D. TUDOR

ZEIl SABAZIOS $1 ZBELSURDOS LA DROBETA

Cu ocazia sapaturilor arheologice din anii 1894- 1899, intreprinse de Gr. Tocilescu, 10 Drobeta-Turnu Severin, s-a descopenit pe latura de nord a castrului roman, linga turnul intermediar ce exista intre .. porta decumana ~i collul de NE", un basorelief frag mentar sculptat in calcar de Gura Vaii-Breznila. Denumit mai jos, de no,i "fragmentul Toci/escu", aceasta piesa, lunga de 45 cm .. inalta de 26 cm ~i groasa de 12 cm, facea parte dintr-o mare lespede rupta in mai multe bucali ~i care purta de asemenea a inscrip~ie. ,In secolul 01 IV-lea "fragmentul Tocilescu", se 1010-sise 10 refacerea castrului constantinian. In corpus, dupa indica\ia IU'i To­cilescu, inscriptio ei 5-0 reprodus cu 0 sumora descriere a elementului f igurativ (protome radiata, manus sagittam tenens et bracchium sag it­tam tenens)'.

in anul 1913, Vasile Pe rvan ·0 publicat un alt fragment 01 unui mare baso,elief di,"acelkl~i caka,r de Gma-Vai' i - Bre~ni~a. Este vorba de a des­coperire realizata intimplator, 10 circa 100 m spre rasarit de castru in valea denumit a "Oga~ul Tabacarilor", lac in care s-au aruncat multe mateniale de 10 construc\ii romane. Acest fragment, pe care noi il vom denumi "fragmentul Parvan", masoara 62 cm. inal\ime, 37 cm. in lun.~ime ~i 12 em, in grosime. Din nenorocire, oceasta pretioasa piesa 5 - 0 pierdut di·n muzeul de 110 T. Seveniln, i.n timpul primului Irazb~i mondiall. A~a" e situla:­lie, pentru interpretarea ei ne obliga a folosi numai a modesta fotc>]rafie real,izata in 1913 de .ca~re V,a,sHe Perva," 2,

1 ClL, ,III, 14216. 1. V:e~i de osemeneo man'uscrisul lui Gr. G. Tocilescu, de 10 Bihlio­teee Acodemiei Ramone - Bucure~ti, vol. 5135. p. 48. Originalul "frogmentului Tocilescu " se conservo ocurn 10 Muz-eul Olteniei din C<roioVQ ; ma; inointe (pine. 10 1973); aceost6 p-iesCi facea parte din Japidorium-ul Muzeului Notional de Antichitati din Bucure~tl (lnv. L. 677).

2 V. porvon. $tiri noua din Dacia Molvensis, in Anolele Acodemiei Romane, Memo­,me Sectiunii Istorice, t . XXXVI. Bucure~1i. 1913. p. 52, no. 11. pI. V, 1 (= Arch. Am., 1913. p. 370. no. 8, fig. 5); idem, lnceputurile vierH romone 10 gurile Dunerii (0 2-'!] edi~je - R. Vulpe), fig , 84; idem, Getico, 0 protoistorie a Dociei, Bucure~ti , 1926, p. 639

118 D. TUDOR

Acum treizeci de ani, apropiind reproducerile celor doua frog men te menlionote mai sus, am constatat cu surpriza, co ele fac porte din aceea~i piesa votivo. eu m'est p,i'lej m'ai comta,tam co deS'arierea lar data de Tooilescu ~i Parvan sufere unele modifica.ri, apoi a apowt ~i posib!litatell de a citi numele lui I,Q,M, lbelsurdos pe .. frogmentul Tocilescu" 3, In stu­diul nost,[1U o,ratam co In:u --I j pOSlibil 0 ' identifioa ilma,gineo zeu'llUi de pe ,Jrag­mentul Porvan", in cele trei decenili ce s-ou scurs de 10 publicarea interpre­tarii noastre, s-au formulat unele rezerve in privinta imaginilor sculp­tate pe cel'e doua fragmente. Aceosta ne in-dea,mna sa re\'uolm interpr;etareo lor, cu luneIe oon1:rirbuti,i noj ~a1a de ,ceea oe .9oi1io:m in 19:47 .

..Frogmentul Parvan" (fig, 1). Parlile lui superioore ~i din dreopta sint rupte, i.nscr profiil.ul arcuit pastl10t la bOlio so Ine iindk6 0 forma de meda­!-ion pe COire 0 avus'e .piesa 'inmreoga. in oen~ru[ fragmentu:liu i opore un zeu pe tron. Este imbreeot cu un simplu himation ce -i oceperea portea inferi ­oaro 'a carpulu i, ,la1liln'du-i .nude bu.stul ~i bra·tele. Paalnla pe aap a comana de hunze lialr ~a~a diviintitatj,i preZ!irnta trasarturile oarooteristke aile popu­la·tiei autohtone geto-dodce. $uvitele porul.ui ii sint retemte pe frunte; buale m'alei de par ii cad pe timple . acope,itndu-,i urech-i·le . Barba budata ii acopere umerii obrajilor, apoi se prelunge~te stufoasa de 10 gura in jos. Nalslu" sou e'Ste du-ntit. ..

in mlnll drE)apta ~ine un obiect roturrid care a fo-st ide!nti~ioat de edi­torii de pine acum cu un globus sou 0 patera. in rea litate, dupa 0 reexo­milnOlrte mai atenta .a foto9'ra,fiiei, constoo tom co este vorba de un f.ruct de forma conko.

Sus, in dreopta zeului, cu oiocul indreptat spre el se vede e aevita gata de zbor. Alaturi de pasare se constata bustul zeilei Luna, cu fala ro­tunda ~i ou dOluo oo'l1nlul1i de semiluna .Qta~ate de umelijlj ei. PCJIT~u ·1 begot 01 ei este impartit ~n doua mOlni bucle deosuplia flrunti ,i, ii acope:ra ure­chile ~i-li incadreaza obrajii 4, in collul de sus din dreapta 01 fragmentului, Hnga Irupture piet'l'iei, modest,a fotog;rafii'e ne permite totu~i sa dilsti:ngem virfurile unor raze ce opartineau unei coroone circulore, pe care e intilnim pe .. frogmentul Parvan", leur troneaza pe a cathedra alcotuita din tra­verse de rlem:n, all duei co.l\ supenior drept se pr,el ·unge~te pe ,,f,~agmentul Tooilescu", Aceasta divinitate intindea braiul sting spre dreapta ; el este . rupt de 10 cot, dar reapare pe .. fragmentul Tocilescu".

Deja Parvan sublinia stingaoia' sculptorului, de identificat cu un mo­dest me~ter pietror din \inutul Drobetei. Nepriceperea so se orata in reda ­rea detall-ilillar, din fE)loulourm ·sou·lplema achH ~i miin:L'ie p,,'S'on·ag'i.ill<:>'f. Qahoi·i nu pa,sleda jl'j!S'ul scobit.

$i urm. Acest fragment 5-la descr,i5 de asemenea '~i de cotre AI. BOTcocilo, Boabe de griu, II, 1931, nr. 10-11 , p. 472; desori'e're prez,entato ~i in Arhivefe Olteniei, 1934, nr. 71-73, p. 5, fig. 5 (extras), apo'i in L'archeologie en Roumanie, Bucure~ti, 1938, p. 33, fig. 23. Vezi de asemenea ~i 'cartea noa'stra Oltenia romana ed. a 3-'a, BucU're~ti, 1968, p. 390 ,i fig . 112.

3 D. Tudor, Jupiter lbefsurdos 2r Drobeta, in Revista Istorica Romano, XVII, 1947, p. 70-79.

4 Identificore gre~ito 10 POr¥on CU lunD ~i 10 BOTcociia cu luno regina - Arte­mis - Bendis.

Fig. 1. DROBETA "Frogmentul Parvan" cu Jupite r Sa ­bozios (dispnrut in 1918 din Muzeul "Por1i1e de Fier " ) .

... -.

Fig. 2. D/?OBETA. Frogmentul "Toci lescu" cu Jupiter Zbelsurdos. M uzeul Olteniei din Cra iovC! .

I I I II II

/.1 II II II J I t 1 L

Fig. 3. DROBETA. LO.M. Za bazios ~ i LO.M. Zbelsurdos (reconstituire)

KO lLSVRJOO)

ZEII SABAZIOS ~I lBELSURDOS LA DROF3ET A 119

..Fragmentul Tocilescu" (Fig. 2). Piesa pastreaza, sus, in stinga, bustul IU'i Sol, ,infa ,~U'rat ·intr-o stofa d~alpata. o;."'in'i,tatea a·re o,spedul 'un-uoi tinc.r incunu.nat ou -noze pe cap, a le cOlror virf'UI'li, dupo oum c-m VQz,ut, sint dis­truse in partea stinga ~i apar pe "fragmentul pervan". Sub bustul Soorelui se vede bna\ul de 10 0 mina (dreaptc) \i,nind un virf de I~mce 5, iar moi jos, col\ul superior 01 unui tron, identic cu eel de pe "fragmentul pe rvon". Toate iO'ceste elemente ne due ,inca de acum 10 conoluzia co cele doua hag mente se lega'u intre ele. In dreapta acestor trei elemente mai apo"e partea superioara din bustul unei divinita\i ce ridica bra\ul drept pentru a arunca fulgerul redat in forma unui boston piramidal. Mina ceo dreapta, aoum rupta, 0 avea intinsa orizontal (F.ig. 3).

o insoni'plie fusese gra.v.ata deasupra ambelor ~ragmente ~i eo co'nti­nua pe "fr.agmentul 'j:ocilles'ou" 'Ia slinga zeu·lui ce arunca fulgeruil. · Lite",le sint rudiment-or gravate, a:u j,n6Itime,Q de 10 2-4 om. ~i desores,e, pe · masura ce inscrip~i,a coboolra . 5e mai con stata de asemenea co rrindul1ile inferioare ale textului fug succesiv spre dreapta, silite de milna soulptlOlta O'liizontal a zeului ce awnoa fulgerul (F,ig. 3).

In ClL III, 14216, 1, texbull ei ' a ~ost reprodlus 'astfel : D .. '/IOMZB ... jAN ... ( ... {O ... In 1947, ,i -am dot urmatoarea intregire : [I(n) H(onorem) D(omus) [D(ivinaeJ{ I(ovi) O(optimo) M(aximo) Zb[elsurdoJ (sou ZB[elthiurdoJ etc){{ An[onius ? ... {( ... /O ... 6.

Dlin rindul prim a mai 'ram-os doar parrtea i,nfeniO'ora a unui B sou D. care oveo 0' inal~ime mai mare decit restul textului. Nici un semn de abre­"ia\ie nu separa literele 10M d';'n .,.2. Litera Z dilntre literele M ~i B (r. 2) a ,ramo,s enriglma.tioa pentru editorii corpu5-,ullU'i. Ace:st Z nu po'ate ,fj IUlCJt co element de interpunctio, Hindea este nefalosit (J.stlel in epigraiii'a loNna 7

~i nu ·apa.re nici in textul de fala. Lapicidul 1-0 adaugat ultenior, di'n pri ­eina co in limbo latina era neeunoseut sunetul tracie zb sou sb. intregi­rea noastra, Zb[esurdoJ, este azi aeceptata de toata lumea.

Totu~i, apropierea ~i Ilegatura dilntre eele doua fragmente, propuse de noi jrn 1947, 'QIU fost oo!nt,esttote de .M . M'aorea care scni·a : .. IIMogiinea recon­stituita de eatre D . Tudor este arb'itrara din toate punctele de vedere, Hindea eele doua ·relief·uni ou fost con~pute, propO'l1'io.ndle ~i exeou~ate pe planuri diferite. In conciuzie, tabloul ce rezulta din racordarea lor nu este propriu ieonografiei obi~nuite pentru Jupiter Zbelsurdos. Dubio imagine a a'cestui zeu : pe de 0 palrte do Jlupiter cias'ie .a ,~e.at pe tron ~i pe de alta parte ehiar alaturi sub trasaturile lui Zeus Keraun1ios, ar Ii eu totul neo­bi~nuit, chiar in eazul unui Jupiter sineretist" 8. In afara de' aceasta, Mc­crea contesta de !(]osemenea : apari\ia lui Sol pe "fragmentu'l Tociolescu" ; ide'ntitatea pietrei celor doua fragmente 9 ~i apari\ia pe "iiragmentuol Per-

S Editorii elL, III, 14216, 1, se in~·ala considerind-o 0 sogeota. 6 D. liudor, art. cit., p. 75. 7 R. Cognat, Cours d'epigraphie laline, 4e ed., Paris, 1914, p. 28 ·~i urm. 8 M. Moe·"oo, Pretinsa imagine a lui Jupiter lbelsurdos de Je Drobeta, Anuerul

Institut. Studii Cleske - Cluj. V, 1944-1948, p. 338-343. 9 ldentitatea pietrei eo ~i faptul eo Qvem de-a face c·u un singuT monument 'rupt

in douo, ne-ou fast confi:~mote in 1947 de catre AI. Borcooi16, fost d~rector 01 Muzeului de 10 Drobeta-T. Severi·n. Bardki16 'Q descoperit in 1913 "fpogmentul parvon" . Lo cer.erea noostra Ba-rcocilo '0 examinot ~i "f,~agmentul Toc.i lesou" ce se 'Pcstra pe ·atunei Ie Muzeul din Bucure~ti.

120 D. TUDOR

van <J vi~urilar razelor de 10 coroa.na lui Sal. Mai piistra de Qsemenea indoieli in ceea ce prive~te exi.stento par~ii inferioa.re a lanaii de pe "frag­mentul Tocilescu". EI aproba insa restituirea lb[elsurdoJ.

De 10 inceput, remarcam insa ca toate obiec\iunile formulate de M. Macrea Inu au nimic temei,nic, fjjndca cele doua fragmente foe parte din u.n.a ~i aceea~i ,Iespede scuhptata. Mei intii, identitate.a pietc;ei ne-a fest conlirmata de cel ce a avut ocazia sa vada ambele Iragmente (v. n. 9). Macrea u;ita ,Iaptul ca grosi.mea lor coincide, ea fiind .de 12 .om. Exomenul minutios 01 fotografiei 'ra.mme de 10 rpa.py,an (originalu,1 in proprieta,tea sub­semnat,ul",i) ne arata fora dubiru co nimbul lui Sol de pe "fragmentul Toci­lescu" se piistreaza partial ~i rpe "fmgmentul parv<Jn". Opinentul nostru a omis de as'emenea fap!ul ca, col\ul de 10 cathedm de pe ,,~ragmentul Parvan" este absol'Ut identic cu ce,1 de pe "f,ragmentul locilescu" ; co mina zeului din ,dreapta sa prelunge~te darr pe cel din stinga etc. Absen\a partii i!nferioare a ICincii tinuto de zeul ce troneaza este explicabila, deoo,rece pi:atra este rpierduta irn aceasta zona (Fig. 3).

Cu totul inexacta se arata ji ,aser\iunea lui M. Macrea despre 0

"dubio rimagine" a lui Jupiter Zbelsurdos, pe caJe eu OJ f.i descoperit-o acum patru decenii. lata Ce am scris in 1947, in aceasta privirn\a : "Reper­to riul sculptural, precum ~i dedica\ia, davedesc co monumentul nostru a lost ridicat in onooreo moi multor divinitali, dintre care se poate identi­fica Inumai (un'o, Jupiter Zbelsurdos" 10. i,n ceea ,ce prive-?te stabilireo n.ume­lui divinito\ii de pe ",ragmentu l Parva,n" aro,tam ca problema "este com­plicata ,dirn punct de vedere rel ig ios ~i iconogralic", subliniind : "ca tre­buie sa presupunem pe cele doua reliefuri de la Drobeta, existen\<J 0 doi Jupiteri, unul .incretizat cu Zbelsurdos al tracilor ji altul cu un mare zeu de <i,rigine orientalii" ".

Deci rnici 'Una d intre obiectLile aduse de catre Mihajl Macrea nu im­pieciica raco,rdarea celor doua I;agmente.

Gabriella Bordenache este de acord cu teza noastra, cu descrierea sculpturilor ~i cu intregirea inscrip\iilor. Nu 'este insa de parere ca pe "fragmentul Tocilescu" s-ar fi reprezentat .... n zeu in picioare, cu lulgerul in mina dreapta ji cu aevila a~ez<J.ta pe bea\ul .sau ,inting orizonlal '2 . Rea­mintim insa ca cei mai competen\i savanti au aratat ca Zbelsurdos 5-0 in­spirat iconQ]ralic din ~maginea lui Zeus Keraunios Aetophoros. Ambii erau reprezenta,i arunoind fulgerul din mine d"eolpta, Ij'ar pe ceo stinga purtau un vulturr 13. Citeodato, Isub bnatul lor intins o,i,zonlal se sculplau a./tarul

10 D. luder, art. cit., p. 75. 11 Ibidem, p. 77- 78. Asodereo pe acela~i monument '0 douEl 'sau mei multe divini­

to~i tnocice este un fenomen des intilnit. Un bosorelief ,roman cu 0 dedico1ie in limbo greed] ne arata, de exemplu. pe lambadule asociat cu Zbelsurdos. d. l. Moretti, Inscrip ­tiones graecae Urb. Ramee, I, 1968, nr. 123 ~i comento-riile lui I. I. Russu, Sfudii cere. ist. veche $; orheo/" '1'.7, 1, 1976, p. 37.

12 Gabriella Bordenache, Seu/ture greche e romane del Museo NOliona/e din Anti­chita di Bueatest. I : Statue e riJievi di culto, element; archittetonici e decorotivi, Bucu­re~ti, 1969, p, 81-82, nr. 161, pI. LXIX.

13 Pentru reprezentarile ~j cu'ltul lui Zbelsurdos, veri: P. Perdrizet, REA, I, 1899, p. 23 ~j 'urm. : G. Seure, REG, XXVI, 1913, p. 225 ~i mm. ; G. I. Kozorow. Kfio, VI. 1906 . .p, 11}9 ~i XII, 1912. p, 335 ~i urm, ; iderr. , RA, 1913. p. 340 ~i urm, ; 1ciem, in Bull, Soc, Ar;; r., ou/-

ZEII SABAZIOS $1 ZBELSURDOS LA DROBET A 121

~i ~arpele, elemente ce puteau gasi loc ~i pe "fragmentul lad lesou" in zono j·nferioara a piesei, azi pierduto.

Cultul lui ,Zeus-Jupiter-Zbelsurdos (sa'u Zbelthi,u,rdos, Zbelthurdos etc,) este slab ounoscut, deo'Orece j S-IQU inchinat p,u~ilne monumente j,n Thraoio ~ i in ,olte ,provincii romone. Ce:le mai numeroase di.ntre monumentele legate de cu ltul sou poarta inscripl ii votive in I·imba greaca, Dedicalii in limba latina (in afara de cea de la Drabeta) se cunasc numai daua, descaperite in teritoriul Soupi 14 , Aceasta religie, pri'n excelen\ii trocica, a p6truns su­perficial in provinciile ramane prin recruli ~i caloni~ti traci, In Thracia s-au aHat Ieee mc>numente, toate cu dedioalii in I'imba greaca, pe care Zbe,l­surdos este cOintopit cu Zeus. Asimilarea ocestuli lultim cu Jupiter roman. explica sitnorehsmu.1 lui 1.0, Zbelsmdos de I,a D<robeta , In Thracia soa a.tri­buit lui Zbe lsurdos ca principal sanctuar eel de pe col'ina Taricin din veci­'natatea ora~ului Ge'rmani,a 15,

In ceea ce pr.ive~te 'etimologio numel'u'i sou, - Zbelsurdas, Zberthurdas, Zberthiurdos, etc" speciali~tii il traduc prin "/umina-fu/ger" ~i gasesc drept corespondent a'i ocestei divinitali, pe leul geto-'derdc Gebelezis 16, In a,faora de fulge.ru l ce provooa , panico printre oameni , cele doua divin'itali tni.miteau pe pamint ~i bi'nefacatoareo ploaie, mult donita de oameni, an imal.. ~i plante. P-rin ace-asta (ult·imo atr.ibutie $·,0 raspindirt adoralrea lor in I,umeo traoo-dacka.

M,Q,j complk ·ata Iramine inse problemo in legatura cu idenNHoarea z,eului ce trone'aza pe "f'l"iogmen tul Parvan", F,el'ul cum tro.neaza , ~i aparitio vultu ru l,ui de.asupra lui sint elemente caracteristice pentru icQnografi.a lui Zeus-Jupiter. oDor pe de alta parte, d'ivi'nitalile solare ce-i flolncheaza oapul , lancea pe care 0 po,arta iin, mina stingo ~i micu.! obiect conoic- rotund din mina sa drea1pta ,ne ,s·uge.reaza un sinoretism 01 Tata1lui zeilor din P.a!nri­heonul roman, cu un mare leu oriental (Dolichenus ? Heliopolitanus? Se-

gore, V, 1915, p. 230 ~j urm, ; idem, in Arch, Anz., 1927, 'P. 345, nr. 28, 0; idem, Bufl. Inst. Arch. Su/gare, VIII, 1934, p. 44, nr. 1 ~i RE, VI, A. 512 ~i u.rm.; B. Diokonovitsch, Ann. Bibliotheque Nat. Plovdiv, 1926-1927, p. 1 ~i ur.m. j l. Ruzick<l, Sull. In st. Arch. Bul­gare, VII, 1932- 1933. p. 22, nr. 13, 35, 36, 162, 163, 306; A. B. Cook, Zeus, ll, p. 817 ~ i urm., Cambridge, 1914-1940 j V. POlVon, Getica, p. 156, 158, 639; N. Vulic, Spomenik Acod. Serbe, LXXI, 1931, p. 77, nr. 179; Ann. epigr" 1935. 65: Chr. M. Danov, in Bull. inst. Arch, Su/gare, XI, 1935, p. 201, nr. 6 (= REG, lIl, 1939, p. 479) ; D. Detschew, ill" Bull. Inst. Arch. Sulgore, XVIII, 1952, p. 7 ~ i urm ; idem, Die thrakischen Sprache, W'ien, 1957, !po 178: l. Morett-i, loc. cit. ; I. J. Russu, loc. cit. i Ziegler, RE, 11. 18 (1967), col. 2332.

14 elL, III, 8191 (ji p, 2250) = /LS 4077 (ljubanc); [dleo Zp[ertlurd[o sacr,J [S}ex. Fl. F[lajminaflis v.} I[p,j ~i Vulic, art. cit.: (Z}belthiu[rd1i, Sex Ba[p ?Jecus o[pJ­t(io) ... (Kacanik). Pentru dedicotiile redactate in grece~te, d. I. I. Russu, An. Inst. Studir c1asice - Cluj, V, 1944-1948, p. 107, nr. 1 ~i Detschew, loc. cit.

15 G. I. Kowrow, RA, 1913, p. 344 ~i RE, VI. A, 515, core pretinde 0-1 identifieo' cu cel din ~·aro Denteletilor. jefuit de catre l. Colpurnius Pi so, ropt men~ionat de Cicero, In Pisonem, XXXV, 85: "A te lovis Uri (corect (Sve/s)uri fanum ontiquissimum. borbarorum sanctissimumque direptum est". Seure, art. cit. , p. 243 ~ j PO·Non, Dacia, Civilizatii/e strovechi din regiunea carpoto-donubiano, Bucure~ti, 1967, ed. a 4-0, 'P. 131' nu sint de acord cu identific<lreo propusa de K,ozorow.

16 I. l. Russu, art. cit., p. 104-109; .idem, Die Sproche de, Thrako-Daker, Bucu­re~ti , 1969, p. 145 ~i unm. ; Detschew, 1oc. cit., Ct. inca Seure, art. cit., p. 247 ~i urm .. ~i Jokl, Real/ex. der Vorgesch ., XIII, p. 290 ~i urm.

122 D. TUDOR

rapios ? Sabazio-s ? etc) 17. Astlel , pe rel·ieful de 10 D;robe!a se . sculpteaza doi jupiteri sinc ret i za~i, unul cu tracul Zbelsurdos ~i altul cu a mare divi­nitate orientala . . Aceasta sHuali'e solidta ~i a a dc>U'a dedi'aalie pentru zeu l ce troneaza, gravata -j·n pOlrtea 5uperioon] a calOir dOUG ~ragme:nte. d i,n paoate, aLi d i,strusa. Dupacum s-'a mata.! mai sus, din ri,ndul de dea­'5:upra, 5 - 0 pastrat ,"urn-oii ptJwtea i'nferj'o,on:Jr a llfln'ui D sou B. In . studiul ,"0$­tru din 1947, ora-tom co : "emblemele ~i divi1n.it6ti·1e celeste ce i·ntovara~esc zeul de pe t eon ii da'U apmenla ,u'n-ui zeu 011 ·ceruII·ui · ~i 01 ploi·i, ~i ca, fara a avea deplina certitudine din lipsa de exemple, ne putem gindi 10 a specie de Baal o,rie'nta-I -con,topi.! ,au Jupiter ~i venerat al'ii,tUlni de Jupiter Zbelsurdos oj trad.lor" 18.

o Irestudiere minutiO'o,sa a. ·emblemelQlr 'ooestei en'igmati:ce divinitati de 10 Drobet,or, ·ne determ-j'na lOcum sa 'r-enUintam 10 .O!Cea,sta :ipot.ezQ ~i sa i:den­Hficam pe zeul ce tro;neaza pe "fragmentul ,permn" au traco-frigIanul Sabazios.

De~i .pin a in prezen! nu posediiom un corpus speci" I '01 monu.mentelor Iu.i Saba:z,i'os, aultu l ~i 'i-co'nograf,ia so si'n! sufioient de aunoseute. In eele t rei sferturi de seeo'l 01 veacului -nastru, aultul lui Saoba Zlios a facut obiectul a nume-roese stu'dii 19.

Iconografia saboziaca ofera doua faze cronologiee, una fr igiana ~i <llta greco- romana (sec. II-III e.n.). In ultima inregistram sincretiza rea sa ou z,eus-JupHe:r. MO'numelntele ce ,j 5- 10 1U dedioa~t in ,ulTimo fo'Za de cult corn~ li n a adevarata "tapiserie" de obiecte, ah1imale d iverse, simboluri etc., mai too:te impl1u.mutote di:ri j.cnog'rafio a numeroa·s,e ,divhn!itati g;reco-romarne ~i orientalle . Acest numeros cortegiu de minusoule Siimbo:luri opare m'Oi oles pe pla'dle de meta'i a:le 'lui S-ahazios (Co penhag'a, Vichy, Ampur,La-s, etc.), fiindca sculptarea lor pe reliefuri de piatra pre>inta mari dificultali tehniCe 20,

Di"initoti'le celeste Sol -~i Luna eme into"a"a~ese im<l'g inoo zeUoI;u'i de ,pe "fragmentul Pervan" s';,n! dintre eel·e ma·i aara'cter,istioo au I,tu)u'i saba-

17 P. Merl'at, Repertoire des inscriptions et monuments figures du culte de Jupi­ter Dofichenus, Paris, 1961, passim; R Duss'Oud , RE, XV, 52: Ern'est wm, Le relief -cultuel greco -romain, Paris, 1955. p. 129, n. 3 ~i W. Deo'nno, RHR, t. 132, 1947, p. 5. Patrundereo ~eHor cere~ti j,n ,jconogrofil(] imperiului :roman opare 1'0 finele secolului II e.n.; d. G. Wissowo, Relig. u. Kultus der Romer, Munchen, 1912, p. 263; Marba,ch, RE, If , 3, (1906) ; E. Wi ll , op. cit., p. 276-280 ~i Ch. Hica rd, RA, 1961, p. 140.

18 D. liudor, art. cit., p. 78. 19 Chr. BIi'n-ckenberg, Archoefogische Studien, Copenhagen-Lei'pzig, 1904, p. 66 ~i

ur.m. ; Eisele, in 'Rochers, Lexikon, IV, 232-263 ~j urm. ; Cook. op. cit., I, p. 286 ~i ul'im. ~j II, p. 282 ji ulm.; Schaeffer, RE, II, 1, 1540-1 551 (1914); A. Bruhl, RA. 1932, p. 35 ji

'urm. ; W,;II, op. cit., p. 41-44, 1'35 !ii 257 ; M. Mpcrea, Dacia, N.S., III, 1959, 'P. 325-339 (= ,Apulum, N, 1961, p. 61-68) ; Ch. Pica-rd, RA, 196', p. 129-176 (studiu foarbe impor­tant) ; J. I. Russu, Die Sprache, p. 136 ~i A. Gollino, Encic/. Arte Class., VI, 1042. In ceea ·ce p.,jve~te 'numele aop.stei zeitCit·j (Sabazios - 5abadios), 'fCispindirea sa in imperiu] roman, legatu~ile sale cu alte divin-ita1i, vezi : Eisele, art. cit., 232, 240, 241-264; Schae­ffer, art. cit., 001. 1550 ; Pioard. art. cit., p. 151 ~i 175 ~i Russu, foc. cit.

20 Schaeffer, art. cit., 1541-1548; Eisele, art. cit., 242-250; W.;H, ap. cit., p. 131 ~ i 301 ; Pica;rd, art. cit., p. 137 ~i urm., oetc. ,In legatura cu tabletel'e ,de la Vichy, veti ~i Cook, op. cit., 11 . p. &86, fig. 181-186, Will, op. cit., p. 41-43; Pka:rd, art. cit., p. 173. ,Pentru cele de 10 Ampurias, d. Bruhl, foc. cit. ~i Will, op. cit., p. 44.

lEIl SABAZIOS ~I Z~ElSURDOS LA DROBETA 123

ziac. Le intilnim foarte des aloturi de acest zeu traco-frigian, reprezen­tate fie i,n bust. >ie in clladnigo (plachetele de 10 Copenhaga, P,I'ovdiv, Am­purias etc.) 21 Daco acvila este fidel a tovara~a a Tatalui zeilor, busturile lui 501 ~i Luna nu- I inso\esc niciodata pe Jupiter 01 romanilor. De aceea prezenta lor li'nga J'upiter j,ndica totdeauna 0 form a de sincretism, au 0 di­vinitate orientale. Aceea~i sHua1ie este ~i cu ]'Qlncee din mine SlO stinga. erma straina lui Jupiter. In schimb. 0 serie de .reprezentari sabaziace (re­lieful V'isconti, plachetele de 10 Viichy etc.) ne onata pe zeu \inind QO~osta o'rma in m in-a 5'0 sHnga 22.

Dar in aceo"Sta priv.inta, elementul eel ma,j intereso1nt ~i oategoric pen­tru a ~ dentifica pe "fragmentu l Parvan" imaginea sincretista a lui Jupiter-5aba.ios, ramine obiectul ce-I ~i ne .s,ub degetele miiinei sole drepte. Am o'ratat mai sus co nu pO'Olte fj un globus ,s'au 0 patera. Data "fiLind .forma sa -conica, noi it putem identiniroo fora 5'0 gre~im. ,cu un con de pin. f.ruc­tul ce se puneo frecvent in mi:na dreapta a lui SaboZlios 23,

Identificarea lui Jupiter-Sabazios pe placa sculptata de la D robeta solioita 0 inchinare scr.i·sa ~ i pent ru ccest zeu. Pe a.oeo.sta lespede s-a sculptat mai intii imaginea lui Jupiter Sabazios, apoi a. lui Jupiter Zbelsur­dos cu inscnip\ia de lingo el. Este firesc co a zeului dintii so fi fost in ',unte. In consedn\a, dedica\ia se plasa'se deasupm eel'oT doi zei pe mar­gineo s:U'penioa.ra a fragmeln'tel or. Di!n \ pacate. di'n co.ntinutul ei '5-a pastrat daor bozo literei B sau D. Restituirea ce am dot respectivului rind in 1947 : [I(n) h(onorem)1 d(omus) [d(ivinae)1 nu ma'i poole fi vol'ab'illa mi ~i t rebulie inlocuita cu una, in oare trebuie sa .opera numele lui Sabazios, zeu iden ­tificat pe "fragmentul parvan". In' a'ceasta 5imualie, propunem

[/(ovi) O(ptima) M(aximo) 5alb[azia I(avi) O(ptima) M(axima) Zb[elsurdo

Ant[onius ? C[. O[ .

I J

. I

etl .]24

Racordilfld cele doua fmgmente existente obVitnem 0 lu'nyime de 77 cm. Daca la acestea mai adaugam ~i parlile pierdute ' diln inscnip\ie ~i sculp-

21 Schaeffer, art. cit., 1550; W.iI/, op. cit., p. 275 ~i moi ales Picard, art. cit., . 140 ~i 155.

22 Eisele, art. cit., 245-249; Ga11i na art. cit., p. 1043. Adesea aceasta lance se confund6 cu fulgerul lui Jupiter.

23 Embleme foarte clore pe tabiete'le de 10 Cop'enhog'o, Berlin, V;o tican etc.; d. BHnckenberg, op. cit., 'P. 97 ~ i ·urm; Ei;sele, art. cit., co:l. 249; Schaeffer. art. cit., col. 1549 ~i urm. ; Eisele, art. cit., col. 247. Ricard, art. cit., p. 160 este de porere co pe unele pl'Ochete de 10 Vichy se poate ·identifieo oul, obiect tinut in mine de zeu. In ceeo ce prive~te absen~o ceciul'ei frigiene. co in cozul zeului de '10 Drobeto, .nu ne lip-sesc onologiile; d. Fr, Cumont, RA, 1892, -p, 186 ~i mm. ; Blickenberg, op. cit., p. 97 ~i urm; Eisele, art. cit., col. 249. La Drobeta, in loeu'l cociulei fdgiene, sculptorul Q o'les coroan.a de ffunze. element tipic pentru Jupiter greco-roman. .

24 Sou l8{elthiurdo}, lB{belthurdo}, etc. Este posibil co Sobozios (00 ~i Zbelsurdos) so ti avut ~i unele epitete de genu1 sanctus, conseNator, paternus, etc., deaarece ele apor ~ i in alte dedioatii sabazioce (d. CIL, VI, 30949 = !LS. 4089; !LS, 2294; Ann. epigr., 1966, ~38, etc.).

124 D. TUDOR

turi, ne diim seama cii lespedea intreagiier.a J.u-ngii ?i latii de eel pu\in un metru. · Datii hind ?i grosimea ei de 12 em., ovem de ,a fa.ce, in acest caz, c.u 0 pieso foarte grea ~i de mari dimensiuni fiato de morimea modesto a obi~nujtelor exvoturi. Eo redame ded un loc' fix ' ~j ,j,mportant, unde se practica cultul celor douii d ivi.n'itii\i. Cons,tituia astlel a koanii centrola a~ezata intr-un templu din Drobeta, loarte probabil inchinat lui Saba. ios asociat cu Zbelsurdos. lIn acest caz am avea de-a face cu doi 3e:Ot a\lV\lChOL

o atme adorare com-unii este expl·icabilii, dacii \inem seama ca ambele divinita\i erau protectoare aJe ag.rioulturii, vegeta\iei, fecunditii\ii ?i pre"i­dau destinele oameni/or 2S.

Un aJt aspect particula·r.ol zeului ce troneazii pe "f-ragmentul Parvanu, subliniat de altfel de ciitre marele sawant 26, comtii in aspectul sau rustic, lariinesc ?i daco-getic pnin , laptul cum poartii pa.nul ~ i barba. Ipotew lui Pervan ca're vedea in el a miirtu~ie de etnogralie lowlii, ie?itii de sub delta unui me~ter pietrar local, fomte modest in mese'ria sa, 'ni se pa're reala. Triisiiturile capulUli lui Sabanios sint de fapt ale \iiranului doc, a?a cum il ·intilnim pe numeroase re'iiefuni ale Columnei lui T,raia,n 21.

Aspectul gra~ic a,1 IHerelor dininsonipiia pii,strota ·00 ~i pul ernicu'l sin­creUsm religi,Qs din 'sculptulri, ne indetlirnnO !O data o'ceSIt monumenHn prfi:ma jumiitate a secolulu,i III e.n. in aceostii vreme, Drobeta 'Djunsese 'unul din­tre importantele ora~e ale Daciei, pnin portul ~i podul 'Iui Traian . Coloni?tii ~i .recruFi traci origin-c·ri di,n teritoTiile ora~elor Serd icc ~i Scupi, c'U putut aduce la Drobeta cultele ,celor doi zei adorali i,n !ocuei/e lor :nata,le. Schae­ffer constcto co religia Lui Saba~ios era d,i.ntre cele rnai rO'spind,ite printre Serdi, trib tracic ce popula odinioarii terito,iul ora?ului Serdica 2B.

in ceea ce prive~te pe Zbelsmdos, el apare acu.m pentnu prima data in Daoia. Cit prive?te pe Saba"i<~s cullul lui era deasemenea destul de putin raspindit Je nord de D:uno1re, unde cunoa·~te doar petru monume1nte 29.

Despre el avem dedica\ia [lovi Slabazio pe un altar din Pataissa 30 ; a les­pede de 10 Apu/um pe care se mai poate citi [I.O.M,S Jabasio ce s-a datat din anii 212-217 31 ; a placa de bronz de la Tibiscum ~i a mina votiva de la Jena (Jud. Cara~-Severin) 32. La taate aoeste pat,u mo'numente intilnim acela~i sincretism Jupiter Optimus Maximus ~i Sabazios .•

25 Eisele, art. cit., col. 255 ;;1 Ulim. ; Schaeffer, ort. cit" 'col. 1542 ;;i urm. 26 Vezl mai 'SUS, ,nota 2. Neintemeiate apar if€zervele lui C. Daicovieilu, Anuar. Inst.

Studii Cleske - Cluj, IV, 1941-1942. p. 295. 27 Exempli gratia: C. Ochor.ius, Die Reliefs der Trajanssoule, Berlin, 1896 ;;i 1900.

II, p. 111 ;;i urm. cu pI. XXIV, 16 (br5talio de 10 Tepee). 28 Art. cit., IP. 1546; d. inca T. Ivanov, Archaeologia - Sofio, III, 4, 1961, p. 40

~i urm.: pe 0 dedicotie descopedto 10 Obedinen'ie I(terito,riul Serci-icei), prGvenJnd pro­bobil dintr-un templu 01 lui Sabaz'ius (epoca I:ui Coracalla).

29 Studiate de M. Mccrea, Le culte de Sabazius en Docie, Dacia, N.S., III, 1959, p. 325-339 (::::: Apulum, IV, 1961, p. 61-81) : 0. de asemeneo corectorile lui Picard, art. cit., p. 140, 152 ;;i 173.

30 Ann. epigr'J 1956, 267 = 1961, 83. 31 Ann. epigr., 196', 82 (dedicotie in sanatoteo lui Co~acol1a ~i a luliei Damno), 32 M. Macrea, IDe. cit., ~i Ch. P.ioord, ort. cit., p. 142 ~i urm . • Acest studiu va opore ~i in limbo fronceza in volumul omogial inchinat

Prof. M . J. Vermoseren,

lEU SABAllOS $1 lBELSURDOS LA DROBET A 125

RESUME

DEUX DlEUX THRACO·PHRYGIENS A DROBET A

Gr. S. Tocilescu trouvo 0 Drobeta un bas-relief fragmentaire (0,45 X 0,26 X 0,12 m) dont I'inscription avec un description somma ire de 10 sculpture f igure dans Ie ClL, JIl, 1421 6, '. En 1913, Vasile Porvan publicit un outre fragment d'un bas-relief (0.62 X X 0,37 X 0,'2 m) de Drobeto. Cette derniere piece fut volee pendant 10 premiere guerre mondiole. fait qui ncus oblige a utilise un modeste foto realisee en 1913 (fig. 2) .

En 1947, ncus ovans constate que les deux fragments font partie d-un seul et meme monument qui avait la forme d'un medallion (n. 3 et fig. 3),

Le fragment PaNon (fig. 1) fig ure un dieu tronont, couvert d ' un himation et por­tont sur sa tete 'une CQuronne de feuilloge . Dans sa main droite iI tient un cone de sa pin. le dieu est accampagne par une a igle et par Ie buste de Luna. Dons I'ang le superieure gauche du fragment. on a perc;:oit les points de six rayons drune couronne. La cathedra du dieux est faite de si'mples t ravers de bois.

Le fragment Tacilescu (fig. 2) montre 'en hout Ie buste du Sol dont les fIOyons de so couronne sont visible en partie sur Ie "fragment pcnvo-n". Le buste surmonte Ie bout d 'un bros gauche dont les doigs 'retienent 10 pO'in te d'une lance. A cote o'n va it I'angle superieur gauche de 10 ca thedra sur laquelle trone Ie d~e\J roppresete sur ,.J,e fragment PONan". A droit€! .i"I y en a 10 tete bri·see d'un dieu qui .Iance ,Ie fo'udre de so ma ine droite. Une inscription eta it g'fIOvee a.u·dessus des deux dieux '(vo ir Ie restitution sur 10 page 123). le rapprochement entre les deux frag ments fut refute par Mihai l Macrea (n. 6), mais ses objections ne 'reposent g,u8re sur des fondements solides. GabrieHo Borde· noche est d'cccord avec notre these (n. 12). Elle '0 des 'reserves seulement sur la restitution du dieu qui ~ance Ie foudre.

En etudiant I'inconogrophie. les emblems et les elements de I'linscripticn resfituee par ncus, on peut ,identifier Jupiter Optimus Maximus Sabazios. avec Ie dieu tronant et Jupi­ter Optimus Maxim us lbelsurdos avec Ie dieu qui lance Ie foud re.