cvj nr. 534, marti 21 ianuarie 2014

Doi ani de ProUrbis>>> PAGINA A 4-A

Rechizitoriu refãcut în dosarulex-manageruluiSpitalului Lupeni

>>> PAGINA A 3-A

Pãrinþii unui copilse luptã pentru a

obþine un certificatde naºtere

>>> PAGINA A 5-A

Centrul de informare turisticãde la Petroºani va

fi realizat>>> PAGINA A 16-A

Dosarul „Amantul familiei”

Poliþistul AdrianSucilã strângeprobe pentru

expertiza criminalisticã

ce ar trebui sã-idemonstreze nevinovãþia

>>> PAGINA A 7-A

NLP intrã ºi înValea Jiului, dupã

2000 de ani>>> PAGINILE 8-9

ªpaga în ºcoli ºiîn Valea Jiului>>> PAGINA A 7-A

Problemele dinminerit, pe masa

ministruluiEconomiei

>>> PAGINA A 13-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 534

Marti, 21 Ianuarie 2014

O bunã parte din mormintele aflate în Cimitirul Central din Petroºani sunt în pericolsã se prãbuºeascã peste casele oamenilor ce locuiesc în apropiere. De ani de zile

oamenii se cãznesc sã tragã un semnal de alarmã, dar se pare cã abia acum au fost auziþi.Locuiesc în apropierea cimitirului central din Petroºani, dar trãiesc cu coºmarul cãpãmântul cu câteva morminte s-ar putea prãbuºi în curtea lor. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Le cad morminteleîn curte

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 2014 Actualitate 3

O bunã partedin

mormintele aflateîn Cimitirul Centraldin Petroºani suntîn pericol sã seprãbuºeascã pestecasele oamenilor celocuiesc înapropiere. De anide zile oamenii secãznesc sã tragã unsemnal de alarmã,dar se pare cã abiaacum au fost auziþi.

Locuiesc înapropierea cimitiruluicentral din Petroºani,dar trãiesc cu coºmarulcã pãmântul cu câtevamorminte s-ar puteaprãbuºi în curtea lor.Zeci de locuri de veciau fost construite aicihaotic, fix lângã garduloamenilor, iar acum,ceea ce a rãmas dingardul de sprijin numai poate þine tonelede pãmânt îmbibat cuapã. Totul s-a precipi-tat când oamenii auobservat cã, de câtevazile, cineva încearcã sã sape noi morminteºi mai aproape degard. Iar dupã ce dingard nu a mai rãmasmai nimic ºi totul esteacum susþinut cu oplasã firavã de sârmã,oamenii s-au alarmat.„Cea mai gravãproblemã ar fi gardul,dupã ce s-au furatpanourile de beton.Nici nu am avea voiesã avem panouri desârmã, ca sã se vadãîn curte ºi noi sãvedem toate crucile.Zilele trecute amobservat cã încercau

sã sape din noumorminte ºi sã nebage cavouri fix îngard ºi am cerut sã seopreascã”, spuneDiana Popovici, pro-prietara uneia dintrecasele de lângã gard.

Imediat ce au obser-vat asta, oamenii aucerut oprirea lucrãrilorºi asta s-a ºi întâmplat,iar gropile sãpate pen-tru cavou, au fost dejaacoperite. „Este ozonã unde, pânã nudemult, era un depozitde gunoi ºi noi amcurãþat locul ºi, pentrucã nu mai sunt locuriîn cimitir, am zis sãmai facem loc la câteva morminte, darîn urma sesizãrilor, amoprit lucrãrile”, arecunoscut ªtefanHodoº, responsabilulcare s-a ocupat delucrãrile din cimitirulcentral, în ultimul an.

Cei care locuiesc încentrul municipiuluiPetroºani, pentru cãcimitirul este chiar înzona zero a oraºului,în apropierea unuicartier de vile, se temcã într-o zi totul se va

prãbuºi peste curtealor, iar unii deja nu îºimai pot folosi bucãtãri-ile de varã, din cauzãcã pâmântul din cimitirle-a distrus pereþii desusþinere. Asta, încondiþiile în care legeaprevede ca orice con-trucþie sã se facã la celpuþin 3 metri distanþãde gardul oamenilor.„Cade totul, implicitfundaþia, gardul vinespre noi. Vecinul meuare probleme maimari, cu toatãumezeala, cã la el încurte e toatã apa ºi

mucegaiul, iarbucãtãria de varã nu a mai putut sã ofoloseascã, deoarece îicade tencuiala, zidul.Gunoiul se aruncã lagardul nostru ºi toatãvara stãm ºi îi rugãmpe cei care fac curat încoimitir sã nu o maifacã. Acum au curãþatcei de la primãrie, darnu se vedea gardul demizerie”, mai spunefemeia.

Situaþia a ajuns ºi laurechile edililor locali,iar primarul promite cãva remedia situaþia din

cimitir. „Avem învedere acest aspect.Am primit mai multesesizãri ºi vom alocabanii necesari pentruconsolidarea terenuluidin apropierea cimitirului, aºa încâtoamenii sã nu maiaibã astfel de probleme”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Lipsa locurilor de

veci ºi modul haotic în care s-au construitcavouri în toate cimitirele din Petroºanigenereazã astfel deprobleme. Nu maitârziu de luna trecutã,un alt incident a ºocatopinia publicã, dupãce s-a descoperit cãmormintele erau con-struite în apropiereaunei þevi de termofi-care, care, dupã ce s-aspart a inundat toatecavourile.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Procesul în care estejudecat ex-managerulSpitalului MunicipalLupeni, dr. MarianaMateescu, a fost amâ-nat pentru luna februa-rie. „A fost depus ladosar rechizitoriul refã-cut ºi am solicitat unnou termen pentru aputea sã-l studiem ºinoi”, a declarat avoca-tul Daniel Tomescu,apãrãtorul MarianeiMateescu. La termenulde judecatã din lunadecembrie, instanþa adecis restituirea dosarului la procurorulde caz pentru refacerearechizitoriului, dupã ceau constatat neregulari-tatea actului de sesizarea instanþei. De aseme-nea, judecãtorul de caz

trebuie sã se pronunþeasupra cererii formu-late de apãrãtor derestituire a cauzei pen-tru refacerea urmãririipenale, solicitareaurmând sã fie luatã în

discuþie în data de 17februarie, când a foststabilti urmãtorul termen de judecatã.

Mariana Mateescu afost acþionatã în jude-catã de administraþia

publicã din Lupeni ºiDirecþia de SãnãtatePublicã a judeþuluiHunedoara, pentrufapte ce ar fi fostcomise în perioada încare aceasta deþineafuncþia de manager alSpitalului MunicipalLupeni. Dosarul aajuns pe rolul instanþeila începutul lunii iunie2013, prejudiciul fiindcalculat la 70.000 delei, despre cele douãinstituþii susþin cã aufost cheltuiþi de fostuldirector al SpitaluluiMunicipal Lupeni.Dupã ce a descoperitfaptele, conducereaspitalului a formulat oplângere penalãîmpotriva fostului manager, iar procuroriiau decis trimitereaacesteia în judecatãpentru abuz în serviciu.

Dupã ce a plecat dela Lupeni, MarianaMateescu a preluatfuncþia de manager alSpitalului MunicipalVulcan, de unde a fostdemisã în luna martie aanului trecut.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Le cad mormintele în curte

Rechizitoriu refãcut în dosarulex-managerului Spitalului LupeniR echizitoriul refãcut de procurorii de la Petroºani în cazul

ex-managerului Spitalului Municipal Lupeni, MarianaMateescu, a ajuns în instanþã, iar apãrãtorul acesteia a cerut un nou termen pentru studierea documentului. Tot laurmãtorul termen se va pronunþa instanþa cu privire la cerereade restituire a cauzei pentru refacerea urmãririi penale.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 20144 Actualitate

ANUNÞ IMPORTANT PENTRUPENSIONARI

Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 28.02.2014, sã prezinte

serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi(minele Petrila, Paroºeni, Uricani) facturile ENEL ºi TERMOFICARE

aferente consumurilor pânã la data de 31.12.2013.

Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat numai putem accepta documente pentru decontare ºi eliberare de

bonuri de cãrbune (SOBE).Conducerea Societãþii Naþionale de

Închideri Mine Valea Jiului SA

DianaMITRACHE

Asigurãrile pe casãsunt obligatorii, darpuþini se gândesc sãplãteascã banii nece-sari. Nu costã mult,însã pãrerile oame-nilor sunt împãrþite,iar dacã pensionarii

sunt mai conºtiincioºiºi plãtesc cam 20 deeuro pentru o astfel deasigurare, alþii o facdoar dacã e nevoie,sau considerã cã nuau nevoie de ea ºiatunci nici nu maiplãtesc bani. „Eu îmifac asigurare demult,de la început. Nu în

fiecare an, la 6 luni,chiar. Am trecut acolopentru calamitãþþi,incendii, imobiliare,dar nu ºtiu dacã ºifuncþioneazã.

Nu s-a întâmplat sãvãd dacã ne dã cevasau nu…”, recunoaºteo pensionarã dinValea Jiului, în timp

ce alþii susþin cã îºiasigurã casa, doardacã pleacã din ea.„Încã nu. Maºinã nuam. Pentru locuinþãnu fac încã, decât lunaviitoare, cã vreau sãplec din localitateºi abia atunci ofac, cândplec”,susþineomul.

Alþii, însã,nici nu voraudã ºimizeazã pefaptul cã lor nu

li sepoateîntâm-

planimic.

„Nu îmifac, deºi s-ar

putea sã nu seºtie. Nu amîncredere. Îs bani pier-duþi. Eu stau la bloc,nu am inundaþii, nuam cutremure, nu amnimic…”, afirmã unalt localnic.

Cã sunt puþini ceicare îºi fac asigurãri,asta o recunosc ºi bro-kerii, care spun cã facnu mai mult de 10contracte sãptãmânalºi îºi pun speranþe înedilii locali, care artrebui sã le cearã pro-prietarilor sã îºi facãastfel de asigurãri.„Anul trecut nu s-asimþit o aºa mareavalanºã de încheierede poliþe obligatorii.Sperãm ca anul acestasã fie altfel. Mai alesacum, când la începutde an, oamenii plãtescimpozite ºi probabilcei de la primãrie levor solicita ºi aceleasigurãri obligatorii”, aafirmat Filip Ene

Emanuel, broker deasigurãri din ValeaJiului.

În ceea ce priveºteRCA-urile pentrumaºini, aici ºoferii dinValea Jiului ar putea fiavantajaþi datoritã trafi-cului mai puþin aglom-erat ºi sumele de asigu-rare ar putea fi cevamai mici. „Tarifele suntindividualizate ºi chiardacã unuia îi iese unpreþ mai mic, pentrupersoane de aceeaºivârstã, va putea costamai mult. Preþurile aucrescut cu 5 - 10%faþã de anul trecut, darcei din Valea Jiului ar fiîn avantaj faþã deoraºele aglomerate,cum este capitala”, amai adãugat brokerulFilip Ene Emanuel.

ªi dacã românii îºiasigurã mai alesmaºina, nu la fel fac cucasa în care stau, iarcei din Valea Jiuluicred cã nici nu ar aveasens sã se asigure lacutremure, inundaþiisau calamitãþi naturale,dat fiind istoricul zonei,pentru cã astfel deevenimente nu se preapetrec aici.

Monika BACIU

”Îmi face odeosebitã plãcere sãvã anunþ cã în data de24 ianuarie 2014 ,Forumul Pro Urbisîmplineºte 2 ani deexistenþã ºi activitate.Totodatã în acestã zievocãm ºi momentulaniversar al UniriiPrincipatelor Române.Într-o aceastã ziimportantã pentrucomunitatea noastrã,îmi face o deosebitãplãcere sã vã invit în

calitatea de membruPro Urbis pe care oaveþi, pentru a nereuni în acelaºi cadrufestiv, în Sala de

Marmurã a PrimãrieiPetroºani, la ora12,00”, se aratã încomunicatul remis dereprezentanþiiForumului.

În urmã cu doi ani,mai exact la data de24 ianuarie 2012,într-o sugestivã Zi aUnirii, la Petroºani aluat naºtere un forum

de dezbatere ºi implicare a cetãþenilorîn viaþa comunitãþiilocale. Iniþiat de pri-marul Tiberiu Iacob

Ridzi, din dorinþadeclaratã de a implicaun numãr cât maimare de cetãþeni înluarea deciziilor careprivesc dezvoltareacomunitãþii locale ºipromovarea spirituluicivic, forumul sugestivintitulat “Pro Urbis” s-a bucurat de unimpact deosebit înrândul oamenilor.Graþie acestui demers,câteva idei lansate,spre exemplu, depãrintele ortodoxOctavian Pãtraºcu(“Ziua Verde”) sau deprofesorul LuciaMuntean (“ZiuaFamiliei”), dar ºi mulþi,mulþi alþii, au devenit,în scurt timp, totatâtea evenimente desucces în calendarulacþiunilor publicederulate de cãtreConsiliul local ºiPrimãria municipiuluiPetroºani.

Asigurãrile, mai scumpe ºi doar de nevoie

N u prea ne facem asigurãri decât dacã e musai.Locuitorii din Valea Jiului pot beneficia de tarife

mai mici atunci când îºi asigurã maºinile, dar atuncicând vine vorba despre locuinþe, mai toþi cred cã nu îiajutã o astfel de asigurare.

Doi ani de ProUrbis

L a Primãria municipiuluiPetroºani vor avea loc vineri,

24 ianuarie, douã aniversãri. Înprimul rând se vor marca cei 155 deani scurºi de la Unirea Principatelor Române, moment cu oîncãrcãturã istoricã majorã pentruromâni. În al doilea rând, ForumulProUrbis aniverseazã doi ani deexistenþã.


MaximilianGÂNJU

O familie dinmunicipiul Petroºanise luptã cu autoritãþilesud africane dar ºi cudezinteresulautoritãþilor românepentru a obþine unsimplu certificat denaºtere pentrubãieþelul lor.

De doi ani de zilebat pe la uºileambasadelor, aleMinisterului deExterne ori sunã pe laconsulat pentru a gãsio rezolvare astfel caSebastian, bãieþelul lorde trei aniºori, sã devinã cetãþeanromân. Copilul s-anãscut în Africa deSud, unde pãrinþii sãiau plecat cu contractede muncã încã dinanul 2007, iar timpde cinci ani de zilelucrurile au fost în regulã.

Ba chiar micuþulapare pe prima pag-inã a unei reviste dinregiunea unde locuia,dovadã cã pãrinþii sãinu aveau niciun motivsã se ascundã.

“Am primit rezi-denþa permanentã înAfrica de Sud, ne-amluat actele cam dupãun an de zile. Eu amlucrat la o facultatefoarte cunoscutã înAdrica de Sud. În2010 s-a nãscut celmic, totul a decursnormal ºi copilul afost înregistrat con-form legii.

În anul 2012 amvrut sã venim înRomânia, în vizitã.Copilul nu aveapaºaport ºi ne-am dussã aplicãm pentrupaºaportul lui, totul adecurs normal ºi am

întrebat dacã ºi noi, curezidenþa permanentã,putem aplica pentrupaºapoarte.

Am mers la Imigrãriºi de acolo mi s-a spuscã toate actele noastresunt false. Apoi avenit ºeful de acolofoarte iritat ºi-mispune cã de unde amactele acelea. Eu i-amrãspuns cã de la ei,am amplicat ca oricecetãþean strãin, iar elmi-a spus cã nu esteadevãrat, cã suntfalse.

Buletinul primitavea amprenta mea,nu este ca la noi,practic e imposibil defalsificat. (...) Aînceput sã mãameninþe ºi ne-au ziscã trebuie sã seîntoarcem în þarã. Le-am cerut actele ºi mi-au spus cã nu ne potînmâna actele decâtdacã plãtim o taxã derepatriere de 500 deeuro. Ne-am întors înþarã din cauza uneinedreptãþi, a unuiabuz în serviciu”, apovesteºte GabiTãnãsescu, mamabãieþelului.

Î n þarã au datpeste alte

necazuri

Ajunºi în Româniaaveau sã constate cãtot calvarul lor nu s-asfârºit. “Am apelat laEvidenþa Populaþiei casã reuºim sã facem uncertificat de naºtereromânesc copilului,dat fiind cã el arepaºaport sud-africaniar certificatul lui ne-afost ridicat de cãtre ceide la Imigrãri.

Cei de le EvidenþaPopulaþiei mi-au spus

cã nu ne pot ajutapentru cã nu am certi-ficatul în original ºi sãfac o adresã cãtreMinisterul de Externe.Am trimis un memoriuºi m-au sunat cei de laAmbasada Românãdin Africa de Sud, darmi-au spus ºi ei cã tre-buie sã încerc cuAmbasada Africii deSud din Bucureºti casã-mi elibereze un cer-tificat, cã sunt obligaþipentru cã avem drep-tate. De anul trecutsunãm în fiecare zi ºinu ne ajutã nimeni”,susþine mama luiSebastian.

R ãspunshalucinant

Soþii Tãnãsescuprimesc de fiecaredatã rãspuns de laAmbasada Africii deSud, cum cã nu este

disponibil consulul,este în ºedinþã ori nue de gãsit.

Ieri - luni au sunatiarãºi iar funcþionarale-a dat un rãspunshalucinant. “Consululnu are telefonul pornitºi ar fi bine sã-i trim-iteþi un e-mail în caresã-i spuneþi sã-lporneascã, pentru cãaveþi ceva de vorbit”,le-a spus funcþionaracelor doi soþi.Sebastian nu poate fiînscris nici la grã-diniþã, ori la ºcoalã ºinici mãcar la spital nupoate primi îngrijiridacã pãrinþii lui nuplãtesc consultaþiile.“Expulzat” din Africade Sud împreunã cupãrinþii, copilul are uncertificat de naºtere ºi

un paºaport sud-african, dar practiceste apatrid.

Pãrinþii lui au ocopie legalizatã a cer-tificatului de naºtere albãieþelului cu apostilade la Haga, documentlegal ºi recunoscutinternaþional, însãautoritãþilor române leeste necesar ºi certifi-catul în original pentrua-l lua în evidenþe peSebastian.

“Am apelat laConsulat, laAmbasadã, laMinisterul AfacerilorExterne, la toatãlumea la care ºtiam cãse poate apela ºi dupãdoi ani de zile nimeninu ne-a ajutat cunimic. Nu mai ºtim cesã facem, pe noi cine

ne reprezintã, cine neajutã? Suntem româniiãia care muncesc înstrãinãtate cu contractlegal ºi nimeni nu neajutã. Ambasada deacolo nu ne-a ajutatcu absolut nimic,funcþionarii de acolosunt plãtiþi doar ca sãstea în Africa de Sudîn concediu, probabil,pentru cã nu facnimic.

Nu ne-am simþitreprezentaþi sau aju-taþi, mãcar bãgaþi înseamã absolut denimeni. Nu mai avemla cine sã apelãm, latoate instituþiile la caream cerut sprijin ne-auamânat ºi ne-au întorsspatele”, spuneBogdan Tãnãsescu,tatãl lui Sebastian.

MaximilianGÂNJU

Primãriile din ValeaJiului, în mare parteconduse de PSD, nuau avut trecere preamare nici în acest anpe lângã ºefii de lajudeþ, care au împãrþitbugetul iar adminis-traþiilor din cele ºaselocalitãþi, o micãexcepþie faceAninoasa, s-au ales cusume de bani foartemici.

Ba chiar în unelecazuri suma alocatã în2014 a fost mai micã

decât ceaprimitã anultrecut, iar unexemplu înacest sens estePrimãriaPetroºani.Municipalitateadin “capitala”Vãii Jiului aprimit 300 de mii delei faþã de 400 de miide lei cât i s-a alocatla începutul anului tre-cut.

“Sutem nemulþu-miþi de sumele alocatepentru cã am primitmult mai puþin decâtar fi fost corect ºi nor-

mal”, a declarat purtã-torul de cuvânt almunicipalitãþii, NicuTaºcã. Nemulþumiþi

sunt ºi primarii PSDdin Valea Jiului, caresperau ca în acest ansã primeascã un aju-tor mai consistentchiar dacã sumeleprimite în comparaþie cu cea aPetroºaniului (con-dus de PDL) suntmai mari ºi chiarduble în unelecazuri.

Pãrinþii unui copil se luptã pentru a obþine un certificat de naºtere

C az incredibil în Petroºani, unde un bãieþel de treiani nu poate fi luat în evidenþe de autoritãþile

române pentru cã îi lipseºte un certificat de naºtere“confiscat” de autoritãþile din Africa de Sud. Pãrinþiimicuþului sunt disperaþi ºi umblã de doi ani de zile pela ambasadele ºi ministerele din þarã pentru a le determina sã se implice în rezolvarea problemei. Selovesc însã de dezinteresul funcþionarului român.

Au primit sume mai mici decât sperau

S uma primitã de municipalitatea Petroºani de

la bugetul Consiliului JudeþeanHunedoara este foarte micã.

C onducerea SC ApaServ

Valea Jiului SAface eforturi capreþul apei dinValea Jiului sãrãmânã nemodifi-cat cel puþin înprimul trimestru alacestui an. Iar pen-tru realizareaobiectivului propus,la ApaServ contin-uã investiþiile.

Directorul SCApaServ Valea JiuluiSA, Costel Avram, aprecizat cã, pentrusocietatea pe care oconduce, cel maiimportant proiecturmãrit în acest an estecel derulat cu fondurieuropene de moder-nizare ºi extindere areþelelor de apã ºi

canalizare din ValeaJiului. Vorbim aici atâtde prima etapã, aflatãdeja în derulare, cât ºide cea de a douaetapã, deja aprobatã ºicare acum sepregãteºte sã fie imple-mentatã. “Proiectul celmai important pentru

noi, pentru SCApaServ Valea JiuluiSA, este cel carevizeazã continuareainvestiþiilor din fondurieuropene ºi accesareafondurilor europenepentru partea a doua aproiectului. Laînceputul lunii februarie

avem licitaþia pentruasistenþa tehnicã lapartea a doua a proiec-tului, care va prevederealizarea studiilor defezabilitate ºi a caietelorde sarcini pentruviitoarele lucrãricuprinse în proiect.Dacã nu vor fi opreliºti,pânã la sfârºitul acetsuian vor fi scoase la lici-taþie toate lucrãrile pecare noi le-am prins,iar de anul viitor sãîncepe lucrãrile propriu– zise”, a declaratCostel Avram. Deasemenea, operatorulde apã ºi canalizare dinValea Jiului pregãteºtepunerea în funcþiune aunei noi microhidro-centrale, amenajate înzona Vulcanului, laBrazi. “Aºteptãm sãvinã utilajul din Cehia,respectiv acea turbinã,ºi sper cã undeva la

mijlocul lunii februarieMHC-ul sã dea energieelectricã. Investiþia afost fãcutã din fonduriproprii, ale SCApaServ Valea JiuluiSA. Punând în funcþi-une ºi acest MHC, pelângã faptul cã neacoperim tot necesarulde energie, avem ºi unplus ºi chiar putem sã vindem. Este unavantaj mare, care contribuie foarte multla veniturile proprii aleApaServ ºi face ca tariful apei sã rãmânãneschimbat”, a precizatAvram.

P reþul apei,capitol

importantIar toate aceste

investiþii au ca numitorcomun pãstrarea preþu-lui apei la parametri depânã acum, aºa încâtsã nu punã presiunefinanciarã suplimentarãasupra beneficiarilordirecþi ºi, mai ales,asupra populaþiei.

“Mi-am propus pentru acest an sã þinpreþul apei nemodificat.Chiar dacã bugetul esterealizat pe o creºtere apreþului apei, am înfiinþat acel Birou deRecuperare aCreanþelor ºi cred cã ºiîn anul 2014 putemþine preþul apei nemo-dificat. Este foartegreu, dar voi încerca ºi,cel puþin în primele treiluni ale acestui an, nuvoi modifica preþul laapã în Valea Jiului.Asta deºi din 43 deoperatori de apã dinþarã, preþul apei dinValea Jiului este pelocul 39. Deci,chestiunea conformcãreia apa din ValeaJiului este cea maiscumpã din þarã nueste realã. Apa dinValea Jiului este printrecele mai ieftine”, a sublinat directorul SCApaServ Valºea JiuluiSA, Costel Avram.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA


C âþi copaci, dece fel, de ce

vârstã ºi câte zoneverzi avem? Laaceastã intrebarevor gãsi rãspunsulcei de la PrimãriamunicipiuluiPetroºani care aulansat un proiectcare prevede inven-tarierea copacilor ºia zonelor verzi depe raza localitãþii.

Potrivit legilor învigoare fiecare unitateadministrativ-teritorialãtrebuie sã inventariezespaþiile verzi, astfelîncât fiecare locuitor sã beneficieze de astfelde zone.

”Acest lucru esteprevãzut de legislaþia învigoare, este vorba deLegea 24/2007 carereglementeazã zoneleverzi aflate în intravi-lanul localitãþilor. Acestlucru îl realizãm acumºi noi, am depãºit fazade depunere a ofer-telor, acum suntem înevaluare. Cel care vacâºtiga aceastã licitaþie

va trebui sã inven-tarieze toate zoneleverzi aflate în intravi-lanul municipiuluiPetroºani respectiv peo suprafaþã de 2625de hectare cât considerãm noi cã esteintravilan. Aceastãsuprafaþã urmeazã sãse împartã pe numãrulde locuitori ai munici-piului Petroºani ºi noiam dori ca un intervalunde ar trebui sã neîncadrãm sã fie de 27metri pãtraþi pe cap de locuitor”, a declaratviceprimarul municipiului Petroºani,Dorina Niþã.

Scopul inventarierii

zonelor verzi este unulbine stabilit. Odatãidentificate acestespaþii acestea nu vorputea fi folosite pentrua se construi anumiteedificii.

”Scopul pentru carese realizeazã o astfel deidentificare este de apreveni sã se constru-iascã diverse imobile,construcþii careafecteazã astfel zonaverde. Existã o oare-care contradicþie pentru cã progresulpresupune sã constru-ieºti, iar acest lucru seface de cele mai multeori nu pe clãdiri existente ci afectând

zonele verzi tocmai deaceeea este nevoie sãvedem cum stãm pentru cã atunci cândvom decide cã anumitezone sunt spaþii verzi,pe aceste zone nu seva mai putea intervenipentru a da avize pentru a se realiza alte construcþii”, a maispus sursa citatã.

Evidenþa spaþiilorverzi are drept scoporganizarea folosiriiraþionale a acestora, aregenerãrii ºi protecþieilor eficiente, cuexercitarea controluluisistematic al schim-bãrilor cantitative ºicalitative. Importanþaacestui proiect derivãdin necesitatea creãriiunui sistem demanagement al spaþi-ilor verzi ºi a spciilorde arbori existenþi înmunicipiul Petroºanipentru o mai bunã ges-tionare a potenþialuluiacestora, cu implicaþiiatât asupra echilibruluiecologic cât ºi asuprasiguranþei calitãþii vieþii locuitorilormunicipiului.

Monika BACIU Monika BACIU

Zonele verzi, inventariate la Petroºani

Reþele modernizate ºi o nouã microhidrocentralã, în beneficiul clienþilor ApaServ Valea Jiului


P rofesoriºpãgari ºi în

Valea Jiului. Dupãscandalurile dinþarã care au avutloc la diferiteunitãþi deînvãþãmânt minis-trul educaþiei a dis-pus întocmireaunui cod etic aldascãlilor.

Potrivit liderilor desindicat acest cod a existat ºi pânã acumînsã sub altã formã.

”Este în lucru acestcod de eticã înînvãþãmânt. Acesta aexistat ºi pânã acumsub formã de regula-ment de ordine inte-

rioarã în care erau prevãzute toate acestearticole care vor fiintroduse în codul deeticã. Din pãcate nu s-au prea respectat ºine legãm de ultimeleevenimente pe care le-am vãzut în presã ºinormal cã dupã acesteevenimente s-a trecut laaplicarea noului cod deeticã. Este foarte nor-mal sã se dea sancþiunipentru profesori pentrucã nu este normal sãceri bani de la elevi saude la pãrinþi. Aceºtibani care se strângeauerau sume mici pânãacum, erau sume pen-tru a se cumpãra cretã,pentru a se zugrãvi osalã, dar nu pentru a

lua bani foarte mulþi sã cumperi mobilierpentru clasã saucadouri”, a declaratVasile Fãgaº, lider deSindicat ÎnvãþãmântulPreuniversitar ValeaJiului.

Dascãlii considerã cãun cod etic ar trebuiîntocmit ºi pentru eleviºi pãrinþi. mai mult,profesorii spun cã subfinanþarea sistemuluide învãþãmânt duce laastfel de probleme.

”Dacã vorbim de uncod de eticã pentruprofesori ar trebui uncod de eticã ºi pentrupãrinþi ºi pentru elevi,în afarã de aceasta noiavem prin lege alocaþi6% din produsul intern

brut. Din pãcate anultrecut am avut sub 3%,anul acesta o sã avemsub 3,2%. Este foarteclar cã nu este suficientºi atunci se trece la apli-carea acestor bani carese iau de la pãrinþi”, amai precizat sursacitatã.

ªi în Valea Jiuluiexistã dascãli care ape-leazã la metoda ”fondul

clasei”, ”fondul ºcolii”sau ”bani de cadouri”.

”Nu aº putea sã spuncã ºtiu, ºtiu doar cã sepracticã, dar nominalnu aº putea sã spun.Se practicã peste tot întoatã þara”, a mai precizat Fãgaº.

În ultimele sãp-tãmâni, confruntaþi cuun val de scandaluri, darºi cu presiuni din partea

premierului Ponta,oficialii de la Educaþieau anunþat cã LegeaEducaþiei va fi gatapânã la 15 iunie sauchiar mai devreme, iarîn momentul în care ar intra în vigoare ar trebui sã se rezolvetoate problemeleînvãþãmântului românesc.

Monika BACIUMonika BACIU

U ltimii trei martoridin dosarul

poliþistului vulcãneanAdrian Sucilã - acuzatde corupere sexualã ºiact sexual cu un minor– au fost audiaþi demagistraþii dinPetroºani, la termenulde luni. Dar pânã lapronunþarea uneisentinþe mai trebuieefectuatã ºi expertizaasucpra vocii solicitatechiar de insulpat.

Poliþistul Adrian Sucilã,acuzat cã l-a corupt sexual pe fiul minor al ex-viceprimarului din Vulcan,Angela Stoica, vrea sã îºidovedeascã nevinovãþia cuajutorul unei expertize crimi-nalistice asupra vocii ºi vor-birii. Expertiza urmeazã sãfie efectuatã de Laboratorulde Expertize CriminalisticeCluj, dar numai dupã trimi-terea probelor ce urmeazãsã fie analizate. „La ter-

menul de luni au fost audiaþi ultimii trei martori,dar mergem mai departecu expertiza asupra vocii ºivorbirii. Acum suntem în faza de a strânge ele-mentele ce urmeazã sã fieexpertizate”,a declarat avocatul Daniel Tomescu,apãrãtorul poliþistului

Adrian Sucilã.Încã de la termenul din

luna octombrie, magistraþiide la Petroºani au admiscererea de efectuare a uneiexpertize criminalistice avocii ºi vorbirii ºi s-a înaintato adresã în acest sens laLaboratorul de ExpertizeCriminalistice Cluj, pentru a

se comunica elementele cetrebuie înaintate, în vedereaefectuãrii acestei expertize,precum ºi demersurile caretrebuie întreprinse deinstanþã prin care sã sta-bileascã dacã interceptãrileaudio (telefonice ºi ambien-tale) sunt autentice ºi dacãaceste discuþii au avut locîntre pãrþi. Judecãtoriiurmãresc sã verifice auten-ticitatea înregistrãriloraudio, identificarea per-soanelor dupã voce ºi vor-bire; verificarea suporturilorce conþin înregistrãrile, dacãacestea sunt originale; veri-ficarea înregistrãrilor în vederea stabilirii dacã aces-tea au fost realizate odatãcu desfãºurarea eveni-

mentelor descrise în dosar,verificarea dacã înregis-trãrile au fost efectuate deun echipament tehnic deþinut de cãtre Parchetulde pe lângã TribunalulHunedoara, în condiþiile încare Adrian Sucilã contestãdiscuþiile telefonice.

Ridicat de la domiciliu îndata de 4 iulie 2012,poliþistul Adrian Sucilã estejudecat pentru coruperesexualã ºi act sexual cu unminor. În acelaºi dosar, fiicafostului viceprimar, MihaelaStoica, este judecatã pentrucomplicitate la act sexual cuun minor ºi corupere sexualã.

Sucilã a fost arestat dupão descindere a procurorilorde la Parchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara, darîn cele din urmã nu s-a maiprelungit mãsura dearestare preventivã, judeca-ta având loc cu poliþistul înstare de libertate.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Dosarul „Amantul familiei”

Poliþistul Adrian Sucilã strânge probepentru expertiza criminalisticã ce

ar trebui sã-i demonstreze nevinovãþia

ªpaga în ºcoli ºi în Valea Jiului

”Din dorul pentruAdevãr, omenirea s-aîntrebat de multeveacuri unde este cuadevãrat omul? Careeste mãsura tuturorlucrurilor ºi cum îºigãseºte fiecare individsensul în lume? ... Acestglas profund seadreseazã omuluiasemenea unui tunet:O,Om! Cunoaºte-te petine!”, spune o parte aunui dicton care a iniþiatdiscipoli ºi au creat ºcolide autocunoºtere pentrua ºtii cum sã comunici,cum sã înþelegi oameniidin jur ºi societatea încare trãieºti.

Platon ºi Aristotel auformat primele ºcoli de

acest gen, de cunoºterede sine ºi de realþionarecu cosmosul uman ºidivin.

Americanii ºi o bunãparte a Europei o prac-ticã de foarte mulþi ani,dar în România acestcurent a pãtrus timiddupã 1989, ºi gradual afost cunoscut de o mareparte dintre români. ÎnValea Jiului nimeni nu aîndrãznit sã pãtrundã,zona fiind consideratãuna cu o populaþie fãrãprea mare deschiderespre spiritual, carerefuzã înainte sãîntelegã informaþia, sauo catalogheazã în zonasuburbanului. Dar,vorba aceea ”pânã nuîncerci, nu ai de unde

sã ºtii”, iar încercarease face printr-un om alVãii Jiului.

Ce este aceastãºtiinþã de dezvotare apersonalitãþii ºi a comu-nicãrii? Manualele desociologie ºi sociologii opropovãdiuesc de multtimp, dar deºteptareaomului, conºtientizareacalitãþilor sale, a talen-telor ascunse, conºtien-tizarea importanþeicomunicãrii ºi a ºtiinþeide a comunica, nu afost pe placul conducã-torilor politici, nici chiarpe partea economicã,pe relaþia salariat-anga-jator. Dezvoltarea aces-tei ºtiinþe NLP, ar aducearmonie în toate sec-toarele de activitate,începând de la relaþiacopil-pãrinte, la cea desoþ-soþie ºi mai departeîn carierã ºi în ges-tionarea corectã, curatãºi eficientã a proble-melor din viaþa unuiom. Existã destui ”gicã contra” ale cãrorinterese ar fi afectate deo societate sãnãtoasã,care poate sã ia atitudine.

Carmen Notingher,este prima femeie dinValea Jiului, cunoscutãde noi, care vrea sãintroducã în oraºele depe Jiul de Est ºi cel devest, cursuri NLP, dedezvoltare personalã,cunoºtere personalã,comunicare. Carmen

Notingher are odiplomã în domeniu -atestat de MinisterulMuncii - ºi ne-a povestitcum a început singurãsã tatoneze aceastãºtiinþã, sã aplice învãþã-turile pe propria piele.Dupã o vreme ºi-a gãsitºi un mentor mult califi-cat – Diana Petrec,licenþiatã în Litere,Psihologie ºi ªtiinþe aleEducaþiei, din Ploieºti,care activeazã pe acesttãrâm din anul 1999.

Este vorba de cursuricare au fãcut oamenifericiþi, care ºi-aucâºtigat încrederea însine, care au descoperitcã sunt capabili sãînfãptuiascã multelucruri de care nu secredeau în stare. Acestework shop-uri, cuprindcursuri de Inteligenþãemotionalã, Psihologiarelaþiilor de cuplu,Managementul conflictelor, Tehniciavansate de comuni-

care, Limbaj Non-Verbal, Managementultimpului, Cãlãtoria interioarã,

Arta meditaþiei,Metoda Silva,Constelaþii sistemice,Autocunoaºtere printehnica mandalei etc.Eficienþa acestor cursuria fost maximã.Cursanþii declarã cãvieþile lor s-au schimbat,iar ei sunt alþi oameni,lucru declarat ºi deCarmen Notingher.

Impresia unui trainerNLP, fãcutã public întoamna anului trecuteste emiþionantã, cureferire la frumuseþeaumanã atunci când estedescoperitã, conºtienti-zatã.

”Parafrazându-l pePetre Þuþea, eu n-amcerut sa fiu româncã -eu am avut noroc! ... ºimultã onoare mi-au maifãcut românii, astfel cã20 de oameni minunaþisã-ºi deschidã porþileinimilor ºi sã mãprimeascã în sufletul lor.Am cãlãtorit împreunão bucatã de vreme ºiam cules de pe drumtoate binecuvântãrilecare ne-au ieºit în cale.Cu onoare ºirecunoºtinþã, mãînclin!” – spune MariaCotoi, preºedinte NLPIntegrativ Ro.

ªi OrtodoxiaRomânã susþine ºiîndeamnã sprecunoaºterea de sinepentru a deveni om devaloare. Ziarul Luminascrie sub titlul ” Religia,Filosofia ºi ªtiinþele îndialog - Cunoaºterea desine ºi motivaþia person-alã”, scrie:

”Cunoaºterea desine, stima de sine

(nobleþea) ºi crezul per-sonal sunt primii paºicãtre dezvoltarea uneimotivaþii puternice carerepercuteazã deopotrivãpe plan personal ºi pro-fesional, în relaþiile cusemenii ºi cu lumea.Albert Einstein spunea"încearcã sã nu fii unom de succes, ci un omde valoare!" Tinereþease asociazã cu expresiaunui entuziasm nãscãtor

de viaþã, de altfel firesc vârstei la carepotenþialul creator esteîn plinã ascensiune.Însuºi cuvântul entuzi-asm care derivã dintr-unetimon latin se traduceca întru Dumnezeu,ceea ce comportã o atitudine harismaticã, însens creºtin, desigur...O astfel de ipotezã psihosociologicã seregãseºte, într-o formã

edificatoare, în scrierileNoului Testament:"Adevãrul vã va faceliberi" (In. 8, 32), iar celcare este liber nu sesimte condiþionat decontextul extern sau detemeri patologice, pentru cã are ca scopfaptul cã este dupãfiinþã creatã dupã chipullui Dumnezeu în vede-rea asemãnãrii cu El”.

Cei care doresc sã seauto descopere ºi sãînveþe ºtiinþa comu-nicãrii, care este soluþiatuturor problemelor opot contacta peCarmen Notingher,pentru formarea uneigrupe de curs. ”Pentrucã eu nu am ajuns la unasemenea nivel, cur-surile vor fi susþinute deDiana Petrec, cea carea obþinut rezultateincredibile.Comportamentulfiecãruia dintre noi arevaloare comunicativã.Prin modul în care vor-bim, acþionãm, neîmbracãm , prin mimicãnu facem altceva decâtsã transmitem mesajedespre noi” – a declaratCarmen Notingher.

IleanaIleana

FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 20148 Actualitate Actualitate 9

Sãptãmâna trecutã,la CAR PensionariPetrila a avut locºedinþa de aprobare abugetului pentru anul2014 a Consiliuluidirector ºi a direcþieieconomice.

Beneficiul obþinut pe anul 2013, de197.197 lei a fost redirecþionat cãtrecetãþenii care seîncadreazã la ”beneficiari pe fond

social” ºi cãtre ajutoarele nerambursabile.

Preºedintele CARPensionari Petrila,Martin Borºa, ne-afãcut cunoscute avantajele de a fi membru al acestei instituþii. În primulrând, Consiliul director adecretat cã

nivelul de cotizarerãmâneacelaºi pen-tru toþi cei3500 de

membri, dar va creºtecuantumul la acordareaajutoarelor specificeunui CAR al pensionarilor.

”Noi am avut unbeneficiu pe fond, peanul 2013, de 197.197lei. Cei circa 80 de beneficiari de fondsocial, cei carecotizeazã doar pentruajutor de deces, voravea cu 4% mai mult.S-a aprobat, de aseme-nea mãrirea ajutoarelornerambursabile cu 50%.

Pentru o intervenþiechirurgicalã, ajutorul acrescut de la 200 lei, la300 lei; pentru protezedentare ºi auditive sevor acorda 150 lei;pentru bilete de bãi –150 lei; pentru membriicare au împlinit 50 de

ani de cãsãtorie, ”premiul” a crescut dela 200 lei, la 300 lei.Apoi, am mãrit aju-toarele de deces cu20%. De exemplu,dupã un an de cotizarese acorda 50 lei, iaracum se acordã 132 lei,ceea ce înseamnã multmai mult. La cei cu 20de ani vechime, seacordã 1584 lei ajutorde deces. Laechipamentele funerarereducerea este de 20%, în condiþiile în carepreþurile au rãmas aceleaºi” – a declaratMartin Borºa, preºedinteCAR Pensionari Petrila.

În anul 2013, la casade ajutor reciproc s-auînscris 300 de membrila filiala din Petrila ºialþi 31, la filiala dinPetroºani. Totalul mem-brilor la CAR Petrilaeste de 3.500.

IleanaIleanaFIRÞULESCU FIRÞULESCU

NLP intrã ºi în Valea Jiului, dupã 2000 de ani

Pentru pensionari, ajutoare nerambursabile cu 50%mai mari, ajutoare de deces cu 20% în plus

P entru cã CAR Pensionari Petrila a avut un beneficiu pefond de 197.197 lei, membrii cotizanþi vor avea parte de

beneficii pe diverse paliere de ajutorare între 4% ºi 50%. De laoperaþii, proteze dentare ºi auditive, pânã la bilete de bãi ºi ajutoare de deces, subvenþionarea este subtaþial mai mare.

P rogramarea neuro-lingvisticã – NLP -este o metodã de eficientizare a

comunicãrii ºi de modificare a comporta-mentului, ale cãrei principii se bazeazã pecunoaºterea de sine ºi pe comunicare. Neputem schimba viaþa în bine ºtiind cu adevãrat cine suntem, la care se adaugãarta relaþionãrii. Primii care au înfiinþatºcoli de acest gen au fost Platon ºi Aristotel,apoi Einstein a explicat principiile de bazãale NLP, în special în axioma fundamentalãconform cãreia întotdeauna avem 3 posibilitãþi de alegere. Occidentul o practicãde mult! În Valea Jiului, se zbate pentru aintroduce aceastã ºcoalã, Carmen Notigher,din Petroºani, prin Diana Petrec, specialistîn domeniu.

Diana PETREC

CARMENNOTINGHER


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

B anat

Pânã în 27 ianuarietemperaturile vormarca o scãdere trep-tatã, mai accentuatã înprimele trei zile aleintervalului de prog-nozã, astfel încâtmaximele diurneajung, în medie, de lao valori de 14 gradeCelsius în prima zi,pânã la 2 grade pe26-27 ianuarie. Înceea ce privesteevoluþia minimelornocturne, acestea vorscãdea de la 6...7grade la începutulintervalului, pânã lavalori medii de -4grade la sfârºitulprimei sãptãmâni deprognozã. În a douasãptãmânã, regimultermic va marca ocreºtere treptatã, spremedii de 3...4 gradeale valorilor maximediurne ºi de -3...-2grade ale minimelornocturne, în perioada29 ianuarie – 2 febru-arie.

Probabilitatea pen-tru precipitaþii va fimai ridicatã în primelezile ale intervalului,când va ploua tempo-rar ºi, din nou, dupãdata de 24 ianuarie,când vor fi mai alesploi, dar trecãtor ºi

lapoviþe sau ninsorislabe cantitativ.

T ransilvania

Pânã duminicã 26ianuarie, temperaturilemaxime vor scãdea cuaproximativ 10 gradeCelsius, ajungând lavalori medii de -2...-1grad în jurul dateimenþionate. În urmã-toarele zile va avea loco uºoarã încãlzire, ast-fel încât, între 29 ianuarie ºi 2 februarie,media maximelordiurne va atinge 1grad Celsius, apropi-atã de norma climato-logicã a perioadei.Media temperaturilorminime va deveni negativã dupã primeletrei zile, iar cel mai

frig va fi în intervalul26 - 28 ianuarie, cândse vor înregistra mediitermice nocturne de -9 ... -8 grade Celsius.

Probabilitatea deprecipitaþii va fi mairidicatã între 20 ºi 23ianuarie, când vaploua slab cantitativ ºi,ulterior, dupã data de25 ianuarie, când vorfi precipitaþii slabemixte.

M oldova

În prima sãptãmânãmedia valorilormaxime va scãdea dela 2 la -8 gradeCelsius, iar în a douasãptãmânã va creºtespre aproximativ 1grad în ultimele zileale intervalului.

Evoluþia temperaturilornocturne va fiasemãnãtoare, înscãdere de la 1 la -11grade Celsius în primasãptãmânã, apoi încreºtere spre -4 gradela sfârºitul perioadeide prognozã.

Probabilitatea deprecipitaþii, mai aleslapoviþe ºi ninsori, îngeneral slabe cantita-tiv, va fi mai mare înprimele zile ale prognozei, precum ºiîn intervalul 24-27ianuarie.

M untenia

Pânã pe 26...27ianuarie vremea se varãci de la o zi la alta,astfel încât maximeletermice vor scãdea dela o medie de 8...9grade în primele zilespre -1...0 grade lasfârºitul primei sãp-tãmâni de prognozã.În acelaºi interval minimele nocturne vorscãdea de la 4 la -6grade, în medie.

În a doua sãp-tãmânã vremea se vaîncãlzi, maximelediurne atingând înmedie, dupã 29 ianuarie, 3... 4 grade

Celsius, iar minimelenocturne aproximativ-3 grade Celsius.

Va ploua slab pe22-23 ianuarie, iarîntre 24 ºi 27 ianuarie, temporar,vor fi precipitaþiimixte, în general slabecantitativ.

O ltenia

În primele trei zilevremea va fi cu multmai caldã decât înmod normal la aceastãdatã, apoi tempera-turile vor scãdea cuaproximativ 8 gradepânã în jurul datei de27 ianuarie, cand sevor atinge valori mediide aproximativ 1 gradCelsius la valorilemaxime diurne ºi -6grade la cele minimenocturne. În urmã-toarele zile, vremea seva încãlzi uºor, astfelîncât ultimele zile aleperioadei de prognozãvor fi caracterizate deun regim termicapropiat de cel nor-mal în aceastãperioadã a anului, cumedii ale tempera-turilor maxime de2...3 grade ºi ale celorminime de -4...-3grade.

Va ploua temporarîn primele zile ale

prognozei, iar în juruldatei de 26-27 ianuarie creºte proba-bilitatea pentrulapoviþe sau ninsori,slabe cantitativ.

L a munte

Pânã la sfârºitulprimei sãptãmâni tem-peraturile maxime vorscãdea treptat, de lamedii de 4...5 gradela început spre -5grade în jurul datei de26...27 ianuarie, cândminimele nocturne vorcoborî spre valorimedii de -11 grade,faþã de 0...1 grad laînceputul intervalului.În a doua sãptãmânãva avea loc o creºterea regimului termic,astfel încât, în ultimelezile, se vor atingemaxime diurne de -2grade ºi minime noc-turne de -8 gradeCelsius, în medie, vremea devenind nor-malã termic pentruînceput de februarie.

Trecãtor vor fi precipitaþii, mixte laînceput, apoi predominant subformã de ninsoare, cuo probabilitate maimare pe 21 - 22 ianuarie, dar ºi înintervalul 24 – 27 ianuarie.

Ger ºi ninsori pânã pe 2 februarieA dministraþia Naþionalã de Meteorologie a realizat

o estimare a evoluþiei valorilor termice ºi a precip-itaþiilor în intervalul 20 ianuarie - 2 februarie, pentrutoate regiunile din þarã. Estimarea este realizatãfolosind produsele numerice ale Centrului europeanpentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de laReading, Anglia. Sunt prognozate temperaturilemaxime ºi minime, mediate pentru fiecare regiune aþãrii ºi adaptate local cu modele statistice ºi sunt indi-cate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicatã deapariþie a precipitaþiilor.

L a Casa de Culturã„Drãgan

Muntean” din Deva vaavea loc joi 23.01.2014,ora 17:00, la lansareaproiectului „10 pentruEuropa” în judeþulHunedoara.

„10 pentru Europa” esteproiectul prin care tinerii

competenþi ai României vorajunge pe lista PartiduluiNaþional Liberal pentrualegerile europarlamentaredin mai 2014.

„10 pentru Europa” este un proiect interactiv deconstruire a unei carierepolitice ºi un nou standardde transparenþã în selecþiacandidaþilor, susþin iniþiatoriiproiectului.

„Prin probele variate,proiectul va perfecþionapregãtirea celor mai talentaþi tineripoliticieni dinRomânia. Axat pe ino-vaþie, „10 pentruEuropa”aduce în primplan individul,tânãrul pasio-nat de politicã,liderul interesatde evoluþia þãriisale ºi a construcþieieuropene, ca factor dedezvoltare naþionalã.Plaftorma online le permitecompetitorilor sã-ºiîmpãrtãºeascã ideile, viziunea ºi strategia pentrudezvoltarea României încadrul Uniunii Europene.Prin organizarea eveni-mentelor locale ºi regionale,ei îºi vor prezenta strategiileîn faþa cetãþenilorRomâniei. „10 pentruEuropa” va crea o nouã

elitã de tineri liberali, unnou val în politicaromâneascã. Asfel vom promova responsabilitateaºi dezvoltarea individualã, înperfectã concordanþã cuvalorile liberalismului”, aratãDaniela Logofãtu, secretarTineretul Naþional Liberaljudeþul Hunedoara.

Potrivit reprezentanþilorPNL, „10 pentru Europa”

este un proiect unic la niveleuropean, un proiect meritocratic prin excelenþã,care promoveazã principiulliberal al competiþiei

deschise.„Prin intermediul sãu,

tinerii competenþi ºimotivaþi, liderii demâine beneficiazã deºansa de autopro-movare ºi de oportuni-tatea de a-ºi construi

o carierã politicã de succes. Fiecare concurent

îºi va dovedi abilitãþile decomunicare, cunoºtinþeledespre Uniunea Europeanã,leadershipul ºi puterea deargumentare în cadrulevenimentelor de dezbaterea agendei europene.

De asemenea, fiecarecompetitor îºi va putea promova soluþiile privindtemele actuale de dezbateredin Parlamentul European”,mai spune DanielaLogofãtu.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

N u mai putinde 9.583 de

hunedorence ar fitrebuit sa fie tes-tate prin progra-mul naþional dedepistare precoceactivã a canceru-lui de col uterin,anul trecut.

Dintre acesteaputin peste 5.600au facut acest pas,dintre care 73 aufost depistate cuacest tip de cancer.Imbucurator estefaptul ca de la an, laan, numarul hune-dorencelor caremerg de buna voiela medic pentru unsimplu test BabesPapanicolau a cres-cut considerabil.

De la an la an,hunedorencele audevenit din ce în cemai conºtiente deimportanþa testãriiîmpotriva canceruluide col uterin. Dacãîn 2012, doar1.721 de femei au

ales sã fie testategratuit prin progra-mul naþional dedepistare precoceactivã a canceruluide col uterin, anultrecut nu mai puþinde 5.697 de hune-dorence s-auprezentat la medic.„ La femeile testatecu vârste cuprinseîntre 25 ºi 65 deani, au fost gãsitemodificãri, care nuînseamnã neapãratdiagnosticul de can-cer. Acest modificãriau fost gãsite la unnumãr de 362 depersoane, iar pe

anul 2013, din sta-tisticã , am avut unnumãr de 73 decazuri noi de can-cer”, a declarat dr.Cecilia BIRÃU,purtãtor de cuvântD.S.P. Hunedoara

Numãrul cazurilornoi de cancer depis-tate din 2010, pânãîn prezent, a oscilatîntre 70 ºi 90. „Estebine sã se facãaceastã testarePapanicolau care nuimplicã nici un felde durere. Personalegãsite cu modificãriau urmat alte inves-tigaþii de tip onco-

logic ºi ginecologic,iar apoi au urmattratament ”, a maiprecizat CeciliaBirãu.

Din pãcate, doar25 % dintre femeilecare ajung la medicsunt în stadii cur-abile, restul fiind înstadii avansate alebolii. Þara noastrãse situeazã peprimul loc înEuropa, în ceea cepriveºte mortalitateaprin cancer de coluterin. Acestareprezintã a douacauzã de mortalitateprin cancer lafemeile dinRomânia, dupã cancerul mamar ºiprima cauzã demortalitate lafemeile între 25 ºi44 de ani.Sãptãmâna viitoareva fi marcatã sãp-tãmâna europeanãde luptã împotrivaacestei maladii.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

73 de cazuri noi de cancer de coluterin în judeþul Hunedoara

Olimpiadã ºi simulãri

E levii din Valea Jiului au participat,sâmbãtã, la Olimpiada de fizicã.

Acþiunea a fost organizatã de cãtre ªcoalaGeneralã „Avram Stanca” din Petroºanicare a obþinut ºi cele mai bune rezultate.

Mai exact, elevaCarmen Chiferiuc a fostcea care s-a clasat peprimul loc. „La olimpiadade fizicã am avut 6reprezentanþi care, cutoþii, au obþinut rezultatefoarte bune. Cea maibunã reprezentantã anoastrã a fost elevaCarmen Chefiriuc, dinclasa a VI-a, care s-a situat pe primul loc.Suntem foarte mândri derezultatele obþinute de cãtre toþi aceºti copilaºi care ne-au reprezentat cu cinste”, a declarat Robert Hummel,directorul ªcolii Generale „Avram Stanca” din Petroºani.

În ceeea ce priveºte simulãrile pe care le-au susþinutelevii din clasa a VIII–a , rezultatele acestora au fostafiºate luni. „În funcþie de notele obþinute de cãtre eleviinoºtri urmeazã sã stabilim ce trebuie sã facem, pe maideparte, pentru a obþine rezultate ºi mai bune în vedereaîmbunãtãþirii procesului educaþional”, a mai spus RobertHummel. La ºcoala din Petroºani studiazã, în prezent,circa 1.050 elevi. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))

Lansarea proiectului „10 pentru Europa” în judeþul Hunedoara

Perioada analizatãeste 1 ianuarie-30noiembrie 2013,interval în care26.806 firme auintrat în insolvenþã.Cifrele privind afacer-ile, numãrul de anga-jaþi ºi datoriile com-paniilor intrate îninsolvenþã sunt afer-ente anului 2012.

În ceea ce priveºtecifra de afaceri ºinivelul datoriilor,sumele ar putea fi însãmult mai mari avândîn vedere cã din cele26.806 firme care auintrat în insolvenþãdoar 7.966 au depussituaþiile financiarepentru anul 2012.Repartizarea pe judeþearatã cã municipiulBucureºti conducedetaºat dupã cifra deafaceri a celor 3.565de firme intrate în

insolvenþã în 2013(din care 703 au pub-licat bilanþul pe2012), cu 4,7 mil-iarde de lei. Datoriilefirmelor din Bucureºtise ridicã la 1,7 mil-iarde de lei, în condiþi-ile în care în total înaceste companiilucreazã peste 15.700de persoane. Pe loculdoi se aflã judeþulTimiº, unde firme cuafaceri de 553 mil-ioane de lei au intratîn insolvenþã, acestafiind urmat de Buzãu -529 milioane de lei,Bihor -548 milioanelei ºi Ilfov - 497 mil-ioane de lei.

Din punct devedere al datoriilor,firmele din Ilfov sunt,dupã cele dinBucureºti, cele maiîndatorate, cumulândobligaþii la platã de

aproape 1,3 miliardede lei. În cele 690 defirme intrate în insol-venþã în Ilfov (141care au depus bilanþulpe 2012) lucreazã2.491 de persoane.

ªi judeþul Argeº seaflã în topul celor maiîndatorate firme îninsolvenþã, cu datoriitotale de aproape 370de milioane de lei. Înacest judeþ 1.111 defirme au intrat îninsolvenþã anul trecut,din care 143 au depussituaþiile financiare peanul 2012.

Ca numãr de anga-jaþi, dupã Bucureºti,cei mai mulþi lucreazãîn firmele din Timiº -3.397 de persoane,Vâlcea - 3.296 ºiHunedoara - 3.277persoane.

Potrivit ONRC,numãrul firmelor care

au intrat în insolvenþãanul trecut a ajuns laaproape 30.000, cu10,4% mai multedecât în 2012, pesteo treime dintre aces-tea fiind active îndomeniul comerþului.

La sfârºitul anuluitrecut erau activi circaun milion de agenþieconomici. Valorile îneuro au fost calculatela cursul mediu alBNR pentru fineleanului 2012, de4,456 lei/euro.

(Mediafax)


Mircea NISTOR

Noua formulã deraportare este multmai analiticã, pentru ase putea face distincþiaîntre diferite categoriide capitole bugetare,corelate cu activitatea.“Salariile au venit cu omicã întârziere darimportant este cã auvenit. Întârzierea afost de doar 3-4 zile,în cazul unora dintredascãli, iar alþii le-au

primit chiar la timp, îndata de 15 ianuarie.Luna viitoare, în februarie, am fostînºtiinþaþi cã nu vor

mai exista întârzieri”,a declarat VasileFãgaº, unul dintre liderii sindicali dinValea Jiului.

Deºi nemulþumiþi deîntârzierea sosiriisalariilor, de aceastãdatã, profesorii nu aurecurs la miºcãri deprotest.

“Nu au fost înregis-trate niciun fel deevenimente pentru cãoamenii au înþeles cãîntârzierea din ianuariea fost una de doarcâteva zile ºi, în plus,doar în prima lunã aanului”, a mai spusVasile Fãgaº.

Pe de altã parte, cuîncepere din acest an,dascãlii au pierdutsporul de “ValeaJiului”. Mai exact, înfuncþie de nivelulsalariilor aceºtia aurãmas fãrã sumecuprinse între 300 ºi600 de lei.

Firme cu afaceri de 2,6 miliarde euro ºi datorii de1,3 miliarde euro au intrat în insolvenþã anul trecut

F irmele care au intrat în insolvenþã anul trecutaveau datorii cumulate de 5,7 miliarde de lei (circa

1,3 miliarde euro), la o cifrã de afaceri de 11,4 miliardede lei (2,6 miliarde de euro) ºi în total 61.217 de angajaþi. Iar judeþul Hunedoara se aflã pe un loc frun-taº în ceea ce priveºte numãrul de angajaþi.

Mircea NISTOR

Prima probã pecare au susþinut-oaceºtia este cea lelimba ºi literaturaromânã. Simulãrilesunt dedicate, în spe-cial, pentru reglareaactivitãþii, mai exact,pentru a vedea pe cedomeniu trebuie sã-ºiconcentrezepregãtirea elevii ºiprofesorii, pentru aobþine rezultate bunela examenele dinvarã.

Din pãcate,numãrul elevilor par-ticipanþi la pregãtirileante-simulãri a fostextrem de redus.

Lucrãrile de lasimulãrile judeþene aleexamenelor deBacalaureat ºiEvaluarea Naþionalãvor fi corectate decãtre profesorii de launitatea ºcolarã. Înluna februarie suntprogramate noisimulãri, ale aceloraºiexamene dar, la nivelnaþional.

Au început simulãrile ºila „Leonida”

C u începere de luni, elevii de laColegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”

din Petroºani au intrat în febra exam-enelor. La întâlnirea cu examinatorii aufost aºteptaþi elevii din clasa a XII-aprecum ºi cei din clasa a VIII-a.

Au venit cu întârziere dar, au venitD ascãlii au intrat în posesia salariilor cu câteva zile

mai târziu decât data normalã. Asta, datoritãMinisterului Finanþelor Publice precum ºi punerii înaplicare a Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 88 /2013, referitoare la adoptarea unor mãsuri fiscal –bugetare. Problema nu a fost legatã de lipsa banilor cide noul sistem de prezentare a datelor în trezorerie.


DianaMITRACHE

Facturile la termofi-care pot fi comparatecu cele de anul trecut,deºi iarna aceasta nua fost foarte frig.Totuºi, responsabiliidin sistemul de ter-moficare al municipiu-lui Petroºani spun cãvina este a celor carenu au termostate înlocuinþe, dar ºi a sub-solurilor inundate,care scad temperaturaagentului termic, sub

efectul unui termo-plonjon.

„Mai puþin con-teazã cã afarã au fostzero grade sau 10 C.Tot e diferenþã. þeavacare este în subsol,

aia se rãceºte, demulte ori este în apã,iar locatarii nu real-izeazã asta. Toateblocurile care au sub-solul induntat au þevicare funcþioneazã pe

post de termoplonjon,vã daþi seama ce cos-turi, cu care încãlzimmarea aceea imensã”,a explicat VirgilBriciu, responsabil desistem.

Costurile de pe fac-turi variazã în funcþiede cât de economi aufost beneficiarii ºi anulacesta pentru unapartament cu douã

camere sunt oamenicare au plãtit 100 delei, dar sunt ºi alþiicare au plãtit 400 delei.

„În general, ceicare au avutbranºamente individuale ºi-au ges-tionat în funcþie decum au dorit costurile,iar cei care suntbranºaþi în pauºal, au

dezavantajul cã, tren-dul fiind spre branºãriindividuale, rãmân totmai puþini în sistem înpauºal ºi acea cotãcare se împãrþea la20 sau 12 aparta-mente, se împarte latot mai puþini ºi astaînseamnã ºi o facturãmai mare”, a maiadãugat Virgil Briciu.

Cei de la termofi-care mai spun ºi cã s-au trezit cu aproxi-mativ 200 de noicereri de branºare,numai din parteacelor care au centralepe gaz, iar faptul cãpreþul GigaCaloriei nuprea a crescut înultimii 5 ani, vine înavantajul celorbranºaþi la sistemulcentralizat de termoficare.

Monika BACIU

La discuþii au participatLucian Þãran, preºedintelesindicatului Cuprumin Abrud,Ilie Scarlat, preºedintele sindi-catului Carbonifera Ploieºti ºiMugurel Huþuleac, preºedin-tele sindicatului CompanieiNaþionale a Uraniului. Au fostprezenþi Dian Popescu, sena-tor precum ºi Sorin Gãman,director general în cadrul

Ministerului Economiei.”Pe parcursul discuþiilor,

reprezentanþii sindicatelor auprezentat unele dintre difi-cultãþile cu care se confruntãsectorul resurselor minerale,referindu-se la probleme legatede producþie ºi valorificareproduselor, chestiuni juridice ºide patrimoniu, financiare ºi depersonal.

Ministrul Economiei i-a asigurat pe cei prezenþi la dis-

cuþie de totala sa deschiderepentru colaborare, pentru undialog periodic eficient cu toþifactorii implicaþi în rezolvareaproblemelor cu care se con-fruntã acest sector de activi-tate”, se aratã în comunicatulMinisterului Economiei.

ªi minerii din Valea Jiuluiau un reprezentant la nivelulFederaþiei. Petre Nica de laSindicatul Muntele din ValeaJiului este noul prim-vicepreºedinte al FederaþieiNaþionale Mine Energie, postrãmas vacant prin demisia luiIon Ruºeþ.

Funcþia de vicepreºedintepentru sindicatele din industriaextractivã va fi ocupatã deMugurel Huþuleac, dela SindicatulExploatare PreparareUraniu.

Iarnã mai uºoarã, cu întreþinere tot scumpãN u am avut parte de o iarnã grea, dar tarifele la

întreþinere nu prea au scãzut. Cei de la termofi-care dau vina pe locatarii, care nu ºtiu sã-ºi drãmuiascãprea bine consumul ºi stau în blocuri cu subsolurileinundate ºi atunci costurile cresc.

Problemele din minerit, pe masa ministrului Economiei

R eprezentanþii din minerit s-au întâlnit cu ministrul Economiei. Ministrul Economiei,

Andrei Dominic Gerea, s-a intalnit luni, 20 ianuarie a.c. cu o delegaþie a liderilor de sindicatdin unele companii cu activitate în domeniulresurselor minerale, condusã de MarinCondescu, preºedintele Federaþiei NaþionaleMine Energie.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Ianuarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

La o întâlnire cu prietenii, faceþicunoºtinþã cu o persoanãdeosebitã care vã va ajuta sãintraþi în afaceri. Vã puteþiîndeplini visele destul de repede,cu condiþia sã evitaþi orice fel despeculaþii. Relaþiile cu persoanaiubitã sunt foarte bune.

O cunoºtinþã vã propune sãcolaboraþi într-o afacere.Acceptaþi, pentru cã sunt ºansesã scãpaþi de problemele finan-ciare. Ar fi bine sã vã ocupaþi ºide problemele de familie. Încer-caþi sã terminaþi ce aþi început!

O întâlnire neaºteptatã vã dãprogramul peste cap. Se pare cãfaceþi cunoºtinþã cu o persoanãcu care veþi putea face afaceri.Abþineþi-vã de la speculaþii. Ar fibine sã nu promiteþi nimic dacãnu sunteþi sigur cã vã puteþi þinede cuvânt.

Aveþi un spirit practic deosebit ºiprindeþi din zbor o afacere prof-itabilã. În plus, s-ar putea sã vise propunã o colaborare. Nuluaþi nici o decize importantãfãrã sã vã consultaþi cupartenerul de viaþã. Dupã-ami-azã s-ar putea sã aveþi musafiri.

Nu începeþi nimic nou pânã nuterminaþi treburile urgente.Comunicaþi cu multã uºurinþã ºiaveþi posibilitatea sã vã faceþi pri-eteni noi. Puteþi avea succes înactivitãþi casnice, dar este reco-mandabil sã nu luaþi decizii deunul singur.

Sunteþi într-o formã deosebitã, decare vã sfãtuim sã profitaþi. Esteo zi bunã pentru investiþii, dar ºirelaþiile sentimentale suntfavorizate. Pe plan financiar nuaveþi probleme, iar cu sãnãtateastaþi bine. Petreceþi seara înmijlocul familiei.

Intuiþia vã poate ajuta sã rezolvaþiprobleme importante, dar ar fibine sã þineþi seama ºi de pãrerilepartenerului de viaþã. Nu negli-jaþi problemele casnice! Dupã-amiazã s-ar putea ca o rudã bol-navã sã vã cearã ajutorul.

Sunteþi hotãrât sã începeþi oviaþã nouã ºi intenþionaþi sã vãapucaþi de afaceri. Puteþi fi opti-mist: pentru cã aveþi ºanse maride reuºitã. Staþi bine cu sãnã-tatea, dar nu neglijaþi odihna.

Ar fi bine sã puneþi în practicãideile de afaceri care vã vindimineaþa. La nevoie, nu ezitaþisã vã împrumutaþi de la o rudãmai în vârstã! Þineþi cont ºi desugestiile partenerului de viaþã.

Vã viziteazã un prieten de familiecare vã propune o colaborare petermen lung. Spre searã, vãschimbaþi programul ºi acceptaþisã mergeþi la o petrecere. Fiþicumpãtat.

Planurile dumneavoastrã de afac-eri încep sã se materializeze. Nueste exclus sã începeþi o activi-tate nouã, cu mari ºanse dereuºitã. Se întrevede o cãlãtorieîn care puteþi avea satisfacþii peplan material ºi sentimental.

Este o zi bunã pentru a vã con-solida relaþiile sociale ºi de afac-eri. Relaþiile cu persoana iubitãsunt favorizate în mod special.Aveþi ocazia sã faceþi investiþiicare vã vor aduce profituri frumoase.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Oameni care au schim-bat Lumea10:30 Distractis - Distilat decomedie (r)11:30 Din Þara de Foc laTijuana 12:00 Maºini, teste ºi verdicte 12:30 România vãzutã altfel 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 România vãzutã altfel 17:25 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Salvatorii lumii13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mihai Viteazul I17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:15 Lupta cu mafia22:15 ªtirile Pro TV22:45 Centrul pãmântului

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 În vitezã! 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:30 Cireaºa de pe tort (r)20:30 Dragoste ºi alte dezas-tre

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)17:15 Visul Regelui (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui22:30 Iubire interzisã (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:00 ªtirile dimineþii 9:55 Business B1 la zi 10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Diamantul nopþii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30 Îþiordon sãmã iubeºti!

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special11:45 Fotbal European12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat Italia13:45 Digisport Show14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Spania15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat Franþa16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Digi Sport Special17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 Fotbal European

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator20:00 Observator special 20:30 Identitatea lui Bourne23:00 Un show pãcãtos

Organizaþia MunicipalãPNL Lupeni

Organizaþia Municipalã aPartidului Naþional Liberal Lupeniconvoacã Adunarea Generalã deAlegeri în data de 12.02.2014,orele 17:00, la sediul PNL Lupeniaflat pe B-dul Pãcii, bl.4 (fostulsediu CEC).

În cazul în care AdunareaGeneralã de Alegeri nu este statu-tarã, ºedinþa Conferinþei locale deAlegeri va avea loc în aceeaºi zi,respectiv în data de 12.02.2014,orele 18:00, aceeaºi locaþie.

Organizaþia Municipalã PNL Lupeni

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.Petroºani anunþa restricþii înfurnizarea apei potabile, pentruMarþi 21 ianuarie 2014, înoraºele:- Petroºani între orele:

9.00-14.00. Zona afectatã:Str. Aviatorilor, bl.10-30. Motivulrestricþiei: Montare distribuitorstr. Aviatorilor, bl.22- Vulcan între orele: 9.00-

15.00. Zona afectatã: CartierSohodol. Motivul restricþiei:Remontãri apometre în sistem.

Azi se ia apa!

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã

S.C CARPATICA ASIGURÃRI angajeazã

INSPECTORI ºi MANAGERI PORTOFOLIU Relaþii la numerele de telefon : 0747045311; 0735775721

PierderePierdut acte pe numele UNGUR

ENÃªEL SANDU: certificat depregãtire profesionalã auto (ates-tat) ºi atestat ADR pentru mãrfuripericuloase. Le declar nule.

Cu adâncã durere în suflet, soþia Daniela, fiulDaniel ºi fiica Adriana anunþã trecerea la cele veºnicea dragului lor soþ ºi tatã,

Pavel Gheorghiþã (49 de ani)

Corpul neînsufleþit este depus la capela din Vulcan.

Dumnezeu sã-i odihneascã sufletul în pace!

Colectivul cotidianului Cronica Vãii Jiului îi trans-mite sincere condoleanþe ºi este alãturi de colega lorAdriana Pavel în aceste momente grele pricinuite dedespãrþirea prematurã de tatãl sãu.

Dumnezeu sã-l odihneascã!


CarmenCOSMAN - PREDA

Cetatea de laMãlãieºti va fi trans-formatã într-un realmuzeu medieval.Administraþia publicãdin comuna Sãlaºu deSus a lansat licitaþiapentru furnizarea dedotãri pentru proiectulcu denumirea“Restaurarea ºi reabil-itarea functionalã aCetãþii Mãlãieºti dinSãlaºu de Sus, în ved-erea introducerii in cir-

cuit turistic”, proiectfinanþat prinProgramulOperational Regional.Primãria pºune labãtaie peste 151.000de lei noi în vedereaachiziþionãrii, în prin-cipal, de sãbii, spade,baionete ºi lãnci.Conform fiºei tehnicevor fi achiziþionate opanoplie pentru arme,o armurã medievalã,steaguri cu tematicãheraldicã, de luptã saude breaslã, scuturi,coifuri, o cãmaºã de

zale, lance, buzdugan,bici de luptã, hale-barde, sabie, costummedieval, dar ºi osobã rudimentarã degãtit, un clopot, far-furii din lut ars, linguridin lemn, un pãtuþ decopil, mese, scaunesau bãnci din lemnmasiv. Toate acesteapentrui ca interiorulcetãþii medievale sãarate cât mai aproapede perioada în carefolosea drept refugiucnezilor din ÞaraHaþegului.

De precizat cã, laînceputul lunii februar-ie a anului trecut,Primãria Sãlaºu deSus a organizat ºi lici-taþiua pentru restau-raea propriu – zisã ºireabilitarea funcþionalãa Cetãþii Mãlãieºti, unproiect în valoare depeste 5 milioane de leicare a inclus ºi amena-jarea cãilor de acces.

V estigiileistorice ce

au rezistat timpului

Potrivit dateloristorice, începututileCetãþii Mãlãieºti aufost fãcute cândva lafinele secolului al XIV-lea, de cãtre cnejii dinfamilia Sãrãcin dinSãlaºul de Sus.Ambiþiile lor au atinsapogeul odatã cuimaginea nouã a

cetãþii, în secolul alXVI-lea.

La scurt timp dupãînceputul secolului alXVII-lea, cetatea a fosttreptat lãsatã în parag-inã. La început desecol al XVIII-lea, oîncercare de apãrares-a finalizat fãrã lupte,în faþa demonstraþieide forþã a tunurilorhabsburgilor. Turnulprincipal dominã ocurtinã aproape circu-larã, chiar dacã de omãrime modestã, ºi aconservat toateatributele unui astfelde element militar ºirezidenþial.

Curtina simplã, cucreneluri libere, aapãrut în secolulurmãtor întemeierii,iar în a doua parte asa a fost clãdit acoloun mic palat, în interi-orul cãruia trona osuperbã sobã cu cava-leri în turnir. În jurul

anului 1588 au apãrutla exterior patru tur-nuri pentru armele defoc, odatã cu înãlþareaincintei ºi a elevaþieiturnului. Prãbuºireaunei pãrþi de curtinã adat forma curioasã,ciuntitã, a traseului ei.

Cetatea Mãlãieºtieste situatã pe oculme micã ºi abruptãîn vest, culme ce seaflã între ValeaMãlãieºti ºi ValeaDomneascã, în locali-tatea Mãlãieºti, comu-na Sãlaºu de Sus.Monumentul are unfarmec aparte, specificmicilor cetãþi constru-ite de diverse familiinobiliare pentru aservi ca locuinþã ºi carefugiu în caz deatacuri.

În prezent zidurile ºidonjonul sunt consid-erate monumenteistorice de interesnaþional.

Monika BACIU

”Am primit o hâr-tie de la MinisterulDezvoltãrii, în perioa-da urmãtoare sãfacem contractul deprefinanþare ºi apoisã semnãm contractulde finanþare. E vorbade eproximativ 6 mil-iarde de lei vechi.Centrul de informareturisticã va fi lângã

Parchetul de pelângã JudecãtoriaPetroºani, în zonasensului giratoriude la BisericaCatolicã”, adeclarat primarulmunicipiuluiPetroºani, TiberiuIacob Ridzi.

Înfiinþarea unuiCentru de infor-mare turisticã peraza municipiului

Petroºani esteun lucru absolutnecesar în vedereainformãrii corectea turiºtilor despreobiectivele dinzonã.

”Cu siguranþãun centru de infor-mare turtisticãeste mai multdecât necesar lanivelul municipiu-lui Petroºani”, a

mai precizat edilul. Pentru realizarea

lucrãrilor la Centrulde informare turisticã,administraþia localã dela Petroºani a emis ºio autorizaþie de con-strucþie. Acesta arurma sã fie construitpe strada MihaiViteazu, lângãParchetul de pe lângãjudecãtoria Petroºani.

Cetatea Mãlãieºti, transformatã într-un muzeu medievalU nul dintre monumentele istorice care folosea ca

refugiu cnezilor din Sãlaºul de Sus, respectivCetatea Mãlãieºti, se pregãteºte sã intre în circuitulturistic. Primãria comunei Sãlaºul de Sus ºi-a propus,cu bani europeni, sã o doteze ºi sã o transforme într-unreal muzeu, asta dupã ce anul trecut administraþiapublicã a organizat ºi licitaþia pentru restaurarea ºireabilitarea monumentului de interes naþional.

Centrul de informare turisticãde la Petroºani va fi realizat

A dministraþia localã de la Petroºani a avut în plan realizarea unui centru de informare

turisticã pe raza localitãþii. Dupã câþiva ani în careautoritãþile din capitala Vãii Jiului au aºteptat unrãspuns favorabil de la ministerul de resort, acum laînceput de an acesta a sosit.

cvj nr. 534, marti 21 ianuarie 2014

Documents