. . . ■

I: Să ne întoarcem un pic ia reţeaua publică, mai precis la ?tarea în care se a f lă . , .

R.: Sîntem o unitate de între­ţinere şi exploatare,' dar . - în cea mai mare' parte conductele sînt vechi şi nici cU cele.noi nu rie lăudăm (au o , „viaţă" de 25 de arii,, dar după 10— 15 arii cedează. ;' în privinţa utilajelor, ce să vă spun . . . Avem patru buldoexca- , vatoare din care funcţionează două, în urmă eu cîteva luni dis­puneam de două autocurăţătoare— acum nu mai funcţionează nici una, avem probleme cu com­bustibilul care ni se distribuie tot ca atunci cînd aveam utila­

je le închiriate de la I.J.T.L. Ciitoate că utilajele sînt foarte . scumpe, vom face eforturi să ne îmbunătăţim dotarea tehnică, prin intermediul colegilor de la Oradea care au reuşit să contac­teze nişte firme străine. ‘

I.: De ce sint atitea canale în­fundate?

R.: In ceea ce -priveşte starea canalelor, să ştiţi' că o mare par­te din v ină o au unii cetăţeni in- coriştienţi, caire aruncă în canale tot felul de mizerii, jEără să se gîndească lă consecinţe: crengi, pămîrit,'^jerfţi.’ fta chiar :şi hoituri

- de animale. D in cauza neglijen­ţei; avem şi. o grămadă de grăta­re colmatăte. Şi -pentru că vor­bi®, 'despre canale;'ăş vrea "să vâ semnalez- ■ un - aspectr se •♦fură ca-

.. pacele! - Fpnta ■ este; scumpă — pe noi ne costă un . asemenea capac 18^-20 m ii lei,'.— şi ~e găsesc in­divizi „cu iniţiativă", ca - întot­deauna . ; ' . . - ■

I.: Să ne oprim la o problemă m ai de licată:,plata pentru servi­ciile prestate, mulţi cetăţeni acu- zînd diferenţe; mari de plată de lă o factură lâ-1 altă.: E vorbă dc

. o majorare? . . . . :

lt.: U ltima majorare de preţ ani avut-o în luna februarie. Un­de se înregistrează sume mari, este ş i , consum. Dar se poate în- tîriiplâ să existe pierderi - de apă — nu neapărat consum pa porţiunea de conductă dintre a- pometru şi bloc pot să fie spar­geri sau fisuri, deci apometrul în­registrează şi apa se plăteşte. Mai e vorba şi de starea. instalaţiei interioare, un robinet defect, o coloană neetanşată înseamnă apă care se risipeşte şi se- plăte.vte.. Sîntem prinşi :într-o. acţiune ma­sivă de schimbare a - apometre- ior, cuci o înregistrare-defectuoa­să este .o pierdere şi pentru noi.

I.: Am înţeles, c ă ; la C luj apa este. ieftină, şe întrevede 'vreo. modificare a tarifului? .

R.: Este adevărat, practicăm cel mai scăzut tarif pentru apă. U ltima majorare de care amin- teârri a fost determinată do mo­dificarea preţurilor'Ja .materiale,

-'combustibil şi energie. .Spre e- xemplu, uri ; metru de ţeavă era sub o sută de~ Iei, ăcum , este o m « , clorul de care avem nevoie pentru clorinare îl aducem de la Hîmnicu Vîlcea în cinci trans­porturi pe lună. Şi în oraşul nos­tru nu numai că este ieftină apa. dar este şi. de Calitate, avem o apă bună. De altfel, sîntem n ţară binecuvîntată, căci sînt pu­ţine ţările, ai; căror locuitori îşi p o t: permite; să-şi ude grădinile ori să-şi spele maşinile cu apă bună. Şi atunci avem' datoria să preţuim apa şi să nu 'p risipim.

Flavia SEUGIilE

P r i v a t i z a r e a l a G lu j*

. 'O Ceie cinci fonduri ale pro- , prietăţij private au fost' 'drgăni-'. z'ate în următoarele centre virba- ne: Bucureşti, . Craiova, ", Arad, Braşov, Bacău, in fiecare oraş cîte unul. După cum se vede,' C lu ju l (cu. Facultate, de Ştiinţe. Economice şi,,eu exciKlerit.de;for- ţă de muncă de 'specialitate) a‘ rămas.pe dinafară.. , , ,

# Distribuirea’ carnetelor ' eu - certificate de proprietate, s-a in- . teri-sitieat.- P înă 'în • 22 iunie-' a.c. .st ' ;

distribuiseră ; peste'oS.030 de ' car- nete, • reprezentînd: 6 procente din totalul^numărului -de cetăţeni din judeţul* Cluj* îndreptăţiţi-şa intre iri posesia acestor tiţlufi._ Inţru- ciţ au luat amploare” afacerile cu, cairiete de proprietate (un cetă­ţean cerea consultaţii la A.N.P- dacă sâ cumpere său nu 200 de carnete cu 3.000 de lei bucata),

‘ A.N.P. Bucureşti a prevăzut ms- ' suri 'de fortificare a carectltucii*. n ii operaţiunilor de distribuire a■ carnetelor.' (M. S.) >

De la Turda a duna te• o privire panoramică asUpra oraşului Turda o poţi

■avea din vîrful dealului Dăbăgău. Dacă iţi fug ochii spre panoramă.» Câ dacă se opresc pe marginea drumului vezi' suprafeţele de teren nelucrate, cu tulei râmaşi în picioa­re din* anul-trecut. Pe'vremea odiosului, a ic i' culegeau turdenii aduşi la muncă patriotică, an.de .in. Acum nu mal culege nimeni şi nici nu mai lucrează nimeni pă- mmtul. De fapt, cam o cincime din ce vezi cu oclaii în ­tre Cluj-Napoca şi Turda sînt suprafeţe de teren arabil pe care anul acesta nu le lucrează nimeni. Oare riu ne-o bate Dumnezeu?

ţ Zona Băilor Sărate. Sub deal se întinde strada L i­vezilor, ’tu case numai pe o singură parte. Peste drum de case, fiecare „gospodar* şi-a făcut, fără vreo apro­bare, coteţe, depozite, grajduri. Unde? Pe terenul sără- turilor ce urmeas^i să fie declarate monumente ale na-’ tuni. ln locuinţele de aici, gazul metan s-a introdus nu­mai spre primăvară, după un ..dialog' aspru cu regia au-: tonomă de profil. „Dialog** dus cu vorba de regie (la- propriu şi ia figurat) ţi cu toporul dc către cetăţeni, ca-'

re între, timp nu tăiat abuziv sute de; copaci din pădurea Băilor pentru lemn de foc. ,C-an ţară-lui- Papilră Vodă! Soluţia ar .fi delimitarea strictă « spaţiului intravilan de zona Băilor Sărate şi măsuri punitive drastice' împotri­va celor care încalcă zona ce trebuie păstrată şi prote-' jată. . ' '

tff Parcul oraşului. O. zonă verde prăfuită, fără bănci, fără amenajări.- Credem câ e singurul parc din ţară fără; nici o floare. Nici nu serveşte că zonă de'recreaţie şi deconectare. Este doar o cale de trecere m ai'scurtă pe unde să m ergi.din centru în zona industrială. Regia.au­tonomă a domeniului public.ne-a informat, despre pla­nurile . ci de muncă. Atitea. cite îngăduie bugetul, cam sărăcuţ, .îl'instituţie i. Despre parc -— nici. o vorbă.

0 Sîntem pe faleza Arieşului, in dreptul unităţii de pompieri. Aici funcţionează o adevărată rampă de gunoi improvizată, colcăind ‘do şobolani; In '„M icro •!“, cartierul d in preajmă,- la ieşirea din bloc, doi guzgani ne sar. .„la picior? ca iepurii: la vlnătonre. ..Unul. .sc.. pierde', jn iarbă, cclălfUt, mai dolofan, o ia tacticos spre centrala

•termică. Discutăm cu domnul comandant al unităţii, ca­re ne spune că to t’,ce este c it de cîtţîngrijit in zonă ;i

.fost făcut de pompieri. Restu l. . .? Ar fi totuşi o soluţie- 'dc pus mina. Curăţenie şi deratizare efectivă. ,

# Trecem peste podul ArieşuJuj;», A lături, se lucreazi la noul pod." Umblă vorba că r iu 'm ă i.a jung banii şi 1«* crările, atitea cite sint realizate, vor fi trecute în con- serVare: Ar-fi t mare păcat. AşavstăU ,lucrurile şi în ca*!i» casei de-cultuiă. >Sintem deci pc pod şi deodată Arieş’ii devine alb. Ne precipităm în lungul, malului pînă la fi1;' ra de deversare in rîu a conductelor de la Uzinele cli;*

' mice. • De aici vine poluarea.’ Regia Apele^' R/>m3ne t seşte şi aplică amenzi. Doamna Brănişteanu, care răspun­de de-evacuarea apelor diri unitate, protestează: nu i Vad adus prolxî din apa încriminată. Regia se menţine fermă pe po ! ţie. Hai, regiaţ -Soluţia e însă una: să sp ajungă lă interdicţia, pentru Uzinele 'chimice'.de; a «nai deversa ape uzate în Arieş., Doar. există -canalizare fă­cută pentru . preluarea de. ape uzate, ■ care să > fie .conduse la staţia de-epurare, de la Cîmpia Turzii..,Nu.'sînt. bam pentru racordarea la canalizare-— vor fi bani pentru am enz i? !;.. Oricum, afnenzile —- care trebu'e aplicat*

• cu fermitate»— nu re/olvă problema. <E n .il’ MAIOR

pa g in a I îSDEVÂRUL DE GL0J

’ SOCIETATEA COMERQALR v,FARMEC- S.A.

oferâ, prin magazinul de prezentare de la parterul blocului „Spray”, din str. Bucureşti, nr. 55: ;

, : • produse cosmetice şi chimicb-cashice de cea mai bună calitate şi cu cel mai mic adaos corner- cial. • , ' ' o , ' jo.-

" Urmare solicitărilor publicului, incepind cu .data de 22 iunie 1992 orarul de funcţionare, este zilnic intre orele 10,00—18,00,- cii excepţia zilelor de sîm- bâţă şi duminica. (1057)’ ;

DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII O.UJ

anunţâ

- Începînd cu-data de, 1 iulie 1992/ legaturile in­terurbane automate în cadrul judeţului Cluj vor fi realizate cuşase cifre (fără formarea cifrelor 95 fi­de la prefix) astfel:

De la Cluj la Dej — 2 xxxxx* Cluj la Gherla - 2 xxxxx ' ' ' ţr

Cluj la Huedin — 2 xxxxx •Quj la Turda t 3 xxxxx

• ! Cluj la Cîmpia Turzii — 3 xxxxx- ' ■Cluj la Apahida' — 2 xxxxx . . . v V .

De la oraşe la Cluj - I xxxxx ‘X — reprezentind numărul de telefon al abonatu-

luicăutat. (1080)

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Fabricii de Chibrituri nr. 5—11, telefon 95/13-21-65

oferă,• pentru vînzare, următoarele utilaje din fa­bricaţia societăţii:

• Aparate pentru preparat şi; distribuit băuturi răcoritoare

• Imprcgnatoare CO 2• Pompe dozatoare de diferite tipuri• Schimbătoare de căldură şi instalaţii de ră

cit must, bere pentru fabrici de bere• Separatoare de lapte de diferite capacitaţi.

(1081)

TRADING COMPANY

In data* de 7 iulie 1992, ora 11,00, lasediul So­cietăţii Comerciale „TEHNOFR1G" S.A. Cluj ..: se organizează concurs pentru ocuparea postuluide: ■ ' '-- .-v.si';.-A :- .

• Bibliotecar — cunoscător al limbii germane şi engleze .

Informaţii suplimentare la Serviciul Personal, In- văţâmînt, Salarizare, telefon 13-24-88/interior 109.

(1082)

; AVICOLA SOMEŞENI ;

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Dorobanţi nr. 38,

telefon 11-22-86/187

vinde la licitaţie: , :

i ® O Dacia Break ^

• un ARO 241

vinde: .. -

• iepuri vii de toate categoriile, vulpi, nurci, di- hori vii şi de reproducţie. (15754) ^

AGENŢIILE'FELEACUL, KMO; FRANDEŞ rŞI DOGARU S.N.C.

organizează excursii în POLONIA — CRACOVIA, I VARŞOVIA, în fiecare săptămînăV Plecarea marţea. J

Informaţii şi înscrieri: la . telefoanele 11 -81 -51; , 11-11-13; 11-77-78. / v :

De asemenea Agenţia „FRANDEŞ şi DOGARU" | închiriază Autocare, pentru grupuri, care dispun de viză in Vest. (1091) i ^

GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL ENERGETIC

(fostu! Liceu Energetic, respectiv fostul Liceu Ind ;■ nr. 1) -:Cluj-Tvlapoca, str. N. Pascaiy nr. 2-4, te!. 141126, efectuează', în perioada 22 iunie — 7 iulie 1992, în- ) •scrieri pentru admiterea în anul şcolar 1992—1993 ; Ja următoarele meserii: - ;

A) LICEU — clasa a IX-a, curs de zi:

. • matematicâ-fizicâ — 30 locuri

•-/- • electronist montator şi depanator ecn»pamen-jte de automatizare — 30 locuri k .

/ ■ '. ' • Y' — • r * >•„ , • . y. . _7'”v î..

• electroenergetic stat» şi reţele electrice — 30- locuri.- ,;•■■■:. T ' . ; {

• electrician montator, întreţinere şi reparaţii in-j j ftalaţii electrice industriale şi echipamente de auto­matizare — 30 locuri . ' i '

’ . ' • electromecanic montator, întreţinere şi'repa- raţii maşini şi aparate electrice — 30 locuri • - ’ ■

B) ŞCOALA PROFESIONALA, (absolvenţi, oi cla- sei a Vlll-a): > - . .. ţ

GRUPUL ŞCOLAR DE EXPLOATAREA ŞlINDUSTRIALIZAREA LEMNULUI ;

CLUI-NAPOCA

. str. Horea nr. 51 .

şcolarizează în anul şcolar 1992/1993 absolvenţi ai; clasei a Vlll-a pentru următoarele profiluri’: v;

. LICEU: învăţămînt de zi, clasa a IX-a:

• profil prelucrarea lemnului (tîmplari) 45 de locuri : \

• profil materiale de. construcţii (ceramică) 45 de locuri ‘ :

ŞCOALA PROFESIONALA: anul I:

• profil, prelucrarea lemnului (tîmplari) 30" de locuri ' ^ ; ; v ' " * ' ' ; . " "..'■•i' : • profil materiale de construcţii (ceramişti) 30 de

locuri' v •..•"■'•• ’.v

De asemenea şcolarireaTă absolvenţi ai clasei a X-a prin invâţămîntul seral in următoarele profi­luri :> ^

LIQEU SERAL — clasa a Xl-a:.

• profil prelucrarea lemnului 15 locuri ;• profil materiale de construcţii 15 locuri »

Şcoală dispune dd^ihterhăt cu. condiţii, bune de cazare. (1093) , -a'-Y 'X,

ANUNf •:

• Fn data de 23 iulie 1992, ora 9,00. •

REGIONALA C.F.R. CLUJ ^ ^

organizeazâ concurs pentru ocuparea postului de.

ţ •> REVIZOR-CONTABIL la Serviciul control fi­nanciar gestiune.

Se primesc la concurs candidaţi cu studii supe- - rioare economice şi stagiu de 6 ani in specialitate.

Relaţii suplimentare la Serviciul resurse-umane, şi relaţii sociale şi-la-Serv. control financiar gestiune, < telefon 11-10-65,- interior 3303, 3305, 3321. (1083) .

ţ y / ' BELMONT S.R.L. V

str. lozsef Attila 20, telefon 11-41-39 • repara, cu garanţie, şi la preţuri mici:

. • Frigidere şi Congelatoare

. Orar: luni - jo i; 16-20; simbătâ 8-14. (15.742)

COOPERATIVA „MODA* CLUJ-NAPOCA

aRgajedzâr croitorese, confecţioneri la-maşină, ca­lif icate>pentru activitatea de export din Casa. de modă.

Informaţii: la'telefonul 11-16-95. (15.767) ; ;

- ■ S.C. ZECASIN S.A. BUCUREŞTI

organizeazâ, în data de>; 14 iulie -1992, . concurs pentru ocuparea unui post de

• Inginer electronist sau inginer electrician cu specializare în automatizări/ A.M.C., pentru platfor-

ivma de cercetare din Cluj-Napoca. Concursul are loc la sediul SIETA S.A. (fost ICSITEE)’B-dul Muncii

..nr-T4./A. , ' V

Informaţii: la telefonul 14-21-47/int. 20, D-nul, Fonoage Vasile. (1084) / .

SPITALUL CLINIC DE ADULŢI CLUJ-NAPOCA

licitează Jn ziua dd 10 iulie 1992, ora 10,00, lâ se- ~diul unităţii - > . • î }'

• lucrările de reparaţii curente la blocul operp- .. tor şi aripa veche a Secţiei Clinice de Chirurgie din str. Croitorilor nr. 21. v V

Informaţii suplimentare: !a telefonul - 13-64-58. '• f ••• - (1085)-

; UNIVERSITATEA ECOLOGICA ;

v FACULTATEAi DE IN<^NERIE ECONOMICA IN '; TURISM Şl COMERJ INTERNATIONAL DEVA

orgdnizează: ; • r ; ;■ r; ! '

CONCURSUL DE ADMITERE în. datâ de 15 iulie 1992. •; . ■

Informaţii la telefoanele 956/1-18-16 şi 95/ • 11-29-35. (16209) - ;

v • eleclrician întreţinere şi reparaţii centrale, sta Iii şi reţelţ electrice - 30. locuri , - '

MAGAZINUL ALIMENTAR „MARIANA- S.R.L.-

; str. Emil Isac (fcsto t Mai) ‘

. •- electrician întreţinere1 şi reparaţii instalaţii şi echipamente electrice — 30 locuri. (1078) - - , 1

anunţâ onorata clientelă că magaiinul- esţe^des'^ chis..zilnic -orele.-7—19, - incfusiv,. Duminica' oielo ..i.

- , 9—14. (14193) ' ..i :

v PENTRU CEI MICI Şl CEI MARI J - S.C. PANDA-BOLT S.R.LI

oferă haine folosite/ import,. la preţuri avantajoase şi de calitate.ireproşabilă, <

V6 aşteptăm cu dragi • • , j

•Adresa'Ciuj-Ndooca.nlozsa.-?Belăr» 31; . telefon. 18-51 -66, zilnic .inlre or le*. 10-19,-' sîmbătă -10-16.'

/ (15757)

'ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 6

a m / c w l n f o r m a t i c a s r l

^.Observatorului nr. I, bl. OS!lei. 95/118263

■ţ 5 ; v * - 3400, Cluj-Napoca

,. > , în colaborare cu.

r , SUN Impex SRL

Vâ oferâ>Uin stoc’ cu livrare imediată: .

• Calculatoare AT 286, cu monitor VGA mono sau color, opţional şi cu unitate de dischetă de 3,5";

• Calculatoare AT 386;• Calculatoare IBM PS/1 PROtesionnl;• Imprimante laserHewlett Packard LaserJet

IIP+;• Imprimante EPSOK FX 1050;.• Subansamble: plăci > VGA, IDE,

Serial/Paralel, memorii, unităţi de dischetă.• Consumabile: cartuşe, toner, dischete, listing.

Produsele se pot procura şi prin magazinul firmei, str. Eroilor 32. < iCţ-1)

GRUPUL ŞCOLAR DE INDUSTRIE UŞOARA ..CLUJANA" CLUJ-NAPOCA

str; Taberei nr. 3 face înscrieri pentru: - LICEU clasaşi IX-a — curs de ii:

• 30 locuri matematică-fizică• 30 tocuri confecţii îmbrăcăminte -

• • 30 locuri confecţii Incâlfâminte• 30 locuri tricotaje ^9 30 locuri mecanic v ,

LICEU clasa a IX-a — curs seral - 30 locuri ŞCOALA PROFESIONALA — absolvenţi de 8 clase:

• 60 locuri confecţii îmbrăcăminte ;O 60 locuri confecţii încălţăminte• 30 locuri tricotaje• 30 locuri mecaniciînscrierile se fac în perioada 22 iunie - 7 iulie

1992; la secretariatul şcolii.Informaţii suplimentare la telefon 162588. (1075)

A L E C S ”AVEŢI PROBLEME MATERIALE?

DORIŢI SA VÂ COMPLETAT! BUGETUL FAMILIEI ? r u AVEŢI ÎNCREDERE IN NOI I

Societatea comerciala ,,PRlMOrEHN|CA“ S.R.L. Braşov' prin' sistemul, de’^ întrajutorare - umanitară „ALECS", înmatriculată la Registrul Comerţului Bra­şov sub nr. J08/517 şl D.G.F.P. nr. 280, vă oferă a- ceastă posibilitate. Orice persoană; posesoare de buletin de iden­titate, care va vira in contul nostru suma minimă de-750 lei (contravaloarea unei acţiuni) va avea un beneficiu de patru ori mai mare decît suma inves­tită, după numai 30 zile lucratoare de la data de­punerii.-

in funcţie de banii de care dispuneţi puteţi par­ticipa "cu cîştiguri ..cuprinse. între-3 00(3 lei şi, 60000 lei. ..‘--w. .--f ,

Investit». 750 lei. 1500 11 2250 3000 , 3750 4500 5250 6000 - 6750 7500

Beneficii 3000 lei, 6000 ' 9000

12000

‘ 15000\ 18000 21000

24000 27000 30000

Investiţii 8250 lei

' 9000 9750

10500 11250 12000

12750 13500 14250 T5000

.= Beneficii 33000 lei 36000 39000 42000 45000 48000 - 51000 54000 57000 60000

Doritorii se pot înscrie'la sediul .firmei din Bra­şov, str. Mureşenilor nr. 25 (fosta 7 Noiembrie). Pro­gram zilnic 8—18 sîmbătă ' 08-12. Telefon:- 92/- 14.40.27. ' ■ ■ . ... :

Persoanele din alte localităţi pot participa la sis­temul nostru de întrajutorare trimiţînd sumele cu care vor să participe prin mandat poştal cu con-

Jirmare de primire pe adresa:S.C. „PR1MOTEHNICÂ" S.R.L.,, ALECS’,\ Oficiul

P.T.T.R. nr. 1 Braşov, cod. 2 200, cont bancar nr. 4072510129 - B.C.R. Braşov., Ciştigurilo vor fi trimise in aceste situaţii prin mandate poştale pe adresa dumneavoastră,

ÎNCREDERE = CIŞTIG RAPID. (999)

S.C. ..INŢERTAXI" S A CLUJ

scoate la licitatie publică mijloace fixe de tipul: v • Dacia 1300 ,v;

O Autofurgonete TV ; .?• Microbuz 17 locuri

■: © Camion SR '• Rezervoare 200 I, 600 I• Motoare dieselLicitaţia va avea loc în data de 30 iunie 1992,

ora 10,00. V 7 . : ■. Mijloacele pot fi văzute la sediul societăţii, dii> Str. Scorţarilor nr.. 12. (1056) , . ;

SOCIETATEA COMERCIALA „FORTUR C.U.G. S.A."

organizează concurs în data de 14 iulie 1992 pen­tru ocuparea următoarelor posturi:

• doi economişti sau contabili, la biroul contabi­litate

• şef serviciu financiar - Condiţii: vechime în specialitatea ,,Contabilitate

sintetică generală" de cel puţin 5 anipentru eco­nomişti sau contabili şi 5 ani vechimeîn speciali­tate pentru şef serviciu financiar. ^: Reloţii suplimentare la sediul societătii, telefoa­nele: 15,44-25. 15-66-25, interior 1245. (1063)

SOCIETATEA COMERCIALĂ CLUJANA" S.A.

' cu sediul în Cluj-Napoca, P-ţa 1 Maî nr. 4-5 vinde prin licitaţie in data de 1 iulie 1992, urmă­toarele autovehicule: ' , .

© Autoturism Dacia 1300 #. Autofurgonetă Dacia 1304 ^• Autodubă TV 12 F • ‘

"* • Autodubă TV T4 F , Excavator hidraulic

Acestea pot fi văzute lă sediul firmei in zilele de 29 şi 30 iunie 1992. î- ';,"I

Detalii puteţi afla la telefonul 13-40-26, interior 107.; sau 388. (1053) i ■ • ; : -

SOCIETATEA COMERCIALĂ AXA IMPEX SRL vinde en-gross: ţigări, băuturi, dulciuri. -

Relaţii la adresa: B-dul 22 Decembrie nr. 140, te­lefon 14-24-48. (15581) v

' ^ m E C p A D E ^ D ^Cluj-Napoca, str. Fagului nr. 2

Organizează concurs pentru ocuparea postului de: ; • Consilier juridic

Cererile de înscriere se vor depune la sediu pînă la data de 1 iulie 1992.1 Informaţii se pot obţine de Ia Biroul Manage­ment şi Resurse Umane, telefon 14.14.05» interior 33: (1079) .

im p6 rtant! ; : •; *■SOCIETATEA COMERCIALA ROMĂNO-1TALIANA

RO IT PRODSERVIMEXcu sediul în sţr, Qîmpină nr. 62-64 (Coop. „Munca Invalizilor") angajează urgent , ; . . . • •

• Ştanţatori fete încălţăminte (piele) în condiţii foarte bune de salarizare. (1054)

S.C; PORCELAIN MANUFACTURES S.R.L

Cluj-Napoca, Bulevardul Muncii nr. 25/A, . telefon 15-29-88

organizează în data -de 3 iulie a.c., concurs, pen­tru ocuparea următoarelor posturi

• DECORATOR . ; ; . , < . >• FASONATOR (coşuleţe) ,• AUTOMATIST (cuptoare)Condiţii: studii medii de specialitate (automatist),

aptitudini în domeniu. .înscrierile pentru concurs la sediul firmei.

_ ‘ (16.092)

„CONSUMCOOP BELIŞ"

anunţă licitaţie, publică pentru închiriere:■ • sifonărie spaţiu, utilaje

• debarcader Fintinele (hidrobiciclete)• braserie Fintinele. ^• Restaurantul Beliş Informaţii la sediul cooperativei.Licitaţia va avea loc in 10 iulie 1992, ora 10.00.

(1066)

... "AP0U.0 4’in t e r n a t io n ă U”

S.R.L V ■ .. ciuj-Napoca, str.SIndlcatelor nr. 7-9

telefon/fax 40-^11.83.41 \ vinde en-gro38, ia preţurile cele mal avantajoase:• cafea boabe “Dl NAPOLI* -1100 lel/kg• PALINKA-280 lel/stlcla 0,51• PEPSI-COLA -120 le|/330 mf ;•, bere “HOLAND" -140 le(/330 ml -• săpun, şampon, pastă de dinţi, tam­

poane, dezinfectant (pentru hoteluri, spftale, locuri publice), diferite sorti­mente

• ţ ig ă r i: KENT, ASSOS, CAM EL, WINCHESTER ş.a.

• bricheta, alune, biscuiţi, dulciuriMajoritatea preţurilor noastre sint cu

adaos 0 la su tâ f iî -

IMPORTATOR DIRECT ! ^$^1)

SC. NADA S.R.L. CLUJ

str. Bariţiu rir. 22, tejeion 11-19 96 = sau;.13 08 24 vinde en-gross: , : , : 1; ^• diferite ţigări, dulciuri şi bunuri de larg" con­

sum. Preţuri avantajoase. (13149)

S.C. „OLIVIA" S.R.L. BRAŞOV ;

anunţă începerea unui circuit de întrajutorare, foar­te avantajos, pentru zona Cluj (joc nou).* - -

facepînd cu data de 10 .iunie 1992 puteţi trimi­te pe adresa S.C. „OLIVIA" S.R.L., Banca Agricolă S.A. Braşov, cont 40724063, cite 2.000 lei (repre­zentînd o acţiune) cu'care puteţi ciştîga <10.000 lei. . Mandatele poştale vor fi confirmate de firmă. Pe un mandat poştal se pot trimite maxim 20.000 lei (pentru 10 acţiuni), cîştigul fiind de 100.000 leî,'in­tr-o perioadă de 30-45 zile.

in caz de întrerupere a jocului se va inapoia co­tizaţia fără comisionul firmei, de 20 ia sutâ. ,

Informaţii lâ telefonul 92/12-58-21; 15-15-15;. . ■/ (14456)

; ; BALASTIERA BONŢIDA

vinde: agregate sortate, spălate, la cele mai mici preţuri din judeţ:

• nisip 0-7 730• sort 7-15 730 r• sort 15-30 730 _ -O balastru 400 -•• refuz ciur. 400

' Putem livra prin C.F.R. (?78);

s.c; eximco s.a:vînde la preţuri avantajoase: utiiaje pentru car­

mangerie şi panificaţie, - vitrine şi lăzi frigorifice, maşini de îngheţată şi pentru cuburi de gheaţă, maşini de măcinat cafea, Expresso^GrilIuri şi altele.

Utilajele pot fi văzute zilnic între orele 9-* 16 la Depozitul din Calea Floreşti nr. 42, in incinta uni­tăţii Autoservice. , , . '

Informaţii suplimentare la telefoanele 13-64-20 şi 13-66 02. (1061) ' -r

S.C.CA „ARTEX" S.R.L• . str. Brassai Samuel nr. 7 ' ., . ■ .

vindei prin licitaţie publică, în data de 7 iulie 19?2, ora 10,00, la depozitul unităţii, din str. Stephenson nr. 4—6, următoarele mijloace fixe:.

O Autospecială atelier tip SRD• Autocamionetă Dacia 1302 ' •• două Remorci auto monoax• Autodubă TV 12 F• Strung normal• Polizor monofazic• Garaj din tablă ondulatăMijloacele fixe pot-fi văzute la depozitul, unită­

ţii din str. Stephenson nr. 4-6 (poz. 1, 2, 3, ,4) şi pe.str.. Bucureşti nr. 15 (poz. 5, 6, 7).

informaţii la telefonul 11-65-17, intre orele 8,00 -14,00. (1089)

p a g in a t ADEVARUL DE CLUI

S.C.;„GARANT - TOURS*j S.R.L. SIBIU

‘ Transportăm persoane în GERMANIA. Plecări In14 şi 31 iulie, respectiv 14 şi 31 august 1992. Au­tocar Lux. 12.900 Iei. Telefon 924/1 -21 -40/402* ore­le 10-14 sau 924/3-48-80. orele 18-20, (15618)

• ; - SOCIETATE COMERCIALĂ

p nedâ spaţii comerciale cu o suprafaţă totală de 150 mp. Caută asociaţi.

Informaţii: la telefonul 15-72-17. (1090)

^VS/^/v^A/WV^/V^AA/^AlV^/'A«VVVV^/VVWV^/VS/^AAA/V^AAAA/

MAGAZIN - CONSIGNAŢIE „ARCA"

str. Daoîeî nr. 1/A : angajează: vînzător(oare)/liber de orice alte obli- gaţii.

. Relaţii: la magazin, orele 10-18, inclusiv dumi­necă. (16.199) -■

ATENŢIUNE!’

Umbrele pentru grădină, impermeabile, culori pastel, vă oferă S.C. PACOS S.R.L. din Turda, str.Calea Victoriei nr. 42. (16.202)

REGIONALA DE CAI FERATE CLUJorganizeazâ la data de 10 iulie 1992, orele 9, în incinta Staţiei C.F.R. Cluj-Napoca, licitaţie deschi­să cu strigare in vederea închirierii de terenuri pe care se amplasează chioşcuri şi spaţii construite pentru următoarele profite comerciale: consignaţie, ziare reviste, cărţi,' agenţie de turism şi schimb va­lutar, farmacie, produse de cosmetică şi florărie, tutungerie, ABC, răcoritoare, dulciuri şi cafea.

Relaţii suplimentare se pot obţine |a Staţia C.F.R. Gluj-Napoca şi la Regionala CF Cluj, P-ţa Victoriei nr.-17, camera nr. 145, telefon 11-10-65 (int. 2331).

Dpsarele de participare se vor depune pînâ Ia data de 7 iulie a.c., orele 15,00. (1088)

investiţi, chiar o mică sumă de bani în privatizarea Societăţii Comerciale j URSUS, veţi deveni unul din proprietarii

săi şi veţi putea avea dreptul la o parte din profit. Valoarea acţiunilor Dv. va creşte dacă societatea va merge bine.

l’îtff'ţfj-fcţ | { ^ j Prin investiţii făcute pentru creşterea . MMt ahJy d M a producţiei de bere şi a vînzărilor. Aceasta va da posibilitatea societăţii comerciale să vîndă bere URSUS nu numai în jude»ul Cluj ci şi în alte judeţe din România.

3» Cum îmi voi lua partea din profit ? Compania vă va plăti divi­dende, un procent din profitul |

anual, în funcţie de rezultatele obţinute şi de necesarul pentru investiţii. Mai multe informaţii despre plata dividendelor vor fi cuprinse în prospect.

£Cuih:poit săisubscrra pentru aeţfrmi ? Începînd cu data de 6 iulie veţi avea posibilitatea să

citiţi, la filialele Băncii Române de Dezvoltare, o copie a prospectului cu detalii complete asupra ofertei. Banca vă va pune la dispoziţie formulare de cerere pentru a vă da posibilitatea să cumpăraţi acţiuni imediataContinuaţi sâ citiţi acest ziar în fiecare z i /

Există riscuri asoriateinvestitiei în acţiuni

micapublicitate

— V . I N Z A R I _____

-CUMPĂRĂRI-• Vind piese' schimb Skoda

' 1000 MB. Informaţii telefon17-18 01. (15995).

* Vind apartament 2 camere cartier Mănăştur str. Mehedinţi. In preţ negociabil. Telefon16-44-0» orele 17-22. (15991/A).

• Vind antenă parabolică de 1^ ni ţi teren de construcţie. Telefon 13-07-61. (15539).

*. Vind rasa cu 4 camere, ga­ra» plus dependinţe în Apahi-: da $tr. A taneu nr. 2. telefon06 23-15-30. (15r.40m

* De vln/nr^r ■ apartament două camere in Mangalia. .In­formaţii telefon p.VlS-96-Ofl.<13519/, .

• Vîrid Honda prelude cu* motor rezervă, stare excepţio­nală. Telefon 13-11-30; (15775).

• Vînd urgent dormitor, bi-' bliotecâ,' măsuţă, toate noi. Te­lefon 14-65-31. (16203).

• Vînd maşină de spălat (ro­mânească şi K.F.G.), televizor alb-negru (Diamant), filtru ca- fca RFG. robot bucătărie unî-; versal — Privileg, aparat ae-' rasoli — ' astmatici. 2 genţi O- pel sau VW , 5 capace roţi Mer­cedes. piese Simka •— T albot

' rîşniţă cafea ' Braun. Telefon15-71-00. (15804).

• V înd motor VW Passat; 1600 cmc, două cutii de viteză şi multe piese de schimb. Z il­n ic 12-17 Karl Marx 7.< 15802).

t» Vînd cursieră sport In sta­re foarte "bună. preţ. convenabil pe str. Cojocnei, -bloc C 14 nr.8. etaj 4. cam. 76 între orele14-22. (16237) ‘

• V ind apartament 2 camere confort. Telefon 1&-81-35. <157835

• Vtnd garaj tablă zineată.• parchet. Dună ora 16 telefon18-84-03. (15787).

: • "Vîrid Omagiu. Tel. 13-45-94. (16232) V '

• Vînd VW 1200 broască.'Te-■ lefon' 14-75-05 între orele 8-9;

19-22. (15788). •4 • Vînd urgent apartament 3:,

camere decomandate, confort I, parter ultrafinisat, cu logie 5 m l. pivniţă, parcare. Preţ*2.900.000 lei ^Mănăştur,' str. Ciu- ; caş nr. 5, ap, 31 telef. 16-30-19 zilnic 16-20. (15790).

• Vînd sau schimb aparta-: ment proprietate 4 camere con-' ■fort I, etaj 2, c u 2 apartamen­te de 2 camere. Telef. 17-72-31: orele. 19-22. (15793). . [. Cumpăr casă cu grădină tn : G luj — Someşeni — Apahida. - Plata în valută. TeL 16-12-03: 95'23-21-59. (15791). .

' • V înd aragaz c u . două o- chiuri. pret convenabil. Tele­fon 15-35-78; (15797).. • V în J apartament cu trei

. camere (parter) seminiobilat. so­bă de' aragaz, garaj • cu Un pre'ţ avantajos (lei sau- valută) pe str. Rete*af. Apartamentul este âch**nt integral.. Tel.i. 13-56-36. (15799).

• V înd videorecorder “Naţio­nal" NV 'G 33, fabricaţie 1991, stare excepţională, preţ foarte avantajos, magnetofon . “Kash- tan“. Telefon 11-33-75. (16224)." > V înd peisaj Nagy Inire, iri-

jebtori automat încălzire ; centra­lă, german. Telefon 18-23-00. (16218). •' •

• Vînd v ilă , ultracentral te­ren* 1000' mp, pe ' valută. Tele­fon 13-43-69. (15207). ' - ’

• Vînd urgent apartament "3 camere pe stn Pata, în valută. Telefon ' 15-89-50. '(16213). ;

• • V înd apartament proprie*, tate personală două camere, de-* pendinţe, etaj I. Tel. 18-49-38 în fiecare zi orele 8-10 şi 16-22., (16216). - V ’

s c H iţy iB im i® Schimb , sau vînd cele mai

«oi jocuri pe Spectrum, Pre­turi foarte avantajoase. Tele­fon 95/16-98-67. (16231).

- <• Schimb apartament ,2 ca­mere confort (parter) Alba Iu-, lia ..cu 2 camere, confort sau cameră confort Cluj. -Telefon13-47-45. (15755).

• Schimb apartament 3 ca­mere confort I I Gheorgheni, bloc cărăm idă, parchet, zonă lin iştită cu apartament similar sau 2-3' camere, confort arteră principală sau în apropiere, e- ventual la parter. Tel. 15-47-66 (8-16) sau 15-61-74 după ora 16.' (16091/A)

• Schimb apartament 2 ca­mere Gheorgheni, cu 6 garso- - nieră plus diferenţa. Telefon15-24-55. (16235). ' ,

• Schimb 2 apartamente ' a cîte 3 camere,' confort, cartier Gheorgheni, ' proprietate, V, cu apartament 5 camere sau casă particulară zona 'Gheorgheni sau Andrei Mureşanu., Telefon ÎD-06-14. (15807).

• Schimb apartament 3 ca­mere, proprietate,, cu 2 camere. Telefon 17-05-83. (15810).

■ • Inchiriem spaţiu comercial.- Ne interesează orice variantă; Seara telefon 18-77-70, P INS.R.L: (16174). - Ţ

• Tineri a căsătoriţi,, studenţi, căutăm pentru închiriat garso­nieră, sau apartament 2 came-' re. Telefon 99/42-51-40 după ora17. (16177). . ' '

• Student, caut gazdă. V ă rog sunaţi la telefon ; 92/15-10-50 după ora 13. (16189). '

• Ofer pentru închiriere' spa­ţiu comercial. Str. Traian Vuia 55, telefon 14-89-33 după ora 17. (16024). ' ’ - ' /

• Caut garsonieră (aparta­ment) pentru luna iulie. Pata— Gheorgheni.' Telefon 15-64-89..(16163).; • Dau tn 'chirie-apartament două camere, ccntral. Telefon11-57-43. (16138).

• Dau în chirie apartament două camere mobilate: modern,- telefon, frigider, cartier Gheor- gheni. Tel. 14-11-38. (16143).

• Dau In chirie garsonieră, mobilată în lei-valută. Telefon17-42-40. (15771).

• Dau în chirie apartament. două camere •, mobilate, telefon,

. gara], cartier Gheorgheni — in valuta. Tel. 14-87-61. (15734).

' • închiriez apartament cen­tral 2 . camere, gaz. telefon, ne valută. V înd ■ canapea, frigider mi»- Fratn. Telefon 13-16-47. (16035).

. • Dau In chirie apartament 4 camere mobilate cu telefon. Telefon 16-13-17. (15613). : " v : • Dau in chirie cameră cu a- ;nexe. Republicii 58/A, telefon

' 11-96-99. (16220). ; ■ -• Caut un apartament cu 3

camere (studenţi străini) cu te­lefon. aproape de centru^ Te­lefon - 13-25-21 după maso; (15041,'DX , : '

• Studentă,; caut un . aparta­ment cu 2-3 camere, mobilat; cu. telefon, tn zona Zorilor. Te­lefon ,12-73-97. (16234). ' : - ’ • Ofer spaţiu mare de' închi­riat-pentru organizaţii în vede­rea depozitării de m ărfuri în casă particulară, . 3 încăperi mari,- birou cu ; telefon “ şi boxe. Relaţii: zilnic între orele 10-20,. la telefon 13-03-26. (16194/A).

• Şc°ala de şoferi amatori “Niko — Autotrans" S.I1.L. face înscrieri, cu- plata' în ra­te, pentru o nouă scrie, de şcolarizare. Telefon 18-17*73. (10082). -V-

•,• • Posesorii de “Audi“ 'sînt invitaţi .la o întrunire pe data d e ' 29 iunie, - o ra , 18, la ’ patinoa­ru l artificial.' (16206). ■ r

• Caut femeie serioasă, de preferinţă ■ pensionară.; ■ pentru menaj, şi îngrijire persoană in vîrstă. cartier : Zorilor. Telefon12-18-80. (15779).']; r, ‘ '- • Filmez pe cascte -video

"nunţi, banchete. ;diferite . ocazii. Telefon 13-53-44. .(15773). .,• • • Căutăm colaboratori grafi­cieni. Informaţii: . tel. 11-65-60.(16184)/ ' ■

• . Solicit îm prum ut: ; 400.000 pe două luni. Rambursez 600.000. Telefon 13-64-85. - orele 8-13.(16185). : ... : .s *' * Societate :particulară an-; gajează - s tricotoare. > . Telefon14-47-59. «6121). - • .

• Caut partener de., drum în Italia. Telefon * 15-36-13. (15784).

• Predau limba germană pen­tru avansaţi şi începători. Te­lefon 11-28-91. (16063).

’• S.C. Intermed SHt.'. caută spaţiu .centrai pentru magazin cu specific electronic» Ortce for­m ă ne interesează. TeL 13-26-14. (15745). ... : \ "

• Anunţ. Cetăţenii care au prim it - repartiţii tn blocurile F6 — P9 Aleea Tăşrtad să- se prezinte marţi. 30 iunie, ora 9, în faţa t blocurilor. (15680).

• Caut femeie (pensionară) pentru ajutor menaj. . Telefon15-99-63. (15661). ' , ...,

• Sap şanţuri pentru conduc­te. fundaţii, cu Utilaj speciali­z a t Telefon 18-33-52. (16080).

• Profesor, mediteî ita liană şi spaniolă intensiv (6 săptă- m lni). Telefon 17-18-09. (15639).

• Transportăm persoane în Italia în perioada 10*19 iulie. Telefon 14-13-29. (16034).

• Pregătesc la matematică corigenţele cl. - V I—V II—VIII-a. Telefon 13-13-72. (15301).

• Tînăr prezentabil 23 ani, posesor» permis ca t. Tî, inteli­gent, cunoscător, engleză, soli­cit anga.lar« firm ă particulară în orice dom eniu .’ Telefon11-21-35: (15792T.

• Caut femeie tnertjirc copil.1 cunoscătoare a lim bii germane

sau . engleze. Informaţii:T’ roilor nr. 32, ap., 1 (Salon O ly). (T6226).

‘ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 8

- M ic a *

PUBLICITATE

(VIATRIMOIMIAL.E- • Tîniir 21 ani,-caut partene­ră drăguţă • pentru - ; prietenie. Scrisoare la ,'Brateş 14, ap. ■ 45, Cluj-Napoca. (16161).

• Cumpăr bonuri benzină. Taxi — fac curso lungi. Te­lefon 12-05-24. (16094).

• Vi'nd avantajos teren în Făget, 1500 Iei/mp. Telefon 17-46-19. (15747),

• Cumpăr urgent aparta­ment 3-4 camere,. Plopilor, Grig°rescu, Mănăştur. (Bu­cium). Telefon 18-25-84, în ­tre 9-17. (15740).

• Vînd VW Golf Diesel, model nou, negru metalizat, cu genţi de magneziu în per­fectă stare, pentru - preten­ţioşi. Telefon 13-09-80. ■ (16173)

V înd ; TV color Blau-; pun kt ş i . Philips cu diagona­la de 68 cm, 136.000 lei şi BMW 520 model 84. Telefon 13-09-89. (16173/A). ' i

?;• • V'înd urgent... convenabil, Dacia î 1100, pieso . electroni­că, aparat-, m ărit foto. (Tele­fon 11-09-63. (15774). ;.

■ ' . • V înd bibliotecă “Nicole- ’ ta*‘ nouă, ieftin.- Telef. 14-99-61, .(10179). ' - - fe' -v :■ - a Vînd TV color Siemes," pră­sitor- electric pîine, - - aspirator d in import. Telef°n 13-97-75;-- 45-56-43. ' (16189). ;"v - - *i • V înd tractor, cu remarcă, semănătoare, plug şi- discuri în stare excelentă; de funcţionare. * ffelefon 996/4-30-57. (16190).,- ; .: <‘ • Vînd . garsonieră confort I,- Mănăştur. • Informaţii str. Oaşu- *

• lu i nr. 29/A, după 'masa. (16191) f * V înd garsonieră confort I,

- Baia Mare,- zonă centrală/'1 Te- 1 lefon 994/6-51-04 orele '-18-21. (56193/A). -■ ' v ; ■* « Vind 28 ' lăzi- noi ‘i -'albine • pentru - confecţionarea unei- re- morci apicole. • Informaţii-“ tele- ■ fon 13-90-31. (16172).‘ • • De vînzare Renault Gordt- n i. Zilnic 38-20 telefon 13-90-47. (16183).; • V î n d urgent garson ier ă con- «■ fort I str.. Ciobanuluii hr. -'S ? bl>0 3 ap. 173 Mănăştur. < (16186);1 • V înd cameră video M ' :■ 7. '• Informaţii! str. P ăd u rii nr. >■■■ ' 6, ^p. ‘>12,- telefon 12-24-48. i(15761)>’ " • . Vînd caroserie Dacia 1300 -î nouă şi - mască, capotă, “dubluri aripi'-faţă pedalier'şi prag toa- - te noi . pentru Dacia 1300. Tele- •*■ fon ”16-48-60. (15765);' " • V ind ‘ minilaborator .--foto -

nou.;. Cumpăr, minieasetofon re­portaje, " ■ interviuri.’' Telefon « 41-52-31. (15768). • . ' >

• V înd televizor ■ color la " preţ convenabil. Telef.' 18-23-30. >. (15758). : . - ; : . ■ :; ; • Vindem teren în zona Fă- ■ - get. Informaţii la tel. 17-92-09 după ora 18. (16122).

• V înd 2 certificate de pro­prietate, preţ convenabil. In ­formaţii telefon 18-37-89 orele lC-22r (16123).

• . Cumpăr garsonieră. Tele­fon 17-01-40 sau 16-55-81 între orele 18-20 zilnic. (16125).

. • ' Vînd container ' alum iniu dimensiune 12 x 2,5 x 2,5 cu posibilităţi de amenajare depo­zit, spaţiu comercial, etc. Tele­fon 18-97-76 orele 17-19. (16160)

• Urgent de vinzare un apar­tament două camere, confort plus tina ' cameră casă particu­lară din str. Traian. Informaţii sir. Bucureşti nr. 29, bloc B, sc. If, ap. 13 Kun. (16166).

• ' Vînd congelator; ARTIC, 120'1,"cu 4 'sertare: Tel.-' 18-37-88.

(15106). i .a* V îndr maşină îngheţată ’2

posturi,, mare productivitate," 'producţie germană. - Turda,

31-61-89. (16167)., V ,.• V înd Dacia 1310, 7,5 ani.'

-Str. Traian Vuia "nr. . 228 (lîngă- IDMS). (16170).

' - Vînd motor, cutie de vi.ter- ză şi alte piese pentru Fiat

850. T elefon 13-16-10 după ora

16. (16171). '• Vînd apartament 3 camere,

- -.Mărăşti, pe valută. Tel. 17-30-76/(15761). ■

> “• Vînd “ bicicletă semicursă nouă, rusească,1 preţ . negocia­bil. Telefon 16-08-95. (15756).- • Vînd 70 mp parchet fag. Telefon 13-55-33 după ora 18.

. (15730). •• Vînd Toyota Corollâ 1985,

Toyota Cressida combi diesel, TV color. Telefon 11-60-75.- (15733). ' ■ '. • , Vînd TV color nou Sam­sung' şi Diamant 75.. Telefon

■ 18-33*27 între orele 18-22. (15744)• Vînd vană'baie fontă nouă,

colorată,- 1,50 m lungime. In ­formaţii telefon: 13-09-32. (15748)

• Vînd Citroen visa, stare perfectă, consum ■ mic. Telefon18-70-61; (15746). -- • > Vînd urgent aparat pentru butelie C02 pentru prelucrat Sifon. Telefon* 14-21-07. (15735). .:

• Cedez spaţiu - comercial- a-■ menajat.- Preţ avantajos. Tele-- fon 12-17-81- între orele 16-20.

. (15743’A). ■■ ■:• Vînd măşină de suc-made .-

Jn' SUA, >:T-V sport nou. M ure­şan Cornel, str. Pata nr. ■ 26; telefon 14,91-10. (15724)

• Vind frigider. Telefon.18-00-54. (15713). '. • , Vînd videorecorder Naţio ' rial Fanăsoriic - J 35. Telefon12-17-81: (13748).

- Cumpăr întinzător ; lanţ d is tr ib u ţ ii'‘şi culbutori evacua­re motor Opel diesel: 2360 cmc. Telefon- 14-15-00. (15749). - 1

» Vîrid bibliotecă' veche ma- - sivă.- covor lînă 2/3, serviciu: ;

- şampanie, cuier' hol. Telefon :18-83-23 după -ora 16. (15751).'" » Vînd apartament 4 camere, ; Zorilor. " "' Telefon 12-31-63. • (15750).

V ind'' iarbă ' diri !-;.x grădină. Telefon 14-31-93: (15712).■: # ’ Vînd Trabant1 staro bună. Telefon 14-62-21 orele 16-18 d. masă: (16116). ■ .• • Vind TV I.T.T color . în stare-' perfectă. * Telefon 14-57-20. (15688).-V . ' ; .^ s ;;

• Vînd- apartament 2 camere confort I,' lîngă Flora.. Informa^

'ţ i i ' str. Mehedinţi nr. 11, bloc »M 1. sc." A', ‘ap. 2 ,. tel. 12-23 -93între 'orele, '19-21. (15650).;. - '' • De'ivînzjire teren de cons­trucţie' 1000 mp,-:- Gluj-Napoca .; str. • Mli'zicc-scu nr. 5,' cartierul -; Grigorescu. Informaţii '-' telefon' 11-66^97 - orele 9-17. • (15681/A). •

• Vînd Dacia break * 1310 Tx .: 8000 km. - - Informaţii .telefon -

F 18-11*43 . orele 17-19. (16071). v- • Vînd maşină de spălat va­se ; automatică, aparat de sudu- ,: ră -180 - A nou, lampă de ben­zină nouă; bicicletă , cu motor, pikup Adam şl -ampUturier De- lia.- Telefon 16-18-17. (15613).

• -Cumpăr -forinţi. Telefon17-23-69. (16048/A). -: • Cumpăr bonuri benzină. V înd pătuţ copil. Tel. 17-48-92 orele 16-18. (15508/C).

Cu maro tristeţe anunţăm incetarea din viată, după o grea

. suferinţă, - a iubitului . nostru- so(,. tată,' socru ţl 'bunic

GIIEKASIM NICOLAE, ln vîrstă de 53 ; ani. - Inmormintarea va avea loc în data de 27 iunie 19*2, ora- 15, de la c a p e l a I a cimitirului MAnă;tur. Dumne­zeu să-i odihnească. Familia în­doliată. (18222).

0 Cu adîncă durere ln suflet anufăm incetarea din viată, du. pă o. lungă suferinţă; a scum­pei noastre mame, - bunici ţl Străbunici : PITIŞ ’ EUDOCHIA, in virstă de 72 ani. Inmorminta- rea~ va avea loc in 2 1 • iunie, ora 15, iă cimitirul central diri Cluj-Napoca. Timpul nu vă vter- ■ge din şullfetele, noastre chipul sau lil[nd ţi bun. Familia prof. dr.- Neamţ Gavrilă (16228).

0 Cu adîncă durere1 m suflet anunţăm. încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ ţi . tată «USU ALEXANDRU, in vîrstă de 78 ani,' din Gilău. Înmormîn­tarea va avea ioc în ziua de 27 iunie IM2, ora 12, în : satul G-â- d&iln. Sofia ţi cel .7 copii cu familia. Dumnezeu -să-l oJili nească. (16229).

0 Se allturâm durerii cole­gei noastre dragi, Monlca Pop.

Sincera condoleanţe famllei. Co­legii ţl diriginta clasei a X-« A. Liceul teoretic nr. 4. (15104).

Azi, 28 iunie 1992, se îm^ plinesc 50 de ani de cind ne-a părăsit dragul nostru tată, cei care a fost ' CENAN ION, din satul Sava. Nu II vom uita ni­ciodată. . Copiii. (1G083).

0 Cu adîncă - durere anunţăm încctarea dih viaţă a scumpei noastre manie, - soacra ţi bunici CAI.EAN ANA, - în vîrsta ; de 16 ani. Inmormîntarea nre loc azi, vineri, 26 iunie 1992, ora 13, în cimitirul Cordoţ, FamDia în diirerată. (15803). -

0 Inaugur.trea., pietrei fune­rare a iul dir. NICOL\E îv O tm sz va a«ea loc în 28 Iu­nie, ora II. in Cimitirul Evre- insc, Călea: Turzii nr. 151. Trio- tonii. (I56S6) . :

0 Pios Omagiu, ginduri: cer­nite, tn amintirea .-Iubitului meu soţ ing. MÂNU rMincEÂ, . la trecerea a 7 ani de la .dureroa­sa despărţire. Sofia, (15013).

An : trecut ţase saptaniîiu de durere ţi singurătate de la decesul bunului soţ . şi: prieten CO.IOCNEAN GltEORGHE. Sluj­ba de inomeniro' va avea ioo in 2»; iunie, ia biserica ortodo­xă din Someţetil. Familia ' în • dollată. (1»;>||S). C

0 Au trecut 7: anf de ia tre- ccrea iii eternitate a scumpului meu 'tată însr. MAXI* MIBCEA. Nu.l voi-uita niciodată.' Fiul Adi. (l«S0<) .

Uh' gînd pios la doi ani de lâ clisparlţla distinsului nos­tru unchi ing. .TEODOR- NICU POPESCU. Marius, _ Doina, E- mli. (13827).

0 Se împlinesc S luni şi -4 •ani de -ia «UspaHţia Iubiţilor noţtri DIII.CA .PETHU ţl res-, pectîv' T80CSKAI DOINA., Fle-le ţărîna uşoară. Famiiia. (1S68I).

0 Promoţia 1932 a L Uceulut clasic Clu), ca prilejul reveder rii, - aduce un pios omagiu- das­călilor BOŞCA TEODOR, ", CHE- REBEŢIţJ CELESTIN, DIHOIU CONSTANTIN^ MANTA LUCIA, NANA - FELICIA, NEC ŞA . . LCf- CREŢIA, SICOE ANA ţl ŢIN­TEA .MARIA, l»rjcum ţl colegi­lor ADAMOVICI SOBISf, \ BU- CURESCIJ VIRGIL, ' DAMIAL BORIS, FARCAŞ CORNEL, IA- I.UT OCTAVIA, POP OVIDIU, POPA VIORICA, TODEAl MIR­CEA, TOMULET TIBERIU ţl tiRSU GHEORGHE, prematur dispăruţi. (16036). •

0 Azi se împlinesc 1 ani de la trecerea in eternitate ■ a dra­gului nostru IULIU - ZAP1RŢAN. Dumnezeu să-l odihnească. . Fa­milia. (16036).

0 A trecut un an de la tre. cerea ln eternitate a iubitului nostru soţ, tată ţl bunic RĂZOR IOAN. Parastasul va avea loe duminică Zi iunie, la biscrica din Someţenl. Dumnezeu să-I odihneascăi Familia. (15717).

0 Sintem cu tot sufletul ală­turi de colega noastră . Maria Kezdl la pierderea mamol sale dragi, colectivul şcolii nr. ’. t Clu1. (15731).

’. « Se împlinesc; * .şăptămini ds la dureroasa despărţire dc

, scumpul nostru nepot şl veri.• ţor TOTIIEZAN IOAN SOllIV Nu te , vom uita niciodată. Din partea familiei * Trombiţaţ: ţl bunicilor din Mănăştur. (16131)

0 Lacrimi ţi flori pe mormin tul celui , care a fost ' scumpul nostru soţ, tată,, socru , şl • bu nic COVACI AUREL-TIBERIU, acum la împlinirea unul ah da Ia trecerea sa in nefiinţă. Fa milille Covaci şi Irimeş. (15768)

0 La data do 26 iunie se Im plineşte. Un an şl jumătato - de cînd Iubita ţl bucuria vletH noastre,' scumpa soţie, mamă, soacră ' ţl • bunică ' TREBEA LUCHETIA, .ne-a- părăsit pentru totdeauna.; C}t a trăit am tu blt.o cu toţii,'- cît : vom trăi - o vom plînge. Vălul uitării riu se va aşterne niciodată.; Golul lă­sat în inimile noastre - nu se va umple niciodată. O vom pome ni sîmbătă, • 27 iunie 19S2. în , ci­mitirul Mănăştur, la mormînt. Vcţnic nemîngîlaţi! soţul Adri­an ţl copiii. Dragomir, Cornel, Dorin cu familiile: ţi cuscrii. Dormi în pa ca, suflet buri. Cre­dinţa td te-a .mintult. (161S7)

^ Aceoaţi; durere ţl dor> ne­mărginit . la : împlinirea a 7 ani de la- trecerea în ’ nefiinţă a scumpului mea tntă MÂNU Mircea. Mirel Manu. I1S777).

0 Sintem ‘alături do colegul nostru Mocian ; Vasile in marea durere pHciiiuItă de pierderea fratelui drag TRAIAN. Com­partimentul materie primă “Na polact“. (16073).

0 A plecat dureros de prema­tur . pe , drumul fără întoarcere inimoasa . şl ; draga n nastră’ cola boratoare asist, pop «YONG?I, în vîrstă de .49 ani. fiin ţă 'de profund .-'optimism. constantă hărnici® ţl densebltă - omenie, ; a cărei . anilnţlro va rămîne vie* In - inimile ; noastro. - Expţ-imăm

■ Kîndul- nostru pios ,ţl . sincere condoleanţe famiiiel ' îndoliate Dumnezeu şă ;o, odihnească in

. pace. Colectivul. tlK;n-ns;ire'or medicale pentru ; adulţi Ilf, IV, XXIV, cartier Grigorescu. (16310)

0 Sîntem alături de :. colega noastră Doina ;chiorean în -du-

’ i-erea * pricinuită de moartea ta­tălui; drag.; Colectivul BihJio-

: tecii . Universităţii tehnice. (15710)

i Sintem alături da prietenii rioţtrl. famiiia Platon : Mircea în marea durere pricinuită de pierderea tâţăiul drag. Familia Galoş Horea. (157S»).

» Sincere condoleanţe ţl în ­treaga noastră compasiune pen­tru, domnul ţeî divizie T ins. Platon Mircea, pentru pierde­rea ' tatălui drag. Salariaţii din Depoul de locomotive clui-Na-

-poca. , (15740). ^

0 Sîntem alături de domnul ţef . de diviito ing. ■ ..Platon Mlr- cea acum, ia .despărţirea de ta­tăl ' său drug. Sincere condole­anţe familiei. 1 Colectivul Divi­ziei tracţiune din Regionala CFR. (15711).

‘ lt Sîntem alături de colegul nostru m.mtru-iiisîrui tor ioan Moholea ln marea 'durere pri­cinuită de. decesul mamei dragi. Cctectivui de cadra didactice Liceul economic.. (15762/A).

0 Sintem alături de colega noastră prof. Mioara Platon ln marea durere pricinuită de de­cesul tatălui drag. Colectivul de. cadre didactice Liceul economic. (15762).

Aducem nn pios omagiu fostului nostru coleg CIOBANU IOAN la trecerea lut în nefUn; ţă. Sincera condoleanţe famiiiel îndurerate din partea coloctivu- lul S I I Aparatai. (16131).

0 Aducem un ultim pios o- magiu fostului nostru coloca­tar PLATON • IOAN. ' Sincero condoleanţe familiei. Locatarii blocului, str. Iforea 33-95. (16200)

• • Mulţumim tuturor celor ca. re prin prezenţă, telegrame, flori.: yl cuvinte ,de 'compasiune' au fost alături de noi. ln marea durere pricinuită de pierderea

.prematură a Iubitului nostru soţ ţl tată VASILE COSTIN. Soţia Doina ţl fiul Cristian. (16176).'

• ' Dragă , Mariană şl Vasile sîntem alături de voi în aceste clipe grele cînd ne despărţim de' dragul nostru nepot CA^ţlL BOGDAN CIUMAFAIE. Anca ţl Doru. (16"01).,

0 Ne luăm un ulcim bun ră­mas de Ia iubitul nostru nepot CAMIL plecat prea devreme din­tre noi. Vei rămîne veşnic în Inimile noastre, lîunlcll Flctlca ţl Vasile Clurnafaio. (if.Mîy'A)

Sincero condol«imţo - domnu­lui Platon Mircea la pledero» ta­tălui . drag. Colsctivul Depoului de ldconiotivo DAjvrrlaJ. <16205)

0 Regretăm profund trecerea tn; eternitate n dragului nostru fin CIOBAN IOAN. Condolean­ţe familiei îndoliate. Naţii Mă. rioara şl Fănlcă. (15778).

• Sîntem alătrtri de colef.ul nostru ee. Bro'aina Augus-tln, a- cuni cînd se desparte do dra­gul lui tată BROAIN'A GAVIUL. Sincero ;condo!(janţo. S.F.M. Regionala C.F. Cluj. (16211).

0 Sîntem alături de. 1 suferin­ţa colegei noastro pricinuită de moartea tatălui ei I. VIoSI IOAN'. Colectivul secfliîl de iîastroen- terologle. (Ir,225/: _ ’ r ■

0 Sincere coml-jloimţe taml- liei Corolan M. la;trecerea In nefiinţă a mamei dragi. ; Veci­nii bloc F 5. (it;>>7) .'

■ 0 : Sîntem.. alături do familia prof.; dr. Neamţ Gavril în du­rerea pricinuită de moartei cus­crei , noastră dragi : ; P ll iş EUDOCIIIA. Pamilla ing; Sabău Corne?. (16Î28/A). , ■.>-

ţ Cu/; durere anunţăm trecerea în nefiinţă, după o lutigă si grea' suferinţă, i» , celui care a fost fiu, trat* iinchl, -,l tuni nat GBKRAS1M Nl^OLAIÎ. !-'a. •rtilia Gherasl'iV ,.G,H rii si Elena, familia ylnlot' r.Vi taivin.

0 Sînterii alături de familia Ctumafale la ‘marei durer» prici­nuită do decesul fiului lor drag. Colepţll din cadrul . laboratorului

N.D.- TennoDrn, (J5794)

Sîntem .^alături- do t eolega noastră Clumafale Mariana Jn a- ceste momente dei grea Încerca­re prin ‘ moartea : f iu lu i.; dragî. CAMIL. CoIeţîU de Ia'Oficiul poş­tal nr. 13 Cluj. (ir.7«>).

# Cu Inima frîntă de durere ar nunţăm . încetarea din vlăţâ du­pă o îndelungată ■ suferinţă ; a > ce­lei ce a :' fost - scumpa;- ţl ... buria noastră copilă, soţie,. ‘ mamă, ' şo-

cumnat-V- ' ’ POP , ; ;GVONGîi, născută Borbely. ; Inmormîntarea va avea loc In ziua de 27 hinfo. W92 ora 11,03 de la capela mare din cimitirul Central.1 '' Răbdaroa

dragostea.- cu' care' ne-a încon­jurat " pe toţi va rămîne. veţnlc li» amintirea - noastră. Familia. îndu­rerată. (16219). S'

0 Cu Inimile' zdrobite de dura- anunţăm încetarea ; din , viaţă,

după o lungă ţl • crea; suferinţă, celui care ne-a fost tată şi bu.

nic, ABRUDAN IOAN, in vîrstă M ani, din localitatea - Rişca.:

Inmormîntarea Va avea Ioc Ia iunie 19»2, ora 13 In . comuna

Rişca. Dumnezeu să-l; Ierte! - HH Ardelean ţt Nelu, fiica Maria . cu familiile. (1323S). '

g Cu durere ' tn ;lnlmă » ţl In suflet ne luăm rămas bun de Ia cel mal bun ţl Iubit tată ţi socru GHERASIM. NICOLAE. Chipul: Iul blînd va râmîne veş­nic viu Jn inimile noastre. Dum­nezeu să-l ierte ţl să-l ” odih­nească. Fiica Dana ţl ginerele Csabl. (15823).

0 La 15 ani de la dureroasa despărţire,, o pling cu acelaşi regret pe buna mea prietenă şl verişoară, ADRIANA GROZA. Ana Moholea. . (15125) ,

COLEGIU! DE REDACŢIE» IUE CALIAN (re. doctor şef); DAN REBREANU (redactor jef ad» junct), VAIER CHIOREANU (redactor şef ad« junct), TRAIAN BARA (secretar general de redac*

tîe), NICOLAE PETCU, MARIA SANGEORZAN, RADU VIDA.

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11.10-32 (redactor şef); 11*75*07

(redactor şef odjunet ţi secretariatul de redacţie); ' 11*74*18 şl 11-74-90 (redactori);

11-73-07 (administraţia (I contabilitatea ziarului). Telex: 31444. Fax: 11*28-28. Mica publi­

citate te zilnic Intre orele 9-16. str. Nopoca nr. Î6 (Ia parter). Simbâta fl dumi­

nica închis. InformafU, reclame ţi publicitate la telefon 11*73-04. '

liroi

23.618