d. coman - pestera vantului

21
D. Coman Peştera Vântului Prolog. Săpând la rădăcinile lumii, ca să desfacă somnul din vremuri ce au aşezat în stiva erelor geologice elementele minerale adunate în înfăţişarea policromă a rocilor, sondând cu ingenioasele construcţii ale geniului său creator adâncurile Oceanului Planetar şi nemărginirea Spaţiului Cosmic, Omul zilelor noastre a pornit la asaltul Necunoscutului, forţând lacătele încă ferecate ale Cunoaşterii. Coborât în înfricoşătoareie rifturi căscate în abisurile oceanice ale Terrei, unde sângerân-dele lave incandescente regenerează crusta ce se absoarbe sub continente ce poartă pe ele, într-o necontenită şi imperceptibilă mişcare, munţii, apele, pădurile şi vieţuitoarele lor, Omul spulberă propriile sale mituri ridicând o noua civilizaţie pe temelia adevărurilor incontestabile ale ştiinţelor naturii. Proiectându-se în spaţiile interstelare, cu forţa materiei pe care a descătuşat-o, Omul stinge aureola romantică a planetelor călcând cu piciorul solul ferm al Selenei sau aşezând în pulberea de rocă a misterioasei Planete Roşii, Marte, acele obiecte ciudate ce singure îi exprimă prezenţa în Univers. În această înălţătoare strădanie a spiritelor întreprinzătoare de a-şi măsura agerimea minţii şi forţele fizice înfruntând piedicile care se mai opun la cunoaşterea unor domenii încă prea puţin cercetate ale naturii, s-au integrat, cu trup şi suflet, şi cei consacraţi de bună voie explorării şi cercetării ştiinţifice a fascinantei lumi de basm şi legendă a peşterilor, care îşi desfăşoară uluitorul peisaj, înfricoşător său plin de candoare, în negura netulburată de milenii a marilor goluri subpământene. Această preocupare stă la îndemâna voinţei oricui în marile regiuni carstice, unde calcarul îşi etalează neverosimila sa personalitate geologică, întotdeauna surprinzătoare prin înfăţişarea lui neasemuit de variată, şi tot mai mulţi oameni îndrăzneţi, mai ales tineri, răspund ispititoarei chemări a abisurilor, adesea perfide şi înşelătoare. Dacă ei caută aici aventurile palpitante, satisfacţia sportivă a pericolului învins şi fiorul descoperirii frumuseţii ascunse, omul de ştiinţă caută, în anarhica răsturnare de valori morfologice şi hidrologice ale carstului şi peşterilor, firul Ariadnei care să-l scoată la limanul cunoaşterii legităţilor ascunse în rotunjimea dolinelor, în

Upload: iulia-sava

Post on 30-Sep-2015

57 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • D. Coman

    Petera Vntului

    Prolog.

    Spnd la rdcinile lumii, ca s desfac somnul din vremuri ce au aezat n stiva erelor geologice elementele minerale adunate n nfiarea policrom a rocilor, sondnd cu ingenioasele construcii ale geniului su creator adncurile Oceanului Planetar i nemrginirea Spaiului Cosmic, Omul zilelor noastre a pornit la asaltul Necunoscutului, fornd lactele nc ferecate ale Cunoaterii. Cobort n nfricotoareie rifturi cscate n abisurile oceanice ale Terrei, unde sngern-dele lave incandescente regenereaz crusta ce se absoarbe sub continente ce poart pe ele, ntr-o necontenit i imperceptibil micare, munii, apele, pdurile i vieuitoarele lor, Omul spulber propriile sale mituri ridicnd o noua civilizaie pe temelia adevrurilor incontestabile ale tiinelor naturii. Proiectndu-se n spaiile interstelare, cu fora materiei pe care a desctuat-o, Omul stinge aureola romantic a planetelor clcnd cu piciorul solul ferm al Selenei sau aeznd n pulberea de roc a misterioasei Planete Roii, Marte, acele obiecte ciudate ce singure i exprim prezena n Univers. n aceast nltoare strdanie a spiritelor ntreprinztoare de a-i msura agerimea minii i forele fizice nfruntnd piedicile care se mai opun la cunoaterea unor domenii nc prea puin cercetate ale naturii, s-au integrat, cu trup i suflet, i cei consacrai de bun voie explorrii i cercetrii tiinifice a fascinantei lumi de basm i legend a peterilor, care i desfoar uluitorul peisaj, nfricotor su plin de candoare, n negura netulburat de milenii a marilor goluri subpmntene. Aceast preocupare st la ndemna voinei oricui n marile regiuni carstice, unde calcarul i etaleaz neverosimila sa personalitate geologic, ntotdeauna surprinztoare prin nfiarea lui neasemuit de variat, i tot mai muli oameni ndrznei, mai ales tineri, rspund ispititoarei chemri a abisurilor, adesea perfide i neltoare. Dac ei caut aici aventurile palpitante, satisfacia sportiv a pericolului nvins i fiorul descoperirii frumuseii ascunse, omul de tiin caut, n anarhica rsturnare de valori morfologice i hidrologice ale carstului i peterilor, firul Ariadnei care s-l scoat la limanul cunoaterii legitilor ascunse n rotunjimea dolinelor, n

  • verticalele ameitoare ale avenelor, n misterioasa dispariie i reapariie a apelor, n uriaele sli ale peterilor sau explozia transfigurrilor cristaline ale calcarului.

    El urmrete totodat s deslueasc modul de via al numeroaselor i mruntelor vieuitoare cavernicole, pe care zbuciumul biologic al evoluiei le-a potrivit, ntmpltor, mediului subteran, ce le ofer singura ans de supravieuire i perpetuare. Astfel, mbinnd cercetarea tiinific cu performana explorrii sportive, speologia a polarizat n jurul ei o ampl activitate de colaborare, sincer i deschis, care depete cadrul rigid i ngust al unor convenii determinate de un diferit grad de pregtire de specialitate, de diversitatea profesional sau de vrst, i al crui el final urmrete acelai scop unic al cunoaterii tuturor fenomenelor geologice, hidrologice i fizico-chimice care au dat natere peterilor, a proceselor mineralogice care le-au mpodobit, a celor biologice care le-au restituit vieii, toate la un loc trebuind s constituie ceea ce marele savant romn Emil Racovi a numit:o istorie natural a domeniului subteran. Aceasta se scrie acum peste tot, devenind literatur sau tiin, sau amndou la un loc, adic act de cultur, al crui profit social este multiplu i plin de semnificaii. nceputul. nceputul aparine unui singur om. El se numete Bela Bagameri. Un om, tnr atunci, ca unul dintre cei muli care au rspuns chemrii adncurilor subpmntene, atraciei irezistibile a mirificei lumi a peterilor. O ndelungat experien de explorator subteran, de speolog amator, cum se intitula cu modestie inginerul Bagameri, vechi prieten i colaborator al Institutului de speologie din Cluj-Napoca, l-a nvat c localnicii regiunilor carstice sunt cei mai buni cunosctori ai locurilor ascunse n coastele i hiurile masivelor de calcar, unde izbucnesc sau unde dispar prin crpturi apele curgtoare, sau pe unde muntele respir exhalnd aer rece i umed, care ajut pietrei s mbrace hain de muchi pros i ferigi umbroase. ntr-un dialog purtat cu un btrn miner pe promontorul de stnc ce domin marele cot al Criului Repede la uncuiu, acesta i-a povestit speologului c, ntr-unul din pereii de stnc ce mrginesc ca un amfiteatru Poiana Frnturii, care se aterne n vale la picioarele lor, se afl,o gaur cu vnt. Omul zicea btrnul nu ncape n ea, dar mai cu seam n timp de var, un vnt rece i puternic iese de acolo uiernd, pe cnd iarna, dimpotriv, gaura nghite aerul rece de afar. Speologul a neles numaidect, din cele vzute, trite i citite, c deschiderea ngust i curentul de aer rece, a crui direcie se inverseaz dup anotimp, trebuie s fie deschiderea la zi a unui vast sistem subteran de peteri. i atunci, cuprins de febra explorrii, de abia auzind urarea de Noroc bun a btrnului miner, a cobort n grab panta abrupt spre Poiana Frnturii, a ajuns la gaura cu vnt i, clcnd toate prescripiile scrise i nescrise ale explorrilor subterane, s-a angajat, de unul singur, n aventur.

  • A lrgit deschiderea curind-o de pietre i pmnt, s-a presat cu for n vguna ngust i a descoperit cea mai mare peter a Romniei i pe cea de a 35-a ca lungime din lume.

    n acea zi de 7 aprilie a anului 1957, Bela Bagameri a explorat Petera Vntului pe o lungime de 500 m, depind toate obstacolele care i-au stat n cale de-a lungul prului subteran care strbate petera. n cartea care s-a scris mai apoi despre Petera Vntului de ctre el i alii, Bagameri menioneaz:Explorarea unor sisteme subterane de mari dimensiuni depete forele individuale ale unei persoane orict de rezistent i temerar. O asemenea aciune nu poate fi dus la bun sfrit dect de o adevrat expediie colectiv, echipat tiinific. ntr-un trziu, speologul solitar, pierdut n imensitatea i bezna peterii pe care a descoperit-o, s-a scuturat din mrejele pasiunii, care l ndemnau nainte, i a luat o hotrre ferm:M ntorc i, cu ajutorul Institutului de Speologie i al prietenilor mei speologi, vom continua explorarea Peterii Vntului. Aa s-a fcut c n decurs de 20 de ani, sub egida tiinific a Institutului de Speologie din Cluj-Napoca, membrii Cercului speologilor amatori din urbea de pe Some, nfiinat i prezidat de inginerul Bagameri, au continuat explorarea Peterii Vntului cu un impresionant elan i o nemrginit dragoste i respect pentru tezaurul ei de frumusei i pentru deosebita ei valoare tiinific. Autorii i ali membri ai Institutului de Speologie au realizat n cursul cercetrilor lor tiinifice explorarea i topografierea unor galerii necunoscute ale peterii i au participat, adesea, la marile expediii de mai multe zile n Petera Vntului ale Cercului speologilor amatori. Explorarea acestui imens gol subteran i cartarea lui total rmn, astfel, admirabilul rezultat al marilor eforturi, curajului, druirii de sine, priceperii tehnice i arztoarei pasiuni pentru,alpinismul subteran ale membrilor Cercului speologilor amatori din Cluj-Napoca, prima organizaie de acest fel din ara noastr. Pentru toat strdania de pn acum i, fr ndoial, cea viitoare, cu ocazia aniversrii a 20 de ani de la descoperirea Peterii Vntului a crei lungime la data de 1 ianuarie 1977 nsuma 21 075 m cartai, autorii dedic membrilor Cercului acest album. De-a lungul apei.

    Odat cunoscut,istoria singular a descoperirii Peterii Vntului, tiut fiind i locul unde se afl, n Munii Pdurea Craiului, ntmplrile ce urmeaz a fi istorisite sunt oglinda, poate uneori ciobit, care ascunde n spatele ei figurile celor care le-au trit, ei fiind prea muli i nu ntotdeauna aceiai, ca s ncap n cadrul modest al feei ei luminate. Pentru aceea am ales, poate nu la ntmplare, una din expediiile de mai multe zile n Petera Vntului efectuate de Cercul speologilor amatori. Cronicarul celor trite aievea ncercnd acum s zugrveasc un tablou, ce nu poate fi dect miniatural, al unui traseu major prin peter, punctndu-l pe ici pe colo cu cteva observaii de ordin tiinific, pentru priceperea fenomenelor care se desfoar i s-au desfurat aici.

  • Cine ar fi crezut c din lumea noastr aurit de soare, argintat de lun, btut de ploi, umbrit de arbori, cntat de psri i muncit de oameni, acum i n alte veacuri, se deschide, printr-o gur de piatr rotund, o alt lume, ntunecat, cu cerul de piatr, cu flori minerale, cu capcane de ape adunate, pierdute i regsite, unde piatra moare i renate, unde triesc vieti plpnde i oarbe. Aici asculi, iscat dintr-un tulnic de piatr, un cntec de vnt ce vine de dincolo de vremuri i stai, precum cei din legend, cu team n suflet atunci cnd vrei s intri n mpria ntunecatului Hades. Deschiderea rotund, spat n roca vie, d ntr-un tub uor ascendent, de un cot lime i trei metri lungime, prin care primul venit i apoi urmtorii am intrat n Petera Vntului, frngndu-ne trupul presat cu putere n vgun, culcai pe o rn, cu braele ntinse nainte, erpuind cu zbateri de reptil hituit, frecndu-ne, izbindu-ne n tiul aspru al stncii. Pe aici am trecut, de zeci i zeci de ori, toate materialele de explorare i compament, trgndu-le, mpingndu-le, smucindu-le din gtlejul de piatr n care forfota groas a vntului devenea un uier subire, atunci cnd spaiul liber se ngusta astupat de corpurile i lucrurile noastre. Azi se intr n Petera Vntului n picioare, printr-o galerie uor descendent spat de speologi i ali oameni de bine, n grohotiul de pant de la baza falezei; gaura de vnt rmnnd loc de intrare numai n amintirea celor ce au fcut primii pai, din cei mii i mii ct msoar Petera Vntului. Odat trecut prin galeria artificial de acces, peisajul subteran se deschide panoramic. n fa, la nlimea capului, ca o cortin ce se ridic la nceputul unui mare spectacol, atrn din bolt o perdea de stalactite puternice. Jos, ntr-o vale larg spat n taluz de nisip i argil ruginit, erpuiete prul subteran, iar n adnc, ct cuprinde ochiul, se deseneaz pe rnd profilele negre ale galeriei cotite, i alb lumineaz pe tavanul rocat armiu, stalactite solitare sau grupate n ir. Mreaa imagine, neforat, e plin de o transparent gingie nelmurit, care transform totul ntr-un decor, lipsit de ostentaie, al frumosului intangibil. Dac spectacolul pe care l prezint petera n aceast prim parte a ei este un vibrant apel la admirarea frumuseilor secrete ale naturii adresat oricui, elementul surpriz se ofer cercettorului tiinific. Aici el poate fi de fa la procesul ascuns al naterii unui mineral, asistnd astfel la o experien insolit a naturii, care, n Petera Vntului, se desfoar cu o deosebit amploare.

    De fapt, oricine poate observa cu uurin c sub nivelul apei cursului subteran, pe pereii laterali ai albiei de piatr i pe bolovanii i prundiul rostogolit de ape, se depune un strat de materie neagr, lucioas i lunecoas ca o gelatin, care, vzut prin transparena apei, d acesteia impresia neltoare de ap coclit, pe care o dezminte perfecta ei puritate. Ciudatul fenomen devine tulburtor acolo unde, cutndu-i drum spre ieire, prul subteran se prbuete n cascad, ntr-un tunel de un stat de om, cam tot att de larg i puternic nclinat spre adncimile unui lac de sifon,

  • ale crui ape, dup un scurt traseu, izbucnesc la zi prin patru izvoare de la baza marelui grohoti din Poiana Frnturii. Pereii de roc vie ai tunelului, n care cascada se prvale clocotind cu vuiet asurzitor, sunt acoperii n ntregime cu stratul negru ca smoala. Torentul se sparge zgomotos pe sritoarele de piatr, se spulber, ntr-o spum lptoas, ca o imaculat horbot mictoare, ce contrasteaz izbitor cu luciul negru de lac chinezesc care mbrac pe de-a-ntregul pereii de calcar scobii n gvane adnci i ciuruii de mrunte guri cu margini ascuite. Adus cu precauiune n linitea sobr a laboratoarelor, pus n btaia razelor X i supus analizei chimice, misterioasa depunere neagr a sfrit prin a-i trda identitatea, fiind diagnosticat ca o mineralizare secundar manganoas complex, care rspunde la numele de Wad i Psilomelan. Sunt hidroxizi de mangan, dealtfel banali, dar pentru prima dat identificai ca atare n peterile noastre. Am dovedit totodat experimental c manganul din Petera Vntului, ca i n alte pri dealtfel, este produs i prin contribuia, aici foarte generoas, a unor bacterii care, prin puterea lor de biochi-miosintez cu care le-a nzestrat natura, depun manganul trecut prin procesele lor biologice, viaa atotbiruitoare fiind prezent aici, n aceast iume n aparen ostil ei, de la formele cele mai elementare pn la unele superior organizate. Urmrind fr dificulti cursul subteran, cnd pe un mal, cnd pe altul, sare n ochi, chiar novicelui n ale speologiei, surprinztorul tavan plan orizontal al peterii, nu prea nalt, zis, nu fr tlc, tavan de metro, destul de cunoscut n peteri, dar ntotdeauna admirabil n simplitatea lui clasic. Pe ici, pe colo, aceast ordonan arhitectonic de antic puritate este perturbat de intervenia brutal a cte unei diaclaze, care parc absoarbe treptat, pe vertical, minunatul plafon ce se nal pe o linie median, disprnd n fisura tectonic ce se tot ngusteaz pn la grosimea unei lame de cuit. Tavanul plan orizontal poate fi constituit dintr-o ceea ce ndeobte se numete fa de strat, adic de faa inferioar a bancurilor de calcar stivuite n ordinea succesiv a depunerii lor orizontale pe fundul mrii n care au luat natere, dar de cele mai multe ori el se datorete coroziunii lente a calcarului, indiferent de stratificaie. Este aciunea apei silit de mprejurri diverse s curg n contact cu tavanul un timp mai ndelungat. Frumosul tavan este din nou ntrerupt de o diaclaz czut perpendicular pe galeria activ. Din ea, apare, parc alunecnd din neant, sclipitoare, masiv i amenintoare, Torpila, o superb stalactit aidoma ca form cu teribila arm de lupt care poart acest nume sinistru. Dar aici are cele mai panice intenii, cci apa limpede i rece, care iroiete pe ea, potolete, mai ales la ntoarcere, setea arztoare a exploratorului subteran, care prevztor a aezat alturi i un blid smluit. Apa Torpilei, nicicnd secat, i dimensiunile impozante ale formaiunii, arat c ea este alimentat de un uvoi de ap permanent care vine nu se tie de unde. La 400 m de la intrare, ncepe aventura dorit, hulit, iubit, nu o dat zadarnic renegat. Cei cruni, clii i experimentai nu fac dect s-o repete alturi de cei tineri dintre care unii sunt la prima lor ntlnire cu Petera Vntului, cu timpul ancorat n acest port ntunecat al veniciei.

  • Bolta de piatr coboar. Spaiul larg al peterii, ngustat de mari ngrmdiri de aluviuni i bolovani cimentai n argil, devine un tunel scund, printr-o parte a cruia curge prul subteran, iar pe cea opus, adesea inundat, a rmas loc de un singur om care poate nainta trndu-se prins ntre tavanul neted al falsului tunel i bolovanii uni cu mzg cleioas de argil. mpingnd sacul nainte sau trgndu-l, naintarea dificil, lung de 30 m, devine o cazn ce pune nervii la ncercare, mai ales cnd rmi nepenit n laminorul de piatr, simind cu tot trupul mbriarea duman a strmtorii. Nerbdarea provoac micri greite, prea repezi, pe care le astmpr izbituri crunte n ascunziuri dure, nevzute. Tunelul zis La Galere este primul avertisment al peterii. Toponimia bicisnicei trectori, n aparent ciudat, invit de la nceput la reflexie i pruden. n sfrit, la captul tunelului, ne ridicm n picioare. Petera continu larg i nalt, pe o diaclaz sculptat de nivele de ap succesive, puternic adncite n coastele galeriei. Apoi, la nlimea capului i din ce n ce mai jos, apare uluitorul tavan plan orizontal. Aici el este paralel cu podeaua neted ca o tblie de mas, format din nisipuri aspre cimentate ca un planeu, deasupra creia prul subteran curge tcut i lene. n aerul rece din golul larg, trupurile noastre ncinse de efort aburesc mictoare ceuri albastre, cci continum naintarea pe o plaj de nisip n care nu se imprim pasul, sau prin apa pn la glezne, din ce n ce mai ghemuii sub presa tavanului orizontal, care coboar pn la 1 metru de podea. n unele locuri, n neteziul ca n palm al plafonului, apar pe neateptate mari excavaii hemisferice, ca nite gvane rsturnate, spate n roca masiv. Te poi ridica n picioare sub aceste clopote cu o geometrie perfect. Atunci, pari, celor mai ndeprtai de tine, ca retezat de la bru n sus de planul orizontal al plafonului, realiznd o stranie i totodat amuzant imagine specific speologic. Aceste gvane mari au n fundul lor alte excavaii mai mici, ca nite cupe, cu diametrul de o palm sau de un cot, realiznd n ansamblu o form de relief subteran negativ, prezent n Petera Vntului n diferite variante mai mult sau mai puin reuite. Mai important dect s-ar prea la prima vedere este faptul c, pe pereii acestor clopote i cupe, se pot observa fisuri foarte fine, prin care apele de infiltraie au ptruns n cavitatea subteran. Ele sunt cheia de aur a secretului naterii lor, care a deschis totodat i ua spre o concepie nou asupra genezei peterilor. Astfel, se admite azi, aproape fr rezerve, c la ntlnirea apelor care circul prin reeaua de fisuri a masivelor calcaroase, are loc un amestec din care rezult o ap foarte agresiv. Aceasta produce, la punctul de contact, o coroziune rapid i foarte accentuat a calcarului, determinnd apariia unui relief negativ, cum este cel din superbul nostru tavan plan orizontal. Aici apele

    mruntelor fisuri s-au ntlnit cu cele care necau pe de-a ntregul galeria subteran, fapt care acum nu se mai petrece.

  • Acest proces numit coroziune de amestec, realizat pe scar larg, poate produce mari goluri subterane sau sisteme complicate de conducte carstice, demonstrnd c o observaie n aparen nensemnat, supus analizei cantitative i gndirii logice, poate conduce spre dezvluirea unor noi adevruri legate de lumea subpmntean. naintm de-a lungul apei, pe sub plafonul de metro, pn la un lac de sifon adnc, strbtut de nenumrate ori cu barca pneumatic. El s-a dovedit a fi nchis de jur mprejur, deci impenetrabil pentru om, dar nu i pentru prul subteran. A fost numit Sifonul I, deoarece la 300 m de el exist Sifonul II, iar ntre ele se ntinde,Jara nimnui, adic un tronson de peter i azi necunoscut.

    Dezolantul lac de sifon a oferit, parc n compensaie, o mic i neateptat satisfacie biospeologic. n apa care mbib nisipul grunos de pe malul lui, am descoperit, cu alte ocazii, nite viermiori de civa milimetri lungime, dintre care doi, gsii i n cte o peter din Iugoslavia i Ungaria, poart numele,cavernicole de Mylonchulus cavensis i Stenonchulus troglodytes, iar al treilea, numit Anaronchus filicaudatus, din cauza cozii sale ca un fir, triete numai aici i n Petera Vadu Criului, nu departe de petera noastr. Neascunse privirii, se plimb la intrarea n galeria n care ne aflm, adevraii stpni ai castelului subteran, doi purttori de vechi titluri de noblee cavernicol, gndacul nevztor Pho-leuon moczaryi, mictoare bijuterie btut n aram roie sclipitoare, nu mai mare de 7 mm, i Mesoniscus graniger, mic rcuor terestru, alb i orb, mare ct o lun de unghie. Potrivite fiind s triasc n peteri printr-o evoluie biologic interioar, pornit la ntmplare, supus unei severe selecii a condiiilor de mediu, ele nu-i mai pot duce viaa dect n lumea venic umed, rece i ntunecat a golurilor subterane, unde au rmas prizoniere pentru totdeauna, reproducndu-se i perpetun-du-se ca multe alte fiine cavernicole, ale cror rude apropiate de la suprafaa pmntului au disprut n vltoarea schimbrilor dure ale climatului i n concurena necrutoare caracteristic fiinelor vii, la toate nivelele lor de organizare. La etajul 1 n galeria dintre tunelul La Galere i Sifonul 1 urcm la primul etaj al peterii, printr-un horn aproape vertical numit Casa Scrilor. Hornul este de fapt un pu, pe care apele, azi inexistente, coborau de la etaj n cascad. El nu corespunde ca nume dect fanteziei uneori extravagante a speologilor, cci nlimea lui de 30 m nu se urc pe trepte ci n ramonaj. Spatele i palmele se proptesc ntr-un perete, picioarele n cel opus i arcul viu astfel format se autopropulseaz elastic, tot mai sus n coul de piatr aproape cilindric. Bagajele grele se ridic pe corzi i ne regrupm. Etajul 1 al Peterii Vntului este un ansamblu arhitectonic impuntor, ce prefigureaz n piatr istoria unei evoluii multimilenare. Aceasta, neschimbat n nfiarea ei dintru nceput, st aici mrturie a unui trecut care la suprafaa pmntului nu

  • poate fi reconstituit dect din ruine, n cazul c nu au czut i ele prad dinilor nendurtorului Cronos. Etajul se dezvolt pe coordonate geometrice verticale i orizontale, primele fiind reprezentate de colosale canioane ai cror perei laterali sunt marcai de nivele de eroziune succesive, spate adnc n roc, formnd console suspendate i praguri ce proemineaz n gol, toate fiind mrturie palpabil a poziiei variate a oglinzii apelor care au curs odinioar pe aici, modelnd stnca dur cu subtila perfidie chimic a coroziunii i perseverena ncpnat a incontienei mecanice a eroziunii. Componenta geometric orizontal a etajului e destructiv, cci se insinueaz sub cea vertical producnd, pe alocuri, prbuirea ei catastrofal, formnd acumulri dezolante de roc sfrmat, adic depozite elastice. Aceast a doua component morfologic a primului etaj este formal din meandre care, n spaiile mai largi, i sap arcurile deschise n pereii laterali ai canioanelor, subminndu-le. Cnd greutatea masei de roc, rmas fr sprijin, depete un punct de echilibru critic, se produce prbuirea ei, adic o incasiune sau colaps, ce las n urm blocuri de mii de tone greutate, suspendate iluzoriu deasupra galeriilor meandrate pe sub care o reacie psihica spontan ne face s trecem n cea mai desvrit linite, total nejustificat dealtfel. naintm prin magnificul meandru al etajului, ncastrat n roc pe adncimea unui stat de om i lat de doi pai, clcnd pe un strat fin de nisip, admirnd o spectaculoas curb de 90 i micile excavaii concave care acoper pereii lui laterali. Termenul romnesc de lingurie li se potrivete de minune, cci forma lor este aidoma micului cu al acestui obiect casnic banal, n orice caz mult mai potrivit ca cel franuzesc de,coups de gouge, adic lovituri de dalt, care este chiar impropriu, deoarece aceste microforme sunt produse prin coroziune i nu eroziune. Linguriele au senzaionala nsuire de a indica exact direcia unui curs de ap subteran, adncitura lor mai pronunat fiind situat ntotdeauna n amonte, iar cea mai alungit, spre aval. n cuul unor lingurie ochiul atent poate observa, frumos desenate, spirale, sinusoide sau ovale suprapuse, care nu sunt dect seciuni efectuate de coroziune i de mirghelul fin al eroziunii, prin csuele unor mici animale marine cuprinse n roc. Acestea sunt mai cu seama melciori, czui dup moarte pe fundul mrii n care au trit, contribuind la formarea masivului de calcar n inima cruia ne aflm, fapt petrecut n epoca geologic a Triasicului, adic acum 180.000.000 de ani. Prima parte a etajului 1 este mpodobit cu o masiv incrustaie de gips, care mbrac, pe mari suprafee, tavanul i pereii laterali ai meandrului. De albeaa zpezii, aceast coaj rugoas se descuameaz n anumite locuri n plci, dislocat de crusta ce se formeaz sub ea, cade jos i sfrmndu-se, descoper o fin structur cristalin stratificat. Gipsul apare i sub forma unor agregate de ace subiri, transparente ca sticla, n nisipul de sub tavanele ncrustate. Prezena acestui mineral este semnalat n numeroase peteri de la noi i din alte pri, dar despre geneza lui n golurile subterane nu exist o explicaie satisfctoare, numeroasele soluii teoretice neavnd acoperire

  • practic, cu toat aparent simplitate a proceselor chimice care, desigur, le-au dat natere. n mai multe locuri fundul albiei etajului 1 e rupt ngust n adncimi

    ntunecate, care, cu pre amarnic pltit, s-a dovedit c duc la cursul subteran, ca dealtfel i hornul pe unde am urcat pn aici. Aceste puuri sunt localizate mai ales n locurile unde formidabila presiune tectonic a sfrmat roca producnd o fie de brecie, care a oferit un punct de atac neateptat apei subterane, aceasta nepregetnd s ptrund n piatra zdrobit, corodnd-o. Pentru ca tot ea, mai trziu, prin deschiderea lrgit, s se prbueasc n cascad spre un nivel inferior. Puurile etajului 1 sunt aezate la distane de zeci sau sute de metri unul de altul, demonstrnd o succesiune n amonte a captrii spre adncime a cursului subteran. Suntem la cota numit La Rang, denumire mai puin fantezist dect multe altele create de speologi, deoarece are o semnificaie concret. Aici se prea c petera a devenit impenetrabil, dar o rang de oel i tenacitatea de fier a exploratorilor au deschis cale liber printr-un con de grohoti, care bloca trecerea. Micul tunel se traverseaz plat ventre, cum spun francezii, adic, n romnete, pe burt. Dup micul tunel, al crui capt este periculos de aproape de un pu, ajungem n Sala Metalul i dm de un formidabil meandru solitar, spat adnc n roc. Curba lui foarte larg descrie o micare perfect de 180, nelnd adesea exploratorii plimbai n jurul conului de piatr al buclei lui. Pereii meandrului sunt incrustai cu un strat de gips din care rsar cele mai nvoalte flori de piatr ale peterilor. Numele generic de an-thodite (anthos floare, n Ib. greac) dat speleotemelor cu aspect floral nu precizeaz asemnarea lor cu o specie sau alta de floare, dar cele din meandrul n care ne aflm sunt aidoma corolei deschise a unei flori de nalb. Petalele fine, rsfrnte curb n rozet, sclipesc sidefiu n gmgae tonuri roz-viorii, n mictoarea lumin a lmpii. De aici mers ntins, crat n liber, coborre n pant, urcu peste bolovani ascuii, trecere pe sub ei, n lat de piept printre ei, pn la deschiderea larg i primitoare, dar nu orizontal, numit Sa/a Titanilor, nscut desigur din dramatica surpare a unor galerii suprapuse, pe a cror ruin sfrmat ne odihnim, acum ca i de attea alte ori. Pereii se adun din nou i, pe alocuri, petera se rupe iar n huri ntunecate, unul numit Avena/ Bagameri i altele rmase fr nume. Aici un pas greit poate fi ultimul, i evitm, pe ct se poate, dilema hamletian:A fi sau a nu fi. Trecem pe lng punctul numit La Oaza, un loc de ap curat pe un fund de argil roie, dar preferm s ne astmprm setea ceva mai ncolo, dintr-un cu de piatr mare ct fundul unei cti de speolog, care n 20 de ani n-a secat niciodat, spre norocul i bucuria celor pe care deertul de piatr ce urmeaz, uscat iasc, i pune la grea ncercare. Ajungem la Avenul Greu, cu margini ce se frngeau sub paii primilor venii, i apoi la vesela galerie a Hipodromului, care ne-a ndemnat, cnd am

  • intrat n spaiul lui larg i ospitalier, neted i curat ca un pahar, la o adevrat curs de alergare. Atenie! Atenie mare! Urmeaz Jungla mpietrit. Aici fiecare pas e o curs: fisuri adnci, cptuite cu coli de piatr ascuii ca dinii capcanelor de lup; praguri i puni subiri i neltoare peste goluri necunoscute; custuri tioase, guri ascunse, ferestre ubrede, ramuri de piatr nchircite spasmodic, printre care te strecori pndit c!e primejdii, cci piatra fisurat, mncat de ap i vreme, se sfarm cu uurin. Urci un pas, cobori doi, te apleci, te ridici, te rsuceti, cu mii de precauiuni adesea zadarnice. Descumpnit, izbeti sacul din spate i piatra subire, rupt, se scurge, nu tii unde, cu clinchet de cioburi suntoare. Nu te poi ajuta cu nimeni i cu nimic, afar de propria-i pricepere, n acest loc parc blestemat, n acest hi de piatr putred, uscat, prfuit, n care nimic pe ce pui mna sau piciorul nu e sigur, ca ntr-o btrn pdure mncat de licheni i de carii. Jungla mpietrit nu este dect o strlucit expresie a talentului chimic pervers i a capricioasei imaginaii lichide a apei carstice subterane. Ea a modelat roca dur, prin coroziune n regim submers (freatic), iar apa curgtoare liber (vadoas), uor tulburent, a continuat aceast oper subtil prelucrnd roca fcut iniial burete de piatr (Sponge works, cum spun anglo-saxonii), din care mai persist inele i pandante neltoare pseudostalactite; atrnate de tavan. De piatr sunt orbitele adnci, de piatr Strmbele trunchiuri i ramuri i stai, fptur vie, mpietrit de mirare, n faa nemaivzutului spectacol. La o lovire nu prea vrtoas, aceste sculpturi abstracte (de care ar pli marele Arp, celebrul Moore i alii), se sparg de-a lungul fisurilor fine, care pe feele lor descoperite poart pelicule ro-galbene de oxizi metalici, mai ales de fier, mrturie a ptrunderii apei n intimitatea dur a calcarului. Regsim apele pierdute. Etajul se termin plisat, ca un burduf de armonic, nct nu-l vezi pe cel aflat la doi pai de tine. Zigzag-ul d ntr-un loc mai larg, bun de regrupare i odihn. Diaclaza ce urmeaz se coboar cu prize bune, mai ales pentru cine le cunoate, pn la o mic platform n faa creia, n jos, n sus, la stnga, la dreapta nimic, nimic altceva dect negur de neptruns. E balconul spre Sala Mare, uriaa surpare a unui sistem odat organizat, al crui fund este un adevrat munte de blocuri masive de roc, de la baza cruia vine spre noi, cnd i cnd, clipocitul tainic i mbietor al prului subteran. Mai n jos, diaclaza devine un labirint al naibi de nclcit i obositor, dar bagajele se coboar pe un funicular din cablu de oel subire, instalat cu trud i pricepere n anterioarele expediii. Prul poate fi urmrit n amonte i n aval. n aval, am trit, cu ani n urm, o ntmplare care i se poate ivi oricui i s-a petrecut adesea n lumea peterilor, dar uneori, n-a mai fost cine s o povesteasc O istorisesc aici, cci suntem la locul potrivit: Pe ap n jos, pe o distan de 100 metri, nu sunt probleme deosebite pentru speolog. i te-ai tot duce dac n-ai ajunge la un lac adnc care te oprete. n el se prvale prul subteran printr-o mic cascad care face zgomot mare cci deasupra lacului se nal o cupol larg. Am mai fost o dat pn aici fr s trecem lacul, dar

  • atunci l-am colorat cu fluorescein, Spectacolul a fost feeric: colorantul aruncat n cascad s-a spulberat n mii de smaralde translucide, apoi apa lacului linitit s-a colorat pe ncetul n verde ca de otrav, oglinda ei surprins n chenarul rou al pietrei transpunndu-ne ntr-un imaginar decor de poveste fantastic. Rezultatul a fost cel scontat, apa colorat ieind la zi prin izvoarele din Poiana Frnturii.

    De ast dat trecem lacul cu barca pneumatic. Nu este uor s te,mbarci de pe un prag umed, alunecos i ngust ct o palm, n barca pe care o rotete n semiobscuritate torentul unei cascade. Riscul unei bi neprevzute este ntotdeauna prezent. Dar, n curnd, plutim rnd pe rnd peste oglinda linitit a lacului. Nu ne scap un amnunt important. Pe malul opus, care se afl la 15-20 m distan, bolta coboar pn aproape de faa apei, nct suntem silii s ne aplecm n barc proptin-du-ne capul pe genunchi. Dincolo, petera continu maiestuoas i urmrim n aval cursul subteran, umblnd prin ap sau, cnd ea trece peste cizmele de cauciuc nalte, crndu-ne pe pereii laterali cu prize cnd tioase i sigure, cnd alunecoase i fragile. Suntem silii la o ncordare permanent a ateniei i a muchilor. n locuri mari largi apa dispare sub prbuiri i, n locul stncii splate, ne crm pe blocuri argiloase ce se clatin amenintor sub greutatea noastr. Izvoare puternice izbucnesc, ici-colo, din galerii laterale impenetrabile, venite din cine tie unde. Din loc n loc, petera ne servete surpriza plcut a apariiei unor formaiuni pe care le admirm cu regretul c nu le putem fotografia, cci se afl n locuri unde de-abia ne putem susine, necum s mnuim un aparat. Cnd pereii se apropie adunnd apele n strmtori nguste, naintm n ramonaj sau n prai, iar apele curg zbtndu-se furioase sub noi. O cdere n adnc, n uvoaiele puternice, ar fi fr ndoial fatal. i orele trec, trec fr ncetare, iar noi continum s luptm din greu cu obstacole din ce n ce mai periculoase. Dup trei ore de mers de la Locul Fluoresceinei, atingem punctul terminal al galeriei, unde suntem oprii de un lac de sifon nchis, n care sub bolile joase apele se rotesc n vrtejuri domoale. Aezai pe un prag de piatr, facem un scurt popas i ne dm cu prerea asupra punctului n care am ajuns.

    Am cobort oare pe ap n jos pn la Sifonul l, care se afl la 650 de metri de intrarea n peter? Ridicarea hrii fcut tot atunci, ne-a artat, mai apoi, c este vorba de un alt lac de sifon, pe care l-am botezat Sifonul II, ntre el i Sifonul 1 rmnnd i pn azi o,terra incognito. mi aprind pipa i privesc n tcere lacul din faa mea. De la o vreme un gnd ciudat mi d trcoale.,Ceva nu mi se pare n regul la apa care se rotete n faa mea. Dup ase ore de eforturi extenuante, fcute de la Locul Fluoresceinei pn aici, mi adunam gndurile mai anevoie, dar acum tiu ce m frmnt. Apele sifonului sunt tulburi i pe ele plutesc bici de spum murdar, care se rotesc din ce n ce mai repede. Lacul acesta nu seamn deloc cu cel al Fluoresceinei pe care l-am traversat, clar ca un iezer de munte.

    Am mprtit celorlali prerea puin mgulitoare asupra celor ce vedeam, dar am ajuns la concluzia oarecum linititoare c, probabil, am tulburat apele prului n timpul naintrii noastre, rscolind albia prin care

  • eram silii s clcm uneori. n ce m privete, aveam oarecari ndoieli asupra acestei explicaii, i, fr s pierd din ochi cursul apei, am nceput retragerea. La 100 de metri de lacul de sifon am avut certitudinea c ne aflm ntr-un mare pericol! Apele creteau vertiginos! Petera rsuna de vuiete surde, vaere ascuite se fceau tot mai auzite i aerul vibra de un freamt necunoscut. Un curent rece, venit n rafale, ne aducea zgomote strine i amenintoare. tiam cu toii ce s-a petrecut. Afar s-a pornit o rupere de nori i apele adunate pe mari ntinderi au ptruns n adncime rostogolindu-i puhoaiele n calea noastr. Calmi, am judecat situaia. Dac ne lsm surprini n prile nguste, unde apa se ridic foarte repede la mari nlimi, putem cdea prad curentului, a crui putere ne-ar mtura ca n joac de pe pereii galeriei. Trebuie s ajungem ct mai repede la un loc mai larg i nalt, unde apele nu pot crete pn la bolt. Hotrrea a fost luat: Retragere! Ct mai repede! Apele sunt din ce n ce mai vijelioase i vin spre noi legnndu-se tot mai cenuii i nspumate ntre malurile de piatr, naintm n ritm forat, crndu-ne pe deasupra curentului. Ne nelegem din priviri i prin semne, cci vuietul apelor acoper glasul. Nimeni nu-i pierde calmul, dar ngrijorarea se ntiprete pe toate feele. Am ajuns la goluri mai lrgite, n care am putea fi n siguran. Un singur fapt rmne ndoielnic: dac nu ne putem retrage peste Lacul Fluoresceinei, ct timp va trebui s ateptm, captivi n aceast galerie, scderea nivelului apelor? Cteva ore? O zi, dou? Cinci biscuii, unul de om, i o ciocolat sunt toate rezervele noastre alimentare, mi trec fulgertor prin minte dramaticele evenimente trite mai demult i mai de curnd de exploratori austrieci i elveieni care au fost nchii de ape n peteri 207 i, respectiv, 240 de ore, i au fost salvai n momentul cnd au ajuns la limita extrem a supravieuirii. Dar mi aduc aminte i de muli alii care Pericolul nchiderii galeriei noastre era iminent, cci bolta ei de intrare coboar foarte aproape de suprafaa lacului pe care trebuie s-l trecem. Nu mi-am exprimat acest gnd, tiam c toi l cunosc la fel de bine. naintm din ce n ce mai repede, fr s inem seama de adncimea apei, cci cizmele noastre zdrenuite i mbrcmintea ud nu ne mai ofer nici o ocrotire. Vd la un moment dat c bolta galeriei este la nlimea capului celui din fa. Aici apa va ajunge pn n tavan Dar tunelul e scurt i captul lui se deschide n Lacul Fluoresceinei. i am trecut, presndu-ne n ap cu barca aproape lipit de tavanul tunelului, i am ieit n larg pstrnd o amintire care ne mai revine uneori, fr chemare, n vis. (Se tie azi c Sifonul II poate fi atins pe o cale mult mai scurt, cobornd de la etajul 1 la cursul subteran prin Avenul Bagameri.) Dar acum s ne continum drumul nostru n amonte, naintm, naintm, cnd pe uscat, cnd prin ap, n tcerea ntrerupt din cnd n cnd de zgomotul metalic al unei lmpi scpate din mn, urmat de cuvinte potrivite, dup caz. Ne oprim pentru o rsuflare mai adnc, pentru reculegerea forelor, cci urmeaz Rztoarea. Acest nume, mai nimerit ca toate celelalte, s-

  • a dat unei diaclaze, ngust ct un lat de piept, nclinat oblic, pe fundul creia se zbucium torentul puternic al cursului subteran strmtorat n cletele de piatr. Te nghesui n fisur, culcat pe spate. Stnca pe care zaci e acoperit mrunt, cu asperiti tioase, ca de rztoare metalic ascuit brici. Cu faa aproape lipit de tavanul rsturnat piezi peste tine, la fel de aspru i dur, cu grij s nu ajungi n torentul care te-ar putea smulge, te trti cu micri din old i din umeri, ca o oprl, sprijinindu-te puternic cu palmele pe lamele i epii ascuii, pe care-i simi i prin mnu (dac ai), smulgnd dup tine sacul greu care se aga i se sfie. Datul pe rztoare odat terminat, frnt de tortur i nsngerat, cineva ncearc un act de curaj: dup rnjetul larg care-i schimonosete faa, pare c spune o vorb de duh, dar cuvintele-i rmn nenelese, cci sunt nghiite de mugetul Cascadelor Mici care sunt pe aproape. Trmbe i fuioare puternice de ap salt cu ropot de daraban peste stnca rupt n trepte nalte, care pot fie escaladate cu rbdare i chibzuin. i aici, ca i n cascada din apropierea ieirii din peter, apare cu aceeai amploare depunerea lucioas i neagr de Wad, dar la Cascadele Mici, rostogolindu-se pe o suprafaa mult mai mare, spectacolul de sunet i lumin al apei subterane devine un fenomen inimaginabil n vreo alt peter, dect cea a Vntului. Pe alocuri, priponit n bulboane adnci, apa se rotete amenintoare i ne oblig la crat pe pereii alunecoi ai canioanelor nguste prin care apele nesc cu o putere irezistibil. Stnca i aerul dimprejur vibreaz, dndu-i impresia c te gseti n inima unei turbine de mii i mii de cai putere. Diaclaza, prin care nvlete torentul furios, trebuie traversat n curmezi tocmai deasupra Cascadei Mari, care se prvale cu un zgomot infernal n ochiul de ap verde din adncul ei. Cumpneti cu mare grij sritura pe care trebuie s o faci, colul de piatr pe care trebuie s-l apuci dincolo, cci pragul umed i lustruit pe care va trebui s pui piciorul este doar de un lat de pairn. Priveti n adnc la zbuciumul cascadei de sub tine ce, prbuit ntr-un gvan adnc, rotete spume aibe ntr-un vrtej ameitor. Dar timpul, timpul nendurtor nu d rgaz de contemplare i ndeamn mereu nainte, cci dup nou ore de ncordate eforturi, odihna ateptat, vai, e nc departe. Prsim cursul subteran i naintm cnd cu capul aproape n bolt, cnd, din nou, prin firul apei. Trecem printre doi perei nali, cernii i netezi. Apa trece c'e genunchi i simi prin cizma lung apsarea rcoroas a cursului puternic.

    i acum te ntrebi: aici e sfritul? Apa dispare sub un perete nalt, a crui creast nu o vezi n neguri. Zidul ce pare inexpugnabil e alctuit din blocuri de piatr imense, ngrmdite unul peste altul. Marea Prbuire este una dintre cele mai nfricotoare mrturii ale dezastrelor care se pot petrece n lumea subpmntean a peterilor. Uriaa aglomerare de roc ce ne bareaz calea are 40 m nlime i trebuie escaladat. Dar cum? Singura soluie este crarea prin golurile mai mari ale haosului de piatr, adevrat labirint vertical cldit din blocuri de stnc nepenite unul n altul.

  • ncepi s te strecori, pe unde i cum poi, privind atent cum cel de deasupra ta dispare i apare rsucindu-se printre blocurile coluroase. Priveti ngrijorat la masa cenuie de cel puin o ton, pe sub care te strecori. Pare c se sprijin numai ntr-un col. i ncerci s uii c blocul pe care te tragi n sus, culcat pe spate, se ine nepenit la fel de iluzoriu. Pierdut n acest labirint de piatr rscolit, ai fi cuprins de team de nu ci auzi, din cnd n cnd, bocnituri nfundate i n-ai simi cum se cerne peste tine, ca printr-un ciur, praful mturat de pe blocuri de omul din faa ta. Eti cu carpul pe jumtate afar dintr-o gur ele menghin ce te strnge i bjbi cu o mn n gol; scoi lampa i vezi c ai ajuns la un pu larg; nu-i vezi buza de sus, dar descoperi deasupra ta un om lipit de perete; i strig s te retragi cci va urca; o rafal de pietre se npustete n jos, cu un zgomot sinistru; simi praful n ochi i mirosul ars al pietrei lovite; atepi pn ce totul se linitete, dar cnd vrei s-o porneti, o grindin de bolovani trece din nou vjind, urmat de un uruit tot mai ndeprtat. n sfrit, linite ca de mormnt. Iei n horn; omul a disprut; fr ndoial e sus. Te angajezi n escalad, nu te uii napoi, i mai ales nu te gndeti cum ai s cobori; n-are rost s te amgeti cnd ti c va fi mult mai greu. Tatonezi, apuci, ncerci, renuni, revii, dar urci mereu, una cu stnca, i, cnd ai crede c nu ai s ajungi niciodat, eti sus! Bagajele se trag pe corzi printr-un pu inaccesibil pentru om. Ai fi tentat s crezi c escaladnd 40 de metri vei ajunge n tavanul peterii, iluzie deart. Bolta se ntinde la o deprtare nc pe atta de mare. naintm civa zeci de metri pe acoperiul oarecum plan al Marei Prbuiri i ajungem la o diaclaz oblic, ngust i adnc de vreo 30 m, n care coborm. Prizele sunt tioase i ascuite, dar rezistente. Fundul crpturii, care fuge n stnga i n dreapta noastr, e ngust ct un lat de om, dar, peste civa pai, dm de o ni n care se pot ntinde doi saci de dormit. Doi rmnem aici, alii i gsesc loc ntr-o grot mai larg la 60 m de noi, iar ceilali la 100 m, ntr-un tunel. Lampa de spirt bzie prietenos i ceaiul de ment aburete mbietor. Masa e frugal, cci oboseala i somnul ne doboar; naintarea fr odihn a durat exact 18 ore. Umflam saltelele pneumatice i ne vrm n saci; la 8C ine' i fr cort (povara asta ne mai lipsea?!).

    Bolta scund i cenuie a niei care ne acoper e brzdat cu vine de calcita a!b, ale cror cristale mrunte aprind miriade de licriri colorate n lumina plpitoare a lmpii agate de un col de stnc. n linitea n care a mpietrit orice micare, n care a murit orice zvon, ascult, ca o surd btaie de ornic, cum sngele-mi zvcnete sub tmpla. Numr cadena. O numr, o pierd, o gsesc, o pierd din nou i ncet m scufund ca n abisul fr fund al unui adnc de mare. Prsim nia noastr rece i totui plcut i ne strecurm nainte, n dung i pe brnci, prin diaclaz. Ct pe aici s trecem pe lng bivuarul bine ascuns al tovarilor notri instalai comod ntr-o grot lateral, ceva mai larg. Ambian i decor de campament subteran: lmpi agate pe creste sau aezate pe console de piatr, bluze, hanorace, salopete (jalnice zdrene umede), mnjite de argil, atrn pe corzi ntinse de-a curmeziul ncperii; aparate fotografice, trepiede, rucsacuri, cti spnzur peste tot pe perei i toate

  • gurile, scobiturile, niele de sub tavanul scund sunt ticsite cu bidoane de carbid, cutii de conserve, pungi de biscuii, compoturi i cu fel de fel de alimente, ca ntr-o dughean de trg provincial. Totul a fost adus aici cu trud, n mai multe etape, de exploratorii devenii erpai, cu sptfimni n urm, stocat n saci de plastic, aici, n acest loc numit Tabra naintat, servind mai multor expediii, ntre care a noastr i cele viitoare. Unii mai dorm chircii pe dalele i pragurile de piatr i clcm pe deasupra trupurilor lor amorite, ncetul cu ncetul echipa se desmorete, foiete, se anim. La nceput mut, apoi nclzit de ceaiuri i cafele fierbini, devine tot mai agitat i guraliv. n cele din urm, ntremai, ne adunm i ne punem n micare. De aici ncolo totul este necunoscut, nevzut i neclcat de picior omenesc. O echip de vrf trece nainte i ceilali o urmm. Noi galerii, noi sli se desfoar n stnga i n dreapta, la diverse nivele, de-a lungul prului subteran regsit. Pe albia lui drumul e deschis i naintm ntins spre obria lui ascuns. Suntem la o confluen. Dintr-o diaclaz ngust, practicabil pe o nu prea mare lungime, un delicat i subire pru cu ap limpede coboar sltnd zglobiu prin mici cascade, vrsndu-se n cursul principal pe care l urmrim n amonte. Surpriz! Surpriz mare! Albia micului afluent este cptuit uor cu o past alb ca o smntn care, rscolit, e antrenat de ap ce curge ca un torent de lapte. Prul Alb (ce alt nume ar putea s poarte?) s-a dovedit a fi leagnul unui mineral nemaintlnit n nici o peter a lumii, cci studiul complex al materialului alb supus unor analize cu nume n aparen ciudate: termoponderal, termodiferenial, diferenial termoponderal, la care s-au adugat cele cu raze X, raze infraroii i, n sfrit, cele chimice, au trdat c pasta alb din Prul Alb este un silicat de aluminiu, mai precis un mineral care poart numele de alofan i a crui formul, demn de codul secret al limbajului mineralogic al peterilor, este: xSiO2*yAl2O3*nH2O! Adic, n faa noastr se ntea din nou un mineral! Cum? n ce fel? Prin cteva reacii chimice, nu ceva de speriat, dar destul de complicate spre a fi istorisite, povestea reinnd doar faptul c apa aproape mineral a Prului Alb, venit de nu se tie unde, n contact cu calcarul, produce precipitarea unor geluri de silice i aluminiu, care reacionnd ntre ele produc alofanul. Silicai de aluminiu s-au gsit i n alte peteri (vreo 20 de feluri), dar alofan niciodat, i tot niciodat nu s-a asistat la naterea lui. Alofanul, alb ca smntn, precum i Wadul, negru ca smoala, demonstreaz viu i colorat c n Petera Vntului natura experimenteaz, asemenea activitii dintr-un laborator de geochimie. i, cum despre geneza mineralelor se tie nc foarte puin, interesul tiinific provocat de aceast peter este justificat. Dup un adevrat iure, care a durat 8 ore ajungem totui la un sfrit? Galeria principal e nfundat cu pietri, dar firul subire de ap ce se strecoar pe aici i curentul de aer aproape imperceptibil care-l rzbate spun c dincolo petera poate continua. i atunci

  • ncercrile fcute ulterior s-au dovedit a fi, pentru un moment, un efort sisific. Galeria este colmatat pe o mare lungime i aluviunile evacuate cu rngi, lopei, cti i cuul palmelor curgeau la loc, nencetat.,Pe aici nu se trece! pare s spun un paznic viclean i nendurtor, dar nu se tie dac nu va fi pclit, cci petera are nivele mai nalte, pe unde explorarea ei ar putea s continue. Punctul atins acum reprezint cota cea mai ndeprtat de la intrare a Peterii Vntului i s-a notat pe hart ca: Punct Terminus '76 Galeria Activ. Epuizarea fizic i-a pus amprenta nefast pe fee, pe micri, pe reflexe. Ne ntoarcem i atingem bivuacul dup 16 ore de explorare continu. Adunate cu cele 18 anterioare ajungem la un total de 34 de ore de activitate efectiv n subteran, din cele 46 de cnd suntem n peter. Meandre, meandre, meandre,. Dup un somn prelungit, ncepem retragerea spre ieire. Marea Prbuire, Rztoarea, Jungla mpietrit sunt departe n urma noastr i, ca o izbvire a celor ndurate, dup alte i alte ore, ajungem ntr-o minunat sal, neted ca n palm i aternut cu un covor de nisip fin ca fina cernut, ncpem toi n largul ei rotund. Aici ne vom petrece ultima noapte a expediiei noastre.

    Noaptea! Un fel de-a spune. Acest cuvnt evoc ritmul astral al lumii: lumin ntuneric, zi i noapte, care drmuiesc activitatea i odihna fiinelor vii adoratoare ale soarelui. n peter, acest ritm a fost demult uitat de adoratoarele ntunericului, adic de micile, plpndele, oarbele animale troglobionte, adic de cele care triesc numai i numai n peteri, ele odihnindu-se sau cutndu-i de-ale lor pur i simplu la ntmplare, ca de exemplu Mesoniscus i Pholeuon pe care le cunoatem. n peter nici speologul nu are un ritm normal de somn i veghe. El desfide aici rotirea Pmntului n jurul axei sale, oglindirea n el a acestei micri pe care o respect din fraged pruncie. n lumea venicului ntuneric, ritmul su de somn i veghe l impune doar propria lui voin de a nvinge necunoscutul, de a-l cunoate. Noaptea lui ncepe cnd cade istovit i adoarme. Noaptea noastr de acum ncepe la ora 5 diminea., Culcat pe spate n sacul de dormit, cu braele sub cap, gndul se desprinde uor de trupul istovit. Deasupra-mi bolta de piatr, scobit n unduiri domoale, privit fa n fa, mi vorbete, n limba profund a tcerii, despre energia creatoare care mnuiete cu degete de unde o dalt fr gre i transpune, ntr-o singur nfiare, puterea, frumosul, venicia. Eliberat de legturile fireti cu tot ce m nconjur, n afara timpului mrginit al contiinei, am certa msur a celor nemsurate, nelesul venirii de foarte departe, din foarte demult, dintr-un trecut mineral cu care acum m consult. Purtat ca de o limpede ap, trec incertul hotar dintre cele vii i cele de-a pururea moarte i tresar, privind cu team napoi, s vd dac sunt sau nu sunt. i acum minunea! Marile Meandre Emil Racovi. Niciunde pe lume, anatomia peterilor nu a pstrat, mai nealterat ca aici, o structur morfologic

  • elementar nscut din multimilenarul dialog dintre piatr i ap, uimitoare n perfeciunea ei absolut. Aici stpnete singur linia curb, rsucit n vrtejuri de piatr suprapuse, tiat n spirale prelungi, ntoars, jur mprejur, alctuind n ntregimea sa intact un gigantic monument monolit, iscat din magicul cerc i infinita spiral. Meandre din cele obinuite exist n destule peteri de la noi i de aiurea. Formarea lor ascult de aceleai legi ca i cele de la suprafaa pmntului. Meandrele nu sunt dect rezultatul pendulrii pe o suprafa cu nclinare mic a unui curs de ap, care sap n albia sa sinuoziti arcuite, cu un mal concav i unul convex, acesta din urm cuprinznd n bucla lui un lob de meandru. Cnd meandrul se adncete puternic pe vertical poart numele de meandru nctuat, ncastrat sau incizat, trei termeni cu acelai neles simplu i clar, care n peteri se cam complic. Marile Meandre Emil Racovi sunt, dup definiie, meandre ncastrate, dar sparea lor n adncime fcndu-se totodat cu o puternic incizare lateral n roc, lobii de piatr ai buclelor rmn suspendai liber n aer, formnd planee care se acoper parial, lsnd ntre ele spaii nguste. Adncirea meandrelor se face n acelai timp prin largi curbe elicoidale (de urub), avnd raz mare i pas mic, care i pot schimba direcia de rsucire. Dac la toate acestea adugm c, adesea, aceste meandre se scurtcircuiteaz (ating) n plan orizontal i vertical, fcnd s dispar pereii dintre ele, ne putem d seama c Marile Meandre Emil Racovi formeaz un adevrat ghem de meandre, un labirint subteran a crui morfologie nu are seamn pe lume. Dac peisajul nesat de ururi, pilatri, draperii, baldachine i alte formaiuni felurit sculptate i ncrustate d peterilor farmecul lor fastuos de basm i legend, Marile Meandre Emil Racovi, goale de acest preios tezaur, ofer ochiului uimit un adevrat poem arhitectonic de deplin simplitate, msur i armonie. Captivante, prin nobila lor modestie, ele sunt o inestimabil mrturie a puterii de creaie prin distrugere, proprie naturii. Sentimentul covritor care te stpnete n marele labirint de piatr nu este dect acela al prosternrii n faa frumuseii izvort din moarte. Aici orice plan este n raport cu altul, orL-3 detaliu exist ca un element al ansamblului, imens univers de detalii. Aici totul este logic ca tiina i de aceea e lipsit de orice constrngere. Arhitectonica Meandrelor Racovi este exprimarea interioar a legitilor naturii, ele nefiind un mausoleu, ci un monument viu al Adevrului. Ca i toate golurile subterane din regiunile carstice, Meandrele Racovi s-au nscut prin dizolvarea calcarului de ctre apele de precipitaie, ntotdeauna uor acide, ptrunse n roca prin rnile sale de fisuri preexistente. Cnd binecuvntata sau hulita ap de ploaie trece printr-un strat de sol, aciditatea ei iniial se multiplic i tot aici ea i asociaz o ntreag seminie de acizi organici, la fel de dumnoi, nendurtori i agresivi fa de cuminenia inert a calcarului, care ateapt pasiv atacul acestui formidabil instrument lichid de distrugere a scoarei, care foreaz prin dizolvare.

  • Puterea destructiv a apei este rapid i accentuat n cazul cnd ptrunde la calcar nainte de a-i tirbi tiul acid prin dizolvarea unei mari cantiti de carbonat de calciu pe drumul ei spre redutele subterane pe care le asalteaz. Este i cazul Peterii Vntului unde calcarul este acoperit de un strat de gresii cuaritice (nisipuri silicoase cimentate), puternic fracturate, prin care apele de ploaie s-au strecurat pn la calcar cu ntreaga lor ncrctur acid intact, ncepnd lrgirea prin coroziune chimic a fisurilor complet necate. nceputul nceputului se situeaz, cu mare probabilitate, n zorile epocii geologice a Cua-ternarului i anume n faza cea mai veche a acestuia, n Pleistocen, adic n vremuri do care ne despart 600000 de ani. Dup ce n acest regim freatic s-a creat un relief subteran cu spaii destul de largi, apa a nceput s curg ca un ru adevrat, cci fr ndoial n masivul de calcar au ptruns i praie de la suprafa, ale cror puncte de pierdere nu au fost descoperite pn acum, fiind terse de evoluia hidrologic i morfologic ulterioar a bordurii de nord a Munilor Pdurea Craiului. De fapt, conform unei teorii generale, controversat, dar nedezminit, ntreaga micare pe vertical a apelor din Petera Vntului a fost, de la bun nceput, tributar vii Miidului, cu care petera se desfoar n paralel, continua adncire a vii fiind urmrit, chiar dac nu pas cu pa, i de apele subterane. Curgerea liber, vadoas a apelor, ajunse n spaiile subterane acum aerate, s-a fcut prin descrierea de largi meandre n nisipurile i argilele provenite din acoperiul de gresie i argil ale carstului, cum trdeaz compoziia lor mineralogic. Cursul de ap al peterii nu a fost nici pe departe aceia al unui ru tumultuos, ci un mic pru lene, puin adnc, cum o arat spaiul ngust dintre terasele niruite pe verticala meandrelor. Oper genial a apei i a timpului, nu a forei mecanice brute, aceste uluitoare forme de relief subteran i-au pstrat ntreaga lor vigoare i prospeime, ntreaga lor tineree fr btrnee. n demna lor sobrietate, Meandrele Racovi ne-au ascuns o podoab pe care o poart cu discreie i simplitate, ca pe o veche bijuterie de familie, ntr-un loc greu de gsit i pentru cei care l-au mai vzut, pe unul din nenumratele nivele suspendate, unde rtcirea este modul obinuit de a umbla, se gsete un lob de meandru gros de peste 1 metru, perforat de o mare gaur aproape cilindric, cptuit n ntregime de lungi cristale transparente de calcit, cu tent aurie i cu vrfuri ascuite de prism trigonal, care parc i rotesc oglinzile sclipitoare n lumina purtat mprejur, nghesuite n montura lor masiv, solitare n goliciunea pereilor netezi, ele sfideaz totodat denumirea de Dogtooth (,dini de cine), seac i lipsit de respect, cu care le-au poreclit anglo-saxonii. Cristalele prezint o nobil calitate. Ele au darul de a frnge n dou o raz de lumin, dublnd o linie simpl vzut prin transparena lor. Aceast calitate de birefringen le face de nenlocuit n microscoapele mineralogice de polarizare, cu ajutorul crora se studiaz proprietile optice ale tuturor cristalelor.

  • i stm, i stm, n buclele de piatr ale Meandrelor Racovi, cuprini de fiorul incomparabilei priveliti care ne-a intuit locului. Pe ncetul, parc de undeva din acest vrtej de forme, din fora lor dinamica plin de elan, s-a transferat i n noi energia de care mai avem nevoie s ne continum drumul spre ieire. Meandrele Racovi aparin etajului II al Pef-terii Vntului i coborm la etajul 1 pe pantele unei mari rupturi, repezit oblic n adncime, care nu este dect locul dramatic al prbuirii n gol a unei pri a sistemului de meandre, ce i-au subminat propria lor rezistena, ncercnd parc s lumineze acest imens i sumbru cavou, umed i rece, pe margini rmase intacte, s-au aciuit o puzderie de forme cristaline, mici stalactite i stalagmite puternic ncrustate cu epi i lame fulgurante, iar pe perei s-a aternut o reea alb esut din ochiuri mrunte pe un fond pastelat ro-albastru. Denumirea de Sala Podoabelor, oarecum neltoare, dat acestui loc, subliniaz pregnant acea euritmie aproape de neneles care, n peteri, mbin tragicul profund cu bucuria nltoare a frumuseii. Acum, Sala Titanilor, tunelul La Rang sunt departe n urma noastr i n ritm forat ajungem la punctul de unde vom cobor la galeria activ, pe care am prsit-o cu patru zile n urm. Tunelul La Galere nu ne mai supune caznei, cci l evitm, fr regrete, cobornd n aval de el, printr-un pu larg, zis,La Urcu, care a nghiit odinioar cursul de ap al peterii ndrumndu-l spre un nivel inferior. Un piton i apoi un col de stnc permit cte un scurt rapel pe verticalele fostelor cascade, care i-au zbuciumat apele pe aici, lsnd n piatr urmele cderii lor nvrtejite. Cu ultimele resurse parcurgem, cltinndu-ne sub poveri, cele cteva sute de metri plin de ieire. n poart, orbit de lumin, parc deschid o carte cu imagini viu colorate, n albastru adnc, n verde crud, n galben-auriu; cerul, frunzele, iarba i ppdiile. i vd, vd adnc tulburat, c toate se mic legnate de o boare, i vd c nimic nu e mort, c toate sunt vii i deodat m neap subire n inim un tril nalt de privighetoare. Tresar nucit i privesc, parc strin de ei, la aceti oameni cu faa pmntie, cu ochiul opac, cu buzele arse, cu trupul i mintea istovite, ce arunc la pmnt povar de funii, scri, scoabe i inele de fier, saci zdrenuii i lmpi fumegnde. i atunci, dup patru zile i zece ore de necurmat noapte, de nencetat lupt cu potrivnicia unei lumi parc din alt lume i propria-mi slbiciune omeneasc, simt ca un flfit uor de arip cum Timpul m atinge pe umr Epilog. Desigur, nu poate fi vorba de ncheierea explorrii Peterii Vntului, al crui sfrit a fost ntrezrit de numeroase ori i tot de attea ori s-a dovedit a fi iluzoriu. El nici astzi nu este o certitudine. E vorba doar de sfritul ncercrii noastre de a prezenta, cu msur i neles, cteva date absolut necesare, dar n mod firesc rzlee, din istoria natural a Peterii Vntului, i despre adesea ncrncenata istorie a explorrii ei.

  • Totui, pentru a putea desprinde cteva concluzii mai generale i a prezenta cteva detalii nesemnalate nc, ne vom aventura ntr-o scurt (firete, pe msura speologului) explorare dintr-o rsuflare de-a lungul etajului 1 al Peteii Vntului. Aceasta a durat 36 de ore, din care de 4 ori cte 15 minute de odihna, adic 35 de ore de mers pentru a parcurge, dus-ntors, un traseu a crui lungime total, n linie aerian, a fost de 5 km! Pentru ce o asemenea durat? Speologii vor nelege de ce. Alii, mai greu, sau, poate, niciodat. Am parcurs traseul cu vechi i noi satisfacii, dintre care unele nu lipsite de semnificaii mai largi. Astfel, n punctul extrem atins de noi, foarte departe de Marile Meandre Emil Racovi de la etajul II, au reaprut splendidele nivele ale meandrelor n clasica lor arhitectur, nealterat. Prezena meandrelor pe toat lungimea peterii i la toate nivelele ei permite a se afirma c: genialul plan de construcie al Peterii Vntului are ca element conductor meandrul. Tot ceea ce este altceva paraziteaz acest minunat organism care, reconstituit, n imaginaie, n integritatea sa absolut, desigur nicicnd real, ar avea valoarea celui mai sistematic i mai organizat Spaiu interior al Planetei. Acest adevr nu se refer numai la Petera Vntului, ci la toate peterile proiectate pe aceeai schem i realizate cu mai mult su mai puin dibcie i n alte pri ale lumii. i aici, ctre relativul sfrit, ntr-un loc mai larg, ntre pietriuri rulate, diseminate rar, pe sub un cot de meandru, ochiul obosit a czut pe o mic sfer neagr cu luciu metalic. Luat n palm, aceasta trgea greu n raport cu volumul ei. tears, a dezvluit o suprafa cu mici fee triunghiulare care accentuau metalica ei sclipire. Acest obiect, a crui inedit frumusee poate tenta orice colecionar s o aeze n vitrina cu flori de min, alturi de violetul ametist, verdele malachit sau cuarul transparent, s-a dovedit a fi un mineral mai mult dect banal: o simpl bil de bauxit feruginoas, un amestec intim de hidroxizi de fier i aluminiu, i s-a gsit, curnd, i o pereche mai mare i mai grea i, cu toate cutrile, au rmas numai dou. Dou cu povestea lor, care spune c au fost aduse de ape, de undeva, nu prea de departe, dintr-o regiune unde bauxita este la ea acas. i ea cu povestea ei nu prea lmurit. Dar de ajuns ca s aflm, din prezena lor, c, odinioar, apele Peterii Vntului s-au adunat dintr-un bazin de recepie mult mai larg dect cele care l strbat acum. i dac tot vorbeam despre obiecte de vitrin, mai amintim unul mic, mic de tot, nu mai mare de 1 cm, care este un membru cu totul aparte al familiei sferice a aa-ziselor perle de peter sau pisolitelor. Destul de rare n peteri, perlele apar n cuiburi, mai mari sau mai mici, spate n podea, risipindu-i sau ngrmdindu-i n ele mrgelele lor rotunde, lustruite su aspre, a cror asemnare cu preioasele perle adevrate, nscute n cochilia scoicilor de mare, le-a dat numele pe care l poart. i naterea lor este asemntoare cu cea a tizului lor aristocratic. i ele se formeaz tot prin depuneri concentrice, de ast dat numai de calcit, n jurul unui smbure central, care poate fi un fir de nisip. Perlele se dezvolt numai acolo unde n cuibul de piatr picur ap din bolt.

  • Perla din Petera Vntului, descoperit de un ochi ager, nu este din calcit, ca de obicei, ci din aragonit, ceea ce este departe de a fi senzaional, cci cele dou minerale sunt frai de snge, diferind unul de altul doar prin structura lor cristalografic, motiv pentru care se pot gsi i ngemnate, aragonitul transformndu-se, totodat, cu uurin n calcit. Ciudat i, poate, mai decorativ dect comuna perl sferic, a noastr este cilindric, ca i cele dou surate ale ei din acelai cuib. Ele au fost odat sferice, dar valsnd una n jurul celeilalte s-au subiat n talie, devenind cilindrice. Nimeni nu a vzut acest dans al perlelor, dar o seciune transversal printr-una din ele a artat, fr doar i poate, c s-au erodat mecanic, rotindu-se asemenea rolelor unui rulment n montura lor. Faptul nu ar fi interesant,

    dac nu s-ar susine c perlele nu se rotesc nicicnd, ci oscileaz pe loc. Se pare deci c poate fi i altfel. Dar ce nsemneaz o controvers la dimensiunea unei perle, fa de acele mari disensiuni care mai agit lumea savant a speologilor, asupra evoluiei carstului, a genezei peterilor i a naterii miilor de forme cristaline care le mpodobesc?

    Cum am putea nu explica, ci mcar descrie acea explozie de petard care i-a risipit jerba de artificii cristaline n Galeria Alba i Galeria Roie a Peterii Vntului?

    Lipsit de harul cuvntului naripat care nate poezia, litera scris, aternut rnd cu rnd, n aceast, nici pe departe ntreag, poveste a explorrii i istoriei naturale a Peterii Vntului, ar fi rmas text mort, dac n-ar fi fost cel care s realizeze, cu probitatea cercettorului tiinific speolog, cu temeritatea alpinistului cunoscut i sensibilitatea artistului fotograf, imaginile acestui album, cuprinznd, ntr-o sintez de lumin, umbr i culoare, cunoaterea i frumosul, n mprejurri pe care le-am zugrvit altminteri. Este, astfel, meritul lui Valentin Crciun c prezentm iubitorilor naturii faa nc ascuns a Peterii Vntului, pe care, din pcate, ei nu o vor putea vedea aievea mult vreme. Aadar, pn la momentul posibilei ntlniri nemijlocite cu valorile i frumuseile singulare ale acestui univers, albumul se propune ca un substitut modest, dar autentic i plin de iubire.

    SFRIT