cvj, nr. 93, miercuri 28 martie 2012

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 93 Miercuri, 28 martie 2012 Cu sabia sancþiunilor deasupra capului Cuptoarele de la Mintia, „stinse” de încãlcarea tratatului de aderare la UE T ermocentrala Mintia riscã sã-ºi stingã cuptoarele, iar Compania Naþionalã a Huilei Petroºani sã rãmânã fãrã piaþã de desfacere a producþiei. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Se dã startul la rafting C um a dat cãldura s-a dat ºi startul sezonului de rafting. În data de 6 aprilie, se va deschide sezonul de rafting pe Nera, în judeþul Caraº-Severin, eveniment la care sunt invi- taþi iubitorii raftingului din judeþul Hunedoara. >>> P >>> PAGINA AGINA 12 12 Reacþii la cr eºter ea pr eþurilor ºi impozitelor ”Nu m-a omorât cancerul ºi o sã mã omoare bandiþii ãºtia” L a anunþurtile fãcute de guvernanþi cã de anul viitor se vor dubla tarifele la electricitate ºi gaze natu- rale, odatã cu demararea liberalizãrii tarifelor, luni, s-a mai adãugat unul: vor creºte impozitele locale cu 16,05 la sutã. >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 PAGINA A 3-A “Bufonul” Mircicã ºi armata lui de UNPR-iºti fãrã „cojones” vor sã-i conducã pe hunedoreni

Upload: geza-szedlacsek

Post on 08-Mar-2016

224 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

CVJ, Nr. 93, Miercuri 28 martie 2012

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ, Nr. 93, Miercuri 28 martie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 93

Miercuri, 28 martie 2012

Cu sabia sancþiunilordeasupra capului

Cuptoarele de la Mintia,„stinse” deîncãlcarea

tratatului deaderare la UET ermocentrala Mintia

riscã sã-ºi stingã cuptoarele, iar CompaniaNaþionalã a Huilei Petroºanisã rãmânã fãrã piaþã de desfacere a producþiei.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Se dã startulla rafting

C um a dat cãldura s-adat ºi startul sezonului

de rafting. În data de 6aprilie, se va deschidesezonul de rafting pe Nera,în judeþul Caraº-Severin,eveniment la care sunt invi-taþi iubitorii raftingului dinjudeþul Hunedoara.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

Reacþii la creºtereapreþurilor ºi impozitelor

”Nu m-aomorât

cancerul ºi osã mã omoarebandiþii ãºtia”L a anunþurtile fãcute de

guvernanþi cã de anulviitor se vor dubla tarifele laelectricitate ºi gaze natu-rale, odatã cu demararea liberalizãrii tarifelor, luni, s-a mai adãugat unul: vorcreºte impozitele locale cu16,05 la sutã.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

PAGINA A 3-A

“Bufonul”Mircicã ºi

armata lui deUNPR-iºti

fãrã „cojones”vor sã-i conducã

pe hunedoreni

Page 2: CVJ, Nr. 93, Miercuri 28 martie 2012

ANUNÞURIVând spaþiu comercial în zonã centralã

str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocu-lui 124, suprafaþa 25mp.Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan(Valea Ungurului).

Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 martie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi12:45 Grupul Vouã (r) 13:00 Nu suntem blonde 14:00 Nu suntem blonde 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Fosta mea iubire (r)0:30 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Plasa de stele (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 21:50 Mr. Bean 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Lois ºi Clark (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Mamã de profesie 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie 21:30 Fotbal: Vaslui - Rapid23:30 ªtirile Pro TV0:00 Pro Motor (r)0:30 Apropo TV (r)

9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r)

10:30 Medium

11:30 Teleshopping

12:00 Nimeni nu-i perfect

12:30 Nimeni nu-i perfect

13:00 Teleshopping

13:30 Camera de râs Popcorn

13:45 Teleshopping

14:15 Întâlnirea inimilor (s)

14:35 Întâlnirea inimilor (s)

15:00 Totul despre mame (r)

16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport

19:30 Iubiri secrete

20:30 Cronica Cârcotaºilor

22:15 Trãsniþii - Ochii care nu

se vãd, se aud

23:15 Focus Monden

23:45 O simplã rãzbunare

1:30 Focus (r)

8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Jocuri ºi interese (r)12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (doc.) 16:50 Bruno ºi Benny 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:20 Legendele palatului -Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus21:00 Studio UEFAChampions League (live)21:40 Fotbal: A.C. Milan -Barcelona (live)23:50 Rezumatele zilei UEFAChampions League (live) 0:40 Bruno ºi Benny (r) 1:35 La vie en rose (r)

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

T rupa Hi-Qanunþã un nou

album ºi o nouãschimbare: laînceputul lunii apriliepregãteºte-te sãasculþi pieselereunite sub titlul“Când zâmbeºti”.

“Suntem foarteaproape de un momentimportant al carierei noas-tre muzicale ºi extrem deemoþionaþi pentru cã

urmeazã sã facem cevacurajos. Nu cã ar fi primadatã când am încerca cevacurajos, dar, de fiecaredatã, emoþiile sunt mari”,anunþã Dana Nalbaru peblogul sãu.

Noul album, intitulat“Când zâmbeºti”, nu va fiunul comercial. Va fi cusiguranþã însã un albumcare va arãta maturizareaîn bine a trupei, care aremai bine de 15 ani deexperienþã pe scena muzi-

calã româneascã.“Sunt absolut convinsã

cã cei care îl vor asculta sevor regãsi în cel puþin opiesã de pe acest material,care nu va trece indifer-ent.”, îºi exprimã DanaNalbaru speranþa cuprivire la munca ei alãturide Mihai ºi Florin.

Cât de schimbat e stilulHi-Q vom afla în aprilie.Pânã atunci, îþi poþi face oidee ascultând intro-ulalbumului “Când

zâmbeºti”.Dana, Florin ºi Mihai

au pregãtit un playlist spe-cial sâmbãtã la Club 3DStage din care nu vor lipsihit-urile: „Un minut”,„Bunã dimineaþa” sau„Gaºca mea”, dar vor sur-prinde ºi cu piese noi cemarcheazã o nouã etapãîn parcursul formaþiei.

„Vrem ca împreunã cufanii noºtri sã trãim nostal-gia începuturilor Hi-Q, darºi sã le spunem ce nedorim astãzi ºi ce a însem-nat maturizarea noastrã,vã aºteptãm sâmbãtã 31martie la un SuperConcert în Club 3DStage”.

Concertul va avea locsâmbãtã, 31.03.2012,ora 22 la Club 3D Stage -Petroºani, Casa deCulturã “Ion Dulãmiþã”-nr. 100 demisol.

Trupa Hi-Q ne zâmbeºtecu un nou album

Page 3: CVJ, Nr. 93, Miercuri 28 martie 2012

Cronica Vãii Jiului | Marti, 27 martie 2012 Politicã 3

L iderii politici, can-didaþii la alegerile

locale care se vorpreºedinþi, ori simplimuritori care facpoliticã, nu se ocupã cuasfaltãri de drumurinaþionale, sau mai ºtiueu ce promit aceºtia! Sãne fie clar de la început!

Candidaþii, cã se numesc X,Y, sau M, ca ºi lideri politici,ar trebui sã facã politicã pentrucei care i-au ales sã le repre-zinte interesele ºi sã-i repre-zinte. Aºa ar fi normal într-odemocraþie, ca aceºtia sã fieslujitorii oamenilor. Aveþi senza-þia cã lucrurile stau aºa? Euunul nu! Liderii politici, ori“cadindaþii”, îºi urmãresc doarpropriul interes. Oamenii conteazã doar la patru ani pentru hienele din politicã.

A început ilegal campaniaelectoralã, iar scena politicãhunedoreanã dã semnale cã aieºit din amorþealã.Conferinþele de presã sunt totmai dese, comunicate, deasemenea, se înmulþesc, iarcandidaþii ies din hibernare.Acum e momentul în careuleiul, zahãrul, fãina, puiul, orimai ºtiu eu ce le trece prin cappoliticienilor...ciocolatã de

proastã calitate, se transformãîn mitã electoralã.

Acum e momentul în care,onor politicianul are în vocabu-lar doar “ VOI FACE DACÃMÃ ALEGEÞI....”, deºi de anide zile ar fi putut sã o facã!Existã, totuºi, politicieni ºipoliticieni. Din nefericire cei cubun simþ cedeazã de fiecaredatã. Dorin Gligor, preºedintelePD-L, spre exemplu, a fostnevoit sã renunþe la candidatu-

ra pentru funcþia de preºedinteal Consiliului Judeþean, dinpunctul meu de vedere ogreºealã enormã ºi care o sãcoste Miºcarea Popularã, înfavoarea “ bufonului” MirciaMuntean.

“Bufonul” Muntean are osingurã calitate ºi anume: ºtiesã mintã alegãtorii cu zâmbetulpe buze! Da, este o mare calitate pentru un om politic.Dorin Gligor într-adevãr nu o

poate face! ...E vorba ºi decoloanã vertebralã. În cazul “bufonului” Muntean, nu dis-cutãm de coloanã vertebralã, elprovine doar dintr-un partid,UNPR, de TRÃDÃTORI,CORUPÞI, INFRACTORI.Doar e condus de generalulGabriel Oprea... Un PSDreºapat ! Dorin Gligor ar fi fostun candidat redutabil pentruMircea Ioan Moloþ. DorinGligor este tipul de politician,

rar în politica româneascã,pentru care oamenii sunt ceicare conteazã ºi nu intereselepersonale.

Pe “bufonul” MirciaMuntean nu îl interesteazãdecât de el. Altcineva nu maiconteazã! De aceea el te poateminþi în faþã, cu zâmbetul pebuze, fãrã sã aibã pic descrupule. E ca ºi o hienã.Urmãreºte ce face regele leu ºistã la pândã sã prindã ociosvârlã.

Mã aºtept ca anonimii “bufonului”, adicã INFRAC-TORII, CORUPÞII ªITRÃDÃTORII din UNPR sã mãînjure, cã nu au argumente sãmã combatã, dar aceºtia nuconteazã...

Celor care au „cojones”,( ºiîn atenþia lui Ionuþ Drãgotesc)aici, însã, e o mare problemãpentru UNPR, le ofer ºansa, osingurã datã, sã îºi spunã punctul de vedere. Pânã atunci,însã, rãmâne cum am stabilit!Dorin Gligor putea sã-i ia locullui Mircea Ioan Moloþ, înschimb “bufonul” Mircicã vaajunge la groapa de gunoi apoliticii. Mircea Ioan Moloþ varãmâne preºedinte alConsiliului JudeþeanHunedoara încã patru ani, iardevenilor, în sfârºit, li se facedreptate? Cine urmeazã?

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

“Bufonul” Mircicã ºi armata lui de UNPR-iºti fãrã „cojones” vor sã-i conducã pe hunedoreni

Ioan Rus vreascaunul lui

Tiberiu Iacob-Ridzi

I oan Rus este candidatulUSL la primãria Petroºani

ºi principalul contracandidatal primarului actual TiberiuIacob Ridzi.

USL intrã în cursã cu candidatulPSD, care spune cã principalul obiectiv,cu care încearcã sã câºtige laPetroºani e atragerea investito-rilor, cãrora le va pregãti terenul.

“Vom merge sã câºtigãmprimãria punând în balanþã probleme cu care se confruntãoamenii de aici. Trebuie luate încalcul doleanþele lor, care þin decrearea de locuri de muncã, iarnoi vom cãuta sã identificãmoportunitãþi. Mai întâi vompregãti terenul, pentru cã la acestmoment Petroºaniul nu areterenuri care sã poatã fi puse ladispoziþia investitorilor. ªi asta arezultat ºi atunci când un ameri-can a vrut sã facã aici o fabricãºi sã creeze 2.000 de locuri demuncã, dar nu a gãsit teren.

Tocmai aici, în aceastã direcþie va fi orientatã atenþia noastrã”, a spus IoanRus, preºedintele PSD Petroºani ºi candidatul USL la funcþia de primar almunicipiului Petroºani.

Mai mult, Ioan Rus vine acum ºivorbeºte de agenþii de dezvoltare aoraºului ºi nu exclude chiar colaboratoridin alte partide. „Vrem sã cooptãm toþioamenii care pot ceva ºi sã constituimo agenþie de dezvoltare a zonei, unaadevãratã, cu care sã dãm o ºansã dez-voltãrii oraºului”, a completat Ioan Rus.

Contracandidatul lui Tiberiu IacobRidzi spune cã nu va merge acum „cusabia sã taie caºcavalul, ci cu sufletul ºimintea”. USL vrea sã coopteze cât maimulþi oameni cu potenþial din zonã ºinu numai, capabili sã dezvolte oraºul.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

CNH dãdrumul laangajãri

C ompaniaNaþionalã a

Huilei din Petroºanise pregãteºte sã facãangajãri de personal.Este vorba despreaproximativ 100 detineri care vor sãlucreze în minerit.

Potrivit preºedinteluiPD-L Hunedoara, DorinGligor, angajãrile se vorface stric pe criterii eco-nomice ºi numai dupã ce

unitãþile neviabile dincadrul companiei se vordesprinde de cele viabile.

“În luna mai cel maiprobabil, CompaniaNaþionalã a Huilei va dadrumul la primele anga-jãri. Este vorba desprecirca 100 de tineri carevor fi angajaþi în activi-tatea minierã.Se aºteaptãluna maideoareceatunci se vordesprindeminele viabilede cele nevia-bile, iarpartea viabilãva putea sã seîntinereascã

prin forþã de muncãproaspãtã”, declarã DorinGligor.

Pe de altã parte,potrivit liderului PD-Lmult discutatul ComplexEnergetic Hunedoara vafi gata de funcþionare dinvarã.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Page 4: CVJ, Nr. 93, Miercuri 28 martie 2012

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 28 martie 201244 Actualitate

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

F lãcãri cât casaluni seara, în

apropiere deColonia Bosnia dinPetroºani. Zeci degospodãrii au fost la un pas de a fimistuite de limbile de foc.

Problemele auapãrut în urmaaprinderii vegetasþieiuscate de cãtre unlocalnic care nu a þinutcont de interdicþiilelegale, iar vântul aînteþit focul, care s-aextins cu repeziciune.

Zeci de gospodãriisituate în cartierulBosnia au fost în peri-col, dupã ce flãcãrileau ajuns la mai puþinde 50 de metri degospodãriile oamenilor.

Fumul înecãcios ainundat toatã zona de

Nord a Petroºaniului ºia putut fi vãzut de lakilometri depãrtartare.

Pompierii s-au luptatore în ºir cu fglãcãrilescãpate de sub control,iar comandantuluiDetaºamentului dePompieri dinPetroºani, cpt. AdrianAvram, exista pericolca focul sã ajungã lagospodãriile oamenilor.

ªi Garda de MediuHunedoara are înatenþie atât incidentulde la Petroºani cât ºialtele din judeþulHunedoara, pentru cãvorbim despre poluare,fie ea ºi accidentalã.

„Aceste practici suntinterzise ºi oamenii aufost informaþi. În cazulîn care sunt identificaþicei care au pus foc

sunt amendaþi, iarsancþiunea acordatã denoi pleacã de la 3000de lei.

În anii trecuþi am datmai multe amenzi pen-tru aceste practici”, adeclarat comisarul ºefal Gãrzii de Mediu aJudeþului Hunedoara,Cristian Moldovan.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Bosnia, în pericol sã ardã împreunãcu vegetaþia uscatã

A proape 50 deincendii de vege-

taþie uscatã au fostnevoiþi sã stingã pom-pierii hunedoreni într-osingurã zi. Flãcãrile auafectat sute de hectarede teren.

Potrivit reprezentanþilorISU Hunedoara, incendiile s-au manifestat pe 324hectare de teren, dintre care 192 hectare reprezintãlitierã de pãdure.

Cea mai mare suprafaþã,de litierã de pãdure, afectatãluni de arderi se aflã în locali-tatea Þebea, iar pentru lichi-darea incendiului, care s-apropagat la 60 de hectare delitierã, au intervenit 6 sub-ofiþeri ai Staþiei Brad.

„În total, de la începutulacestei luni, pompierii auintervenit pentru lichidarea a

715 arderi de vegetaþieuscatã, care s-au propagat peaproximativ 4.520 hectare,dintre care 1.210 hectaresunt litierã de pãdure”, adeclarat Anemona Doda,purtãtor de cuvânt al ISUHunedoara.

În ciuda amenzilor pe careriscã sã le primeascã, fermieriihunedoreni continuã sã uti-lizeze flacãra deschisã pentruigienizarea terenurilor agri-cole. „Pentru descurajareafenomenului de folosire afocului deschis, în scopul igi-enizãrii terenurilor, pe teritori-ul judeþului Hunedoara seorganizeazã patrule mixte for-mate din pompieri, reprezen-tanþi ai ocoalelor silvice ºi aiprimãriilor, care vor aplicasancþiuni cuprinse între 1.000ºi 2.500 de lei fermierilorcare utilizeazã acest pro-cedeu”, a mai spus AnemonaDoda.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Judeþul Hunedoaraîn flãcãri!

Drumuri modernizate

în Valea JiuluiM ai multe drumuri judeþene

ºi de interes local vor fi modernizate prin MinisterulTurismului ºi Dezvoltãrii Regionale.

În cursul anului trecut MDRT a iniþiat unproiect care prevede reabilitarea drumurilorjudeþene ºi de interes local. Acestea fac parte

din Hotãrârea Guvernului nr. 386/2011 pentruaprobarea indicatorilor tehnico-economici aiunor obiective de investiþii din cadrul proiectuluiprioritar “10.000 km drumuri judeþene ºi deinteres local” din Programul naþional de dez-voltare a infrastructurii, derulat prin intermediulMinisterului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului.

Programul a fost iniþiat de fostul ministru alTurismului, Elena Udrea ºi este continuat deactualul ºef de la Turism Cristian Petrescu.Astfel ºi în Valea Jiului existã câteva tronsoanede drum care vor intra în reabilitare prin acestproiect. Mai exact, este vorba de drumul de centura din municipiul Vulan ºi drumul de accescare face legãtura cu Pasul Vâlcan.

Potrivit viceprimarului Angela Stoica, sãp-tãmâna trecutã a fostaprobat proiectul pentrumodernizarea celor douãdrumuri, iar în scurt timpvor începe lucrãrile.Finanþarea obiectivuluide investiþii se asigurã dela bugetul de stat,prin bugetul MinisteruluiDezvoltãrii Regionale ºiTurismului, în limitasumelor aprobate anualcu aceastã destinaþie,precum ºi din alte surselegal constituite, con-form programelor deinvestiþii publice apro-bate potrivit legii.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Page 5: CVJ, Nr. 93, Miercuri 28 martie 2012

T ermocentralaMintia riscã sã-ºi

stingã cuptoarele, iarCompania Naþionalã aHuilei Petroºani sãrãmânã fãrã piaþã dedesfacere a producþiei.În plus, România riscão amendã usturãtoare,de sute de milioane deeuro, aºa cum s-aîntâmplat în cazulPoloniei, din cauzã cãnu a respectatclauzele din tratatulde aderare la UE înprivinþa reduceriiconþinutului de SO2pentru ElectrocentraleDeva.

Bogdan Þîmpãu acerut Executivului lãmuririîn ceea ce priveºte stadiulinvestiþiilor necesare învederea reducerii conþinu-tului de SO2 pentruElectrocentrale Deva, darºi care sunt riscurile asu-mate de statul românprin încãlcarea angaja-mentelor din tratatul deaderare la UniuneaEuropeanã în acest sens.Iar informaþiile primite dela ministrul Economiei,Lucian Bode, nu suntdeloc liniºtitoare.

Practic, România riscãoricând declanºarea pro-cedurii de infrigement dincauzã cã nu s-au efectuatîn termene investiþiile, iar

asta înseamnã amenziusturãtoare.

În acelaºi timpGuvernul nu poate decâtsã spere cã va evita platasancþiunii, în condiþiile încare nu a identificat nicimãcar sursa de finanþare.Potrivit ministrului Bode,Instalaþia de Mare Ardere(IMA) nr. 1 – de faptprimul coº de fum maipoate funcþiona doarcâteva mii de ore. Decomun acord cu UE, s-a

decis funcþionarea în limi-ta a 20.000 de ore, înperioada 01.01. 2008 –31.12. 2015, iar timpulexpirã cât de curând.IMA nr 2 a avut ca ter-men pentru perioada detranziþie 31.12.2011 ºitrebuiau demaratelucrãrile de investiþii.

Suntem, însã, doar lastadiul de studiu de feza-bilitate ºi a fost obþinutacordul de mediu necesarrealizãrii investiþiei, ce tre-

buie finalizatã pânã în31.12.2013. mai rãmânecoºul trei, adicã IMA nr.3, care poate funcþionapânã la finele lui 2013,când cazanele aferenteinstalaþiei vor fi oprite.

Pe hârtie lucrurile par,oarecum, în grafic, darministrul Economieirecunoaºte cã nu avemnici mãcar identificatãsursa de finanþare.

„În urma discuþiilorpurtate cu reprezentanþiiConsiliului Concurenþei,Electrocentrale Deva nuîntruneºte condiþiile pen-tru acordarea de garanþiisuverane care nu intrãsub incidenþa ajutoruluide stat, fiind necesarãidentificarea unei soluþiide finanþare. Comisia nua identificat aceastãsoluþie”, recunoaºteLucian Bode.

Am putea vorbi despreun ajutor de stat, indife-rent de forma lui, dar amavea nevoie de acceptulComisiei Europene ºi deo lungã perioadã deaºteptare. Iar demersul

nici mãcar nu a fostdemarat.

A avut noroc cuseceta, dar

situaþia e gravãDeputatul PNL Bogdan

Þîmpãu atrage atenþia cãsituaþia de la termocen-trala Mintia este gravã.

A avut noroc cuperioada de secetã, cânda lucrat în locul ºi pentruHidroelectrica, aºa încâtaceasta din urmã sã-ºipoatã onora contractelecu „bãieþii deºtepþi”. Aºacã Hidro a cumpãrat dela Mintia ce nu a pututproduce pe fondulsecetei. „Grupurile 3 ºi 4,aferente IMA nr. 2, aumers fãrã îndeplinireanormelor de mediu. Aufuncþionat pe tot par-cursul începutului de an.

În momentul de faþãHidroelectrica nu maicumpãrã energie electricãde la termocentralaMintia, iar aceastafuncþioneazã cu un singurcuptor ºi nici acela lacapacitate. Termocentralafuncþioneazã la capacitate

mult redusã faþã depotenþialul ei. Au produsmai mutl pentru cã a fostsecetã ºi pentru cã a fosto iarnã grea”, explicãÞîmpãu care este situaþiaactualã de la Mintia.

Dar România nu poaterisca la infinit sã încalcenormele europene demediu, aºa cã, în lipsabanilor pentru realizareainvestiþiilor, viitorulTermocentralei Mintiaeste sumbru. Nu vorbimdoar de faptul cã popu-laþia devei rãmâne fãrãcãldurã ºi apã caldã,. Darsã nu uitãm cã aceastajoacã un rol important înceea ce priveºte siguranþareþelei naþionale deenergie ºi este cel maiimportant producãtor decurent din vestul þãrii.

În plus, 60% din pro-ducþia de cãrbune extrasãdin minele Vãii Jiuluimerge la termocentralaMintia, aºa cã închidereaei ar putea duce lamoartea mineritului dinacest bazin carbonifer. Iarveºti bune nu prea existã.„În momentul de faþã nuexistã nici un fel de certi-tudine cã se va demaravreo lucrare de mediu.Pânã în acest moment nus-a identificat soluþia definanºare pentru ºucrãrilede conformare lanormele europene demediu”, a subliniatBogdan Þîmpãu

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 martie 2012 Actualitate 5

Cu sabia sancþiunilor deasupra capului

Cuptoarele de la Mintia,„stinse” de încãlcarea

tratatului de aderare la UE

Page 6: CVJ, Nr. 93, Miercuri 28 martie 2012

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 martie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

L a anunþurtilefãcute de guver-

nanþi cã de anul viitorse vor dubla tarifele laelectricitate ºi gaze naturale, odatã cudemararea liberalizãriitarifelor, luni, s-a maiadãugat unul: vor creºteimpozitele locale cu16,05 la sutã.

Aceste anunþuri au îngrijoratpopulaþia, iar în rândul unorpensionatri s-a instalat chiar disperarea.

Proiectul de hotãrâre alMinisterului Finanþelor privind ºicreºterea impozitelor pe case ºiterenuri spune în nota de funda-mentare: „În concordanþã cuprevederile art. 292 din Legeanr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, se actuali-zeazã nivelurile impozitelor ºitaxelor locale din HotãrâreaGuvernului nr. 956/2009privind nivelurile pentru valorileimpozabile, impozitele ºi taxelelocale ºi alte taxe asimilate aces-tora, precum ºi amenzile aplica-bile începând cu anul fiscal 2010, prinelaborarea unui nou proiect dehotãrâre a Guvernului privindnivelurile pentru valorile impozabile,impozitele ºi taxele locale ºi alte taxeasimilate acestora, precum ºi amenzileaplicabile începând cu anul fiscal2013, cu rata inflaþiei pentru perioadade 3 ani de la ultima indexare, respec-tiv 16,05% pentru anii 2010-2012”.

”Nu existã nici o logicã”

Dupã aceastã iarnã grea, multefamilii cu venituri mici resimt acut

sãrãcia pentru cã s-au îndatorat pentru a-ºi puteaîncãlzi casele, a plãti energia electricã ºi toatecelelalte utilitãþi.

Printre ei se aflã oamenibolnavi ºi în vârstã cu pensiide mizerie.

Parte dintre aceºtia, oameni cucarte ºi cu mintea întreagã se întreabãcum poate un guvern sã limiteze veni-turile, respectiv salarii ºi pensii, dar sãcearã impozite mari, sã liberalizezepreþuri, în sensul creºterii aberante?

”Nu existã nici o logicã. Pentru aîncasa de la populaþie trebuie sã aplici

politi-ci economice care sã le creascã

veniturile cetãþenilor tãi, ca sã ai deunde sã iei pentru bugetul de stat saulocal.

Altfel îngropi poporul în datorii, îiarunci dupã gratii sau îi omori cu zile.Eu nu mai ºtiu, dar parcã suntdiavolul pe pãmânt”- a declarat cumultã obidã, ing. Laurenþiu Ianc, pen-sionar din Petroºani.

”útia mã vor omorî”

”Batã-i Doamne, cã ãºtia mãvor omorî. Nu m-a omorât can-cerul ºi o sã mã omoare bandiþiiãºtia. Am 62 de ani ºi m-am lup-tat prin spitale pe la Cluj, pe laSibiu ºi am scãpat. De ãºtia nuscap. Or sã scape ei de mine.Am avut de plãtit curentul 8 mil-ioane de lei, cã am avut uncalorifer electric, cã nu am banide centralã ºi în Petrila nu-iîncãlzire centralã. Pãi, batã-iDoamne, eu am pensie de 740de lei! M-am împrumutat de laCAR ca sã ies din iarnã ºi sã ampentru medicamente. Vara nu amcã plãtesc CAR, iarna mã împru-mut sã le dau lor. Cicã sescumpeºte ºi impozitul ºi curentulde la anu’. Mi-aº vinde amãrâtulãla de apartament, dar unde mãduc? Bãiatu meu o duce ºi elgreu. Apoi am muncit 30 de anica sã nu am nimic, nimic pelumea asta? Mãcar un acoperiºdeasupra capului. O sã mã gãsiþila iarnã moartã în casã, cã nu osã am de unde mai plãti”- ne

povestea plângând MariaStela Babic, fostfuncþionar salarizare,pensionarã, din Petrila.

Specialiºtii spun cãaceastã creºtere a tax-elor ºi impozitelor peproprietate reprezintã

sume derizorii care nu ajutã prea multbugetele locale. Doar cã acestã ”sumãderizorie” reprezintã pâinea pe 10zile a unui peonsionar.

Mulþi dintre cei ce se zbat pentru asupravieþui nu au mari speranþe nici înalegerile care vin, deºi se leagã cu dis-perare de viitor, dar la modul general.Locul grijilor este luat încet-încet dedisperare…

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

O parte a pensiona-rilor minieri,

singuri ºi cu vârste multînaintate, care îºiîntocmesc dosarele pentru a beneficia de gratuitãþi sunt îngrijoraþipentru cã documentelecerute pentru actualizarea bazei dedate trebuie depuse înoriginal.

De ce în original? Pentru aelimina procedura confor-mitãþii (verificarea copiilordacã sunt conforme cu origi-nalul) ºi a nu mai pune

oamenii pe drumuri pentru oeventualã legalizare a actelornecesare, copii ºi legalizãricare ar înseamna timp ºi banicheltuiþi de pensionari.

Compania Naþionalã aHuilei a organizat aceastãcampanie de verificare/actu-alizare a bazei de date cu pen-sionarii proveniþi de la unitãþiledin subordinea CNH punândla dispoziþie personalul nece-sar pentru a veni în întâmp-inarea pensionarilor , pentrua-i scuti de toate aceste proce-duri.

Actele necesare, cerute înoriginal, se înapoiazã pe locpensionarilor, dupã verificareºi copiere. (I.F.)

S ute de oameniajung zilnic

sã ia apã dinizvoarele de muntede lângã Petroºani.Niciunul nu este,însã, avizat, iarasta ar fi treabaautoritãþilor locale.Cu toate astea,nimeni nu s-aîmbolnãvit pânãacum din cauzaapei de izvor.

Oamenii fac asta dezeci de ani ºi nu se temcã apa ar fi contami-natã, chiar dacã ultimulraport al Direcþiei deSãnãtate Publicã ajudeþului Hunedoara ascos la ivealã faptul cãnu toate izvoarele suntpotabile.

În Petroºani, spreexemplu, sunt mai multelocuri în care sunt vãzuþioamenii cu bidoane pecare le umplu. Captãrilede apã au fost amena-jate de localnici, darnicãieri nu este vreoinscripþie din care sã rezultecã apa e potabilã.„Administraþia localã areobligaþia sã verifice calitatea

apei periodic ºi sã marchezelocurile cu plãcuþe averti-zoare din care sã reiasãdacã apa se poate bea sau

nu”, a spus dr. Dumitraªtefan, director DSPHunedoara.

Cu toate acestea,

oamenii continuã sã iaapã zilnic ºi toþi spun cãapa e bunã. „Iau apã dezeci de ani. Niciodatã nuam avut probleme cuapa de la izvor. Am uitatde ea în bidon luni dezile ºi apoi am observatcã nu are deloc depuneriºi cã e potabilã. Nu credcã apa de la robinet emai bunã”, spune un omcare lua apã de izvor.„La robinet curge curuginã uneori, iar aici emai bunã. Dacã uit deea, o pot consuma ºidupã douã luni, cã nu îºischimbã proprietãþile ºinici nu are depuneri. Eude aici iau mereu”,susþine un alt bãrbat.

Oamenii urcã dealurilecu desagii în spate,ori cucãrucioare încãrcate cubidoane, pentru a luaapã de izvor, pe care oconsiderã mult mai bunãdecât cea de la robinet.

Inspectorii DSPHunedoara spun cãautorizarea izvoarelor demunte þine de primãrii ºicã fiecare administraþiepublicã avea obligaþia de

a aemnaliza sursa de apã cuo plãcuþã din care sã reiasãcã apa este sau nu potabilã.Acest lucru, însã, nu s-aîntâmplat ºi datele statisticearatã cã în judeþ existã peste240 de surse publice deapã.

Rezultatele analizelor,însã, dau ca sigur un singurizvor, din coumna Buceº, iarrestul surselor de apã suntnepotabile. Analizeze aufost fãcute prin sondaj, însã,periodic ºi apa din izvoareleVãii Jiului este verificatã înacelaºi fel. Totuºi, plãcuþelecare sã liniºteascã oameniinu existã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

„Dacã anul trecut au ajuns labugetul local 4.000 de lei, în acestan încasãrile sunt nule. Adicã mua fost vândut niciun balot de car-toane sau pet-uri”, a precizat NicuTaºcã, purtãtor de cuvânt PrimãriaPetroºani.

În municipiul Petroºani,colectarea selectivã a deºeurilorpare, deci, a fi o acþiune ratatã.Aceasta, nu neapãrat din cauzaedililor locali ci, în special, datoritãcetãþenilor care continuã sã arunceresturile menajere tot alandala.Astfel, hârtia ajunge în oricaretomberon numai în cel special des-tinat acesteia nu, la fel întâmplân-du-se ºi cu celelate gunoaie, cumar fi de exemplu cele din plastic.Din acest motiv, investiþia, unaserioasã, realizatã din banieuropeni, nu prea dã roade.

„Primãria a efectuat mai multecampanii de informare a cetãþe-nilor în ceea ce priveºte necesi-tatea selectãrii gunoaielor mena-jere dar, acestea nu au dat roadelescontate”, a mai spus Nicu Taºcã.Poate cã aplicarea unor amenzi arfi mai utilã decât 10 campanii deinformare!

În aproape 2 ani de zile, la cen-trul special de colectare amenajatîn cartierul Colonie, au fost real-

izate doar câteva zeci de baloturide cartoane ºi pet-uri. Valoareaacestora – circa 4.000 de lei. Caidee, deºeurile sortate ºi ambalatear trebui sã fie vândute, baniirezultaþi urmând a intra, ca o sursãsuplimentarã de venituri, la bugetullocal. În condiþiile în care sistemula adus abia 1.000 de euro, sepoate spune cã investiþia a fostuna clar neprofitabilã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Apa de izvor, la mare cãutare Clarificãri privind dosarulactelor ”în original”

ale pensionarilor minieri

Nici mãcar 1.000 de euro în 2 ani!A tât a reuºit sã „producã”, în Petroºani,

mult mediatizatul ºi lãudatul sistem de colectareselectivã a deºeurilor menajere. Asta, în timp ceinvestiþia a fost în valoare de 1.070.000 de euro...

Reacþii la creºterea preþurilor ºi impozitelor

”Nu m-a omorât cancerul ºi o sã mãomoare bandiþii ãºtia”

”…Îngropi poporul în datorii, îi

arunci pe oameni dupã gratii sau îi

omori cu zile. Eu nu mai ºtiu, dar

parcã sunt diavolul pe pãmânt”

Ing. Laurenþiu Ianc.

Page 7: CVJ, Nr. 93, Miercuri 28 martie 2012

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 martie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

L a anunþurtilefãcute de guver-

nanþi cã de anul viitorse vor dubla tarifele laelectricitate ºi gaze naturale, odatã cudemararea liberalizãriitarifelor, luni, s-a maiadãugat unul: vor creºteimpozitele locale cu16,05 la sutã.

Aceste anunþuri au îngrijoratpopulaþia, iar în rândul unorpensionatri s-a instalat chiar disperarea.

Proiectul de hotãrâre alMinisterului Finanþelor privind ºicreºterea impozitelor pe case ºiterenuri spune în nota de funda-mentare: „În concordanþã cuprevederile art. 292 din Legeanr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, se actuali-zeazã nivelurile impozitelor ºitaxelor locale din HotãrâreaGuvernului nr. 956/2009privind nivelurile pentru valorileimpozabile, impozitele ºi taxelelocale ºi alte taxe asimilate aces-tora, precum ºi amenzile aplica-bile începând cu anul fiscal 2010, prinelaborarea unui nou proiect dehotãrâre a Guvernului privindnivelurile pentru valorile impozabile,impozitele ºi taxele locale ºi alte taxeasimilate acestora, precum ºi amenzileaplicabile începând cu anul fiscal2013, cu rata inflaþiei pentru perioadade 3 ani de la ultima indexare, respec-tiv 16,05% pentru anii 2010-2012”.

”Nu existã nici o logicã”

Dupã aceastã iarnã grea, multefamilii cu venituri mici resimt acut

sãrãcia pentru cã s-au îndatorat pentru a-ºi puteaîncãlzi casele, a plãti energia electricã ºi toatecelelalte utilitãþi.

Printre ei se aflã oamenibolnavi ºi în vârstã cu pensiide mizerie.

Parte dintre aceºtia, oameni cucarte ºi cu mintea întreagã se întreabãcum poate un guvern sã limiteze veni-turile, respectiv salarii ºi pensii, dar sãcearã impozite mari, sã liberalizezepreþuri, în sensul creºterii aberante?

”Nu existã nici o logicã. Pentru aîncasa de la populaþie trebuie sã aplici

politi-ci economice care sã le creascã

veniturile cetãþenilor tãi, ca sã ai deunde sã iei pentru bugetul de stat saulocal.

Altfel îngropi poporul în datorii, îiarunci dupã gratii sau îi omori cu zile.Eu nu mai ºtiu, dar parcã suntdiavolul pe pãmânt”- a declarat cumultã obidã, ing. Laurenþiu Ianc, pen-sionar din Petroºani.

”útia mã vor omorî”

”Batã-i Doamne, cã ãºtia mãvor omorî. Nu m-a omorât can-cerul ºi o sã mã omoare bandiþiiãºtia. Am 62 de ani ºi m-am lup-tat prin spitale pe la Cluj, pe laSibiu ºi am scãpat. De ãºtia nuscap. Or sã scape ei de mine.Am avut de plãtit curentul 8 mil-ioane de lei, cã am avut uncalorifer electric, cã nu am banide centralã ºi în Petrila nu-iîncãlzire centralã. Pãi, batã-iDoamne, eu am pensie de 740de lei! M-am împrumutat de laCAR ca sã ies din iarnã ºi sã ampentru medicamente. Vara nu amcã plãtesc CAR, iarna mã împru-mut sã le dau lor. Cicã sescumpeºte ºi impozitul ºi curentulde la anu’. Mi-aº vinde amãrâtulãla de apartament, dar unde mãduc? Bãiatu meu o duce ºi elgreu. Apoi am muncit 30 de anica sã nu am nimic, nimic pelumea asta? Mãcar un acoperiºdeasupra capului. O sã mã gãsiþila iarnã moartã în casã, cã nu osã am de unde mai plãti”- ne

povestea plângând MariaStela Babic, fostfuncþionar salarizare,pensionarã, din Petrila.

Specialiºtii spun cãaceastã creºtere a tax-elor ºi impozitelor peproprietate reprezintã

sume derizorii care nu ajutã prea multbugetele locale. Doar cã acestã ”sumãderizorie” reprezintã pâinea pe 10zile a unui peonsionar.

Mulþi dintre cei ce se zbat pentru asupravieþui nu au mari speranþe nici înalegerile care vin, deºi se leagã cu dis-perare de viitor, dar la modul general.Locul grijilor este luat încet-încet dedisperare…

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

O parte a pensiona-rilor minieri,

singuri ºi cu vârste multînaintate, care îºiîntocmesc dosarele pentru a beneficia de gratuitãþi sunt îngrijoraþipentru cã documentelecerute pentru actualizarea bazei dedate trebuie depuse înoriginal.

De ce în original? Pentru aelimina procedura confor-mitãþii (verificarea copiilordacã sunt conforme cu origi-nalul) ºi a nu mai pune

oamenii pe drumuri pentru oeventualã legalizare a actelornecesare, copii ºi legalizãricare ar înseamna timp ºi banicheltuiþi de pensionari.

Compania Naþionalã aHuilei a organizat aceastãcampanie de verificare/actu-alizare a bazei de date cu pen-sionarii proveniþi de la unitãþiledin subordinea CNH punândla dispoziþie personalul nece-sar pentru a veni în întâmp-inarea pensionarilor , pentrua-i scuti de toate aceste proce-duri.

Actele necesare, cerute înoriginal, se înapoiazã pe locpensionarilor, dupã verificareºi copiere. (I.F.)

S ute de oameniajung zilnic

sã ia apã dinizvoarele de muntede lângã Petroºani.Niciunul nu este,însã, avizat, iarasta ar fi treabaautoritãþilor locale.Cu toate astea,nimeni nu s-aîmbolnãvit pânãacum din cauzaapei de izvor.

Oamenii fac asta dezeci de ani ºi nu se temcã apa ar fi contami-natã, chiar dacã ultimulraport al Direcþiei deSãnãtate Publicã ajudeþului Hunedoara ascos la ivealã faptul cãnu toate izvoarele suntpotabile.

În Petroºani, spreexemplu, sunt mai multelocuri în care sunt vãzuþioamenii cu bidoane pecare le umplu. Captãrilede apã au fost amena-jate de localnici, darnicãieri nu este vreoinscripþie din care sã rezultecã apa e potabilã.„Administraþia localã areobligaþia sã verifice calitatea

apei periodic ºi sã marchezelocurile cu plãcuþe averti-zoare din care sã reiasãdacã apa se poate bea sau

nu”, a spus dr. Dumitraªtefan, director DSPHunedoara.

Cu toate acestea,

oamenii continuã sã iaapã zilnic ºi toþi spun cãapa e bunã. „Iau apã dezeci de ani. Niciodatã nuam avut probleme cuapa de la izvor. Am uitatde ea în bidon luni dezile ºi apoi am observatcã nu are deloc depuneriºi cã e potabilã. Nu credcã apa de la robinet emai bunã”, spune un omcare lua apã de izvor.„La robinet curge curuginã uneori, iar aici emai bunã. Dacã uit deea, o pot consuma ºidupã douã luni, cã nu îºischimbã proprietãþile ºinici nu are depuneri. Eude aici iau mereu”,susþine un alt bãrbat.

Oamenii urcã dealurilecu desagii în spate,ori cucãrucioare încãrcate cubidoane, pentru a luaapã de izvor, pe care oconsiderã mult mai bunãdecât cea de la robinet.

Inspectorii DSPHunedoara spun cãautorizarea izvoarelor demunte þine de primãrii ºicã fiecare administraþiepublicã avea obligaþia de

a aemnaliza sursa de apã cuo plãcuþã din care sã reiasãcã apa este sau nu potabilã.Acest lucru, însã, nu s-aîntâmplat ºi datele statisticearatã cã în judeþ existã peste240 de surse publice deapã.

Rezultatele analizelor,însã, dau ca sigur un singurizvor, din coumna Buceº, iarrestul surselor de apã suntnepotabile. Analizeze aufost fãcute prin sondaj, însã,periodic ºi apa din izvoareleVãii Jiului este verificatã înacelaºi fel. Totuºi, plãcuþelecare sã liniºteascã oameniinu existã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

„Dacã anul trecut au ajuns labugetul local 4.000 de lei, în acestan încasãrile sunt nule. Adicã mua fost vândut niciun balot de car-toane sau pet-uri”, a precizat NicuTaºcã, purtãtor de cuvânt PrimãriaPetroºani.

În municipiul Petroºani,colectarea selectivã a deºeurilorpare, deci, a fi o acþiune ratatã.Aceasta, nu neapãrat din cauzaedililor locali ci, în special, datoritãcetãþenilor care continuã sã arunceresturile menajere tot alandala.Astfel, hârtia ajunge în oricaretomberon numai în cel special des-tinat acesteia nu, la fel întâmplân-du-se ºi cu celelate gunoaie, cumar fi de exemplu cele din plastic.Din acest motiv, investiþia, unaserioasã, realizatã din banieuropeni, nu prea dã roade.

„Primãria a efectuat mai multecampanii de informare a cetãþe-nilor în ceea ce priveºte necesi-tatea selectãrii gunoaielor mena-jere dar, acestea nu au dat roadelescontate”, a mai spus Nicu Taºcã.Poate cã aplicarea unor amenzi arfi mai utilã decât 10 campanii deinformare!

În aproape 2 ani de zile, la cen-trul special de colectare amenajatîn cartierul Colonie, au fost real-

izate doar câteva zeci de baloturide cartoane ºi pet-uri. Valoareaacestora – circa 4.000 de lei. Caidee, deºeurile sortate ºi ambalatear trebui sã fie vândute, baniirezultaþi urmând a intra, ca o sursãsuplimentarã de venituri, la bugetullocal. În condiþiile în care sistemula adus abia 1.000 de euro, sepoate spune cã investiþia a fostuna clar neprofitabilã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Apa de izvor, la mare cãutare Clarificãri privind dosarulactelor ”în original”

ale pensionarilor minieri

Nici mãcar 1.000 de euro în 2 ani!A tât a reuºit sã „producã”, în Petroºani,

mult mediatizatul ºi lãudatul sistem de colectareselectivã a deºeurilor menajere. Asta, în timp ceinvestiþia a fost în valoare de 1.070.000 de euro...

Reacþii la creºterea preþurilor ºi impozitelor

”Nu m-a omorât cancerul ºi o sã mãomoare bandiþii ãºtia”

”…Îngropi poporul în datorii, îi

arunci pe oameni dupã gratii sau îi

omori cu zile. Eu nu mai ºtiu, dar

parcã sunt diavolul pe pãmânt”

Ing. Laurenþiu Ianc.

Page 8: CVJ, Nr. 93, Miercuri 28 martie 2012

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 martie 2012 Actualitate 98 Actualitate

C u toate investiþiileanunþate, dar ºi cu

proiectul ce prevedeanularea datoriilor deaproape 917 milioane deeuro înregistrate deCãile Ferate Române SAla sfârºitul anului tre-cut, cãlãtoria cu trenultot se încadreazã laneplãceri.

Oricât s-ar respecta orarelede cãlãtorie, un tren care treceprin Valea Jiului va avea întot-deauna o întârziere de minim oorã, întrucât pe Defileul Jiuluise circulã foarte încet.

Atât din cauza infrastructuriiproaste, cât ºi a hoþilor, caresunt în stare sã fure ºimacazurile.

La nivel oficial, nimeni nu-þipoate da date legate de infra-structura cãilor ferate, despre

eventuale proiecte de dez-voltare sau motivaþia scumpiriibiletelor de tren de curând.Neoficial însã, toatã lumeavorbeºte despre salarii mici,despre ºefii þinuþi în posturi cãlduþe ºi despre cum venitulsuplimentar al controlorilorvine de la blatiºti.

”Pe Defileul Jiului întotdeau-na vor fi întârzieri. Pe lângãfaptul cã pe liniile de peDefileu trebuie circulat cu

mare, mare grijã, mai apare ºiproblema hoþilor. útia furãtot, de la cabluri, la macazuriori la piuliþele care þinºuruburile din cãile ferate.

Sunt foarte periculoºi, sutede oameni ar putea muri dacãderaiazã un tren. Atâtainconºtienþã… ªi, din pãcate,nu sunt nici oameni destui caresã asigure o verificare din kilo-metru în kilometru. Trebuie sãfaci kilometri întregi pe jos, sãverifici fiecare ºurub, pe unsalariu de mai mare ruºinea”,declarã un angajat al CFR dinValea Jiului.

Când vine vorba de ºefi,lucrurile se schimbã. Ca înorice domeniu profesional,decapitarea se începe de jos,nu din vârful piramidei.

”Se tot anunþã disponibi-lizãri. Se anunþã cã oameniivor fi daþi afarã ºi întotdeaunavom fi daþi noi, pionii mici, nuãia de la vârf. Numai cã ãiacare-s acolo, sus, nu pot facemunca ”de jos”, atât de nece-sarã aici. Din cauza asta vor fiîntotdeauna întârzieri pesteîntârzieri”, spune acelaºi anga-jat al CFR.

Cât despre blatiºti, se întâmplã ca ºi supracontrolul sãîmpartã ºpaga cu naºul.

”De la Petroºani laBucureºti, de exemplu, potplãti 30 de lei la naº, faþã deaproape 80 de lei. Dar dacãvine supracontrolul, trebuie sãmai scot din bani, asta dacãvor mitã. Dacã nu vor, ceea cemai rar se întâmplã, suntsancþionat. Dar nu o datã i-amvãzut pe naºi ºi pe cei de lacontrol când îºi împãrþeaucâºtigurile între ei”, povesteºteRobert Turcu, unul dintre cãlã-tori.

De ce sunt dispuºi guver-nanþii sã ºteargã datoriile de3,99 miliarde de lei ale CFR?Pentru cã CFR este singuracompanie din România careadministreazã infrastructura fe-roviarã ºi se aflã pe lista com-paniilor monitorizate de FondulMonetar Internaþional, iarneadoptarea acestei mãsuri arîmpiedica îndeplinirea obiec-tivelor stabilite în acordul cuinstituþia financiarã internaþio-nalã, se menþioneazã în proiect.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

CFR, un dezastru

C omerþuldezechilibrat

între UE ºi Chinaîn defavoareaUniunii reprezintãuna dintre preocupãrile deputaþilor dincadrul Comisieipentru ComerþInternaþional(INTA) aParlamentuluiEuropean (PE).

Multiplele faþete alerelaþiilor comerciale dintreUE ºi China, precum ºimãsurile care se impun afi luate pentru remediereadeficienþelor identificate încadrul acestora au fostcuprinse într-un raportadoptat, marþi, în INTA cumajoritate de voturi.

În acest raport, INTAsolicitã ComisieiEuropene (CE) sã adopte,pânã la sfârºitul anului2012, un set de mãsuricare sã reechilibrezerelaþiile comerciale cuChina. Deputaþii europeniconsiderã cã acestemãsuri trebuie aplicate încel mai scurt timp, astfelîncât sã-ºi producãefectele pânã în 2016,anul în care China arurma sã primeascãautomat statutul deeconomie de piaþãfuncþionalã de piaþã în cal-itatea sa de membru, dindecembrie 2001, alOrganizaþiei Mondiale aComerþului (OMC).

INTA ºi-a manifestatîngrijorarea faþã de bari-erele pe care investitoriistrãini, mai ales ceieuropeni, le întâmpinã înaccesul pe piaþa chinezãîn privinþa achiziþiilor pub-lice, în vreme ce sistemuleuropean de achiziþii pub-lice este mult mai deschisoricãrui investitor.Deputaþii europeni solicitãCE sã dezvolte urgent uninstrument care sã asigurereciprocitatea în domeniulachiziþiilor publice.

În Raportul INTA semai atrage atenþia asuprasuspiciunilor legate defaptul cã între China ºiUE competiþia comercialãeste dezechilibratã ºi dincauza faptului cã în con-tinuare în China se acordãajutoare de stat mascate.

Deputaþii din INTAconsiderã cã statul chineztrebuie sã adere laAcordul plurilateralprivind achiziþiile publice,în conformitate cu angaja-mentele pe care ºi le-aluat în protocolul deaccedere în OMC. Lasfârºitul anului trecut,Conferinþa Ministerialã aOMC, a revizuit ºi lãrgitcadrul acordului amintit.

Deputatul europeanIuliu Winkler, raportor dinumbrã al PPE pentruraportul referitor la com-erþul echitabil cu China,considerã cã UE trebuiesã priveascã mai atentã larelaþiile economice custatul chinez, un argumentîn acest sens fiind enor-mul deficit comercial al

Uniunii în relaþia cuChina, care a trecut de la49 de miliarde de euro în2000 la 168,8 miliardede euro în 2010,fenomen care, pe fondulcreºterii moderate în UE,a contribuit la majorareadeficitelor bugetare înmajoritatea statelor mem-bre. Pe de altã parte,întreprinderile europenenu pot sã investeascã înChina în condiþii similarecelor care se aplicãinvestiþiilor chineze înEuropa, a mai spusWinkler.

“Participarea între-prinderilor europene pepiaþa chinezã a achiziþiilorpublice este puternic limi-tatã. Existã problemelegate de reglementãrileuneori contradictorii, defaptul cã volumele ºidomeniile achiziþiilor pub-lice rãmân restrânse, iarlipsa de transparenþã ºi deconcurenþã, precum ºistandardele neconformecu normele internaþionalesunt factori de excluderepentru întreprinderileeuropene.

Noi, deputaþii dinINTA, considerãm cãaccesul întreprinderiloreuropene pe piaþachinezã trebuie sã seefectueze în condiþii câtmai apropiate de accesulîntreprinderilor chineze pepiaþa europeanã, dupãcum credem cã aderareaChinei la Acordul plurilat-eral privind achiziþiile pub-lice este o chestiuneurgentã”, a afirmat depu-

tatul european al UDMR. Iuliu Winkler a mai arã-

tat cã, în condiþiile în careUE nu cunoaºte cu certi-tudine gradul de penetrarea Chinei în economiastatelor membre, fie cãeste vorba de investiþii saude cumpãrarea de titluride stat, în raportul INTAse solicitã CE creareaunui instrument europeanpentru identificareadeþinãtorilor strãini dedatorie publicã.

Parlamentarul euro-pean considerã cã UE artrebui sã utilizeze mai bineinstrumentele de apãrarecomercialã pe care le arela dispoziþie, subliniind cãîn raportul INTA se pro-pune ºi redactarea ºi publicarea de cãtre UE aunui raport privindrespectarea de cãtreChina a obligaþiilor prevãzute în protocolulsãu de aderare la OMC.

Deputaþii europeni vor un comerþ echilibrat cu China

Z oltan Lacataº, preºedinteleLigii Sindicatelor Miniere Valea

Jiului (LSMVJ) a declarat, pentruCronica Vãii Jiului, cã CNH poateasigura, în medie aproximativ 6.000de tone de huilã pe zi pentru Mintia,cu tot cu zilele de sâmbãtã lucrate.

”Se produc, în medie, aproximativ8.000 de tone de huilã pe zi. 2.000merg la Termocentrala Paroºeni, iaraproximativ 6.000 merg cãtre Mintia. Se lucreazã ºi sâmbetele, dar nu s-arputea produce mai mult, din cauza lipseitehnologiei ºi a oamenilor. Dacã nu seproduce mai mult, normal cã Mintiaimportã, nu poate aºtepta dupã CNH”, a

precizat Lacataº. Tiberiu Borca, direc-torul Termocentralei Mintia, a sãrit însãla gâtul liderului LSMVJ. ”Eu nu înþelegce treabã are Lacataº sã facã astfel dedeclaraþii. El este pensionar ºi vorbeºtedespre CNH, despre huilã, despreMintia? Cum îºi permite? Cum poþi tu,care eºti pensionar, sã faci pe-a sindicalis-tul? Chiar nu vi se pare cã e ceva înceaþã? Mie, unul, nu mi se pare normal”,a precizat Borca.

Zoltan Lacataº s-a arãtat mirat de atacul lui Borca: ”Nu vreau sã intru înpolemici cu aceºti oameni, dar þin sã-linformez cã eu sunt ºeful organizaþieipânã voi pleca”.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Borca, în gâtul lui Lacataº

Bãnci noi în Petroºani

Î n aceastã primãvarã, în municipiulPetroºani, vor fi instalate alte 150

de bãnci. Acestea se vor adãuga celor-lalte câteva sute existente în prezent,în parcuri, pe strãzi sau între blocuri.

Demn de semnalatar fi ºi faptul cã dintremai vechile bãnci deacest tip niciuna nu afost vandalizatã saufuratã. „Nu am avutnicio problemã deacest gen. Bãncile noiurmeazã a le înlocuipe cele vechi, dinCartierul Aeroport, deexemplu. Pe unelestrãzi chiar, acþiuneaeste aproape definalizare. Este vorbadespre strãzile Unirii,

Aviatorilor sau Oituz”, a precizat Lucian Dragomir,director SPADPP Primãria Petroºani.

O bancã nouã costã 600 de lei. Bãncile, pro-duse de o firmã din Petroºani, pot fi repartizate, lacerere, ºi asociaþiilor de proprietari sau cetãþenilorcare doresc sã-ºi instaleze una în zona în carelocuiesc. Bineînþeles, în condiþiile în care una din-tre bãnci dispare, cel care va fi tras la rãspundere(adicã va achita contravaloarea acesteia) va fi celcare a semnat cererea...

MirMircea cea NISTORNISTOR

P iaþa Dacia, loculunde promisiunile

se clãdesc ºi se nãruiemai repede decât arvinde un þãran, un sacde cartofi.

Proiectul de amenajare ºimodernizare a PieþeiAgroalimentare Dacia dincartierul Aeroport, va fi scos lalicitaþie luna viitoare, dupã luniîntregi de aºteptare. Lucrãrile laacest obiectiv de investiþii vor fiplãtite din bugetul local alprimãriei Petroºani.

Ideea amenajãrii acestui locimpropriu actului de comerþ, tre-neazã de cel puþin doi ani, încare proiectul s-a scris ºi rescrisde câteva ori, iar finanþarea s-agãsit ºi s-a pierdut, la fel, de maimulte ori.

Acum, cu bani din buzunarul

primãriei, reprezentanþii munici-palitãþii spun cã intenþia este unaserioasã ºi aplicabilã în curând.Oare a câta oarã?! “Avem onoutate în sensul cã ANRMAP averificat documentaþia depusã denoi ºi în data de 11 aprilie vaavea loc licitaþia. Deci, suntem înlinie dreaptã. Banii sunt deja alo-caþi pentru construcþia pieþei”,ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul Municipiului Petroºani.

În prezent, vânzãtorii de aiciîºi vând marfa în condiþii impro-pri, fãrã a avea nici mãcar spaþiide depozitare amenajate. De-a lungul timpului, piaþa a fostcatalogatã ca fiind o adevãratãbombã cu ceas de organele decontrol sanitar - veterinare.

Edilii preconizeazã cã toatelucrãrile vor fi finalizate tot încursul acestui an.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Î n Paraclisul cu HramulSfântul Acoperãmânt

al Maicii Domnului delângã Parcul Central CarolSchreter, se oficiazã slujbeîn cinci zile din ºapte alesãptãmânii.

De cele mai multe ori, micuþabisericã este de-a dreptulneîncãpãtoare pentru numãrulmare de credincioºi. De aseme-nea, proiectul de construcþie aCatedralei cu Hramul SfântuluiProroc Ilie, se va relua în circa olunã. “Nãdãjduim cã dupã sãrbã-torirea Sfintelor Paºti, odatã cudata de 1 mai, vom primi ºiprimele rãspunsuri legate desolicitãrile pe care noi le-amdepus pentru finanþare, ºi cred cãvor începe lucrãrile de sãpare, decurãþire a locului unde va fiamplasatã catedrala ºi totodatãºi de fundaþie. Nãdãjduim ca anulacesta sã putem finaliza demisolulbisericii, dar aceasta doar cuîngãduinþa lui Dumnezeu cuocrotirea Maicii Preacurate ºi cuajutorul Sfântului Proroc Ilie,

ocrotitorul bisericii mari”, ne-adeclarat preot Gabriel Bulf, preotparoh ºi reprezentantulEpiscopiei Devei ºi Hunedoarei.

Însã, banii pentru acestproiect ambiþios sunt insuficienþi,proveniþi în mare parte dindirecþionarea a 2 % din impozitulpe venit, dar ºi de la adminis-traþia localã. “ Anul trecut amprimit 1 miliard de lei vechi de laConsiliul Local Petroºani cuimplicarea directã a domnului pri-mar. Am primit în jur de 30.000de lei din contribuþia de 2 % , iarîn rest nu am primit ajutor dinalte pãrþi. Anul acesta am depus

cereri la ConsiliulJudeþean, laprimãria municipi-ului Petroºani, laSecretariatul deStat pentru Culteºi avem promisiuniºi de la Bucureºti.La ora actualã, încont avem undevala cinci mii ºi cevade Ron, însã sun-tem în urmã cumulte alte plãþi,pentru cã anul tre-

cut s-au fãcut foarte multeinvestiþii ºi cheltuieli aici, în com-plexul bisericesc. Biserica micã afost finalizatã ºi a fost înfru-museþatã cu picturã. A fost ridicatla roºu lumânãrarul ºi toaletele, afost deviatã conducta de apã caretrecea prin mijlocul terenuluiunde va fi amplasatã catedrala.De asemenea, a fost amenajatdrumul ºi parcãrile. Sunt investiþiide 3, 4 miliarde de lei vechi, încondiþiile în care noi nu am prim-it decât un miliard ºi un pic ”, amai spus preotul Gabriel Bulf.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Bani puþini, voinþã mare în iniþiativaconstruirii Catedralei Sfântul Proroc Ilie

Modernizarea pieþei Dacia,scoasã la licitaþie

Page 9: CVJ, Nr. 93, Miercuri 28 martie 2012

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 martie 2012 Actualitate 98 Actualitate

C u toate investiþiileanunþate, dar ºi cu

proiectul ce prevedeanularea datoriilor deaproape 917 milioane deeuro înregistrate deCãile Ferate Române SAla sfârºitul anului tre-cut, cãlãtoria cu trenultot se încadreazã laneplãceri.

Oricât s-ar respecta orarelede cãlãtorie, un tren care treceprin Valea Jiului va avea întot-deauna o întârziere de minim oorã, întrucât pe Defileul Jiuluise circulã foarte încet.

Atât din cauza infrastructuriiproaste, cât ºi a hoþilor, caresunt în stare sã fure ºimacazurile.

La nivel oficial, nimeni nu-þipoate da date legate de infra-structura cãilor ferate, despre

eventuale proiecte de dez-voltare sau motivaþia scumpiriibiletelor de tren de curând.Neoficial însã, toatã lumeavorbeºte despre salarii mici,despre ºefii þinuþi în posturi cãlduþe ºi despre cum venitulsuplimentar al controlorilorvine de la blatiºti.

”Pe Defileul Jiului întotdeau-na vor fi întârzieri. Pe lângãfaptul cã pe liniile de peDefileu trebuie circulat cu

mare, mare grijã, mai apare ºiproblema hoþilor. útia furãtot, de la cabluri, la macazuriori la piuliþele care þinºuruburile din cãile ferate.

Sunt foarte periculoºi, sutede oameni ar putea muri dacãderaiazã un tren. Atâtainconºtienþã… ªi, din pãcate,nu sunt nici oameni destui caresã asigure o verificare din kilo-metru în kilometru. Trebuie sãfaci kilometri întregi pe jos, sãverifici fiecare ºurub, pe unsalariu de mai mare ruºinea”,declarã un angajat al CFR dinValea Jiului.

Când vine vorba de ºefi,lucrurile se schimbã. Ca înorice domeniu profesional,decapitarea se începe de jos,nu din vârful piramidei.

”Se tot anunþã disponibi-lizãri. Se anunþã cã oameniivor fi daþi afarã ºi întotdeaunavom fi daþi noi, pionii mici, nuãia de la vârf. Numai cã ãiacare-s acolo, sus, nu pot facemunca ”de jos”, atât de nece-sarã aici. Din cauza asta vor fiîntotdeauna întârzieri pesteîntârzieri”, spune acelaºi anga-jat al CFR.

Cât despre blatiºti, se întâmplã ca ºi supracontrolul sãîmpartã ºpaga cu naºul.

”De la Petroºani laBucureºti, de exemplu, potplãti 30 de lei la naº, faþã deaproape 80 de lei. Dar dacãvine supracontrolul, trebuie sãmai scot din bani, asta dacãvor mitã. Dacã nu vor, ceea cemai rar se întâmplã, suntsancþionat. Dar nu o datã i-amvãzut pe naºi ºi pe cei de lacontrol când îºi împãrþeaucâºtigurile între ei”, povesteºteRobert Turcu, unul dintre cãlã-tori.

De ce sunt dispuºi guver-nanþii sã ºteargã datoriile de3,99 miliarde de lei ale CFR?Pentru cã CFR este singuracompanie din România careadministreazã infrastructura fe-roviarã ºi se aflã pe lista com-paniilor monitorizate de FondulMonetar Internaþional, iarneadoptarea acestei mãsuri arîmpiedica îndeplinirea obiec-tivelor stabilite în acordul cuinstituþia financiarã internaþio-nalã, se menþioneazã în proiect.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

CFR, un dezastru

C omerþuldezechilibrat

între UE ºi Chinaîn defavoareaUniunii reprezintãuna dintre preocupãrile deputaþilor dincadrul Comisieipentru ComerþInternaþional(INTA) aParlamentuluiEuropean (PE).

Multiplele faþete alerelaþiilor comerciale dintreUE ºi China, precum ºimãsurile care se impun afi luate pentru remediereadeficienþelor identificate încadrul acestora au fostcuprinse într-un raportadoptat, marþi, în INTA cumajoritate de voturi.

În acest raport, INTAsolicitã ComisieiEuropene (CE) sã adopte,pânã la sfârºitul anului2012, un set de mãsuricare sã reechilibrezerelaþiile comerciale cuChina. Deputaþii europeniconsiderã cã acestemãsuri trebuie aplicate încel mai scurt timp, astfelîncât sã-ºi producãefectele pânã în 2016,anul în care China arurma sã primeascãautomat statutul deeconomie de piaþãfuncþionalã de piaþã în cal-itatea sa de membru, dindecembrie 2001, alOrganizaþiei Mondiale aComerþului (OMC).

INTA ºi-a manifestatîngrijorarea faþã de bari-erele pe care investitoriistrãini, mai ales ceieuropeni, le întâmpinã înaccesul pe piaþa chinezãîn privinþa achiziþiilor pub-lice, în vreme ce sistemuleuropean de achiziþii pub-lice este mult mai deschisoricãrui investitor.Deputaþii europeni solicitãCE sã dezvolte urgent uninstrument care sã asigurereciprocitatea în domeniulachiziþiilor publice.

În Raportul INTA semai atrage atenþia asuprasuspiciunilor legate defaptul cã între China ºiUE competiþia comercialãeste dezechilibratã ºi dincauza faptului cã în con-tinuare în China se acordãajutoare de stat mascate.

Deputaþii din INTAconsiderã cã statul chineztrebuie sã adere laAcordul plurilateralprivind achiziþiile publice,în conformitate cu angaja-mentele pe care ºi le-aluat în protocolul deaccedere în OMC. Lasfârºitul anului trecut,Conferinþa Ministerialã aOMC, a revizuit ºi lãrgitcadrul acordului amintit.

Deputatul europeanIuliu Winkler, raportor dinumbrã al PPE pentruraportul referitor la com-erþul echitabil cu China,considerã cã UE trebuiesã priveascã mai atentã larelaþiile economice custatul chinez, un argumentîn acest sens fiind enor-mul deficit comercial al

Uniunii în relaþia cuChina, care a trecut de la49 de miliarde de euro în2000 la 168,8 miliardede euro în 2010,fenomen care, pe fondulcreºterii moderate în UE,a contribuit la majorareadeficitelor bugetare înmajoritatea statelor mem-bre. Pe de altã parte,întreprinderile europenenu pot sã investeascã înChina în condiþii similarecelor care se aplicãinvestiþiilor chineze înEuropa, a mai spusWinkler.

“Participarea între-prinderilor europene pepiaþa chinezã a achiziþiilorpublice este puternic limi-tatã. Existã problemelegate de reglementãrileuneori contradictorii, defaptul cã volumele ºidomeniile achiziþiilor pub-lice rãmân restrânse, iarlipsa de transparenþã ºi deconcurenþã, precum ºistandardele neconformecu normele internaþionalesunt factori de excluderepentru întreprinderileeuropene.

Noi, deputaþii dinINTA, considerãm cãaccesul întreprinderiloreuropene pe piaþachinezã trebuie sã seefectueze în condiþii câtmai apropiate de accesulîntreprinderilor chineze pepiaþa europeanã, dupãcum credem cã aderareaChinei la Acordul plurilat-eral privind achiziþiile pub-lice este o chestiuneurgentã”, a afirmat depu-

tatul european al UDMR. Iuliu Winkler a mai arã-

tat cã, în condiþiile în careUE nu cunoaºte cu certi-tudine gradul de penetrarea Chinei în economiastatelor membre, fie cãeste vorba de investiþii saude cumpãrarea de titluride stat, în raportul INTAse solicitã CE creareaunui instrument europeanpentru identificareadeþinãtorilor strãini dedatorie publicã.

Parlamentarul euro-pean considerã cã UE artrebui sã utilizeze mai bineinstrumentele de apãrarecomercialã pe care le arela dispoziþie, subliniind cãîn raportul INTA se pro-pune ºi redactarea ºi publicarea de cãtre UE aunui raport privindrespectarea de cãtreChina a obligaþiilor prevãzute în protocolulsãu de aderare la OMC.

Deputaþii europeni vor un comerþ echilibrat cu China

Z oltan Lacataº, preºedinteleLigii Sindicatelor Miniere Valea

Jiului (LSMVJ) a declarat, pentruCronica Vãii Jiului, cã CNH poateasigura, în medie aproximativ 6.000de tone de huilã pe zi pentru Mintia,cu tot cu zilele de sâmbãtã lucrate.

”Se produc, în medie, aproximativ8.000 de tone de huilã pe zi. 2.000merg la Termocentrala Paroºeni, iaraproximativ 6.000 merg cãtre Mintia. Se lucreazã ºi sâmbetele, dar nu s-arputea produce mai mult, din cauza lipseitehnologiei ºi a oamenilor. Dacã nu seproduce mai mult, normal cã Mintiaimportã, nu poate aºtepta dupã CNH”, a

precizat Lacataº. Tiberiu Borca, direc-torul Termocentralei Mintia, a sãrit însãla gâtul liderului LSMVJ. ”Eu nu înþelegce treabã are Lacataº sã facã astfel dedeclaraþii. El este pensionar ºi vorbeºtedespre CNH, despre huilã, despreMintia? Cum îºi permite? Cum poþi tu,care eºti pensionar, sã faci pe-a sindicalis-tul? Chiar nu vi se pare cã e ceva înceaþã? Mie, unul, nu mi se pare normal”,a precizat Borca.

Zoltan Lacataº s-a arãtat mirat de atacul lui Borca: ”Nu vreau sã intru înpolemici cu aceºti oameni, dar þin sã-linformez cã eu sunt ºeful organizaþieipânã voi pleca”.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Borca, în gâtul lui Lacataº

Bãnci noi în Petroºani

Î n aceastã primãvarã, în municipiulPetroºani, vor fi instalate alte 150

de bãnci. Acestea se vor adãuga celor-lalte câteva sute existente în prezent,în parcuri, pe strãzi sau între blocuri.

Demn de semnalatar fi ºi faptul cã dintremai vechile bãnci deacest tip niciuna nu afost vandalizatã saufuratã. „Nu am avutnicio problemã deacest gen. Bãncile noiurmeazã a le înlocuipe cele vechi, dinCartierul Aeroport, deexemplu. Pe unelestrãzi chiar, acþiuneaeste aproape definalizare. Este vorbadespre strãzile Unirii,

Aviatorilor sau Oituz”, a precizat Lucian Dragomir,director SPADPP Primãria Petroºani.

O bancã nouã costã 600 de lei. Bãncile, pro-duse de o firmã din Petroºani, pot fi repartizate, lacerere, ºi asociaþiilor de proprietari sau cetãþenilorcare doresc sã-ºi instaleze una în zona în carelocuiesc. Bineînþeles, în condiþiile în care una din-tre bãnci dispare, cel care va fi tras la rãspundere(adicã va achita contravaloarea acesteia) va fi celcare a semnat cererea...

MirMircea cea NISTORNISTOR

P iaþa Dacia, loculunde promisiunile

se clãdesc ºi se nãruiemai repede decât arvinde un þãran, un sacde cartofi.

Proiectul de amenajare ºimodernizare a PieþeiAgroalimentare Dacia dincartierul Aeroport, va fi scos lalicitaþie luna viitoare, dupã luniîntregi de aºteptare. Lucrãrile laacest obiectiv de investiþii vor fiplãtite din bugetul local alprimãriei Petroºani.

Ideea amenajãrii acestui locimpropriu actului de comerþ, tre-neazã de cel puþin doi ani, încare proiectul s-a scris ºi rescrisde câteva ori, iar finanþarea s-agãsit ºi s-a pierdut, la fel, de maimulte ori.

Acum, cu bani din buzunarul

primãriei, reprezentanþii munici-palitãþii spun cã intenþia este unaserioasã ºi aplicabilã în curând.Oare a câta oarã?! “Avem onoutate în sensul cã ANRMAP averificat documentaþia depusã denoi ºi în data de 11 aprilie vaavea loc licitaþia. Deci, suntem înlinie dreaptã. Banii sunt deja alo-caþi pentru construcþia pieþei”,ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul Municipiului Petroºani.

În prezent, vânzãtorii de aiciîºi vând marfa în condiþii impro-pri, fãrã a avea nici mãcar spaþiide depozitare amenajate. De-a lungul timpului, piaþa a fostcatalogatã ca fiind o adevãratãbombã cu ceas de organele decontrol sanitar - veterinare.

Edilii preconizeazã cã toatelucrãrile vor fi finalizate tot încursul acestui an.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Î n Paraclisul cu HramulSfântul Acoperãmânt

al Maicii Domnului delângã Parcul Central CarolSchreter, se oficiazã slujbeîn cinci zile din ºapte alesãptãmânii.

De cele mai multe ori, micuþabisericã este de-a dreptulneîncãpãtoare pentru numãrulmare de credincioºi. De aseme-nea, proiectul de construcþie aCatedralei cu Hramul SfântuluiProroc Ilie, se va relua în circa olunã. “Nãdãjduim cã dupã sãrbã-torirea Sfintelor Paºti, odatã cudata de 1 mai, vom primi ºiprimele rãspunsuri legate desolicitãrile pe care noi le-amdepus pentru finanþare, ºi cred cãvor începe lucrãrile de sãpare, decurãþire a locului unde va fiamplasatã catedrala ºi totodatãºi de fundaþie. Nãdãjduim ca anulacesta sã putem finaliza demisolulbisericii, dar aceasta doar cuîngãduinþa lui Dumnezeu cuocrotirea Maicii Preacurate ºi cuajutorul Sfântului Proroc Ilie,

ocrotitorul bisericii mari”, ne-adeclarat preot Gabriel Bulf, preotparoh ºi reprezentantulEpiscopiei Devei ºi Hunedoarei.

Însã, banii pentru acestproiect ambiþios sunt insuficienþi,proveniþi în mare parte dindirecþionarea a 2 % din impozitulpe venit, dar ºi de la adminis-traþia localã. “ Anul trecut amprimit 1 miliard de lei vechi de laConsiliul Local Petroºani cuimplicarea directã a domnului pri-mar. Am primit în jur de 30.000de lei din contribuþia de 2 % , iarîn rest nu am primit ajutor dinalte pãrþi. Anul acesta am depus

cereri la ConsiliulJudeþean, laprimãria municipi-ului Petroºani, laSecretariatul deStat pentru Culteºi avem promisiuniºi de la Bucureºti.La ora actualã, încont avem undevala cinci mii ºi cevade Ron, însã sun-tem în urmã cumulte alte plãþi,pentru cã anul tre-

cut s-au fãcut foarte multeinvestiþii ºi cheltuieli aici, în com-plexul bisericesc. Biserica micã afost finalizatã ºi a fost înfru-museþatã cu picturã. A fost ridicatla roºu lumânãrarul ºi toaletele, afost deviatã conducta de apã caretrecea prin mijlocul terenuluiunde va fi amplasatã catedrala.De asemenea, a fost amenajatdrumul ºi parcãrile. Sunt investiþiide 3, 4 miliarde de lei vechi, încondiþiile în care noi nu am prim-it decât un miliard ºi un pic ”, amai spus preotul Gabriel Bulf.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Bani puþini, voinþã mare în iniþiativaconstruirii Catedralei Sfântul Proroc Ilie

Modernizarea pieþei Dacia,scoasã la licitaþie

Page 10: CVJ, Nr. 93, Miercuri 28 martie 2012

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 martie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

2 8 m a r t i e 2 0 1 2

Fiþi atent la ce spuneþi, mai ales dacãvã enerveazã cineva din anturaj.Aveþi tendinþa sã reacþionaþi impulsiv.Dupã-amiazã primiþi o sumã mare debani de la o rudã. S-ar putea capartenerul de viaþã sã nu fie de acordsã cumpãraþi un obiect de valoare.Nu luaþi nici o hotãrâre în grabã.

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãriimportante în relaþiile sentimentale.Dimineaþa faceþi cunoºtinþã cu o per-soanã deosebitã, care vã atrageatenþia. Nu vã precipitaþi ºi ascultaþi-vã intuiþia. Þineþi cont de sfaturileunui prieten cu multã experienþã! S-ar putea sã aveþi de câºtigat.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi stresat laserviciu, din cauza unor lucrãriurgente. Ar fi bine sã þineþi cont desfaturile colegilor. Arãtaþi-i persoaneiiubite mai multã afectivitate. Nupuneþi problemele profesionale peprimul loc! Trebuie sã vã detaºaþicomplet de problemele cotidiene.

Dimineaþa sunteþi nemulþumit dincauza unui partener de afaceri, carevã invidiazã. Cel mai bun lucru estesã vã prefaceþi cã nu observaþi nimic.Spre searã, aveþi tendinþa sã vã con-traziceþi cu toatã lumea. Pãstraþi-vãcalmul. Nu e momentul sã fiþi impulsiv.

Este indicat sã vã rezolvaþi prob-lemele importante dimineaþa, cândaveþi mai multã energie. Dupã-ami-azã, dorinþa dumneavoastrã de liber-tate ar putea sã afecteze relaþiile cupartenerul de viaþã. Existã riscul sãse ajungã la o despãrþire. Acordaþimai multã atenþie relaþiilor.

Dacã vã pregãtiþi sã plecaþi într-ocãlãtorie, puteþi fi liniºtit: totul vamerge conform planurilor. Relaþiilecu prietenii sunt excelente. S-arputea sã aveþi discuþii cu partenerulde viaþã dacã refuzaþi ajutorul uneipersoane mai în vârstã din familie.Fiþi mai diplomat.

S-ar putea sã aveþi probleme dacã nurespectaþi regulile de circulaþie. Nueste momentul sã încheiaþi tranzacþiifinanciare ºi sã luaþi decizii impor-tante. Acordaþi mai multã atenþiepersoanei iubite! Familia ºipartenerul primeazã înainte de toatecelelalte probleme.

Un bãrbat mai în vârstã din familievã ajutã sã clarificaþi o neînþelegerecu persoana iubitã, apãrutã din cauzaproblemelor financiare. Pãstraþi-vãoptimismul ºi aveþi rãbdare.Atmosfera tensionatã de azi estetrecãtoare. În materie de afaceri, arfi bine sã þineþi cont de sfaturi.

Se pare cã nu vã simþiþi prea bine ºinu aveþi chef sã vã petreceþi timpulliber împreunã cu prietenii. Stareade apatie poate sã vã creezeneplãceri în familie. Încercaþi sãînþelegeþi problemele celor din jur,care aºteaptã mai mult decât le oferiþi!

Sunteþi plin de energie ºi aveþi put-erea sã terminaþi o lucrare începutãmai demult. Nu vã grãbiþi sã refuzaþipropunerea de colaborare a unui pri-eten! Evitaþi discuþiile în contradicto-riu, ce pot duce la o ceartã cupartenerul de viaþã. Tot ce trebuieeste sã fiþi calm în aceastã perioadã.

Încercaþi sã nu vã asumaþi prea multeresponsabilitãþi! Riscaþi sã nu vã iasãmare lucru. Primiþi o mânã de ajutorde unde nici nu vã aºteptaþi. Spresearã, mergeþi la prieteni ºi uitaþi detoate problemele de peste zi. Estetimpul sã vã acordaþi mai mult timppentru relaxare.

Doriþi sã faceþi schimbãri în casã, darsunteþi înþeles greºit ºi se poateajunge la un scandal. Apelaþi la cal-mul ce vã caracterizeazã, pentru aclarifica situaþia. Dupã-amiazã sun-teþi nevoit sã faceþi mai multe dru-muri scurte pentru a rezolva o prob-lemã financiarã.

H O R O S C O P

T eatrul de Artã Deva,gãzduieºte joi, 29

martie un spectacol ineditsusþinut de trupa Riff înmemoria muzicianuluiarãdean Viorel PINCKYLãcãtuº ºi organizat împreunã cu Asociaþia CULTURAL Act.

Potrivit organiza-torilor, la un an dela trecerea pre-maturã în nefiinþã atalentatului toboºar,colegii de trupãsusþin un spectacol,o întâlnire întreartiºti ºi spectatori,pentru a þine vieamintirea excelen-tului muzician.

Pincky a colabo-rat cu RIFF înperioada 1991 –1997, susþinândnumeroase con-certe în þarã, a participat la înregis-trarea albumelorJoc perfid ºi Doistrãini, a apãrut învideoclip-urilePrintre nori vomzbura ºi Regeleºoselei . A fost uncoleg minunat, ofire veselã, sufletist,un om care a iubitmuzica.

Un concert de

douã ore cu cele mai cunoscute pieseale grupului RIFF:

În loc de bun rãmas, Ana-Maria,Cercul vieþii, Plouã la Woodstock, Mr.Jimi, Regele ºoselei, Nerostitelecuvinte, Primii paºi ...

Biletele se gãsesc la agenþia teatru-lui ºi pot fi cumpãrate la preþul de 20de lei ºi 10 lei cu reducere.Organizatorii promit douã ore demuzicã de calitate.

Concert RIFF la Teatrulde Artã din Deva

Page 11: CVJ, Nr. 93, Miercuri 28 martie 2012

C um v-am promis,iatã-mã-s, cu

fotoreportajul de la com-petiþia fotbalisticã dintre copiii cu aere devedete, care se vorHagi, Messi, Puyol, sau,mã rog, mãcar DamianMilitaru.

N-am ºtiut cum sã abordezacest subiect “delicat” – adicãsã scriu despre fotbal, dar unprieten (ce vinã am eu cã amnumai prieteni deºtepþi?) mi-azis cã o sã mã descurc:“Matale, nea Mircea, eºtioltean ºi trebuie sã ºtii cã toþioltenii sunt deºtepþi, de-aia seconsiderã cã expresia <<olteandeºtept>> e pleonasm!”

…Atmosferã incendiarã,duminicã, pe stadionul dinDealul Institutului. Patru grupede copii, de la Lupeni ºi

Petroºani participã la o com-petiþie naþionalã, giratã de celmai bun ºi cel mai iubit fotbalistal românilor, aromânul GicãHagi. Atâta încrâncenare,atâta patimã ºi atâta (frumoasã)pasiune n-am mai vãzut demult.

… În tribune, grupuri depãrinþi, grupaþi pe echipe ºicrispaþi de emoþii, strigau, de

mama focului, la copiii ãiade 10 – 12 ani sã se miºtemai cu talent. Tobe, surle,strigãturi.

Am vãzut, printreaceºtia, oameni serioºi,femei de carierã, veri de-aidoilea, fraþi, surori, carescandau frenetic “Hai ainoºtrii!”

Pânã la urmã, era oluptã a orgoliilor dintrefoºtii “berbecuþi”, carecresc acum niºte“mieluºei”, cum vã

spuneam în articolul din ziarulde luni. De ce spun asta?

Pentru cã, într-o pauzã dintre meciuri, am dorit sã facfotografii de grup cu aceºticopii ºi cu antrenorii lor.

Spre surprinderea mea, unuldintre fotbaliºtii Jiului, oamenide fotbal despre care am avut oimpresie deosebitã,

Toni Sedecaru, fost la Jiul, fostla Steaua, iar la Jiul (ginereleunui alt om de fotbal, CornelCãrare) un tip pe care l-amiubit ºi l-am apreciat, m-arepezit, spunându-mi sã nu facfotografii echipei sale, fiindcã e ocupat. L-am lãsat... “ocupat”.

Au fost douã meciuri. Înprimul, „ªtiinþa Petroºani” aînvins, indubitabil, cu scorul de7 – 2, echipa lui Sedecaru(„Jiul” Petroºani) ºi de aiciînþelegeam de ce era Tonisupãrat.

În cea de-a doua partidã, JiulPetroºani (antrenatã de„baºcani”, adicã de DamianMilitaru ºi Huza) a învins„Minerul” Lupeni cu 3 -1.

Competiþia „Danone”, Cupa„Gheorghe Hagi” continuã. Cee sigur, e cã „ªtiinþa”Petroºani, trebuie sã mai dis-pute o partidã cu „Real” Deva,iar „Jiul” (grupa Miliataru -Huza) mai au de disputat încãdouã meciuri.

Apoi, urmeazã faza de laTimiºoara. Unde „ªtiinþaPetroºani” poate sã meargã.Hai ai noºtri!

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 martie 2012 Actualitate 11

HENÞ CU PICIORUL de Mircea BUJORESCU

Niºte pãrinþi, niºtecopii ºi antrenorii lor

K aratiºtii legitimaþi la

Clubul SportivMunicipalPetroºani au obþinut o serie deperformanþe nota-bile la ultimeledouã competiþii lacare au participat.

Astfel, laCampionatele Balcaniceorganizate în localitateamuntenegreanã Herceg –Novi au câºtigat 2medalii de bronz ºi unade argint iar de laCampionatele Mondialederulate în perioada 23 –25 martie în Istanbul s-auîntors cu 2 medalii debronz ºi 3 de argint.

Demn de semnalat arfi ºi faptul cã, la ambelecompetiþii, tinerii dinPetroºani au fãcut partedin echipa naþionalã aRomâniei. „Pot sã spuncã rezultatele sunt meri-

torii, cu atât mai mult cucât a fost vorba despreniºte competiþii cu

participare internaþionalãîn care noi am concuratpentru România.

La Balcaniadã am par-ticipat la categoria copii10-12 ani, numãrulreprezentanþilor clubuluidin Petroºani fiind de 7.Cele mai bune rezultateau fost obþinute deMãdãlina Stan – argint,respectiv Miruna Mãlãuþãºi Andreea Polifronie –câte o medalie de bronz.În ceea ce priveºteCampionatul Mondial –World Shotokan Karate,adresat cadeþilor, junior-ilor ºi seniorilor, noi amavut 5 sportivi de la CSMPetroºani.

Doria Negruþiu a par-ticipat la 3 probe, a ajunsîn 3 finale ºi a câºtigat 3medalii de argint. AlinaTinca a luat douãbronzuri iar Ionuþ Istratea obþinut un loc 5.Ceilalþi doi reprezentanþiai noºtri, Nicolae Grigoreºi Daniel Berzescu, s-auclasat mai jos de locul5”, a declarat RaduPolifronie, antrenor ºi

preºedinte al CSMPetroºani.

Urmãtoarea com-petiþie la startul cãreiavor fi prezenþi ºi karatiºtiidin Petroºani va fi finalaCampionatului Naþionalde Seniori.

Întrecerile se vor deru-la în perioada 7-8 aprilie,la Izvorani, în apropierede Bucureºti.

Mircea NISTOR

JJJJIIIIUUUULLLL PPPPEEEETTTTRRRROOOOªªªªAAAANNNNIIII

1. Ozarchevici A.2. Opritescu A.

3. Kadar M.4. Petrescu D.

5. Ungureanu A.6. Vass Gabriel7. Petrariu Alex8. Banceanu M.

9. Luncan C.10. Chelaru A.11. Matei A.

12. Schiopu R.13. Bãrnuþi D.14. Bãrnuþi B.

15. Burghelea I.

Universitatea Petroºani �� Nãscuþi 2000

...ce pãrinþi, niºte oameni, acolo, ºi ei!

Medalii balcanice ºi mondiale pentru karatiºti

Page 12: CVJ, Nr. 93, Miercuri 28 martie 2012

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 martie 201212 Actualitate

C um a dat cãldura s-adat ºi startul sezonului

de rafting. În data de 6aprilie, se va deschidesezonul de rafting pe Nera,în judeþul Caraº-Severin,eveniment la care sunt invi-taþi iubitorii raftingului dinjudeþul Hunedoara. DupãNera, la 1 mai, urmeazãdeschiderea sezonului derafting pe Jiu.

”În fiecare an am avut celpuþin 20 de persoane dinjudeþul Hunedoara care auvenit la deschiderea sezonuluide rafting pe Nera. Traseuldureazã cinci sau ºase ore ºipe parcursul lui se viziteazãmorile de apã, cascadele dinCheile Nerei, Lacul Dracului ºipe parcurs se poate admira ºi

poteca sãpatã în pereþiiCheilor Nerei de-a lungul albieiînainte de Primul RãzboiMondial”, declarã organizatorulevenimentului.

La finalul cursei de rafting,cazarea va fi într-unul dinlocurile de campanie aleParcului Naþional Cheile Nerei.

”A doua zi se viziteazãCheile Nerei, Ochiul Beiului,peºteri ºi cascade cu depuneride travertin. Dupã ce facemdeschiderea sezonului pe Nera,urmeazã Jiul, dar trebuie sã semai încãlzeascã puþin, cã e maifrig afarã. Parcul NaþionalCheile Nerei este alegereaminunatã pentru iubitorii defrumos, care doresc sã aibãparte ºi de senzaþii tari”, maispune organizatorul evenimentului.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Se dã startul la rafting

N ici un angaja-tor nu s-a

înscris pentru bursadin acest week-end.Vineri are loc primabursã la Petroºaniºi angajatorii careoferã locuri demuncã sunt cei careºi-au scos posturilede pe la începutulacestui an.

Deºi a fost anunþatã ºiangajatorii au fostînºtiinþaþi, totuºi oferte delocuri de muncã întârziesã aparã. “Bursa va avealoc în 30 martie la sediileagenþiilor locale. Totuºi,trebuie sã spun cã, din

pãcate, avem locuri demuncã doar pe cele caresunt scoase zi de zi deangajatori ºi care nu preasunt ocupate. Facem unapel ca angajatorii sã vinãºi sã ne aducã oferta pentru ca vineri, ºomeriisã poatã avea de unde sã

aleagã”, a precizat IudithBabþan, ºefa ALOFMPetroºani.

ªomerii au ºi vineri deales locuri de muncã labaruri ºi restaurante, înasigurãri, în servicii, iarcele din construcþii încãmai aºteaptã. „Nu au

venit cei din construcþii,deºi se pare cã vremea ebunã, dar ºomerii arputea sã aleagã un loc demuncã în confecþii, servicii, restaurante,baruri, cofetãrii, ori construcþii de maºini”,amai spus Iudith Babþan.

Sfârºitul lunii februariea consemnat o nouãcreºtere a ratei ºomajuluiîn judeþul Hunedoara,aceasta ajungând la 6,14la sutâã, Aproximativ11.960 de persoane îºicautã locuri de muncãacum în Hunedoara, iar obunãparte sunt din ValeaJiului. Asta dupã ce aiciau avut loc disponibilizãrimasive.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

C ompaniaNaþionalã a

Huilei deruleazã înaceastã perioadã ocampanie de verifi-care a dosarelorpensionarilorminieri, beneficiariai facilitãþilor latariful de energieelectricã ºi alocaþiide cãrbune. Aceºtiaîºi vor reintra îndrepturi de lunaviitoare, însã nutoþi.

“Pentru ridicareabonurilor, beneficiarii faci-litãþilor vor trebui sã prezinte copii ale fac-turilor la energia termicãsau declaraþia pe propriarãspundere în cazul celor

care se încãlzesc pe cãr-bune”, a declarat OanaStoicuþã, purtãtor decuvânt CNH SA.

Asta înseamnã cã pen-sionarii din cele mai multelocalitãþi din Valea Jiuluinu vor primi bonuri dinsimplul motiv cã în oraºullor nu mai existã cãldurãîn sistem centralizat. Însã,reprezentanþii pensionariise vor întâlni astãzi la oºedinþã la care au invitat ºialeºii de la centru, pentrua discuta aceastãchestiune. “Am avut oîntâlnire luni cu domnuldirector Constantin Jujanºi am ridicat ºi aceastãproblemã legatã de pen-sionarii mineri care bene-ficiazã de gratuitãþi, darcare locuiesc în oraºele încare termoficarea nu maiexistã. Am întrebat dacãnu se poate rezolva ca

acest bonuri de cãrbuneluate pentru termoficare,sã fie compensate, fie înenergie electricã, fie îngaze.

Mi-a spus cã deocamdatã nu se poate.Rãmâne ca pe parcurs sãse ia legãtura cuMinisterul, de aceea i-aminvitat aici pe prefect,deputaþi ºi senatori, darrãmâne de vãzut cine varãspunde invitaþiei noastre. Sã vedem ce serezolvã, pânã la urmã.Oamenii au dreptate, pentru cã ei iau bonurilede cãrbune ºi nu au ceface cu ele, pentru cã nuau termoficare în oraºullor”, ne-a declarat IoanHortopan,preºedintele LigiiSindicatului pensionarilorMineri din Valea Jiului. Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

U n bãrbat deaproximativ

40 de ani a muritstrivit de tren laSimeria. Mediciicare au sosit luniseara la faþa locului nu au maiputut sã facãnimic ºi au constatat decesulbãrbatului.

Luni seara, în jurulorei 21:10, lucrãtoriiPostului de Poliþie T.F.Simeria au fost sesizaþitelefonic prin ServiciulUnic pentru Apeluri deUrgenþã 112 cu privirela faptul cã trenul carecircula pe relaþiaBudapesta – Tg. Mureº,la pasajul de trecere lanivel cu calea feratã dinlocalitatea Spini, a sur-prins în gabaritul liniei ºia accidentat o persoanã.Imediat au ajuns ºi ceide la ambulanþã, dar nu

au mai putut decât sãconstate decesul omului.

„Echipa operativãdeplasatã la faþa loculuia constatat faptul cã, pemagistrala 200 întrestaþiile C.F Simeria –Orãºtie, se aflacadavrul unei persoanede sex masculin, deaproximativ 40 de ani.Din verificãrile efectuatela faþa locului s-a stabilitfaptul cã persoana încauzã a pãtruns îngabaritul liniei de caleferatã, fiind surprinsã ºiaccidentatã mortal detren. Asupra cadavruluinu au fost gãsite acte deidentitate”, spuneBogdan Niþu, purtãtor

de cuvânt IPJHunedoara.

Echipajul deAmbulanþã Deva ajunsla faþa locului a con-statat decesul persoaneiaccidentate, cadavrulfiind transportat laMorga SpitaluluiMunicipal Deva, în ved-erea efectuãri necropsiei.

În cauzã nu sunt sus-piciuni de comitereavreunei fapte de naturãpenalã, cercetãrile fiindcontinuate în vedereaidentificãrii cadavrului ºistabilirea tuturor împre-jurãrilor comiterii accidentului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Drepturi pentru unii da,iar pentru alþii ba

Cãlcat de tren

Bursã fãrã angajatori