Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 888

Marti, 30 Iunie 2015

Conform docu-mentelor CNA, la niveluljudeþului nu existã nicioastfel de persoanã care sãinterpreteze în limbajulmimico-gestual ºi/ sauprin titrare sincron celpuþin 30 de minute dinprogramele de ºtiri, pentru a ajuta persoanelecu deficienþe de auz sãaibã acces la informaþiide actualitate. PotrivitLegii audiovizualului,“persoanele cu handicapde auz au dreptul deacces la serviciile mediaaudiovizuale, în funcþie deposibilitãþile tehnologice”.

În vederea asigurãriidreptului de acces la ser-viciile media audiovizualeal persoanelor cu defi-cienþe auditive, serviciilede programe de televiziu-ne cu acoperire localãvor interpreta în limbajulmimico-gestual ºi/sau

prin titrare sincron în tim-pul unei durate progra-mate de cel puþin 30 deminute din programelede ºtiri, de analize ºi dez-batere pe teme politiceºi/sau economice deactualitate din timpul zilnicde emisie; vor interpretaîn limbajul mimico-gestualºi/sau prin titrare sincronprogramele de importan-þã majorã în întregime orirezumatele acestora; voravertiza verbal “Atenþie!Emisiune dedicatã ºi persoanelor cu deficienþede auz”, însoþitã de o menþiune ce va fi ºiafiºatã static ºi lizibil.

Monika Monika BACIUBACIU

Cercetarea judecã-toreascã s-a încheiatºi, în urmã cu o sãp-tãmânã, judecãtorii dela Petroºani au lãsatsentinþa în pronunþarepentru data de 30iunie. Faptele pentrucare a fost judecatãAlina Ardeleanu s-aupetrecut în luna mai

2013 când poliþiºtiidin Uricani au fostalertaþi de un bãrbatdin localitate, care le-a povestit cã fiulconcubinei sale a fostsechestrat în locuinþafemeii ºi agresat fizic.

În urma cercetãrilors-a stabilit cã în datade 22 mai 2013, în

jurul orei 9 seara,Ardeleanu i-a cerutbãieþelului în vârstã denumai 7 ani sã o ajutesã care niºte sticle cuapã, dar, odatã ajunsãîn casã, femeia a decissã-i aplice o „corecþie”bãieþelului. Acesta afost blocat în bucãtãrieºi, sub pretextul cã i-arfi lovit fetele, AlinaArdelean l-a luat labãtaie cu pumnii ºi cupalmele, lovindu-l încap ºi în spate. Maimult, l-a dezbrãcat deabsolut toate hainele

ºi i-a introdus ardei iuþiîn fund. Concubinulmamei sale este celcare l-a scãpat debãieþel de furia AlineiArdeleanu. A vãzut cãbãieþelul nu a ajunsacasã ºi a pornit încãutarea lui. Un vecini-a spus unde se aflã ºi aºa a pus capãtcoºmarului la care erasupus micuþul. Alina Nadia Ardeleanua motivat în faþaanchetatorilor cãminorul i-ar fi agresatfetiþele ºi a vrut sã-i

aplice o corecþie. Maimult, femeia a susþinutcã nu i-a introdus ea ardeii iuþi în anus,ci cã doar l-a pus peminor sã ºi-i bage singur.

Prin rechizitoriulîntocmit de procuroriiParchetului de pelângã JudecãtoriaPetroºani s-a dispustrimiterea în judecatãa Alinei NadiaArdeleanu pentrucomiterea infracþiuni-lor de lipsire de liberta-te în mod ilegal ºilovire sau alte violenþe.

Alina Ardeleau este

cercetatã ºi pentruomor calificat deprocurorii de laParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoaradupã ce copiii sãi aumurit în chinurigroaznice în aparta-mentul curpins deflãcãri. Anchetatorii austabilit cã femeia aaprins o lumânare, alãsat-o într-un echili-bru precar pe capãtulunui colþar ºi a plecatîn miez de noapte sã-ºi ia bãuturã,încuindu-ºi în casã ceitrei copii minori.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Trãiesc din mila celorcare aºteaptã la „poarta”

de intrare în Defileul Jiului

Limbajul surdo-mut, inexistent în Hunedoara

J udeþul Hunedoara nu are niciun interpretpentru limbajul surdo-mut. Anul trecut a

fost introdus un articol de completare ºi modi-ficare a Legii Audiovizualului ce stabileºte cãatât televiziunile cu acoperire naþionalã, cât ºicele locale trebuie sã asigure interpretaremimico-gestualã pentru cel puþin 30 de minute de ºtiri sau dezbateri în fiecare zi.

Vine sentinþa pentru mama ucigaºã din Uricani

J udecãtoria Petroºani va pronunþamarþi sentinþa în dosarul în care

„mama ucigaºã” de la Uricani esteacuzatã cã a sechestrat ºi maltratat unbãieþel de numai 7 ani.

S tau cât e ziua de lungã în soare, ploaie sau frig pentru a primi un leu ori doi de la ºoferii care aºteaptã sã intre

în Defileul Jiului. Nu au o poveste lacrimogenã, nu se prefacîn nici un fel ºi chiar dacã sunt îmbrãcaþi sãrãcãcios, suntcuraþi ºi îngrijiþi. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

N icolae Drãgoi ºi-adepus dosarul de

pensionare. Fostuldirector general adjunctal ComplexuluiEnergetic HunedoaraNicolae Drãgoi a trecutluni pe la biroul Caseide Pensii din Petroºaniunde ºi-a depus dosarulîn vederea pensionãrii.

Dupã ce a stat preþ de câteva minute în faþabiroului de Pensii fumând oþigarã, Nicolae Drãgoi a trecut pe la ghiºeu unde ºi-alãsat dosarul de pensionare.Acum acesta va avea deaºteptat 45 de zile pentru aprimi decizia de pensionare.Fostul director generaladjunct s-a grãbit cel maiprobabil sã îºi depunãdosarul de pensionare pentru a beneficia de suma de 13.000 de leiacordatã celor care pãrãsesc sistemul.

Potrivit prevederilor con-tractului colectiv de muncãîncheiat anul trecut întreorganizaþia sindicalãreprezentativã ºi adminis-traþie, cei care iasã la pen-sie ar trebui sã beneficiezede o sumã de 13.000 delei. Având în vedere faptulcã doar la nivelul DivizieiMiniere aproape jumãtatedintre salariaþi îndeplinesccondiþiile de pensionareactivitatea financiarã ar fiblocatã dacã aceºtia arpãrãsi sistemul ºi ar beneficia de sumele prevãzute în CCM.

“Existã o prevedere încontractul coelctiv demuncã. Cei care doresc sãse pensioneze beneficiazãde o sumã de bani de ple-care la pensie, 13.000 delei. Suntem într-un programde restructurare ºi deîntocmire a unui programde disponibilizare. Nu amavut discuþii pe acest subiectcu sindicatul reprezentativlegat de acest aspect. Pot sãse pensioneze ºi sã benefi-cieze de aceastã prevederecare este valabilã pânã înluna august”, a declaratConstantin Jujan, director

general al CEH.Cu ocazia pensionãrii, pe

partea de energie, pânã la10 ani vechime se acordaun salariu brut echivalentclasei de bazã, între 10-25de ani vechime – 2 salariibrute echivalent de bazã,peste 25 de ani vechime –3 salarii. Pe partea deminerit am avut oprevedere prin care se acordau 15.000 de lei brutsalariaþilor care ieºeau lapensie. Potrivit declaraþieide avere din anul 2014,Nicolae Drãgoi, a avut unvenit de la CEH de peste530 de milioane de leivechi la care se mai adaugãºi venitul primit în calitatede membru al Consiliului deAdministraþie al CEH.

Nicolae Drãgoi a fostdirector al minei Paroºenidar a condus, de douã ori,ºi Compania Naþionalã aHuilei Petroºani. Din 2013a trecut pe postul de direc-tor al proaspãt – înfiinþatei

Societãþi Naþionale a HuileiPetroºani, care ainclusminele viabile. De aseme-nea, dupã înglobareaminelor viabile în CEH,Drãgoi a fost numit directorgeneral adjunct al societãþiienergetice.

La mijlocul lunii februariea acestui an, odatã cuschimbãrile operate la vârfulstructurii de conducere aCEH, Nicolae Drãgoi ºi-aanunþat demisia din funcþiade adjunct, pe care a preluat-o fostul directorgeneral, Aurel Niculescu.

Ar fi vrut sã treacã laSocietatea naþionalã deÎnchideri de Mine, dar transferul s-a blocat. Aºa cãa ajuns la Serviciul deSecuritate a Muncii dincadrul CEH, ca inginer.

Monika BACIUMonika BACIU

I azul dedecantare de

la Cãpriºoara,imagine din altãlume. Depozitulde zgurã ºi cenuºã din zonaCãpriºoara,municipiul Vulcanar urma sã fieînchis.

Pânã atunci însãzona pare desprinsãdin filmele cuextratereºtrii. Aicicenuºa cãrbuneluieste amestecatã cuapã ºi se depune înstraturi cenuºii, albeºi negre. O parte din

aceastã compoziþieeste radioactivã, astfel cã se lucreazãla închiderea depozitului.

Ministerul Mediuluiºi SchimbãrilorClimatice a emis anultrecut autorizaþia degospodãrire a apelor“privind funcþionareaSocietateaComplexul Energetic HunedoaraSA – SucursalaElectrocentraleParoseni conformprofilului de activitateºi pentru realizarealucrãrilor specifice învederea închideriidepozitului de zgurã

ºi cenuºa ValeaCãpriºoara” ºi aretermen de valabilitatepânã la sfâºitul luniiiulie a acestui an.

ReprezentanþiiApelor Române au în monitorizareaceste iazuri dedecantare.“Nu aufost probleme dincauza poluãrii. Noimonitorizãm perma-nent acest perimetru.Au mai multe auto-rizaþii ºi avize defuncþionare astfel, înluna mai a acestui ana fost emis avizul decãtre Apele RomâneCraiova privindschimbarea tehnolo-giei actuale decolectare, transport ºidepozitare a zgurii ºicenuºii, respectivsupraînãlþarea depo-zitului de zgurã ºicenuºã în vedereatrecerii pe ºlamdens”, a declaratSorin Corici, ºef SH Apele RomâneValea Jiului.

ComplexulEnergetic Hunedoara

ºi-a majorat capitalulsocial în anul 2014cu suma de4.714.000 lei de peîn urma obþineriititlurilor de proprie-tate pentru douãterenuri de laElectrocentraleParoºeni ºi anumedepozit de zgurã ºicenuºa CãpriºoaraEst ºi depozit dezgurã ºi cenuºãCãpriºoara Vest.

Potrivit strategiei

CEH, închidereadepozitului de zgurãºi cenuºã de la ValeaCãpriºoarei ar costaundeva la peste 6milioane de lei ºieste realizatã dinresursele propriiale companiei,iar termenul definalizare coincidecu finalizareainstalaþiei de ºlamdens.

MonikaMonikaBACIU BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 iunie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

ileana.firtulescu@yahoo.com

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Iazul de decantare de laCãprioºara, imagine de pe Marte

Nicolae Drãgoi ºi-a depus dosarul de pensionare

Doi copilaºi dinValea Jiului sunt întâlniþi mai toatã ziuala podul de peste Jiulde Vest, la semaforulcare dirijeazã circulaþiaprin Defileul Jiului.Ionuþ are nouã ani, iarAndrei 12 ºi spun cãsunt din Vulcan- ValeaUngurului. Trãiesc cupãrinþii într-o locuinþãsãrãcãcioasã situatãmai sus de Schitul Sf.Nicolae. Sunt foartesãraci, ambii pãrinþi numuncesc ºi supravieþu-iesc doar din banii

obþinuþi de tatã de laculesul ciupercilor ºi afructelor de pãdure. Casã-i ajute, cei doi vin înfiecare zi la intrare îndefileu ºi cerºesc. Nu ofac la fel ca ºi ceilalþicare cer milã, nu suntagasanþi ºi nu se plâng.Dau bineþe ºi dacãºoferul coboarã geamulcer respectuos un leu.Când sunt refuzaþi seretrag ºi aºteaptã onouã coloanã care seaºeazã la semafor.Succesul le esteaproape garantat ºi cei

mai mulþi nu le rezistã. „Strângem bani

pentru acasã, mama numunceºte ºi tata estebolnav. Merge dupãciuperci sau lucrã cuziua când este chemat.Noi venim aici, laIscroni, la semafor casã strângem bani ºi sã-iajutãm. Venim cu maxi-taxi sau pe jos ºi dinbanii primiþi o partesunt pentru la toamnã,când începem ºcoala”,spune Andrei.

„N ouã ne e fricã doar

de Dumnezeu!”Ionuþ stã cu un

rucsac în care au hainemai groase, în caz cãplouã ºi e rece, pepostamentul unei cruciridicatã în memoriacelor care au pierit înaccidente de maºinã,iar Andrei se duce pen-

tru a cere un leu. Suntfoarte comunicativi ºiinteligenþi, iar dacãcineva intrã în vorbã cuei îºi spun povesteatristã fãrã a o vinde ºifãrã a urmãri compa-siune. Uimesc cu educaþia lor, semn cãviaþa lângã mânãstire i-aapropiat de cãlugãriicare slujesc la schit ºicare au avut grijã sã nuapuce pe cãi greºite.

„Ne-au mai ajutat ºipãrinþii de la schit, amfost ºi noi sã ajutãm ºiam învãþat sã fim

drepþi, sã nu minþim ºisã nu furãm.Dumnezeu va aveagrijã de noi dacã ºi noine rugãm Lui”, maispune copilul. Fugeapoi la coloana demaºini care se opreºtela semafor ºi dupã câte-va minute se întoarcela fratele lui mai mic.Mai au nevoie de doilei pentru a face „suta”.„Suntem de la ora 12ºi am strâns peste 100.De la astea cinci maºiniam primit 9 lei ºi pânãdisearã mai avem încãpatru ore. Sigur facem200 de lei azi, cã esteduminicã”, spuneAndrei. Sunt singuri înpustietate ºi pentrubanii aceºtia ar putea fiuºor victime mai alescã în zonã se perindã ºiboschetari, mulþi bãuþiºi gata sã-þi intre în

maºinã pentru a-i daun ban. Micuþii spun cãnu le este teamã de eidar îi ocolesc. „Nu neeste teamã de nimeni,nouã ne este fricã doarde Dumnezeu. Lor nule spunem cât primimºi cât avem strâns”,explicã bãiatul. Nu lemerge tot timpul la felde bine ca duminica,însã tot se aleg cu 50sau 100 de lei dupã ozi de stat la semafor, iarasta fac aproape zi dezi pe timpul vacanþei.Suma lunarã nu estedeloc de neglijat, darbanii nu sunt cheltuiþide pãrinþi pe bãuturã ºiþigãri ci drãmuiþi cât sãle ajungã ºi în zilele încare nu pot ieºi lacerºit iar tatãl nugãseºte nimic de lucru.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Patru tineri dinCapitalã care lucreazãla construirea unuiobiectiv în Deva auvrut sã explorezeValea Jiului ºi au orga-nizat o expediþie înCheile Jieþului. Ceipatru turiºti nu ºi-auales însã un traseumarcat ºi s-au aventu-rat printr-o zonãextrem de sãlbaticã,iar unul dintre ei aalunecat ºi a cãzut depe „poteca” îngustã.

S-a prãbuºit circa30 de metri în gol,însã a avut un mare

noroc spun salvatoriimontani care l-au scosdin râpã. Turistul s-aoprit de trunchiul unuibrad ºi astfel a scãpatcu viaþã.

Câþiva metri maijos era o cãdere (n.r.prãpastie) care are celpuþin 50 de metri.„Este vorba de patrutineri bucureºteni cares-au aventurat pe untraseu nemarcat,extrem de abrupt ºiplin de roci care sedislocau dar ºi cu vegetaþie, în specialmuºchi pe carealuneci foarte rãu.Unul dintre ei, învârstã de 30 de ani, a

alunecat ºi a cãzutcirca 30 de metri.Acuza lovituri la cap,picioare ºi mâini, iarnoi am ajuns la el laora 9.30 ºi dupã ce i-am acordat primulajutor ºi l-am imobi-lizat, l-am coborât ladrum unde îl aºteptaambulanþa. Intervenþiaa fost extrem de dificilã, numai pentrurecuperarea lui ºi trans-portul la zona unde eraambulanþa, am avutnevoie de circa treiore. La intervenþie amfost cinci salvamontiºtiºi doi jandarmi montani”, a declaratDumitru Bârlida, ºefulSalvamont Petroºani.Tânãrul a ajuns laSpitalul de UrgenþãPetroºani unde esteþinut sub supravegheredin cauza loviturilor lacap, însã este conºtientºi viaþa lui nu este înpericol.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti 30 iunie 2015 Actualitate 3

Adolescent de 15 ani drogat sau doar bãut?

U n adolescent de 15 ani a fost cugreu transportat la Spitalul de

Urgenþã din Petroºani dupã ce a petrecutla cabanele din Staþiunea Parâng.

Copilul de 15 ani din Petrila a petrecut alã-turi de alþi prieteni de vârste apropiate, încã desâmbãtã, în Staþiunea Parâng.

Adolescentul a bãut atât de mult încât a fostla un pas de coma alcoolicã ºi a avut nevoie deintervenþia salvamontiºtilor din staþiune. Dincauza stãrii de agitaþie ºi a faptului cã era foarteagresiv, salvatorii au suspectat ºi un posibil con-sum de stupefiante. Analizele medicilor vorspune dacã tânãrul doar a bãut peste mãsurãsau era ºi drogat.

„La ora 4.30 am primit apel prin Serviciul112, cã la o cabanã din Staþiunea Parâng, opersoanã este în comã alcoolicã. Când amajuns la locul solicitãrii am constatat cã estevorba de un copil de 15 ani. Era extrem derecalcitrant, întins pe un pat, dãdea dinpicioare. A sãrit din cabanã pe geam, a fostfoarte greu sã-l liniºtim ºi sã-l coborâm pânã laautospeciala SMURD”, a declarat DumitruBârlida, ºeful Salvamont Petroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Un tânãr din Capitalã a fost la unpas de moarte în Cheile Jieþului

U n tânãr din Bucureºti a fost la unpas de moarte dupã ce a cãzut de

pe o stâncã în Cheile Jieþului, acestafiind într-o expediþie organizatã împre-unã cu câþiva prieteni. Norocul lui afost cã în cãdere s-a oprit de trunchiulunui brad ºi nu a ajuns într-o prãpastiefoarte adâncã.

Trãiesc din mila celor care aºteaptã la „poarta” de intrare în Defileul JiuluiS tau cât e ziua de lungã în soare, ploaie sau frig pentru a primi un leu ori doi

de la ºoferii care aºteaptã sã intre în Defileul Jiului. Nu au o poveste lacrimo-genã, nu se prefac în nici un fel ºi chiar dacã sunt îmbrãcaþi sãrãcãcios, sunt curaþiºi îngrijiþi. Naturaleþea ºi dezinvoltura lor îi impresioneazã pe mulþi pentru a bãgamâna în buzunar sã-i ajute.

Cele mai importantezece atracþii turistice dinzona Vãii Jiului sunt:

1. Peºtera Bolii Peºtera Bolii este

consideratã una dintrecele mai spectaculoaseatracþii turistice dinzona Vãii Jiului. Se aflãla circa zece kilometride Petroºani, la poalelecetãþii Bãniþa ºi aleMunþilor Retezatului ºiSebeºului. Potrivit istori-cilor, numele peºteriiprovine de la cel al fa-miliei Bolia, nobilii careau deþinut pãduri ºi pro-prietãþi în împrejurimile

ei. Peºtera are olungime de aproape500 de metri, iar în trecut putea fi strãbã-tutã cãlare. PeºteraBolii a fost folositã încãdin perioada interbelicãdrept loc pentru con-certe ºi reprezentaþii dedans, ca urmare a acusticii deosebite dininteriorul ei. Acum, încaverna spaþioasã auloc frecvent evenimenteculturale.

2. Cetatea BãniþaCetatea dacicã de la

Bãniþa, aflatã înapropiere de Petroºani,

a fost inclusã în patri-moniul UNESCO alãturide celelalte patru fosteaºezãri antice din MunþiiOrãºtiei: SarmizegetusaRegia, Blidaru, Luncani– Piatra Roºie, Costeºti,Cãpâlna. Cetatea a fost ridicatã în vremearegelui Burebista, având rol de apãrare aSarmizegetusei Regia,iar Decebal a consoli-dat-o. A fost distrusãdefinitiv, în aniirãzboaielor de cucerirea Daciei, iar de atuncizidurile ºi fostele ei tur-nuri de apãrare ºi deveghe au rãmas ruinate.Monumentul se aflãîntr-o zonã mai puþinaccesibilã, de undeoferã totuºi, cãlãtorilor, o priveliºteimpresionantã.

3. Munþii Parâng Munþii Parâng, la

poalele cãrora se aflãoraºele Petroºani ºiPetrila, sunt cei maimari ca suprafaþã dintremasivele muntoase ale

þãrii noastre ºi princi-pala atracþie turisticã aamatorilor de excursiicare ajung în ValeaJiului. Munþii Parângsunt traversaþi de ceamai înaltã ºosea dinRomânia, Transalpina,care ajunge la alti-tudinea de peste 2.000de metri. În masiv suntun numãr mare delacuri glaciare, cele maicunoscute fiind Mija,Cãlcescu, Roºiile ºiIezerul Îngheþat. Deasemenea, cel mai înaltvârf al masivului,Parângul Mare, are2.519 metri. PeºteraMuierilor, de pe valeaRâului Galbena ºiPeºtera Polovragi, depe valea râului Olteþ,completeazã numãrulatracþiilor turistice dinzonã, alãturi de staþiunea Parâng dinvecinãtatea municipiuluiPetroºani.

4. Straja Staþiunea Straja din

Masivul Vâlcan adevenit în ultimii aniuna dintre cele maiimportante atracþii turis-tice din vestul þãrii. Estevizitatã în special iarna,

de iubitorii de schi, iarpe timp de varã cei careajung în Straja sunt invitaþi la excursii pepotecile de munte carepornesc din zona deagrement, aflatã pemunte, la 10 kilometride Lupeni. Existã peste200 de cabane ºi casede vacanþã în Straja. Înmasivul Straja, unul din

locurile de hotar din trecutul Transilvaniei, înPrimul Rãzboi Mondialau murit peste 800 de

soldaþi, o parte din eifiind înmormântaþi încimitirul eroilor dinLupeni. În memoria lora fost ridicat, pe munteschitul SfinþilorConstantin ºi Elena,devenit unul dintre

obiectivele turisticeimportante din zonã.

5. Pasul Vâlcan Pasul Vâlcan, o

veche trecãtoare dinCarpaþi, situatã la alti-tudinea de peste 1600de metri, face legãturadintre DepresiuneaPetroºani ºi Oltenia.

Zona a fost în trecut,pânã la construcþiaºoselei prin DefileulJiului, o importantã cale

de acces a Þãrii Haþegului ºi aTransilvaniei spre nordul Olteniei. PrinPasul Vâlcan a trecutMihai Viteazul pentru aajunge în Viena, în anul1600, iar potrivit legendei, în loculnumit Poiana lui Mihai,voievodului i-ar fi muritcalul din cauza efortului.În prezent, Pasul Vâlcantinde sã devinã o staþi-une turisticã, careatrage prin frumuseþeapeisajelor montane.Zona este amintitã ºi descriitorul Jules Verne, înromanul sãu „Casteluldin Carpaþi”.

6. Cheile BuþiiCheile Buþii, una din-

tre porþile de intrare înParcul Naþional Retezat,se aflã la circa 30 dekilometri de Petroºani,pe DN66A, în vecinã-tatea oraºului Uricani.Cheile sunt un locpreferat de amatorii deexcursii pe munte ºi despeologie, dar ºi deiubitorii unor sporturimai puþin accesibile,cum este alpinismul.Din Cheile Buþii excur-sioniºtii au la dispoziþiemai multe trasee mon-

tane marcate pe carepot intra în Retezat.Cele mai populare suntCheile Buþii - LaculBucura, un traseu de 8- 10 ore, Cheile Buþii -Vârful PiatraIorgovanului (peste2.000 de metri), traseude 7 - 9 ore ºi CheileBuþii - La fâneþe, untraseu de circa 45 deminute. Vara traseelesunt mai accesibile, însãjandarmii montani lerecomandã turiºtilor ca înainte de a urca pe munte sã poarteechipament adecvat. De asemenea, în zonacheilor existã mai multepeºteri.

7. Defileul Jiului Defileul Jiului

reprezintã legãtura prin-cipalã dintre judeþeleHunedoara ºi Gorj, iarºoseaua care îl tra-verseazã pe un traseude peste 30 de kilo-metri strãbate o arie

protejatã recunoscutãpentru diversitatea habi-tatelor. Parcul naþionalDefileul Jiului ocupã osuprafaþã de peste11.000 de hectare,între Munþii Vâlcan ºiMunþii Parâng, de-a lungul râului Jiu. Ariacuprinde rezervaþiilenaturale: SfinxulLainicilor (formaþiunegeologicã megaliticã deforma unui sfinx) ºiStâncile Rafailã. Parcul

este acoperit în pro-porþie de peste 80 lasutã de pãduri de fag, încare trãiesc numeroasespecii de animale prote-jate: ursul brun, râsul,vidra de râu, liliaculmare cu potcoavã, liliacul comun, liliacul cu urechi de ºoarece ºililiacul cu aripi lungi,ivoraºul-cu-burta-gal-benã, racul de ponoare,jderul de copac, sala-mandra de foc. Caleade acces din judeþulHunedoara în DefileulJiului este DN 66

Petroºani – Târgu-Jiu.

8. Þinutulmomârlanilor

Cei care ajung înValea Jiului trebuie sãºtie cã în aceastã zonãtrãieºte una dintre celemai pitoreºti comunitãþirurale din România, ceaa momârlanilor. Despremomârlani se spune cãau fost primii locuitoriai aºezãrilor de munte,cu mult timp înainte caþinutul cãrbunelui sãatragã oameni din cele-lalte zone ale þãrii ºi dinîntreg Imperiul Austro-Ungar, cu secole înainteca Valea Jiului sã devinãcea mai urbanizatã zonãa Hunedoarei. Urmaºiidacilor, aºa cum sunt

numiþi momârlanii, aupãstrat tradiþii vechi,fascinante pentru ceicare le viziteazã locurile.Momârlanii ºi-au ridicatcasele la fel cum ofãceau strãmoºii daci,portul tradiþional le era

asemãnãtor cu cel aldacilor înfãþiºaþi înscenele Columnei luiTraian, iar morþii ºi-iîngropau în grãdinilecaselor, pentru casufletele lor sã aibãparte de liniºte.Comunitatea momâr-lanilor este din ce în cemai restrânsã, iar ceicare vor sã afle maimulte despre tainele ºitradiþiile ei sunt invitaþisã viziteze sateleSlãtinioara de la mar-ginea municipiuluiPetroºani ºi Jieþ, dinzona Petrila.

9. Cheile JieþuluiReprezintã una din

ariile protejate ale VãiiJiului, întinsã pe osuprafaþã de zecehectare, în zonaoraºului Petrila, pe râulJieþ. Din Cheile Jieþuluituriºtii pot porni penumeroase trasee mon-tane, unele foarte puþinumblate, în MasivulParâng. Zona de munteeste strãbãtutã de dru-mul naþional DN 7APetroºani - Voineasacare leagã judeþele

Hunedoara de Vâlcea.Importanþa acestei ariinaturale protejate sedatoreazã frumuseþiipeisajului cu versanþiabrupþi ai Parângului,cu chei înguste ºi stâncisãlbatice. Zona CheilorJieþului este consideratãuna dintre puþineleregiuni unde mai pot figãsite peºteri neexplo-rate sau trasee montanepe care nu a ajuns încãpiciorul omului.

10. MãnãstireaLainici

Cea mai importantãmãnãstire din zona VãiiJiului este Lainici, unaºezãmânt al cãlugãrilor

aflat la 25 de kilometride Petroºani, în DefileulJiului. Biserica veche amãnãstirii Lainici a fostconstruitã la începutulsecolului al XIX-lea ºieste monument istoric.Se spune cã într-opeºterã din apropiereamãnãstirii s-ar fi adã-postit Sfântul CuviosulNicodim de la Tismana, trimis în ÞaraRomâneascã în secolulXIV, pentru a susþineortodoxia ºi pentru a daun suflu nou bisericii. Înanii Primului RãzboiMondial, biserica a fostdistrusã aproape com-

plet de trupele ger-mane, care au intratchiar ºi cu caii în bisericã, fãcând focul înea ºi profanând-o. Sespune cã din Lainici aufost furate atunci toateobiectele de preþ, inclu-siv clopotele. Cele maiimportate lucrãri derestaurare a mãnãstiriiau avut loc dupã anul1990, iar în prezent,Mãnãctirea Lainici esteuna dintre cele mai vizitate aºezãri reli-gioase din Valea Jiului.

Daniel Daniel GUÞGUÞÃÃ(adevãrul.r(adevãrul.ro)o)

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 iunie 20154 Turism Turism 5

locuri de vis din Valea Jiului, þinutulmomârlanilor, al munþilor înalþi

ºi al trecãtorilor ce strãbat sãlbãticia

V alea Jiului nu înseamnã doar mineritºi oraºe în care trãiesc comunitãþi cu o

situaþie economicã defavorizatã. Zona dinsudul judeþului Hunedoara este una dintrecele mai ofertante din punct de vedere turistic. Mãrturie stau numeroasele locuri de agrement din Masivul Parâng, peisajelesãlbatice ale Defileului Jiului, cheile trãbãtute de râuri repezi ºi staþiuniel Strajaºi Parâng. ªtiri pe aceeaºi temã Poveºtilefascinante despre momârlani, urmaºiidacilor în Valea Jiului... Zece lucruri neºtiutedespre Defileul Jiului: bãtãlii crunte dateaici... Paºtele la mãnãstirile din Gorj ValeaJiului impresioneazã prin peisajele montanesãlbatice din Masivele Parâng, Retezat ºiVâlcan ºi prin numeroasele locuri de agrement înºirate de-alungul râurilor repezi din trecãtorile ei.

10

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 iunie 20156 Actualitate

În zona de laintrarea În Petrila ºichiar în Petroºani vorfi gata amenajãri noi,care vor scuti populaþia de problemecu aducþiunea apeipotabile.

Traversãri care riscãsã se prãbuºeascã dela înãlþi, þevi sus-pendate ºi careoricând riscã sã cadãîn Jiu, oameni care nuîºi pot folosi maºinilede spãlat ºi, sute deapartamente ce staufãrã apã potabilã la celmai mic defect, vor fiamintire pânã la toam-nã. Totul a fost posibil,dupã ce s-au fãcutcâteva economii launul dintre proiecteleeuropene derulate înValea Jiului, iarlucrãrile încep chiar în

aceste zile. „Proiectulpe 2007 – 2014 laSC Apa Serv s-a terminat, dar existãeconomii în valoare deun milion ºi jumãtatede euro ºi atunci tre-buie sã le folosim pânãla 31 decembrie 2015.Împreunã cu colegii,am hotãrtât care suntlucrãrile ce trebuiefãcute în regim deurgenþã ºi care seîncadreazã în acestbuget. Am luat 3lucrãri”, a declaratCostel Avram, directorgeneral SC Apa ServValea Jiului.

Prima lucrare esteîn zona tunelului de laPetrila, unde þeava ceduce apa sepreCartierul Bosnea stã sãcadã în Jiu. A douaeste alimentarea de la

Moliviº, zona de peJieþ, unde apa nu arepresiune ºi a treia esteîn zona DN 66 de laintrarea în CartierulAeroport, acolo undese face legãtura întrepartea de Nord ºi ceade Sud a Petroºaniului.Proiritarã este cea dela Petrila ºi vizeazãpartea de Nord aPetroºaniului. „Se vareabilita re’eaua demagistral[, care ali-menteazã rezervoruldin Dãrãneºti, o sã seconstruiascã o traver-sare nouã peste Jiu ºitoatã reeþaua pânã susla rezervor, aºa încâtsã se poate asigura ºicalitatea apei ºi conti-nuitatea alimentãrii cuapã în special a zoneide Nord a municipiului

Petroºani”, a adãugatºi Florin Donisã, ºefDepartamentul TehnicApa Serv.

ªi pe Jieþ sunt pro-bleme ºi edilii localisunt cei care le-ausesizat celor de la ApaServ. „De aproximativ2 ani de zile sunt pro-bleme cu aleimentareacu apã a zonei Moliviº.O parte dintre casesunt branºate, dar nuau presiune, din cauzãcã sunt în vârf de deal.Am solicitat o investiþieaici, pentru 40 defamilii din zona aceastaCu investiþia aceasta,sper sã rezolvãm pro-blema ºi îi mulþumescdirectorului CostelAvram”, a spus ºiVasilicã Jurcã, vicepri-marul oraºului Petrila.

Tot din economii vafi reabilitatã ºi conduc-ta ce pleacã din zonaDimitrov, pe DN 66,pe ºoseaua de centurã,trece prin zona undeeste posziþionatavionul ºi leagã parteade nord a Petroºaniuluicu cea de sud.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

C u vacile pecentrul civic.

Într-o localitate carese doreºte a fi unade nivel european,animalele dinograde se plimbãnestingherite pestrãzi.

Aºa se face cãpatru “doamne” vaci au fost zãrite înweekend-ul care a tre-cut pe recent reabili-tatul centru civi dinPetroºani. Mare le-a fost mirareatrecãtorilor cândau vãzut cele patrubovine pãscând pecentrul civic.

“Am avut uncaz mai ieºit dincomun. PoliþiaLocalã a fostsesizatã sâmbãtãde prezenþa apatru vaci care seaflau pe centrulcivic din municipi-

ul Petroºani. A venit opersoanã care seocupa de acestea, însãîn acest moment secautã proprietarul vacilor. Acesta riscã oamendã cuprinsã între200 ºi 500 de lei”, adeclarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.Lucrãrile la noul centru civic au fostinaugurate la finelelunii noiembrie 2012.

Proiectul a avut o

valoare de aproxima-tiv 7 milioane de euro,contribuþia din bugetullocal fiind de 19,5milioane de lei.

Conform planuluidetaliat de lucrãri, încadrul proiectului afost reabilitatã zonapietonalã cuprinsãîntre Piaþa Victoriei ºiParcul “ComunitateaEuropeanã”, de lângãTeatrul de Stat “IonD. Sîrbu” dinPetroºani cu pavaj dinpiatrã, întrerupt dezone verzi.

De asemenea, aufost reabilitate sauconstruit noi spaþii deodihnã, iar alte douãparcuri au fost ºi elefinalizate. În plus,lucrãri de reamenajares-au desfãºurat ºi înzona de agrement dela Brãdet, unde s-areconstruit întregspaþiul destinatrelaxãrii.

Monika BACIU Monika BACIU

Alimentare cu apãdin… fântâna artezianãA limentarea cu apã se face din

fântâna artezianã. Cum a dat cãldura au fost pornite ºi fântânilearteziene din municipiul Petroºani.

Aceste locuri suntatracþiile principalepentru copii, înspecial, care înserile cãlduroasese scaldã înpiscineleimprovizate. Nudoar cei mici vinaici. Sunt ºi persoanecare vin sã se alimentezecu apã, dar nu potabilã din aceste locuri.

Înarmatã cu câteva bidoane, o femeie a alessã se aprovizioneze cu apã gratis tocmai dinfântâna amplasatã în parcul central dinPetroºani. Acest lucru este interzis, însãreprezentanþii administraþiei locale de laPetroºani susþin cã în acest sezon nicio persoanã nu a fost sancþionatã cã ar fi încãlcat regulile. “Nu am avut probleme înceea ce priveºte scãldatul în fântânilearteziene”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorulde cuvânt al Primãriei Petroºani.

Cei care nu respectã normele impuse deConsiliul Local sunt pasibili de amendã însãhoþul neprins e negustor cinstit. Astfel cã ceicare nu sunt prinºi în fapt scapã fãrã a fisancþionaþi. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Investiþii prioritare din economii, de la Apa ServA u mai rãmas aproximativ 1,5

milioane de euro, bani din proiectuleuropean demarat de Apa Serv ValeaJiului ºi, cu aceºti bani, conducerea societãþii din Valea Jiului face câtevalucrãri absolut necesare.

“Doamnele” vaci, plimbare pe centrul civic de 7 milioane de euro

C u fiecare zi ce trece,

terasamentulcedeazã pe drumuldintre Petroºani ºiJieþ, dar acum tre-buie reluatã lictaþia.

Asta pentru cãfirmele ce s-au preze-tat ºa prima licitaþie nuaveau toate docu-mentele. Autoritãþilespun cã lucrãrile auînceput doar pe DN7A spre Voineasa, întimp ce surparea secascã tot mai mult.

Traficul a fost ovreme restricþionat,dupã ce anul trecut dePaºti dealul a luat-o lavale pe o porþiuneînsemnatã din drum.De atunci, însã, trafi-cul a fost reluat, iarterasamentul stã ºi mairãu, însã, mai avem deaºteptat cel puþin încão lunã din cauza biro-

craþiei generatã de licitaþia incompletã.„Din discuþiile pe carele-am avut cu cei de laCNADNR, reiese cã afost fãcutã lictaþia pentru porþiunearespectivã de drum.Din pãcate, firmelecare s-au prezentat, nu au depus documen-taþia completã ºis-a anulat licitaþia.

Sperãm cã pânã întoamnã sã se poatãlucra ºi aici. Cred cãîntr-o lunã de zile seva relua licitaþia, pen-

tru cã existã termeneºi termene de contes-taþii, care trebuiescrespectate”, a declaratVasilicã Jurca, vicepri-marul oraºului Petrila.

Terasamentul, înacest loc a plecat lavale dupã ploiletorenþiale de anul trecut ºi, pe sub arterarutierã s-a format un crater gol, care atrebuit sã fie umplut.

Deocamdatã, traficul nu mai esterestricþionat, iarlucrãrile de reabilitarese fac doar la DN 7 Aspre Voineasa.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

S-a anulat licitaþia ladrumul surpat

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 iunie 2015 Actualitate 7

N u mai puþin de 77 de milioane

de euro au fost alocaþipentru amenajãrilehidrotehnice dinDefileul Jiului.

Vestea a venit la finelesãptãmânii trecute de la ministrul Andrei Gerea carea ºi spus cã acestea vor produce energie electricã înmaxim doi ani, dar vor creaºi cel puþin 1.000 de noilocuri de muncã în perioadaurmãtoare.

Lucrãrile la amenajãrilehidrotehnice din DefileulJiului au fost demarate în2004 ºi s-au oprit din cauzalipsei de finanþare. Iniþial, termenul avansat pentru finalizarea celor douã investiþii afost 2014, însã,Hidroelectrica nu l-arespectat. AndreiGerea a anunþat cã afost alocatã suma de77 de milioane de europentru finalizarea

lucrãrilor ºi punerea în func-þiune a celor douã capacitãþide producere a energiei electrice din Defileul Jiului.

Mai mult, ministrul aînaintat ºi termenele depunere în funcþiune a celordouã obiective de investiþii.Acestea vor fi în august sauseptembrie 2016, pentrucentrala Dumitra ºi primulsemestru al anului 2017 pentru centrala Bumbeºti-Jiu.

Investiþiile, pe lângã reangajãri la Hidroconstrucþia– în calitate de executant allucrãrilor – vor avea ca rezultat ºi crearea a 1.000de noi locuri de muncã.

La finalizarea proiectului,centralele Dumitra dinsprePetroºani ºi cea de la

Bumbeºti-Jiu vor avea o putere instalatã totalã de 65MW ºi un aport energetic de259 GWh/an. Valoareatotalã a investiþiei se ridicã la230 de milioane de euro,stadiul fizic al lucrãrilor fiindîn prezent de circa 65%.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

L a munte, doar cutelescaunul vechi.

Sezonul de varã din staþiu-nile montane din Valea Jiuluieste caracterizat de liniºte. În munte se aºterne liniºtea,având în vedere cã în aceststaþiuni montane nu suntactivitãþi în aceastã perioadã.

Pe perioada verii, în staþiu-nea montanã Parâng circulãdoar vechiul telescaun, însã ºicel inaugurat la finele anuluitrecut poate fi pus în funcþiunedacã afluxul de turiºti este unulridicat. “În momentul de faþãfuncþioneazã doar telescaunulvechi însã ºi cel nou poate fipornit dacã existã cereri dinpartea turiºtilor ºi aici ne referim la un aflux mare deturiºti”, a dclarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani. De laînceputul anului ºi pânã înprezent, pentru cele douãtelescaune s-au vândut undevala peste 8000 de bilete. Maiexact 8300 de bilete au fost

tãiate celor care au urcat înstaþiunea montanã Parâng cuinstalaþiile de transport pe cablu.În sezonul estival peste codrii seaºterne liniºtea. Lipsesc activi-tãþile de promovare a staþiuniide pe timpul verii, iar cei carear trebui sã se aplece asupraacestui aspect sunt cabanierii.

Autoritãþile locale au încer-cat sã deruleze proiecte demodernizare a celor douã staþiuni pentru ca turismul sãdevinã alternativã la minerit.Chiar ºi cu investiþiile realizatepânã acum, sezonul estival nueste profitabil pentru cabanieri.Puþini sunt cei care urcã lamunte în lunile de varã.

Monika BACIUMonika BACIU

P rimãria Munici-piului Petroºani

cautã în zadar un salvamar pe care sã-langajeze la BazinulDidactic de Înot. Ceicare ar dori sã vinã nusunt calificaþi, iar pentru cei care ar aveacalificarea necesarãcondiþiile nu sunt tocmai cele mai optime,aºa cã renunþã.

Muncipalitatea dinPetroºani nu a avut nicide aceastã datã sorþi deizbândã în încercarea de agãsi un salvamar atestatpentru Bazinul Didactic deÎnot. Postul trebuieneapãrat ocupat, dar pânãacum încercãrile de a gãsipersonal calificat nu auavut sorþi de izbândã. Laconcursul pe post organi-zat de Primãria Petroºanis-au înscris douã per-soane, dar, la fel ca ºi ulti-ma datã, niciuna nu aveaatestat de salvamar, aºa cã

ambii candidaþi au fostrespinºi. Potrivit anuþuluide angajare, cei caredoresc sã devinã salvamarila bazinul de înot trebuiesã aibã, conform legii, atestat de salvamar, iarabia apoi pot intra în concursul propriu – zisorganizat pe post.

De precizat cã la primulconcurs organizat dePrimãria MunicipiuluiPetroºani pentru postul desalvamar nu s-a prezentatnimeni. A doua oarã, înluna aprilie, au fost doicandidaþi, dar ambii aufost respinºi din cauzã cãniciunul nu a îndeplinitcondiþiile impuse de anga-

jator, conform legislaþiei învigoare. La vremearespectivã, unul dintrecandidaþi nu îndeplineacondiþiile de studii, cel de-al doilea de calificare.

Acum, niciunul nu aavut calificarea necesarã.Postul de salvamar estenecesar pentru bazinulºcolar care funcþioneazã înmunicipiul Petroºani, iaroficialii primãriei au scospostul la concurs încã dinluna ianuarie, dar fãrã succes pânã acum. Pe dealtã parte, unele informaþiiaratã cã în Petroºani arexista persoane calfiicate,însã salariul oferit nu este deloc motivant, comparativ cu programulde lucru.

De precizat cã, de anulviitor, se doreºte ca eleviiclaselor a III-a ºi a IV-a dinmunicipiul Petroºani sãaibã parte de lecþii de înotgratuite la bazinul didacticdin localitate.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazãcursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã. RELAÞII LA TELEFON 0722448428

ANGAJÃRIHotel Palace angajeazã director marketing , bucãtar ºi

contabilã. Salariu motivant. Detalii la telefon 0751.199.100

Bani pentru hidrocentralele din Defileul Jiului

8300 de turiºti în Parâng de la începutul anului ºi pânã acum

Salvamarii calificaþi ocolesc Bazinul Didactic de Înot de la Petroºani

Fotbal, Liga a III-a

E bine: maiavem oechipã în„C”!

Dacã în urmã cudouã-trei deceniijudeþul Hunedoara era

printre primele din þarãla nivel fotbalistic, cu ogrãmadã de echipe îndiviziile „A”, „B” ºi„C”, în ultimii ani afost o secetã totalã,doar FC Hunedoara amai pâlpâit pe lamijlocul clasamentului.

Iatã cã de la toamnã, Cetate Deva aintrat ºi ea în circuitulnaþional, dupã o

calificare spectacu-loasã, 8-2 ºi 3-1 îndubla cu Gilortul Tg.Cãrbuneºti.

Cetate Deva este unadin echipele calificate lamodul cel mai cate-goric, prin dimensiunilescorului general, 11-3,obþinut din victoriilecelor douã partide.

Iatã ºi celelalteechipe promovate înDivizia „C” (Liga a III-a): Luceafãrul Oradea,Atletico Vaslui, C.S.M. Olteniþa, InterDorohoi, UnireaBascov, Olimpia Rm.Sãrat, Viitorul IIConstanþa, A.F.C.Odorheiu Secuiesc,F.C. Recea, SportingTurnu Mãgurele,Petrolistul Boldeºti,Mãgura Cisnãdie.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 iunie 20158 Sport

JIUL ªIDEVA

Printre puþinelebucurii fotbalistice lanivel naþional dinrecent încheiatul sezon,putem vorbi despre JiulPetroºani la juniori A1

(16-18 ani), campionijudeþeni ºi Cetate Deva (seniori) la fel,campioni ai judeþuluiHunedoara.

Jiul Petroºani(antrenor CosminKanduth) a ajuns, dupãcâteva etape elimina-torii – meci de baraj,

turneul semifinal – înturneul naþional final, laBuftea, acolo unde acedat greu cu 0-1 cuBeiuºul, dar s-a impuscategoric în jocul pen-tru locul 7, scor 4-2 cuOlimpia Suseni, cam-pioana judeþului Argeº.

Cetate Deva ademonstrat previziuniletuturor specialiºtilor,

care au indicat echipacampioanã a judeþuluiHunedoara, ca netfavoritã la promovare,ceea ce a ºi demon-strat, dupã ce a zdrobitîn meciul de baraj peGilortul Tg. Cãrbuneºti,de douã ori, cu 8-3 ºi3-1, fãrã drept dereplicã.

Aºadar, douã echipe

perfecte, conduse dedoi antrenori serioºi,Cosmin Kanduth ºiMarius Sârbu, careiatã, au ridicat seriosºtacheta unui fotbal ce intrase într-o gaurã neagrã. Jiul ºiCetate Deva, de-acum,vacanþã liniºtitã ºi s-auzim de bine latoamnã!

Henþ cu mâna

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Reporter: Ce înseamnã acestloc 3 la nivel naþional?

Cosmin Kanduth: Din punct de vedere mental, pentru copii, un lucru extraordinar! Exista unprecedent, cu Jiul lui Huza ºiUniversitatea lui Stelescu, locul 2,noi am încercat sã fim pe-aproape...Emoþiile ºi-au spus cuvântul înprimul meci (n.n. semifinala, 0-1 cuBihorul Beiuº), absenþele unor jucãtori – Bãlãuþã, Gabi Fodor, D.Pavel - ºi de ce sãnu recunoaºtem, ºivaloarea adversari-lor. C.F.R. Paºcania meritat titlulnaþional. Copiiinoºtri n-au crezutîn potenþialul lor.Sã nu uitãm, uniiau fost la BAC,Oct. Ionicã l-aamânat, 5 luni nuam avut apã...

Rep.: Ce vã rezervã viitorul?C.K.: Sincer? Nu ºtiu... Nu ºtiu

cum vom continua, dacã la nivelulsecþiei de fotbal nu vom fi sprijiniþi.Ne pleacã vreo câþiva copii (DanielStoica, Pãduraru, ªtefãnoaica), vafi o mare problemã sã þinem echipade seniori. Vrem sã avem o discuþieserioasã la primãrie. Ar fi pãcat,avem un nucleu bine format, cuîncã 4-5 jucãtori, ne batem de latoamnã la primele trei locuri.

Fotbal. Juniori.

Sãraci, dar bogaþi!J iul Petroºani ºi-a

încheiat cu brio campa-nia naþionalã a juniorilor A1,campioni pe judeþe, încheindpe locul 3 în România!

O echipã cu prea puþinpotenþial financiar, s-a bãtut pânãîn faza finalã ºi numai neatenþiadin acel joc semifinal, 0-1 cuBihorul Beiuº a privat-o deaccederea în finalã.

Oricum, echipa ºi-a demonstratpotenþialul ºi valoarea, în joculpentru locul 3, unde în minutul18 conducea cu 3-0!

Cei de la Olimpia Suseni(Argeº) au avut abia în min. 42 oprimã ocazie (Crivac, ºut milimet-ric...), au redus în min. 48 la 1-3,dar Marius Avram i-a liniºtitrepede cu golul de 1-4 din min.56. Argeºenii au mai marcat ungol în min. 72, dar nu a fostdecât o frecþie la piciorul delemn, Jiul ºtiind sã-ºi valorificetehnica, talentul, voinþa ºi capaci-tatea de mobilizare pânã la final.

OLIMPIA SUSENI (ANTR. MIHAI CÂRSTEA): Ciolacu – M. Neacºu, Din, Vlãdescu, Toma – G. Dumitrescu, Sucalã(min. 37 Câmpeanu), Corbu, M. Popescu – Crivac (min. 46Chiriþescu), Dunã.JIUL PETROªANI (ANTR. COSMIN KANDUTH): ªtefãnoaica – Darius Stoica, Oct. Ionicã, Pãduraru (min. 90+2Mândruþ), A. ªerban – O. Roºu, Pãsãricã (min. 74 M. Popa), M.Avram, A. Ilie (min. 90+2 Andriþoiu) – Graur (min. 90+1 Al.Bãlan), D. Stoica.GOLURILE: 0-1: Daniel Stoica (min. 2), reluare dupã un cornerexecutat de A. Ilie; 0-2: Pãduraru (min. 11), din acþiune, ºut la vin-clu, de la marginea careului; 0-3: Pãduraru (min. 18), scãpat singurspre poartã; 1-3: Chiriþescu (min. 48) din apropiere; 1-4: M.Avram (min. 56) ºut de la 14 m; 2-4: M. Gheorghe (min. 74), la oezitare a portarului jiulist ARBITRU: Andrei Moroiþã - Ploieºti Spectatori: 500

Fazã din meciul Olimpia Suseni - Jiul Petroºani 2-4,din jocul de la Buftea

Interviu

„Locul 3 este o performanþã”declarã antrenorul Jiului juniori A1, Cosmin Kanduth

Adrian Pribac (galben), „naºul” gorjenilor în cele douã partide de baraj