cvj nr. 360, marti 30 aprilie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 360

Marti, 30 Aprilie 2013

Obiceiuri populare înSãptãmâna Patimilor:

“Crãciunul estesãtul iar Paºtele

este fudul”

P ostul Paºtelui seîncheie cu Sãptãmâna

Mare, a patimilor luiHristos. In SãptãmânaMare se face curãþenie gen-eralã în gospodãrii. Curþilesunt mãturate, ºurile suntcurãþate de gunoaie, gar-durile sunt reparate,ºanþurile sunt curãþate denãmol ºi adâncite.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Alternativã la minerit

Edilii din Petrila,cu ochii pe

turismul de iarnãºi de varã

Î n timp ce activitateaminierã se tot

restrânge, iar viitorulindustriei extractive nu e tocmai roz, ediliidin Petrila vor sã dezvolte turismul.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

ªi ºicanat, ºicercetat de ANI

V iaþã grea are liderulSindicatului Liber al

EM Petrila, Ion Temneanu,de când s-a înfiinþat noulsindicat ”Orizonturi noi”,de la aceeaºi minã. Pelângã ºicanele pe care tre-buie sã le suporte de laminerii care au trecut în”tabãra” cealaltã, IonTemneanu este cercetat ºide Agenþia Naþionalã deIntegritate - ANI.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

De Paºti ca’nValea Jiului

M ondo TV continuãseria evenimentelor

speciale, care au devenitemblematice pentru acestpost de televiziune.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Spital la Petrila pentrubolnavii în ultima fazã

S pitalul din Petrila se va redeschide, dar ca secþie externã a Spitalului de Urgenþã din Petroºani,unicã în Hunedoara, ºi cu precãdere pentru bolnavii aflaþi în faze terminale. Totul va fi posibil

din iunie, când la Petrila vor funcþiona douã secþii cu 60 de paturi.>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaPentru o comunicare

bunã ºi pentru rezolvareaeficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C.APA SERV VALEA JIU-LUI S.A. Petroºani lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Producþie – CristianIONICÃ · ªef ServiciuComercial – AlinaPAVEL

Joi 10 – 12· DIRECTOR

GENERAL - CostelAVRAM

· ªef DepartamentExploatare - Florin DONISA

· ªef Serviciu Juridic –Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

AAppaaSSeerrvvIInnffoorrmmeeaazzãã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Aventurile lui Sinbad (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Destinul regelui13:15 Aventurile lui Sinbad 14:15 Baronii (r)15:15 Sã v-amintiþiDuminica... (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite20:15 Suflete pereche21:15 Profetul22:30 Novocainã ºi dureri decap

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Cãlãtorie periculoasã22:30 Biblia23:30 Biblia

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Clica (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Parfumul dragostei17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Dexter0:00 Spitalul de demenþã

9:30 Poveºti sã mori derâs (r)10:30 Dupã faptã ºi rãs-platã (r)11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r)14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame

16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Tribuna partidelorparlamentare 13:00 Împreunã în Europa14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu16:55 Iepuraºul vine ºi latine - Campanie17:00 Interes general 17:30 Predanii (r)17:40 Legendele palatului

DN 66 Haþeg - Baru Mare* DN 68 Haþeg – Toteºti *DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7Mintia – Veþel * DN7 Veþel –Leºnic * DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7 Ilia –Gurasada * DN7 Gurasada –Burjuc * DN7 Burjuc-Zam *Deva, Calea Zarand;Sântuhalm; DN 76 ªoimuº –Bejan * Bãniþa , DN 66

RadareAnunþEfectuez

lucrãri de ame-najãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 2013 Actualitate 3

O acþiune derulatã de

cãtre mai multe instituþii de control s-a lãsat cu amenzi ºi avertismente pentru comercianþiidin Petroºani.

Inspectorii de la DSVHunedoara, cei de laProtecþia Consumatorilorºi de la Poliþia Petroºaniau vizat în cadrul razieiderulate în Piaþa CentralãPetroºani, evaziunea fiscalã dar ºi calitatea alimentelor aflate la com-ercializare. Controlul s-aaxat în principal pe produsele din carne, lapteouã, brânzeturi ºi nu doarpieþele au fost în vizorulinspectorilor ci ºi restulunitãþilor de alimentaþiepublicã din Valea Jiului.„A fost o acþiune comunãla care au participatDSVSA Hunedoara,Protecþia Consumatorilor,Poliþia Petroºani ºi s-averificat cu atenþie modulde depozitare, de mani-pulare, igiena celor care

vând precum ºi alteaspecte. Au fost acordateopt amenzi contra-venþional doar în PiaþaCentralã Petroºani ºipatru avertismente scrise.Valoarea amenzilor seridicã la 4800 de lei, însãaici vorbim doar desancþiunile acordate decãtre inspectorii de laDSVSA Hunedoara.Amenzile s-au dat în principal pentru modul dedepozitare necorespun-zãtor”, au precizatreprezentanþii Direcþiei

Sanitar Veterinare ºi pen-tru Siguranþa AlimentelorHunedoara.

A tenþie la„super ofer-

tele” la carne demiel

Preþul cãrnii de mielbate orice record în acestan, însã în ciuda faptuluicã majoritatea crescãto-rilor vând cu 20-25 de leikilogramul, existã ºioferte la jumãtate de preþ

sau chiar mai mic. Estedrept cã nu în pieþe ci lacolþ de stradã dar, în locde miel s-ar putea ca înfarfurie sã ajungã carnepericuloasã pentru sãnã-tatea consumatorilor.Situaþii de acest gen aumai fost întâlnite cu mulþiani în urmã ºi ele s-arputea repeta acum.Medicii veterinari atragatenþia cumpãrãtorilorcare sunt totuºi dispuºi sãriºte, cã între carnea demiel ºi cea de câine existãdeosebiri. „Noi îi moni-torizãm în permanenþãpe cei care comercial-izeazã carne de miel, ºinu numai, în pieþe, magazine alimentare sausupermarketuri ºi, din statistica celorlalþi ani,putem sã-i asigurãm pecetãþeni cã nu a fostniciodatã o situaþie încare carnea de miel sã fiesubstituitã cu carcasã decâine”, au precizatmedicii. ªi totuºi, lamijlocul anilor 90, în

pieþele din Vale s-a vân-dut carne de câine în locde miel ºi chiar dacãimpostorii au fost prinºiatunci, posibilitatea caunii sã facã bani prinînºelãciune nu esteexclusã. Consumatoriitrebuie sã ºtie cã mielulare o carne de culoarealb pal ori roºiaticã, iar acâinelui este roºu închis ºicu un miros puternicînþepãtor. Deosebiri suntºi la cap sau la dentiþiedar ºi la partea de jos a

piciorului, care la miel seterminã cu copitã ºi sevinde cu aceastã bucatã.„Dacã se cumpãrã de pemarginea drumului, aºacum se spune, atunci risculeste mare ºi sunt convinscã pot exista ºi comercianþicare au abilitãþi deosebiteîn a înºela oamenii. Aº recomanda ca mielulpentru masa de paºte ºi, îngeneral, toate produsele pe care le achiziþioneazãnumai din locurile autori-zate”, spun ºi reprezen-tanþii AdministraþieiPieþelor Petroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

D efileu Jiului,de la ieºirea

din municipiulPetroºani ºi pânãîn zona de laMânãstirea Lainicieste asaltat înaceastã perioadãde pescari dornicide a capturapãstrãvul cel maredin Jiu.

Ce nu ºtiu mulþidintre ei este cã suntbraconieri cu „acte înregulã”, dat fiind fap-tul cã este interdicþie.

Ordinul MinisteruluiMediului ºiSchimbãrilor Climaticeprivind stabilireaperioadelor ºi zonelorde prohibiþie a pes-cuitului, precum ºi azonelor de protecþie aresurselor acvatice viiîn anul 2013 prevede

clar perioada în carese interzice pescuitulîn scop comercial,recreativ /sportiv.Astfel pânã în iuniea.c., pe Jiu nu sepoate pescui. ªitotuºi, Râul Jiu, habi-tatul ideal pentruspeciile de peºtiamintite, este zilnicluat cu asalt de zeci depescari amatori, careîncearcã sã capturezepãstrãv dar ºi alte

specii de peºti, prof-itând de faptul cãzone este greu accesi-bilã, iar controalele nufoarte riguroase.

Dacã sunt prinºi,pescarii riscã amenzidrastice ºi chiar dosarpenal pentru braconaj.În plus, pescuitul lapãstrãv este reglemen-tat strict, pentru cãanumite specii dinaceastã categorie suntîn plin proces dereproducere.

M. M. GÂNJUGÂNJU

C arne vândutã „lanegru”. Asta au

descoperit inspectorii demuncã, în urma unei acþiuni de control care aavut loc în PiaþaAgroalimentarã dinPetroºani.

Verificarea a avut loc lapunctul de lucru din PiaþaAgroalimentarã Petroºani alunei societãþi comerciale cuprofil de activitate comerþ cuamãnuntul al cãrnii ºi pro-duselor din carne.Aici a fostdescoperitã o per-soanã ce lucrafãrã forme deangajare. Potrivitdatelor oficiale,inspectorii demuncã au identifi-cat persoana cuajutorul unei fiºede identificare pecare au solicitat sã

o completeze, din care areieºit faptul cã încã din datade 20 aprilie lucra în folosul ºisub autoritatea acestui angaja-tor. „S-a dispus mãsuraîncheierii retroactive a con-tractului de muncã începândcu data primei zile de lucru,plata contribuþiilor aferenteacestei perioade ºi totodatãsocietatea a fost sancþionatãcu amendã contravenþionalãde 10.000 lei”, a declaratSorin Istrate, consilier PR încadrul ITM Hunedoara.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Câine saumiel? Cum

ºtim cecumpãrãm

A tenþie de undecumpãraþi mielul de

Paºti, pentru cã v-aþiputea trezi cu un câine înfarfurie. Între cele douãanimale existã destuledeosebiri, dar cel maisigur este sã achiziþionaþimielul doar din pieþe saulocurile special amenajate.

Criza îi þine pe mulþi oamenideparte de galantarele cu carnede miel. Mulþi sunt sãrãciþi derecesiunea economicã îndelun-gatã, iar ciobanii spun cãpreþurile nu sunt neapãratmari, dar nu are lumea bani.Iar în aceste condiþii, este posibil sã aparã „oferte denerefuzat”, dar în loc de miel

s-ar putea sã vã treziþi cu Griveisau Azorel pe masa de Paºti.Medicii veterinari atrag atenþiaasupra unor deosebiri majorede care trebuie sã þinem seamaatunci când decidem sãcumpãrãm mielul.

Reprezentanþii DirecþieiSanitar- Veterinarã ºi pentruSiguranþa Alimentelor îi moni-torizeazã în permanenþã pe ceicare comercializeazã carne demiel, ºi nu numai, în pieþe,magazine alimentare sau super-marketuri. În petroºani nu afost niciodatã o situaþie în carecarnea de miel sã fie substituitãcu carcasã de câine, dar astadacã mielul a fost cumpãratdin locurile special amenajate.

Oricum, trebuie sã fim atenþila culoare, care la miel trebuie

sã fie alb pal ori roºiaticã, în timp ce la câine este roºuînchis, ºi la miros, care la carcasa de câine este puternicînþepãtor, specific rasei canine,iar la miel este acel miros specific. Deosebiri sunt ºi lacap sau, mai ales la dentiþie,dar ºi la partea de jos a picioru-lui, care la miel se terminã cucopitã ºi se vinde cu aceastãbucatã. În plus, câinele areconfiguraþia corpului ºi muscu-latura mai lungi ºi mai subþiri,pe când carcasa de oaie estemai scurtã. Oricum, cel maibine este sã evitaþi sãcumpãraþi miel de pe margineadrumului, cum se spune.Reprezentanþii DSV spun cã,dacã animalul se cumpãrã depe marginea drumului, aºa cumse spune, atunci riscul estemare ºi pot exista ºi comer-cianþi care au abilitãþi deosebiteîn a înºela oamenii. Aºa cã serecomandã ca mielul pentrumasa de Paºte ºi, în general,toate produsele necesare, sã fieachiziþionate numai din locurileautorizate.


Razie în Piaþa Centralã Petroºani

La braconat de pãstrãv

Carne vândutã „la negru” în Piaþa Petroºani

”Urmare a aprobãrii de cãtreGuvernul României a Hotãrâriinr. 83/2013 pentru aprobareastrategiei de privatizare prinmetoda majorãrii capitaluluisocial prin aport de capital privata SC Complexul Energetic

Hunedoara SA, prinatragerea unui investitor strategicºi dobândirea de cãtre acesta aunui pachet de acþiuni reprezen-tând 51% din capitalul social alSocietãþii Comericiale ComplexulEnergetic Hunedoara SA

urmeazã sã fie selectat un con-sultant de privatizare. Acesta vaasigura consultanþa sociatãþiicomerciale pentru implementareaºi finalizarea cu succes a procesu-lui de privatizare”, se aratã îndocumentele MinisteruluiEnergiei.

Consultantul de privatizare vaparticipa atât în procesul deelaborare a documentaþiei de pri-vatizare, cât ºi în procesul deselecþie a investitorului strategic.Prin proiectul de contract de pri-vatizare pe care îl va elabora,consultantul specializat va prop-une obligaþii ale investitorului pre-cum ºi mãsuri de monitorizare ºisancþionare a modului deîndeplinire a obligaþiilor postpri-vatizare, dar fãrã a se intra subincidenþa ajutorului de stat ºi fãrãa încãlca principiile liberei circu-la?ii a mãrfurilor ?i capitalurilor.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 20134 Actualitate

U n imobil vechi dinLupeni, care

acum nu mai are niciofuncþionalitate, va fitransformat în cantinãsocialã pentru miciicerºetori.

Clãdirea a fost donatã deomul ed afaceri Emil Pãrãu,cel care a înfiinþat AsociaþiaSfânta Filofteia, cãreia i-apus la dispoziþie imobilul.

Blocul se aflã pe StradaViscoza ºi, cu multã vremeîn urmã, adãpostea un hotel.Acum acesta nu mai arefuncþionalitate, dar clãdirea afost donatã ºi urmeazã sã fietransformatã de cantinãsocialã. Beneficiari vor fimicii cerºetori de care nelovim zi de zi pe strãzile VãiiJiului. Costurile de refacere

a imobilului sunt mari, depeste un milion de lei, darîncet – încet lucrurile semiºcã, iar pânã acum au fostprocurate toate materialelenecesare pentru refacereaacoperiºului. „Cam 10%

putem spune cã avem ce netrebuie ºi, încet – încet con-tinuãm. Sunt foarte mulþiinvestitori, oameni de bine,care aºteptau doar un impulsºi sunt convins cã fiecare vaveni cu ceva, cu o con-tribuþie ºi vom realiza ce ne-a propus”, a declaratEmil Pãrãu. Beneficiarii nunumai cã vor mânca aici,dar vor primi ºi educaþie.Profesorii voluntari de alAsociaþia Sfânta Filofteia îi

vor învãþa sã scrie, sãciteascã ºi îi vor antrena îndiverse acþiuni de voluntari-at, încercând sã-i integrezecât mai bine în societate.

Din asociaþie poate faceparte oricine. Cotizaþia estede minim 40 de lei pe an,dar poate fi plãtitã ºi în orede muncã voluntarã. „Defapt, noi avem nevoie înaceastã asociaþie nu atât debani, cât de oameni de bine.Vrem sã facem ceva pentruValea Jiului”, a mai spusiniþiatorul acestei acþiuni.


Concurs pentru postul

de city-manager la Petrila

A lba-neagra cu postul de city-manager al oraºului

Petrila. Dupã ce anul trecut, dupãalegerile locale, primarul oraluluiPetrila a desfiinþat postul de city-manager al localitãþii, sãptãmâna trecutã acesta a fostreînfiinþat.

Urmeazã cã în sãptãmâniile viitoare sãse organizeze concurs pentru ocupareaacestui post.

”În ºedinþa consiliului local s-a aprobatreînfiinþarea postului de administratorpublic la primãria Petrila ºi în perioadaurmãtoare vom face demersurile pentruorganizarea concursului pentru acestpost”, a declarat primarul oraºului Petrila,Ilie Pãducel.

Primarul petrilean considerã cã acestpost este o necesitate pentru locuitoriioraºului.

”Am considerat cã este necesar pentrucã oraºul Petrila este foarte întins, problemele sunt multe ºi este necesar sãavem ºi administrator public”, a mai spussursa citatã.

În Valea Jiului, în momentul de faþãdoar douã administraþii locale au prevãzutîn organigramã post de city-manager.Este vorba de municipiul Petroºani undecity-manager este Marian Popescu, iar lamunicipiul Lupeni este condus din postu-ra de city-manager de Gabriel Lungu. Înurma hotãrârii de consiliu acest post deadministrator public a fost reînfiinþat ºi laPetrila.


Privatizarea CEH, cu ajutorulunui consultant specializat

C onsultant specializat pentru privatizarea Com-plexului Energetic Hunedoara. Reprezentanþii

Ministerului Economiei au în vedere privatizareaComplexului Energetic Hunedoara. Pentru acest lucruse va selecta un consultat de privatizare.

Nu mai sunt vaccinuriantitetanos la PetroºaniS e descurcã cumpot ºi mai ales de unde pot.

Asta fac acum medicii de la Spitalul deUrgenþã din Petroºani, din cauzã cã e crizã devaccin antitetanos.

Stocul a fost epuizat de o lunã,iar de atunci s-au totîmprumutat pe la spitalele care aveau. Situaþia a devenitstânjenitoare, iar medicii spun cã existã, de la Minister,

doar promisiuni pentruîntreaga þarã. „Avemcrizã la vaccin de vreo6 luni, în sistemul sanitar. Noi am reuºitsã ne descurcãm pânãacum o lunã, dar avemsperanþe ºi, prinînþelegere cu alte spitale, ne descurcãm încaz de urgenþe. De laMinisterul Sãnãtãþiiexistã promisiunea cãvom primi un numãr de

90.000 de fiole pentru toatã þara,iar pe plan local, cerereaam onorat-o de fiecare datã”, a declarat dr. Alin Vasilescu,managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani.

În tot acest timp, oamenii ajung la urgenþã cu diferiteplãgi care ar necesita astfel de vaccinãri. Situaþia exactã oºtiu doar medicii, iar managerul spitalului ne explicã cumstau lucrurile: „Au existat perioade ºi perioade ºi excese visa vis de administrarea vaccinului. Nu neapãrat îndefavoarea cuiva, ci efectiv s-au fãcut vaccinãri mai multedecât poate era nevoie pentru o siguranþã mai mare pentrupacienþi. Necesarul în spitalar fi între 300 ºi 500 de fiolelunar”, a adãugat dr. Vasilescu, managerul SUP.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cantinã socialã pentru copiii strãzii


Monika BACIU

ReprezentanþiiDepartamentului pentruInfrastructurã ºi InvestiþiiStrãine precizeazã faptulcã vechiul contract pentru reabilitarea aces-tui tronson a fost sistat.

”În cadrul proiectuluide eliminare a efectelorinundaþiilor ºi mãsuri deprevenire a lor, pe DN7A sunt cuprinse urmã-toarele douã obiective:consolidare ºi protecþieversanþi DN 7A, km63+200 – km 86+601ºi consolidare ºi amena-jare DN 7A, km 86+601– km 105+120. Pentrurealizarea obiectivuluiconsolidare ºi proiecþieversanþi DN 7A, km63+200 – km 86+601 afost semnat contractul de

lucrãri nr.519/10.01.2008, executant fiind SCRomstrade SRL. Caurmare a neîndepliniriiobligaþiilor asumate princontract, acesta a fostreziliat în data de

21.12.2012. în momen-tul rezilierii, procentul deexecuþie al lucrãrilor erade 71%”, se aratã îndocumenteleDepartamentului pentruInfrastructurã ºi InvestiþiiStrãine, document sem-nat de Dan ªova.

În acest context,reprezentanþii

Departamentului au fostnevoiþi sã reia proce-durile de atribuire a contractulu pentru elaborarea serviciilor deîntocmire a documentaþi-ilor tehnice, faza deexpertizã tehnicã ºi

docuemntaþia de avizarea lucrãrilor de intervenþii.Abia dupã aceastã etapãva fi demaratã procedurade achiziþie pentru execuþia lucrãrilor.

”În ceea ce priveºteobiectivul consolidare ºiamenajare DN 7Am km86+601 – km 105+120,a fost semnat acordul

contractual nr.891/27.03.2013 avândca obiect execuþialucrãrilor ºi prestãri servicii de proiectare. În prezent pentru anul2013 nu sunt alocatefonduri pentru

demararea execuþieilucrãrilor”, se mai aratãîn acelaºi document.

Obiectivul de investiþiieste finanþat de BancaEuropeanã de Investiþiiprin “Programul de eliminare a efectelorinundaþiilor ºi mãsuri deprevenire a lor”.Lucrãrile de execuþieincluse în cadrul proiectu-lui sunt dimensionareasistemului rutier, execuþiede poduri noi, consoli-darea ºi amenajareapodurilor, scurgereaapelor ºi lucrãri de con-solidare. Dacã ne referimla poduri sau la lucrãri deconsolidare a versanþilorputem spune cã nu sevede absolut nimic înteritoriu. Unele poduri

stau sã pice, iar bolovaniicare cad de pe versanþireprezintã un pericol realpentru cei caretranziteazã zona.

Drumul spre Voineasaeste unul care se totreabiliteazã, însã nu sevede nimic concret înteren. De nenumãrate oris-a discutat despre acestaspect, însã totul pare afi ca telefonul fãrã fir.Dacã e sã istorisim puþindespre acest tronsonputem spune cã a trecutdin administrarea celorde la Drumuri NaþionaleCraiova la cei de laTimiºoara ºi invers.

Totul se învârte într-uncerc, iar rezolvareareprezintã de faptstagnarea proiectului.

Romstrade a ”încurcat” iþele pentru reabilitarea drumului spre Voineasa

S top ºi de la zero. Contractul pentrureabilitarea drumului care facel

legãtura între Valea Jiului ºi judeþulVâlcea pe ruta Voineasa a fost stopat.Este vroba de drumul naþional 7A, drumpe care condiþiile de circulaþie sunt multîngreunate din cauza infrastructuriirutiere aflate într-o stare avansatã dedegradare.

V iaþã grea are liderulSindicatului Liber al

EM Petrila, Ion Temneanu,de când s-a înfiinþat noulsindicat ”Orizonturi noi”, dela aceeaºi minã. Pe lângãºicanele pe care trebuie sã lesuporte de la minerii care autrecut în ”tabãra” cealaltã,Ion Temneanu este cercetat ºide Agenþia Naþionalã deIntegritate - ANI.

Sesizarea de incompatibilitate afost fãcutã de noul sindicat alminei Petrila ºi câte un exemplaral acesteia a fost înaintat PrimãrieiPetrila, Prefecturii Hunedoara ºiunul direct Agenþia Naþionalã deIntegritate - ANI.

Conducerea Sindicatului”Orizonturi noi” considerã cã arexista o problemã, de incompati-bilitate, conform LegiiDialogului social, în carese spune cã o organizaþiesindicalã nu trebuie sã fieimplicatã în politicã.Aceeaºi conducere spunecã Sindicatul Liber prezi-dat de Ion Temneanu -cunoscut politician, chiarcu funcþii de conducere lanivel de organizaþii departid, ºi consilier local,dar ºi prim-vicepreºedintela Sindicatul Huila al

Societãþii de Închideri Mine – este”târât” chiar prin liderul sindical înjocuri ºi activitãþi politice. ªi dacãeste sã ne luãm dupã logicapartidelor de a acapara lideri desindicat pentru cã au în spateoameni/voturi, pare fireascãsesizarea cãtre ANI.

Pe de altã parte legea nu interzice liderilor sã facã politicã ºinici nu le interzice dreptul de a fialeºi. Legea 62/2011, scrie laCap. I, Art.2, spune clar cã:

Organizaþiile sindicale suntindependente faþã de autoritãþilepublice, de partidele politice ºi deorganizaþiile patronale. (2)Organizaþiile sindicale nu potdesfãºura activitãþi cu caracterpolitic.

Cum vor demostra cei de la”Orizonturi noi” cã Ion Temneanuîn calitate de consilier local a pusorganizaþia sindicalã sub papucul

autoritãþii locale ºi cum a implicat-o în politicã, vom vedea.

Cert este cã primãria Petrila ºi-a declinat competenþa ºi a trimisºi ea la rându-i sesizarea la ANI, lafel ºi Prefectura Hunedoara.

”Da, este adevãrat, am avut oasemnea sesizare de incompatibili-tate, dar nu este de competenþamea ºi am trimis-o mai departeAgenþiei de Integritate, care arepropriile interpretãri ale legii. Înmod normal, legislaþia nu interziceca un lider sã aibã opþiuni politice,doar organizaþia nu are voie sãdesfãºoare activitãþi politice. Dar,cum spuneam, este de compe-tenþa ANI” – a confirmat existenþaunei sesizãri de incompatibilitateprefectul judeþului Hunedoara,Sorin Vasilescu.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

ªi ºicanat, ºi cercetat de ANI Primul maraton pebandã din Valea JiuluiP atru atleþi din Valea Jiului, Tomi Coconea,

Daniel Hãlãstãuan, Adrian Mãrginean ºiNicu Taºcã, vor alerga în primul maraton pebandã organizat în Valea Jiului.

Demersul are ca scop promovarea sportului în rândullocuitorilor Vãii Jiului, sub sloganul “Sport = Sãnãtate”,ºi va avea loc marþi, 30 aprilie 2013, la Sala de Sport“X-treme” din municipiul Vulcan, începând cu ora10,00. Distanþa pe care sportivii o vor parcurge va fi de 42 KM.

“Ne-am dorit sã organizãm acest maraton pe bandãpentru a promova sportul în rândul locuitorilor VãiiJiului. De altfel, în ultimii ani, numãrul celor care practicã un sport a crescut foarte mult. Pentru mine este un atrenament util, pe care îl fac alãturi de colegiimei, având ca scop un rezultat cât mai bun la competiþiaX-alps, care va debuta pe 7 iulie”, a declarat TomiCoconea. Maratonul pe bandã este primul demers deacest fel care este organizat în zona noastrã.

PR eveniment, Nicu Taºcã

Tradiþiile, obiceiurilezonei ºi însemnãtateaspiritualã a celei maimari sãrbãtori acreºtinãtãþii, acesteasunt valorile care con-tureazã fiecare ediþie aemisiunii “De Paºti ca’nValea Jiului”. Niciacum, în 2013, Mondo

TV nu a fãcut rabat dela acestea, ba mai mult,parcã de la an la an,fiecare emisiune aduceun plus de frumuseþe ºiprofunzime din ceea ce înseamnã datinamomârlanilor din ValeaJiului. “Pentru un postde televiziune local este

important sã fii constant, an de an sãaduci telespectatorilortãi lucruri din zona pecare o reprezinþi. Neîncãpãþânãm în fiecarean, suntem înverºunaþiîn pãstrarea acestui obicei încã din 2008,din prima zi de emisie.

Dacã anul trecut, dePaºte am fost la poaleleParângului, la Rusu iatãcã anul acesta am venitla poalele Retezatului, ozonã superbã, unde amsurprins momente caresunt sigur cã le vor trãicu mare plãcere teles-pectatorii din întreaga

Valea Jiului ºi nunumai”, a declarat pentru Cronica VãiiJiului, Ionuþ Drãgotesc,director general MondoTV & Mondo FM.

Cadrul de excepþie în care au fost fãcutefilmãrile emisiunii „De Paºti ca’n ValeaJiului”, au dat o culoareaparate ediþiei din acestan. Gazda în acest an afost familia Todea de laCâmpul lui Neag, care aprimit toatã echipa defilmare în bãtãturã le-aupus celor de la MondoTV la dispoziþie toateingredientele unei emisiuni reuºite.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

În lunea SãptãmâniiMari se scoate totul laaerisit, se lipesc ºi se vãru-iesc casele iar mobilieruleste spãlat ºi reparat.

Pânã miercuri, inclusiv,sunt permise muncile încâmp. Dupã aceastã zi bãr-baþii trebãluiesc pe langãcasã, ajutându-ºi nevestelela treburile gospodãreºti.

În Joia Mare, data limitãslujbelor speciale dedicatemorþilor, fiecare familieduce la bisericã colaci,prescuri, vin, miere de

albine ºi fructe pentru a fisfinþite ºi împarþite, apoi,de sufletul morþilor, partepreotului, parte sãteniloraflaþi la bisericã, în cimitirsau pe la casele lor, conform crestinortodox.ro.

Pânã la Joia Mare,femeile se strãduiau sa ter-mine torsul de fricaJoimãritei care, în imagi-narul popular era o femeiecu o înfãþisare fioroasã cepedepsea aspru leneanevestelor sau a fetelor demãritat. Uneltele de torturãale Joimariþei erau cãldura,

oala cu jaratec, vãtraiul saucârligul pentru foc. Aceastãfiinþã mitologicã foloseamijloace cumplite de torturã: ardea degetele ºimâinile fetelor ºi femeilorleneºe, le pârlea pãrul ºiunghiile ºi incendiafuioarele de cânepã gãsitenetoarse. De multe ori niciflãcãii lenesi, cei care nuterminau de reparat gardurile sau nu ingrijeaubine animalele pe timpuliernii, nu erau iertaþi deaceste pedepse. De fapt,Joimãriþa era, la origini, ozeitate a morþii caresupraveghea focurile dinJoia Mare ºi care, treptat,a devenit un personaj justitiar ce pedepsea leneaºi nemunca.

Conform tradiþiei, înnoaptea ce premerge JoiaMare sau în dimineaþaacestei zile se deschidmormintele ºi sufletele

morþilor se întorc la caselelor. Pentru întâmpinarealor se aprindeau focuri princurþi, în faþa casei sau încimitire, crezându-se cã,astfel, ei aveau posibilitateasã se încãlzeascã. Focurilede Joi-Mari erau rugurifunerare aprinse pentrufiecare mort în parte saupentru toþi morþii din fami-lie ºi reprezentau o replicãprecreºtinã la înhumareacreºtina din Vinerea Mare.

Aceste focuri sedeosebesc de focurile ritua-lice de peste an - focurilede Mucenici, de LãsatulSecului, de Sân - Georgesau de Sânziene. Ele sefãceau din plante conside-rate a avea virtuþi magice (alun, boz, tei) ce erauadunate de cãtre copii saude cãtre tinerele necãsã-torite. Focurile se inconju-rau cu tãmâie ºi agheasmã,în jurul lor se aºezauscaune “pentru morþii ce

urmau sãsoseascã” ºise dâdea depomanacopiilor,vecinilor ºirudelor,purtând de-numirea de“încãlzitulmoºului” dar,de cele maimulte ori,semnificaþiilesale nu maisunt cunos-cute, elavând maiales caracterde divertis-ment.

Joia Mareeste ziua în care, de regulã,se prepara cele mai importante copturi pascale:pasca,cozonacii cu mac ºinuca ºi babele coapte înforme speciale de cerami-cã. Pasca cea mai impor-

tantã coptura ritualã aPaºtelui, se face din fãinade grâu de cea mai bunãcalitate, cernutã prin sitadeasã, ºi are, cel mai adesea, forma rotundã.Aluatul dospit se pune întãvi speciale pentru pascã,dupã care, de jur împrejur,se aseazã aluatul împletitdin douã sau trei sucituri ºise lasã totul la crescut.

In mijlocul tãvii seaseazã, apoi, branza devacã, pregatitã cu zahar,ouã, mirodenii ºi stafide.Peste branzã se face ocruce, din acelaºi aluat

împletit, împodobitã cuornamente în forma defloare. Se unge totul cu ouºi se coace în cuptorulîncãlzit. Altã datã, cojileouãlor folosite la pasca nuse aruncau ºi nici nu se

ardeau. Ele se strângeau cu multa grijã într-un vasspecial ºi se aruncau înSâmbãta Paºtelui pe o apãcurgãtoare crezându-se cã,astfel, gãinile ºi puii aveausã fie pãziþi de uliu pestevarã. Se mai credea cã, înfelul acesta, se dãdea deºtire Blajinilor - popor miticcare trãia sub pãmânt - cãse apropie cea mai maresãrbãtoare a creºtinilor.

Ultima vineri din PostulMare este numitã VinereaPaºtilor, Vinerea Patimilor,Vinerea Neagrã, VinereaSeacã sau Vinerea Mare.

Conform tradiþieicreºtine, este, ziua încare Iisus a fostrãstignit ºi a murit pecruce pentru rãs-cumpãrarea neamuluiomenesc de sub jugulpactului strãmosesc.Din aceasta cauzãVinerea Mare este zide post negru.

In Vinerea Mareeste interzis a se facecopturi. Existã credin-þa cã dacã cineva seîncumetã a coace înaceastã zi face marepãcat iar coptura nueste mâncatã nicimãcar de peºti.

In Vinerea Mare,dimineaþa, înainte derãsãritul soarelui,oamenii alergau des-

culþi prin rouã sau se scãl-dau tainic în ape curgã-toare crezând cã, în felulacesta, vor fi sãnãtoºi petot parcursul anului. Seara,însã, întreaga suflare asatului mergea la bisericã

pentru a participa la slujbade scoatere a aerului ºipentru a trece pe sub aces-ta, în scopuri terapeutice.

Sâmbãta Mare este ultima zi de pregãtire aPaºtilor, cândfemeile trebuie sãpregãteascãmarea majoritatea mâncãrilor, sãderetice prinîncãperi ºi sã facãultimele retuºuri lahainele noi pecare urmau sã leîmbrace în zilelede Paºti. De obicei, înSâmbãta Mare areloc ºi sacrificiulmielului, dincarnea cãruia sepregãtesc mâncãritradiþionale: drobul,friptura ºi ciorba demiel. Spre deose-bire de Crãciun, pentruPaºti nu se pregãtesc preamulte feluri de mâncare, deunde ºi zicerea: “Crãciunuleste sãtul iar Paºtele estefudul”. Principala grijã aoamenilor, înainteaPaºtilor, este aceea de a-ºiprimeni hainele, fiecaregospodinã trebuind sã aibao cãmaºã nouã, cusutã înmod special, iar bãrbaþiimãcar o pãlãrie nouã.

Sâmbãta seara fiecaregospodinã îºi pregãteºte cugrijã coºul ce urmeazã a fidus la bisericã, pentrusfinþire.

In el aºterne un ºtergarcurat ºi aºeazã o lumânarealbã, apoi ouã roºii, pascã,cozonac,ouã încondeiate, obucatã de slãninã, muºchide porc, suncã specialpreparatã, zahãr, fainã,salatã de hrean cu sfeclãroºie fiartã, sare, câþivacãþei de usturoi, o ramurãde busuioc, un fir-douã de

breabãn (numit brebanocsau barbanoc), cârnaþi, unmiel din aluat copt într-oformã specialã etc.

Totul se acoperã cu celmai frumos ºtergar pe careîl are gospodina, semn de

preþuire a sãrbãtorii pas-cale dar ºi de mândrie per-sonalã. Se ºtie cã la biseri-cã toþi creºtinii þin sã aratecât de gospodari sunt prinaceste coºuri de Paºti.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 2013 Traditie 76 Traditie

COLÞUL LUI DENIS

Obiceiuri populare în Sãptãmâna Patimilor:

“Crãciunul este sãtul iar Paºtele este fudul”

De Paºti ca’n Valea JiuluiM ondo TV continuã seria eveni-mentelor speciale, care au devenit

emblematice pentru acest post de televi-ziune. La sfârºitul sãptãmânii trecute, laCâmpul lui Neag la poalele MasivuluiRetezat, au avut loc filmãrile pentru emisiunea care va fi difuzatã în ziua dePaºte.

P ostul Paºtelui se încheie cu SãptãmânaMare, a patimilor lui Hristos. In Sãptãmâna

Mare se face curãþenie generalã în gospodãrii.Curþile sunt mãturate, ºurile sunt curãþate degunoaie, gardurile sunt reparate, ºanþurile suntcurãþate de nãmol ºi adâncite. Casele trebuie sastrãluceascã de curãþenie pentru cã ele “teblestemã dacã Paºtile le prind necurãþate”.

A nul trecut, numãrul consumatorilor din aria de

responsabilitate a E.ONEnergie România deconectaþipentru restanþe la plata facturilor a fost de circa 58.000din care 1.500 sunt consuma-tori din judeþul Hunedoara.

• Conform legislaþiei actuale,pentru reluarea alimentãrii cu gaz,

pe lângã plata facturilor restante ºi apenalitãþilor aferente, consumatoriitrebuie sã achite în plus, în medie,circa 500 de lei.

Sistarea serviciilor de furnizare agazelor naturale este o mãsurã deultimã instanþã pe care companiaeste nevoitã sã o aplice ºi care nueste nici în avantajul consumatorului,nici al furnizorului.

În ceea ce priveºte consumatorul,pe lângã disconfortul generat deîntreruperea acestor servicii, acestaeste nevoit sã achite, în conformitatecu legislaþia în vigoare, atât con-travaloarea facturilor, respectivpenalitãþile la întârziere, cât ºi taxelede reconectare, precum ºi contrava-loarea unei garanþii. Astfel, costulmediu plãtit de consumatorii de gazenaturale numai pentru taxele dereconectare ºi garanþii ajunge la 500de lei.

Pentru reluarea serviciului defurnizare, clienþii se pot adresaCentrelor de Relaþii Clienþi (zilnic, deluni pânã vineri, între orele 8.30 ºi17.30) sau la Centrul Servicii Clienþi

(între orele 08.00 ºi 20.00) telefonic, la numerele:0801 000366 ºi 0265 200 366.

Solicitãrile pentru reconectare potfi transmise ºi prin e-mail, la [email protected], prinfax, la numãrul: 0265 200 367 sauprin poºtã, la OP1, CP 10 TârguMureº.

Reconectarea poate fi solicitatã decãtre o altã persoanã decât titularulde contract doar în bazaunei procuri notariale.

Pentru reluarea servici-ului de furnizare sistatpentru neplatã consuma-torul are obligaþia legalãsã prezinte/trimitã urmãtoarele documente:

•copie act identitatetitular contract furnizaregaze naturale;

•dovada achitãrii obli-gaþiilor de platã scadente;

•achitarea taxei de reconectare;•dovada constituirii garanþiei care

este prevãzutã în Regulamentulprivind accesul la sistemele de dis-tribuþie a gazelor naturale, aprobateprin Hotãrârile de Guvern 1007,respectiv 1043 din 2004.

Menþionãm faptul cã alimentareacu gaze naturale se face în termenullegal doar dupã ce consumatorul vaface dovada documentelor menþio-nate anterior.

Anul trecut E.ON EnergieRomânia a fost nevoitã sã sistezeserviciile de furnizare pentruaproape 58.000 de consumatoricare înregistrau datorii restante laplata facturilor, 1.500 dintre aceºtiafiind din judeþul Hunedoara.

Pentru a evita toate cele de maisus, consumatorul trebuie sã achitefacturile de gaz în termen de maxim45 de zile calendaristice de la dataemiterii acestora.

Creºterea nivelului creanþelor generatã de neplata la timp a fac-turilor poate pune în pericol securi-tatea furnizãrii gazelor naturale cãtreconsumatori, asigurarea fluxului deîncasãri fiind esenþialã pentru achizi-þionarea la timp a gazelor naturale.

Departament Comunicare Corporatistã

E.ON România

Într-o intervenþie tele-vizatã, ºeful BirouluiEnergetic Apa ServPetroºani, Florin Ciucur, ascãpat o vorbã, atât cât afost lãsat de moderator, cãregimul de lucru al acestuicompartiment este unulmilitarizat, ca în tot sec-torul energetic naþional.Adicã existã program nonstop, iar când este codportocaliu, birourile ºicasele lor sunt sus pecoclauri, pe aria micro-hidrocentralelor de laValea de Peºti ºi Polatiºte,pentru intervenþii, reme-dieri, repuneri pe fãgaºulnormal al instalaþiilor etc.,altfel plãtesc..

De precizat cã SC Apa

Serv Valea Jiului este sin-gura societate de gen dinþarã care tranzacþioneazãenergia produsã chiar deea la bursã. Adicã, aredouã microhidrocentraleprin care produce energieelectricã, acreditat, ºi estebeneficiarã de certificateverzi. Bãieþii cu adevãratdeºtepti de la Apa Serv seocupã de energie de câþivaani buni, de vreo 5-6,pentru consum propriu,doar cã anul acesta modi-ficãrile din legislaþia ener-geticã le-a deschis opoartã importantã, iarenergia produsã este tran-zacþionatã pe piaþa deenergie.

Viaþa bãieþilor de la

Biroul Energetic este unatrãitã pe muchie de cuþit.Odatã intraþi pe piþã, con-tractele fiind ferme pe orã,zi, lunã, an, trebuie sãlivreze energia parafatã. ªicum aceasta nu poate fistocatã atunci cândcondiþiile de mediu nucreeazã probleme, cândnatura este generoasã, tre-buie sã se descurce cândcondiþiile le sunt potrivniceºi sã livreze energia con-tactatã. Altfel, sunt buni deplatã. ªi ce platã!

”Energia nu o putemstoca. Ca urmare, lafiecare orã trebuie sã ºtimcât producem, cantitateadepinzând de apã, de condiþiile meteo în general. La fiecareMHC (microhidrocentralã)este o echipã carelucreazã ºi suprevegheazãnon stop. De exempluiarna când apa îngheaþã,trebuie acþionat, curãþategrãtarele ºi multe atele.Toamna, la captãri, seadunã frunze,

sunt înnãmoliri, tot felul dealuviuni etc., situaþii ce potbloca activitatea. Nu estepermis aºa ceva. Când afost cod portocaliu, s-astat ºi trei zile non-stoppentru a reintra în normal.Acolo oamenii sunt specializaþi, ºtiu ce au defãcut. Apoi pot apãreaprobleme tehnice. Toateacestea nu trebuie sãafecteze producþia deenergie, cantitatea pro-dusului finit. De exemplunoi, astãzi, trebuie sã

anunþãm cât livrãm a douazi, drept pentru care lafiecare orã trebuie sã ºtimcât producem ºi dacã estenevoie, sã intervenim. Laacest birou fiecare dintrenoi este specializat petronsonele producerii ºivânzãrii energiei, sectorcare are condiþii stricte ºireguli precise. Nu, nuavem sãrbãtori, nici Paºte,nici Crãciun. Cumspuneam, regimul nostrueste unul militarizat, cuprecizie de ceasornic” –ne-a povestit FlorinCiucur, ºeful BirouluiEnergetic Apa Serv, cuprecizarea cã nu s-a vãzutîn lume ”sã stingi lumina”de sãrbãtori ºi sã mergiacasã.

O mânã de bãieþi tineri,profesioniºti ºi oameniadevãraþi, pot da lecþii înce priveºte asumarearesponsabilitãþii cu zâmbe-tul pe buze, cum se poatetrãi ºi munci la ”înaltã ten-siune”.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 2013 Actualitate 98 Actualitate

Monika BACIU

„În cursul sãptãmânii trecuteam fost la Casa de Asigurãriîmpreunã cu domnul primar,pentru spitalizarea pentru

pacienþii cronici dar ºi pentruspitalizarea de zi. Din punct devedere al spitalizãrii continuecontractul este mai mic faþã deanul trecut dar aici intrã nicteformule incluse din contractul

cadru, în schimb pe partea despitalizare de zi ºi de cronici amavut un câºtig faþã de anul tre-cut.

Pe ansamblu va fi acceptabilpoate va fi un miliard în minuspe lunã”, a declarat managerulSUP, medicul AlinVasilescu.

ManagerulSpitalului deUrgenþãPetroºani,mediculAlinVasilescu,subliniazãfaptul cã nuse vor maiaplica scãderisalariale, pentru cã legeanu mai permite.

”Din punct de vedere legal laora actualã nu prea mai avemposibilitatea de a tãia ceva dinpartea de cheltuieli de person-al”, a mai precizat sursa citatã.

În momentul de faþã, Spitalulde Urgenþã din Petroºani are657 de paturi, dintre care doar

520 sunt în contract cu Casa deAsigurãri de Sãnãtate. În plus,aici s-au tãiat salariile cadrelormedicale, mãsurã în urma cãreias-au economisit undeva la douãmiliarde de lei vechi.

B ani mai puþiniºi la Lupeni

În urma con-sultãrilor care au avutloc sãptãmâna tre-cutã, la Deva, între

reprezentanþii Consiliului deAdministraþie al spitalului dinLupeni ºi cei ai Casei Judeþenede Asigurãri de Sãnãtate, sumelealocate pentru unitatea spital-iceascã din vestul Vãii Jiului auscãzut cu 140 de mii de lei. Înacest sens, cei din consiliul deadministraþie cautã soluþiileoptime pentru a se încadra înbuget, însã aceºtia nu excludvarianta diminuãrii salariilorangajaþilor.

Diana MITRACHECarmen COSMAN

Prezenþi la Petroºani încadrul unei conferinþe depresã Monica Iacob Ridzi,Tiberiu Iacob Ridzi ºi IliePãducel, alãturi de man-agerul Spitalului deUrgenþã din Petroºani,Alin Vasilescu, au dat asig-urãri cã aceastã secþie va fifuncþionalã din 1 iunie ºiva fi destinatã îngrijirilorpaletaive ºi bolilor interne.

„Din punct de vederetehnic, aceasta e orelizare, o gurã de oxigen.Nu avem doar 30 depaturi în Petrila, ci un noucontract cu CasaAsigurãrilor de Sãnãtatemai mare ºi, poate cel maiimportant lucru, avem sin-gura secþie din judeþ deîngrijiri paleative, destinateaºadar bolnavilor aflaþi înfaze terminale, cu sunt ceide la oncologie, ceea cedegreveazã mult secþia de

terapie intensivã de laPetroºani”, a declaratmnanagerul Spitalului deUrgenþã din Petroºani,Alin Vasilescu.

Ilie Pãducel, primarul

oraºului Petrila din ValeaJiului, spune cã aceastaeste una dintre cele maiimportante realizãri dinultima perioadã ºi cãadministraþia localã seobligã la niºte cheltuieli,dar în favoarea oamenilordin zonã. „Acesta este unhsprijin pentru cei aproape30.000 de locuitori aioraºului Petrila ºi nunumai. Deocamdatã avem30 de locuri cu internarecontinuã ºi noi ca ºiadministraþie, avem oblig-

aþia sã asigurãm condiþiilecorespunzãtoare înaceastã secþie, plata util-itãþilor ºi întreþinereaclãdirii ºi o vom face. Nu afost uºor ºi ne-am bucurat

de sprijinul Monicãi IacobRidzi, care ne-a ajutat sãajungem la MinisterulSãnãtãþii”, a precizat IliePãducel.

Monica Iacob Ridzispune cã a stat ore înºirla uºa ministerului ºi cãaceasta a fost o realizarepentru Valea Jiului. „Esteceea ce ne-am dorit defoarte mult timp. În acestmoment funcþioneazã acelcompartiment la Petrila ºierau foarte mulþi oameninemulþumiþi din zona

Petrila cã erau obligaþi sãplece la Petroºani pentruinvestigaþii. Ne-am unitforþele ºi am gãsit ºideschidere la MinisterulSãnãtãþii, important erezultatul”, a adãugatMonica iacob Ridzi, depu-tat PPDD.

Cele 30 de paturi suntîmpãrþite în douã secþii:interne ºi îngrijiripaleative, iar celmaiproba-bil, acestea vor fifuncþionale alãturi de cele-lalte 627 de paturi cât areacum Spitalul de Urgenþãdin Petroºani.

Redeschiderea spitaluluidin Petrila a readus înactualitate ideea comasãriispitalelor din Valea Jiului,iar cei de la Petrila suntprimii care, dupã doi anide la data închiderii,auajunsla concluzia cã aceas-

ta este singura soluþie.

P rogram deredresare apli-

cat cu succes

ªi spitalul din Petroºanise confruntã cu o prob-lemã existentã pânã laurmã la nivel naþional ºiacre vizeazã decobturilefãcute de Casa deAsigurãri de Sãnãtate. „LaPetroºani, anul trecut amavut 20. 170 de externãri,iar contractul decontatã deCasã a fost undeva la17.000. Deci cam 3000de pacienþi au fost trataþicu eforturile ºi cheltuialaspitalului, dar fãrã feed-back din partea Casei deSãnãtate. Cu aceastã mod-ificare de structurã, la oraactualã SUP are 657 depaturi, din care în contractcu Casa vor fi 520”,aexplicat Alin Vasilescu.Instituþia medicalãderuleazã un program deredresare financiarã, astfelîncât sã nu se ajungã laacumularea de arierate.Datele contabile aratã cãdacã la începutul acestuian cheltuielile de personalerau de 24,5 miliarde delei vechi, acum acestea s-au redus, în funcþie delunã, la 22,5 – 23 de mil-iarde de lei vechi.

Spital la Petrila pentru bolnavii în ultima fazã

S pitalul din Petrila se va redeschide,dar ca secþie externã a Spitalului de

Urgenþã din Petroºani, unicã înHunedoara, ºi cu precãdere pentru bol-navii aflaþi în faze terminale. Totul va fiposibil din iunie, când la Petrila vorfuncþiona douã secþii cu 60 de paturi.

Bani mai puþini pentru sãnãtate

B ani mai puþini de la Casa Judeþeanã deAsigurãri de Sãnãtate. Spitalul de Urgenþã din

Petroºani a primit mai puþini bani de la CasaJudeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate pentru acest an.

Regim militarizat – de sãrbãtori, lumina nu se stinge!”N u, nu avem sãrbãtori, nici Paºte, nici

Crãciun. Cum spuneam, regimul nostrueste unul militarizat, cu precizie de ceasornic.La acest birou fiecare dintre noi este specializatpe tronsonele producerii ºi vânzãrii energiei,sector care are condiþii stricte ºi reguli precise.”– Florin Ciucur, ºeful Biroului Energetic - ApaServ Valea Jiului.

Evitaþi deconectarea ºi costurile de reconectare prinachitarea la timp a facturilor!

LuizaANDRONACHE

Din suflet pentrusuflet, de la un om laaltul, campania“Zâmbete de Paºti”merge înainte. Începândde astãzi se va începedistribuirea pachetelorpentru cele 1700 defamilii nevoiaºe din toatãValea Jiului, care practicnu au ce pune pe masã,chiar ºi în zi de sãrbã-toare. Oamenii, însã,încã vin sã doneze dinpuþinul lor, doar la gân-

dul bucuriei cã pot ajuta.“ Sunt tare supãrat. Amlacrimi în ochi pentru cãam probleme mari cusoþia. Este bolnavã tareºi suferã, iar eu, pentru a

mã împãca cu mine ºipentru a cere de laDumnezeu sãnãtate pen-tru ea, am venit ºi amadus ºi eu ce am putut.Nu am mai mult decâtun kg de ulei, unul defãinã ºi unul de zahãr,dar sper sã ajungã lacineva care sã se

bucure”, ne-a declarat unbãtrân la centrul de don-aþii din Lupeni.

Ouãle comandate deAsociaþia Sfânta Filofteiaau sosit ieri în depozitulde la Cinematograful dinLupeni, de unde au fostîmpãrþite pe centre ºitrimise în toatã ValeaJiului. Celelalte alimentecare vor întregipachetele vor veni ºi încursul zilei de astãzi.

Se începe distribuirea pachetelorpentru cele 1700 de familii încampania Zâmbete de Paºti

Î ncepând de astãzi se va face dis-tribuirea pachetelor pentru famili-

ile nevoiaºe din Valea Jiului. AsociaþiaSfânta Filofteia a adunat alimente ºibani din donaþii ºi sponsorizãri, cu careva pune mâncare pe masa de Pastepentru 1700 de familii.

Municipiul Petroºani organizeazãconcurs pentru ocuparea unor funcþiipublice de conducere vacante deBiroul disciplinã în construcþii, pro-tecþia mediului, control comercial, gr.II din cadrul aparatului de specialitateal Primarului municipiului Petroºani-Serviciul Poliþie Localã.

Concursul se va organiza la sediulPrimãriei Municipiului Petroºani, str.1 Decembrie 1918, nr. 93 ºi constãîn proba scrisã (în data de 07 iunie2013, ora 10) ºi interviu (în data de10 iunie 2013).

Condiþiile de participare la con-

curs, bibliografia stabilitã vor fi afiºatela sediul instutuþiei ºi pe site-ul www.petrosani.ro.

Relaþii suplimentare pot fi obþinutela sediul instituþiei, compartimentulresurse umane (cam 24) sau la tele-fon nr. 541221, interior 119.

Primar,Florin Tiberiu

Iacob-Ridzi

Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 201310 Diverse

Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la

produsele selectate. În limita stocului disponibil.

H O R O S C O P

Aveþi ºanse maxime sã obþineþimici câºtiguri care vã redreseazãbugetul. Puteþi sã vã gândiþi laviitor ºi chiar sã faceþi investiþii petermen lung. Menajaþi-vã sãnã-tatea! Ar fi bine sã vã odihniþi maimult. Evitaþi discuþiile în contra-dictoriu cu o femeie!

Problemele financiare nu vã daupace, dar reuºiþi sã vã pãstraþioptimismul ºi sunteþi departe dea vã da bãtut. Dimineaþa vãmerge excelent, dar nu lãsaþigarda jos ºi fiþi atent la hotãrârileimportante. Pe plan social, aveþisatisfacþii neaºteptate.

Începeþi o lucrare importantã, depe urma cãreia puteþi câºtigabine. Ca sã aveþi mai multeºanse, temperaþi-vã spiritul critic.Este posibil sã aveþi un conflictcu un prieten sau cu partenerulde viaþã. Fiþi mai diplomat!Primiþi vizita unei rude.

Comunicaþi excelent cu cei dinjur. Dacã vi se propune oafacere sau o colaborare, ar fibine sã acceptaþi. Puteþi câºtigabine. Dupã-amiazã ar fi bine sãrãmâneþi acasã. Nu neglijaþiproblemele de familie, mai alesale celor mici.

O problemã de familie vã obligã sãfaceþi mai multe drumuri. Deºiîntâmpinaþi o serie de dificultãþi, vãdescurcaþi foarte bine. Aveþi o zibunã la capitolul comunicare ºiputeþi merge liniºtit la diferite trata-tive, la întâlniri cu persoane impor-tante sau în cãlãtorii de afaceri.

Dimineaþa s-ar putea sã plecaþiîntr-o scurtã cãlãtorie în interespersonal. Faceþi cunoºtinþã cu opersoanã cu care vã veþi asociaîntr-o afacere. Partenerul deviaþã se bucurã sã îi daþi veºtibune. Nu neglijaþi odihna!.

Aveþi succes în afaceri ºi reuºiþisã câºtigaþi o sumã frumoasã.Mai mult, dupã-amiazã vi sepropune o colaborare. Dacã trebuie sã cãlãtoriþi, puteþi fioptimist. Nu se întrevãd nici unfel de probleme. Vi se va da oveste bunã despre o cãlãtorie.

Sunteþi optimist ºi aveþi ºanse de reuºitã pe toate planurile.Relaþiile cu colaboratorii decurgfoarte bine. Reuºiþi sã faceþi rostde bani pentru a rezolva o problemã a partenerului de viaþã.Nu vã pierdeþi rãbdarea ºiabþineþi-vã de la speculaþii.

Dupã o perioadã nefavorabilã peplan social ºi sentimental, situaþiase schimbã complet. Bucuraþi-vã ºinu vã mai puneþi atâtea întrebãri!Spre searã, aflaþi cã s-ar putea sãplecaþi într-o cãlãtorie în interes defamilie. Trebuie sã vã mai gândiþiºi la relaxare.

Deºi nu prea vã mai rãmânetimp liber, ambiþia de a terminace aþi început nu poate sã vãaducã decât câºtiguri. Totuºi, arfi bine sã vã organizaþi în aºa felîncât sã nu neglijaþi nici familia ºinici relaþiile cu cei apropiaþi.Faceþi o ieºire cu prietenii.

Dimineaþa, sunteþi stresat de oproblemã de afaceri. Va trebui sãalergaþi în stânga ºi-n dreapta casã o rezolvaþi, dar eforturile vã vorfi rãsplãtite. Nu neglijaþi relaþiilesentimentale! Odihniþi-vã mai mult.Sunteþi în pragul epuizãrii, chiardacã nu vreþi sã recunoaºteþi.

Sunteþi bine dispus ºi atrageþi cuuºurinþã simpatia celor din jur. S-ar putea chiar sã fiþi iniþiatorulunei excursii sau a unei petre-ceri. Fiþi atent la bani ºi nu chel-tuiþi mai mult decât vã puteþipermite. Ar fi bine sã terminaþice aþi început, mai ales în casã.

Ingrediente:Coaste de miel 500grMorcovi 350 grCartofi 250 grDovlecel 150 grRoºii 60 grBrocoli 100 grCeapã verde 1 leg8 cãþei de usturoi 2 pahare de vin albUlei de mãsline 75 grSos de soia, oþet balsa-mic, busuioc, rozmarin,sare ºi piper.

Mod de preparare:Cu o searã înainte sã

se prepare mâncarea sepun la marinat costeleîmpreunã cu un pahar devin, sos de soia, oþet bal-samic, busuioc ºi roz-marin.

Se secþioneazã costeleºi se aºeazã în formã decoroniþã în tavã, alãturide legume. Se toarnã unpahar de vin ºi uleiul ºi seasezoneazã cu sare, piper,usturoi, busuioc ºi seacoperã cu o folie de alu-

miniu. Se lasã tava încuptor 45 de minute.

Poftã bunã!

Chef de cuisineRestaurant 3D Aqua

Hainalka Miclea

Vând cauciucuriDimensiuni 205/55/R16,

21:43, 25/4, de varãTelefon: 0724541402

Hainy te învaþã sãgãteºti de Paºti

Coroniþã de miel

Anunþ

Monika BACIU

În urmãtoarele sãp-tãmâni vor demaralucrãrile de reabilitare adrumului european 79.Valoarea lucrãrilor estede aproximativ 150 demilioane de lei.ReprezentanþiiCompaniei Naþionale deAutostrãzi ºi DrumuriNaþionale România auþinut sã precizeze cãreabilitãrile pe acesttronson vor fi cu un gradde dificultate foarte ridi-cat din cauza serpen-tinelor ºi a stâncilor.

Reprezentanþii Secþiei

de Drumuri NaþionaleHunedoara spun cã aupredat toatã documen-taþia pentru acest proiectla regionala de DrumuriNaþionale din Timiºoara.Colegii din judeþul vecin,respectiv din Gorj auprecizat cã traficul rutierva fi între-rupt dupãsãrbãtorilepascale timpde 3 ore pezi. În totacest timp,conducãtoriiauto care uti-lizau acesttronson de

drum vor ocoli pe ValeaOltului. Logistica pentruderularea lucrãrilor estestabilitã, în cursul sãp-tãmânii viitoare vor firealizate lucrãri de plom-bare a gropilor, iar lunaviitoare vor demaralucrãrile propriu-zise,acestea fiind împãrþitepe tronsoane. Acesttronson de drum nu amai fost reabilitat nicio-datã. Aici traficul sedesfãºoarã cu greutatedin cauza porþiunilor dedrum care stau sã sesurpe.

Reparaþii capitale pe Defileul Jiului

D upã sãrbãtorile Pascale, reprezen-tanþii Drumurilor NAþionale vor

demara lucrãrile la Defileul Jiului.Defileul Jiului, principala cale de accesîntre judeþele Hunedoara ºi Gorj vaintra în reparaþii capitale.

Elevii hunedoreni aurãmas fãrã bani

de transportR iscã sã abandoneze

ºcoala. Este vorba de elevii din judeþul Hunedoara,aproape 3000 la numãr, carenu ºi-au primit banii de navetã.

Aceºtia merg la ºcoalã înfiecare zi pe banii lor, asta dupãce Ministerul Educaþiei nu a alocatsumele necesare în vedere decon-tului transportului încã din lunaseptembrie a anului trecut.

Decontul abonamentului lunarse face integral de cãtre MinisterulEducaþiei pentru elevii care parcurg zilnic aproximativ 50 dekilometri pânã la unitãþile deînvãþãmânt. În schimb, pentru ceicare parcurg distanþe mai mari,Ministerul Educaþiei suportã con-travaloarea a 8 cãlãtorii pe semes-tru. Din aceste motive, eleviihunedoreni riscã sã abanodezecursurile, mai ales cã aceºtiaprovin ºi din familii nevoiaºe. De

precizat este faptul cã majoritateaelevilor care fac naveta provin dinmediul rural.



Mircea NISTOR

Demn de semnalat arfi ºi faptul cã, nici deaceastã datã, voluntariidin Italia nu au venit cumâna goalã. Mai exact,pe lângã unele ajutoare(jucãrii, obiecte deîmbrãcãminte sauîncãlþãminte) aceºtia auadus ºi materialele deconstrucþie dar ºi utilajelenecesare derulãrii activ-itãþii de modernizare aclãdirii. “În Italia, noi ºtimce înseamnã ºi apreciemactivitatea de voluntariat,acesta fiind motivul pen-tru care cei 8 bãrbaþi ºi-au luat câteva zile de con-cediu, special, pentru aveni sã munceascã,gratis, în Petroºani.Pentru noi este o onoaresã lucrãm pentru a-i ajutape semenii noºtri aflaþi însuferinþã. Cu atât maimult atunci când estevorba despre copii. Înaceastã varã, vor mai sosidin Belluno ºi 15 elevi dela liceul din localitate pen-tru un nou stagiu de vol-untariat dar ºi de

pregãtire. Glumind, aºputea spune cã au venit(sau vor veni) înPetroºani, ca voluntari,reprezentanþi ai tuturorcategoriilor sociale. Este

vorba despre elevi, per-soane active sau pension-ari”, a declarat EnricoCollarin, coordonatorulitalian al proiectului“Casa Pollicino”.

C asa Pollicino -model de soli-

daritate umanã

Un proiect umanitarnãscut din suflet ºi soli-daritate umanã a prins

viaþã în Petroºani dupãaproape 6 ani de muncã.Este vorba despre celaparþinãtor unei fundaþiiconstituite în oraºul ital-ian Ponte nelle Alpi,înfrãþit din anul 2002 cumunicipiul Petroºani,respectiv AsociaþiaCommitatto Pollicino.Actul final al acestuiproiect, a fost parafat întoamna anului 2007,odatã cu punerea înfolosinþã a unui adãpostpentru copiii proveniþi dinfamilii dezorganizate sau

care prezintã deficienþelesindromului Down.

Casa Pollicino este unaºezãmânt destinat copi-ilor aflaþi în situaþii spe-ciale ºi care a fost ridicatprin eforturile materiale,financiare ºi umane alemembrilor AsociaþieiCommitatto Pollicino,înfiinþatã în oraºul italianPonte nelle Alpi de cãtrecâþiva inimoºi consilierilocali, în colaborare cu

Asociaþia “Bellunesi nellMondo”, o asociaþie aimigranþilor italieni ajunºiîn Valea Jiului. Pentruridicarea construcþiei, laPetroºani au muncit vol-untar peste 40 de per-soane din Ponte nelleAlpi. Printre aceºtia s-auaflat ºi Fulvio de Pasqual -primarul oraºului Pontenelle Alpi, GioachinoBratti - preºedintele aso-ciaþiei familiei de imi-granþi italieni în ValeaJiului “Bellunesi nellMondo”, Morena Pavei -preºedintele AsociaþieiCommitatto Pollicino, sauEnrico Collarin - coordo-natorul proiectului “CasaPollicino”. Pentru gestullor de solidaritate umanãrealizat prin edificareaproiectului destinat copi-ilor aflaþi în suferinþã,autoritãþile locale dinPetroºani le-au oferitcelor patru câte odiplomã de merit, omedalie omagialã, dar ºititlul de „Cetãþean deOnoare” al localitãþii situ-ate la poalele MasivuluiParâng.

23de ani de isto-rie „comunã”

Bazele relaþiilor dintrePetroºani ºi Ponte nelleAlpi au fost puse încã dinanul 1990 ºi au continuatapoi prin implicarea con-silierilor locali italieniMorena Pavei ºi EnricoCollarin, cei care, dupã o

vizitã la spitalul de dis-trofici din Petroºani, efec-tuatã în urmã cu 13 ani,au decis sã înfiinþeze oasociaþie umanitarã pen-tru a veni în sprijinulminorilor cu probleme.De altfel, asociaþia înfi-

inþatã de cãtre aceºtia astat ºi la baza încheieriiraporturilor de înfrãþiredintre cele douã localitãþi,acþiune finalizatã în anul2002. “Înfiinþarea CaseiPollicino reprezintã formanoastrã de recunoºtinþãpe care o putem da pen-tru comunitatea dinPetroºani, o comunitatede care ne leagã o istorieveche de peste o sutã deani, care a început sã fiescrisã odatã cu venirea înValea Jiului a primilorimigranþi italieni dinregiunea Belluno ºi acãror comunitatedãinuieºte ºi în ziua deastãzi”, preciza, lamomentul inaugurãriiaºezãmântului, Fulvio dePasqual, primarul deatunci al oraºului Pontenelle Alpi. “Vreau sã lemulþumesc voluntarilor

din Italia cãrora, deºi nule-a fost uºor, au venit sãlucreze gratis aici, doar înideea realizãrii unui scopatât de nobil. Cred cã eitrebuie sã fie ºi pentrunoi un model în ceea cepriveºte solidaritatea

umanã. Trebuie deasemenea sã lemulþumesc ºi membrilorcomunitãþii italiene dinValea Jiului pentru cãfãrã aportul dumnealornu ar fi fost posibilãdeschiderea acestuiaºezãmânt. Nu în ultimulrând, le mulþumesc tutur-or cetãþenilor din Pontenelle Alpi pentrurealizarea acestui obiectivîn Petroºani”, spunea, cuaceeaºi ocazie, ºi TiberiuIacob - Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

În prezent, la CasaPollicino (în care au fostinvestiþi peste 1 milion deeuro, de provenienþã100% italianã) sunt îndru-maþi ºi ajutaþi câteva zecide copii suferinzi de sin-dromul DOWN sau careprovin din familii dezor-ganizate.

Casa PollicinoItalienii ºtiu ce înseamnã sã activezi ca voluntar

O nouã “serie” de voluntari italieni a sosit în Petroºani în vederea

efectuãrii unor lucrãri la CasaPollicino. Echipa alcãtuitã din 8 bãrbaþi,care ºi-au luat câteva zile de concediude la locurile lor de muncã, au venit cudorinþa de a-i ajuta pe micuþii din ValeaJiului care au probleme de sãnãtate saufamiliale.

D rumul Petrila –Auºelu, încadrat la

nivel local. Consilieriijudeþeni au încadrat drumul judeþean DJ709K:Petrila-CabanaLunca Florilor-CabanaAuºel-Limitã judeþ Albaîntr-unul de interes local.

Drumul judeþean DJ709K:Petrila-Cabana LuncaFlorilor-Cabana Auºel-Limitãjudeþ Alba, în lungime totalãde 26,00 km îºi modificãîncadrarea din drum deinteres judeþean în drum deinteres comunal ºi se va aveadenumirea, drumul comunalDC 68C: Petrila-CabanaLunca Florilor-Cabana Auºel-Limitã judeþ Alba. Drumul areoriginea în DJ 709H ºi îºidesfãºoarã traseul pe teritoriuladministrativ al OraºuluiPetrila iar între km 0+000 ºikm 2+000 se aflã în intravilanul Oraºului Petrila.

Modificarea încadrãrii drumului judeþean DJ

709K:Petrila-Cabana LuncaFlorilor-CabanaAuºel-Limitãjudeþ Alba, înlungime totalã de26,00 km va ficomunicatãGuvernuluiRomâniei, învederea actua-lizãrii anexelor laHotãrâreaGuvernuluinr.540/2000,privind apro-barea încadrãriiîn categoriafuncþionalã a drumurilor publice ºi a drumurilor de utilitate privatã deschise circulaþiei publice.

D rum ”tranformat” ºide CL Petrila

Consiliul Local Petrila aaprobat, în ºedinþa de sãp-tãmâna trecutã, modificareastatutului tronsonului Taia-Lunca Florii-Auºelu din drum

judeþean în drum comunal.Proiectul de reclasificare avenit ca urmare a faptului cãîn zona Taia se doreºte a ficonstruitã o microhidrocen-tralã. Proiectul pentru aceastãconstrucþie îi aparþine unuiinvestitor italian iar pentru a-ºi putea monteza conductele ar fi trebuit sãplãteascã „miliarde de leivechi” cãtre Romsilva.


Statut modificat la un drum din Valea Jiului

Î n timp ce activitateaminierã se tot

restrânge, iar viitorulindustriei extractive nu etocmai roz, ediliidin Petrila vor sã dezvolteturismul. Atât cel deiarnã, dar ºi cel de varã,pentru cã zona este maimult decât ofertantã.

O nouã staþiune de iarnãprinde contur, la Petrila, undeun investitor privat, care a dezvoltat deja o staþiune înªureanu, pe partea judeþuluiAlba, vrea sã se extindã ºi peversantul hunedorean.

Edilii din Petrila sunt în discuþii avansate cu acest investitor, iar în luna mai vororganiza o dezbatere publicã peacest subiect. „Eu consider cãeste o problemã foarte impor-tantã. Noi anul trecut amîncheiat un contract de asocierecu investitorii care au realizatdomeniul schiabil de la ªureanu.S-au demarat demersuri pentrumodificarea ºi completarea Legii526 pentru cuprinderea înanexe ºi a domeniului schiabil

spre Petrila, adicã partea spreªureanu, ºi avem documentaþiadepusã la minister, dar, dinpãcate treburile merg foartegreoi. Am organizat aceastãdezbatere publicã pentru cacetãþenii sã cunoascã ceprevede proiectul ºi pentru a-iconsulta cu privire la acestlucru”, a declarat primaruloraºului Petrila, Ilie Pãducel.

Solicitarea de asociere avenit chiar de la ei care auamenajat domeniul schiabil dinMunþii ªureanu, care le-au pro-pus edililor din Petrila sã devinãparteneri, în vederea extinderiidomeniului schiabil. Contractuldintre pãrþi prevede amena-jarea a patru pârtii de schi,montarea unui telescaun careeste deja dus în Vârful ªureanu,iar la baza pârtiilor construireaunei locaþii hoteliere.

În aceastã asociere, PrimãriaPetrila vine cu terenul aferentrealizãrii pârtiilor de schi ºi seva ocupa de construcþia locaþieihoteliere. De precizat cã înstaþiunea situatã la 2000 demetri altitudine se va puteaajunge direct cu maºina. Existãun drum pietruit, de 18 kilo-

metrã lungime, ºi mai sunt 5kilometri pânã la intrarea indomeniul schiabil, dar aceastãcale de acces va fi amenajatãde investitor, conform contrac-tului. Noua staþiune, pe parteajudeþului Hunedoara, se vaîntinde pe o suprafaþã de 27de hectare pe care sã fie amenajate toate componentele

menþionate. Iar acest lucru vaduce ºi la crearea de locuri demuncã.

T urism de varã laPetrila

Nu numai sporturile de iarnãîi preocupã pe edili. Aceºtia segândesc ºi la turismul de varã,

pentru cã zona este ofer-tantã. „S-ar putea dezvol-ta ºi turismul de varã. Înzona Dobraia existã acelplatou de peste 250 dehectare, sunt o mulþimede trasee turistice carepot fi vizitate, sunt CheileJieþului, Cheile Tãii, estezona spre Cimpa –Voievodu. Avem potenþialturistic foarte bun, dar,

din pãcate lipsa fondurilor neþine pe loc”,a precizat pri-marul Ilie Pãducel. El spune,încã, cã, din acets motiv, ceicare doresc sã investeascã îndezvoltarea ºi promovareazonei vor fi sprijiniþi de administraþia publicã.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 30 Aprilie 201312 Actualitate

D upã scandalu-rile care au

avut loc în ultimeleluni la Petroºani înceea ce priveºte alimentarea cu apãpotabilã a unitãþilorde cazare din staþiunea turisticãParâng, cabanieriiau demarat proce-durile necesare pentru a intra înlegalitate. Dupã sãr-bãtorile Pascale înmunte vor demaralucrãrile de refacerea infrastructurii dealimentare cu apã.

”Am avut o disucþiecu dumnealor încã odatã. Au demarat doc-umentaþiilor pentruobþinerea autorizaþiilorde la Craiova, le-amasigurat partea tehnicãºi cei de la ªcoalaSportivã, au venit ºiniºte cabanieri, uniidintre ei ºi-au gãsitsurse noi de captarede izvor. Am avut odiscuþie ºi cu TiberiuIacob Ridzi care aspus cã analizeazã osituaþie pentru ali-mentarea celor douãobiective adicãTelescaun ºiSalvamont. Segândeºte la noi sursede înmagazinare ºi în

perioada ce urmeazãse vor intensifica ºilucrãrile. Eu am toatãîncrederea cã se varezolva”, a declaratSorin Corici - ºef SHApele Române ValeaJiului.

În celelalte douãstaþiuni montane dinValea Jiului situaþiaeste diferitã faþã decea din Parâng. ÎnStraja, cabanieriiau realizat investiþiipe fonduri proprii,iar în Pasul Vâlcancei care deþin unitãþide cazare au trecut defaza avizelor de laApele Române.

”În Straja problemaeste rezolvatã 80%, însensul cã acolo existão asociaþie a cabanier-

ilor, ei ºi-au fãcut pebanii lor investiþii, ºi-au fãcut rezervoare, ºi-au luat autorizaþia dela Apele Române, dardin câte ºtiu în zonaStraja existã unproiect de amploare

privind canalizarea ºialimentarea cu apã.În Pasul Vâlcan augãsit un izvor, l-aumonitorizat au luat

aviz de la ApeleRomâne, urmeazã sãîºi facã lucrãrile deinfrastructurã, sã îlcapteze”, a mai spussursa citatã.

Nimeni nu are con-tract cu firma care dis-tribuie apa în ValeaJiului, iar acolo fiecareºi-a tras câte o con-ductã aºa cum a ºtiutmai bine. Totul a ieºitla ivealã dupã ce laClubul ªcolar Sportivs-au gãsit o serie debranºamente ceporneau de la ei sprealte cabane. Alþicabanieri, însã, spuncã au contracte cuApele RomâneCraiova.


Alternativã la minerit

Edilii din Petrila, cu ochii pe turismul de iarnã ºi de varã

Cabanierii din Parângiiiinnnntttt rrrrãããã îîîînnnn lllleeeeggggaaaallll iiii ttttaaaatttteeee

cvj nr. 360, marti 30 aprilie 2013

Documents