cvj nr. 629, miercuri 11 iunie 2014

Poloneziiviziteazã minele

>>> PAGINAA3-A

Consilierul Þurcaº- admis cu nota zece

>>> PAGINAA3-A

Bacalaureat2014, primele

emoþii>>> PAGINAA4-A

Imobile ridicateîntre anii 1800

ºi 1900 ajung ruine>>> PAGINAA6-A

Pânã nu se furã bucatãcu bucatã

Staþia de epurare a minei

Valea de Brazi va fiecologizatã>>> PAGINAA11-A

Piaþã inutilã în cãutare de

investitor>>> PAGINAA12-A

O viaþã petrecutãla catedrã

>>> PAGINAA5-A

Regretã cã aupãrãsit sistemul

minier>>> PAGINAA7-A

Nãpãdiþi de bãlãrii>>> PAGINAA10-A

Rezultateleeducãrii pãrinþilor

de cãtre copii>>> PAGINILE 8-9

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 629

Miercuri, 11 Iunie 2014

Î n actualul buget al CEH, aprobat de executiv, sunt prevãzute o serie detãieri din drepturile salariaþilor, însã liderii sindicali susþin cã minerii din

subteran nu vor pierde nimic din ceea ce aveau în Contractul colectiv demuncã expirat ieri (marþi). >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

Nu-ºi pierd din drepturi

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

MaximilianGÂNJU

Alesul local dinPetrila, în vârstã de43 de ani, a maimuncit în minerit ºi s-a disponibilizat la”marea ordonanþã” în1997. A intrat înafaceri ºi politicã ºinu avea nevoie de unloc de muncã, însã avrut sã demonstrezecã ºi la vârsta cândmajoritatea ortacilorse pregãtesc de pen-sionare încã se maipoate munci în sub-teran. Florin Þurcaºs-a înscris la concur-sul pentru 75 delocuri de muncitorinecalificaþi de careavea nevoie Diviziaminierã aComplexului

Energetic Hunedoaraºi a fost admis laambele probe. Þurcaºa obþinut punctaj

maxim la probascrisã, care de altfel afost una banalã, însãa impresionat comisiade examinare la ceapracticã. Consilierullocal din Petrila areuºit sã lopãteze,peste un obstacol de1,5 metri, circa 400

de kilograme de sortîn jumãtate din timpulnecesar pentru a fiadmis. „Când s-a dat

startul la lopãtat, el aluat lopata plinã ºi înritm constant a dattot sortul. Nici nu s-asinchisit ºi în vreodouã minute ºi ceva aterminat. Restul copi-ilor care au participatla concurs au trastare de la început ºi

iute, dar cu lopatajumãtate ºi au muncitmult ºi degeaba. LaÞurcaº s-a vãzutexperienþa, s-a vãzutcã a muncit la front”,ne-a declarat unuldintre examinatori.Chiar dacã FlorinÞurcaº a fost admiscu notã maximã, elnu va coborî în sub-teran ºi a cedat loculsãu urmãtorului de pelistã. Consilierul aremai multe afaceri ºi

zeci de angajaþi, însãa vrut sã spulbere unmit cum cã în mineritangajãrile se fac doarpe pile sau cã ºomeriipeste 40 de ani nu semai pot angaja lafront.

Pe de altã parte, laconcursul pentru cele75 de posturi dinminerit au participatcirca 500 de candi-daþi, iar mai mulþiparticipanþi au conte-stat rezultatele dupãce au fost respinºi.Totodatã, unii candi-daþi respinºi susþin cã

au sesizat DirecþiaNaþionalãAnticorupþie.Conducerea Divizieiminiere a CEHsusþine cã întreg con-cursul s-a derulatcorect, supravegheatinclusiv video, ºi estenormal sã existenemulþumiþi. Tot ieri,marþi, au fost anal-izate ºi contestaþiiledepuse de candidaþiideclaraþi respinºi laconcursul organizatpentru cele 75 delocuri de muncitornecalificat.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 2014 Actualitate 3

DianaMITRACHE

O delegaþie dinPolonia este în acestezile la ComplexulEnergetic Hunedoaraºi viziteazã câtevaunitãþi miniere. Firmacare a ajuns aici are în

intenþie sã retehnolo-gizeze câteva din sub-teranele Vãii Jiului,dar pânã joi când va filicitaþia, polonezii facmai multe vizite înaceste locuri. „Da,este delegaþiapolonezã în ValeaJiului. Mai are de

analizat utilajele cucare vor fi dotate sub-teranele din ValeaJiului, la Livezeni ºi laVulcan. Vizita este înafara procedurii de lic-itaþie, sunt discuþiitehnice, pentru utila-jele care urmeazã sãfie aduse la cele douãunitãþi miniere”, adeclarat NicolaeDrãgoi, director gen-eral la Divizia Minierã,din cadrulComplexului EnergeticHunedoara.

Polonezii vin cubani ºi totul vafi stabilit înaceastã sãp-tãmânã.Responsabiliidin DiviziaMinierã spun,însã, cã evorba desprecâteva zeci demilioane deeuro, care vorajunge înretehnolo-gizarea sis-

temelor de extracþiedin subteran.

„Vom urma paºiinormali ai achiziþiei ºivom avea joi ºedinþã.Apoi, urmãtorul pas în

calendar, al achiziþiei,va fi stabilit apoi înºedinþã. Polonezii vorinvesti undeva între55 ºi 65 de milioanede euro, acesta fiindcostul utilajelor. Costultotal al creditului seridicã la 75 de mil-ioane de euro”, a mai

spus Drãgoi.Complexul

Energetic Hunedoaraa fost înfiinþat în2012, prin fuziuneatermocentralelor de

stat Deva ºi Paroºeni.În august, anul trecut,minele viabile dinValea Jiului, Lonea,Lupeni, Livezeni ºiVulcan au fuzionat cucele douã termocen-trale, devenind partecomponentã a com-plexului hunedorean.

CEH produce electrici-tate prin arderea huileidin minele din ValeaJiului, are o putereinstalatã de 1.435MW ºi asigurã aproxi-

mativ 5 la sutã dinproducþia naþionalã deenergie, dar se aºteap-tã investiþii în subter-an. Utilajele cu careminerii scot acum cãr-bune au nevoie detehnologii moderne ºiasta se va putea facedoar cu capital strãin.

Polonezii viziteazã minele

P olonezii au venit în Valea Jiuluiºi, înainte de a da banii de

investiþii, viziteazã unitãþile minierede aici. Ei sunt cei care vin cu banisã investeascã în retehnologizareaminelor care sunt considerate viabile.

Consilierul Þurcaº - admis cu nota zece

F lorin Þurcaº, consilier local la Petrila, a participatla concursul pentru ocuparea unui post de munci-

tor necalificat în minele din Valea Jiului, iar dupã celedouã probe de concurs a obþinut zece pe linie. Þurcaº nuva merge însã sã munceascã în subteran.

Cele douã seminariiau avut loc la ColegiulTehnic „ConstantinBrâncuºi” din locali-tatea Petrila de la ora9:00, respectiv la ora11.30 la Colegiul deInformaticã “CarmenSylva” din Petroºani.

„Colegiul Nationalde InformaticaCarmen Sylva dinPetroºani a avutplãcerea de a fi unadintre staþile-gazdã încare a oprit CaravanaLSRS la începutulacestei veri. Eleviiclaselor a XI-a au fostextrem de receptivi,urmãrind cu atenþieinformaþiile legate destudiul în SUA, Anglia

ºi Suedia ºi inter-venind cu întrebãri lasfârºitul prezentãrii.Cei mai mulþi dintre eiºi-au exprimat opþi-unea de a studia înMarea Britanie.Majoritatea ºi-ar dorisã se întoarcã în þarãdupã terminarea studi-ilor universitare ºi sãpunã bazele propriilorafaceri. ColegiulNaþional deInformaticã CarmenSylva considerã salu-tarã iniþiativa LSRS,mândrindu-se cu ceitrei foºti elevi aiColegiului, care suntun exemplu de urmatºi de alþi tineri”, a afir-mat doamna Carmen

Gheviza, director edu-caþional.

„Vineri, 6 iunie2014, am urmãrit cumare interes împreunãcu alþi colegiprezentarea reprezen-tanþilor LSRS pentru aînþelege mai bine ben-eficiile studiului înstrãinãtate (Anglia,Suedia ºi SUA).Personal îmi doresc sãstudiez în Anglia ºiconsider cãprezentarea a fost câtse poate de completã,lãmurindu-mã în câte-va privinþe neclareprecum costul fac-ultãþii. Voi þine legãtu-ra cu cei trei reprezen-tanþi, care mi-au fost

de un real ajutor", adeclarat PatriciaCreþu, eleva în clasa aXI-a la ColegiulNational de

Informaticã CarmenSylva din Petroºani.

Caravana LSRSeste unul dintre celemai importante

proiecte desfãºurate lanivel naþional de cãtreo organizaþie neguver-namentalã, oferindseminarii informativeºi interactive gratuitecelor interesaþi sãplece la studii pestehotare. Caravanarecunoaºte ºi susþineinteresul puternic altinerilor români de adobândi o educaþie decalitate în strãinãtateºi vine în întâmpinareanecesitãþii de infor-mare a acestora cuprivire la oportunitãþileacademice inter-naþionale.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 20144 Actualitate

DianaMITRACHE

Peste 3.000 decandidaþi s-au înscrisîn judeþul Hunedoarapentru a susþine exam-enul de Bacalaureat.Primele probe progra-mate sunt cele orale,dupã ce fiecareabsolvent va da pro-bele de competenþe.Potrivit Inspectoratuluiªcolar JudeþeanHunedoara, dintre ceicare au depus cererede susþinere a exam-enului, doar o partesunt absolvenþi ai pro-moþiei din acest an,iar restul fac parte din-tre cei care nu au pro-

movat examenul lasesiunile anterioare.„Pentru 3.113 candi-daþi care s-au înscris înacest an laBacalaureat încep,într-adevãr, emoþiile.Bineînþeles cã nu pen-tru toþi, deoarece 773au deja proba aceastaechivalatã. Suntemoþii, este vorbadespre proba lingvis-ticã la Limba ºiLiteratura Românã ºisperãm cã pot sã îºidemonstreze compe-tenþele pe care ºi le-au însuºit nu numai încei 4 ani de liceu”, adeclarat Marta Mate,inspector ºcolarjudeþean.

În aceastãdimineaþã a începutproba de susþinere aexamenului pentruobþinerea certificatuluide competenþe lingvis-tice de comunicareoralã în limba românã,

iar emoþiile tinerilorabsolvenþi erau pemãsurã. „La compe-tenþele lingvistice nuprea am emoþii.Aºtept scrisul laromânã ºi acolo e maigreu. Aici e simplu,

trebuie doar sã vor-bim”, a spus un can-didat care îºi aºteptarândul sã intre încomisie, în timp ce unalt coleg avea ºi elemoþiile inerenteînaintea examenului.„E primul pas înintrarea în Bacalaureat

ºi am multe emoþii”,ne-a mãrturisit acestabsolvent.

Mai uºuraþi au fostcei care au ieºit dinprima probã ºi care,dupã ce au tremuratîn faþa comisiei, aurãsuflaþi un pic uºuraþi.

„E un pic mai uºordecât am crezut ºisper sã fie tot aºa. M-am pregãtit, în mare,dar mai trebuie reca-pitulat, pentru cãniciodatã nu e destul”,a spus liceanul.

Miercuri sunt aºtep-taþi candidaþii care

susþin aceste probepentru limba maternã.Vor urma apoi pro-bele pentru compe-tenþele digitale ºi celelingvistice într-o limbãmodernã.

În altã ordine deidei, profesorii care

iniþial au spus cã nuvor participa gratuit lasupraveghere, aurenunþat la idee ºi exa-menul, spun inspec-torii ºcolari, se vadesfãºura în parametriinormali. ‚La nivel dejudeþ nu existã astfelde probleme. La nivelde judeþ, noi am cen-tralizat opþiunile dum-nealor pentru a partic-ipa la examen ºi avemun numãr suficient decadre didactice atât caasistenþi, cât ºi caevaluatori. Sperãm cãtotul va decurge încondiþii optime”, amai spus Marta Mate,inspector ºcolarjudeþean.

Proba scrisã laLimba Românã începeîn 30 iunie, iar dupãaceastã datã candidaþiiintrã în linie dreaptã.Cei 3.000 de candi-daþi sunt împãrþiþi pecentre de examinare ºitoate examenele sevor desfãºura subsupraveghere video.

Caravana LSRS în localitãþile Petroºani ºi Petrila

C aravana LSRS a poposit vineri, 6 iunie 2014, înoraºele Petroºani ºi Petrila cu douã seminarii de

excepþie. În cadrul evenimentului, participanþii au aflatmai multe detalii despre procesul de aplicare la univer-sitãþi din strãinãtate, despre sistemul de învãþãmânt,precum ºi despre costuri ºi posibilitãþi de finanþare pen-tru studenþii strãini aflaþi la studii în þãri precumSuedia, Regatul Unit ºi SUA.

Bacalaureat 2014, primele emoþii

Î ncepe Bacalaureatul. Mii detineri din Hunedoara s-au

pregãtit sã intre la primele probeale examenului maturitãþii.Emoþiile sunt pe mãsurã, iar inspec-torii ºcolari spun cã totul decurgedeocamdatã conform graficului.

Monika BACIU

Rodica Ivan apetrecut mai bine de35 de ani la catedrã,unde a fost dascãlul amii de elevi. Atât pen-tru elevi, cât ºi pentruRodica Ivan acum suntultimele zile de ºcoalã.Cum au trecut cei 35de ani în care a fost“mamã” pentru mii deelevi ne spune chiardânsa.

“A fost ºi greu, afost ºi foarte bine.Trãgând linie, dacã facun bilanþ a fost bine, afost minunat pentru cãeste o perioadã a vieþiimele care nu o sã semai întoarcã niciodatãºi care mi-a umplutviaþa de conþinut”, nepovesteºte RodicaIvan.

Mii de elevi au tre-cut prin mâiniledascãlului. Nu toþi aufost eminenþi, însã toþii-au rãmas lasuflet cu bune, darºi cu mai puþinbune. Fiecare elevare propria per-sonalitate, însã totatâtea personal-itãþi a dezvoltatde-a lungul anilor.

“Am predat 35de ani ºi jumãtate.Am întâlnit totfelul de elevi înaceºti ani, dardeºi accentul peinstruire s-adeplasat de la ogeneraþie la altatot aºa la momentde bilanþ, fãrãînfrumuseþãri, zic cãau fost niºte oameniminunaþi, un material

splendid. Cred cãoricine ar vrea sãmodeleze conºtiinþe ºisã formeze personal-itãþi. Am avut în ulti-ma perioadã întâlniride 10, 20 de ani de laterminarea liceului ºisunt oameni deosebiþi,speciali, viaþa îi punepe toþi acolo undemeritã ºi se modeleazãextraordinar. Suntfoarte încântatã de ceam format ºi am mod-elat”, ne mai spune

dascãlul aflat în pragulpensionãrii.

Sistemul educaþion-al se schimbã de la un

an la altul. În cei 35de ani de activitate,dascãlul a trecut prinmulte schimbãri. Avãzut cum educaþia dinultimii ani diferã cutotul de cea de acum35 de ani când princi-palele accente erau

puse pe cul-turã.

“S-auschimbatmulte dinprimul an ºipânã în ultim-ul, mai alescã eu nu amvrut sã fiueducator. Euam intrat lapsihologie, s-a desfiinþatfacultate ºi înprimii ani

regretam enorm cã nusunt psiholog. Dupãrevoluþie am avut posi-

bilitatea sã lucrez ºi cupsihologia , am predatpsihologia ºi constantaeste cã a trecut totulfoarte repede. Nu potsã zic cã a fost foartegreu sau foarte uºor.A trecut repede”, maispune sursa citatã.

Amintirile sunt celecu care rãmân dascãliicare ºi-au petrecutviaþa fãurind destine.Cele mai plãcutemomente ale acestorpersoane sunt cele încare elevii lor aureuºit la diferite con-cursuri, iar apoi înviaþã.

“Nu este o singurãamintire. Sunt maimulte, de preþ ar fireuºitele cu elevii laconcursuri ºiolimpiade, par-ticipãrile la etapelenaþionale, acesteasunt foarte importanteºi preþioase pentrumine, faptul cã mulþi

elevi din anii anterioriîmi spun cã am fostidolul lor ºi un modelde viaþã, acum nucred cã aº mai fi unmodel de viaþã pentrucã se constatã o oare-care superficializare aformãrii ºi autofor-mãrii elevilor pentrucã accentul s-adeplasat de pe culturãpe partea practicã.Copiii aceºtia suntfoarte buni la infor-maticã, limbi strãine,sunt cu permis autoimediat ce au posibili-tatea. Altãdatã eraumai înclinaþi spre cul-turã, dar ºi învãþãmân-tul era mult mai cul-turalizat, acum e maipuþin. Acestea suntamintiri preþioase,faptul cã elevii îºiamintesc de mine ºichiar acum doi animi-a spus o fostãelevã cã dacã estecum este totul mi sedatoreazã mie în ceamai mare mãsurã ºipe mine m-a uns lainimã”, a mai spusRodica Ivan.

Dascãlii alãturi depãrinþi sunt aceia carene deschid drumurileîn viaþã. Lor trebuiesã le mulþumim pentruceea ce suntem astãzi.Cu rãbdare ºi pasiuneaceºti oameni neîndrumã paºii spreviitor.

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 11 Iunie 2014 Actualitate 5

MariusMITRACHE

Fie ca au fost înzona de agrementBrazi, ori la CabanaCãpriºoara sau înPasul Vâlcan, adicã

cele trei zone turisticeºi de agrement de peraza municipiuluiVulcan, toti cei carealeg sa petreaca cate-va ore in mijloculnaturii nu regretã, vre-mea frumoasa si aerul

curat meritã din plin.ªi ca cei care urcã lamunte sã se relaxeze,autoritãþile locale auamenajat inclusivlocuri pentru grãtar.

“Da, este adevãratfaptul cã odatã cuîncãlzirea vremii foartemulþi locuitori aimunicipiului Vulcan îºipetrec tot mai multtimp la iarbã verde.

În toate cele treizone de agrement dinVulcan am amenajat

locuri pentru grãtar,ori de relºaxare”,spune primarulmunicipiului Vulcan,Gheorghe Ile.

Unul dintre celemai cautate locuri estela Brazi, unde local-nicii au parte de multaliniste, însã cei caredoresc sã meargã îndrumeþii aleg PasulVâlcan, un loc extrem de draglocuitorilor din Vulcanºi nu numai lor.

O viaþã petrecutã la catedrã

D upã 35 de ani petrecuþi în sis-temul de învãþãmânt, pentru

câþiva dascãlii acestea sunt ultimelezile petrecute la catedrã. Cei carene-au fãurit destinele ºi ne-au cre-ionat personalitatea îºi iau rãmasbun de la ºcoalã. A venit ºi momen-tul în care aceºtia se pensioneazã ºipredau ºtacheta, generaþiei tinere.

Zonele de agrement din Vulcan luate cu asalt

Z onele de agrement din Vulcan sunt luate cu asalt de

sute de oameni, care ies din case sase adaposteasca de canicula laumbra padurii.


Monika BACIU

“În România nu ºtiuce voi face, probabilvoi pleca dincolo(peste hotare-n.r.), ecea mai viabilã soluþiepe care o gãsesc înmomentul actual.Deocamdatã lucrezaici, e în regulã, darvedem. Nu pot sã ziccã mã simt specialã.Dacã plec nu voi gãsiceva în domeniul încare termin astãzi.Asta e conjunctura.Am gãsit în domeniulweb-design, mi-amgreºit facultatea separe, dar nu regret cãa fost frumos ºi vomvedea ce va mai fi.Din anul doi am

amintiri foarte fru-moase, am fãcut niºtenebunii cu colegii mei,dar sunt amintiri fru-moase, au fost ºiexamene mai urâte,dar în ansamblu eOK”, spune o absolventã.

“Mã voi pregãti deo carierã, mã simtfoarte pregãtitã dinpunct de vedere profe-sional, din punct devedere ca om, e tim-pul pentru o carierã îndomeniu. Este foartegreu dacã rãmân înþarã, dar probabil voiîncerca. Am multeamintiri frumoase cucolegii, o mulþime deîntâlniri, profesorii aufost niºte îndrumãtori

extraordinari”, spuneo altã tânãrã.

Alþi absolvenþi aualte planuri. Înainte de

o carierã vor sã îºicontinue studiile, tot

aici. “Mã simt emoþion-

at, dornic de noioportunitãþi în viaþã,noi prilejuri. Voi con-tinua studiile aici laPetroºani, prima datãmasteratul, apoi doc-toratul, dupã aceeavoi cãuta un loc demuncã poate înstrãinãtate, poate aici.A fost greu în cei

patru ani, multe examene, unele foartegrele, altele maiuºoare. Sunt foartepregãtit pentru licenþã.Voi rãmâne cuamintirea colegilor, aprofesorilor”, spuneun tânãr.

Dascãlii facultãþii letransmit absolvenþilortoate gândurile debine ºi totodatã îºi punsperanþele în aceºtitineri.

“Sunt 65 de ani decând Facultatea deMine pregãteºte spe-cialiºti la Petroºani,

le-am urat succes înviitor ºi le-am cerut sãne ajute pentruperioada careurmeazã sã o traver-sãm. Sunt convins cãei pot sã ne ajute princeea ce vor face chiardacã sunt o generaþiefoarte puþin diferitã.Întotdeauna mi s-aupãrut diferiþi faþã deceea ce suntem noi, enormal, dar sunt con-vins cã prin felul în

care sunt ei ºi prinfelul în care se mani-festã vor reuºi sã facãceva bun pentru noi”,a declarat conf. Univ.Dr. Ing. EduardEdelhauser, directorulDepartamentului deManagement IngineriaMediului ºi Geologie,din cadrul UniversitãþiiPetroºani.

Tinerii care astãziîncep o nouã etapã avieþii au terminat spe-cilizãri din cadrulFacultãþii de Mine,într-o perioadã cândmineritul este înimpas.

“Numele facultãþiieste de Mine, dar spe-cializãrile sunt multmai diverse, avemºase specializãri caresunt sau nu suntlegate de domeniulminerit. Existã ºi ospecializare de minerit, care dinpãcate este puþin cãu-tatã deºi eu cred cã ºiîn România, dar ºi înstrãinãtate existãoportunitãþi pentruminerit chiar dacã nuîn domeniul cãr-bunelui. Fiind domeniidiverse ei pot sã îºigãseascã un loc pepiaþa muncii”, a maispus sursa citatã.

Mulþi dintre absol-venþii de facultate sevor îndrepta spreþãrile adoptive care levor oferi un traidecent. Diplomeleobþinute aici suntrecunoscute, însã nupretutindeni.

“În mod cert suntþãri cu care avemacorduri de parteneri-at ºi cred cã înUniunea Europeanãaceste diplome suntrecunoscute, alte þãricer încã niºte exam-ene de recunoaºtere,dar în domeniul minierfoarte mulþi absolvenþiai facultãþii lucreazã înþãri precum Australia,Canada, Africa de Sudºi chiar Europa”, amai spus Edelhauser.

Absolvenþii cur-surilor universitare maiau de trecut un hop.În curând aceºtia vorsusþine examenul delicenþã.

MaximilianGÂNJU

Casele au fostînchiriate familiilorsãrace, astfel cã niciautoritãþile, nicichiriaºii n-au maiinvestit în întreþinerealor. Edilii au preferatchiar sã treacã cu bul-dozerele pesteclãdirile degradate. Depildã, asta s-a întâm-plat cu BaiaComunalã, demolatãîn 2003.

Cartierul cu circa250 de imobile seregãseºte pe ListaMonumentelorIstorice, însã va dis-pãrea încet, dupã ce

zona Colonie a fostdeclasificatã ºiclãdirile,cele maimulte nu mai au val-oare istoricã. "Casacu turn", sau "CastelulIanza", a fost constru-itã în 1903. Sedegradeazã zilnic,deoarece, dupã ce afost revendicatã de

fostul proprietar, peperioada procesuluimunicipalitatea aabandonat-o. Casteluleste acum în intenþiaproprietarului de a firestaurat, însã sumelenecesare sunt foartemari. O soartã multmai bunã a avut-oCazinoul Muncitoresc,reabilitat dupã oinvestiþie privatã ºichiar dacã s-a trans-format într-un local delux, pãstreazã încãelemente originale ºiaerul boem dinperioada de glorie.

Imobile ridicate între anii 1800 ºi 1900 ajung ruine

P rima aºezare organizatã dinPetroºani a fost colonia mun-

citoreascã. Aici erau amenajatelinii ferate pe care, cu vagonetele,raþia de cãrbuni ajungea la ortaciide la Societatea Minierã.

Sfârºitul unei etape, un nou drum în viaþã

O nouã filã din cartea vieþii se deschide astãzi înfaþa absolvenþilor de facultate. Acum sunt pe pi-

cioarele lor, sunt în faþa unui nou început. AbsolevnþiiFacultãþii de Mine din cadrul Universitãþii din Petro-ºani ºi-au luat la revedere de la colegi ºi profesori ºi sepregãtesc pentru o carierã. Aici au fost formaþi, însãmulþi se gândesc sã îºi gãseascã rostul peste hotare.

Monika BACIU

“Am vãzut unde greºit ºimi s-a explicat, nu maiaveam ce face. Puteam sãfac ºi mai bine, dar seîntâmplã. Am mai lucrat 15ani de subteran ºi îmi parerãu cã am plecat. Am fostun prost”, a declarat bãrbatul.

Cei care ºi-au vãzutlucrãrile s-au convins cã augreºit, iar punctajul obþinuta fost unul cinstit.

“M-am întors împãcat cãam vãzut cã am greºit la

proba teoreticã. Nu credeam cã totul e înregulã, dar acum m-amlãmurit. A contat multgreºeala, o întrebare dacã o

fãceam bine eram intrat.Am avut cel mai bun timp1,29. Au spus cã s-arputea sã suplimenteze ºi cãse vor mai face angajãri,dar cine ºtie ce va fi”,spune un alt tânãr care acontestat rezultatul iniþial.

Din cele peste 20 decontestaþii care au fostdepuse doar câteva au fost

admise, iar în cazul unuicontestatar s-a dovedit fap-tul cã s-a realizat o eroarela corectare.

Astfel, acesta va fi anga-

jat al 76-lea miner. “Au fost depuse 27 de

contestaþii, am invitat petoþi cei 27 la sediul com-paniei sã le arãtãm unde augreºit, au venit 20, am dis-cutat cu fiecare în parte.

Eu zic cã nu a fost nici-un fel de problemã, fiecarea vãzut ºi a recunoscutlucrarea ºi timpul pe care l-a semnat. Din cele 27 decontestaþii, 26 au fostrespinse, iar una a fostadmisã. Este cazul domnu-lui Cismaº care în momen-tul recorectãrii lucrãrii s-apus altã grilã pe lucrarea

dânsului. S-a recorectatlucrarea, are medie deintrare, va intra, va fi al76-lea intrat”, a declaratNicolae Drãgoi, directorulgeneral adjunct al CEH.

Cele 76 de persoanevor fi angajate la mineleVulcan ºi Lonea.ReprezentanþiiComplexului EnergeticHunedoara nu exclud vari-anta ca anul acesta sã semai organizeze o rundã deangajãri având în vederenumãrul foarte mare alcelor care pãrãsesc sis-temul.


Maximilian GÂNJU

Odatã cu aprobareaBugetului de venituri ºicheltuieli, ºomajul tehnic,reducerea numãrului de zilede lucru ori desfiinþarea unor puncte delucru ce aparþin de Divizia

minierã din cadrul CEH, aufost decise de administraþia societãþii pentru reducerea costurilor.

În cazul desfiinþãriiSalvamin ºi PreparaþieiCoroieºti mai este nevoieînsã ºi de aprobareaAdunãrii Generale aAcþionarilor, dar surse din

CEH spun cã este oformalitate obþinereaei. Bugetul pe anul2014 pentruComplexul EnergeticHunedoara' - SA,aflat sub autoritateaDepartamentuluipentru Energie,prevede venituritotale estimate la1.439.379.000 leiiar cheltuieli de1.726.549.000 lei.În acest BVC suntprevãzute ºi o seriede ajustãri privinddrepturile salariaþilor

acordate în bazaContractului colectiv demuncã. Deºi, cel puþin teoretic, salariaþii ar urmasã piardã, sindicatele susþinînsã, cã personalul directproductiv nu va fi afectat.

”Minerii nu vor pierdedin drepturile prevãzute înCCM, mã refer la cei de lafront, la personalul directproductiv din ComplexulEnergetic Hunedoara”, aexplicat Petre Nica,preºedintele sindicatuluiMuntele.

Pe de altã parte,ortacilor le-a expirat ieri-marþi contractul colectiv demuncã, iar energeticienilorîncã din luna aprilie.Negocierile sunt în toi, iarpotrivit directorului adjunctal CEH, Nicolae Drãgoi,pânã se va ajunge lasemnarea unui nou acordse va merge pe acteadiþionale care prelungesc valabilitateavechiului CCM.

Regretã cã au pãrãsit sistemul minier

“Am fost un prost cã am plecat”. Marþiau fost afiºate rezultatele finale în

urma contestaþiilor la concursul de angajareîn minerit. Cei aproape 30 de contestatariau venit sã îºi vadã lucrãrile. Printre aceºtias-a aflat ºi un bãrbat care a lucrat 15 ani însubteran ºi a plecat, iar acum a vrut sã sereîntoarcã însã în zadar pentru cã nu areuºit sã promoveze examenul de angajare.

Nu-ºi pierd din drepturi

Î n actualul buget al CEH, aprobat deexecutiv, sunt prevãzute o serie de

tãieri din drepturile salariaþilor, însã liderii sindicali susþin cã minerii din subteran nu vor pierde nimic din ceea ceaveau în Contractul colectiv de muncãexpirat ieri (marþi).

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 20148 Actualitate Actualitate 9

Efectul unor fil-muleþe-reportaj prezen-tate la ºcoalã unor copiide 8-9 ani - în care searatã minunata creaþiedivinã ºi cum o distrugoamenii, fãrã urmã derespect - este ºocant.Atunci când li se explicãde cãtre dascãli cã ºi eipot schimba lucrurile,cei mici îºi iau în foarteserios ”misiunea”crezând cu tãrie cã esteºi de datoria lor sãîndrepte lucrurile.

Ideea de ani de zile aAsociaþiei Petro AquaPetroºani de a se ocupade copii, de a-i atragespre respect ºi de a

contribui la o evoluþie acelor mici bazatã peiubirea fatã de Creatorºi creaþie, a dat roadenebãnuite. Pe lângãzecile de acþiuni în care,împreunã cu cei mici,curãþau locurile ºi munþiide murdãriainconºtienþilor, a avutloc, în a doua zi deRusalii, demararea unuiproiect pilot ”Prieteniiapei”.

Asociaþia Petro AquaPetroºani a reuºit sãschimbe locuri ºi mentalitãþi, sã punã învaloare ceea ce alþii auneglijat sau au dat uitãriicu bunã ºtiinþã,

adunând în jurul eioameni care simt ºigândesc la fel. De dataacesta, ca membrã aComitetului BazinuluiJiu-Dunãrea de Jos,care cuprinde patrujudeþe, Asociaþia a tre-cut la acþiune în colabo-rare cu ªcoala generalã”Avram Stanca”, ApeleRomâne Valea Jiului ºiSalvamont Petroºani.

S-a conceput un do-cument-angajament pe

care elevi ai clasei a II-a,înv. Gabriela Popescu,l-au prezentat oameniloraflaþi la iarbã verde, înzona Jieþ, pentru a-lcompleta ºi semna.Acest lucru are semnifi-caþia unei obligaþiimorale pe care ºi-auasumat-o adulþii larugãmintea copiilor de apãstra locurile ºi apelecurate. Grupul a fostînsoþit de preºedinteleAsociaþiei Petro Aqua,Imre Szuhanek, dereprezentantul zonal alApelor Române, direc-tor Sistem HidrotehnicValea Jiului, Sorin

Corici ºi de ºefulSalvamont Petroºani,Dumitru Bârlida, tocmaipentru a da greutateacuvenitã acþiunii. Toþi au convingerea cãasemenea demersuri audat rezultate ºi gradualbalanþa se înclinã înfavoarea celor receptivi,care înþeleg cã ”omulsfinþeºte locul” ºi nu îltrebuie sã-lpângãreascã.

”Încã din 1999colaborãm cu ApeleRomâne, dar acumfãcând parte ºi noi dinBazinul Dunãrii de Jos,care cuprinde patrujudeþe, trebuie sã neimplicãm mult în astfelde acþiuni. Duminicã afost practic lansareaunui proiect pilot numit”Prietenii Apei”. Amfost cu copiii, de laºcoala ”Avram Stanca”,la turiºtii aflaþi pe Jieþ,iar copiii i-au rugat sã

pãstreze apele curate,explicând cã apaînseamnã viaþa, iarturiºtii au fost receptiviºi au semnat

Angajamentul pecare l-am conceput înacest sens. Sã ºtiþi cãaceºti copii sunt foarteimplicaþi ºi chiar cred cãpot schimba lumea înbine, iar pentru asta îisusþinem din toatãinima. Este impresio-nantã credinþa lor” – a declarat ImreSzuhanek, preºedintePetro Aqua Petroºani.

”Este o acþiune iniþi-atã de Petro Aqua, depreºedintele AsociaþieiImre Szuhanek. Este adoua acþiune de gen,pentru cã o alta a fostde Florii. De data aceas-ta s-a ales zona Jieþ,pentru cã este vorba deun proiect pilot pe carevrem sã îl dezvoltãn peBazinul Jiul Superiorpentru ca apoi sã-lextindem cãtre Craiova– Bazinul Jiului ºiDunãrii de jos. Vreau sãvã spun cã reacþiileoamenilor la demersulfãcut de copii pentrupãstrarea curatã aapelor este tare interesant, în sensul bunal cuvântului.

Vã dau un exemplu,care multora li s-a pãruthazliu. Aflaþi la Craiova,de Ziua Mondialã aApei, invitaþilor li s-auîmpãrþit pliante cu acestangajament de pãstrare a apelor

curate ºi aceºtia s-auapucat, pe loc, fãrãezitare, sã completezeacel formular ºi sã sem-neze. De fapt acele pli-

ante fuseserã împãrþiteca modele la care sã sefacã eventuale corecturi,îmbunãtãþiri etc. Asta seîntâmplã ºi în realiate.Când vezi cã vine uncopil cãtre tine ºi teroagã sã pãstrezi apelecurate pentru cã de eleau nevoie ºi generaþiilecare vin, cã îþi explicã

cum

ºtie elmai bine de ce îþi cereasta, n-ai cum sã nu fisensibil ºi sã nu rãspun-zi pozitiv, ca cetãþean.Sã ºtiþi cã publicul seschimbã prin toate aceste acþiuni. Mã uit,în drumurile mele, lalocurile de campare ºisã ºtiþi cã nu mai estedezastrul de dinainte.Oamenii sunt maiatenþi. Da, ne-am dat

seama cã un copil carecere adultului sã aibãgrijã, are mare efect” –a precizat Sorin Corici,directorul SistemuluiHidrotehnic ApeleRomâne – Valea Jiului.

”Copiii sunt încântaþisã participe la astfel deacþiuni ºi de fiecare datãrãspund cu plãcere. Eiînvaþã unele lucruridespre naturã ºi

ocrotirea ei la ºcoalãºi le place sã punã înpracticã ceea ceînvaþã ºi o fac cutoatã credinþa...Impactul cu adulþii

este ºi-aºa, ºi-aºa. Adicãsunt adulþi care îiascultã ºi reacþioneazãpozitiv, dar sunt ºi dincealaltã categorie carenu-i bagã în seamã. Dar este îmbucurãtor cã

balanþa înclinã spre ceicu reacþii pozitive, normale. Sunt copii declasa a II-a, de 8-9 ani,ºi avem ºi pãrinþi aiacestor copii care vin laacþiuni. Aºa a fost ºivineri de Ziua mediuluiºi duminicã la ”PrieteniiApei”. La lecþiile desprepoluare am prezentat laclasã niºte filmuleþe ºivreau sã vã spun cã ºidupã terminarea lor erao liniºte deplinã...Copiii sunt marcaþi,conºtientizeazã involun-tar importanþa acestoracþiuni. Sunt atât deîncântaþi cã o pot faceîncât vor sã vinã toþi.Va trebui sã stabilimniºte criterii, sã-iîmpãrþim pe grupe.Asta înseamnã cã înþeleg bine importanþa

gesturilor lor” – a explicat învãþãtoareaGabriela Popescudespre reacþiile elevilorde la clasa sa.

”În mod sigur acesteacþiuni au efect pentrucã se vãd rezultatele.Oamenii sunt extrem desensibili în faþa copiilor.Noi i-am însoþit ºi i-amsusþinut pentru cã acþiunea este una cugreutate, serioasã, cumizã importantã pentrunoi toþi” – a spus ºefulSalvamont Petroºani,Dumitru Bârlida.

Ideea de a permitecopiilor ”sã-ºi educepãrinþii”, de a-i ruga sãle lase moºtenire o þarãfrumoasã, cu apecurate, fãrã sã o dis-trugã, a fost una strãlu-citã. Pe lângã idee,tenacitatea este drumulsigur cãtre succes, iarcopii o fac cu credinþacã totul este posibil.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Duminicã a fost practic lansarea unuiproiect pilot numit ”Prietenii Apei”. Sã ºtiþicã aceºti copii sunt foarte implicaþi ºi chiarcred cã pot schimba lumea în bine, iar pentruasta îi susþinem din toatã inima” – ImreSzuhanek, preºedinte Petro Aqua Petroºani.

”Vreau sã vã spun cã reacþiile oamenilorla demersul fãcut de copii pentru pãstrareacuratã a apelor este tare interesant, în sensulbun al cuvântului. Ne-am dat seama cã uncopil care cere adultului sã aibã grijã, sãsemneze un angajament, are mare efect” –Sorin Corici, director Sistemul HidrotehnicValea Jiului.

”În mod sigur aceste acþiuni au efectpentru cã se vãd rezultatele. Oamenii suntextrem de sensibili în faþa copiilor. Noi i-amînsoþit ºi i-am susþinut pentru cã acþiuneaeste una cu greutate, serioasã, cu mizãimportantã pentru noi toþi” – DumitruBârlida, ºef Salvamont Petroºani.

Rezultatele educãrii pãrinþilor de cãtre copii


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Î n municipiulVulcan se

lucreazã intens,de o bunã perioa-dã de timp,dorindu-se mo-dernizarea inte-gralã a acestuia.

Mare parte a aleilorau fost sau urmeazã sã fieacoperite de un strat de asfaltbitumat, sunt montate borduri,s-a lucrat la apã-canalizare ºi laconectarea la reþeaua electricã.Administraþia localã a înfru-museþat oraºul cu mobilierstradal nou, astfel încât oameniisã fie încântaþi de oraºul lor.

“Dupã cum se poate observaam montat mai multe bãnci noiîn zonele unde am observat cãoamenilor le place sã se adune,

respectiv în imediata apropierede sediul Primãriei, dar ºi înalte locuri mai circulate dinoraº. Încerc sã le ofer oame-nilor un confort cât mai mare”,spune primarul Gheorghe Ile.

Au fost deja montate o partedin bãnci, cu sau fãrã spãtar,dar ºi coºuri de gunoi, iar ceicare le-au probat erau mulþu-miþi, spunând cã sunt destul deconfortabile.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

De altfel, în ceea cepriveºte infrastructurarutierã, primarulmunicipiului VulcanGheorghe Ile spune cãanul 2014 va consem-na finalizarea lucrãrilorde modernizare a drumurilor, strãzilor ºiparcãrilor din Centrulvechi (lotul 2 ºi 3);reabilitarea ºiasfaltarea unei porþiunide un km din ºoseauaCrividia-Dealu Babii,aflat în administrareamunicipalitãþii; mod-ernizarea drumuluispre Pasul Vâlcan, dela sensul giratoriu dinzona Dincã pânã la

telegondolã. “Ceea ce reuºim

acum sã ducem la bunsfârºit în acest cartieral vechiului centru aloraºului nostru este opromisiune mai vechepe care am fãcut-ocetãþenilor de aici ºi pecare, din diversemotive, a trebuit sã odecalãm de mai multeori. Mã bucur cã, însfârºit, am reuºit sãducem la bun sfârºit ºiacest proiect, cu atâtmai mult cu cât el eraunul absolut necesar.Vom continua culucrãrile la drumuri ºitrotuare, în zonele

secundare ale oraºului,în cartierele dintreblocuri, atât anul acesta cât ºi în aniiurmãtori, pânã când laVulcan vom avea oreþea de drumuridemnã de statutul nostru urban”, spuneGheorghe Ile.

Nu mai este o

noutate pentrulocuitorii municipiuluiVulcan faptul cã, înultimii ani, adminis-traþia localã a reuºit sãschimbe imaginealocalitaþi, fapt simþit siîn creºterea niveluluide trai al oamenilordin zonã.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Nãpãdiþi debãlãriiB ãlãrii de un metru.

Vegetaþia din anumitezone ale municipiuluiPetroºani a ajuns chiar la unmetru sau poate mai mult.

Ploile din ultimele sãptãmâni, dar ºicãldura au fãcut ca ritmul în care acrescut vegetaþia sã fie unul alert.

Puþinii muncitori de la primãrie care seocupã de acest lucru nu reuºesc sãfacã faþã volumului mare de muncã.Prioritare sunt zonele centrale.

“Colegii mei care se ocupã deaceastã activitate mi-au spus cã auintrat deja pe strãzile Oituz ºi Unirii ºide asemenea cãtre strada Aviatorilor ºise vor întoarce pe stradaIndependenþei în zilele care urmeazã.Zilele acestea sunt cantonaþi în zonacentralã municipiului Petroºani undevor sã termine Bulevardul 1Decembrie, ritmul nu este cel mai bunînsã aceasta este posibilitatea cunumãrul de oameni care existã pentruaceastã activitate la Primãria municipi-ului Petroºani”, a declarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt al PrimãrieiPetroºani.

De cele mai multe ori, ajutorul vinedin partea momârlanilor care vin ºicosesc iarba din locurile verzi aleoraºului. Cosaºii sunt cei care pun,involuntar, umãrul la curãþirea oraºului.

Monika BACIUMonika BACIU

Centrul vechi din Vulcan prinde o nouã imagineL ocuitorii din Centrul vechi al

municipiului Vulcan se pot bucurade o nouã faþã a zonei în care locuiesc,dupã ce autoritãþile locale au început sãle reabiliteze, respectiv sã modernizezetoatã infrastructura rutierã ºi pietonalã.

Municipiul Vulcan dotat cummmmoooobbbbiiii llll iiiieeeerrrr uuuurrrrbbbbaaaannnn


Marius MITRACHE

Incidentul a avut loc luniseara, în jurul orei 22.00,când trei jandarmi dincadrul Inspectoratului deJandarmi Judeþean„Decebal” Hunedoara,aflaþi în afara programului

de lucru, au imobilizat opersoanã de sex masculincare a distrus geamul unuimagazin de tip fast-food,aflat pe strada 1Decembrie, din municipiulDeva.

Cei trei jandarmi auanunþat colegii din grupa

de intervenþie, care s-audeplasat la faþa locului,unde au constatat cãtânãrul, în vârstã de 20 deani, într-un exces de furie,a spart cu pumnul geamulmagazinului.

În cauzã, jandarmii auîntocmit actele de con-statare a faptei prevãzutãde art. 217 Cod Penal,respectiv „distrugere” ,documentele astfelîntocmite fiind înaintateorganelor competente învederea continuãriicercetãrilor.

Monika BACIU

„Deoarece procesul seaflã în derulare, nuputem oferi concluziileexpertizei, însã este cert cãea va cântãri foarte mult înstabilirea vinovaþilor”, aafirmat dr. ing. EmilianGhicioi, directorul tehnic alInsemex.

Cele mai multe probeadunate au fost cele de la

apartamentul la care a avutloc deflagraþia. Un bloc delocuinþe din Cãlãraºi a fostzguduit în urma uneiexplozii care s-a petrecutîn data de 25 decembrie2013. explozia s-a produsdin cauza unei acumulãride gaze, iar în urma eveni-mentului au decedat douãvictime, iar alte cinci per-soane au fost rãnite.

Carmen COSMAN - PREDA

Staþia de epurare arãmas în picioare, chiardacã unitatea minierã a fostinclusã îmntr-un amplu pro-ces de închidere ºi ecolo-gizare, ºi asta pentru cãedilii din Uricani sperau caaici sã dezvolte o investiþie.În afarã de hoþii de fiervechi, nimeni nu a fost,însã, interesat de acestobiectiv, aºa cã ediliiîncearcã acum sã „stre-coare” obiectivul în proiec-

tul derulat ºi finanþat deMinisterul Economiei. „Negândeam cã ar putea ficoncesionatã cãtre uninvestitor. Acolo ar fi pututfi amenajatã o pescãrie”,explicã primarul oraºuluiUricani, Dãnuþ Buhãescu.Numai cã, pe vremea încare funcþiona, pentrustaþia de epurare exista oaducþiune de apã de la unpârâu din amonte, dar con-ductele traversau terenurilelocalnicilor. Dupãînchiderea minei, oamenii

au demontat sistemul deconducte ºi, odatã cu ele s-au nãruit ºi speranþeleedililor. Reprezentanþiiadministraþiei publice voracum sã cuprinsã vecheastaþie de epurare în proiec-tul ce vizeazã ecologizareaminei Valea de Brazi.„Acum existã posibilitateasã o includem în proiectulde ecologizare. Investitoriis-au lãsat aºteptaþi. Dincâte se pare, mai nouaceºtia doresc terenuricurate sau hale”, spuneDãnuþ Buhãescu, referindu-se la motivul pentru carefostul perimetru minier afost ocolit de cei ce ar fiputut dezvolta aici o

afacere.Mina Valea de Brazi a

fost deschisã în august1986 ºi a funcþionat doar12 ani, pânã în anul 1998,când a fost închisã oficial.În 2003 s-a luat deciziaînchiderii tehnice a unitãþiiextractive, cu ecologizareaperimetrului minier ºi afostei zone administrative.Licitaþia pentru deza-fectarea clãdirilor, izolarealucrãrilor miniere ºi ecolo-gizarea perimetrelor a fost

câºtigatã de SC "Cominco"SA Bucureºti, FilialaOltenia, iar beneficiarulcontractului este MinisterulEconomiei, prin SC"Conversmin" SABucureºti. Valoarea totalã aproiectului "Lucrãri deînchidere ºi ecologizare aMinei Valea de Brazi" a fostcalculatã la circa 2,7 mil-ioane de lei, dar nici acumlucrãrile nu au fost final-izate.

S-a ales cu dosar penal pentrucã nu ºi-a stãpânit furia

U n tânãr de 20 de ani din Deva s-a alescu dosar penal dupã ce, din cauza

furiei, a spart un geam de la un fast-food.

INSEMEX a trimis Parchetuluide la Cãlãraºi rezultate exploziei

E xpertizã finalizatã. ReprezentanþiiINSEMEX au cercetat explozia de la

Cãlãraºi, iar rezultatele au fost înaintateParchetului de pe Lângã Tribunalul Cãlãraºi.

Pânã nu se furã bucatã cu bucatã

Staþia de epurare a minei Valea de Brazi va fi ecologizatã

D upã 16 ani de când unitatea extractivã a fost închisã, staþia de

epurare de la Mina Valea de Brazi areºanse sã fie ecologizatã.

Marius MITRACHE

Incendiul a izbucnit înjurul orei 2, iar cele treiechipaje de pompieriajunse rapid la locul inter-venþiei au constatat cãincendiul, care a fostsesizat cu întârziere, sepropagase la acoperiºul ºimansarda pensiunii.

Potrivit inspectorului ºefISU Viorel Demean, pom-pierii au trecut la ataculasupra principalelor focarede ardere, utilizând treiautospeciale, substanþe ºi

tehnici de stingere, înraport cu natura ºi dez-voltarea arderii. Incendiul afost localizat în aproximativo jumãtate de ora reuºindu-se întreruperea propagãriiºi dezvoltãriiacestuia ºi pro-tecþiavecinãtãþilor.Alte douã orepompierii aumuncit pentrulichidareaincendiului,fazã în care seobþine întreru-

perea arderii ºi se înlãturãposibilitatea reapariþieiacesteia prin rãcirea ele-mentelor de construcþie ºievacuarea produselor deardere.

În incendiu au arsacoperiºul ºi mansardapensiunii, însumând aprox-imativ 400 metri patraþi, încare se aflau cinci camereprecum ºi mobilierul,aparatura electrocasnicã ºitâmplãria aflate în acestea.

Incendiu puternic la o pensiune din Valea Jiului

A coperiºul ºi mansarda unei pensiuniidin municipiul Vulcan au ars în între-

gime, ieri dimineaþã, în urma unui puternicincendiu generat de un scurtcircuit produs laun aparat electrocasnic uitat sub tensiune.


Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema

de þelinã Pui Shanghai în crusta de

susan/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii Salatã & Desert

Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema

de legume Mozzarella pane în crusta de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Cotlet de porc cupiure de cartofi Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa

gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert

Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con

carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi

brînzã cu garniturã de orezsîrbesc/ªniþel pane de pui cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîr-

naþi afumaþi/Ficãþei de pui cucartofi piure Salatã & Desert

Preþ meniul zilei: 15.00 lei (includefelul 1+ felul 2 + salata + desert, laalegere din variantele din meniul pen-tru ziua respectivã).

Luna Iunie

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã deapã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

Monika BACIU

Concursul va avealoc în perioada 24-27iunie ºi constã îndouã probe, ºi anumeproba scrisã progra-matã a avea loc îndata de 24 iunie, iarinterviul în data de 27iunie. Dosarele deînscriere se vordepune la Biroulresurse umane. Laconcursul/examenulde promovare în clasãa funcþionarilor publicise pot înscriefuncþionarii publiciîncadraþi pe funcþii

publice cu nivel destudii inferior, care auabsolvit o formã deînvãþãmânt superiorde lungã duratã înspecialitatea în careîºi desfãºoarã activi-

tatea sau care arputea fi apreciate decãtre autoritatea pub-licã localã ca fiindutile pentrudesfãºurarea activ-itãþii.

Monika BACIU

Reprezentanþiiprimãriei spun cãpeste cel mult douãsãptãmâni va fifuncþionalã fântânaartezianã din parculcentral.

“Colegii mei auintrat astãzi la fântânadin Parcul CarolScrhetter pentru acurãþa deºeurile cares+au strâns acolo peparcursul iernii, deasemenea începând demâine vor turna ºi vorrepara spãrturile care

existã în aceastã fân-tânã. Toate acestereparaþii necesitã operioadã de timp pen-tru ca betonul sã seîntãreascã ºi urmeazãca în aproximativ

douã sãptãmâni fântâ-na din parcul CarolSchretter sã fie por-nitã”, a declarat NicuTaºcã, purtãtorul decuvânt al primãrieiPetroºani.

Fântâna artezianãdin parcul central esteun simbol al zonei.Odatã pornitã,poliþiºtii locali vorsupraveghea zonapentru ca cei mici sãnu o utilizeze dreptºtrand.

CarmenCOSMAN - PREDA

Edilii din Uricaniau decis sã scoatã lalicitaþie publicã piaþaagroalimentarã situatã

pe Aleea Brazilor, oinvestiþie ce s-adovedit pânã acumabsolut inutilã. Piaþa afosta amenajatã înurmã cu aproape 15ani, dar niciodatã nua fost folositã, iar

comercianþii preferãtot vechea piaþã,unde vadul este maibun, din câte se pare.Edificiul înghite baniºi acum, pentru cãpiaþa a fost nu o datã

vandalizatã. “Oamenii distrug ºi

noi tot reparãm ºidegeaba. Atunci amdecis sã cãutãm uninvestior privat, cãruiasã I-o concesionãm ºiastfel sã generãm ºi

locuri de muncã.Oricum, destinaþia vafi pãstratã ºi dupãscoaterea la licitaþie,iar acolo vor fi comercializate doarproduse alimentare”,a declarat primaruloraºului Uricani,Dãnuþ Buhãescu.Edilul nu îºi explicã dece anume comer-cianþii au ocolit mereuaceastã nouã piaþã,dar crede cã de vinãpoate fi amplasamen-tul. “Poate zona este

de vinã. Acolo maisunt ºi trei aprozare”,spune Buhãescu.

Preþul de pornire alliciaþiei, spune edilul,este suma minimã deconcesiune prevãzutãde lege.

Concurs pentru funcþionarii publici

C oncurs la Lupeni. Municipalitatea de la Lupeniorganizeazã concurs pentru promovarea în clasã a

funcþionarilor publici care au absolvit o formã deînvãþãmânt superior de lungã duratã în specialitatea încare îºi desfãºoarã activitatea.

În mijlocul caniculei,

Fântâna artezianã din Petroºani este încã în reparaþii

F ântâna artezianã din parculcentral din Petroºani intrã în

reparaþii. Deºi celelalte fântâni arte-ziene de pe raza localitãþii funcþi-oneazã deja, oaza de apã din parculcentral abia a intrat în reparaþii.

Piaþã inutilã în cãutare de investitor

O piaþã construitã acum aproa-pe 15 ani în oraºul Uricani

zace ºi acum nefolositã. Edilii spuncã s-au sãturat sã repare ce se dis-truge, iar construcþia sã nu aibãnicio utilitate, aºa cã se cautã uninvestitor privat.


În Transilvania,pânã spre sfârºitulprimei sãptãmâni, vre-mea va fi caldã pentrua doua decadã a luniiiunie, în special înprimele zile cândmedia temperaturilormaxime se va situa înjurul valorii de 29 degrade. În intervalul14-22 iunie valoriletermice se vor apropiade normalul perioadei,cu medii cuprinseîntre 22 ºi 25 degrade. Temperaturile

minime nu vor aveavariaþii mari. În primasãptãmânã, mediile peîntreaga regiune voroscila între 11 ºi 14grade, iar în cea de-adoua vor fi relativ con-stante ºi apropiate de10-11 grade.Instabilitatea atmosfer-icã va fi mai accentu-atã dupã data de 13iunie ºi se va manifes-ta prin averse locale,asociate cu descãrcãrielectrice ºi intensificãride scurtã duratã ale

vântului. La începutul inter-

valului, în Moldova,pânã pe data de 13iunie, regimul termicva fi caracterizat devalori mai ridicatedecât în mod obiºnuitîn aceastã perioadã,îndeosebi în primeledouã zile, când valorilemedii diurne vor fi de29-30 de grade. Dupãaceastã datã, tempera-turile vor scãdea,devenind apropiate decele caracteristiceperioadei calendaris-tice, cu valori de 23-25 de grade, înmedie.Temperaturileminime vor fi de 16-17 grade, pe 10 ºi 11iunie, apoi vor scãdeaspre 12-13 grade înjurul datei de 15 iunie,

fãrã variaþii semnifica-tive ulterioare.Instabilitatea atmosfer-icã va fi accentuatãîntre 13 ºi 21 iuniecând vor fi averse, îngeneral slabe cantita-tiv, însoþite de descãr-cãri electrice ºi intensi-ficãri de scurtã duratãale vântului.

În Dobrogea, înprimele zile ale inter-valului de prognozã,se vor înregistra mediiale temperaturilordiurne de 28-29 degrade, apoi acesteavor scãdea treptat,spre aproximativ 24de grade, pe 16-17iunie. În a doua sãp-tãmânã a intervaluluide prognozã variaþiiletermice vor fi nesem-nificative, iar mediilemaximelor se vor situaîntre 24 ºi 26 degrade, caracterizândun regim termic nor-mal pentru aceastãperioadã a anului.Valorile nocturne voravea o evoluþie

asemãnãtoare, cu celemai calde nopþi laînceputul intervalului,când se vor înregistramedii termice deaproximativ 19 grade.Dupã data de 13 iunieva creºte probabili-tatea pentru ploi, pearii restrânse ºi. îngeneral. slabe cantita-tiv.

În Oltenia, în inter-valul 9-13 iunie, medi-ile termice se vor situapeste cele climatologicnormale ale perioadei,cu cele mai ridicatevalori diurne de 32 degrade, pe 10 ºi 11iunie, când ºi temper-aturile nocturne nuvor scãdea sub 16-17grade. Apoi, regimultermic va marca oscãdere, maximelediurne se vor situaîntre 24 ºi 26 degrade, iar minimelevor fi de 13-14 grade,pânã la sfârºitul celordouã sãptãmâni deprognozã. Averseleînsoþite de descãrcãri

electrice ºi intensificãride scurtã duratã alevântului se vor sem-nala local între 14 ºi17 iunie, iar în cele-lalte zile îºi vor faceapariþia doar izolat,mai ales dupã 18iunie.

La munte, vremeava fi caldã pânã pe 13iunie, cu medii ale val-orilor maxime între 20ºi 22 de grade ºi aleminimelor nocturneîntre 10 ºi 12 grade.În perioada 14-22iunie regimul termicva fi apropiat de celnormal cu valori de14-16 grade, ziua, ºi6-8 grade noaptea, înmedie. Pânã pe datade 12 iunie, local, vorploi de scurtã duratã,în general slabe canti-tativ. Între 13 ºi 22iunie, pe arii extinsevor fi zilnic, averse,descãrcãri electrice ºiintensificãri ale vântului, iar ploile vor fi local moderatecantitativ.

Potrivit unui comu-nicat al companieiviteza de circulaþie atrenurilor de cãlãtoriºi de marfã a fostredusã cu 10-50 kilo-metri pe orã, faþã deviteza normalã.Aceastã mãsurã estenecesarã în perioad-ele caniculare pentruca traficul feroviar sãse desfãºoare încondiþii de siguranþã.Prin aplicarea acesteimãsuri — obligatorieîn perioadele canicu-lare — se vor înregis-tra întârzieri la desti-naþie, în medie, de10-20 de minute pefiecare tren, înfuncþie de traseultrenului din graficulde circulaþie.Întârzieri mai mari,de pânã la 30 deminute pe tren, sepot înregistra la

trenurile al cãror par-curs tranziteazã maimulte judeþe afectatede temperaturile ridi-cate. În perioadelecaniculare, personalulde întreþinere a cãiiferate efectueazãrevizii suplimentarepe întreaga reþea fer-oviarã (însoþiri detrenuri, verificãridirecte ale cãii,mãsurarea ºi înregis-trarea permanentã a

evoluþiei tempera-turilor în ºinã etc.)iar, în timpul zilei,viteza de circulaþie atrenurilor de cãlãtoriºi de marfã se reducecu 20-50 km/h, faþãde viteza normalã decirculaþie, pe duratebine determinate,astfel încât traficulferoviar sã sedesfãºoare în deplinecondiþii de siguranþã.

Vreme caldã, dar cu episoade de instabilitate atmosfericã pânã pe 22 iunie

M eteorologii estimeazã pentruurmãtoarele douã sãptãmâni

o vreme în general caldã, cu epi-soade de instabilitate dupã 13-14iunie, cu averse, însoþite de descãr-cãri electrice ºi intensificãri descurtã duratã ale vântului.

Limitãri de vitezã în circulaþia trenurilor,din cauza temperaturilor de peste 45 de

grade la nivelul terasamentului

C ompania Naþionalã de Cãi Ferate CFR SA aintrodus limitãri de vitezã în circulaþia tre-

nurilor marþi, începând cu ora 11,30, din cauza tem-peraturilor ridicate, care depãºesc 45 de grade Celsiusla nivelul solului, înregistrate pe mai multe secþii decirculaþie de pe raza regionalelor de cale feratãTimiºoara, Braºov ºi Galaþi.

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 11 Iunie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

S-ar putea sã fiþi indispus ºi sã nuaveþi chef de nimeni ºi de nimic.Riscaþi sã vã izolaþi. Fiþi maisociabil. Problemele care vãfrãmântã nu sunt chiar atât degrave cum credeþi.

Nu este o zi favorabilã cãlãtori-ilor ºi câºtigurilor financiare.Inhibiþia ºi lipsa de sociabilitatear putea sã vã conducã laeºecuri în afaceri ºi deziluzii înplan social. Relaþiile sentimen-tale nu au de suferit.

Astãzi sunteþi puþin inhibiat,motiv pentru care puteþi aveadificultãþi de comunicare. Evitaþiieºirile cu prietenii ºi, mai ales, cupersoanele importante.

Dimineaþa, colegii ºi familia faceforturi sã vã scoatã din stareade apatie care vã face de nere-cunoscut. Ar putea fi de vinãobosela acumulatã sau prob-lemele financiare care vãfrãmântã.

Nu este o zi favorabilã întâlnirilorcu prietenii. Resimþiþi o stare deinhibiþie care vã împiedicã sã vãexprimaþi clar. Nu faceþi investiþiiºi nu cumpãraþi obiecte de val-oare, pentru cã s-ar putea sãregretaþi.

Astãzi simþiþi nevoia sã schimbaþiceva sau sã faceþi lucruri noi. Esteo zi favorabilã relaþiilor sentimen-tale ºi treburilor casnice. S-arputea ca cei din jur sã nu vãaprecieze ideile la adevãrata lorvaloare.

De dimineaþã aveþi multe prob-leme de rezolvat, dar aveþi sufi-cientã energie pentru a le facefaþã. S-ar putea sã întâmpinaþidificultãþi de naturã financiarã.Acordaþi mai multã atenþie relaþi-ilor sentimentale ºi familiei.

Lãsaþi-o mai uºor cu munca ºiaplecaþi-vã mai mult spre prob-lemele sentimentale. Amânaþi-vã proiectele de afaceri, pentrucã s-ar putea sã pierdeþi o sumãimportantã! Ocupaþi-vã de tre-buri casnice, de rutinã.

De dimineaþã aveþi ocazia sãdemaraþi o afacere. Nu vã pripiþi.Mai staþi douã-trei zile înainte dea lua o hotãrâre! Astãzi suntfavorizate relaþiile cu partenerulde viaþã.

Nu sunteþi prea comunicativ,motiv pentru care relaþiile socialeºi sentimentale pot avea desuferit. Nu începeþi activitãþi noisã nu începeþi noi afaceri.

Sunteþi într-o formã intelectualãdeosebitã. Aveþi succes în activ-itãþile legate de familie ºi cãmin.Stabiliþi-vã clar prioritãþile, ca sãnu pierdeþi timpul. Ascultaþi ºipãrerile partenerului de viaþã!

Simþiþi nevoia sã vorbiþi cu o per-soanã de sex opus, despre prob-lemele dumneavoastrã sentimen-tale. Este posibil sã credeþi cãsunteþi neglijat. Nu vã lãsaþi pradãmelancoliei.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 România la CupaMondialã 12:25 Opinii fiscale 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor caremuncesc în România18:50 În linia întâi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Planuri ascunse (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 14:45 Masca de argint17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Evadata22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Râzi ºi câºtigi (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Ape adânci17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii20:30 Cronica cârcotaºilor22:30 Click! 23:30 Cireaºa de pe tort (r)

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã 13:45 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Prin flori ºi sabie17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Viaþa ca un pariu

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 D-Paparazzi21:00 Pe banii pãrinþilor22:30 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Forþa destinului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Chemarea inimii18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Forþa destinului23:00 16 & Pregnant

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Real Madrid -Atletico Madrid11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Real Madrid -Atletico Madrid12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid -Atletico Madrid13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Tenis ziua 3 21:00 Atletism IAAFDiamond League 23:00 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?22:30 Un show pãcãtos

A proximativ 70% dintre companiile

din România nuintenþioneazã sã facã noiangajãri în perioadaiulie-septembrie, un sfertau arãtat cã îºi vor creºtenumãrul de angajaþi, iar5% prevãd o scãdere depersonal, potrivit studiului "PerspectiveleAngajãrii de Forþã deMuncã" realizat deManpowerGroup ºi preluat de mediafax.ro.La studiu au participat625 de angajatori.

Previziunea Netã deAngajare calculatã dupãeliminarea variaþiilor

sezoniere este de +9%, valoare similarã cu cea a atrimestrului II, dar cu 3puncte procentuale maimare decât în trimestrul altreilea din 2013.

Nivelul de încredere alangajatorilor variazã înfuncþie de dimensiuneaorganizaþiei. Astfel, organizaþiile cu mai puþin dezece angajaþi raporteazã oPreviziune Netã de Angajarede -1%, angajatorii dinaceastã categorie fiind mai puþin dispuºi sã-ºi redimensioneze forþa demuncã.

La polul opus se situeazãangajatorii cu peste 250 deangajaþi. 27% dintre aceºtiaanunþã planuri de creºtere a

numãrului de angajaþi înurmãtoarele trei luni, ºinumai 2% anticipeazãreduceri de personal.

Cei aflaþi în cãutarea unuiloc de muncã vor aveaparte de oportunitãþi deangajare în toate cele optregiuni ale þãrii ºi în nouãdin zece sectoare de activitate. Sectorul cel maidinamic din punct de vedere

al angajãrilor va fi industriaprelucrãtoare, în carePreviziunea Netã deAngajare este de +19%, în scãdere cu 5 puncte procentuale de la trimestruldoi, însã în creºtere de 3puncte procentuale comparativ cu trimestrul altreilea al anului trecut.

În cinci din cele optregiuni cuprinse în studiu,

angajatorii raporteazãPreviziuni îmbunãtãþite faþãde cele exprimate întrimestrul doi. O creºtereconsiderabilã este înregiunea Sud, undePreviziunea Netã deAngajare de +15% este cu8 puncte procentuale maiputernicã decât cea atrimestrului anterior,îmbunãtãþindu-se moderat ºifaþã de perioada similarã aanului trecut.

Sursa: Gds.ro


Suntem tot maipuþini româniP opulaþia României scade de

la o lunã la alta. Asta aratãstatisticile din þara noastrã, iarfenomenul se repetã sistematicde câþiva ani.

Un numãr de 15.332 copii s-au nãscutîn luna aprilie a acestui an, cu 28 maipuþini decât în luna anterioarã, iar numãrulpersoanelor decedate a fost 21.965, cu1.125 mai puþine decâtîn luna martie, aratãdatele provizorii aleInstitutului Naþional deStatisticã (INS), publicateazi ºi prezentate deAgerpres. Astfel, înaprilie, sporul natural afost negativ, de 6.633persoane (decedaþiiavând un excedent faþãde nãscuþii-vii), la fel caîn luna martie (7.730persoane).

Totodatã, numãruldeceselor copiilor cuvârstã sub un an, înregistrate în luna

aprilie, a fost de 119, în scãdere faþã deluna martie (134 decedaþi sub un an). Înceea ce priveºte cãsãtoriile, datele INSrelevã faptul cã la oficiile de stare civilã s-au înregistrat în luna aprilie un numãr de 5.465 astfel de evenimente, cu 1.340mai multe decât în luna martie.

Pe de altã parte, numãrul divorþurilorpronunþate prin hotãrâri judecãtoreºtidefinitive ºi conform Legii nr. 202/2010 a fost de 2.508, mai multe cu 170 decâtîn luna precedentã.

La nivel anual, numãrul nãscuþilor-vii afost mai mare cu 500 în luna aprilie 2014faþã de aceeaºi lunã din 2013, iar numãrulpersoanelor care au decedat a fost cu360 mai mare.

S.C APA SERVVALEA JIULUI

S.APETROªANI

anunþã

RESTRICÞII în furnizarea apei

potabile pentrumiercuri11.06.2014 înoraºele:

- Petroºani -între orele 9,00 -13,00. Zona afectatã: Zona Unirii,str. 1 Iunie bl. 1.Motivul restricþiei:montare distribuitorla bl. 22, sc. III, str.Unirii.

- Vulcan - întreorele 9,00 - 14,00.Zona afectatã: cartierMicro 3 B. Motivulrestricþiei: demontaredebitmetru.

- PIERDERE -SC GTS COMPANY

SRLcu sediul în Petroºani, str.Griviþa nr. 36, judeþHunedoara, prin prezentadeclarãm pierduteurmãtoarele certificateconstatatoare: nr.9653/2006, punct delucru str N Bãlcescu nr.10, Petroºani,12790/2006 , punct delucru Brad, jud.Hunedoara, 21329/2006punct de lucru Aninoasa,jud. Hunedoara,41508/2008 punct delucru str Pãdurarilor nr. 2,jud Hunedoara

Le declarãm nule.

Companiile nu vor face angajãri curând

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Iunie 201416 Sport

Campionatul Mondial de Fotbal “Brazilia 2014”, cea mai aºteptatã competiþie pentru microbiºti debuteazã mâine.Cronica Vãii Jiului vã prezintã calendarul competiþiilor din cele 8 grupe, precum ºi fazele eliminatorii.

cvj nr. 629, miercuri 11 iunie 2014

Documents