cvj, nr. 79, joi, 8 martie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 79

Joi, 8 martie 2012

ImnulRomâniei a

însoþitprotestul

minerilor dinPetroºani

C ozma unde eºti/ Sã neduci la Bucureºti” sau

“Vrem autocare/ Pentrudeplasare » sunt scandãrilecare s-au auzit pe tot parcursul zilei de ieri înPetroºani, unde peste 4.000de mineri au ocupat curteaCompaniei Naþionale aHuilei Petroºani.

>>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

De ce nu s-au ºters

datoriile CNHPetroºani?

V icepreºedintele CJH ºipreºedinte al PRM

Hunedoara, Costel Avrameste de pãrere cã prin OUGnr. 128/21.12.2006, CompaniaNaþionalã a Huilei SAPetroºani ar fi putut beneficiade scutirea la platã a sumeide 1.943.470.404 lei.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Cornel Resmeriþã:

”Vinovaþiitrebuie

sã plãteascã”M iron Cozma

îi încurajeazã pemineri sã-ºi cearã drep-turile în Capitalã,în faþaGuvernului.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Nica, sã le dai bani oamenilor!

Mineritul din Valea Jiului este un ºir neîntrerupt de

sacrificii. Valea Jiului a dateconomiei sute de mii de tonede cãrbune, iar acest fluviu decãrbune a fost stropit cu sângele a mii de mineri careºi-au dat viaþa pentru o bucatãde pâine. Durerea din inimileminerilor, jalea familiilor greuîncercate, plânsul vãduvelor ºi orfanilor este impregnat înfiecare bucatã de cãrbune scosdin subteranul Vãii Jiului. Din nefericire, mineritul dinValea Jiului a dat ºi lideri, lideri de sindicat...

PAGINA A 3-A

ANUNÞURIVând spaþiu comercial în zonãcentralã str. 1 Decembrie 1818

la parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 martie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Fosta mea iubire (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Poama acrã (r) 0:45 Amazon (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Te pui cu blondele? (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:30 Pãsãrile

10:00 Capra (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:15 Crimele din Midsomer -Testamente înºelãtoare 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi 21:30 Joc sângeros 23:30 ªtirile Pro TV0:00 Puzzle mortal 5 1:45 ªtirile Pro TV (r)

9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mãmicã de ocazie 22:15 Trãsniþii - Marea mah-murealã23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Pret a porter: Crimã înlumea modei

8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi12:40 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente (magazin cult.) 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare (live)18:25 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:05 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 DocumentareleTeleviziunii Române: Bãieþii rãi23:20 ªeful iubitei mele 0:55 Tezaur folcloric (r)

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

Ansamblul Artistic Parângulal Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieripentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Caseide Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joiParângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi.Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

Institutul Naþional DeCercetare – Dezvoltare PentruSecuritatea Minierã ªiProtecþie Antiexplozivã –Insemex Petroºani, cu sediul înlocalitatea Petroºani, str. Gral.Vasile Milea, nr. 32 – 34, cod332047, Jud. Hunedoara,organizeazã concurs pentruocuparea unui post de inginer,în cadrul Direcþiei Economic,Comercialã – CompartimentAchiziþii – Investiþii.

Data limitã pentrudepunerea dosarelor de concurs la secretariatul institu-tului este 21.03.2012, ora15:30.

Concursul se va desfãºura îndata de 23.03.2012, ora10:00 la sediul institutului.

Detalii ºi informaþii supli-mentare privind eligibilitateacandidaþilor ºi conþinutuldosarelor de concurs, precumºi tematica ºi bibliografia deconcurs se pot obþine de lasediul institutului – Comp.Resurse Umane, tel.0254/541621 – 541622int. 192.

ANUNÞ

L iderul maxim,Bebe Nica ºi

locotenenþii lui,Cozma, Jurca,Domokoº,Temneanu ºiCiubotariu, aureuºit performanþade a-i lãsa pemineri cu conturilegoale de sfintelesãrbãtori pascale.

Pentru zilele de grevãîn care i-au scos pemineri din subteran,ameþindu-i de cap cu oaºa-zisã majorare care nus-ar acorda, ortacii aupierdut la salariu, cât nuar fi câºtigat într-un an.

Liderii de sindicat i-aupãcãlit pe mineri spunân-du-le cã ar trebui sãprimeascã o sutã de lei,când de fapt majorareaeste de 30 de lei, de la670 de lei la 700 de lei.

Oare pentru zilelenelucrate cât au pierdutoamenii pânã acum? Cusiguranþã Bebe Nica nu apierdut nimic ºi va aveaniºte sãrbãtori pascalefericite, pentru cã el arebani din afacerile pe care

le învârte cu cotizaþiileminerilor, la cabana dinStraja, cu cinematograful,ºamd.

În schimb, minerii,care, vorba poetului, sunt“Niºte oameni, acolo ºiei, Care ºtiu dureros ce esuta de lei...”, vor suferi

alãturi de familiile lor. Înspatele acestei aºa-ziserevendicãri stau de faptinteresele sindicaliºtilor ºiale grupurilor lor deinterese. Nica ºi locote-nenþii lui nu vor de faptdecât sã-l forþeze pe

directorul general,Constantin Jujan sã ledea o cotã- parte din fon-dul de salariu, cum sedãdeau anii trecuþi. Vreocâteva miliarde de leilunar cu care ei, liderii desindicat, sã poatã sã îºifacã de cap.

Directorul general alCNH, Constantin Jujanar trebui odatã pentrutotdeauna sã punã punctajutorului pe care îl oferãsindicatelor ºi sã nu maiaccepte sã fie reþinutecotizaþiile de sindicat ºiulterior virate de CNH înconturile pe care lideriide sindicat le pun la dis-poziþie. Pur ºi simplu sã-ilase pe mineri sã decidãºi sã meargã singuri sã

doneze sindicatelor dacãei considerã cã meritã. Încurtea CNH s-a scandatieri demisia, demisia....Demisia cui?, l-am între-bat pe un miner. Nu ºtiu,a rãspuns omul sincer,dar aºa ne-au spus lideriisã strigãm.

Bebe Nica este dejacunoscut cã oricând îipoate trãda pe mineri, iaracþiunile în spatele cãrorase aflã ºi el nu sunt defaptdecât o încercare de a-lforþa pe Jujan sã-l punãîntr-o funcþie de director,oriunde ar fi.

Oamenii chiar i-aureproºat cã semneazã înalb hârtii fãrã sã-i consultepe membrii de sindicat.Bebe Nica ºi locotenenþiilui au adus mineritul dinValea Jiului, prin acþiunilelor, în cea mai grea situaþie din ultimii ani, iarminerii, în al 12-lea ceasar trebui sã-i înlãture ºi sãfacã alegeri libere ºi sã nule mai permitã unorimpostori sã-i reprezinte.Cine a semnat acele pro-tocoale, dacã nu liderii dela Muntele, iar acum facpe victimele pe scãrileCNH ºi spun cã sunt alã-turi de mineri.

Actualul director gene-ral al CNH, Constantin

Jujan, pe care aºa-ziºii lideride sindicat nu-l suportã ºi-lvor schimbat, - cine ºtiepoate Nica se viseazãdirector general - este sin-gura persoanã competen-tã care în actuala situaþieprin care trece CompaniaHuilei este capabil sã maisalveze ce se mai poate,adicã vreo câteva mii delocuri de muncã.

C ompaniaNaþionalã

a Huilei intrã înlichidare anul acesta

Trei dintre cele ºaptemine rãmase în funcþiunela Compania Naþionalã aHuilei sunt în curs detransfer la ANAFpentru închidere,potrivit înþelegeriidintre guvern ºiFMI. Astfel, minaPetrila, care va fiînchisã pânã în2015, iar mineleUricani ºiParoºeni vor fiînchise pânã în2017. Guvernula aprobat dejapentru închidereaacestor mine unajutor de stat de270 de milioane

de euro. Reorganizareaindustriei extractive pre-supune ca CNH sã intreîn lichidare pânã lasfârºitul acestui an, iar celepatru mine considerateviabile sã fie trecute laComplexul EnergeticHunedoara, alãturi de ter-mocentralele Mintia ºiParoºeni pe care le ali-menteazã. Deocamdatãînsã Complexul EnergeticHunedoara nu existãdecât pe hârtie. Minelecare vor continua sãfuncþioneze sunt Lonea,Vulcan, Lupeni ºiLivezeni. CompaniaNaþionalã a Huilei aîncheiat anul trecut cupierderi de 500 de mili-oane de lei, în condiþiile încare a cheltuit doi lei pen-tru fiecare leu încasat.Pentru anul în curs,administraþia CNH are învedere sã reducã pierder-ile cu o treime, în condiþi-ile în care ºi numãrulsalariaþilor va scãdea de la7700 la 7450, iar cheltu-iala medie cu fiecaresalariat va scãdea de la5000 la 4700 de lei pelunã. Pe de altã parte ve-nitul salarial mediu net lanivel de CNH este maimic de 2600 de lei, caurmare a faptului cã anga-jatorul este obligat sãplãteascã un impozit de45 la sutã pentru fiecaresalariat în parte.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 martie 2012 Actualitate 3

Nica, sã le dai bani oamenilor!

Probleme ºiîn subteran

O parte a minerilor dinVale au intrat ºi în

subteran. Liderii lor spun cãnu s-a dat cãrbune, dar s-alucrat la întreþinere pentrucã sunt locuri care ar puteasã devinã periculoase.

Niciun miner nu a mai intrat însubteran sã extragã huilã. Totuºi, înminele din Valea Jiului, o parte din-tre ortaci asigurã buna funcþionarea sistemului extractiv.

Asta pentru cã, spun lideriiminerilor, sunt locuri în muncã înminã care trebuiesc întreþinute.“Sunt locuri în subteran, unde dacã

nu se umblã, riscãm sã explodezela întoarcerea în ºut. Nu putem sãne riscãm ºi la fiecare minã suntechipe la întreþinere”, a spus LasloDomokoº (foto), lider de sindicat.

Pe de altã parte, însã, faptul cãminerii nu mai dau cãrbune începesã devinã o problemã.Termocentralele Mintia ºi Paroºenimai au stoc de cãrbune doar pen-tru câteva zile ºi, dacã minerii nuvor intra în ºut, riscã sã rãmânãfãrã. Potrivit minerilor, la Paroºenimai sunt aproximativ 12.000 detine de huilã pe stoc ºi aceastã ter-mocentralã foloseºte 2.000 detone zilnic.

Producþia de cãrbune a fostopritã de 3 zile ºi niciun miner nu amai intrat în minã sã dea cãrbunede când în Valea Jiului a explodatconflictul de muncã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

86 de persoanedin Petroºani

au rãmas fãrã aju-toarele sociale, alo-caþii ºi indemnizaþiipentru cã nu ºi-auputut plãtiimpozitele la buge-tul local.

Mult comentatamãsurã a guvernanþilor,respectiv Ordonanþã deUrgenþã a Guvernului124/2011 sisteazã plataajutorului social cãtre cei

care nu ºi-au plãtit taxelelocale, a atins serios ºiasistaþii din Petroºani.

Ordonanþa spune cã sevor suspenda alocaþiilepentru susþinerea familiei,indemnizaþiile mamelorpentru creºterea copiilorºi ajutoarele sociale celorcare nu au plãtit impozit-ul pe casã, maºinã sauteren. Sistarea plãþii seface pentru 5 luni, timpîn care persoana trebuiesã dovedeascã faptul cã

s-a achitat de datorii.Dacã o face, asistatul îºiva primi banii ºi peperioada când nu a fostplãtit. Dacã nu, acestariscã sã fie eliminat defin-itiv de pe lista beneficia-rului de susþinere socialã.

La Petroºani, 86 depersoane au fost sistate

de la platã, iar 14 ºi-auplãtit impozitul ºi le-a fostreluatã plata. ”Ultimeleverificãri s-au fãcut în 31ianuarie.

Noi am înaintattabelele cu beneficiariiacestor drepturiServiciului local de Taxeºi Impozite pentru a seface verificãrile ºi ne-audat persoanele careînregistrau datorii, dreptpentru care aceºtia vor fisuspendaþi de la platã. Deprecizat cã în momentulcând vor face dovada cãºi-au achitat impozitele,în intervalul de 5 luni,beneficiarii îºi vor primibanii ºi pe lunile de sus-pendare, adicã nu vorpierde aceºti bani. În lunafebruarie, de la plata aju-torului social sunt sus-pendate încã 9 per-soane, iar din totalul de35, s-au achitat de datorii6 persoane, astfel în lunamartie au rãmas 29 per-

soane suspendate.De la alocaþia pentru

susþinerea familiei suntsuspendate 28 de per-soane, iar de la plata indemnizaþiei pentrucreºterea copilului au fostsuspendate 23 demame, dintre care 8 auachitat impozilele, iaracum avem 15 care nu-ºi primesc banii.Sperãm ca acest numãral suspendãrilor sã scadã”- a declarat Cristina Mraz,

ºef Serviciu de AsistenþãSocialã Petroºani.

Multe familii cu situaþiesocialã criticã supravieþui-esc doar din aceste aju-toare ºi alocaþii. La toateaceste condiþii se adaugãmulte altele, printre careºi pierderea alocaþiei destat pentru copii în cazulîn care acesta acumuleaza20 de absenþe.

De precizat cã alocaþiade stat este de 200 leipentru copiii pânã la 2ani, 42 lei pentru cei cuvârsta cuprinsã între 2-18ani ºi 48 lei pentru copiiicu handicap, cu vârstacuprinsã între 3 ºi 18 ani.Nivelul lunar al venituluiminim garantat este de125 lei pentru o persoanãsingurã, 225 lei pentru ofamilie formatã din 2 per-soane, 315 lei pentrufamilia cu 3 persoane,390 lei pentru familia cu4 persoane, 465 lei pen-tru o familie de 5 per-soane ºi câte 31 lei pen-tru fiecare altã persoanãpeste numãrul de 5.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 martie 201244 Actualitate

A lexandra Tunaru vaurca, la sfârºitul lunii

martie, pe aceeaºi scenã pecare a urcat Miss România1994 – Roberta Anastase.

Fundaþia ”Organizaþia MissRomânia”, preºedinte Gavrilã Inoan, adesemnat câºtigãtoarea anului 2011 aconcursului MISS ROMANIA, care ”areputerea unui simbol care induce modele de comportare, îngrijire, educaþie la nivel national”.

Decernarea oficialã a acestui titlu vaavea loc la sfârºitul lunii martie, iarfinalistã este Alexandra Tunaru, dinPetroºani. Alexandra este fiica Emilieiºi a lui Raj Tunaru, oameni de afaceriîn domeniul hotelier ºi turism, este stu-dentã la Canterbury Christ ChurchUniversity, Facultatea de Arte, dinMarea Britanie.

”La sfârºitul lunii, Alexandra va veniîn vacanþã pentru acest eveniment ºiatunci veþi putea sta de vorbã despreexigenþele acestui concurs, care esteunul complex”- a declarat Emilia

Tunaru, precizând cã amãnunte putemgãsi pe site-ul oficial al OrganizaþieiMiss România (O.M.R.) – www.missromania.ro.

De precizat cã O.M.R. a acordat ºiburse pentru studii universitare ca pre-mii suplimentare considerând cã edu-caþia, cultura în general, este elementulesenþial care completeazã frumuseþea ºicalitatea umanã. Aceastã susþinere pen-tru studiu a tinerelor mai existã doar înUSA. În 1994, câºtigãtoarea care urcape scena concursului organizat deO.M.R. era Roberta Anastase, careeste acum preºedinte al CamereiDeputaþilor în Parlamentul României.”Atunci dumneaei a declarat foarteferm, în faþa tuturor, cã idealul dânseieste sã devinã politician ºi cã îºi prop-une sã facã treaba asta foarte serios”- adeclarat preºedintele Fundaþiei O.M.R.,Gavrilã Inoan.

Miss România este marcã înregis-tratã din 1993 ºi protejatã de cãtreOficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrcial României.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCUFoto: Alexandra TFoto: Alexandra T..

Suspendaþi de la supravieþuire

”Miss România 2011” –Alexandra Tunaru, Petroºani

Canalizarea dincartierul Dallas –Vulcan aºteaptã

luna mai

L ucrãrile de reabilitare ºi modernizare a cartierului vul-

cãnean Micro 3 B sau Dallas, cumeste cunoscut, sunt încã în stand by.

Deocamdatã, pe ºantier nu este nici-un muncitor, pentru cã vremea nu per-mite, spune edilul ºef. „Lucrãrile au fostoprite peste iarnã, iar în momentul defaþã, dupã ce se va topi integral zãpada,vom reîncepe lucrãrile. Pânã la sfârºitulluni Mai trebuie sã fie totul finalizat înMicro 3 B”, a declarat Gheorghe Ile,primarul Municipiului Vulcan.

Cea mai supãrãtoare problemã, nudoar în Dallas, ci mai ales în cartiereledin partea de jos a oraºului, este cea acanalizãrii, care iese în stradã ori decâte ori se înfundã câte un canal sauplouã. Aºa se face cã toate reziduriledin Dallas ajung pânã în partea de cen-tru a localitãþii. “Se fac ridicãrile

topografice, se dau cotele de montare atuburilor de canal, pentru cã se va faceintegral canalizarea în Micro 3 B pânãla canalul principal de aducþiune, pentrucã partea de jos a zonei Traian, secþi-unea de canalizare este de 300 demilimetri, iar partea de sus este de 400.Astfel, de fiecare datã când debitul estemai mare, avem ieºiri de ape menajerepe strãzi. Sigur, este neplãcut cacetãþenii sã vadã pe bulevard ºi printreblocuri aceastã mizerie. Vom înlocuiintegral toatã canalizarea din Micro 3 Bpânã în Bulevardul Mihai Viteazu”, amai spus Gheorghe Ile. Lucrãrile dereparare a canalizãrii din Vulcan vorîncepe tot anul acesta, însã vor dura celpuþin doi ani.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE


V icepreºedinteleConsiliului

Judeþean Hunedoaraºi preºedinte al PRMHunedoara, CostelAvram este de pãrerecã prin Ordonanþa deUrgenþã a Guvernuluinr. 128/21.12.2006,Compania Naþionalã aHuilei SA Petroºani arfi putut beneficia descutirea la platã asumei de1.943.470.404 lei.

Sumã care reprezentaobligaþii fiscale neachitaterespective impozite, taxe,contribuþii ºi tax ape valoareadãugatã, datorate conformevidenþei fiscale la data de 31decembrie 2005, inclusiv celeaferente lunii decembrie2005 cu scadenþa în anulurmãtor, obligaþiile cãtre fon-dul de risc aferente împrumu-turilor externe garantate destat precum ºi accesoriileaferente acestor obligaþiidatorate ºi neachitate pânã ladata punerii în aplicare amãsurilor prevãzute în ordo-nanþã.

“Problemele din ValeaJiului trebuie analizate în pro-funzime pentru a înþelegeceea ce se întâmplã astãzi.Intenþia Guvernului de aºterge o parte importantã adatoriilor CNH Petroºani, afost una bunã, însã acestlucru nu s-a realizat.Conducerea CNH Petroºanide la acea vreme nu avea

altceva de fãcut decât sã trimitã o notificare ConsiliuluiConcurenþei pânã în 31decembrie 2006. N-a fãcut-o.Directorul era în concediu laacea datã. Cum este posibilca un director liberal sã nu fieinteresat de o astfel dedecizie, a Guvernului liberalinteresat sã rezolve prob-lemele CNH?”, a declaratCostel Avram. Liderul PRMHunedoara a mai declarat cãacea notificare, care ar fi trebuit înaintatã ConsiliuluiConcurenþei în perioada 27-31 decembrie 2006, aajuns la destinatar pe 15 mar-tie 2007, când România eradeja membrã a UniuniiEuropene, prea târziu pentrua mai beneficia de ºtergereadatoriilor.

Costel Avram a declaratcã informaþiile pe care le facepublice au ajuns în posesia saîn urma unei cereri adresateconducerii CNH Petroºani,prin care, în baza Legii 544 a

liberului acces la informaþiilede interes public, a solicitatdetalii cu privirea la proce-durile care ar fi trebuit urmatepentru ca unitatea sã benefi-cieze de ºetrgerea datoriilor.

Referitor la protestele dinPetroºani, Costel Avram adeclarat cã “minerii au drep-tate. Pentru ei nu s-a fãcutnimic, iar în comparaþie vãinvit sã consultaþi lista cu ind-emnizaþiile membrilorConsiliului de Administraþie alCNH Petroºani în perioada2005-2008”. “Actuala con-ducere a realizat perfomanþeîn condiþiile în care anul2011 a fost un an în careCNH nu a mai primit sub-venþie, pot spune cã dl.Constantin Jujan este cel maibun manager pe care l-a avutCompania”, a declarat liderulPRM Hunedoara.

În anexe prezentãm copi-ile documentelor furnizate deCNH Petroºani.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

M iron Cozma îi încurajeazã pe mineri

sã-ºi cearã drepturile înCapitalã, în faþa Guvernului. O bunã parte a minerilor parcãar vrea ºi ei sã batã drumulBucureºtiul, însã sunt alte vocicare susþin exact contrariul,amintindu-ºi de stigmatul pecare Valea Jiului încã-l maipoartã de pe urma mineriadelor.

Cornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni, spune cã mineriiau dreptate, întrucât ºi el ºtie ce greaeste munca în subteran. ”Nu pot sãspun decât cã minerii au perfectãdreptate. Ce s-a negociat trebuia sã sepunã în aplicare, iar pentru ce nu s-aîntâmplat, vinovaþii trebuie sãplãteascã. Eu am mai spus dupã ceComisia Europeanã a acceptat sub-venþia sã nu ne îmbãtãm cu apã rece.Cei care au negociat trebuiau sã þinãcont de mineri, dar au trecut pestevoinþa lor. Guvernul nu vrea sã facãceea ce trebuie pentru Valea Jiului. Nuajutã mineritul sub nicio formã”, estede pãrere Resmeriþã.

Cât despre nominalizarea vino-vaþilor, Resmeriþã spune cã nu vrea sãdea nume în aceste momente de tulbu-rare: ”Nu vreau sã dau nici un nume,cã este un caz destul de grav ce seîntâmplã zilele acestea. Dar cei care augreºit se ºtiu ºi pot spune cã s-augrãbit cu negocierea, iar acum se vederezultatul. Au negociat sub o formãpopulistã pentru a ieºi în faþã. Mineriitrebuie sã primeascã ceea ce le tre-buie, trebuie sã aibã salarii decente”.

G heorghe Ile: ”Miron Cozma

a distrus Valea Jiului”

Gheorghe Ile, primarul municipiuluiVulcan, ºi el fost miner, este de pãrerecã protestul ortacilor în Capitalã nu arduce la nimic bun. Însã considerã cã

unul dintre principalii vinovaþi pentruce se întâmplã de 20 de ani încoace cumineritul este fostul lider al minerilor,Miron Cozma.

”Am vãzut cã Miron Cozma îicheamã la Bucureºti pe oameni. DarMiron Cozma mai bine nu s-ar bãga elîn declaraþii despre mineri, cã el a dis-trus Valea Jiului. Minerii pot protestapentru drepturile lor ºi aici, în ValeaJiului, nu ar fi o idee bunã sã plecespre Bucureºti. Au mai fost odatã laBucureºti ºi Valea Jiului a pierdut. Euzic sã învãþãm din greºelile trecutului ºiminerii sã nu se mai lase manipulaþipolitic”, a declarat, pentru Cronica VãiiJiului, Gheorghe Ile.

”M inerii au fost batjocoriþi de la

Revoluþie încoace…”Cristian Resmeriþã, deputat PSD de

Valea Jiului, spune cã singurul lucruconcret este cã minerii trãiesc greu.”Eu nu ºtiu dacã plecarea la Bucureºtieste o soluþie bunã sau nu. Dar certeste cã oamenii trãiesc foarte greu, aucondiþii de muncã inumane ºi salariimizerabile. Este normal sã fie disperaþiºi sã îºi cearã drepturile. Eu sunt alãturide ei ºi voi întreprinde ºi acþiuni con-crete în acest sens”, spune deputatulPSD.

Un alt politician, de data aceastanaþional liberal, este de pãrere cãminerii ar trebui sã înveþe din ce s-aîntâmplat pe vremea când îi conduceaMiron Cozma. ”Pe de o parte, nu poþisã nu le înþelegi frustrarea cã nu li s-aurespectat promisiunile. Dar o astfel deacþiune, ca plecarea la Bucureºti, nuare un rezultat. Rezultatele ajungeriiminerilor la Bucureºti nu a fost unulbenefic. ªi în ziua de azi aceastãbreaslã poartã o umbrã ca urmare a ces-a întâmplat când domnul Cozma îiconducea. Dar îi înþeleg, minerii aufost batjocoriþi de la Revoluþie încoace.Sunt ameninþaþi cu restructurãri înfiecare lunã, nu au tehnica necesarã,îºi riscã viaþa zi de zi, dar soluþia în niciun caz nu este de a merge la

Bucureºti. Pentru ce se întâmplã acumar trebui sã îi tragã de mânecã pe aleºiicare-i reprezintã la Bucureºti ºi carefac parte din principalul partid deguvernãmânt”, susþine BogdanÞîmpãu, deputat PNL.

C onstantin Creþan:”Minerii sunt

provocaþi sã meargã laBucureºti”

Constantin Creþan, unul dintre lide-rii minerilor care a fãcut puºcãrie înurma mineriadelor trecute, declarã cãguvernanþii trebuie sã-ºi respectepromisiunile. ”Guvernul trebuie sã înþe-leagã doleanþele minerilor ºi sã leaprobe ceea ce au cerut. Puterea artrebui sã þinã seama de protesteleminerilor din Valea Jiului, pentru cãminerii sunt o forþã. Dar nu, nu este osoluþie mersul la Bucureºti. O spun înperfectã cunoºtinþã de cauzã, pentrucã noi, liderii minerilor, am plãtit dejadestul. ªi a plãtit ºi Valea Jiului”, adeclarat Creþan.

De asemenea, el mai susþine cãrefuzul guvernanþilor de a respectarevendicãrile minerilor este o provo-care: ”Ceea ce a fãcut guvernul, de anu respecta protocolul semnat luna tre-cutã, reprezintã de fapt o provocare.Puterea ºtie cã nu va mai câºtigaalegerile ºi vrea sã îi provoace pemineri sã vinã la Bucureºti, peste ei.ªtiu cã minerii sunt oameni dintr-obucatã ºi se înfurie rapid, de aceea eunu îi sfãtuiesc sã meargã la Bucureºti.Nu îºi doreºte nimeni sã se repete isto-ria”.

”Eu nu aº încuraja pe nimeni sãmeargã la Bucureºti. Soluþia este grevaaici, în Valea Jiului. Dacã vor protestaîn Capitalã, miºcarea acesta va fi spec-ulatã ºi atenþia va fi mutatã de la ade-vãratele probleme ale mineritului.Pãrerea mea este cã mineritul trebuiesubvenþionat în continuare ºi mineritultrebuie sã continue, nu sã fieîngropat”, spune ºi Dorel ªchiopu,consilier local PRM la Vulcan.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

DE CE NU S-AU ªTERSDATORIILE CNH PETROªANI?

Cornel Resmeriþã:

”Vinovaþii trebuie sã plãteascã”

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 martie 2012 Actualitate 76 Actualitate

C ozma unde eºti/Sã ne duci la

Bucureºti” sau“Vrem autocare/Pentru deplasare »sunt scandãrile cares-au auzit pe tot parcursul zilei deieri în Petroºani,unde peste 4.000 demineri au ocupatcurtea CompanieiNaþionale a HuileiPetroºani.

Minerii ºi-au dat întâlnirela 7 dimineaþa, la sub-unitãþile miniere, s-auîmbarcat în autobuze ºi auvenit în curtea CompanieiNaþionale a Huileipetroºani. Au fost la unpas de a pleca la Bucureºtisau mãcar pânã pe DefileulJiului, pe care au vrut sã-locupe dupã ce au mãrºãluitpe bulevardul principal dinPetroºani ºi cu greu forþelede ordine ºi liderii lor desindicat au reuºit sã-iconvingã sã se reîntoarcãîn curtea Companiei, acolounde protesteazã încã deluni dimineaþa. Au fostmomente extrem de ten-sionate, iar ortacii au fostla un pas de a pleca maideparte. S-a cântat ImnulMinerilor, Imnul Naþional al

României ºi s-a fãcut apella calm ºi la unitate.

„Sã nu îi uitãm pecolegii noºtri de la fiecareminã, care au pierit acolosub pãmânt ºi sã le respec-tãm memoria”, au fostcuvintele de îndemn ale liderului Petre Nica,îndelung aplaudat de ortaci.

Momente tensionate,însã, s-au iscat imediat ceortacii au luat decizia spon-tan de a mãrºãlui prinPetroºani. Ei s-au încolonatºi, flancaþi de jandarmi auscandat lozinci pe tot par-cursul deplasãrii. „Nu ne

provocaþi, cã o sã regre-taþi!”, „Vã rugãm sã nescuzaþi, nu producem câtfuraþi”, „Bucureºti,Bucureºti!” sau „Vremautocare pentru deplasare!,au fost lozincile cu careminerii au încercat sãforþeze ºi sã plece spreCapitalã. Cu greu, lideriilor au fãcut faþã situaþiei ºijandarmii ºi poliþiºtii dejacãutau soluþii pentru abloca accesul spre DefileulJiului. „Nu e momentul sãplecãm. Acum 3 lideri deai noºtri ºi 3 mineri, plusConstantin Jujan, direc-torul CNH au plecat laMinister. Sã vedem ce veºtine aduc ei de acolo. Aveþirãbdare!”, i-au potolit lideriide sindicat.

Oamenii cer majorareasporului de periculozitatede la 600 de lei la 700 delei, dar ºi condiþii mai bunede lucru, nu utilaje ºiechipamente care le punviaþa în pericol. „Cel maimult ne doare indiferenþacu care suntem trataþi. Nua venit nimeni din condu-cerea CNH sã vorbeascãcu noi, iar cei de la Guvernne ignorã, de parcãprotestele noastre nici n-arexista”, au spus ieri mineriiprotestatari. Iar supãrareacea mai mare se îndreaptã

nu neapãrat împotrivaguvernanþilor, despre carespun cã „atât îi ducecapul”, cât mai alesîmpotriva administraþieiminiere. „Nu fac nimicpentru noi, îºi vãd doar deinteresul lor. Încheie con-

tracte grase pentru materiiprime ºi materiale doarpentru comisionul lor,probabil, fãrã sã se gân-deascã dacã ne sunt nece-sare. Ne-au adus acum fur-tunuri pe care nu le putemfolosi”, s-au plâns minerii.

Într-o nouã încercare deaplanare a conflictului demuncã, o delegaþie aminerilor, împreunã cudirectorul general al CNHPetroºani, ConstantinJujan a plecat la Bucureºti,la ministerul Economiei ºiComerþului. Din delegaþie

au fãcut parte trei lideri desindicat, dar ºi treireprezentanþi ai minerilordin Valea Jiului, care sã-iexplice ministrului cum stãtreaba în mineritul VãiiJiului. ªi pentru cã nu maiau pic de încredere în

autoritãþi, minerii au lãsatvorbã ortacilor sã-i sunedin jumãtate în jumãtate deorã ºi, dacã nu rãspund, sãºtie cã s-a întâmplat cevacu ei. Practic, acestora leera teamã cã, pe drum, arputea fi ridicaþi de forþelede ordine, ca sã-i sperie ºipe ceilalþi protestatari.

H appy-end, a treia zi

Protestele au degeneratimediat dupã prânz, cândortacii au decis sã îºi reiamarºul prin Petroºani.

Atunci au plecat pânã înzona minei Livezeni ºi auîncercat sã forþeze drumulspre Bucureºti. Cu greu,forþele de ordine au reuºitsã îi opreascã din drum,dar pânã la urmã s-auretras în curtea CompanieiHuilei din Petroºani. La unmoment dat grupul deprotestari s-a rupt în douã,iar o parte doreau sã plecespre Bucureºti.

Ajunºi în curtea CNHminerii au fost sfãtuiþi deliderii lor sã plece acasã ºiaºtepte ziua de joi, pentrua lua o nouã decizie.

“Ne vom duce acasã ºivom aºtepta acolo deciziacare ne priveºte. Mâinedimineaþã (joi) ne întâlnimîn sãlile de apel ºi vedematunci ce vom face”, a spusla întoarcerea în curteaCNH, Petre Nica, lider desindicat.

Minerii au parasitecurtea Companiei dinPetroºani în jurul orei15,00, în cea de a treia zide proteste.

B ãsescu cereredeschiderea

minerituluiÎn timp ce mii de mineri

protestau în stradã, TraianBãsescu a cerutParlamentului sãredeschidã mienritul care,

în opinia lui, a devenit dejarentabil. ªeful Statului asubliniat necesitatea creãriide locuri de muncã, dar asubliniat cã el nu discutãcondiþiile comerciale.

“Redeschideþi mineritulcare a devenit rentabil”, aspus preºedintele de la tri-buna parlamentului, pre-cizând totodatã cã nu esterolul sãu sã discute condiþi-ile comerciale, respectivdacã România are banipentru aceasta sau dacãtrebuie investiþii strãine.Bãsescu este de pãrere cãaceasta ar fi o bunã vari-antã de creare de locuri de

muncã, mai ales în contex-tul actual ºi este de pãrerecã este adevãratul aur alunei societãþi, adicã locurilede muncã.

“Nu vom fi capabili sãsusþinem sistemul de pensiidacã rãmânem cu 6 mili-oane de pensionari ºi 4milioane ºi jumãtate deoameni care au locuri demuncã. Trebuie sã aducemnumãrul locurilor de muncãla nivelul numãrului parla-mentarilor”, a mai pusPreºedintele României.

CarCarmen men COSMANCOSMANDiana Diana MITRACHEMITRACHE

Imnul României a însoþit protestul minerilor din Petroºani


8 Martie, ZiuaInternaþionalã

a Femeilor, îºi areoriginile în primiiani ai secolului XX.

În anul 1907, pestrãzile New York-ului s-adesfãºurat primul marº deprotest al femeilor careactivau în industria textilã,din cauza condiþiilor grelede muncã ºi a salariilorfoarte mici. De altfel, prin-cipalele revendicãri au fostlegate de reducerea pro-gramului de lucru la 10ore ºi salarii mai mari.Poliþia a intervenit însã în

forþã iar primul marº deprotest al femeilor a foststopat. Dupã un an, îndata de 8 martie, a fostorganizat un nou marºprin care a fost comemo-ratã revolta femeilor dinanul 1907. Astfel, ziua de8 martie s-a transformatîn Ziua Femeii ºi a fostsãrbãtoritã pentru primaoarã în anul 1911 înSUA, Germania, Elveþia,Austria ºi Danemarca.Pentru o bunã perioadãde timp, ziua de 8 Martiea fost utilizatã ca prilej demanifestare pentru drep-turile femeilor, printre carese afla ºi obþinerea dreptu-

lui de vot. În anul 1977,Adunarea Generalã aNaþiunilor Unite a procla-mat ziua de 8 Martiedrept „Ziua Internaþionalãa Femeilor”.

Sãrbãtorirea mamelor,celor care dau viaþã, esteînsã un obicei care dateazãîncã din antichitate. Deºicelebrarea în sine eradiferitã de la o þarã la altaºi nici data nu coincidea,noþiunea de „mamã” aveapentru toate culturile osemnificaþie deosebitã.Astfel, în fiecare primã-varã, grecii organizau unfestival dedicat zeiþei-mame Rheea. La începu-

turile creºtinismului, în ceade-a patra duminicã dinpostul Paºtelui era þinutã oserbare în onoareaBisericii Mamã, prilej cucare oamenii aduceaucadouri la biserica în careau fost botezaþi. În Angliaevului mediu, tinerii caremunceau aveau o singurãvacanþã pe an, care eraacordatã tot în cea de-apatra duminicã din postulPaºtelui. Mai târziu,aceastã zi a fost numitãDuminica Mamei, zi încare tinerii ofereaumamelor cadouri simbolice sau prãjituri.

MirMircea cea NISTORNISTORCronicã rimatã Ioan Dan Bãlan

De Ziua FemeiiIatã cã în urbea noastrã, prima dinspre ªurean ,Se voteazã legi locale, de nivel cartezian ,Una sfântã , cã Femeia-n Zi de 8, de Mãrþiºor ,Este lacãtul ºi cheia, miez duios de drag ºi dor ,

Este ziua ce aºteaptã, cum deschide ochii-n zori ,Ca bãrbatul sã-i încarce contul, braþele cu flori, Ziua-n care magazinul unde sunt bijuteriiSã se umple cu masculi cãutãtori de...mãrturii !

E simbol de primãvarã , în orice restaurantMesele au douã locuri : Ea, Regina – el, berbant ,Cu miresme ºi lumine, prin tertip fraged, vernalSoþul sã închine ode soaþei, ca ºi Juvenal :

Chiar dacã acum în casã traiul nu este bogat ,Azi voi cheltui, Iubito, ca nababul desfrânatªi în mâinile-þi asprite de spãlat, cusut, gãtit ,Sã-þi aºeze Viaþa pofta cea Înaltã, de Iubit...

ªtiu cã-i crizã ºi-n tranziþii cei cinstiþi sunt în reflux ,Însã mâine (azi e loto ?!) vom striga “yes, fiat lux” ,Eu, în culmea bunãstãrii, jur, zgârcit n-oi deveniCum sunt azi milionarii care pierd verbul “ a fi “ .

Noi ? ca orice soþi în stirpe ºi în bucurie rarã ,Vom ºti cã ºi-n zi de 9-i altã sãrbãtoare-n Þarã :Dupã ce Iubita noastrã este Prima-ntre Femei ,Musai ca bãrbatul casei va fi pe mãsura...Ei !

8 Mãþiºor 2012

8 MARTIE - Ziua Internaþionalã a Femeilor

Î n Petroºani, manifestãrile dedicate „Zilei Internaþionale a

Femeii” au debutat încã de miercuri, 7 martie.

Cu o zi înainte de celebrarea tuturorfemeilor, Sala de Marmurã a primãriei a gãz-duit un spectacol oferit de cãtre copiii de lagrãdiniþele din localitate, acesta fiindreprezentat de un program bazat pe recitareade versuri sau interpretarea de cântece dedi-cate celor care le-au dat viaþã. Spectacolul afost organizat, în cinstea „Zilei femeii”, decãtre edilii locali.

În cadrul manifestãrii dedicate „ZileiFemeii” au recitat poezii ºi au interpretatpiese muzicale copiii de la grãdiniþele cu programnormal sau prelungit numãrul 2 ºi 3. Printre lacrimi,pentru cã au uitat versurile, sau printre zâmbetelecelor prezenþi, pentru cã micuþii nu ajungeau lamicrofon sau erau prea dezinvolþi, copiii de grãdiniþãºi-au dus, cumva, la bun sfârºit programul artistic.Oricum, actul artistic prezentat maturilor ºi, în special,mamelor, a fost unul deosebit ºi încununat de ropotede aplauze... În parantezã fie spus, astãzi, toate anga-jatele primãriei din Petroºani vor beneficia de o ziliberã. În plus, doamnele ºi domniºoarele carelucreazã la primãria din Capitala Vãii Jiului au intrat ºiîn posesia unei prime în valoare de 150 de lei.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Din suflet de copil, pentru femeile care le-au dat viaþã


C ele 900 depersoane

care au fostdisponibilizate dela CompaniaNaþionalã a Huileidin Petroºani auprimit miercuri, 7martie, cea de-atreia tranºã aplãþilor compen-satorii.

„Omul ºi hunedo-reanul Dorin Gligor estemulþumit cã s-a încheiatacest ciclu al plãþilorcompensatorii ºioamenii au primit însfârºit ºi cea de-a treiatranºã a salariilor com-pensatorii.

Politicianul DorinGligor are ºi el o mulþu-mire. În ciuda faptuluicã plata salariilor com-pensatorii nu a respec-tat programul stabilit lamomentul disponibi-lizãrii, demersul a fostfãrã abateri de la lege ºifãrã alte decizii care ar fiputut sã atragã sancþiunipentru România. AcestGuvern, aºa hulit cum e,a reuºit sã definitivezeaceastã problemã atâtde sensibilã din punct devedere economic”, adeclarat Dorin GLIGOR,preºedintele PDLHunedoara.

Liderul democrat liberalilor din judeþulHunedoara a dat asi-gurãri încã de sãptãmânã trecutã, la o

emisiune TV difuzatã înValea Jiului, cã foºtiiangajaþi ai CNH îºi vorprimi banii pânã lajumãtatea acestei sãp-tãmâni.

„Am spus de sãp-tãmâna trecutã cã marþisau miercuri tranºa atreia va fi plãtitã. Aceºti900 de oameni meritãscuzele statului român,în primul rând pentru cãnu au avut acces la oinformare completã ºiapoi pentru cã aceaprogramare de platã nua fost respectatã. Suntconvins cã pe oameni i-a deranjat amãgirea,informaþiile contradic-torii ºi în special decla-raþiile politice fãcute pemarginea acestuisubiect. Faptul cã s-a

întârziat cu plata ar fifost mult mai uºor deînþeles dacã toþi ceiimplicaþi în demersul derezolvare a problemeilor ar fi înþeles cã unadevãr, chiar ºi nemulþu-mitor, ar fi fost mai uºorde suportat”, a mai spusDorin Gligor.

Ministerul Economieia alocat CompanieiNaþionale a Huileiaproximativ 19 milioanede lei, sumã în care suntincluse atât facilitãþilepensionarilor minieri,cât ºi cea de-a treiatranºã cuventã persoanelor disponibi-lizate de la CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cea de-a III-a tranºã a plãþilorcompensatorii a fost achitatã

G reva minerilordin Valea

Jiului conturbã ºiactivitatea termocen-tralelor hunedorene,ale cãror stocuri suntla limitã. În ValeaJiului, reprezentanþiiTermocentraleiParoºeni au avertizatdeja administraþiilepublice locale ºi soci-etãþile de termoficaresã fie pregãtite sã iamãsurile de rigoare.

Protestul minerilor dinValea Jiuluia fecteazã gravºia ctivitatea termocen-tralelor, care funcþioneazãcu huila extrasã de aici,respectiv Mintia ºi Paroºeni.De exemplu, la Paroºeni,stocul de cãrbune maiajunge cel mult pânã lafinele acestei sãptãmâni, iardacã minerii continuã grevafurnizarea cãldurii ºi a apei

calde în sistem centralizatva fi sistatã.

„Ne afecteazã pe noi toþi.Stocul de cãrbune maiajunge pânã la sfârºitulacestei sãptãmâni. Am ºitrimis adrese cãtre primãriiºi societãþile de termoficaresã ia mãsurile de rigoare,pentru cã s-ar putea sã numai putem asigura cãlduraºi vom fi nevoiþi sã opriminstalaþile, ca sã le conservãm”, a declaratDoru Viºan, directorul SEParoºeni. TermocentralaParoºeni arde zilnic 2.200– 2.300 de tone de huilãenergeticã, cumpãratã de laCompania Naþionalã aHuilei Petroºani. Pe de altãparte, Viºan a precizat cãsocietatea nu poate suportao nouã creºtere a preþului laGcal, decât dacã va creºte ºipreþul energiei electricefurnizate, ale cãrei costuride producere sunt influ-enþate de preþul cãrbunelui.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Greva minerilor nelasã fãrã cãldurã!

R eprezentanþii sindicali ai foºtilor

mineri din Valea Jiuluisunt ferm convinºi cãgratuitãþile la curent ºicãrbune vor fi reacor-date.

Potrivit acestora, „minunea”s-ar putea produce în oricemoment. „Spuneþi minune? Nueste vorba despre nicio minuneci despre un drept al minerilordin Valea Jiului, câºtigat în urmãcu mai mulþi ani. Noi sperãm cagratuitãþile sã ne fie reacordate,retroactiv, cu începere de la datade 1 ianuarie 2011. Nici data de1 ianuarie 2012 nu ar fi, însã,

una rea pentru reacordarea gratuitãþilor. Promisiuni, în acestsens, avem destule, dar, aºteptãm deciziile celor de la„centru”. Cert este cã foºtiimineri din Valea Jiului au rãmasfãrã drepturile câºtigate în urmãcu aproape un secol, lucru carene nemulþumeºte pe toþi cei caream lucrat în minele din zonã ºicare, astãzi, suntem pensionari”,a declarat Ion Hortopan,preºedinte Liga SindicatelorPensionarilor Minieri ValeaJiului. Spre deosebire de mineriiîncã activi, foºtii mineri s-au trezit cã au rãmas fãrã gratu-itãþile la energia electricã ºi cãrbune în urmã cu aproape unan de zile. Aceºtia aºteaptã, dinfebruarie 2011, reacordareafacilitãþilor la plata acestora.


Speranþa moare ultima...

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 martie 20121100 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei-BUCATAR - 600 lei-OSPATAR - 550 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna martie, anul curent la sediulfirmei sau online pe www.euro-calificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

* oferta este valabilã în perioada23.01.2012 – 29.02.2012;

** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

8 m a r t i e 2 0 1 2

Vã faceþi griji degeaba. Noroculvã zâmbeºte atât pe plan profe-sional, cât ºi pe plan financiar.S-ar putea sã fiþi puþin surmenatºi, din aceastã cauzã, sã deveniþiirascibil. Nu cãutaþi nod înpapurã celor din jur.

Din cauza amânãrii unei dele-gaþii, programul vã este datpeste cap. S-ar putea sã vã ener-vaþi pentru cã sunteþi nevoit sãpierdeþi timpul fãrã folos. Ceidin jur fac tot posibilul sã vãajute.

Dimineaþa s-ar putea sã nu vãsimþiþi în formã, ceea ce vãaccentueazã starea de nervozi-tate. Nu vã asumaþi nici un risc.Pãstraþi-vã calmul ºi înarmaþi-vãcu multã rãbdare! Folosiþi-vã dis-cernãmântul.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi bul-versat din cauza unor nereuºitecare parcã se þin lanþ. Nu esteexclus sã fiþi irascibil ºi sã vã cer-taþi cu cei din jur. Temperaþi-vãpornirile agresivie. Amânaþiîntâlnirile de afaceri!

Din cauza problemelor sentimen-tale, dimineaþa este posibil sã fiþiconfuz. Acceptaþi ajutorul pri-etenilor apropiaþi! Pentru a evitao ceartã în familie, ar fi bine sãamânaþi orice decizie pentru altã-datã.

Dimineaþa sunteþi irascibil ºiriscaþi sã stricaþi relaþiile cucolaboratorii. Pãstraþi-vã calmulºi nu faceþi caz din oricemãrunþiº! Este indicat sã evitaþiieºirile în societate ºi afacerile.Sunteþi predispus la greºeli.

Astãzi vã concentraþi mai greu,aºa cã vã sfãtuim sã amânaþideciziile importante. Ar fi bine sãevitaþi activitãþile care necesitãefort intelectual ºi luciditate.Este cazul sã acordaþi mai multtimp odihnei.

S-ar putea sã aveþi probleme cubanii, motiv pentru care nu vãsimþiþi în largul dumneavoastrã.Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã lãsaþiatras într-o ceartã! Bazaþi-vã peintuiþie ºi ascultaþi sfaturile uneirude.

Sunteþi foarte ambiþios, dar con-junctura actualã nu vã ajutã preamult. Nu este momentul sã vãasumaþi mai multe responsabil-itãþi. S-ar putea sã fiþi confuz ºisã nu vã puteþi onora toateangajamentele.

Dimineaþa survin evenimenteneprevãzute, care vã împiedicã sãvã respectaþi programul. Nu esteindicat sã vã puneþi mari speranþeîntr-o afacere pe care o credeaþiprofitabilã. Spre searã, vã simþiþibine în mijlocul familiei.

Intentionaþi sã preluaþi noi sarci-ni la serviciu, dar nu sunteþi sigurcã veþi reuºi. S-ar putea sã aveþidiscuþii aprinse cu colegii, dacãrefuzaþi sã ascultaþi ºi pãrerile lor.Stabiliþi-vã clar prioritãþile. Nu vãîntindeþi mai mult decât vã þine.

Sunteþi confuz ºi predispus sãfaceþi greºeli. Concentraþi-vãasupra problemelor urgente.Dimineaþa este posibil sã vãdezamãgiþi un prieten bun. Nucãutaþi nod în papurã celor dinjur!

H O R O S C O P

P reºedinteleConsiliului

JudeþeanHunedoara,Ioan Mircea

Moloþ seîntâlneºteastãzi cu o dele-gaþie dinFranþa, care se

afla într-o vizitade lucru înjudeþulHunedoara, încadrul unuiproiect euro-pean.

Delegaþia estecompusã din 3primari ºi 4 pro-fesori dinregiuneaBordeaux, dupãcum urmeazã:

- Dl. Jean-Pierre MARIAU,primarul local-itãþii Sainte-Lheurine

- Dna.DominiqueTALON, directoral ºcolii din

Sainte-Lheurine- Dna.

BlandineRICHARD-GAIL-LARD, profesorla ºcoala dinSainte-Lheurine

- Dl. GerardCHARLASSIER,primarul local-itãþii Neuillac

- Dl. Pierre-Olivier METAIS,directorul ºcoliidin Neuillac

- Dna. AnnieGUEDON, pro-fesor la ºcoaladin Neuillac

- Dna.CatherineBEURG, pri-marul localitãþiiNeulles.

Preºedintele Mircea Ioan Moloþ seîntâlneºte cu o delegaþie din Franþa

Vorba românului, mai

este timp...P etroºãnenii nu s-au prea

înghesuit sã-ºi înscriecopiii în clasa pregãtitoare.

Astfel, dupã 3 zile de când a fostdat startul pentru depunerea cererilor,numãrul micuþilor înscriºi în clasa „0”este unul foarte mic. Spre exemplu, laªcoala Generalã Nr. 7 din CartierulAeroport, dintre cei 140 de copii luaþiîn evidenþã în urma recensãmântuluide anul trecut, doar 33 au fost înscriºi,pânã ieri.

„Se ºtie bine cã românul cã este unom care amânã, mereu, luarea uneidecizii. În concluzie, suntem români,aºa cã nu mã aºteptam ca, încã dinprima zi, pãrinþii sã se înghesuie sã-ºi

înscrie copiii în clasa pregãtitoare.Pânã la finalizarea primei etape deînscriere, în data de 16 martie, au mairãmas destule zile. Abia atunci vomputea trage o concluzie”, a spus VasilePop, director ªc. Gen. Nr. 7Petroºani.

Situaþia este valabilã în întreg judeþulHunedoara. Dupã cum a precizatAlexandruLãutaru,inspectorulgeneral alInspectoratuluiªcolarJudeþeanHunedoara,pânã înprezent, doar12% dintrecopiii din judeþau fost înscriºiîn clasa „0”.„Sunt convins

cã pãrinþii au considerat cã mai audestul timp sã-ºi înscrie copiii în clasapregãtitoare. Acesta ar fi motivul prin-cipal pentru care oamenii nu s-auînghesuit, încã din prima zi, sã seintereseze sau sã-ºi înscrie copiii înprogramul care debuteazã în toamnaacestui an”, a spus Alexandru Lãutaru.



S pecialiºtii de laInstitutul Naþional

de Securitate Minierã ºiprotecþieAntiexplozivã– INSEMEXPetroºani auprimit maimulte tele-foane mobiledescoperite în locul unde s-auprodus celedouã explozii de laSighetuMarmaþiei,iar acesteaurmeazã sãfie experti-zate.

Cercetãtorii INSEMEX tre-buie sã stabileascã, cu exacti-tate, care este cauza producerii

celor douã deflagraþii soldate lamomentul respectiv cu 17rãniþi, dintre care unul a dece-dat. Pe lângã telefoanelemobile, în laboratoarele INSE-MEX vor fi expertizate ºi cele-lalte probe prelevate de la faþalocului. Sunt luate în calcul maimulte variante, iar directorulgeneral al Institutului,Constantin Lupu, spune cãorice este posibil sã se fiîntâmplat la Sighet. „Acolo amgãsit telefoane mobile pe carele aducem la expertizã, astachiar dacã sunt poatespecialiºti care spun cã eraimposibil sau puþin probabil sãproducã o deflagraþie. Noi nuputem exclude nici o ipotezãdecât dupã efectuarea exper-tizelor tehnice”, a declaratLupu. O echipã de la INSE-MEX s-a deplasat ºi la loculproducerii celor douã defla-

graþii, pentru a face cercetãride specialitate, la solicitareaInspecþiei Naþionale a MunciiBucureºti, fiind singurul institutnaþional care efectueazã astfelde expertize tehnice.

„Rolul nostru este sã stabil-im cauzele care au condus laproducerea celor douã explozii,mecanismul de migrare ºi acu-mulare a gazului în concentraþiiexplozive atât în toaleta clubu-lui, cât ºi în spaþiuladiacent clubului,unde s-a produs ceade a doua explozie”,a precizat directorulinstitutului dinPetroºani. Deasemenea, expertizatehnicã trebuie sãstabileascã ºi sursade iniþiere a defla-graþiilor. Prezenþaspecialiºtilor de la

Petroºani la locul celor douãdeflagraþii a fost solicitatã deInspecþia naþionalã a Muncii,INSEMEX fiind singurul institut abilitat sã facã astfel deexpertize.

În anul 2011, specialiºtiiINSEMEX Petroºani au realizat12 expertize tehnice de spe-cialitate, pentru tot atâteacazuri.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Probe din dosarul exploziei de la Sighet au ajuns la Petroºani

Promisiunide asfaltarela PetroºaniP etroºaniul este plin de

gropile care au apãrutla vedere dupã topireazãpezilor.

Însã, cel mai rãu drum, înprezent, este cel care duce cãtrestaþiunea Parâng. Pe Maleia,craterele din carosabil fac ca trafi-cul sã fie greoi, iar turiºtii sã plececu o impresie proastã de la munte.

Administraþia localã spune cãsãptãmâna aceasta nu se poateapuca de lucrãri, ci are în planasta pentru sãptãmâna viitoare.„Nu numai gropile de pe Maleia,ci toate care au apãrut în carosabilvor fi reparate ºi astupate. Amvorbit chiar astãzi cu cel care areîn întreþinere drumurile, iar de sãptãmâna viitoare se va da dru-mul la fabrica de asfalt ºi vomîncepe aceste lucrãri”, ne-adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi, pri-

marul Municipiului PetroºaniÎn 2012, porþiunea de drum care

duce spre Parâng ºi care este inadministrarea primãrie, va intra inreabilitate completa, in baza progra-mului naþional 10.000 de kilometriderulat de Ministerului DezvoltãriiRegionale ºi Turismului. Lucrãrilevor demara anul acesta, iar firmacare a câºtigat licitaþia este dinTimiºoara.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

S enatorul CosminNicula ºi-a

donat miercuri indemnizaþia, adicãsuma de 4.100 de lei.

Indemnizaþia senatoruluide Valea Jiului a fostîmpãrþitã cãtre CruceaRoºie Uricani, unde aumers 1.000 de lei,Asociaþia Speranþa Petrila,1.100 de lei, iar restulsumei, câte 1.000 de lei defiecare a ajuns la o elevãdin clasa a VIII-a de laºcoala generalã numãrul 2,Maria Mariciuc, respectiv lao femei în vârstã, LucreþiaBãrãiac, care locuieºte pestrada Coasta. Despre cazulLucreþia Bãrãiac, CronicaVãii Jiului a prezentat unamplu reportaj.

“Conform dispoziþiilor

date de preºedintele VictorPonta toþi parlamentariiUSL trebuie sã-ºi donezeindemnizaþiile pe luna febru-arie din cauza faptului cã nuparticipãm la lucrãrilecomisiei ºi în plenul parla-mentului. Luni a fost ziuade platã a indemnizaþiei, iarastãzi profitând de faptul cãnu ne-am dus la plenul

reunit sã ascultãm o discuþiesterilã a preºedinteluiBãsescu am venit în colegiusã donez indemnizaþia”, adeclarat Cosmin Nicula.

Senatorul Cosmin Nicula,aºa cum a cerut-o partidul,va trebui sã facã dovada cãºi-a donat indemnizaþia îndecurs de o sãptãmânã.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Senatorul Cosmin Nicula ºi-a donat indemnizaþia

R eprezentanþiiFederaþiei

Sindicatelor dinÎnvãþãmânt ”Spiru Haret”solicitã ministeruluiEducaþiei suspendarea clasei pregãtitoare, clasãce a dat bãtãi de cappãrinþilor ºi dascãlilor dinîntreaga þarã.

Clasele pregãtitoare, bãgate pegâtul pãrinþilor

”Actul normativ referitor laînscrierea copiilor în clasa pregãti-toare încalcã principiul libertãþii dealegere ºi nu are în vedere princi-piul interesului major al minorului.Formal, pãrinþii au dreptul de aalege ºcoala în care doresc sã-ºiînscrie copilul în clasa pregãti-toare/clasa întâi dar, în realitate,nu au în nici un fel certitudinea cãvor fi ºi locuri disponibile.Conform Metodologiei, laînscriere au întâietate copiii dincircumscripþia ºcolarã undefuncþioneazã respectiva unitate deînvãþãmânt, apoi, în eventualitateaîn care mai existã locuri, ele vor fiocupate de cei care vin din alte

circumscripþii, în urmãtoareaordine: copiii care dovedesc exis-tenþa unui handicap, cei care suntorfani sau provin din familii mono-parentale, cei care au un pãrintecadru didactic ºi abia în final ceicare au optat de la început pentruºcoala în cauzã. În realitate, unpãrinte alege o instituþie deînvãþãmânt sau alta þinând cont demulte alte criterii precum:apropierea de locul de muncã,existenþa unei grãdiniþe înapropiere (în cazul în care sunt ºicopii de vârstã preºcolarã în fami-lie), existenþa unui program deafter-school sau a altor oportu-nitãþi de învãþare, conexe actuluieducaþional ºi altele”, spunreprezentanþii SindicatuluiÎnvãþãmânt Preuniversitar (SIP)Hunedoara.

V or clase 0, dar nu auresurse

Mai mult, sindicaliºii precizeazãcã, la ora actualã, nu existãresursele necesare pentru înfiinþarea claselor pregãtitoare.

”Realitatea aratãcã nu existã numãrulnecesar de cadredidactice pentru a

asigura un proces educaþional decalitate la aceste clase, nu existãprograme ºcolare ºi instrumentedidactice, nu existã spaþii suficiente, nu existã resurse mate-riale ºi financiare pentru a susþineo entitate intermediarã nou-intro-dusã în structura de învãþãmânt!Problema resurselor este una atuturor unitãþilor de învãþãmânt dinþarã dar, în cazul celor din zonelerurale, ea este deja acutizatã! Nuîn ultimul rând, acest act normativa fost adoptat cu încãlcarea proce-durii de consultare obligatorie asocietãþii civile: a unitãþilor deînvãþãmânt, a pãrinþilor, a organi-zaþiilor sindicale, a asociaþiilor profesionale ale cadrelor didacticeetc., adicã exact a acelor organiza-þii ºi persoane care au o relaþienemijlocitã cu sistemul deînvãþãmânt ºi care pot sã argu-menteze ce funcþioneazã, ce esteeficient ºi ce este în interesuldirect al viitorilor elevi ºi al famili-ilor acestora”, mai spun reprezen-tanþii SIP Hunedoara.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF


I ubitorii de schialpinism ºi alergare

montanã din judeþulHunedoara sunt invitaþiîn acest sfârºit de

sãptãmânã în PoianaBraºov, unde va avealoc cunoscuta cursã nocturnã de schi alpinism ºi alergare

montanã, PostãvaruNight, aflatã la cea de-aºasea ediþie.

”Evenimentul a ajuns înacest an la a ºasea ediþie ºi sebucurã de o popularitate cecreºte an de an.

Este vorba despre o urcarela lumina lanternelor, pe schiuri de turã sau în alergaredin Poiana Braºov pânã pe vf.Postãvaru. Cursa va fi urmatãde premiere ºi ”after race” laCabana Julius Romer –Postãvaru. Îi aºteptãm ºi peconcurenþii din judeþulHunedoara, întrucât acolo suntfoarte mulþi sportivi capabili,iubitori ai schiului de turã ºischi alpinismului”, a declarat,pentru Cronica Vãii Jiului,Lucian Clinciu, organizatorulcompetiþiei.

Traseul în lungime de 4, 5km ºi 700 metri diferenþã denivel pozitivã, a fost parcursanul trecut de 167 participanþidin þarã ºi strãinãtate. Câºtigãtorii absoluþi ai ediþiei2011 fiind: Andreea Dan ºiPaul Pepene la schi alpinism,respectiv Ioana Ciulei ºiCiprian Bãlãnescu la alergaremontanã.

Postãvaru Night este primuldin cele patru evenimente cesunt programate pentru acestan în seria de competiþii outdoor CarpathianMan. Dinaceeaºi serie mai fac parte:Marathon Piatra Craiului -Salomon, Bike Marathon3Mountains ºi UltraTrailFãgãraº.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Hunedorenii, invitaþila concurs în Postãvaru

Sindicaliºtii nu vor clase pregãtitoare

cvj, nr. 79, joi, 8 martie 2012

Documents