cvj nr. 335, marti 26 martie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 335

Marti, 26 Martie 2013

Demisie. Simotaa renunþat la

fularul de lideral PNL Petroºani

P atronul clubului de fotbal Jiul Petroºani, Alin

Simota, a demisionat luni dinfuncþia de preºedinte al PNLPetroºani, dupã doi ani în carea condus organizaþia.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Stop joc pentrudezvoltareaParângului

L ucrãrile din Parâng,stop joc. Pentru

moment, lucrãrile de dezvol-tare a domeniului schiabildin masivul Parâng au foststopate de cei de la minis-terul Turismului.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1212

Moloþ ºi Avramlãsaþi cu gurile

cãscate de liberalele

Petrilei

F ãrã slugãrnicii ºilinguºeli pe lângã

superiorii de partid, fãrã sloganuri sforãitoare,Organizaþia de femei PNLPetrila a dat speranþe celorcare cred cã politica se poateface ºi altfel. I-au determi-nat pe liderii PNL sã-ºireconsidere atitudinea...

>>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Protest spontanla PrimãriaPetroºani

A ngajaþii care deservescTelescaunul Parâng au

ameninþat cã vor opri instalaþia de transport pecablu deoarece au aflat cãvor primi salarii mai mici.Oamenii ºi-au trimis unreprezentant sã discute problema lor cu edilii.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

D enis, un mic artist cu suflet mare ºi talent uriaº. Cu o atitudine relaxatã, lejer, la catedrã,Denis le-a dat o lecþie tuturor. ªi chiar dacã e mic, cei mari îl privesc cu admiraþie. Nu are

nici 13 ani, dar predã cot la cot cu profesorul sãu de arte plastice, istoria artei. Denis Rus a reuºitsã revoluþioneze ideea de lecþie predatã exclusiv de profesor la o ºcoalã din Petroºani, acolo undeartistul Robert Hummel, profesorul sãu de desen, i-a dat girul. >>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Denis – micul Picassocu suflet de da Vinci

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Martie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 au loc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Taxi Driver (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r)12:30 Cuscrele (r)13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Cuscrele (r)14:45 Pastila Vouã (r)15:15 Sã v-amintiþiDuminica... (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Hoþul fantomã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Crocodilul 22:30 Un Show Pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Trãdare de-onoapte 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Riscuri asumate 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI New York

9:30 NCIS: Anchetã mili-tarã (r)10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS: Anchetã mili-tarã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame

16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok10:20 Ora de business (r)11:10 Zeul rãzboiului (r)11:50 Zeul rãzboiului (r)12:30 Tribuna partidelorparlamentare 13:00 Împreunã în Europa14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Interes general 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Studio Fotbal

Prima etapã deînscriere la clasapregãtitoare are loc înperioada 2 - 22 aprilie2013, iar a doua etapãse va desfãºura înperioada 8 - 17 mai.Afiºarea la fiecare unitate de învãþãmânt alistelor finale ale

copiilor înscriºi în clasapregãtitoare este programatã în 24 mai.

Depunerea cererilorde înscriere direct înclasa I se va desfãºuraîn perioada 2 - 22aprilie 2013, de cãtrepãrinþii care solicitãînscrierea copilului la

ºcoalã de circum-scripþie. În intervalul 8 -17 mai este progra-matã depunerea soli-citãrilor de înscriere decãtre pãrinþii care soli-citã înscrierea în altãºcoalã decât ºcoalã decircumscripþie, la uni-tatea de învãþãmânt lacare solicitã înscrierea.

Astfel, la nivelul VãiiJiului, situaþia esteurmãtoarea.

La Uricani laColegiul tehnologicRetezat vor fi organi-zate 4.25 de normepentru clasa pregãti-toare, la Lupeni laªcoala Generalãnumãrul 1 vor fi treinorme cu predare atâtîn limba românã cât ºiîn limba maghiarã. Laºcoala generalã numãr2 ºi numãrul 3 din

Lupeni vor fi câte 3respectiv patru normepentru clasa pregãti-toare, ambele cupredare în limbaromânã.

La Petrila, înscrierilepentru clasa pregãti-toare se realizeazã înpatru centre, respectivla Colegiul TehnciConstantin Brâncuºi ºila ºcoala generalãnumãrul 5 câte douãnorme fiecare, laºcoala generalãnumãrul 3 ºi ºcoalageneralã numãrul patrucâte 0,5 ºi 0,25 denorme.

La Petroºaniînscrierile pentru clasapregãtitoare se vor faceîn urmãtoarele centre.La ªcoala GimnazialãCarmen Sylva, ªcoala

Gimnazialã Numãrul 2,ªcoala generalã IGDuca, ªcoala GeneralãNumãrul 7,

Pãrinþii dinAninoasa îºi potrînscrie micuþii laªcoalaGimnazialãSfânta Varvara ºila ªcoalaGimnazialã dinIscroni.

ªi la Vulcanînscrierile se facîn mai multecentre dupã cumurmeazã: laªcoala generalãnumãrul 4,ºcoala generalãnumãrul 6 ºi laColegiul TehnicMihai Viteazu.

MonikaMonikaBACIUBACIU

N u ºtie stânga ce facedreaptã. Reprezen-

tanþii MinisteruluiEnergiei precizeazã faptulcã fuziunea dintreComplexul EnergeticHunedoara ºi minele viabile din cadrul SocietãþiiNaþionale a HuileiPetroºani vor fuziona pânãla sfârºitul lunii mai.

Asta în contextul în careprocedura este deja înîntârziere, iar prefectul judeþu-lui Hunedoara, Sorin Vasilescua precizat la Petroºani cã fuziunea se va realiza cel maiprobabil în luna iulie.

”Prin mãsurile convenite deRomânia ºi Fondul MonetarInternaþional în cadrul discuþi-ilor din luna ianuarie 2013, înceea ce priveºte ComplexulEnergetic Hunedoara, se aflãºi obligaþia fuziunii societãþii cuminele viabile din cadrulCompaniei Naþionale a Huileipânã la sdfârºitul lunii mai2013. În cursul lunii februarie2013 a fost declanºat procesulde fuziune prin absorbþie aSocietãþii Naþionale a Huilei decãtre Complexul EnergeticHunedoara, respectiv acestava absorbi cele patru unitãþiviabile Lonea, Livezeni, Vulcanºi Lupeni”, se aratã într-unrãspuns remis de reprezen-tanþii Ministerului Energiei senatorului de Valea JiuluiHaralambie Vochiþoiu.

Prefectul judeþuluiHunedoara, Sorin Vasilescudeclara sãptãmâna trecutã la

Petroºani cã procesul deabsorbþie a SNH este întârziatºi nu se va respecta termenulconvenit cu FMI.

”Aº pleca de la situaþiajuridicã în care se gãseºte elastãzi dupã ce în luna noiem-brie CEH s-a constituit în urmafiziunii celor douã unitãþi,Termocentrale Mintia ºiElectrocentrale Paroseni, astãzisuntem în situaþia în careexploatãrile viabile din ValeaJiului care s-au constituit înSNH urmeazã sã fie absorbitede cãtre CEH ºi sã se constitueCEH în faza finalã. Din pãcates-a tot tergiversat, suntem înîntârziere douã luni ºi termenula fost stabilit pentru luna maisã sperãm cã vor fi respectatepractic aceastã fuziune se va înaproximativ 90 de zile de lamomentul în care aceastãîncepe”, spunea Vasilescu sãp-tãmâna trecutã la Petroºani.

În ceea ce priveºte privati-zarea Complexului Energetic

Hunedoara, cei de la ministerau planuri mari, dar acestea secunosc deja. Nu mai este nicionoutate în faptul cã va fi majo-rat capitalul social al entitãþiienergetice.

”Ca urmare a discuþiilor purtate cu misiunea comunã aFondului MonetarInternaþional, ComisieiEuropene ºi Bãncii Mondiale înluna ianuarie 2013, strategiade privatizare a ComplexuluiEnergetic Hunedoara va consta în majorarea capitaluluisocial prin aport de capital privat, cu dobândirea de cãtreun investitor strategic a unuipachet de acþiuni reprezentând51% din capitalul social al societãþii, în cadrul unei opera-þiuni de majorare de capitalprin emisiune de noi acþiuni. În acest sens, urmeazã a fiadoptatã de cãtre GuvernulRomâniei hotãrârea de aprobare a strategiei. Conformacestei strategii, selecþiainvestitorului se realizeazã prinmetoda licitaþiei cu ofertã înplic, combinatã cu metoda lici-taþiei cu strigare, precedatã denegocieri desfãºurate pe bazãde oferte preliminare ºi nean-gajante depuse de potenþialiiinvestitori. Elementeleºicondiþiile principale ale con-

tractului de privatizare negociatcu investitorul selectat, inclusivmodalitatea de platã a preþului,vor fi prezentate spre aprobareGuvernului, iar contractul deprivatizare va fi semnat dupãavizul acestuia”, se mai aratãîn document.

F ãrã investitor, CEHintrã în insolvenþã

Reprezentanþii MinsiteruluiEnergiei spun cã în contextulîn care nu va fi selectat niciuninvestitor Complexul EnergeticHunedoara va intra în insolvenþã.

”De asemenea, GuvernulRomâniei ºi-a asumat ºi faptulcã, dacã nu va exista niciuninvestitor interesat, ComplexulEnergetci Hunedoara va intraîn insolvenþã”, conchid cei dela Energie.

În total, pentru ca CEH sãfie competitiv pe piata deenergie, ar fi nevoie de investi-tiie de circa 500 de milioanede euro, necesare în mediu simodernizarea capacitãtilor, aexplicat Sorin Vasilescu. Dintrecei 500 de milioane de euro,între 30 ºi 60 de milioane deeuro ar fi necesare pentrumodernizarea celor patru mineviabile din cadrul SNH.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 martie 2013 Actualitate 3

Centrele de înscrieri la ºcoalãR eprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara au sta-

bilit circumscripþiile în care pot fi înscriºimicuþii pentru clasa pregãtitoare ºi pen-tru clasa I. La nivelul Vãii Jiului înscrir-ile se realizeazã în 17 centre.

Cei de la Energie nu cunosc situaþia din teren a CEH

Demisie. Simotaa renunþat la

fularul de lider alPNL Petroºani

P atronul clubului de fotbal Jiul Petroºani,

Alin Simota, a demisionat lunidin funcþia de preºedinte alPNL Petroºani, dupã doi aniîn care a condus organizaþia.

A invocat motive strict personale, dar de ceva vreme sevorbea despre nemulþumirile conducerii judeþene a partiduluifaþã de activitatea lui.

Doar jumãtate de mandat arezistat Alin Simota în funcþia depreºedinte al PNL Petroºani. Luni,acesta ºi-a înaintat demisia dinfuncþie, iar conducerea judeþeanã aluat act de aceastã decizie. „AlinSimota ºi-a dat astãzi demisia dinfuncþie, invocând doar motive per-sonale. Am luat act de decizia sa,iar pânã la numirea unuipreºedinte interimar, unul dintrevicepreºedinþi va prelua ºi acesteatribuþii”, a declarat liderul PNLHunedoara, Mircea Moloþ. Lafinele lunii martie în 2011, AlinSimota fost ales preºedintele organizaþiei locale a PNL, fiind ºisingurul candidat. A asigurat, însã,interimatul din 2009, când a maifost ales în aceastã funcþie, daralegerile au fost contestate ºi nu s-a mai organizat un alt tur descrutin.

Dinsensiunile din PNL Petroºanimocneau de ceva vreme ºi se vor-bea despre nemulþumiri atât dinpartea liderilor judeþeni, care nupriveau cu ochi buni (in)activitatealui Alin Simota, dar ºi din parteaacestuia. Deºi oficial nu s-a sousniciodatã, Simota ar fi fostnemulþumit ºi de numirea luiCostel Avram drept coordonatoral organizaþiilor locale PNL înValea Jiului, dupã aducerea lui înpartid, ceea ce i-ar fi „subminat”autoritatea.

Alin Simota este consilier localla Petroºani din partea PNL, dupãce în mandatul trecut a fost con-silier judeþean, ales tot pe listeleliberalilor hunedoreni.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Maximilian GÂNJU

De la o lunã la altanumãrul persoanelor dinValea Jiului, cu afecþiunicardiace, care ajung la spi-tal este din ce în ce maimare. Ambulanþa este solic-itatã zilnic pentru trans-portul cardiacilor, fie acelor cronici, ale cãror

afecþiuni se acutizeazã, fie acelor la care boala abia seinstaleazã. Vremea din ulti-ma lunã cu schimbãribruºte de temperaturã leprovoacã bolnavilor prob-leme. “Avem de la cincicazuri pe zi în sus, iar insu-

ficienþele cardiace suntprovocate ºi de vremeacapricioasã”, susþin ambu-lanþierii. Acestea sunt doarcazurile transportate deambulanþele de laPetroºani, în Valea Jiuluinumãrul persoanelor cu

boli cardio-vasculare fiindmult mai mare. În cazulcardiacilor orice schimbarede temperaturã este supor-tatã altfel decât în cazulunui om sãnãtos. Toateacestea, combinate cuscãderea nivelului de trai,cu o alimentaþie proastãcondimentatã cu stresulcotidian, duc la înmulþireabolilor de inimã. Deaceeaºi pãrere sunt ºimedicii de urgenþã, carespun ca hipertensivii au depãtimit în aceastãperioadã, iar vârstala care oameniiîncep sã sufere deboli cardiace estedin ce în ce maiscãzutã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 martie 20134 Actualitate

Monika BACIU

”Din suma de 471,24mii de lei realizatã deunitatea sanitarã pestevaloarea de contract, ladata de 30.10.2012Spitalul Orãºenesc Haþega înregistrat arierate învaloare de 342 mii lei,sumã care s-a decontat înluna decembrie 2012 ºipentru care s-au întocmit

acte adiþionale cu CASHunedoara”, se aratã îndocumentele celor de laMinisterul Sãnãtãþii.

În ceea ce priveºte uneventual sprijin, acestapoate fi acordat deConsiliul Judeþean, dardoar pentru spitalele deinteres judeþean. În ceeace priveºte situaþia finan-ciarã a unitãþii medicaledin Haþeg gãsirea de

soluþii le revine celor dinconducerea instituþieisanitare.

”În conformitate cu art190 din Legea 52/2006privind reforma în dome-niul sãnãtãþii, pe planlocal Consiliul JudeþeanHunedoara poate partici-pa la finanþarea unorcheltuieli de administrare

ºi funcþionare, respectivbunuri ºi servicii, investiþiireparaþii capitale, consol-idare, extindere ºi mod-ernizare, dotãri cuechipamente medicaleale unitãþilor sanitarepublice de interesjudeþean. În lipsa unormodificãri legislativeprivind condiþiile de con-

tractare, singura soluþiepentru remedierea situ-aþiei economico-financia-re este în competenþacomitetului director alspitalului”, se mai aratãîn documentele MS.

Spitalul orãºenescHaþeg este unica unitatemedicalã în întreg bazinulÞãrii Haþegului ºideserveºte o populaþie deaproximativ 50 de mii delocuitori din oraºul Haþegºi cele 12 comune ºi nunumai. Din datelefurnizate de statistici,62% dintre pacienþiprovin din mediul rural ºi38% din mediul urban.Consiliul local al oraºuluiHaþeg nu are posibili-

tatea de a contribui dinfonduri proprii la cheltu-ielile unitãþii medicale.

Situaþia financirã a spi-talului orãºenesc Haþegeste una dificilã. Datoriileunitãþii medicale sunt deaproape 1,5 milioane delei. La data de31.01.2013 datoriileunitãþii sanitare cãtrefurnizorii de bunuri ºi ser-vicii erau în sumã de1.025.148 de lei, dincare 688.815 erau plãþirestante. Totodatã, spi-taul orãºenesc Haþeg aredatorii ºi la bugetul destat în valoare de272.928 de lei, iar con-turile unitãþii medicalesunt blocate.

Monika BACIU

Anul trecut, bugetul instituþiei judeþene afost cu 33 de procente mai mic faþã de celdin 2011.

În anul 2011 valoarea bugetului a fost deaproape 94 de milioane, iar pentru anul2012 acesta a fost de 63 de milioane, cu33 la suta mai mic.

Cu toate acestea, atât instituþiile aflate însubordinea CJ Hunedoara, cât ºi investiþiilenu au fost neglijate, astfel încât niciuna dinprioritãþile noastre sã nu sufere. Mai multdecât atât, investiþiile demarate prinConsiliul Judeþean Hunedoara au continuatºi în anul precedent, chiar dacã bugetul insti-tuþiei a fost diminuat cu aproape jumãtatefaþã de anul 2011.

Monika BACIU

”Aºa se numeºtegeneric însã estevorba despre faptulcã s-a obþinut o apro-bare de la MinisterulSãnãtãþii pentru 50de paturi la spitaluldin Petrila care careva deveni secþieexternã a Spitaluluide UrgenþãPetroºani”, a declaratprimarul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob Ridzi.

Secþia externã dela Petrila va devenifuncþionalã în câtevazile. Mai sunt nece-

sare câteva aprobãriºi din parteaConsiliului LocalPetrila.

”Acum facem paºiinecesari pentru

hotãrârea definitivãrespectiv hotãrâreade consilui de laPetroºani ºi de laPetrila pentru cã ceidin urmã vor trebui

sã plãteascã în con-tinuare utilitãþile iarsuplimentareanumãrului de paturise hotãrãºte de cãtre

minister”, mai pre-cizeazã edilulpetroºãnean.

Prin realizareaacestei secþii exte-rioare se are învedere organizareaunitarã a activitãþiimedicale sptitaliceºtiºi realizarea uneistructuri care sãrãspundã cererii deservicii medicale pen-tru bolnavi cronici,pentru îngrijiripaleative ºi recuper-are neuro-locomoto-rie. Compartimentulpentru îngrijiripaleative propus pen-tru înfiinþare ar fiprimul din judeþ ºipoate prelua bolnaviîn stadiu terminal ºide alte unitãþi san-itare din judeþulHunedoara pe lângãbolnavii transferaþi de

la Petroºani. Spitalul de Boli

Cronice din Petrila afost pânã în anul2011 o unitate sani-tarã cu 70 de paturipentru care manage-mentul a fost trans-ferat cãtre adminis-traþia publicã localãcare se regãseºte pelista unitãþilor san-itare cu paturi carenu au mai încheiatcontract cu Casa deAsigurãri deSãnãtate, adicã aufost desfiinþate. Prino hotãtâre aConsiliului Local afost reorganizat cen-trul multifuncþional cu10 paturi în care spi-talizarea se realizeazãdoar pe timpul zilei,fãrã personalitatejuridicã aflat în struc-tura Spitalului deUrgenþã dinPetroºani.

Bugete aprobate la CJH

Î n cursul acestei sãptãmâniadministraþia judeþeanã, dar

ºi administraþiile locale vor aveabugete. Consilierii judeþeni sevor reuni în cursul acestei sãp-tãmâni pentru a aproba bugetuljudeþean pentru anul în curs.

SUP se reorganizeazãC onsilierii locali de laPetroºani au aprobat reorga-

nizarea Spitalului de UrgenþãPetroºani. Este vorba de înfi-inþarea secþiei externe de laPetrila în subordinea unitãþii medicale din Petroºani.

Cardiacii se îngrãmãdesc la spital

V remea schim-bãtoare de la

o zi la alta le pro-voacã suferinzilorde boli de inimãmari probleme.

Problemele financiare ale spitalelor, bucãtãrie internã

S pitalul orãºenesc din Haþeg îºipoate rezolva problemele privind

datoriilor doar în ”bucãtãria internã”.Rãspunsul este oferit de reprezentanþiiMinisterului Sãnãtãþii. Pentru spitalulorãºenesc Haþeg anul trecut s-au alocat471,24 mii de lei.

Maximilian GÂNJU

Administraþia publicãdin municipiul Petroºaniînregistra sãp-tãmânal pagubede mii de lei dincauza vandalilor,dar mai ales ahoþilor carefurau pe timpulnopþii piese demobilier stradal,indicatoare ºichiar florile din

zonele verzi aleoraºului. Bãnciledin zonele verziale blocurilor ºichiar din par-curile localitãþiierau însã printrepiesele favoriteale hoþilor, astfelcã nici patrulelede ordine pub-licã nu maifãceau faþã fur-turilor. „Au fost

prinºi destul de mulþi careîncercau sã fure coºurilede gunoi, flori ºi da, chiarºi bãncile din faþa

blocurilor. Era o perioadãîn care nu fãceai faþã,patrulai o zonã ºi dupã cete duceai în alt loc sepuneau pe furat”,recunoaºte unul dintrepoliþiºtii locali. Soluþiaprin care aceste sus-trageri au fost temperatea fost una simplã, iarnumãrul pieselor demobilier stradal, lipsã lainventar, scãzut consider-abil.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 martie 2013 Actualitate 5

Maximilian GÂNJU

OperatoriiTelescaunului Parâng aucoborât ieri dimineaþã-luni din staþiune pentru adiscuta cu reprezentanþiimunicipalitãþii Petroºanidespre lefurile pe care arurma sã le primeascã.Angajaþii instalaþiei detransport au fost trecuþide pe firma municipal-itãþii Petroºani (intratã în

faliment) pe o firmã pri-vatã care s-a asociat cuConsiliul Local Petroºanipentru a administradomeniul schiabil dinstaþiune. Angajaþi lapatron, oamenii au aflatcã salariile lor vor fidiminuate prin neacor-darea unor sporuri, faptce i-a fãcut sã ameninþecã vor opri TelescaunulParâng ºi vor intra îngrevã. „Avem câteva zile

în care am muncit dar nuvrea nimeni sã ni leplãteascã. Am discutat cucei care administreazãinstalaþia acum ºi nu seºtie ce sporuri ne vor da.În condiþiile astea noi numai stãm, ne cãutãm demuncã ºi aºa sunt salariimici. O sã discutãm laprimãrie ca sã vedem cese întâmplã cu noi”, adeclarat unul dintre anga-jaþi. În urma întâlnirii cuadministratorul public almunicipiului Petroºani,cel care se ocupã deasocierea dintre munici-palitate ºi Kranz, firmacare administreazã acumtelescaunul, oamenii aufost asiguraþi cã nu vorprimi lefuri înjumãtãþite.

„Încã nu a trecut lunapentru a-ºi primi salariile,au contracte de muncã ºinu sunt probleme. Auvenit la mine dedimineaþã ºi nu erau înclar sporurile. Le-am spuscã sporul de vechime ºicel de noapte nu suntsporuri deosebite, suntdupã codul muncii ºi li sevor da. Au plecat mulþu-miþi, vor avea acelaºisalariu ca ºi dincolo. (…)E adevãrat cã dacã nuprimeau sporurile acesteadouã pierdeau cam 30 lasutã la salariu ºi normalcã erau nemulþumiþi. Eisunt angajaþi cu contractde muncã ºi vedem cumgãsim o soluþie ca sã leplãtim cele 2-3 zile încare au lucrat fãrã con-tract, a durat pânã ºi-aufãcut dosarul de angajare.

Nu angajatorul a fostvinovat ºi nici oamenii,dar va gãsi angajatorul osoluþie sã le plãteascãzilele acestea pentru cã eiau muncit”, a declarat,Marian Popescu, adminis-tratorul public din cadrulPrimãriei Petroºani.Administraþia localã ºiconstructorul domeniului

schiabil Parâng s-au aso-ciat în participaþiune pen-tru a se putea exploataobiectivele realizate înbaza proiectului de dez-voltare derulat în staþiune.Dezvoltarea domeniuluischiabil Parâng este unproiect cu o valoaretotalã de peste 67 mil-ioane de euro.

CarmenCOSMAN

Mega –structuraenergeticã în val-oare de 10 miliardede euro, ar urma sãînglobeze toatecompaniile dindomeniul energetic.Este vorba despreFondul Român deInvestiþii Strategiceîn Energie ºiResurse EnergeticeS.A, care sã deþinãparticipaþiile statuluide la cele mai val-oroase companiidin portofoliul sãu,printre care ºiComplexulEnergeticHunedoara. Iarastfel s-ar rezolva ºiproblema insol-venþei acestei struc-turi ce funcþionazãdin data de 1noiembrie, mult dis-cutatã în aceste zile.

Proiectul prevedeca actualul Oficiu alParticipaþiilorStatului ºiPrivatizãrii înIndustrie (OPSPI) sãse transforme încompanie, iarMinisterulEconomiei va fiacþionarul principal,în timp ceMinisterul Energieiva ajunge sã ges-tioneze doar politi-cile din domeniu,nu ºi companiile.Dar, pe lângã com-paniile profitabile,proiectul prevede

ca acest Fond deInvestiþii sã preia ºigãurile negre aleeconomieiromâneºti, printrecare ºi CompaniaNaþionalã a Huilei,care a rãmas cudatoriile istoricedupã înfiinþarea decãtre Guvern aSNH. Proiectul estesusþinut de cãtredeputaþii DumitruChiriþã, MarinGheorghe ºi FlorinTãtaru, toþi treimembri ai Comisieide Industrii ºiServicii. Iniþiatorii

proiectuluis unt depãrere cã înfiinþareaunui asemenea fondeste mai mult decâtnecesarã proiectelorde investiþii ºiretehnologizare îndomeniul energiei ºicontribuie lagarantarea secu-ritãþii energetice aRomâniei.

ComplexulEnergeticHunedoara a luatfiinþã la 1 noiem-brie 2012, în urmafuziunii societãþilorElectrocentraleDeva ºiElectrocentraleParoºeni. Capitalulsocial al CEHunedoara S.A.

este de203.396.080 lei ºieste deþinut de stat-ul român prinMinisterulEconomiei în pro-porþie de 100%.Societatea este con-sideratã singurulmare producãtor deenergie electricã dinzona de centru ºinord-vest a þãrii ºi,de curând, auînceput procedurilede înglobare a celorpatru mine viabiledin Valea Jiului,respectiv Lonea,Livezeni, Vulcan ºiLupeni, care facparte din SNH.CNH urmeazã sãfie lichidatã.

Hoþ prins în flagrant la

PetroºaniS -a uitat pe geam ºi a

vãzut un strãin în curte.Este pãþania unui bãrbat dinPetroºani care a chemat poliþiaºi aprins un hoþ în flagrant.

Incidentul s-a petrecut duminicãdupã lãsarea întunericului, iar omuls-a speriat ºi a chemat imediat înajutor poliþia.Oamenii Legii au prinshoþul în flagrant, iar acum îlcerceteazã pentru fapta sa. „În datade 24.03.2013, în jurul orei 20:35,Poliþia Municipiului Petroºani a fostsesizatã de cãtre un bãrbat din local-itate cu privire la faptul cã în curteaimobilului în care locuieºte se aflã opersoanã suspectã. O patrulã de sig-uranþã publicã s-a deplasat cu oper-

ativitate la faþa locului, unde a iden-tificat un bãrbat de 44 de ani, dinPetrila, pe numele sãu fiind întocmitdosar de cercetare penalã pentrucomiterea infracþiunii de tentativã defurt”, a declarat Bogdan Niþu, purtã-tor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Incidentul nu e singular, iar zecide oameni din Valea Jiului setrezesc fãrã proviziile din garaje saucurþi, ori beciuri, din cauza hoþilorcare dau atacul pe timpul serii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Protest spontan la Primãria Petroºani

A ngajaþii care deservesc TelescaunulParâng au ameninþat cã vor opri

instalaþia de transport pe cabludeoarece au aflat cã vor primi salariimai mici. Oamenii ºi-au trimis unreprezentant sã discute problema lor cu edilii.

Companiile profitabile ºi gãurile negre din energie,mânã în mânã într-un ipotetic fond de investiþii

O mega –structurã unicã în domeniul ener-getic, care sã gestioneze atât companiile

profitabile, cât ºi „gãurile negre”. Asta ar urmasã fie înfiinþat, dacã Parlamentul va aproba unproiect legislativ propus de trei deputaþi PSD.

Au betonat bãnciledin cauza hoþilor

A proape toate bãncile din zonele deagrement ale municipiului

Petroºani au fost „armate” în beton.Este cea mai bunã soluþie pentru a-iþine pe hoþi la distanþã sunt de pãrereatât edilii cât ºi localnicii.

Nu are nici 13 ani, darpredã cot la cot cu profe-sorul sãu de arte plastice,istoria artei. Denis Rus areuºit sã revoluþioneze ideeade lecþie predatã exclusiv deprofesor la o ºcoalã dinPetroºani, acolo unde artis-tul Robert Hummel, profe-sorul sãu de desen, i-a datgirul. Au intrat în tandem laorã, iar dacã profesorul a

rãmas în picioare, Denis s-aaºezat cuminte la catedrã,deunde a intervenit de fiecaredatã când a avut ceva intere-sant de completat. ªi le-avorbit copiilor pe înþelesullor. Le-a spus cum Picasso,cãci la o lecþie desprecubism a participat el, a fostcrezut mort la naºtere. „L-aulãsat deoparte pe bebeluºul,care avea nu mai puþin de35 de prenume, crezându-lmort. Unchiul sãu fuma, iarcând a dat fumul pe copil,acesta a reacþionat. Aºa

ºi-au dat seama cã, unul dintre cei mai importanþipictori ai lumii, era viu”, le-aexplicat Denis, ascultãtorilorsãi cu 2 ani mai mari.

A venit cu picanterii dinviaþa de copil a mareluiPicasso, iar clasa a VIII-a l-aascultat cu sufletul la gurã.Ideea le-a plãcut enormcopiilor mai mari, care îlprivesc cu admiraþie. „Cum

sã fie? E bine, chiar dacã emai mic decât noi. ªtie maimulte decât noi. E caºi cum ar fi unul din-trre noi, dar mai citit.Mi s-a pãrut interesantce ne-a spus desprePicasso, chiar dacã eunu sunt aºa obiºnuitcu genul acesta depredare”, a declaratunul dintre elevii declasa a VIII-a care aasistat la ora la careDenis a predat cot lacot cu profesorul sãu.

„Mi se pare ceva normal,dar a venit aici ºi ne-a zislucruri interesante. E un omcare va ajunge undevadeparte ºi nu mã deranjeazãdacã e mai bun decât mine,chiar dacã sunt mai mare”,a declarat în completare oaltã colegã de clasa a VIII-a.„A fost o lecþie ce m-aimpresionat foarte mult ºisunt foarte uimitã cã uncopil de clasã mai micãdecât noi, ne poate învãþape noi, cei care suntem maimari ca ºi el, lecþii de viaþã”,a declarat o altã colegã de

clasa a VIII-a. Denis Rus e un mic

geniu, care îl iubeºte pe daVinci, cu vaste cunoºtinþe,premiant ºi cu zece pe linie,cãruia profesorii îi cer demulte ori opinia. Asta pen-tru cã au cui ºi el are pãreripertinente. El, însã, secrede un copil obiºnuit.Cum e sã fiide parteacealaltã a bãncilor în carestã zi de zi, neexplicã chiarel. „E un lucrufoarte intere-sant ºi am

avut plãcerea sã fiu aici ºi sãîmi împart cunoºtinþele cucolegii mei mai mari ºi spersã ne întâlnim la fel de maimulte ori, dacã vor vrea”, aspus Denis, care a adãgat cãºtie toate aceste lucruri cele-a împãrtãºit cu colegii luimai mari pentru cã îi placesã studieze mult.

A predat o lecþie desprePablo Picasso, dar a

recunoscut cã în sufletul sãustã alt artist. „ªi Picasso îmiplace, dar chiar dacã toþipictorii mã atrag într-un fel,am o plãcere sã mã uit lalucrãrile lui Leonardo daVinci. Este un unicat. Mi separe mai interesant, deºi ºicubismul are caracteristicilelui cu care impresioneazã ºipunctul lui forte e cã putemnoi interpreta ce e acolo”, aadãugat Denis Rus.

Denis e salutat cu apelativul „profesore” ºi nue nicio ironie în glasulcolegilor lui mai mari saumai mici. El deseneazã figurativ, pentru cã perioadarenascentistã e cea care îiplace.

Profesorul sãu, RobertHummel spune cã a gânditastfel ora de istoria artei,pentru cã Denis are ce sãspunã ºi îi va încuraja ºi pealþi copii sã facã la fel.

„Denis Rus mi-a uºuratfoarte mult munca de profe-sor. Facem acest duet, pen-tru cã eu am convingerea cãiniþiez un proiect dedicatcopiilor supradotaþi. ªi nu e

unic Denis, dar e printre ceimai buni. Eu am zis cã înorice ºcoalã sunt copii careau potenþial mult mai maredecât ceea ce li se cere laclasã. E bine sã facem astfelde demersuri ºi sã luãmcopii ca altfel de parteneri îneducaþie. Mai ales cânddescoperim copii cu atât demulte cunoºtinþe e pãcat sãnu îi dai posibilitatea sã leexpunã, pentru cã, aþi vãzut,colegii lui mai mari suntcaptivaþi”, a spus RobertHummel, care lalecþie a fostmai mereu completat deDenis.

Denis ajutã ºi la clasa lacare învaþã ºi vine cu la felde multe completãri. În plus,Denis nu e un anonim.„Denis are ºi o rubricã per-manentã într-un ziar cotidianlocal. Este ºi membru alCercului de arte de la CasaStudenþeascã din Petroºaniºi cunoºtinþele teoretice dearte plastice le-a dobânditsingur, în mare parte, pen-tru cã programul ºcolar elimitat ºi nu poþi preda atâtde mult, încât tot colectivulsã þinã ritmul. ªi atunci el eautodidact, iar din ce ºtie elle împãrtãºeºte ºi colegilorlui, care din curiozitate ºi dindorinþa de a-l egala suntatenþi altfel. Asta pentru cãun astfel de elev e greu deegalat”, a adãugat RobertHummel, profesorul de arteplastice ºi directorul ªcoliiAvram Stanca.

Denis Rus s-a fãcutremarcat de mic ºi din mânasa ies lucrãri de excepþie.Nu e pasionat, însã, doar dedesen, ci este unul dintre ceimai buni copii din ºcoala sa.


COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Martie 2013 Actualitate 76 Actualitate

FundaþiaCãtãlin

Botezatu - pentrucopiii din

Valea JiuluiA venit în Valea

Jiului ca o vedetã internaþionalã,iar dupã ce a uimit cumodestia sa, CãtãlinBotezatru vrea sãrevinã. ªi nu oricum,ci cu o idee deexcepþie. FundaþiaCãtãlin Botezatu vaactiva în Vale pentrucopiii de aici.

Timp de 3 zile cât astat în Valea Jiului,Cãtãlin Botezatu ºiMonica Vlad, cea care ascris cartea „Trei vieþi.Pedeapsa”, au bãtutValea de la Est la Vest.Au fost în Parâng ºi auavut parte de o zãpadã caîn poveºti, au mers laPetrila, cã acolo era ºiMihaela Rãdulescu. Aumers prin Vale cumaºinile ºi s-au oprit laCheile Buþii, impresionaþide ceea ce au vãzut aici.Botezatu a mãrturisit cãlocul l-a inspirat, daracum vine ºi ne spune câtde mult se va implica înacest loc. Poate ºi pentrucã a vãzut câtã bucurie aadus Mihaela Rãdulescu

în ochii copiilor de laOrganizaþia „SalvaþiCopiii!”, poate cã pur ºisimplu l-au impresionatpoveºtile cu copiii de aici,dar cert este cã va reveni.ªi nu oricum, ci va înfi-inþa „Fundaþia CãtãlinBotezatu”. De asta neasigurã Monica Vlad, carea mãrturisit cât de binele-a fost aici. „Pe minemã leagã mai multe deValea Jiului, oameni,locuri, situaþii. Pe Cãtãlinnu-l leagã mai nimic.Profitând de cele trei zilepetrecute în zonã, l-amdus sã vadã câteva zonecu potenþial turistic lãsatede izbeliºte, câtevaorãºele mohorâte ºi triste,dar locuite de oameniminunaþi, care se zbatpentru a avea un traidecent, inmiit mai multdecat noi toþi, pentru cãnu au unde lucra. I-amarãtat copii, care atuncicând ies afinele, umplu cafurnicile muntele sã le

culeagã pentru ca pãrinþiilor sã le vândã în pieþe.Copii cuminþi ºi educaþi!ªi am decis sã punembazele Fundaþiei CãtãlinBotezatu care sã lupte unpic pentru Valea Jiului.Poate cã o voce ca a luiva avea ecou ºi vadeschide ochii ºi minþilealeºilor nostri, care cãlãtoresc sã se pozezecu pietrele altora, carepleacã sã schieze pemunþii altora, lãsând deizbeliºte zone frumoasecu oameni cu buni, carear putea trai decent dacãcei pe care i-au ales armiºca mãcar un deget”, ascris Monica Vlad pe pagina sa de pe un sitede socializare.

Botezatu vrea sã revinãºi vrea sã convingã ºi altevedete sã facã ceva pentru acest loc, care l-aimpresionat prin liniºte ºicredinþa în Dumnezeu acelor ce stau aici.


C ursuri gratuite de limbafrancezã. Asociaþia Les

Amis de la France din Petrilavine în ajutorul celor mai puþinicunoscãtori în limba lui Voltaireºi la oferã cursuri gratuite.Fondatorul clubului ne spunede unde aceastã iniþiativã.

”La asociaþia culturalã Les Amisde la France noi speram sã vinãprimãvara, se deruleazã cursuri gratu-ite de limba francezã în fiecare zi devineri, este deja constituitã o echipãdar sala fiind destul de micã se parecã vor fi douã echipe, adicã elevii vorfi ”triaþi” în funcþie de cunoºtinþelelor”, spune Ionel Zmãu, fondatorulAsociaþiei Culturale Les Amis de laFrance.

Fiecare voluntar aduce un alt voluntar. Pe principiul acestafuncþioneazã cursurile ºi activitãþile dela asociaþia din Petrila care a trecutfrontierele în Europa.

”Din nefericire asociaþia culturalãLes Amis de la France nu lipeºteafiºe, nu da anunþuri, avem o politicãclarã în sensul cã un voluntar aduce

alt voluntar ºi am colaborat foartebine cu domniºoara profesorLuminiþa Mihoc de la ColegiulNaþional Mihai Eminescu.Deocamdatã sunt 14 elevi dar înurma vernisajului de vineri în cadrulsãptãmânii internaþionale a franco-foniei au apãrut ºi alþi elevi caredoresc sã urmeze aceste cursuri.Aceste cursuri sunt gratuite ºi tineriicare participã la aceste cursuri se vorimplica ºi în alte proiecte ale asoci-aþiei”, mai spune Zmãu.

P lecare peste hotare

Fondatorul Asociaþiei va fi în aceste zile în Franþa unde încearcã sã promoveze cultura din Petrila ºidin Valea Jiului. Evenimentul va avealoc în localitatea Cognac.

”Chiar acum se pregãtesc pentrua pleca în Franþa pentru a participala forumul european pentru culturã.Acest forum este o stucturã asocia-tivã al asociaþiei de tineret de culturãiar asociaþia Les Amis de la Franceeste membru fondator. A fost o triereserioasã la nivel european din parteaorganizatorilor ºi acum avem ºansa

de a reprezenta Petrila, Valea Jiului,România la o întâlnire de acest gen.Aceastã structurã asociativa mãreºteinteresul în raport cu organismeinternaþionale cum ar fi UniuneaEuropeanã, Consiliul Europei,Unesco. Ne vom cunoaºte mai binepentru cã România este cunoscutã îngeneral din emisiunile TV unde suntprezentate în general aspecte negative, dar existã ºi o altã fatã a

României. Noi avem pregãtite niºtedvd-uri în care prezentãm asociaþia,avem de asemenea filme fãcute încadrul asociaþiei chiar ºi filme de televiziune care vor ajunge la ceilalþiparteneri, astfel va fi foarte uºor pentru a fi acceptaþi ca parteneri încadrul programelor europene detineret. Petrila va fi mult mai cunoscutã în Europa ºi acest lucrueste foarte benefic”, a mai spus pro-

fesorul de limba francezã.Cu aceastã ocazie, Ionel Zmãu,

preºedintele fondator al AsociaþieiCulturale Leº Amis de la France –Petrila, intenþioneazã sã facã demer-surile premergãtoare unei posibileînfrãþiri a Petrilei cu oraºul Cognac,un oraº mic, dar faimos în întreagalume pentru mãrcile sale de cogniacautohtone, dar ºi strãine, cum estelegedarul Courvoisier, dar ºiHennesy care este produs tot aici.Zmau mai are o alternativã deînfrãþire, Libourne, unde îºi are sediulAsociaþia Bibliotecii ºi MediateciiFrancofone, al cãrei preºedinte Paulde Maillard a vizitat de patru oriValea Jiului ºi a fãcut ºi donaþie consistenþã de carte de înalta valoarecelor douã Biblioteci ºi MediateciFrancofone din Valea Jiului, al cãrornas spiritual este tot Ionel Zmau. Estevorba de cea de la Petrila – JeanMonnet ºi cea de la BibliotecaUniversitãþii Petroºani – PanaitIstrati.

În prezent, Ionel Zmãu, lucreazã laalt proiect, ”douã capete de pod”,cum îi place sã-l numeascã preºedin-tele Asoaciatiei, care dacã va fi apro-bat, Ambasada Franþei îl va finanþa,iar Primãria Petrila va fi cofinanþator.


Denis – mmiiccuull PPiiccaassssoo ccuu ssuufflleett ddee ddaa VViinncciiD enis, un mic artist cu suflet mare

ºi talent uriaº. Cu o atitudine relaxatã,lejer, la catedrã, Denis le-a dat o lecþie tuturor. ªi chiar dacã e mic, cei mari îl privesc cu admiraþie.

Limba lui Voltaire, predatã gratuit la Petrila

Monika BACIU

Pãducel spune cã aurmãrit congresulPartidului DemocratLiberal, ºi cã sperã caaceastã formaþiunepoliticã sã nu se desfi-inþeze.

”Am urmãrit latelevizor desfãºurareaconvenþiei naþionale,au participat ºi din

Petrila trei delegaþidupã cum s-a vãzut afost un rezoltat foartestrâns jumãtate auvotat cu convenþiadoamnei Udrea iarjumãtate cu domnulBlaga ºi cã pãrerepersonalã, cã încãmembru al PDL, ar fibine cã partidul sã nuse destrame ºi sãmeargã în continuare

pentru a se întãridupã aceastã con-venþie”, a declaratIlie Pãducel.

Ilie Pãducel afost exlus din PDLîn luna ianuarie aacestui an, însãdeocamdatã nu avenit o decizie aBiroului Judeþean.

Primarul nu a confir-mat, dar nici nu ainfirmat trecerea la oaltã formaþiunepoliticã dupã ce va fiexclus oficial.

”Spun încã mem-bru PDL pentru cãorganizaþia de laPetrila a prezentat înbirou, eu am fostexclus ºi mai trebuieºi aprobarea de lanivel judeþean. Aºtept

mai întâi decizia iarmai apoi la timpulpotrivit voi spune cevoi face”, a mai pre-cizat Pãducel.

La bursa zvonurilorse spune cã primaruldin Petrila ar urma sãsemneze o adeziunecu cei de la PartidulNaþional Liberal, însãnici varianta social-democratã nu esteexclusã.

Ileana FIRÞULESCU

Sâmbãta trecutã, a avutloc la Petrila, cea maiatractivã conferinþã dealegeri care a avut loc într-un partid politic. Fãrãslugãrnicii ºi linguºeli pelângã superiorii de partid,fãrã sloganuri sforãitoare,fãrã promisiuni aberante,ci doar cu recomandareapersoanelor calificate prinfapte ºi profesionalism,prin spirit ºi inventivitate.Organizaþia de femei PNLPetrila a dat speranþe celorcare cred cã politica sepoate face ºi altfel, nudoar formal ºi nu doar îninteres personal sau degrup.

Ce a ieºit dupã cejudeþul a numit unpreºedinte interimar laPNL Petrila, ca urmare aautodecimãrii acestei orga-nizaþii, l-a surprins chiarpe Mircea Ioan Moloþ, lid-erul liberal judeþean.Petrila are oameni de val-oare, dar nu exista uncadru organizat în care sãse exprime ºi sã acþioneze.

Deºi pe la conducereaacestei organizaþii PNL s-au perindat oameni cupretenþii, cu funcþii, ºi atât,dovadã stând cei 17 ani în

care niciodatã nu afuncþionat legal/statutar. Odatã cu numirea lui CostelAvram în fruntea organiza-þiei, liberalii s-au strâns înjurul liderului ºi s-a purcesla organizarea de alegeriîn structurile partidului înplan local. La începutullunii februarie au avut loc

alegeri la tineret, caretineret parcã abia aºteptasã-ºi facã datoria, ºi chiarmai mult, dar nu era lãsat.

A roganþa ºiînverºunarea

au fost înlocuite cuumorul ºi ironia debun simþ

În 23 martie 2013, laClubul Copiilor din Petrila,s-a semnat ºi certificatul

de naºtere al Organizaþieide Femei PNL Petrila, iarmomentul poate fi numitmemorabil. De-a lungul

activitãþii de jurnalist ne-afost dat sã vedem o sume-denie de conferinþe dealegeri ale partidelorpolitice, lungi, plicticoase,în care discursurile, ce nuspuneau prea multe,pãreau cã nu se mai ter-minã, toate având aceeaºistructurã, respectiv laudade sine, ridicarea în slavãa ºefilor ºi promisiuni…

La Petrila, stacheta dis-cursului a fost ridicatãmult, mergându-se pânã ladiscursul interactiv, undeplatitudinea a lipsit, iararoganþa ºi înverºunareacriticilor au fost înlocuitecu umorul ºi ironia de bunsimþ.

Preºedintele interimar alfemeilor liberale, DoiniþaMaria Bãlãnesc, consilierlocal, a reuºit în câtevaluni sã coaguleze colec-tivul, sã insufle încredereafiecãrei femei cã are cevade spus ºi de fãcut pe

bucãþica ei deoraº ºi de lume.Ca urmare,organizaþianumãrã 71 demembri cu acteîn regulã.

ª efii lib-erali

au jucatdupã reg-ulile petri-lencelor

La conferi-

naþa de sâmbãtã, ca onoutate în domeniu, invi-taþii – ºi ne referim la ºefiiierarhici, respectiv CostelAvram, Mircea IoanMoloþ, Carmen Hãrãu,preºedinte interimar al OFPNL filiala judeþeanã - aufost trataþi cu atenþiacuvenitã, dar regulile caseile-au fãcut organiza-toarele, drept pentru careºefii au trebuit sã se con-formeze ºi nu invers. Laeveniment au participatreprezentanþi din toate

organizaþiile de femei PNLdin Valea Jiului, dar ºireprezentanþi ai organizaþi-ilor mari.

Candidatele au fostprezentate printr-un scurtcurriculum vitae cufotografia aferentã, prinvideo proiector, cu com-pletãrile fãcute de DoiniþaMaria Bãlãnesc, com-pletãri care întregeau val-oarea umanã a fiecãreicandidate… Finaþiste ºieconomiste înalt calificate,matemeticiene, licenþiateîn literaturã ºi limbistrãine, femei cu expe-rienþã în minerit, studenteºi „casnice active”, cu câtedoi, trei ºi patru copii carefac cinste comunitãþii. Lafel a fost prezentat ºiraportul de activitate…

ªi pentru cã femeile lib-erale ale Petrilei nu auexperienþa conferinþelor(deºi pot da lecþii – n.n.),organizatorul a vrut cu totdinadinsul ca atmosfera sãfie destinsã, dar cu încãr-cãturã spiritualã, cu mesajsprinþar, dar care sã punãîn valoarea femeile lib-

erale. Momentul artistic„Veronicile Eminului nos-tru”, jucate excepþional depatru dintre membrelePNL, au lãsat cu gura cãs-catã pe ºefi, încântarea lorfiind grãitoare în fotografiaalãturatã.

Atmosfera astfel creatãpare sã fi inspirat vor-bitorii, în luãrile lor decuvânt, încadrându-se lin-iei trasate de colectivulcoordonat de DoiniþaBãlãnesc. A urmat oîmpletire de replici întrepreºedintele judeþuluiMircea Ioan Moloþ ºi coor-donatorul liberalilor dinValea Jiului, CostelAvram. La remarca fãcutãde Alina Cîrstoiu,preºedintele PNL Vulcan,cã dacã politica ar ceredoar forþã fizicã probabildoar bãrbaþii ar facepoliticã, Moloþ a aruncatsãgeata, ca ºi când ar fiprecizat pentru sine, cãAvram ar fi condus înacest caz judeþul.

La fel s-a întâmplatcând Dorina Niþã, vicepri-marul Petroºaniului, acerut bãrbaþilor sã acordepuþin mai multã atenþie,pentru cã femeile semulþumesc… cu puþin, avenit nestãpânitã replicaaceluiaºi Moloþ: pe dracu!

„Vulpea bãtrânã”a recunoscut

cã a fost „luat” prinsurprindere

În discursul sãu, MirceaIoan Moloþ a fost nevoit sãrecunoascã valoareafemeilor liberale de la

Petrila, modul lor de acþi-une ºi de manifestare,pentru cã surpriza pe carea avut-o la aceastã confer-inþã nu a putut-o masca,cu tot renumele sãu devulpe bãtrânã în alepoliticii. Acest lucru l-afãcut sã-ºi strige mândriade a fi preºedintele aces-tor femei ºi cã dacã restulorganizaþiilor din judeþ, nudoar ale celor ale femeilor,ar cunoaºte modul de acþi-une ºi de a face politicã dela Petrila, pe lângã rezul-tatele obþinute la alegeri,clar ar stârni multe invidii.„Sunt mândru cã suntpreºedintele dumneavoas-trã! Greul de acum începe.Trebuie sã câºtigãmPrimãria ºi nu doar dedragul de a o avea, ci pen-tru a arãta cã suntemcapabili” - a declaratMircea Ioan Moloþ.

A vram nu a maiavut parte de

linguºeli

Costel Avram, preºedin-tele PNL Petrila, habar nua avut cum se vordesfãºura alegerile la OFPNL Petrila. Asta s-avãzut dupã faptul cã nuºtia unde sã stea, când sãvorbeascã ºi ce are defãcut. A fost la fel de sur-prins ca ºeful sãu de lajudeþ de felul cum sedesfãºoarã evenimentul,dar clar a fost surprins defaptul cã nu a mai fost…linguºit, ci a fost tratategal cu ceilalþi invitaþi.

Puþini cunosc teama luiAvram de oameniilinguºitori, pentru cãaceºtia au tendinþa de aminþi doar pentru a fi peplacul celui linguºit. Peastfel de oameni nu tepoþi baza niciodatã, a spuscândva Costel Avram.Deci a fost ºi el nevoit sãrecunoascã surpriza…

„Nu m-am implicatdeloc în organizarea aces-tor alegeri, nu am ºtiutcum se va desfãºura con-ferinþa. Asta este odovadã cã funcþioneazãsloganul nostru „prin noiînºine”. Vrem sã gãsimsoluþii ca PNL sã creascãmai departe pentru cãexistã resurse umane

deosebite, cum sunteþi ºidumneavoastrã” - a spusCostel Avram, printrealtele, în luarea sa lacuvânt.

Deputatul deHunedoara ºi preºedintã aOF PNL Hunedoara,Carmen Hãrãu, a precizatcã i-ar fi pãrut cu adevãratrãu sã nu participe laalegerile de la Petrila pen-tru cã ar fi avut de pier-dut. Discursul sãu a fost lafel de relaxat ºi optimist.

„Aceste FEMEIale Petrilei ºi

preºedinta lor!”

Din cele 44 dereprezentante ale OFPNL, la conferinþa dealegeri de la PNL Petrila,39 ºi-au dat votul DoiniþeiMaria Bãlãnesc, pentrufuncþia de preºedinte.

Cei doi vicepreºedinþi,în ordinea numãrului devoturi obþinute sunt IonelaOpriº ºi Beatrice Andrei,iar membri în Biroul exec-utiv sunt Rodica Bolog,Diana Preda, AdinaCodrea, Ligia Tuhuþ,Emilia Buim ºi NicoletaNegru.

„S-a muncit mult înacest rãstimp pânã la con-ferinþa de alegeri deastãzi. Singurã nu aº fiputut face asta dacã nuerau aceste femei extraor-dinare. De aceea am vrutca votul deschis sã desem-neze conducerea organi-zaþiei de femei. Mã referla vicepreºedinþi. Dacãdoamnele care ºi-au datvotul au considerat cã lepot reprezenta, înseamnãcã au transmis ceva, cãmunca lor a fost vizibilã.ªi cei care îºi dau votul cusiguranþã vor sprijini, înacþiunile lor, pe cele pecare le-au ales. Eu lemulþumesc pentru mobi-lizare, pentru implicare ºipentru încrederea pe caremi-au acordat-o. Sã nuuitãm de tinerii noºtri,extraordinari, care au pusºi de aceastã datã multsuflet” - a declaratproaspãta preºedintã legit-imatã a OF PNL Petrila,Doiniþa Maria Bãlãnesc,cea care pare o per-fecþionistã pornitã sãscoatã la luminã cât maimulþi oameni de valoare aiPetrilei.

Câþiva invitaþi de la alteorganizaþii liberale dinVale ºi judeþ l-au „fericit”ºi felicitat pe CostelAvram cã „pãstoreºte”, încalitatea sa de preºedintePNL Petrila, asemeneaOameni…

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 martie 2013 Actualitate 98 Politica

Moloþ ºi Avram lãsaþi cu gurile cãscate de liberalele Petrilei

F ãrã slugãrnicii ºi linguºeli pe lângãsuperiorii de partid, fãrã sloganuri

sforãitoare, Organizaþia de femei PNLPetrila a dat speranþe celor care cred cãpolitica se poate face ºi altfel. I-au deter-minat pe liderii PNL sa-si reconsidereatitudinea...

Monika BACIU

”Salut intenþiile dum-neavoastrã, declarate zileletrecute, cu privire la nece-sitatea reindustrializãriiRomâniei, prin dezvoltareade parcuri industriale, cuatât mai mult cu cât, per-sonal, militez pentruadoptarea unei astfel desoluþii de dezvoltare a VãiiJiului ºi a României demai mulþi ani. PentruValea Jiului, zonã pe careo reprezint în ParlamentulRomâniei, dupã cumfoarte bine ºtiþi ºi dum-neavoastrã, restructurareasectorului minier a lãsatrãni adânci, atât în planeconomic, dar mai ales înplan social. Împreunã cuprimarii din localitãþile VãiiJiului am promovat, înrepetate rânduri, soluþia caîn perimetrele fostelorexploatãri miniere afectatede restructurarea ºiînchiderea minelor, sã fieconstruite parcuri industri-ale. Din pãcate, dupã cumconstatat ºi în urma recen-telor dumneavoastrãdeclaraþii, Valea Jiului nupare sã constituie o priori-tate pentru România, nicila acest capitol. Constatcu tristeþe cã ºi de aceastãdatã, strategiileMinisterului Economiei înceea ce priveºte dez-

voltarea industriei, ocolescValea Jiului, ca sã nu spuncã o ignorã”, îi spuneMonica Iacob Ridzi min-istrului într-o interpelare.

Valea Jiului este o zonãmonoindustrialã, iaroamenii de aici suntpregãtiþi pentru a lucra înaceste parcuri industriale.Aceasta este ideea pe careo subliniazã deputatul.

”Consider, stimate dom-nule ministru, cã pe hartazonelor cuprinse înStrategia de reindustri-alizare a României trebuiesã fie cuprinse ºi local-itãþile din Valea Jiului. Maiales cã acestea nu doar cãse încadreazã în cerinþeletuturor standardelor nece-sare pentru înfiinþareaunor parcuri industriale,dar dispun ºi de capitaluluman necesar dezvoltãriiunor activitãþi industrialede succes. În plus, avândîn vedere faptul cã ValeaJiului a fost o zonãmonoindustrialã în careoportunitãþile de reconver-sie a zecilor de mii demuncitoridisponibilizaþidin minerit nu ºi-au gãsit încã uncorespondent îneconomia localã,soluþiadeschiderii unorparcuri industri-

ale în arealul Vãii Jiuluitrebuie sã constituie pen-tru guvern nu doar o bunãoportunitate, ci ºi o oblig-aþie moralã faþã decetãþenii acestei zone”,mai spune Monica IacobRidzi.

Ministrul Economiei,Varujan Vosganian, a pre-cizat acum douã sãp-tãmâni cã are în vederereindustrializareaRomâniei prin înfiinþareade parcuri industriale.

Dezvoltarea parcurilorindustriale constituie undomeniu important inStrategia de reindustri-alizare a Romaniei, adeclarat, la Suceava si laBistrita, ministrulEconomiei, VarujanVosganian

„Eu nu îmi pun atâtproblema ca sectoareleindustriei sã redevinã ceau fost, cat a unei industriicare sã fie adecvatã real-itãþilor secolului XXI. Þinfoarte mult la industria ali-mentarã, fara de care nuputem imagina unProgram de modernizare asatului romanesc, foartemult ºi la mica industriemeºteºugãreascã ºi laindustria orizontalã. Eu nucred cã întreprinderile miciºi mijlocii se pot dezvoltadoar prin ele insele, cidoar împreunã cu mareaindustrie. A face frizerii ºipatiserii e bine, dar nu e

destul. Obiectivul este sãdezvoltãm industria micã,atelierele meºteºugãreºti ºibreslele meseriaºilor, caresã fie localizate în zonelesuburbane sau rurale. (...),a explicat ministrul.

El a dat ca exemplu ºiinvestiþiile în tehnologiilemoderne, care suntsusþinute la nivel guverna-mental. „România esteperformantã în laser.Existã cel puþin douã cen-tre, Bucureºti ºi Iaºi,extrem de performante ºiîn avangarda mondialã.Am alcãtuit un colectivîmpreunã cu colegii meiNica, Costoiu ºi VarujanPambuccian, cu carelucrãm pe aplicareatehnologiilor 3D, adicãimprimantã volumetricã ºinanometrie, care sã fieaplicabile în România ºi cucare sã intrãm direct înprima linie a industriiloreuropene”, a precizatVosganian.

Ministrul Economieiconsiderã cã reindustri-alizarea trebuie sãcuprindã ºi satul româ-nesc. El a mai spus cãreindustrializarea trebuiesã se facã pe baza unorinvestiþii private ºi pre-supune inclusiv o colabo-rare cu MinisterulEducaþiei în ceea cepriveºte corelarea cereriicu oferta de pe piaþalocurilor de muncã,

indeosebi prin dezvoltareainvatamantului tehnic.Potrivit ministrului, primaºedinþã a comisiei ce valucra la strategia de rein-dustrializare a þãrii va avealoc în data de 28 martie,iar strategia ar putea sã fiefinalizatã în luna septem-brie a acestui an. În plus,Varujan Vosganian amenþionat cã existãnumeroase cereri deredeschidere a unor minede pe teritoriul României,care au fost închise, însãnu existã legislaþie care sãpermitã acest lucru. Înplus, Varujan Vosganian amenþionat cã existãnumeroase cereri deredeschidere a unor minede pe teritoriul României,care au fost închise, însãnu existã legislaþie care sãpermitã acest lucru.

P arcurile dinjudeþul

Hunedoara, omisede ministru

Vosganian a spus cãstrategia guvernului are învedere înfiinþarea acestorparcuri industriale, pre-cizând cã deja sunt discuþiiîn acest sens la Iaºi,Braºov, Ploieºti, Cluj,Bucureºti dar si in altelocalitati care dispun despatii adecvate. Asta încondiþiile în care ºi lanivelul Vãii Jiului s-a discu-tat îndelung despre înfi-inþarea unor parcuri indus-triale.

Valea Jiului, ºtearsã de pe harta investiþiilor

M onica Iacob Ridzi îi atrage atenþialui Varujan Vosganian. Deputatul

PP-DD Monica Iacob Ridzi îi atrageatenþia lui Varujan Vosganian, ministrulEconomiei, asupra faptului cã reindustri-alizarea României prin înfiinþarea unorparcuri industriale trebuie avutã învedere ºi la nivelul Vãii Jiului.

Pãducel aºteaptã decizia de excludere din PDL

P rimarul petrilean, IliePãducel, deºi a fost exlus

din PDL în luna ianuarie, sperãca partidul sã nu se desfiinþeze.Asta dupã ce Traian Bãsescu aspus ADIO PDL ºi a mai precizatcã va înfiinþa un partid de dreap-ta care sã îi respecte principiile.

Monika BACIU

”S-au recoltat un total de8172 probe de apã potabilã(pentru examen chimic 4052

ºi pentru examen microbio-logic 4120) ºi s-au efectuat

un total de 23203 analize(13792 analize chimice ºi9411 analize microbiologice).Din totalul de probe recoltate,11 probe (0,13%) sunt

necorespunzãtoaremicrobiologic –NTG la 22° C ºi37°C , bacteriicoliforme, entero-coci, E.coli.Numãrul probelornecorespunzãtoareeste mai micîn anul 2012 (0,13%) faþã deanul 2011 (0,34%); faþã deanul 2010

(0,57%); respectiv faþãde anul2009 (1,10%)”,

se aratã în documentele DSPHunedoara.

Calitatea apei potabile dis-tribuite in sistem centralizatpopulatiei judetuluiHunedoara, in anul 2012 , afost in cea mai mare partecorespunzatoare, evidentiataprin procentul mic deprobenecorespunzatoare ( 0,13%),cat si absenta epidemi-ilorhidrice. Calitatea apeipotabile in sistem centralizatfurnizata populatiei din locali-tatile cu peste 5000 delocuitori, aferente celor 12zone de aprovizionare cu apapotabila din judetulHunedoara a fost corespun-zatoare in anul 2012, nefiindsemnalate analize necon-forme .

”Se impune continuareamonitorizarii calitatii apeipotabilepentru protejareasanatatii populatiei si profilax-ia imbolnavirilor cu posibilatransmitere hidrica”, se maiaratã în documentele DSPHunedoara.

AnunþEfectuez lucrãri de

amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos. Contact

073558077

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 martie 201310 Diverse

DN 76 Luncoiude Jos – Brad *DN 74 Brad –Criºcior * DN 76Brad - Baia de

Criº * DN 76Baia de criº -Târnava de Criº* DN7 Mintia –Veþel * DN7

Veþel – Leºnic *DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7Ilia – Gurasada *DN7 Gurasada –Burjuc * DN7Burjuc-Zam *Deva, CaleaZarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan * Bãniþa ,DN 66

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 22226666....00003333....2222000011113333Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

H O R O S C O P

Nimic nu vã este pe plac, nimeninu vã intrã în voie. Aceastã atitu-dine riscã sã vã creeze problemela serviciu ºi în relaþiile cu per-soana iubitã. S-ar putea sã vãenervaþi din cauza unui eºec înafaceri. Pãstraþi-vã calmul.

Ambiþia de a vã îmbunãtãþi situ-aþia financiarã vã poate face sãneglijaþi planul sentimental. Nueste exclus sã aveþi discuþii cupartenerul de viaþã. Spre searã,sunt ºanse sã fiþi invitat la opetrecere. Nu cãutaþi pretextepentru a vã eschiva!

Dimineaþa, o serie de eveni-mente neaºteptate vã împiedicãsã vã respectaþi programul. Nueste un moment bun pentruafaceri, întrucât s-ar putea sãsuferiþi un eºec care sã vã descu-rajeze. Pãstraþi-vã optimismul ºiacceptaþi sfaturile unei rude.

Aveþi soluþii originale pentruorice problemã ºi suneþi apreciatde colegi ºi de partenerul deviaþã. Profitaþi de acest contextfavorabil! Aveþi un randamentdeosebit ºi puteþi finaliza tot ceaþi început.

Faptul cã aþi investit o sumãserioasã într-o afacerenerentabilã vã afecteazã stareade spirit ºi relaþiile cu cei din jur.Traversaþi o perioadã mai dificilãºi aveþi impresia cã nu vãreuºeºte nimic ºi cã toatã lumeavã este împotrivã.

Aveþi tendinþa sã vã enervaþifoarte uºor ºi sã reacþionaþiimpulsiv faþã de cei din jur.Atenþie: riscaþi sã jigniþi per-soane apropiate! Nu vã ocupaþide afaceri ºi nu semnaþi docu-mente oficiale. Familia vã apre-ciazã.

Dimineaþa, s-ar putea sã fiþi ner-vos din cauza unei discuþii încontradictoriu cu un partener deafaceri. Nu vã faceþi griji! Dupã-amiazã, situaþia revine la normal.Ar fi bine sã þineþi cont de sfa-turile unei femei mai în vârstã.

Din cauza oboselii ºi a nerãbdãrii,deveniþi irascibil ºi nu reuºiþi sã vãcontrolaþi. Riscaþi sã aveþi discuþiiaprinse cu cei din jur. Ca sã nu vãîndepãrtaþi prietenii, stãpâniþi-vãagresivitatea. Spre searã, ar fibine sã vã ocupaþi puþin ºi de prob-lemele familiale.

Nu reuºiþi sã vã respectaþi pro-gramul din cauza unor eveni-mente neaºteptate. S-ar putea sãaveþi musafiri sau sã fiþi invitat larude. Cu aceastã ocazie, esteposibil sã aflaþi informaþii de careaveaþi nevoie pentru a demara oafacere.

Sunteþi excesiv de critic.Temperaþi-vã, pentru cã riscaþisã vã îndepãrtaþi prietenii.Dupã-amiazã s-ar putea sã prim-iþi veºti de la o rudã din altãlocalitate. Spre searã vã regãsiþicalmul ºi echilibrul

Sunteþi iritat ºi nu este exclus sãaveþi o reacþie durã faþã departenerul de viaþã. Schimbaþi-vãatitudinea dacã nu doriþi sãajungeþi la o ceartã în toatã regu-la. Este indicat sã evitaþi întâlnir-ile cu prietenii ºi cãlãtoriile.

Intervin mereu lucruri nepre-vãzute, aºa cã nu vã faceþi unprogram foarte strict. S-ar puteasã aveþi de fãcut câteva drumuriscurte în interes personal, sprenemulþumirea partenerului deviaþã. Pentru a evita un conflictîn familie, apelaþi la calm.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele

selectate. În limita stocului disponibil.

Luiza ANDRONACHE

Cei mai prevãzãtori ºi-aucumpãrat totul cu o zi douãînainte, însã cei mai mulþi aulãsat asta chiar pentru ziua deieri. Aºa se face cã în Vulcanspre exemplu, în jurul orei 11,la magazine de-abia maigãseai peºte de cumpãrat, fieel ºi banalul macrou. Cea maimare trecere au avut-o, trunchiulde cod, merluciu, pangasius file ºi,bineîneinþeles pãstrãvul. “ Dedouã zile vindem peºte cât nu amdat în ultimele douã luni. Am dat,cred cã, zeci de kilograme,aproape o sutã. Acum nu mai amdecât un file de cod ºi niºte

macrou congelat”, a spus vânzã-toarea unui magazin.

ªi la Petroºani a fost coadã lapeºte. La pescãria din PiaþaCentralã, unde clientul poatecumpãra peºtele proaspãt, înultimele douã zile, vânzãrile aucrescut considerabil.

Coadã la peºte de Buna Vestire

A fost nebunie ieri dimineaþã la pescãriile ºi maga-zinele care au avut la vânzare peºte ºi diferite

preparate din peºte. Sãrbãtoarea Bunei Vestirii, fiindprima dezlegare la peºte din Postul Paºtelui, care esteunul lung ºi aspru, a adus comercianþilor profiturifrumuºele. Oamenii din Valea Jiului, fie cã au þinut post,fie cã nu, ieri tot au mâncat peºte, aºa, din tradiþie.

Apa potabilã, din ce înce mai bunã

A pa testatã în anul 2012. Potrvit reprezen-tanþilor Direcþiei de Sãnãtate Publicã

Hunedoara, în cursul anului 2012 au fost tes-tate mai multe probe de apã potabilã. In com-paraþie cu cele dina nul 2011, s-au înregistratmai puþine probe necorespunzãtoare.

Monika BACIU

”Sumele ce se alocã dela bugetul de stat pentrubugetele locale se aprobãprin legile bugetareanuale sau prin actelenormative de rectificare aacestora, precum ºi prin

hotãrâri ale Guvernului,în situaþia alocãriisumelor din Fondul derezervã bugetarã la dis-poziþia Guvernului, elabo-rate conform prevederilorHotãrârii Guvernului (...)

pentru aprobarea regula-mentului privind proce-durile, la nivelulGuvernului pentru elabo-rarea, avizarea ºiprezentarea proiectelorde ducmente de politicipublice a proiectelor deacte normative prcum ºi

a altor documente, învedereaadoptãrii/aprobãrii. Prinlegea bugetului de stat peanul 2013, nr. 5/2013,pentru bugetele locale s-au alocat sume defalcate

din taxa pe valoareaadãugatã pentru echili-brarea bugetelor localeale comuntelor, oraºelor,municipiilor ºi judeþuluicare se repartizeazã peunitãþi administrativ-teri-toriale”, se aratã în docu-mentele Ministerului deFinanþe.

Soluþai însã e simplã.Administraþia localã sepoate împrumuta pentrua plãti integral arieratele,cel puþin asta e soluþiaoferitã de reprezentanþiiMinisterului de Finanþe.

”Ca urmare, în condiþi-ile în care situaþia finan-

ciarã a unitãþii administra-tiv-teritoriale permite,aceasta poate contractaîmprumut pentruachitarea integralã a ari-eratelor (...), cuîncadrarea în limita deîndatorare de 70%”, semai aratã în document.

Peste 5 milioane de leireprezintã valoarea totalãa arieratelor înregistratede Primãria Aninoasa,cea mai sãracã adminis-traþie din judeþ care estepe cale sã punã lacãtulpe uºã. Din suma totalã,3,5 milioane de lei estecreditul la bancã, contrac-tat de vechiul edil, cuacceptul Consiliului LocalAninoasa, iar diferenþasunt sume datorate cãtre

diverºi furnizori de pro-duse ºi servicii. O partedintre datorii va fi însãrezolvatã cu ajutorul unuiîmprumut luat dinTrezorerie cu care se vorachita sumele datoratesocietãþilor ce au cerutdeja executarea silitã aPrimãriei Aninoasa.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Martie 2013 Actualitate 11

Luiza ANDRONACHE

Aproape la fiecaredoua zile, Valea Jiului ºijudeþul Hunedoara, implic-it, a primit avertizãri devreme rea, de cod glben ºiportocaliu de precipitaþiiabundente, inundaþii sauvijelii. În ultimele zile, înloc sã ne gândim laprimãvarã, timpul parcãne-a întors înapoi îniarnã. Zãpada în oraº ºi lamunte s-a aºternut în stratconsistent, iar strãzile aufost acoperite de o

peliculã subþire de polei.Din aceastã cauzã, peparcursul week-end-ului,au avut loc mai multe

evenimente rutiere.Ieri,însã, pentru zona noastrãs-a primit o altã avertizarede cod galben pentruintensificãri de vânt ºi nin-sori viscolite. În decursul a

câteva ore, meteorologiiau prognozat intensificãriale vântului de pânã la 60

de km la orã ºi ninsori depânã la 20 de litri pemetrul pãtrat. JudeþulHunedoara a fost unulmai fericit, totuºi, în ulti-ma sãptãmânã, asta pen-tru cã judeþele limitrofe aufost ºi continuã sã fie subavertizãri de cod portocal-iu de ninsori ºi vijelii. Înatare condiþii, pare cãiarna nu se lasã alungatãde primãvarã. Cei maifericiþi, însã, sunt iubitoriisporturilor de iarnã, careîn ciuda frigului ºi a vântu-lui, tot au fost la munte,pentru o ultimã turã deschi ºi snowboard.Staþiunile montane dinValea Jiului au avut sutede turiºi în cabane înultimele douã week-end-uri, iar cum zãpada nutinde sã se topeascã prearepede, ºi sfârºitul de sãp-tãmânã care vine are sãfie unul plin.

Carmen COSMAN

În zonele montane anins, iar vântul a bãtutcu putere ºi încã vorbimdespre drumuri

naþionale unde se circulãîn condiþii de iarnã.Centrul Infotrafic aanunþat, luni, cã nu suntdrumuri naþionale cu cir-culaþia întreruptã dincauza vremii, dar pemai multe artere de cir-culaþie traficul esteîngreunat. Astfel, se cir-cula în condiþii de iarnã

pe DN7A, care facelegãtura dintre judeþulHunedoara ºi Voineasa,dar ºi pe DN66ACâmpul lui Neag, înjudeþul Hunedoara. Iar

meteorologii au emis unnou cod galben de nin-sori ºi vânt puternicpentru 14 judeþe, inclu-siv judeþul Hunedoara,aºa cã problemele vorpersista. Poliþiºtii deco-mandã atenþie sporitã lavolan pentru ºoferii caresunt nevoiþi sã plece ladrum.

Carmen COSMAN

Judeþul Hunedoaraeste pe locul doi la nivelnaþional în ceea cepriveºte numãrul de per-soane ce urmeazã sã serecalifice, în luna aprilie,pãrin intermediul acestorcursuri, respectiv 266 deºomeri aflaþi în evi-denþele AJOFM. PotrivitAgenþiei Naþionale,meseriile cele mai solici-tate pentru care se orga-nizeazã programe de for-mare profesionalã sunt:lucrãtor în comerþ, bucã-

tar, instalator instalaþiitehnico - sanitare ºi degaze, inspector (referent)resurse umane, contabil,lucrãtor înculturaplantelor,frizer,coafor,manichi-urist,pedichi-urist, oper-ator intro-ducere,validare ºiprelucraredate, ospã-

tar sau vânzãtor înunitãþi de alimentaþie.

La sfârºitul lunii febru-arie, rata ºomajului înjudeþ a fost de 7,32 lasutã, în creºtere cu 0,08puncte procentuale faþãde ianuarie. Astfel, lafinele lui februarie, înjudeþul Hunedoara eraude 13.704 de persoanefãrã loc de muncã, dincare 7.256 sunt ºomeriindemnizaþi ºi 6.448 numai primesc indemniza-þii.

ªomerii hunedoreniprimesc a doua ºansã

A proape 300 de ºomeri hunedorenivor participa la diverse cursuri de

formare profesionalã organizate deAgenþia Judeþeanã pentru OcupareaForþei de Muncã Hunedoara.

Circulaþie în condiþii de iarnãpe drumurile hunedorene

T eoretic, în calendar este dejaprimãvarã, dar practic iarna nu

se dã dusã din judeþul Hunedoara.

Zãpada mieilor dureazã cam mult

N ici bine nu ne-am obiºnuit cu cãl-dura, soarele ºi starea de bine de

la începutul luni martie, cã dupã cîtevazile, vremea a þinut-o dintr-un capriciuîntr-altul.

Pe cont propriu,

Guvernul nu poate ajuta Aninoasa, nu încã

A ninoasa nu va primi bani de laGuvern. Guvernul României nu

poate sprijini financiar oraºul Aninoasa,cel puþin nu acum. Existã însã posibilitatea alocãrii unor sume de bani,însã doar la rectificãrile bugetare.Acestea vor avea loc în urmãtoareleluni, nu acum.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Martie 201312 Actualitate

L ucrãrile dinParâng, stop joc.

Pentru moment,lucrãrile de dezvoltarea domeniului schiabildin masivul Parângau fost stopate de ceide la ministerulTurismului.

Administraþia localã dinPetroºani nu a primit nici-un leu în acest an pentrucontinuarea investiþiei. Maigrav este faptul cã primarulTiberiu Iacob Ridzi nucrede cã pentru acest anvor exista bani de laGuvern pentru acestproiect.

”În acest moment ºi dincauza vremii lucrãrile suntoprite însã pe acest an nuam primit nicio alocarefinanciarã de la MinisterulDezvoltãrii. Existã posibili-tatea din punct de vederetehnic însã din ce discuþii ºipreviziuni sunt se pare cãnu vom primi în acest anbani pentru domeniul schi-abil dar existã posibilitateala rectificarea din iulie sauseptembrie sã poatã sã fiealocaþi aceºþi bani dacã vorfi fonduri”, a declarat pri-marul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi.

Situaþia privind lucrãrilede dezvoltare a domeniuluischiabil din Parâng esteincertã. Nu se ºþie dacã vorcontinua lucrãrile sau dacãvor fi stopate. Cert estefaptul cã niciuna din celedouã variante nu estebeneficã pentru Petroºaniºi pentru turismul din zonã.

”Depinde dacã se va luadecizia conservãriilucrãrilor sau stoparea lor,va fi mai complicat. Cu sig-uranþã pentru noi nu ar fi

beneficã, însã costurile petermen mediu ºi lung s-arputea sã fie mai mari decâtcosturile de nealocare latimp al banilor”, a maispus edilul petroºãnean.

Edilul petroºãneanspune cã încearcã pe câtposibil ca din fonduri pro-prii sã finalizeze telescaunulTS3.

”Noi vom susþine con-tinuarea atât cât ne va per-mite bugetul local”, a maiprecizat sursa citatã.

Începând din anul 2009ºi pânã în prezent,Consiliul Local al municipi-ului Petroºani a beneficiatde câteva zeci de milioanede lei de la bugetul de statpentru lucrãrile de dez-voltare a domeniului schia-bil din Parâng. Pentruimplementarea proiectului”Schi în România”, laPetroºani s-au alocat25.889.000 de lei îndecursul celor patru. Ani.Astfel, în 2009 s-a alocatsuma de 1.725.000 de lei,

în 2010 cei de la Petroºaniau primit un milion de lei.Anul de glorie pentru acestproiect a fost anul 2011când s-au primit 15 mil-ioane de la Guvern pentrulucrãri, iar în anul 2012 s-au alocat 8.164.000 delei.

Pentru investiþie, însã,sunt necesare peste 50 demilioane de lei. Construcþiaunuia dintre telescaune ademarat anul trecut, dar nuau mai fost bani. Acum ceidin primãrie sperã sãobþinã fonduri, iar cel de aldoilea va lega pârtiile dinmunte pânã pe vârfurileunde vor fi create pârtiiledin proiect. Valoarea totalãa contractului este de283.694.595 lei,5.392.049 lei TVA, adicãtotal: 337.597.044 lei.

Pânã acum, au fost exe-cutate pârtii dotate cuinstalaþii de zãpadã artifi-cialã, în lungime de10.641 m (2a=2.824 m,2c+2e=1.105 m,

4b=1.942 m ºi prelungire4b=1.320m, 3c=1.245mºi 3b=2.205m).

Au fost recepþionateurmãtoarele echipamentetehnologice:

- instalaþie zãpadã artifi-cialã – 3.897.323 lei;

- maºina bãtut zãpadãtip Ratrack 400 CP –1.272.431 lei;

- tunuri zãpadã 3 buc.;

lãnci zãpadã 7 buc. –1.009.560,84 lei;

- staþie pompare apãcomplet echipatã pentruinstalaþia de zãpadã artifi-cialã- tablou electric gener-al distribuþie SP 300 –670.378,16 lei;

Au fost executate lucrãriîn valoare totalã de34.695.054,73 lei.

Apã ºi canal în proiectInstalaþia de alimentare

cu apã este prevãzutã pe olungime de 23.387 m.Potrivit proiectului, tot înParâng se va realiza ºiinstalaþia de canalizare,prin montarea unei con-ducte principale decanalizare care va preluaapele uzate menajereîncepând cu zona Slima,pânã în municipiulPetroºani, urmãrind cursulde apã a pârâului Maleia,precum ºi traseul dru-murilor de acces în zonã.Reþeaua de canalizare acabanelor Vârful Parâng ºiVârful Badea aflându-se înzona cea mai înaltã, vorconstitui începutul reþeleide canalizare. Aceastã con-ductã se va continua înaval ºi va prelua apele

uzate de la Centrul de ser-vicii Slima, de unde vaurma traseul pe valeaPârâului Gruniu, unde vacolecta apele uzate dinzona ANEFS. Apele uzatecolectate din zonaHotelului Rusu vor fi prelu-ate în zona staþiei de ple-care a telescaunului exis-tent. De aici, conducta decanalizare îºi va continuatraseul descendent de-alungul drumului, sprePetroºani pânã în zona str.Constructorul, unde se vacupla la reþeaua decanalizare a oraºului, avândpunct final StaþiaDãnutoni. În plus, la munteva fi realizatã ºi instalaþiade producere a zãpezii,care va cuprinde:

- captare de apã ºi staþiede pompe (pe pârâul Jiet);

- un bazin de apã de100 m3 la confluentaGruniului cu Maleia;

- un bazin de apã de 5m3 la „Cãsuþa dinpoveºti”;

- staþie de pompe ºireþea de conducte demedie ºi înaltã presiune;

- 30 de tunuri dezãpadã;

- 2 lãncii de zãpadã.


R eprezentanþii adminis-traþiei locale din Lupeni

încearcã sã vândã telescaunuldin localitate. Dupã câtevaîncercãri eºuate, reprezentanþiiadministraþiei publice dinLupeni vor scoate din nou lavânzare fostul telescaun cefãcea legãtura dintre localitateºi staþiunea montanã Straja.

Consilierii locali vor trebui sãadopte un nou proiect de hotãrâre,un proiect ce a suferit mici modificãri.

Mai exact, proiectul de hotãrâreprevede modificarea unor preþuri.

”Vânzarea prin licitaþie publicã, cafier vechi, a instalaþiei de transport pecablu rezultatã în urma demontãrii,pornindu-se de la suma de 0,97 lei /kg rezultatã din raportul de evaluarenr. 11.501/ 18.10.2012 ºi a actuluiadiþional la raportul de evaluare,prezentate în anexã la hotãrâre”, searatã în nota de fundamentareîntocmitã de primarul municipiuluiLupeni, Cornel Resmeriþã.

Modificarea vine dupã ce soci-etãþile interesate de fierul vechi rezul-

tat din demolarea fostului telescaun audorit sã cumpere cantitativ.

”Preþul de pornire al licitaþiei a foststabilit per totalul de 88.400 kg,respectiv la suma de 85.740 lei, iarofertantul trebuia sã depunã ofertapornind de la acest preþ chiar dacãulterior, în momentul predãrii canti-tatea de deºeuri licitatã nu se regãseafaptic; întrucât preþul ofertat nu seputea modifica întrucât conformprevederilor legale oferta pe bazacãreia se adjudecã licitaþie nu poate fimodificatã, ofertele primite au vizatdoar preþuri/ kg, nici un ofertant nefi-ind dispus sã plãteascã un preþ/obiectiv”, se mai aratã în document.

Din demolarea telescaunului dinLupeni urmeaza sa fie vandute 100de scaune fixe, 5000 de metri liniaride cablu, dar si 32 de piloni. Valoareaacestor bunuri a fost evaluata delucratorii Primariei la suma de 300 demii de lei, însã pânã acum nu s-areuºit valorificarea acestora.


Turism „pascal”C u ocazia Sfintelor Sãrbãtori

de Paºte companiile turisticedin Valea Jiului au o ofertã de des-tinaþii turistice extrem de variatã.

Pentru minerii din zonã una dintrecãlãtoriile cele mai exotice ar putea fifãcutã chiar spre Insula Paºtelui.

De Paºte, firmele turistice care aufiliale în Valea Jiului au câteva ofertedeosebit de tentante. Printre acestea senumãrã cãlãtorii la preþuri accesibilespre þãri precum Tunisia, Grecia, Italiasau Egipt. Sejururile au durate cuprinseîntre 7 ºi 11 zile iar preþurile se

situeazã între 200 ºi 400 de euro. Înceea ce priveºte destinaþiile interne,printre oferte se numãrã petrecereasfintelor sãrbãtori în unele staþiuni bal-neo-climaterice precum Olãneºti, BãileFelix sau Herculane.

Printre destinaþiile turistice ceva maiexotice spre care ºi-ar putea îndreptapaºii în perioada sãrbãtorilor pascalelocuitorii Vãii Jiului se numãrã Dubay,Mexic sau Insula Paºtelui. Ce-i drept,preþurile spre aceste zone sunt maimult decât prohibitive pentru cei maimulþi dintre posibilii turiºti din zonã, unbilet spre insula descoperitã chiar întimpul sãrbãtorilor de Paºte costând numai puþin de 3.000 de euro.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Telescaunul din Straja, vândut la kilogram

Stop joc pentru dezvoltarea Parângului

cvj nr. 335, marti 26 martie 2013

Documents