cvj, nr. 91, luni 26 martie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 91

Luni, 26 martie 2012

Mircia Munteanîºi „asfalteazã”

cu ciocolatã drumul

spre ConsiliulJudeþean

P rimarul Devei,Mircia Muntean –

candidatul MiºcãriiPopulare (PDL + UNPR)la Consiliul Judeþean – afurat startul campanieielectorale, fãrã nicioteamã… legislativã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Noua lege a taximetrieiva falimenta

serviciile de gen dinValea Jiului

Î n aceastã sãptãmânã,urmeazã sã fie supusã

dezbaterii Parlamentuluinoua lege a taximetriei, legecare a suscitat multenemulþumiri în rândulfirmelor de taxi, ce vor finevoite sã scoatã mulþi banipentru dotarea maºinilor.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9

Ora de varã -risc de infarct ºi

sinucideri

A stãzi, cardiacii riscã infarctul, iar

depresivii au tendinþe desuicid în urmãtoareledouã sãptãmâni.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7

MirciaMuntean,“bufonul”partidului de trãdãtoriºi-a începutcampaniaelectoralã

PAGINA A 3-A

ANUNÞURIVând spaþiu comercial în zonã centralã

str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocu-lui 124, suprafaþa 25mp.Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan(Valea Ungurului).

Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 martie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Taxi Driver (r)14:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r)17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Joker (r) 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Întâmplãri hazlii (r) 12:00 Lege ºi ordine: Brigadaspecialã 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:20 Duºmanul duºmanului meu22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Duºmanul duºmanului meu (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Ghinionista (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:30 Apropo TV (r) 14:30 Serviciul Român deComedie (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Pariu cu viaþa (s) 21:30 Pariu cu viaþa (s) 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Spartacus: Nisipînsângerat 0:00 Las fierbinþi (r)

8:00 Cunoaºte, Viseazã,Iubeºte! (r)9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete 20:30 Mondenii 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi 22:15 Trãsniþii - Sfãtuitorulsecret23:15 Focus Monden 23:45 Refugiul 1:30 Focus (r)

8:00 România, zi de zi! -Prima parte9:00 România, zi de zi! -Partea a doua10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Presã ºi putere (r)12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Bruno ºi Benny 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:20 Legendele palatului -Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Prim Plan 20:50 Fabrica de staruri 21:00 Henric al VIII-lea 22:10 Omul ºi timpul (live)23:30 Replay 0:50 Nocturne

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

Pentru acordarea gratuitãþilor reprezentândenergie termicã ºi diferenþã preþ la energieelectricã, pensionarii din sistemul minier careau beneficiat de aceste drepturi sunt rugaþi sãse prezinte, pânã în data de 06.04.2012, lasucursalele unde ºi-au desfãºurat activitatea, cuun dosar care sã cuprindã urmãtoarele acte înoriginal:

PENSIONARI: ultimul cupon de pensie,buletine/carte de identitate soþ, soþie, contractlocuinþã, decizie pensie, certificat cãsãtorie,carte de muncã.

URMAª AL PENSIONARULUI: ultimulcupon de pensie, buletine/carte de identitatesoþ, soþie(dupã caz), contract locuinþã, deciziepensie urmaº, certificat cãsãtorie, certificatdeces, carte de muncã.

În cazuri exceptionale se vor mai prezenta ºicertificat naºtere copil, buletin copil, certificatde handicap copil, etc.

Pentru desfãºurarea în bune condiþii a aces-tei acþiuni, pensionarii se vor prezenta la sub-unitãþi astfel:

în sãptãmâna 26-30.03.2012 persoanele alcãror nume începe cu litera A pânã la literaM;

în sãptâmãna 2-6.04.2012 persoanele alcãror nume începe cu litera N pânã la litera Z.

Spitalul municipal Lupeni, cu sediul în localitateaLupeni, str. Pãdurarilor, nr.2, judeþul Hunedoara, anunþãdepunerea solicitãrii pentru eliberarea autorizaþiei demediu pentru obiectivul Spitalul Municipal Lupeni, str.Pãdurarilor, nr.2, jud. Hunedoara.

Informaþii se pot obþine la sediul APM Hunedoara,din Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25, de luni pânã vineri(orele 8-16).

Eventualele sesizãri ºi reclamaþii pot fi depuse în ter-men de 10 zile lucrãtoare de la data publicãrii anunþului.

ANUNÞ PUBLIC

ANUNÞ

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 martie 2012 Politicã 3

U NPR nu estedecât un par-

tid de trãdãtori,oportuniºti ºi profi-tori, care nu îºiurmãresc decât propriul interes, nu au niciun fel descrupule, iar pentrua le fi bine sunt înstare sã calce ºipeste cadavre.

Toþi membrii UNPR,cu Gabriel Oprea înfrunte, sunt trãdãtori, uniichiar cu grade ºi caresunt penibili când vorbescde interesului naþional.Tocmai trãdãtorii sã levorbeascã românilor deinteresul naþional...Curat, murdar, moncher!Dar, defapt, UNPR nueste, nu-i aºa?, decât untrist PSD reºapat!

UNPR, crede fostulpreºedinte Ion Iliescu, vaavea soarta defuncteiAlianþe pentru România,desprinsã în 1997 dinfostul PDSR, aflat la vre-

mea aceea tot înOpoziþie, ºi va dispãreade pe scena politicã pen-tru cã este formatã dintrãdãtori, oportuniºti, dinniºte indivizi lipsiþi de verticalitate ºi care în faþaelectoratului nu vor avea

ºanse. Dar, sã revenim pe

plan local. MirciaMuntean, a pornit deja cumita electoralã. Gestul luiMircia Muntean esteexplicabil având în vederepartidul pe care îl repre-

zintã, alTRÃDÃTORILOR, undeimoralitatea, ori legali-tatea înseamnã de faptminciunã, corupþie, jaf.Acest “bufon al regelui”,s-a gândit sã îi cumperepe “amãrâþii” din ValeaJiului cu... ciocolatã ieftinã ºi de proastã cali-tate! Mircicã are probabilimpresia cã noi, cei dinValea Jiului, suntem niºtemilogi, niºte sãrãntoci, ºicã nu avem un leu sã necumpãrãm o ciocolatã.

ªi, ca sã le stea oame-nilor ciocolata în gât,Mircia Muntean a începutsã le promitã cã le asfal-teazã el drumul dintre

Petroºani ºi Uricani, oriPetroºani - Deva. Adicã,“bufonul” Mircicã, dacãajunge preºedinte deConsiliu Judeþean, asfal-teazã ºi drumurile judeþene.Eºti un mare MINCINOS!

Bufonule, vezi cã înValea Jiului þi-ai începutcampania electoralã custângul!

În altã ordine de idei,nu ºtiu cum or sã se simtãlocuitorii din Deva când orsã audã cã, în Valea Jiului,Mircia Muntean le-a spusoamenilor cã pe el nu îlmai intereseazã Deva, cãacolo deja ar curge lapteºi miere, cã devenii au “ ditãtii” ºi cã, pentru el,

Valea Jiului e prioritateanumãrul unu.... ªi încãnici nu a început oficial ºilegal campania electoralã!

Noi, cei de la CronicaVãii Jiului îi avertizãm petoþi politicienii, indiferentde partidul pe care-lreprezintã, cã vom fi cuochii pe ei ºi nu vommenaja nicio abatere sauderapaj, cu atât mai multcu cât se încalcã ºi legea.

Nu în cele din urmã,solicitãm public organelorde poliþie sã facã verificãrile legale ºi sãaplice sancþiunile derigoare pentru încãlcarealegii electorale.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

P rimarul Devei, MirciaMuntean – candidatul

Miºcãrii Populare (PDL +UNPR) la ConsiliulJudeþean – a furat startulcampaniei electorale, fãrãnicio teamã… legislativã.

Pentru cã în zona Devei estearhicunoscut, Muntean a profitat devremea frumoasã de afarã ºi a ple-cat, sâmbãtã, în turneu electoral înValea Jiului, pe care a strãbãtut-ode la Vest la Est, împreunã cu oserie de membri ai UNPR.

Iar ca prezenþa lui sã nu treacãneobservatã, maºinile din coloanãau purtat în geamuri fotografia viz-ibilã a edilului devean, iar susþinã-torii lui au împãrþit trecãtorilor cio-colatã „din partea primarului Devei,Mircia Muntean”, spre nedumerireatotalã a beneficiarilor.

Iar ca tacâmul sã fie complet,candidatul UNPR & PDL la

Consiliul Judeþean nu s-a sfiit sãrecunoascã faptul cã a venit în zonãdupã voturile oamenilor, chiar dacãmai este mult pânã la startul oficialºi legal al campaniei electorale pen-tru localele din 10 iunie.

„Am venit aici la Drumul Cruciiºi la toate sãrbãtorileimportante. La sãrbã-torile din Deva am pusautobuze gratis pentrucei din Valea Jiului,am dat la oameni stric-tul necesar, am premi-at copiii la concursurilede schi, iar acum amvenit sã le cer votul ºisã le spun cã eu voi fiun preºedinte (nr: deConsiliul Judeþean)mai bun. Nu e posibilca dupã 9 ani de

preºedenþie la Consiliul Judeþean sãnu asfaltezi drumul Petroºani,Uricani ºi sã vezi sate între Bãtrânaºi Feredei, unde mai stau 16oameni, asfaltate de “ginericã” ºimai cine ºtie el preºedintele actualal CJ Hunedoara.

Nu a început campania, dar cândanul trecut am venit ºi i-am ajutatpe oameni, a întrebat cineva decampanie? Nu! Eu am venit ºiacum cu aceeaºi inimã deschisã”, adeclarat Muntean. ªi ce vor primi,la schimb, localnicii din ValeaJiului? Exact ce promite toatãlumea în campania electoralã: dru-muri asfaltate, de la Petroºani laUricani, chiar dacã unele porþiunisunt în administrarea consiliilorlocale, iar altele în administrareaCNADRN. Chestionat în privinþafaptului cã a început, cam prearepede, campania electoralã, MirciaMuntean a încercat sã o dea laîntors: „Nu a început, eu nu discutde campanie”. În schimb, se parecã ºi-a gãsit un nou slogan, de careeste foarte mândru: „Porumbulcreºte dacã aude sapa”!

Pe tot parcurusul vizitei sale înValea Jiului, Mircia Muntean aîmpãrþit ciocolatã cu cremã deviºine trecãtorilor ºi a dat mâna cuoamenii miraþi sã constate cã deja aînceput campania electoralã. “Nuºtiu ce se întâmplã, dar am primit ociocolatã de la primarul din Deva.Poate a început deja campaniaelectoralã”, spuneau oamenii dinPetroºani.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

ILEGAL Mircia Muntean, “bufonul” partidului de trãdãtori ºi-a început campania electoralã

Mircia Muntean îºi „asfalteazã” cu ciocolatãdrumul spre Consiliul Judeþean

Înscrieri masive în PP-DD, la PetroºaniP este 100 de persoane s-au înscris sâmbãtã

în Partidul Poporului-Dan Diaconescu, încadrul unei manifestãri publice, prima de cândnoul preºedinte, Haralambie Vochiþoiu a preluat conducerea organizaþiei judeþene.

Toþi cei care au devenit membri ai PP-DD au fostprezenþi ºi au semnat adeziunile de intrare în partid.

“Astãzi (nr: sâmbãtã) avem prima întâlnire publicãºi este momentul zero. De acum înainte trebuie sãfacem tot ce putem ca sã câºtigãm alegerile. Avemmisiunea sã câºtigãm alegerile, sã salvãm România.Suntem deciºi sã câºtigãm alegerile în toate local-itãþile din Valea Jiului. Eu sunt candidatul partiduluila preºedinþia Consiliului Judeþean ºi cred cã vomface o figurã frumoasã. Nu suntem ruda sãracã depe scena politicã a judeþului Hunedoara ºi o sã neprezentãm în campanie cel puþin la fel de bine ca ºicelelalte partide politice”, a declarat HaralambieVochiþoiu.

Preºedintele PP-DD, Haralambie Vochiþoiu a þinutsã le transmitã noilor membri cã vor avea o misiunefoarte grea în perioada imediat urmãtoare ºi cãînainte de a cere de la partid ceva trebuie, fiecare înparte, sã se gândeascã ce poate da acestui partid.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Luni, 26 martie 201244 Social

Z eci de copii caretrãiesc în

blocurile de locuinþesociale din ColoniaPetroºani riscã înfiecare zi sã moarãînecaþi în dejecþii.Administraþia localãcautã soluþii, pentrucã blocul este în pro-prietatea primãriei.

Copiii oamenilor deaici riscã oricând sã

moarã înecaþi în apa carea refulat din canalizareablocului.

Adânciturile sunt plineochi cu apã ºi dupã ce auajuns în jurul blocului,copiii îºi riscã pur ºi sim-plu vieþile. Ultimul caz aavut loc acum douã zile ºidoar o minune a fãcut caun copil de numai 3 ani

sã scape cu viaþã.„Acum douã zile am

scãpat de la înec uncopil. Era în apropiere ºis-a urcat pe o bucatã deplastic care plutea pecanal. Am þipat ºi a sãritun copil mai mare ºi l-ascos cã altfel murea”,spune o femeie de aici.“Copilul meu a cãzut

acum câteva zile înauntru.Norocul lui a fost cã aalunecat ºi cu un picior arãmas afarã ºi l-a prinsrepede unul mai mare ºil-a tras afarã. Acum s-aîncãlzit ºi toþi ies la joacãafarã, nu avem ce face,decât sã ne uitãm sã nuajungã aici”, spune o altãmãmicã.

În zonã sunt zeci decopii, pentru cã fiecarefamilie are cel puþin 3micuþi. Cât e ziua de lungãei stau în jurul blocului ºise joacã afarã, iar acum cãs-a încãlzit pãrinþii lor auintrat în panicã. Ei aucerut sprijin primãriei pen-tru cã se tem pentru copiiilor. „Nu am ºtiut de exis-

tenþa acestor canale nea-coperite. Vom lua legãturacu cei de la Societate ApaServ ºi vom vedea cemãsuri trebuie luate ca sãevitãm accidentelenedorite”, spune NicuTaºcã, purtãtor de cuvântal Primãriei Petroºani.

Oamenii care locuiescîn acest loc sunt foartesãraci ºi îºi duc existenþade pe o zi pe alta din aju-torul social.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Zeci de copii de la periferia Petroºaniuluiriscã sã se înece în dejecþii

F osta garnizoanã mili-tarã din Petroºani stã

sã se prãbuºeascã. Hoþii defier vechi au sãpat în pereþiºi au scos fierul din beton,iar autoritãþile locale aveauîn plan transformarea imo-bilului în locuinþe sociale.Acum, însã, totul e o ruinã.

De aici s-a furat bucatã cubucatã fiecare perete careconþinea beton, iar acum struc-tura ºubrezitã de la temelie stãsã cadã. În tot acest timp, înclãdire intrã oameni care încãsparg pereþii pentru o bucãþicãde fier ºi îºi riscã viaþa. „Vinoameni ºi sapã dupã fier, iar noine pãzim copiii sã nu ajungã

înãuntru cã oricând se poateprãbuºi peste ei”, spun oameniicare locuiesc în apropiere.

Administraþia localã, careavea în plan sã reconstruiascãclãdirea spune acum cã nu aavut bani sã plãteascã pazã. Iarjandarmii, care privesc de pestegard nu fac nimic, tocmai fiind-cã nu au contract de pazã alobiectivului. „Blocul acela a fostprins pentru reabilitare ºi trans-formare în locuinþe sociale.Proiectul a fost depus laMinisterul Dezvoltãrii Regionaleºi Turismului, dar, din pãcate,pânã în acest moment nu avemdate cã acest lucru se va întâm-pla. În ce priveºte paza, esteimposibil pentru primãrie sã

punã acolo oameni, întrucâtnumãrul poliþiºtilor locali esteinsuficient”, spune Nicu Taºcã,purtãtor de cuvânt la PrimãriaPetroºani.

Situaþia nu este singularã, cimai multe clãdiri stau sã seprãbuºeascã sau chiar s-auprãbuºit, dupã ce hoþii de fierau sãpat în pereþi. Numai întoamna trecutã,un bãrbat a fostprins pe jumãtate sub un peretede câteva tone ºi a scãpat caprin minune cu viaþã. Cu toateacestea nimeni nu demoleazã ºinimeni nu investeºte în recon-strucþia acestor imobile.

Diana Diana MITRACHEMITRACHECCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Bloc gata sã se prãbuºeascã

A început „DOSARIADA”

gratuitãþilorC ei aproape 16.000 de pensionari

minieri din Valea Jiului au începutsã depunã dosarele cu actele solicitatepentru reprimirea gratuitãþilor.

Dosarele care trebuie sã conþinã decizia depensionare, ultimul cupon de pensie, copiidupã buletine, certificat de cãsãtorie, contrac-

tul locuinþei, cartea de muncã sau facturile dela Enel, pot fi depuse la unitãþile miniere de lacare omul a ieºit la pensie. „De sãptãmânatrecutã cei 15.620 de pensionari minieri ºiurmaºii celor care au lucrat în cadrul CNH îºipot depune dosarele cu actele cerute pentrureobþinerea gratuitãþilor la energie electricã ºicãrbune. În ceea ce priveºte facturile de laEnel, pentru cã mulþi le-au aruncat, pot solicitade la distribuitorul de energie electricã sã lefacã o serie de copii”, a declarat IonHortopan, preºedinte LSPMVJ Petroºani.

Foºtii mineri au dreptul la 3.000 de KW(plãtiþi cu preþ redus) ºi la 3 bonuri de cãrbune(a câte 700.000 de lei vechi), pe an.

MirMircea cea NISTORNISTOR

BERD vrea sãdescâlceascã

iþele deponeului

ecologicO comisie de la Banca

Europeanã pentrureconstrucþie ºi Dezvoltareeste aºteptatã în judeþulHunedoara pentru a descâlciiþele deponeului ecologic.

Asta dupã ce firma angajatã deMinisterul mediului nu a reuºit sã-iconvingã nici pe sãtenii din Grid,de lângã Boºorod, cum nu a pututnici la Petrila, de beneficiileamplasãrii gropii ecologice degunoi în imediata vecinãtate acaselor lor.

90 de miliarde de lei, fãrã TVA.Atât a încasat pe contractul deasistenþã, conform informaþiilornoastre, firma de consultanþã anga-jatã de Ministerul Mediului pentru agãsi viitorul amplasament aldeponeului ecologic de gunoi aljudeþului Hunedoara. Asta în timpce judeþul riscã sã piardã finanþareanerambursabilã de 70 de milioanede euro, tocmai pentru cã încã nuputem vorbi despre acel amplasa-ment. Altfel spus, banii au intratdegeaba în conturile respectiveisocietãþi. Iniþial se vorbea despredouã deponee ecologice, unul peValea Jiului, iar celãlalt pe ValeaMureºului, dar consilierii PSD dinPetrila – unde urma sã fie amena-jatã noua groapã de gunoi, au fostde neînduplecat când a fost vorbasã punã terenul la dispoziþie. Aºa

cã s-a mers pe ideea unui singurdeponeu, la Boºorod, dar aici aintervenit opoziþia celor din Grid,de lângã Cãlan. Ei spun cã groapade gunoi, fie ea ºi ecologicã, se vaconstrui sub nasul lor ºi nu sunt deacord în ruptul capului, deºi auavut mai multe runde de discuþiipurtate de reprezentanþii firmei deconsultanþã, ai Agenþiei deProtecþie a Mediului Huendoara ºiai Consiliului Judeþean, în calitatede beneficiar final al investiþiei. „Ar fi trebuit sã se stabileascã maimulte amplasamente, iar la final sãse aleagã varianta optimã, variantacea mai puþin contestatã dintretoate”, a explicat directorul APMHunedoara,GeorgetaBarabaº,modalitateanormalã delucru pe caretrebuia sãmeargã firmade consultanþãangajatã deMinisterulMediului. Înschimb, aceºtias-au cram-ponat luni înºir de amplasa-mentul de la

Boºorod, chiar dacã pentru acestaexistã ºi mai multe acþiuni juridice.

ªi cum riscãm sã pierdemfinanþarea, la începutul lunii aprilieeste aºteptatã o comisie BERDcare sã descâlceascã iþele afaceriitotal pãguboase pentru judeþulHunedoara, care riscã sã rãmânãfãrã finanþare. Asta înseamnã cos-turi sufocante pentru administraþiilepublice locale pentru închidere ºiecologizarea gropilor de gunoiexistente ºi taxe suplimentare pen-tru transportul ºi depozitareadeºeurilor menajere în judeþeleunde deponeele ecologice au pututfi amenajate fãrã astfel de piedici.


A venit primãvara ºi de mai bine de o sãp-tãmânã ne-am schimbat ºi garderoba.

Trecerea de la hainele groase de iarnã la cele mai sub-þiri de primãvarã impune ca în fiecare an, cei mai mulþidintre noi sã facem o rearanjare a dulapului ºi mai ales oreînoire pe ici pe acolo, dupã cum ne permite buzunarul.Cei mai mulþi oameni din Valea Jiului, însã, nu-ºi permitsã facã asta pe bani mulþi, ci au noroc cu magazinele dehaine second-hand, care în ultimii ani au rãsãrit aproapepe fiecare stradã, ca ciupercile dupã ploaie.

Astfel, chiar pe bulevardele principale, este imposibilsã nu dai de cel puþin douã magazine de acest fel, încare mai mereu sunt clienþi. În unele zile, în faþa acestorasunt chiar cozi, mai ales când se primeºte marfã nouãsau invers, când este lichidare de stoc, iar totul se vindecu 1, 2 sau 3 lei, cel mult. “ Am avut marfã nouã laînceputul sãptãmânii, iar în primele douã zile totul s-avândut la preþ întreg. Dupã aceea am început treptatreducerile. Mai întâi cu 50 %, iar dupã alte douã zile amdat totul la 3 lei bucata” , a spus vânzãtoarea unui magazin de profil.

În ultimii ani, oamenii cumpãrã tot mai mult produsela mâna a doua ºi nu doar haine. La aceste magazine sepot gãsi ºi alte lucruri pentru casã, cum ar fi covoare,perdele, draperii, etc. Când vine vorba de haine, însã,surprinzãtor sau nu, dar tinerii sunt cei care vin cel maides aici, mai ales cã deja ºtiu zilele când se primeºtemarfã. “Îmi cumpãr multe haine de aici, pentru cã suntmai de calitate decât dacã le-aº lua dintr-un magazin cuhaine noi. Preþurile la început, recunosc, sunt mai mari,adicã pe o pereche de jeansi dai ºi 30 de lei, dar meritã”, a declarat o clientã.

Însã, zilnic, pragul acestor magazine este cãlcat deoameni de toate vârstele, care cautã mãcar un chilipirpentru casã. De cele mai multe ori au noroc., “ Amvenit sã-mi cumpãr niºte perdele ºi am gãsit unele chiarfrumoase. Îmi place cã sunt din material rezistent ºi suntieftine faþã de ce gãsesc în magazinele cu perdele noi.Am aºteptat reducerile pentru cã banii sunt tot mai puþini, iar cheltuielile tot mai multe ”, ne-a declarat o altã clientã.

Magazinele second hand au început sã aparã în ValeaJiului la mijlocul anilor 90. Mai timid la început, aceastãafacere, dupã nici zece ani a înflorit, astfel cã acum nudoar cã este profitabilã, dar magazinele de acest fel suntcele mai vizitate de clienþi în ultimi ani.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 martie 2012 Actualitate 5

L a începutul lunii aprilie, la

Lupeni va începe reamenajareaoraºului. Astaînseamnã cã întreagaurbe va trece printr-un liftingfacial, care dura unan, doi, însã la final,rezultatul va fi unulconform aºteptãrilor.

Odatã cu startullucrãrilor la PalatulCultural Minerul, aici seva începe ºi proiectulprivind dezvoltarea infra-

structurii ce cuprindereabilitarea totalã a 13strãzi din localitate, inclu-siv a ºoselei de centurã,plus douã poduri, podulce merge spre MinaLupeni ºi podul ce faceintrarea spre stradaTusului.

“Valoarea totalã aproiectului este de 300 demiliarde de lei vechi, iarîntr-un an de zile cred cãva fi totul gata, pentru cãse doreºte sã se înceapãpe mai multe strãzi odatã.Licitaþia s-a terminat,totul este în regulã, iarpânã acum s-a aºteptat sã

se îndrepte vremea, pentru a nu îngreuna cir-culaþia rutierã ºi pieton-alã”, ne-a declarat GabrielLungu, city managerulMunicipiului Lupeni.

Tot conform reprezen-tanþilor administraþieilocale, aceºti bani vin dinfonduri europene.

În aceastã perioadã semai demareazã o serie delucrãri, cum ar fi cele desupraveghere video. LaLupeni urmeazã sã semonteze 41 de camerevideo pe strãzi ºi în inter-secþii, care vor costa înjur de 7 miliarde de lei

vechi. De asemenea, în scurt

timp, aici va începereabilitarea, modernizareaºi dotarea ambulatoriului.

S-a dat OK-ul pentrucontractul de finanþare,iar acum edilii aºteaptã sãsemneze contractul în valoare de 200 de mil-iarde de lei vechi. Acestproiect, în afarã de mo-dernizarea clãdirii în sine,prevede ºi achiziþionareade medicamente plus untomograf computerizat,un aparat dupã ultimelestandarde.

Luiza ANDRONACHE

Primãvara schimbãrilor la Lupeni Românii poartãhaine second -hand

A stãzi, cardiacii riscãinfarctul, iar depresivii

au tendinþe de suicid înurmãtoarele douã sãptãmâni.

Trecerea la ora de varã a bulversatºi ceasul bilologic al unora, schimbarecare se suprapune peste astenia deprimãvarã când organismul este destulde afectat dupã o iarnã grea.Specialiºtii spun cã o parte bunã apopulaþiei resimt acut aceastã trecere.

Conform studiilor, schimbarea oreicreºte riscul de infarct miocardic.Acest risc a crescut cu 5-10 la sutã înurmãtoarerle trei zile dupã trecerea laora de varã ºi timp de o zi dupã tre-cerea la ora de iarnã. Explicaþia esteefectul deprivãrii de somn asuprasãnãtãþii cardivasculare, iar riscul deinfarct este mai mare astãzi, luni,durata somnului fiind mai micã.

Majoritatea persoanelor seadapteazã uºor la modificarea orei,însã nu toþi au un ceas biologic rapidadaptabil.

Alãturi de cardiaci ºi cei ce suferã de depre-sie sunt vulnerabili de a li se agrava boala înprimele zile dupã schimbarea orei. Studiile auarãtat creºterea gradului de suicid în primelesãptãmâni dupã trecerea la ora de varã. Alteefecte negative ale acestei schimbãri suntscãderea puterii de muncã, tulburãri de conce-trare, memorie ºi somn.

„Dincolo de faptul cã persoanele careobiºnuiesc sã adoarmã la ore tîrzii se vor treziextrem de obosite în aceastã perioadã, devenimmai irascibili, mai nervoºi ºi apare ºi astenia deprimãvarã. Persoanele care au un stil de viaþãechilibrat pot trece destul de uºor peste aceastãmodificare a fusului orar, comparativ cu per-soanele care sunt adepte ale unui stil sedentarºi dezechilibrat din punct de vedere alimentar,acestea fiind ºi predispuse la depresii.

Din cauza simptomelor de obosealã accentu-atã, anxietate, insomnie, cefalee, palpitaþii,lipsã de interes pentru activitãþile de zi cu zi,creºtere sau scãdere în greutate, lipsa concen-trãrii, astenia poate fi confundatã cu afecþiuni

mai grave. Nu trebuiesã uitãm cã primã-vara este anotimpultranziþiei bioritmului,cînd organismul îºiaccelereazã proceselede detoxifiere pentrua face faþã unui nouciclu biologic.

Este ideal sã con-sumãm în aceastã perioadã peºte, în specialpãstrãv sau ton, carne de miel ºi de iepure. Sîntsingurele surse de proteinã animalã recoman-date în aceastã perioadã. Pentru a pãcãli, într-ooarecare mãsurã, schimbarea orei, am reco-mandat sã adormim cu o orã mai devreme ºi sãne trezim mai devreme. De asemenea, sunt efi-ciente ºi suplimentele pe bazã de vitamine sauminerale, iar hidratarea are ºi ea un rol foarteimportant în reglarea bioritmului. Ceea ce tre-buie sã þineþi cont este faptul cã, de regulã,organismul are nevoie de cincisprezece zilepentru a se acomoda cu trecerea de la orarul

de iarnã la cel de varã“ - a declaratmedic psiholog Carmen VioletaPopa.

Toate aceste cauze au determinatþãri din lume sã renunþe la acesteaceste schimbãri ale orei de iarnã-varã, iar altele nici sã nu apliceacest program, principala cauzãinvocatã fiind faptul cã mai mult sepierde decât se câºtigã economic ºisocial, dar mai ales se bulverseazãpopulaþia fãrã vreun motiv care sãmerite.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

P rimesc bonuri decãrbune degeaba,

pentru cã nu au ce facecu ele. Singura lorºansã este sã încalcenormele în vigoare ºisã le vândã, deºi ºtiucã ar dacã sunt prinºiar putea sã suporterigorile legii.

Pensionarii minieri dinPetrila, Uricani ºi o bunãparte din Lupeni primescdegeaba bonurile de cãr-bune primite de la CNH.

Conform normelorlegale, pensionarii dindomeniul minier beneficiazãde o cotã de 3.000 de KWanual ºi câte 3 bonuri decãrbune, în valoare de 800de lei/ bon, care pot fifolosite atât pentru achizi-þionarea de huilã, dacã staula casã, cât ºi pentru platafacturilor cãtre societãþilede termoficare. La Petrila ºiLa Uricani, însã, precum ºiîn mare parte la Lupeni,

pensionarii minieri benefici-azã degeaba de aceste faci-litãþi, dacã nu locuiesc lacasã. Astfel, la Petrila ºi laUricani societãþile de ter-moficare sau centralele ter-mice de cartier s-au desfi-inþat de ani de zile.

La Uricani, spune pri-marul Dãnuþ Buhãescu,societatea de termoficareeste istorie din 2006, cânds-a închis, iar acum oameniise încãlzesc cum pot, mulþicu gaz sau energie elec-tricã. Nici la Petrila nu maifuncþioneazã centralele ter-mice de cartier pe bazã decãrbune, prea poluante ºideloc rentabile.

Dorin Curtean, city –managerul de la Petrila,spune cã cei de la blocuriau, în marea majoritate acazurilor, centrale proprii,pe bazã de gaz. Dar cubonurile de cãrbune nu potfi folosite pentru plata fac-turilor cãtre Eon, foºtiimineri au ajuns sã încalcelegea cu bunã ºtiinþã. Îºi

vând bonurile primitede al unitãþile miniereunde au lucrat, cupreþuri mai mici decâtcele reale, aºa încât sãacopere impozitul pecare sunt nevoiþi sã-lplãteascã, dar ºi oparte a facturilor la gazori energie electricã.„Încercãm ca acestegratuitãþi de la încãlziresã fie transferate cãtresocietatea de gaz, orila energie electricã. Sãvedem cum putem sãface acest lucru”, aprecizat Ion Hortopan,preºedintele LigiiPensionarilor Minieridin Valea Jiului.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 martie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Denis la salonulde primãvarã

Pe simezele galeriei Casei de Culturã a Studenþilor dinPetroºani, în cadrul Salonului de Primãvarã, sunt expuse ºi maimulte lucrãri ale colegului nostru, micul Michelangelo - DenisRus.

Vizitatorii expoziþiei au, ºi cu aceastã ocazie, plãcerea sã facãcunoºtinþã cu operele lui Denis, un copil de 10 ani. Denis Russe aflã la cea de-a treia expoziþie ºi promite cã nu se va opriaici.

COLÞUL LUI DENIS

Ora de varã - risc de infarct ºi sinucideri

S ingurul „cerºetor”cu autorizaþie din

Petroºani, sau „liberprofesionist” cum îiplace sã-ºi spunã, estesupãrat nevoie mare peindienii care au venit înPetroºani imediat cumvremea a început sã seîncãlzeascã.

Jan Drosu, un bãrbat dinPetrila care cântã, zi de zi, laacordeon pe strãzile dinPetroºani ca sã îºi întreþinãfamilia, e supãrat tare dincauza celor care îi fac con-curenþã, adicã pe amerindieniicare s-au instalat în faþa maga-zinului Jiul din Petroºani. Întimp ce Jan Drosu cântã „larece”,

indienii, cum sunt numiþiaceºtia în sens

generic, au staþie,aºa cã acoperã

melodiiletrubaduruluilocal. „Nu ecorect aºa.Sã cânte ºi eifãrã staþie,dacã pot,dacã sunt înstare. Normal

cã sunt

supãrat. ªi apoi, la nunþi, labotezuri, oamenii vor sã ascultemelodii de-ale noastre,româneºti, nu astea din….sãl-bãticie, ale indienilor”, spunebãrbatul, în vârstã de 40 deani. De fapt, omul se sperie cãrãmâne ºi fãrã puþinii bãnuþipe care îi strânge zilnic în cutiade carton pusã pe trotuar, încare fiecare trecãtor pune câtpoate sau cât îl lasã inima.

În urmã cu câþiva ani, bãr-batul ºi-a scos autorizaþie de

liber profesionist pentru aputea cânta pe strãzi, ca nucumva sã se creadã cãcerºeºte. Ideea i-a venit dupãce a afost luat la puricat deautoritãþi când a apãrut pestrãzile din Petroºani cuacordeonul în braþe, iar acumcântã fãrã teama cã va fiamendat. Într-o zi de muncãobþine aproximativ 10 lei, banicu care cumpãrã mâncarecopiilor.


Cerºetorul cu licenþã, supãrat pe concurenþa neloialã a indienilor

A u stat în grevã, iaracum iau prime de

paºti. Minerii din ValeaJiului vor primi tichetecadou în luna aprilie.

Angajaþii Companiei Naþionale aHuilei din Petroºani primesc bani

în plus de Paºti, sub forma unortichete valorice în funcþie de loculîn care îºi desfãºoarã activitatea.

Astfel, cei care lucreazã în sub-teran iau tichete cadou în valoarede 400 de lei, iar cei de lasuprafaþã în valoare de 250 de lei.

Responsabilii din CompaniaHuilei spun cã adaosul

salarial de Paºte este prevãzut înContractul Colectiv de Muncã al minerilor ºi vine dupã ceminerii au reuºit, în urma grevei de la începutul lunii martie, cândau primit alte tichete-cadou.

Pentru luna februarie, minerii au primit tot tichete-cadou in valoare de 300 de lei, iar din

luna martie, de cate 200 de lei,pânã în luna iunie.

În luna iunie se asteaptãdivizarea CNH în cele douã societãþi: mine viabile ºi mine neviabile, iar atuncibugetele vor fi altele.


Prime pentru minerii Vãii Jiului

Îºi vând bonurile de cãrbune,ca sã aibã cãldurã ºi apã

caldã în case

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 martie 2012 Actualitate 98 Culturã

”Dacã ne dau ei banii,sau ne scutesc de

impozite vreun an, pentru a putea faceîmbunãtãþirile care lecer, poate reuºim. Dar nucred cã legea asta poatefi aplicatã curând. Astaînseamnã sã defiinþezitaximetriºtii”- GhergheI., taximetrist autorizat,staþia Petroºani Nord.

În aceastã sãptãmânã,urmeazã sã fie supusã dezbateriiParlamentului noua lege ataximetriei, lege care a suscitatmulte nemulþumiri în rândulfirmelor de taxi, ce vor fi nevoitesã scoatã mulþi bani pentrudotarea maºinilor.

Fiecare taximetru urmeazã sãfie dotat cu un buton de panicã,buton care sã fie conectat direct

la 112 ºi la dispeceratul firmei,ºi un geam securizat care sãdespartã ºoferul de clienþi, interi-orul trebuie sã fie unul multîmbunãtãþit ºi foarte curat, caresã confere clienþilor confort, iarºoferii vor trebui sã fie îmbracaþicorespunzãtor, fãrã tricouri, pan-taloni scurþi sau ºlapi. Dacã vorderanja clienþii intervenind îndiscuþii, sau vor fuma în maºinã,aceºtia pot fi reclamaþi ºi pot fisancþionaþi pânã la scoaterea dincircuit. Avizul psihologic va fiobligatoriu pentru taximetriºti,potrivit proiectului legislativ carevizeazã creºterea siguranþei înactivitatea de taximetrie.

Cum în Valea Jiuluitaximetriºtii funcþioneazã la limi-ta subzistenþei, aceastã lege îi vascoate din circuit pe mulþitaximetriºti. Conform unora din-tre aceºtia legea este bunã, darpentru a fi aplicatã au nevoie decirca 5.000 de euro pentru a-ºi

dota maºina confirm acestei legi.”Dacã ne dau ei banii, sau nescutesc de impozite vreun anpentru a putea face îmbunãtãþi-rile pe care le cer, poate reuºim.Dar nu cred cã legea asta poatefi aplicatã curând. Asta înseam-nã sã defiinþezi taximetriºtii. ªifirmele mari de taxi vor da fali-ment, cã vã daþi seama câtemaºini au aia ºi câþi bani le tre-buie pentru a le dota cum spunelegea. Cel puþin 5.000 de eurode maºinã. Nu ºtiu ce sã zic, darnu acum trebuie asta, când noi,ºoferii, abia de ne scoatempâinea. Cu respectul clientuluiau dreptate, cã unii nu suntchiar cum trebuie” – a declaratGheorghe I., taximetrist auto-rizat, care a fost susþinut îndeclaraþii de colegii sãi din staþiade taxi din Petroºani Nord.

Taximetriºtii se tem cã dacãse aplicã noua lege în vremurileastea grele când oamenii sunt

sãraci, va dispãrea o activitatenecesarã populaþiei ºi în loc sãdevenim o þarã civilizatã, aºacum vor cei de la putere, vomdeveni o þarã bananierã, fãrãservicii de acest gen.

Ca urmare, AsociaþiaProfesionalã a Transportatorilor

în Regim de Taxi ºi Închiriere(APTRTI) ºi FederaþiaOperatorilor Români deTransport (FORT) au anunþat cãvor protesta pe 27, 28 ºi 29martie împotriva acestui proiectde lege din domeniul taximetriei.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

C um la munte colþulierbii dã mai

târziu, oile sunt duse laºes pânã când iarba ebunã de pãºunat ºi lamunte. Desigur, locurilepentru transhumanþa deprimãvarã rãmâneauaceleaºi perioade lungide timp, zeci de ani:

Începutul transhumanþei deprimãvarã este marcat deBlagoveºtenia (Bunavestire, Ziuacucului) de la 25 martie, odatãcu cântatul cucului ºi cu sosireaprimelor berze, cu apariþia flu-turilor.

„Odatã cu sosirea cocostâr-cilor ºi cu apariþia fluturilor,ciopoare mari de o sutã-douã,chiar de trei sute de oi pleacã laþarã în zbieretul disperat almieilor ce nu-ºi regãsesc cuuºurinþã mamele în noulvãlmãºag. Turmele poposesc la

câmp, prin Gorj ºi zonaHunedoarei ºi a Iliei, ori altelechiar prin Banat. Aici elepãºuneazã pe izlazurile luate înarendã, fiindcã iarba creºte mairepede la deal ºi la câmpie. Lamunte fiind încã frig, perioadade vegetaþie începe mai târziu,

iar iarba de prin ogrãzi estepãstratã pentru vaci, care nupot fi duse departe degospodãrii de la începutulprimãverii.” - spune Ioan Lascu(Primãvara în satele de submunþi).

Indicaþii interesante privindtranshumanþa momârlanilorîntâlnim în atlasul etnograficîntocmit de colectivul condus deNicolae Dunãre: „Pãstoritul ºicreºterea vitelor a constituit oocupaþie strãveche a jienilor, caºi a strãmoºilor acestora dinÞara Haþegului. (s.n.) Din acestpunct de vedere, Valea Jiului seintegreazã în marele þinut pas-toral al Carpaþilor Meridionali,ºi anume dintre Banat ºi Olt.(…pãstoritul jienilor este multmai dezvoltat, în comparaþie cucelelalte zone etnografice hune-

dorene, în multe privinþeasemãnãtoare cu cel al poiena-rilor cu care strãbat adesea dru-muri de transhumanþã comune.R.Vuia).

Un interes deosebit (…) îlprezintã faptul cã unele colindepãcurãreºti dau indicaþii precisedespre transhumanþa oierilor deaici pânã la Dunãre ºi pânã laþãrmurile Mãrii Negre.

Noi înºine am întâlnit laIscroni, Livezeni, Jieþ ºi Cimpalocuitori care au însoþit turmelede oi pânã la Dunãre în Olteniasau în Muntenia ºi pânã laMarea Neagrã în Dobrogea, înintervalul dintre cele douãrãzboaie mondiale.

Cercetarea noastrã aîmbrãþiºat oieritul ºi creºtereavitelor din raza localitãþilorCâmpul lui Neag ºi Uricani, depe Jiul apusean ºi Cimpa

(Petrila) ºi Livezeni de pe Jiulrãsãritean, precum ºi cele dindouã sate din Þara Haþegului:Livadia de Câmp ºi Uric. (…)

Zonele în funcþie de care, laanumite anotimpuri, avea loccunoscuta miºcare a populaþieipastorale, se delimiteazã astfel:a) culmile înalte acoperite cubogatele pãºuni alpine, b) zonafânaþelor de pãdure (Jiulrãsãritean), c) zona fânaþelor desub pãduri ºi d) terenurile dincuprinsul satului. (…)

În afarã de miºcarea pendula-torie între sat ºi zonele pas-torale vecine, ciopoarele de oiregrupate dupã vãrat ºi dupãiernat trebuiau sã plece ºi pe la„þarã”, în Oltenia, mai rar înMuntenia, foarte des în Banatsau în pãrþile Devei, pe valeaMureºului. Pãstorii de aici ºispuneau cã „se duc…pe þãri,unde gãsesc iarbã pe urmabucatelor”.

„Dintre „drumurile oilor” înOltenia în cazul transhumanþeide primãvarã, cel mai obiºnuiteste urmãtorul: Livezeni (sud) –Surduc pe Valea Jiului –Bumbeºti – Corneºti – Ciaur –Buguhala – Tãlpãºeºti – Tepleºti– Teleºti ºi înapoi în sens inversspre Livezeni.” (Ioachim Lazãr,Ion-Pilu Tãmaº, Monografiacomunei Baru Mare).

Dupã întoarcerea oilor dintranshumanþa de primãvarã,odatã cu ducerea oilor lamunte, la pãºunat, are lor„mãsuratul oilor”.

Ioan Ioan DAN BÃLANDAN BÃLAN ºiºiElisabeta Elisabeta BOGÃBOGÃÞÞANAN

Transhumanþa de primãvarã

Vã las, munþilor, cu drag, Cã eu plec pe alt meleag ;Te las, stâna mea, cu dor Pân’la anul viitor !

Eu cobor cãtre câmpieUnde iarna întârzie,Nu vine aºa degrabãCum vine-n Parâng, la

Groapã.

ªi, cu lacrimi pe obraz,Eu îmi iau un „bun rãmas”ªi vã zic la toþi : „Cu bine,Pân’la vara care vine !”

x x x

Se duc, oile, se ducMai la vale, spre ulucªi se duc ºi se-ntorc iarãDoar la dalba primãvarã...

Rãmân stâni fãrã stãpâni,Strunguþe fãrã bãciþe ;Munþii-albesc de dorul lor,De dorul ciobanilor .

x x x

Foaie verde, flori mãrunte,Urc cu mândra sus, la

munte,

La oiþe bãlãioare,Sã mã-ntrec la mulgãtoare

ªi la caº de frãmântatªi la dulce sãrutat...Cã nu-i caºul prea de soiDe nu se frãmântã-n doi !

x x x

De-aº trãi pânã la varã,Sã mã urc la munte iarã,S-aud apa uzuindªi vântul prin brazi trecând,Sã miros la floriceleªi sã þuc mândrele mele,Sã-mi petrec ziua cu eleÎn desiº, printre nuiele !

x x x

Cucule, de ce nu cânþiSã rãsune vãi ºi munþi,Pânã stau codrii-nfrunziþiªi pasc oi lângã molizi ?

Cucule, peanã galbãnã,Eu mã culc, tu mã leagãnã...Cã-s cioban mândru-nvãþatSã mã culc tot legãnat !

Strigãturi / minciunide ciobãnie

Z iua de 22martie - Ziua

Mondialã a Apei,a fost marcatã deelevii ªcolii „I. G.Duca” Petroºaniprintr-o serie deactivitãþi menitesã ne aminteascãimportanþa aces-tei resurse natu-rale pe cât devitalã pe atât de

afectatã de noileschimbãri climatice.

Astfel, doamneleprofesoare de la clasaa II-a Step by Step,Marinescu Simona ºiStoica Anca, iniþia-toarele proiectului”Apa, sursã de viaþã”,desfãºurat în parteneri-at cu S.C. Apa ServValea Jiului S.A.Petroºani, au organizato expoziþie de lucrãri

artistice ale elevilor dela ciclul primar cu tema„Apa – folosim, nurisipim”, prin care ele-vii au atras atenþiaasupra importanþeieconomisirii apei.

O altã activitatedesfãºuratã de eleviiacestei clase a fost dis-tribuirea de fluturaºi cutema „Apa – izvor desãnãtate” locuitorilororaºului în scopul de a-i informa cu privire

la modalitãþi simple deeconomisire a apei.

În final, elevii au vizitat Staþia deEpurare a ApeiDãnuþoni din Iscroni,unde dl. director tehnicFlorin Donisã le-aexplicat întregul procesde curãþare a apelormenajere ºi reziduale ºiimportanþa acestui pro-ces pentru sãnãtateanaturii.

Noua lege a taximetriei va falimentaserviciile de gen din Valea Jiului

C ea de a 26-aediþie a pres-

tigiosului concursinterjudeþean dematematicã„Traian Lalescu”s-a desfãºurat laPetroºani, unde s-au întrecut câte20 de elevi dinpatru judeþe dinvestul þãrii.

Competiþia seadreseazã celor maibuni matematicieni dinfiecare judeþ, iar partici-panþii sunt mai alesolimpicii la matematicã.Lucrãrile celor 80 deelevi participanþi au fostevaluate de o comisieformatã din profesoriuniversitari de laPetroºani ºi Timiºoara,

specialiºti în matema-ticã, dar din comisie afãcut parte ºi primulelev care a câºtigatacest concurs în urmãcu 26 de ani.

„Este un concurs cutradiþie de nivel naþionalºi este foarte importantpentru noi toþi. Vreausã mulþumesc domnuluiprimar Tiberiu IacobRidzi pentru cã ne-asprijinit în organizareaacestui concurs, el esteþinut pentru a treia oarãîn Valea Jiului, dar ºiConsiliului Judeþeanpentru cã ne-a ajutatfinanciar. Acest concursnu are învingãtori ºiînvinºi, iar pentru aajunge aici sã con-curezi, este un lucruextraordinar”, adeclarat inspectorulgeneral al ISJ

Hunedoara, AlexandruLãutaru. La bunadesfãºurare a concursu-lui au contribuitPrimãria municipiuluiPetroºani ºi ConsiliulJudeþean Hunedoara.„Este o onoare pentruPetroºani sã fie gazdacelor mai buni elevi, iaraceºti copii pasionaþi dematematicã meritãapreciere. Este multmai uºor în ziua deastãzi pentru un elev sãgãseascã alte modalitãþifacile de a-ºi petrecetimpul liber, un exem-plu ar fi calculatorul.Tinerii aceºtia aleg cametodã de relaxarematematica ºi cred cãeste extraordinar”, aprecizat ºi primarul dinPetroºani, Tiberiu Iacob– Ridzi.


Ziua Mondialã a Apei marcatã de eleviiªcolii Generale „I. G. Duca” Petroºani

Cei mai buni matematicieni,s-au întrecut la Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 martie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

2 6 m a r t i e 2 0 1 2

Dorinþa ºi capacitatea de a te mani-festa în societate vor face ca popu-laritatea ta sã atingã un maxim înaceastã perioadã. Vei aveanenumãrate ocazii de a-þi face noiprieteni sau de a obþine susþinereanecesarã pentru punerea în practicãa proiectelor pe care le ai în vedere.

Starea ta generalã este bunã, dartotuºi, atenþie, cãci suprasolicitarea îþipoate crea probleme de sãnãtate pefond nervos. Activitãþile practice îþivor da posibilitatea sã te mai relaxeziîntr-o oarecare mãsurã, dar nici aicinu este cazul sã exagerezi. Încearcãsã-þi faci un program echilibrat.

Interesul pentru activitãþile sociale vafi peste nivelul obiºnuit în aceastã zi.Vei primi o invitaþie, cãreia ar fi binesã-i dai curs; nu de alta dar într-unastfel de context ai putea cunoaºtepe cineva care îþi va fi de un realfolos în viitorul apropiat. Unul dintreprieteni îþi va anunþa o realizare.

Eºti dornic sã ieºi în societate, iarocaziile nu se vor lãsa prea multaºteptate. Întâlnirea cu prietenii îþi vaface mare plãcere, cãci vei afla veºtidintre cele mai plãcute. N-ar fi exclusca cineva din anturajul apropiat sã îþifacã o promisiune, care sã însemnemult pentru tine în viitorul apropiat.

Entuziasmul tãu este la limita supe-rioarã, ceea ce te va aduce în centrulatenþiei anturajui. Astãzi eºti cevamai sensibil decât în mod obiºnuit ºiþi-ar prinde bine sã-þi pãstrezi câtevaore în compania partenerului desuflet. Ar fi de dorit sã nu consumi înmod excesiv cafea, alcool sau þigãri.

Comunicarea cu cei din jur îþi facemare plãcere. Aþi putea face câtevadrumuri în afara localitãþii, ocazie cucare vei cunoaºte o persoanã ce þi-arputea da sfaturi importante. Interesulpentru relaþia cu rudele mai îndepãr-tate va creºte simþitor în aceastãperioadã.

Din punct de vedere fizic veifuncþiona excelent. Vei fi dinamic, iarreacþiile rapide îþi vor permite sã tedescurci cu situaþii dintre cele maidiverse. Mintea ta produce idei exce-lente aºa cã, poþi sã te implici în totfelul de activitãþi intelectuale. Relaþiacu prietenii evolueazã.

Lucrurile îþi ies destul de greu, darasta ºi din cauza faptului cã eºti camobosit. Ar trebui sã dai dovadã de unplus de prudenþã, mai ales în dialogulcu pãrinþii sau superiorii ierarhici. Veifi tentat sã te implici în activitãþideosebite, care sã-þi satisfacã dorinþade nou.

Te vei simþi ceva mai relaxat decât înultimile zile, dar cum capacitatea dea-þi concentra energiile spre un sin-gur scop este destul de scãzutã, ar fibine sã nu te implici în activitãþideosebite. În familie vor avea locevenimente care îþi vor face plãcere,care îþi vor îmbunãtãþi starea de spirit.

Te aºteaptã o zi în care te vei vedeacu multã lume. Relaþia cu cei din jurva evolua excelent, ceea ce îþi vapermite sã te bucuri din plin deaceastã zi. Dacã þi se va propune sãfaci câþiva paºi pe jos, nu ai de ce sãrefuzi; va fi o bunã ocazie de a temai debarasa de surplusul de energie.

În aceastã perioadã vei avea posibili-tatea sã comunici cu persoane aflatepe alte meleaguri. Informaþiile pecare le vei primi de la ºi despre pri-eteni te vor ajuta sã priveºti viaþaîntr-un mod mai optimist. Va finevoie sã faci câteva drumuri larugãmintea prietenilor.

Pentru cãlãtoriile pe care le ai înplan, conjunctura astralã te va avan-taja în în mod special în aceastãperioadã. Vei putea pleca la drumsingur sau cu prietenii, pentru diver-tisment sau pur ºi simplu pentru a tevedea cu rudele. Oricum, nu vor lipsiocaziile de a îmbina plãcutul cu utilul.

H O R O S C O P

T iberiu Iacob Ridzi, pri-marul din Petroºani le

scrie locuitorilor dinPetroºani. În scrisoarea anu-alã, realizatã într-o graficãde excepþie, edilul capitaleiVãii Jiului le aratã în imagi-ni celor pe care îi reprezintã,care au fost investiþiilerealizare în ultimele luni.

Scrisoarea anualã a fost distribuitãîn acest week-end în cutiile poºtale alecelor care locuiesc în Petroºani. În 12pagini, realizate într-o graficã bunã,pehârtie de calitate ºi un fond verde–crud, în ton cu primãvara deafarã,Tiberiu Iacob Ridzi lise adreseazã celor l-auvotat cu: “Dragii mei”, ori“Dragi locuitori aimunicipiului Petroºani” ºile mulþumeºte pentru spri-jin ºi susþinere. “Cu sincer-itate pot afirma cã încre-derea cu care m-aþiinvestit, m-a încurajatenorm ori de câte ori vreunul dintre proiectelepe care le-am iniþiat pen-tru oraºul nostru a fostîncetinit de sistemul biro-cratic învechit. ªtiindu-vãaproape, am perseveratspre a realiza ceea ce v-am propus. Astãzi oraºulPetroºani este mai curat ºiaratã civilizat datoritãdumneavoastrã ºi, în cali-tate de edil, mã simt ono-rat sã vã am alãturi înobiectivele pe care mi

le-am asumat odatã cu funcþia dePrimar al Municipiului”, se aratã înscrisoarea adresatã celor dinPetroºani de primarul Tiberiu IacobRidzi.

Scrisoarea cuprinde fotografii de ladiferite evenimente din viaþa oraºului,imagini cu arterele modernizate, cuobiectivele finalizate, dar ºi cu Munþiiparâng, acolo unde se va realiza unuldintre cele mai mari proiecte în turismdin þarã.

În plus, Tiberiu Iacob Ridzi vine ºipune pe hârtie ºi obiectiveleinvestiþionale pe care le are în planpentru perioada urmãtoare ºi îºiîncheie scrisoarea cu „aºa sã ne ajuteDumnezeu!”.


Scrisoare de la primarulRidzi pentru Petroºani

Pe vremuri, era un cântec depetrecere, care suna cam aºa:„Astãzi e duminicã/Mama-i la bisericã/Tata-i beat în cârciumã/Ia-mã-n braþe,strânge-mã!”.

Cum pãrinþii mei au plecatdemult Dincolo, iar desprestrâns în braþe, la vârsta asta,nici nu poate fi vorba, ce sã faceu duminca asta, pânã când –fiind dezlegarea la peºte – fierbsarmalele de-acasã (ha, ha, ha,ce-mi plac glumele mele)?

Altãdatã, mai mergeam laun meci de fotbal, când înValea Jiului mai era fotbal. Maio bere, mai o sãmânþã („Ia de

floare, de dovleac, bãieþii, bom-boane agricole, bãieþii!) mai lao caterincã, mai la un protocolcu arbitrii, în fine...

Acum, acum ce sã faci însfânta zi de duminicã? Unde teduci, unde te-ntorci, toatãlumea face politicã. Dai drumulla televizor, toþi vorbesc despredeputatul ãla, Boldea, care atãiat-o-n Congo, la safari, iarpe-aici toatã lumea dã-n fiertsã-l aresteze. ªi nici mãcar n-afost ales Bombo, ca sã fugããsta-n Congo!

... Cum stãteam aºa pe gân-duri, un vechi amic îmi spunecã sus, la Brãdet, pe stadionul

din Dealul Institutului are loc ocompetiþie dedicatã„fotbaliºtilor” de 10 – 12 ani.Zicea cã ar fi interesant sã-i vãdpe nãpãrstoicii ãºtia care aspirãla glorie.

Acum 30 – 40 de ani, cândnãºtea o femeie, se ruga „Fã-mi-l, Doamne, inginer”.Acum s-a schimbat: „Fã-mi-l,Doamne, fotbalist!” Dacã-lîntrebi pe unul care intrã înclasa zero pregãtitoare ce vreasã se facã el când o fi mare, îþi rãspunde sec „Vreau sã mãfac Messi!”

Cum fotbalul a devenit, întimpurile astea, religie, cum sã-i

contrazici? Ce viaþãfrumoasã. Sã mãnâncibanii unui patron deechipã... Numai sã fideºtept ºi sã nu þi-imãnânce þiepiþipoancele...

Lãsând gluma la o parte, caunul care m-am ocupat multãvreme (ºi) de sport, apreciezfaptul cã mai existã pãrinþi carevor sã-ºi dea copiii la fotbal.

Miºcarea, spiritul de echipã,o anume disciplinã sunt lucruricare conteazã în devenirea (fi-zicã ºi intelectualã) a unui copil.La fel de beneficã mi se parepreocuparea unor cluburi, carefolosesc foºti jucãtori pentru apregãti grupe de copii. Esteadevãrat, se bucurã ºi de spri-jinul „logistic” al pãrinþilor.

... Ca sã n-o mai lungesc,azi, duminicã, mã duc la sta-

dion sã-i vãd pe „mieluºeii”berbecuþilor Militaru, Sedecaru,Henzel, Ghiþan, Huza,Tâlvescu, Moldovan (Jiul),Homan, Stelescu, Gabriel Niþu(ªtiinþa), Corpadi, Bulgaru(Minerul Lupeni) ºi pe Puyol allui Dan Petrescu (nu antrenorulci Damian Anastasie, antre-prenorul!).

La ora când ziarul pleacã latipar, competiþia e în toi. Nuºtiu cum o sã mã descurc (n-ammai scris despre fotbal de cândera lupul cãþel ºi LoredanaJuglea era în clasa zero ºi visasã ajungã Nadia Comãneci!)dar – în numãrul de miercuri –vã promit un amplu fotorepor-taj de la aceastã competiþie.

Mãcar în semn derecunoaºtere pentru pãrinþiicopiilor ºi pentru antrenorii lor.Hai ai noºtri!

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 martie 2012 Actualitate 11

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Mieluºeii berbecuþilor de altãdatã...

G uvernul aadoptat trei

hotãrâri pentruaprobarea indica-torilor tehnico-economici afer-enþi unor lucrãride intervenþii –consolidarepoduri dinjudeþulHunedoara.

Obiectivele deinvestiþii sunt cuprinseîn Proiectul de eliminare a efectelorinundaþiilor ºi mãsuride prevenire a acesto-ra ºi vor fi finanþate

din Împrumutul con-tractat de la BancaEuropeanã deInvestiþii.

Astfel, au fost apro-bate lucrãrile, în valoare de 2.571 miilei, la podul pe DN 66km 2 + 178, pesterâul Jiul de Vest -Aninoasa ce constauîn lucrãri de reparaþii,reabilitãri ºi consolidãri. Deasemenea, a fostaprobatã intervenþia,în valoare de 469 miilei, la podul pe DN 68km 48 + 905, de laZeicani, ce constã înlucrãri de consolidareºi reabilitare.

Nu în ultimul rând afost aprobatã suma de1.164 mii lei pentruconsolidarea poduluipe DN 74 km 10 +323, ce constã înreabilitarea structuriide traversare la podulde la Zdrapþi.“Aprobarea acestorlucrãri de investiþii estedeosebit de importan-tã pentru judeþulHunedoara, întrucâtprin aceste lucrãri seconsolideazã infra-structura rutierã pecãile de comunicaþiece leagã judeþulHunedoara de judeþelevecine. Astfel, reabi-

litarea podului de laAninoasa se înscrie îneforturile dedeschidere a Vãii Jiuluipe axa rutierã est-vest.Deasemenea, podul dela Zeicani este impor-tant pentru calea decomunicaþie Haþeg-Caransebeº, iar reabi-litarea podului de laZdrapþi este beneficãîn vederea moder-nizãrii cãii de accescãtre judeþul Alba,respectiv Cluj”, adeclarat secretarulgeneral al Guvernului,Attila Dezsi.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

A fost nebunie, ieridimineaþã la

pescãriile ºi magazinelecare au avut la vânzarepeºte ºi diferitepreparate din peºte.Sãrbãtoarea BuneiVestirii, fiind primadezlegare la peºte dinPostul Paºtelui, careeste unul lung ºi aspru,a adus comercianþilorprofituri frumuºele.

Oamenii din Valea Jiului, fiecã au þinut post, fie cã nu, ieritot au mâncat peºte, aºa, dintradiþie. Cei mai prevãzãtori ºi-au cumpãrat totul cu o zidouã înainte, însã cei maimulþi au lãsat asta chiar pentru

ziua de ieri. Aºa se face cã înVulcan spre exemplu, în jurulorei 11, la magazine de-abiamai gãseai peºte de cumpãrat,fie el ºi banalul macrou. Ceamai mare trecere au avut-o,trunchiul de cod, merluciu,pangasius file ºi, bineîneinþelespãstrãvul. “ De douã zile vin-dem peºte cât nu am dat înultimele douã luni. Am dat,cred cã, zeci de kilograme,aproape o sutã. Acum nu maiam decât un file de cod ºiniºte macrou congelat”, a spusvânzãtoarea unui magazin.

ªi la Petroºani a fost coadãla peºte. La pescãria din PiaþaCentralã, unde clientul poatecumpãra peºtele proaspãt, înultimele douã zile, vânzãrile aucrescut considerabil.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

D eºi existãdeficienþe

care trebuie reme-diate urgent, înºcolile hunedoreneeste puþin probabilsã se poatã produceun incident similarcelui din judeþulDâmboviþa, unde oelevã de gimnaziua murit sufocatã înhaznaua ºcolii.

Toate unitãþile deînvãþãmânt de pe raza

judeþului Hunedoara aufost minuþios verificate decãtre reprezentanþiiInspectoratului ªcolar alJudeþului Hunedoara,dupã tragedia produsãîntr-o comunã dâm-boviþeanã, unde o elevã amurit dupã ce a cãzut înhaznaua ºcolii.

Inspectorul ºcolar general, AlexandruLãutaru, a precizat cã înzece unitãþi deînvãþãmânt au fostdescoperite deficienþe ºis-au fãcut notificãri cãtreconsiliile locale de care

aparþin pentru reme-dierea lor.

„Evaluãri am fãcutîncã de anul trecut ºiavem zece cazuri însã elenu au fose septice ºi nuprezintã pericol de acci-dent pentru ºcolari. Amluat legãtura cu consiliilelocale pentru a rezolvaproblemele ºi dacã nuvor avea fonduri, încer-cãm sã le sprijinim ca sãobþinã finanþare de laguvern pentru acesteinvestiþii”, a declaratLãutaru.


Coadã la peºte

Lucrãri de investiþii,aprobate de Guvern

ªcolile hunedorene, verificate de ISJ

Z eci de milioanede euro se

investesc în staþiuneamontanã Straja înurmãtorii doi ani,timp în care adminis-traþia localã sperã sã-i convingã ºi pecabanieri sã intre înlegalitate din toatepunctele de vedere.

Cu 45 de milioane deeuro, Straja ar trebui sãrecunoascã o dezvoltaredemnã de o staþiune mon-tanã din Elveþia, dupã cumspune city-managerul

municipiului Lupeni,Gabriel Lungu.

”45 de milioane de euroeste investiþia totalã, careconstã în construcþia a treitelescaune, teleschiuri,telegondolã, lac de acumu-lare pentru tunurile dezãpadã, ºase ratracuri,sediu administrativSalvamont ºi Jandarmeriemontanã, o bancã, salã desport, un circuit de moun-tain-bike de 50 de km.

În doi ani va fi totulgata, am început lucrãrilede anul trecut, s-a fãcut80% din acel lac de acu-mulare, s-au adus trei

tunuri de zãpadã ºi unratrac”, a declarat, pentruCronica Vãii Jiului, GabrielLungu.

Alte ºase milioane deeuro aºteaptã sã intre îndrumul spre Straja, necesarºi el pentru atragereaturiºtilor.

”Infrastructura esteimportantã ºi dorim s-odezvoltãm. Avem unproiect în care este prinsdrumul cãtre Straja, într-unprogram naþional.Valoarea lui este de ºasemilioane de euro care vorintra în 8,3 km în munte,drum realizat cu toatezidurile de sprijin”, maispune Lungu.

Însã o mare problemã oreprezintã cabanierii carenu ºi-au rezolvat proble-mele de mediu, care potafecta sãnãtatea oamenilor.Peste 100 de cabane dinStraja nu ºi-au rezolvat încãproblema legatã decanalizare ºi de apã potabilã.

Apa încã mai este adusãîn Straja în butoaie, în timp

ce fose septice sunt foartepuþine. Iar cei care nu aufose îºi varsã mizeria înpãdure, prin niºte þevi carepornesc din cabanele lor.

Referitor la acest aspect,principalul investitor dinStraja, Emil Pãrãu, a vrutsã tragã un semnal de alarmã.

”Oamenii trebuie sãînþeleagã faptul cã nu poþidezvolta ceva dacã nu tepui la punct. Sunt cabanecare au fose septice, darvidanja nu ajunge la ele,din cauza aglomeraþiei. Iarproblemele legate de neexistenþa foselor septicetrebuie rezolvate ºi ele,oamenii aceºtia trebuiesancþionaþi în vreun fel”, adeclarat Emil Pãrãu.

Gabriel Lungu spuneînsã cã sancþiunile vor veni,dar dupã ce se vor realizaproiectele importante înStraja.

”Noi, ca administraþielocalã, am vrut în principalsã dãm exemplul propriu.Nu am cerut unui agenteconomic sã îºi rezolve

problemele legate de apã ºicanalizare pânã nu lerezolvãm noi, cã ar puteasã ne aducã reproºuri.Dezvoltãm staþiunea,facem infrastructura, iardupã aceea branºamentul

ºi-l fac ei. Iar dacã nu ºi-lfac, existã legislaþie carepoate sã meargã pesancþionarea lor”, explicãGabriel Lungu.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 martie 201212 Turism

AmbasadorulAustriei s-aplimbat curatracul în

StrajaA mbasadorul Austriei

la Bucureºti a fost înStraja sã vadã cum s-adezvoltat staþiunea mon-tanã în ultimii ani.Oficialul va reveni ºie steposibil sã atragã ºi investi-tori în aceastã regiune.

S-a plimbat cu ratracul pentru aadmira mai bine frumuseþile zoneiºi a avut o seri de întâlniri cu ofi-cialii primãriei Lupeni, reprezen-tanþii Salvamont Straja, dar ºi ceide la Crucea Roºie Lupeni.

Ambasadorul Austriei, MichaelSchwarzinger, a vrut sã vadã cuochii lui cum s-a dezvoltat Straja înultimii ani, þinând cont cã masterplanul staþiunii a fost întocmit de

un reprezentant al landului Austriade Jos. „Primãria Lupeni are oveche colaborare cu landul Austriade Jos, ale cãrei baze au fost puseîn urmã cu 11 ani. Aceºtia ne-auajutat sã punem bazele dezvoltãriiStaþiunii Straja, prin faptul cã înanul 2005 au întocmit masterplanul pentru dezvoltarea staþiunii”,a declarat administratorul public almunicipiului Lupeni, GabrielLungu.

În vizita fãcutã la Lupeni,ambasadorul Austriei a fost însoþit

ºi de consilierul economic alAmbasadei, care a vrut sã identi-fice posibilitãþile de investiþii înmunicipiul Lupeni.

„Vor veni din nou la varã pentrua încerca sã gãsim, împreunã,soluþii pentru dezvoltarea turismuluide varã. Noi intenþionãm sã ame-najãm ºi un traseu de mountain-bike, cu o lungime de 50 de kilo-metri, cuprins în acest proiect dedezvoltare a staþiunii”, a mai pre-cizat sursa citatã anterior.


Jandarmiiînarmeazã presaI nspectoratul de Jandarmi al Judeþului

Hunedoara le dã arme cu foc ziariºtilor.Totul face parte din concursul anual intitulatCupa Presei la tir cu pistolul ºi ziariºtii au ºansasã demonstreze cã sunt buni cu orice armã.

Toþi jurnaliºtii hunedoreni sunt aºteptaþi înpoligon sãptãmâna viitoare. Jandarmeria din judeþ afãcut invitaþie publicã, în urma cãreia va desemnacei mai buni ziariºti care au talent ºi cu arma cuglonþ. “Inspectoratul de Jandarmi JudeþeanHunedoara ºi Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºiTineret Hunedoara a lansat invitaþia la „CupaPresei la Tir”. Evenimentul este organizat în preaj-ma Zilei Jandarmeriei Române ºi face parte dinmanifestãrile dedicate acestei sãrbãtori. Competiþiase va desfãºura marþi, 27 martie 2012, începând cuora 12.00, în poligonul din localitatea Bãlata”, adeclarat purtãtorul de cuvânt al IJJ Hunedoara,Nicolae Rãducu. La aceastã competiþie sunt invitaþisã participe jurnaliºti ºi jurnaliste. Fiecare post deteleviziune ori de radio sau ziar va fi reprezentat deo echipã mixtã formatã dintr-un bãrbat ºi o femeie.

La finalul competiþiei vor fi întocmite clasamentela individual feminin, individual masculin, dar ºi unclasament pe echipe.


Zeci de milioane de euro pentru staþiunea Straja

cvj, nr. 91, luni 26 martie 2012

Documents