cvj nr. 323, vineri 8 martie 2013

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 322 Vineri, 8 Martie 2013 Un gând cald ºi un sincer "La mulþi ani" tuturor doamnelor ºi domniºoarelor cu ocazia Zilei de 8 Martie. Fie ca fiecare clipã a vieþii sã vã fie înseninatã de dragostea, prietenia ºi respectul celor din jur. Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani Culturã cu forþa - edilii nu lasã Petrila sã fie smulsã din mediocritate ”D acã aceºti copii ar fi avut ocazia sã fie prezenþi la vernisajul expoziþiei lor, alta ar fi fost, poate, personalitatea lor creatoare. Dar nu numai cea creatoare. Eu sunt convins cã alta ar fi fost personalitatea lor ºi respectul pentru o societate care acum vrea sã scape de problemele lor”- prof. Radu Chinþa, Clubul Copiilor Petrila. >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7

Upload: mirabela-moisiu

Post on 29-Mar-2016

237 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

CVJ NR. 323, VINERI 8 MARTIE 2013

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ NR. 323, VINERI 8 MARTIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 322

Vineri, 8 Martie 2013

Un gând cald ºi un sincer "La mulþi ani"tuturor doamnelor ºi domniºoarelor cu

ocazia Zilei de 8 Martie. Fie ca fiecare clipãa vieþii sã vã fie înseninatã de dragostea,

prietenia ºi respectul celor din jur.Tiberiu Iacob-Ridzi

Primarul municipiului Petroºani

Culturã cu forþa - edilii nu lasã Petrila sã fiesmulsã din mediocritate

”Dacã aceºti copii ar fi avut ocazia sã fie prezenþi la vernisajul expoziþiei lor, alta ar fi fost,poate, personalitatea lor creatoare. Dar nu numai cea creatoare. Eu sunt convins cã alta

ar fi fost personalitatea lor ºi respectul pentru o societate care acum vrea sã scape de problemele lor”- prof. Radu Chinþa, Clubul Copiilor Petrila.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Page 2: CVJ NR. 323, VINERI 8 MARTIE 2013

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Martie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Grupul Vouã (r)12:30 Aventurile lui Sinbad 13:30 Vânãtorii de sclavi 15:00 Teleshopping 15:15 Copii contra pãrinþi (r)16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Datorie de sânge 22:30 Justiþie pe cont pro-priu

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Dragoste de tatã (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Iubire de probã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 23:00 Propunere indecentã 1:30 Vine poliþia!

9:30 NCIS: Anchetã mili-tarã (r)10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi ovedetã (r)14:00 Levintza prezintã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Galileo

15:30 Totul despre mame 16:00 Cu lumea-n cap (r)16:30 Efectul WOW (r)

9:45 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 10:30 Ora de business (r)11:20 Pe scurt despreorice11:30 Cu drag, de Mãrþiºor12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Zeul rãzboiului (r)13:20 Zeul rãzboiului (r)14:00 Telejurnal 14:45 Parteneri de week-end (r)15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelorparlamentare 16:00 ParlamentulRomâniei 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care auschimbat Lumea (r)17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport

Page 3: CVJ NR. 323, VINERI 8 MARTIE 2013

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 martie 2013 Actualitate 3

Diana MITRACHE

Bãtrânul a fost gãsitmort în locuinþa lui dinCartierul de case dincolonia Aninoasa, depompierii care au deschisuºa, dupã ce vecinii ausunat la112.

Unul dintre cei carelocuiesc în acel cartier,îngrijorat de faptul cãbãtrânul nu mai ieºise desãptãmâna trecutã afarã,s-a urcat pe o scarã ºi aºa

ºi-a dat seama cã e mort.Apoi a sunat la poliþie.„De duminicã nu l-ammai vãzut noi, vecinii.Am bãtut la uºã, dar eraîncuiat pe dinãuntru ºi azidimineaþã, am luat oscarã ºi m-am uitat pegeam. Era în pat, numiºca ºi nu a reacþionatcând l-am strigat, aºa cãam chemat poliþia”,spune unul dintre veciniivictimei.

Oamenii spun cã

bãtrânul era bolnav ºi celmai probabil s-a stins dincauza bolii de care setratata de ani de zile.Lucrase la minã ºi aveaTBC, iar boala îl þineamai mult prin sanatorii.Totuºi, oamenii i-au con-stat lipsa ºi aºa au aflat cãzãcea mort în casã. „Are

în jur de 70 de ani. Erabolnav cu plãmânii ºiumbla pe la sanatorii. Decâteva zile nu a mai ieºitafarã ºi vecinii au chematpoliþia”, spune o altãfemeie care locuieºte înacelaºi bloc cu victima.

Poliþiºtii au ajuns lafaþa locului ºi, dupã cecriminaliºtii au constatatdecesul, au transportattrupul neînsufleþit al aces-tuia la morga din

Petroºani. „Am fostsesizaþi prin dispeceratul112, cã în CartierulVulculeºti este o persoanãdecedatã. Echipa de cerc-etare s-a deplasat la faþalocului ºi au gãsit cadavrulunui bãrbat de 68 de ani,despre care s-a stabilit cãnu mai fusese vãzut decâteva zile. Locuinþa eraasiguratã din interior, iarpompierii au deschis-o.Era ºi bolnav ºi nu sunt

suspiciuni de comitere avreunei infracþiuni”, adeclarat Nicolae Airinei,comandantul PoliþieiAninoasa.

Rudele bãrbatului nulocuiesc în Hunedoara,iar fiul sãu se pare cã epreot în Moldova. Pânãva fi revendicat trupulomului va sta la morgaspitalului din Petroºani,unde legiºtii vor stabili cuexactitate cauza morþii.

Mort în casã, la AninoasaU n bãrbat de 68 de ani a fost gãsit

fãrã suflare în locuinþa sa dincartierul sãrãcãcios al oraºuluiAninoasa. Omul nu a mai fost vãzut decâteva zile ºi oamenii s-au impacientat.

CarmenCOSMAN

Fraþii Lãcãtuº aufost trimiºi în instanþãîn urma destructurãriiunei reþele de trafi-canþi de droguri dinValea Jiului, laînceputul lunii ianuar-ie.

Membrii grupãriise ocupau cu traficulde haºiº ºi canabis,drogurile fiind adusedin Olanda ºi vânduteîn localitãþile dinValea Jiului, pentru

sumecuprinse între50 ºi 60 de lei gra-mul.

Marius CristianLãcãtuº a fost con-damnat la doi ani ºi

ºase luni deînchisoare ºi un ande interzicere a anu-mitor drepturi, darinstanþa a dispus sus-pendarea executãriipedepsei subsupraveghere pedurata unui termen

de încercare depatru ani ºi

ºase luni.Lucianªtefan

Lãcãtuº a fost con-damnat la doi ani deînchisoare ºi un aninterzicerea anumitordrepturi. ªi în cazullui, instanþa a dispussuspendarea exe-cutãrii pedepsei subsupraveghere pedurata unui termende patru ani.

Mircea FlorinTivdã ºi a lui ValentinGeorge Dãnescu,care nu ºi-aurecunoscut faptele,sunt judecaþi în con-tinuare ºi au termenîn data de 3 aprilie.

Maximilian GÂNJU

Femeia de 47 de anicare susþine cã a fost vio-latã de fostul iubit a mersîn noaptea de marþi spremiercuri la PoliþiaMunicipiului Vulcan ºi adepus o plângere împotri-va bãrbatului de 47 de ani.Aceasta le-a spus oame-

nilor legii cã a împãrãþitpatul mai multã vreme cupartenerul ei dar s-audespãrþit ºi acum trãieºtecu altcineva. Marþi searã,când actualul partener deviaþã a ieºit cu copilulafarã din casã, fostul iubita intrat în apartamentpeste ea ºi a violat-o.

„Am fost sesizaþi, marþi

seara, de o persoanã desex feminin în vârstã de48 de ani, cu privire lafaptul cã o persoanã desex masculin de 47 de ani,cu care anterior maiîntreþinuse acte sexuale, în

seara acelei zile a întreþin-ut un raport sexual prinviolenþã, prin constrân-gere.

În timp ce se aflau înlocuinþa sa, a pãrþii vãtã-

mate ºi acum se faccercetãri. Urmeazã sã necomunice medicina legalãdacã existã sau nu leziunicaracteristice infracþiunii deviol ºi în funcþie de aceastase dã o soluþie în con-

secinþã”, a declarat comis-arul Toma Mihu, ºefulPoliþiei Vulcan. Cei doi aumai avut probleme în trecutdupã ce bãrbatul a recla-mat-o pe femeie de furt.

Carmen COSMAN

Partenie Andonesuferã de cancer depiele, iar miercurimedicii de la Spitalul„Dr. AlexandruSimionescu” dinHunedoara au fostnevoiþi sã efectueze douãintervenþii chirugicale înzona feþei, respectiv labuzã ºi nas.

O noapte a petrecut-o la ATI,mai ales cã are peste 85 de ani,dar joi dimineaþa a fost dus în

salon, starea lui fiind stabilã.„Intervenþiile chirugicale au reuºit,iar starea pacientului este stabilã.Þinând cont de faptul cã a fostsupus unei anestezii generale arãmas peste noapte la ATI, însãdimineaþã a fost dus în salonul dela chirurgie plasticã. Cel maiprobabil va fi externat luni”, a

declarat, joi, corespodentuluiMediafax, managerului Spitalului„Dr. Alexandru Simionescu dinHunedoara, Bende Barna.

Suspiciune de viol la Vulcan

O femeie de 48 de ani ºi-a reclamat unfost iubit cu un an mai mic decât ea

cã a violat-o. Cei doi s-au iubit în urmã cuceva vreme dar, marþi seara, femeiasusþine cã n-a vrut sã-i mai cedeze fostuluiiubit ºi acesta a violat-o. Poliþiºtii audeschis dosar penal ºi fac cercetãri, însãdoar raportul medicului legist va puteaface luminã în acest caz.

Tatãl lui Ioan Andone a suferit douãintervenþii chirurgicale

A ntrenorul IoanAndone a trecut

prin momente dificile,dupã ce tatãl sãu asuferit douã intervenþiichirugicale.

Condamnãri pentru traficanþiide droguri din Olanda

D oi traficanþi de droguri dinValea Jiului au fost con-

damnaþi de magistraþii Tribu-nalului Hunedoara, dupã ce ºi-aurecunoscut faptele. În acelaºi lotmai sunt doi inculpaþi, judecaþi încontinuare.

Page 4: CVJ NR. 323, VINERI 8 MARTIE 2013

C ursa pentrualegerea echipei

de conducere a PSDPetroºani sedesfãºoarã în condiþiiobiºnuite pentru ceicare au capul peumeri ºi asociazãcompetiþia cudemocraþia, iar pen-tru cei cârcotaºi, pãti-maºi ºi înverºunaþiînseamnã rãzboi întoatã regula.

Marþi, la sediul PSDPetroºani, a avut locºedinþa Biroului executival organizaþiei munici-pale, ºedinþã care a avutca scop organizareaalegerilor conducerii par-tidului. Mai mulþi doritoriºi-au fãcut campanie îninterior, alþii au încercatsã-ºi contureze o echipãmai ”discret”, adicãtaberele s-au format ca înorice organizaþie vie.Comentarii existã laadresa vechii conduceri,la adresa eventualilor can-didaþi cu ºanse de câºtig,la adresa unui coleg sau

altul care susþine o tabãrãsau alta.

Deci cursa pentrualegeri se desfãºoarã încondiþii obiºnuite pentrucei care au capul peumeri ºi recunosc cã astaeste democraþia ºi nor-malitatea, dar pentru uniipatima ºi înverºunareaeste prilej de a-ºi dezgoli”calitãþile”.

S-a stabilit cu acestprilej cã doritorii la funcþiile de preºedinte,vicepreºedinþi, secretar,trezorier ºi membrii îºipot depune candidaturilepânã maþi seara, 12 mar-tie, pentru ca pânã înziua alegerilor, 16 martie2013, sã poatã fi fãcutãtoatã organizarea, respec-tiv tipãrirea listelor, abuletinelor de vot ºi aîntocmirii documentelor

în conformitate cu legilereferitoare la acest gende scrutin.

Se pare cã înscrierilepentru candidaturi auînceput imediat dupãºedinþa biroului executiv,iar aceste alegeri ar puteaaduce nume noi, oamenimai activi, cu spirit deechipã la conducere aPSD Petroºani, sau dimpotrivã. Pentru cã înmajoritatea partidelor,inclusiv la nivel naþional,existã încetãþenitã ideeacã brand-ul unui numesau altul, cã respectiviicandidaþi au ocupat laviaþa lor funcþii, sau chiarau o pregãtire solidã,sunt suficiente pentru a fiun adevãrat lider. Estevalabilã ºi ”viceversa” –oricine poate facepoliticã, ceea ce estecorect. Dar nu poate filider...

Acesta pare a fimotivul pentru careRomânia are o clasãpoliticã... brownianã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Botgros este cercetatde ofiþerii IPJ C ercetarea de delapidare de

fonduri în cazul fostuluiprimar de la Aninoasa, IlieBotgros, se face acum la judeþ decãtre ofiþerii din cadrul IPJHunedoara.

În prima fazã, dosarul care conþineaplângerea actualului edil, NicolaeDunca, a fost la Parchetul Petroºani,dupã care a ajuns la Poliþia Aninoasa,iar de aici a fost transferat direct la IPJ.“Dosarul a fost preluat de cãtreServiciul de Investigare a Fraudelor dincadrul IPJ, iar în momentul de faþã neaflãm în faza actelor premergãtoare,practic vorbim de stabilirea cu exacti-tate a stãrii de fapt, verificãm acuzaþiileaduse în acea sesizare, iar în mãsura încare acestea se vor dovedi a fi înte-meiate, se vor lua mãsurile care suntlegale”, ne-a declarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Îndata de 31 ianuarie 2013, primarulOraºului Aninoasa, Nicolae Dunca, a

depus la Parchetul de pe lângãJudecãtoria Petroºani o plângerepenalã, fãcând ca obiect infracþiuneade delapidare. Vizat este fostul edil,Ilie, Botgros, care a fost primar 20 deani, dar care acum este angajat dreptmaistru la Mina Petrila, dupã ce a pier-dut alegerile. Aceasta este prima recla-maþie de acest fel care i se aduce luiBotgros. “ Eu nu am avut plângeri pela DNA sau Pachet cât am fost primar,vreme de 20 de ani. Aceasta esteprima”, a spus Ilie Botgros. Dacãtotuºi, se va dovedi cã a bãgat mâna înconturile primãriei, pe lângã aspectulpenal al faptei, el va trebui sãreturneze toþi bani pânã la ultimul leu.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 martie 20134 Actualitate

C ei trãiesc în CartierulBosnea au reclamat

în repetate rânduri cã nuau containere, dar ºi decând primãria Petroºani le-a adus, ei aruncã gunoiultot pe unde apucã.

Marginea cartierului, undesunt fostele bazine de decantareale Preparaþiei Petrila, este oadevãratã groapã de gunoi.Munþi întregi de deºeuri se înalþãdirect dintr-unul din acestebazine, asta pe când pubeleleaflate la câþiva metri, sunt goale.“ Arunc aici gunoiul, pentru cãtoatã lumea din cartier aºa face.Ce sã facem altceva?! ”, a spusun om care a deºertat o robã degunoi în locul cu pricina, chiarsub ochii jurnaliºtilor.

Aºa se face cã în Bosnea,care se aflã la limita dintre douãoraºe, Petroºani ºi Petrila,oamenii trãiesc într-un loc,respectiv la Petroºani, unde estearondat cartierul, dar aruncãgunoiul la Petrila, de careaparþin bazinele de decantare.Primarul Ilie Pãducel spune cãnu ºtia de aceastã situaþie ºi ca

va cere sprijin pentru rezolvareaei. „Sincer sã fiu, n-am cunoscutaceastã problemã. Eu îi rog pecolegii mei de la Petroºani sã iamãsuri, în caz contrar voi finevoit eu sã fac asta cu PoliþiaLocalã ºi cu oamenii de lamediu. Dar, poate cã domnii dela Petroºani mã vor înþelege ºi îivor lãmuri pe acei cetãþeni dinBosnea sã îºi depoziteze gunoiulîn locul stabilit de primãrie, înpubele”, a declarat Ilie Pãducel,primarul Oraºului Petrila.

Acum, însã, mai rãmâne oîntrebare. Cine face curãþenia înacel loc, care s-a transformatîntr-un focar de infecþie, cei dela Petrila sau lucrãtorii de laPetroºani? “Voi lua aceastãmãsurã, dar nu singur, ci împre-unã cu cei de la PrimãriaPetroºani, pentru cã acel gunoinu a fost fãcut acolo de cetãþeniidin Rãscoala sau Cimpa, ci decãtre cei din Bosnea”, a maispus Pãducel.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Locuiesc la Petroºani ºi aruncã gunoiul la Petrila

Va fi înghesuialã la alegerile pentru conducerea PSD Petroºani

Page 5: CVJ NR. 323, VINERI 8 MARTIE 2013

Diana MITRACHE

„Firma beneficiarã are obli-gaþia sã-ºi asigure locul ºi paza.

În condiþiile în care nu noirãspundem de bunurile lor.

Ieri am luat legãtura cuadministratorul firmei ºi i s-a

pus învedereacest lucruºi ºi-a luatangajamen-tul cã, în

cel mai scurt timp, va împrejmui locul ºi va asigurapaza locului ºi mijloacelor cucare lucreazã.

În caz contrar vor fisancþionaþi conform Legii333”, a declarat Alexandru

Scafariu, adj. al comandantuluiPoliþei Petrila.

Firma care a reuºit demo-larea prin implozie a unei pãrþidin clãdirea respectivã a fostdeja amendatã cu 5.000 de lei,dupã ce a încãrcat explozibilul

ºi, pe timpul nopþii nu asupravegheat zona. „Firma afost sancþionatã conform Legii,de cãtre poliþiºti, întrucât nu aasigurat paza materialuluiexploziv pe durata nopþii. Nuau putut sã facã puºcarea înziua în care au avut autorizaþieºi atunci aveau nevoie de pazã.Obligaþia lor era sã asigureaceastã pazã cu o firmã spe-cializatã ºi înarmatã, aºa cumprevede legea”, a mai adãugatScafariu.

Fosta clãdire a preperaþieidin Petrila a fost demolatãmarþi, prin implozie, darreprezentanþii firmei care acâºtigat licitaþia de demolare,nu au reuºit sã detoneze încãr-cãtura în prima zi.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 martie 2013 Actualitate 5

Maximilian GÂNJU

Incidentul care a datpeste cap activitateaExploatãrii MiniereUricani ce aparþineSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine ValeaJiului, a avut locmiercuri noapte înjurul orei 21.45.Un transformatorde putere de laStaþia 110/20 kVce aparþine ENEL aluat foc ºi a lãsattoatã localitateaUricani inclusivmina în beznã.Pompierii dinPetroºani au inter-venit pentru stingereaincendiului iar echipele deintervenþie ale ENEL auînceput reparaþiile laechipamentul defect.

„Pânã la revenirea ten-siunii de alimentare de

medie tensiune de 6KV aincintei Mina Uricani s-auluat mãsuri de asigurare asecuritãþii personalului ºizãcãmântului, urmându-seprocedurile standard sta-bilite pentru producereaunor evenimente majore.

În jurul orei 22.30 s-acomunicat echipei opera-tive de la Mina Uricani decãtre dispecerul ENEL cãs-a trecut pe un transfor-mator de rezervã în Staþiade 110/20 kV ºi cã se

poate relua alimentareacu energie electricã aconsumatorilor MineiUricani.

La ora 22.42 s-a por-nit ventilatorulVAD nr. 2 de laStaþia principalãde ventilatoareVest, urmat deStaþia principalãde compresoare,instalaþii deextracþie, etc. Laora 23 s-a evacu-at din subteranulMinei Uricanipersonalul aflat

în schimbul 3, luându-semãsuri de monitorizare ºicontrol a atmosferei dinsubteran, schimbului 4nepermiþându-i-se accesulîn subteran”, explicã

directorul general alSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine ValeaJiului, Petru Drãgoescu.

A varii în cascadã

Specialiºtii MineiUricani au încercat sãpunã în funcþiune în jurulorei 23 un ventilator derezervã, oprit din cauzadecuplãrii de la tensiuneproduse în urma incendi-ului la transformatorulENEL, însã nu au reuºitdin cauza unei alte avariila echipamentele dis-tribuitorului de energieelectricã.

„Echipa operativã s-adeplasat la Staþia princi-palã de ventilatoare Est

unde a încercat sãporneascã ventilatorul nr.1 aflat în stare de rezervãcaldã. Nu s-a putut porniventilatorul deoarece înmomentul în care trebuiaca motorul sã intre înregim de funcþionare sin-cron a avut loc o decu-plare cu sesizare depunere la masã a ambe-lor linii de alimentare dinTD Preparaþie 20/6 KVaparþinând ENEL-TD Est,fapt confirmat de dis-pecerul ENEL Deva”, amai precizat oficialulSNÎM Valea Jiului. Cualte cuvinte pe liniile dealimentare ale minei aajuns o supratensiunecare a ars motorul venti-latorului.

Abia dupã miezulnopþii echipele de inter-

venþie ale distribuitoruluide electricitate au reuºitsã remedieze avaria dupãce a trecut consumatoriipe un transformator derezervã. „Motorul de laventilatorul nr.1 al Staþieiprincipale de ventilatoareEst s-a ars probabil caurmare a transmiterii uneisupratensiuni în reþeauade medie tensiune 6KVprodusã în urma avariilorsuccesive de la staþiile110/20 KV, respectiv20/6KV, staþii aparþinândEnel Distribuþie”, declarãconducerea SMÎM VJ.Ortacii de la Mina Uricaniºi-au putut relua lucrulabia joi dimineaþa în jurulorei 3.30 dupã ce s-areluat aerajul în subteranºi inspectorii au confirmatcã sunt îndeplinitecondiþiile de securitate iarvieþile oamenilor nu suntîn pericol.

O avarie a ENEL a dat peste cap activitatea EM Uricani

U n transformator de putere alENEL a luat foc ºi a dat peste cap

activitatea Exploatãrii Miniere Uricani.Mai mult, un echipament necesar aerajului în subteran, aparþinând minei,a fost ars din cauza avariei la transformatorul distribuitorului deenergie electricã.

Diana MITRACHE

„Va fi cea mai marelucrare la nivel naþional.Am avut discuþii cu cei dela MinisterulTransporturilor ºiCompania de Drumuri. În

momentul de faþã eicautã soluþii, pentru cã eposibil ca, la un moment-dat, chiar accesul auto sãfie restricþionat, pentru cãsunt lucrãri de mareamploare”, a declaratCristian Resmeriþã, depu-

tat PSD.Artera din Defileul

Jiului nu a fost reabilitatãniciodatã, iar acum suntporþiuni întregi care riscã

sã cadã în Jiu ºi pun înpericol siguranþa cãlãto-rilor care tranziteazã pecalea auto prin DefileulJiului.

Defileul ar putea fi închis

L ucrãrile la Defileul Jiului ar puteaînchide principala cale de acces

între judeþele Hunedoara ºi Gorj.Deocamdatã, constructorii cautã alternative, iar lucrãrile sunt preconizatesã înceapã în câteva sãptãmâni.

Riscã amenzi dupã amenzi

F irma care a început demolarea construcþieidin incinta fostei preparaþii a minei Petrila

riscã amenzi dupã amenzi. Asta spun poliþiºtiicare joi le-au dat un ultimatum, iar dacã nu sevor conforma, vor primi o nouã amendã de celpuþin 10.000 de lei.

Page 6: CVJ NR. 323, VINERI 8 MARTIE 2013

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Martie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Ileana FIRÞULESCU

Alba Iulia, prin ConsiliulJudeþean, a gãzduit, ieri,expoziþia de gravuri real-izate de elevii cercului deartã popularã din cadrulClubului Copiilor Petrila,profesor Radu Chinþa.Tinerii artiºti auavut o primãexpoziþie laPetrila, luna tre-cutã, expoziþiecare a fost apreci-atã la superlativ.

Dacã ediliijudeþeni de la Albaau fost bucuroºi sã-i gãzduiascã ºi sã-ipromoveze astfelpe micii artiºti, ediliiPetrilei sunt maigreu de convins cãarta, cultura în gen-eral, este cel maibun ambasador.

P etrilenii nu augãsit câþiva litri de

motorinã…

Deºi oraºul este extremde bogat în activitãþi, îniniþiative culturale ale unoroameni care doresc sã laseceva urmaºilor lor, carepromoveazã ºi reprezintãPetrila în cercuri selecte, ºicare o smulg din statutullimitat de ”oraº industrial

în agonie”, edilii îi apreci-azã conform zicalei ”teiubesc, dar te omor cufoamea”.

În acest caz, PrimãriaPetrila nu a gãsit unmicrobuz ºi câþiva litri demotorinã ca elevii-artiºti sãpoatã sã-ºi susþinã

expoziþia de laAlba Iulia. Primarul IliePãducel dacã ar fi con-vocat mãcartaximetriºtii, ca sã numai vorbim de categoriiprotejate de oameni deafaceri, ºi le-ar fi cerutcâte un litru de benzinãºi tot ar fi rezolvatproblema. Este vorbade copiii oraºului, dePetrila care s-ar fi pututprezenta onorabil ºi arfi avut de câºtigat în

imagine ºi prestanþã chiarprimarul ºi echipa sa.

Î n loc de bucurie,gustul mãslinei

crude

Profesorul Radu Chinþaîºi strigã durerea, în stilulcaracteristic artistului, peblogul sãu ”Arta ºi viaþa”.

”Azi ar trebui sã fiupuþin mai fericit. Joi,07.03.2013, expoziþia ceam realizat-o împreunã cuelevii mei de la Cercul deArtã va fi vernisatã încentrul oraºului Alba-Iulia.În cetatea istoricã, laBiblioteca Judeþeanã.Adicã, copiii aceºtia vorreprezenta Petrila la omanifestare care fãrãprezenþa lor va fi unaternã. Dacã eram într-oþarã civilizatã, care areprioritate naþionalã edu-caþia, s-ar fi gãsit câþivalitri de motorinã ºi unmicrobuz disponibil sãtransporte puþin peste100 de Km un grup decopii valoroºi. Sã-i trans-porte ºi sã-i pregãteascãpentru condiþia de bunicetãþeni. Dar este încurajatsmecherul cvasi-descur-

cãreþ care nu cere nimic ºicare cine ºtie prin cemijloace are bani…

Expoziþia “FRÂNTURIDE GRAVURI”, se vreaatât un act artistic cât maiales unul educaþional.

Cei care au fost curioºisã vadã expoziþia la Petrilasau cei care ne vor onoracu prezenþa la Alba-Iulia auobservat, sau vor observa,

cã fiecare elevabordeazã unartist sau chiarun curent artis-tic. Lângãfiecare xilo-gravurã existã

untextinfor-mativ,scrissim-plu,pen-tru ceicarenu aupreaavut contact cuarta ºi caredoresc sãcunoascã mãcarla nivel informalnoþiuni de bazã.Pe lângã xilo-gravurã amdeprins elevii meicu o altã tehnicãdificilã.Linogravura.

Existã unnumãr de 22 de lucrãri delinogravurã, înrãmate, carevor fi expuse în limitaspaþiului disponibil.Biblioteca Judeþeanã

“Lucian Blaga” dispune,totuºi, de un spaþiu limitat.Dacã aceºti copii ar fi avutocazia sã fie prezenþi lavernisajul expoziþiei lor,alta ar fi fost, poate, per-sonalitatea lor creatoare.Dar nu numai cea cre-atoare. Eu sunt convins cãalta ar fi fost personalitatealor ºi respectul pentru osocietate care acum vreasã scape de problemelelor”- scria prof. RaduChinþa, cu douã zile înaintede expoziþia de la AlbaIulia.

S olidaritate ºiacelaºi gust…

Preºedintele AsociaþieiCulturale ”Les amis de laFrance” Petrila, IonelZmãu, l-a însoþit pe prof.Chinþa pentru a imortalizamomentul artistic de laAlba Iulia – fotograful deserviciu. Colaborarea ºisusþinerea reciprocã aoamenilor de culturã aiPetrilei este reamarcabilãîntr-o societate carefuncþioneazã pe principiulpãgubos cu capra vecinu-

lui.”Prima expoziþie, cât de

cât adevãratã, a unor tinericoordonaþi de Radu Dacian

Chinþa a

avut loc în sediulAsociaþiei Culturale „LesAmis de la France?, fiindvernisatã în 30 octombrie2005. Pe-atunci, singuragalerie de artã din Petrilaera cea a asociaþiei. Auurmat numeroasecolaborãri cu Radu. ªieuropene...

Citesc pe blogul lui Radudespre „gustul mãslinei

crude?... Acelaºi gust îl amºi eu: nu gãsesc o cofi-nanþare de aproximativ 1000 de lei pentru ca RaduDacian Chinþa, însoþit de

doi tineri, sãreprezinteRomânia (nu doaro asociaþie cultur-alã din Petrila) laun seminar inter-naþional care vaavea loc înRepublicaMoldova. Asociaþia,cu facturi neplãtitela gazul metan, estemai (re)cunoscutã,se pare, înEuropa...” – a spusIonel Zmãu,preºedinteleAsociaþiei Culturale

”Les amis de la France”Petrila.

De precizat cã la expo-ziþia de la Alba Iulia, fiulTatianei Stepa, CãtãlinStepa ºi Florentin Budeaau susþinut un recital folkridicând valoarea orga-nizãrii actului cultural, aloamenilor ºi copiilorPetrilei, ai Vãii Jiului.

”Dacã aceºti copii ar fi avut ocazia sã fieprezenþi la vernisajul expoziþiei lor, alta

ar fi fost, poate, personalitatea lor creatoare.Dar nu numai cea creatoare. Eu sunt convinscã alta ar fi fost personalitatea lor ºi respectulpentru o societate care acum vrea sã scape deproblemele lor”- prof. Radu Chinþa, ClubulCopiilor Petrila.

Culturã cu forþa - edilii nu lasã Petrila sãfie smulsã din mediocritate

Page 7: CVJ NR. 323, VINERI 8 MARTIE 2013

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Martie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Ileana FIRÞULESCU

Alba Iulia, prin ConsiliulJudeþean, a gãzduit, ieri,expoziþia de gravuri real-izate de elevii cercului deartã popularã din cadrulClubului Copiilor Petrila,profesor Radu Chinþa.Tinerii artiºti auavut o primãexpoziþie laPetrila, luna tre-cutã, expoziþiecare a fost apreci-atã la superlativ.

Dacã ediliijudeþeni de la Albaau fost bucuroºi sã-i gãzduiascã ºi sã-ipromoveze astfelpe micii artiºti, ediliiPetrilei sunt maigreu de convins cãarta, cultura în gen-eral, este cel maibun ambasador.

P etrilenii nu augãsit câþiva litri de

motorinã…

Deºi oraºul este extremde bogat în activitãþi, îniniþiative culturale ale unoroameni care doresc sã laseceva urmaºilor lor, carepromoveazã ºi reprezintãPetrila în cercuri selecte, ºicare o smulg din statutullimitat de ”oraº industrial

în agonie”, edilii îi apreci-azã conform zicalei ”teiubesc, dar te omor cufoamea”.

În acest caz, PrimãriaPetrila nu a gãsit unmicrobuz ºi câþiva litri demotorinã ca elevii-artiºti sãpoatã sã-ºi susþinã

expoziþia de laAlba Iulia. Primarul IliePãducel dacã ar fi con-vocat mãcartaximetriºtii, ca sã numai vorbim de categoriiprotejate de oameni deafaceri, ºi le-ar fi cerutcâte un litru de benzinãºi tot ar fi rezolvatproblema. Este vorbade copiii oraºului, dePetrila care s-ar fi pututprezenta onorabil ºi arfi avut de câºtigat în

imagine ºi prestanþã chiarprimarul ºi echipa sa.

Î n loc de bucurie,gustul mãslinei

crude

Profesorul Radu Chinþaîºi strigã durerea, în stilulcaracteristic artistului, peblogul sãu ”Arta ºi viaþa”.

”Azi ar trebui sã fiupuþin mai fericit. Joi,07.03.2013, expoziþia ceam realizat-o împreunã cuelevii mei de la Cercul deArtã va fi vernisatã încentrul oraºului Alba-Iulia.În cetatea istoricã, laBiblioteca Judeþeanã.Adicã, copiii aceºtia vorreprezenta Petrila la omanifestare care fãrãprezenþa lor va fi unaternã. Dacã eram într-oþarã civilizatã, care areprioritate naþionalã edu-caþia, s-ar fi gãsit câþivalitri de motorinã ºi unmicrobuz disponibil sãtransporte puþin peste100 de Km un grup decopii valoroºi. Sã-i trans-porte ºi sã-i pregãteascãpentru condiþia de bunicetãþeni. Dar este încurajatsmecherul cvasi-descur-

cãreþ care nu cere nimic ºicare cine ºtie prin cemijloace are bani…

Expoziþia “FRÂNTURIDE GRAVURI”, se vreaatât un act artistic cât maiales unul educaþional.

Cei care au fost curioºisã vadã expoziþia la Petrilasau cei care ne vor onoracu prezenþa la Alba-Iulia auobservat, sau vor observa,

cã fiecare elevabordeazã unartist sau chiarun curent artis-tic. Lângãfiecare xilo-gravurã existã

untextinfor-mativ,scrissim-plu,pen-tru ceicarenu aupreaavut contact cuarta ºi caredoresc sãcunoascã mãcarla nivel informalnoþiuni de bazã.Pe lângã xilo-gravurã amdeprins elevii meicu o altã tehnicãdificilã.Linogravura.

Existã unnumãr de 22 de lucrãri delinogravurã, înrãmate, carevor fi expuse în limitaspaþiului disponibil.Biblioteca Judeþeanã

“Lucian Blaga” dispune,totuºi, de un spaþiu limitat.Dacã aceºti copii ar fi avutocazia sã fie prezenþi lavernisajul expoziþiei lor,alta ar fi fost, poate, per-sonalitatea lor creatoare.Dar nu numai cea cre-atoare. Eu sunt convins cãalta ar fi fost personalitatealor ºi respectul pentru osocietate care acum vreasã scape de problemelelor”- scria prof. RaduChinþa, cu douã zile înaintede expoziþia de la AlbaIulia.

S olidaritate ºiacelaºi gust…

Preºedintele AsociaþieiCulturale ”Les amis de laFrance” Petrila, IonelZmãu, l-a însoþit pe prof.Chinþa pentru a imortalizamomentul artistic de laAlba Iulia – fotograful deserviciu. Colaborarea ºisusþinerea reciprocã aoamenilor de culturã aiPetrilei este reamarcabilãîntr-o societate carefuncþioneazã pe principiulpãgubos cu capra vecinu-

lui.”Prima expoziþie, cât de

cât adevãratã, a unor tinericoordonaþi de Radu Dacian

Chinþa a

avut loc în sediulAsociaþiei Culturale „LesAmis de la France?, fiindvernisatã în 30 octombrie2005. Pe-atunci, singuragalerie de artã din Petrilaera cea a asociaþiei. Auurmat numeroasecolaborãri cu Radu. ªieuropene...

Citesc pe blogul lui Radudespre „gustul mãslinei

crude?... Acelaºi gust îl amºi eu: nu gãsesc o cofi-nanþare de aproximativ 1000 de lei pentru ca RaduDacian Chinþa, însoþit de

doi tineri, sãreprezinteRomânia (nu doaro asociaþie cultur-alã din Petrila) laun seminar inter-naþional care vaavea loc înRepublicaMoldova. Asociaþia,cu facturi neplãtitela gazul metan, estemai (re)cunoscutã,se pare, înEuropa...” – a spusIonel Zmãu,preºedinteleAsociaþiei Culturale

”Les amis de la France”Petrila.

De precizat cã la expo-ziþia de la Alba Iulia, fiulTatianei Stepa, CãtãlinStepa ºi Florentin Budeaau susþinut un recital folkridicând valoarea orga-nizãrii actului cultural, aloamenilor ºi copiilorPetrilei, ai Vãii Jiului.

”Dacã aceºti copii ar fi avut ocazia sã fieprezenþi la vernisajul expoziþiei lor, alta

ar fi fost, poate, personalitatea lor creatoare.Dar nu numai cea creatoare. Eu sunt convinscã alta ar fi fost personalitatea lor ºi respectulpentru o societate care acum vrea sã scape deproblemele lor”- prof. Radu Chinþa, ClubulCopiilor Petrila.

Culturã cu forþa - edilii nu lasã Petrila sãfie smulsã din mediocritate

Page 8: CVJ NR. 323, VINERI 8 MARTIE 2013

ª efii de la MinaPetrila acuzaþi

de ucidere din culpãse întâlnesc, astãzi(vineri), în faþa magistraþilor de laCurtea de ApelCraiova.

Magistraþii Curþii deApel Craiova vor reana-liza dosarul în care ceitrei ºefi de la Mina

Petrila sunt acuzaþi deucidere din culpã. Toatepãrþile implicate în dosarau declarat recurs înurma sentinþei datã deTribunalul Gorj în lunadecembrie a anului trecut.

Dosarul a ajuns îndata de 21 ianuarie, perolul instantei de judecatã de la Craiova.Acesta este al doilea termen al acestui dosar.Prima datã, judecãtoriinu au avut posibilitateade a audia martorii dincauzã faptului cã uneledin pãrþile implicate au

solicitat ca termenul sãfie amânat pentru a-ºiangaja apãrãtor. Dosarula mai trecut o datã pe laCurtea de Apel Craiova.Magistraþii de aici audecis, în 11 mai 2012,casarea sentinþei ºi trimi-terea cauzei spre rejude-care la Tribunalul Gorj,instanþã care mentinusesentinþele pronunþate deJudecãtoria Târgu Jiu.Magistraþii Tribunalului

Gorj au dat sentinþa încazul celor trei ºefi de laMina Petrila la sfârºitullunii decembrie. Astfel,pedepsele celor trei foºtisefi ai minei Petrila s-auredus fatã de sentintainitialã. Astfel, fostuldirector Aurelian Neculaa fost condamnat la 6ani si 6 luni închisoare,Roºu Gheorghe – fostinginer sef securitateminierã a fost con-

damnat la 4 aniînchisoare, iar UngurDan ªtefan – sefulstaþiei de salvare minierãtot la 4 ani închisoare.Initial, Judecãtoria TârguJiu l-au condamnat, înnoiembrie 2010, peAurelian Necula, lasapte ani si sase luni deînchisoare, GheorgheRoºu a fost condamnatla sase ani si sase lunide închisoare, iar DanUngur la sase ani si saseluni de închisoare. Ceitrei sefi au fost învi-novãtiti de ucidere dinculpã, vãtãmare corpo-ralã din culpã si deinfractiuni privind nere-spectarea mãsurilor deprotectie a muncii încazul accidentului colec-tiv de muncã din 15noiembrie 2008 în caresi-au pierdut viata 13mineri si salvatori. Deprecizat cã atât incul-patii, cât si Parchetul sirudele victimelor au for-mulat recurs împotrivasentintei pronuntate demagistratii gorjeni îndata de 13 decembrie2012.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Martie 2013 Actualitate 98 Actualitate

S trategie de pri-vatizare pentru

Complexul EnergeticHunedoara, Guvernula aprobat, în ºedinþadin aceastã sãptãmânã, strategiade privatizare aComplexuluiEnergetic Hunedoara.

”Hotãrârea adoptatã deGuvern asigurã cadrul legislativ pentru derulareaprivatizãrii acestui opera-tor economic ºi conþineprevederi privinddeclanºarea ºi derulareaprivatizãrii prin majorare acapitalului social prinatragerea unui investitorstrategic ºi dobândirea decãtre acesta a unui pachetde acþiuni reprezentând51% din capitalul social alsocietãþii în cadrul uneioperaþiuni de majorare decapital prin emisiune denoi acþiuni. Selecþiainvestitorului se va realizaprin metoda licitaþiei cuofertã în plic, combinatãcu metoda licitaþiei cu strigare, precedatã denegocieri desfãºurate pebazã de oferte preliminareºi neangajante”, se aratãîn hotãrârea de Guvern.

Astfel, statul va vindepachetul majoritar de acþiuni al ComplexuluiEnergetic Hunedoara unuiinvestitor strategic.

Preþul de vânzare alacþiunilor nou emise va ficel puþin egal cu preþul deofertã sau cu preþul dereferinþã utilizabil în cadrulunui mecanism de deter-minare a preþului de ofer-tã, mecanism aprobat decãtre Comisia Naþionalã aValorilor Mobiliare, încondiþiile legii. Preþul deofertã al acþiunilor nou

emise sau preþul de refer-inþã al acþiunilor nouemise, precum ºi celelalteelemente ale vânzãrii seaprobã de cãtre adunareageneralã extraordinarã aacþionarilor SocietãþiiComerciale ComplexulEnergetic HunedoaraS.A., pe baza reco-mandãrilor intermediaruluiautorizat.

Comisia pentru coor-donarea procesului de privatizare are urmãtoareacomponentã. Ministrul delegat pentru energie sauun secretar de stat numitprin ordin al ministrului –preºedinte; un reprezen-tant al MinisteruluiFinanþelor Publice; unreprezentant din cadrulCancelariei Primului-Ministru, numit de primul-ministru; ºeful OficiuluiParticipaþiilor Statului ºiPrivatizãrii în Industrie sauun reprezentant desemnatprin decizie a tefului acestei instituþii; unreprezentant al

Ministerului Economieidesemnat prin ordin alministrului; directorul general al SocietãþiiComerciale ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.

Societatea ComercialãComplexul EnergeticHunedoara S.A. este osocietate pe acþiuni înfi-inþatã în conformitate cuprevederile H.G. nr.1023/2011 privind 2unele mãsuri de reorgani-zare a producãtorilor deenergie electricã de subautoritatea MinisteruluiEconomiei, Comerþului ºiMediului de Afaceri, prinînfiinþarea SocietãþiiComerciale ComplexulEnergetic HunedoaraS.A., urmare a fuziuniiprin contopire a SocietãþiiComerciale ElectrocentraleDeva S.A. ºi a SocietãþiiComerciale ElectrocentraleParoºeni S.A. SocietateaComercialã ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.a fost înregistratã la OficiulNaþional al Registrului

Comerþului în data de 01noiembrie 2012.Capitalul social alSocietãþii ComercialeComplexul EnergeticHunedoara S.A. este de203.396.080 lei, fiinddeþinut de statul românprin Ministerul Economieiîn proporþie de 100%.Obiectul principal de activitate al SocietãþiiComerciale ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.este producþia de energieelectricã – cod CAEN3511, prin utilizarea huileidin Valea Jiului.Societatea ComercialãComplexul EnergeticHunedoara S.A. asigurãaproximativ 5% din pro-ducþia de energie electricãa României, având o put-ere instalatã existentã de1.435 MW, ºi fiind singu-rul mare producãtor deenergie electricã din zonade centru ºi nord-vers atãrii.

În Scrisoarea de Intenþiesemnatã în data de 12

septembrie 2012, rezul-tatã în urma discuþiilorpurtate cu misiuneacomunã a FonduluiMonetar Internaþional,Comisiei Europene ºiBãncii Mondiale în cadrulAranjamentului Stand-Byde tip preventiv dintreRomânia ºi FondulMonetar Internaþional, seprevede cã alte companiiprogramate pentruoferirea spre privatizarepânã la începutul anului2013 sunt: (i) noul pro-ducãtor de energieHunedoara, ce va fi creatpânã la finele lunii septem-brie 2012 prin fuzionareacentralelor Paroseni ºiMintia ºi a celor patrumine viabile ale CNH (pri-vatizare majoritarã)… Deasemenea, Scrisoarea deIntenþie semnatã în datade 12 septembrie 2012prevede pentru SocietateaComercialã ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.

semnarea contractului cuconsultantul juridic ºi detranzacþie pentru privati-zarea majoritarã pânã lafinele lunii aprilie 2013.Propunerea de privatizarea pachetului majoritar deacþiuni prin derularea uneioferte publice de majorarede capital social prin aportde capital, prin oferta 3publicã primarã de 105%,menþionatã în proiectul deact normativ, a avut învedere pe lângã mãsurileprevãzute în Scrisoarea deIntenþie semnatã în datade 12 septembrie 2012aferentã AranjamentuluiStand-By de tip preventivdintre România ºi FondulMonetar Internaþional maisus precizate, ºi necesi-tatea atragerii de cãtreSocietatea ComercialãComplexul EnergeticHunedoara S.A. deresurse financiare nepurtã-toare de dobânzi necesarerealizãrii programuluiinvestiþional, conformcelor comunicate de con-ducerea societãþii prinadresa înregistratã laOficiul ParticipaþiilorStatului.

Monika BACIUMonika BACIU

P ierderile din mineritau fost reduse prin

crearea a douã structuristufoase ºi cheltuitoare.Aºa s-a gândit Executivulsã rezolve problema dato-riilor istorice ale Companieinaþionale a HuileiPetroºani, pe care nu le-arfi putut plãti niciodatã, sausumele mari necesare pentru extracþia huilei.

Regele a murit,trãiascã…regii! Aºa s-ar puteasintetiza situaþia din Valea Jiului,acolo unde eficientizarea mineri-tului a însemnat înlocuirea uneicompanii cu douã entitãþi deacelaºi fel. Practic, CompaniaNaþionalã a Huieli Petroºani vafi lichidatã, odatã cu datoriileacumulate la bugetul de stat.Dar numai ca entitate, pentrucã, în realitate, locul ei a fostluat ed douã companii. Unaeste Societatea Naþionalã aHuilei, care cuprinde mineleaºa – zis viabile, adicã Lonea,Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. Ceade a doua este SocietateaNaþionalã de Închideri de Minevalea Jiului SA, cu minele nevia-bile, adicã Petrila, Paroºeni ºiUricani. Aceste ultime trei minesunt cuprinse în program deînchidere ce dureazã teoreticpânã în 2016 ºi sunt beneficiarede subvenþii. ªi pentru cã totvorbim despre restructurare ºieficientizare a unei gãuri negrea economiei româneºti, aºa cum

este vãzut în continuare mineri-tul, era absolut firesc ca fiecaredintre aceste categorii sã fie subordonatã unei megastructuri,cu buget propriu. Asta în timpde afectaþi de progarmele dereducere de personal sunt doarminerii.

Z eci de ºefi ºiºefuleþi

De exemplu, proaspãt înfiinþata Societate Naþionalã aHuilei - condusã de NicolaeDãgoi - a preluat nu numaiactivele fostei CNH, ci ºi struc-tura mult prea stufoasã, dacãnu uitãm premisele economicede a care am plecat. Numai înstructura de conducere aadministraþiei sunt 9 directori ºiingineri ºefi, fiecare cu salarii dezeci de milioane de lei lunar. Înplus, existã cele 4 mine din subordine, unde structura deconducere numãrã peste 20 depersoane, de la director, lainginer ºefi, ºefi de sector ºiadjuncþii lor, plãtiþi de asemeneacu generozitate! ªi, sã nu uitãmcã peste toate acestea existã un

Complex Energetic care aînglobat cele douã termocen-trale ºi cu care minele viabile sevor uni, entitate energeticã ceare, de asemenea, o structurãde conducere. Situaþia estesimilarã la Societatea Naþionalãde Închideri de Mine ValeaJiului, coordonatã de directorulPetre Drãgoescu, dar care are,la fel, structurã de conducerecompletã.

S e taie tot din perso-nalul „de rând”

Cum nici la structuraunitãþilor miniere din subordinenu s-a umblat, asta deºi s-a con-cluzionat cã în cazul lor cheltu-ielile sunt prea mari ºi, dinacest motiv, sunt nerentabile.Cum, necum, când vine vorbadespre restructurãri tot minerulde rând este cel vizat ºi nicide-cum vreun post din aparatulstufos de conducere, carerãmâne mereu intact. De exem-plu, anul acesta de la SNIM VJvor pleca 501 angajaþi, con-form programului de restruc-turare discutat de Guvern. Pânã

acum, însã, nu s-a vorbit, însã,de renunþarea la vreunul dintreposturile de ºefi. Situaþia a atrasatenþia ºi preºedinteluiConsiliului Judeþean Hunedoaracare spune cã, în opinia lui, artrebui sã mai plece din ºefi, nudoar minerii. „Dacã aº fi maimare în domeniu, aº face niºteepurãri de personal, dar nuprintre mineri ci în conducere.Nu mi se pare corect ca minelecare au astãzi 2 – 3 abataje sãaibã aceeaºi structurã adminis-trativã ca ºi minele care aveaucândva 9 – 10 – 11 abataje. Ei,aici chiar aº face o restructurareºi chiar i-am propus ministrului,atunci când a venit în ValeaJiului, sã facã tot posibilul ca sãfie incluse cât mai repede cele4 mine viabile în complexulenergetic ºi sã fie efectuatãepurarea de personal, dar înrândul ºefilor care sunt preamulþi. Cu ei trebuie sã înceapãºi sã continue restructurãrile depersonal, nu cu minerii caresunt cei care produc”, a spusMircea Moloþ.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

ICPM reactualizeazã

planul deînchideri de la

minele neviabile

S e reactualizeazã proiectulde închidere a minelor

necompetitive. Reprezentanþiiinstutului de Cercetare ºiProiectãri Miniere de laPetroºani vor elabora proiectultehnic de ”Inchidere si

Ecologizare pentru MinaPetrila, Mina Paroºeni, MinaUricani - reactualizare 2013”.

Societatea Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului, instituþie în subor-dinea cãreia funcþioneazã unitãþileminiere neviabile, a atribuit contractulde peste 90 de mii de lei celor de laICPM pentru reactualizarea proiectu-lui tehnic de închidere a minelor.

P lan elaborat de CNH în 2010

În anul 2010, reprezentanþiiCompaniei Naþionale a Huilei au maielaborat un astfel de plan. Atunci, ceide la CNH au realizat „Planul de încetare a activitãþii” pentru sucursa-lele C.N.H.-S.A. Valoarea de atunci acontractului a fost de 512.162 de lei.Este vorba despre minele Petrila,Uricani ºi Paroºeni din cadrul CNHSA. Prima dintre mine va fi închisãpânã la sfârºitul anului 2015 (Petrila),iar celelalte douã pânã la sfârºitulanului 2017 (Uricani ºi Paroºeni), searatã în anunþul Comisiei Europene.Inchiderea minelor va duce la reduce-rea treptatã a subvenþiilor acordatepentru producþia în domeniul minier,conform deciziei ConsiliuluiEuropean. Planul de închidere aminelor cuprinde ºi mãsuri de areduce impactul ecologic al producþieide cãrbune. România trebuie sãînchidã pânã în octombrie 2018 maimulte exploatãri miniere de huilã,urmând ca acestea sã mai primeascãpânã atunci subvenþii de la stat. Altemine viabile nu vor mai primi sub-venþii de la stat.

Monika BACIUMonika BACIU

Din nou în boxa acuzaþilor

Cei trei ºefi de la Mina Petrilase întâlnesc cu judecãtorii

Gaura neagrã înghite bani în continuare

Mineritul, „eficientizat” prin crearea unor megastructuriExecutivul a aprobat strategia de privatizare a CEH

Page 9: CVJ NR. 323, VINERI 8 MARTIE 2013

ª efii de la MinaPetrila acuzaþi

de ucidere din culpãse întâlnesc, astãzi(vineri), în faþa magistraþilor de laCurtea de ApelCraiova.

Magistraþii Curþii deApel Craiova vor reana-liza dosarul în care ceitrei ºefi de la Mina

Petrila sunt acuzaþi deucidere din culpã. Toatepãrþile implicate în dosarau declarat recurs înurma sentinþei datã deTribunalul Gorj în lunadecembrie a anului trecut.

Dosarul a ajuns îndata de 21 ianuarie, perolul instantei de judecatã de la Craiova.Acesta este al doilea termen al acestui dosar.Prima datã, judecãtoriinu au avut posibilitateade a audia martorii dincauzã faptului cã uneledin pãrþile implicate au

solicitat ca termenul sãfie amânat pentru a-ºiangaja apãrãtor. Dosarula mai trecut o datã pe laCurtea de Apel Craiova.Magistraþii de aici audecis, în 11 mai 2012,casarea sentinþei ºi trimi-terea cauzei spre rejude-care la Tribunalul Gorj,instanþã care mentinusesentinþele pronunþate deJudecãtoria Târgu Jiu.Magistraþii Tribunalului

Gorj au dat sentinþa încazul celor trei ºefi de laMina Petrila la sfârºitullunii decembrie. Astfel,pedepsele celor trei foºtisefi ai minei Petrila s-auredus fatã de sentintainitialã. Astfel, fostuldirector Aurelian Neculaa fost condamnat la 6ani si 6 luni închisoare,Roºu Gheorghe – fostinginer sef securitateminierã a fost con-

damnat la 4 aniînchisoare, iar UngurDan ªtefan – sefulstaþiei de salvare minierãtot la 4 ani închisoare.Initial, Judecãtoria TârguJiu l-au condamnat, înnoiembrie 2010, peAurelian Necula, lasapte ani si sase luni deînchisoare, GheorgheRoºu a fost condamnatla sase ani si sase lunide închisoare, iar DanUngur la sase ani si saseluni de închisoare. Ceitrei sefi au fost învi-novãtiti de ucidere dinculpã, vãtãmare corpo-ralã din culpã si deinfractiuni privind nere-spectarea mãsurilor deprotectie a muncii încazul accidentului colec-tiv de muncã din 15noiembrie 2008 în caresi-au pierdut viata 13mineri si salvatori. Deprecizat cã atât incul-patii, cât si Parchetul sirudele victimelor au for-mulat recurs împotrivasentintei pronuntate demagistratii gorjeni îndata de 13 decembrie2012.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Martie 2013 Actualitate 98 Actualitate

S trategie de pri-vatizare pentru

Complexul EnergeticHunedoara, Guvernula aprobat, în ºedinþadin aceastã sãptãmânã, strategiade privatizare aComplexuluiEnergetic Hunedoara.

”Hotãrârea adoptatã deGuvern asigurã cadrul legislativ pentru derulareaprivatizãrii acestui opera-tor economic ºi conþineprevederi privinddeclanºarea ºi derulareaprivatizãrii prin majorare acapitalului social prinatragerea unui investitorstrategic ºi dobândirea decãtre acesta a unui pachetde acþiuni reprezentând51% din capitalul social alsocietãþii în cadrul uneioperaþiuni de majorare decapital prin emisiune denoi acþiuni. Selecþiainvestitorului se va realizaprin metoda licitaþiei cuofertã în plic, combinatãcu metoda licitaþiei cu strigare, precedatã denegocieri desfãºurate pebazã de oferte preliminareºi neangajante”, se aratãîn hotãrârea de Guvern.

Astfel, statul va vindepachetul majoritar de acþiuni al ComplexuluiEnergetic Hunedoara unuiinvestitor strategic.

Preþul de vânzare alacþiunilor nou emise va ficel puþin egal cu preþul deofertã sau cu preþul dereferinþã utilizabil în cadrulunui mecanism de deter-minare a preþului de ofer-tã, mecanism aprobat decãtre Comisia Naþionalã aValorilor Mobiliare, încondiþiile legii. Preþul deofertã al acþiunilor nou

emise sau preþul de refer-inþã al acþiunilor nouemise, precum ºi celelalteelemente ale vânzãrii seaprobã de cãtre adunareageneralã extraordinarã aacþionarilor SocietãþiiComerciale ComplexulEnergetic HunedoaraS.A., pe baza reco-mandãrilor intermediaruluiautorizat.

Comisia pentru coor-donarea procesului de privatizare are urmãtoareacomponentã. Ministrul delegat pentru energie sauun secretar de stat numitprin ordin al ministrului –preºedinte; un reprezen-tant al MinisteruluiFinanþelor Publice; unreprezentant din cadrulCancelariei Primului-Ministru, numit de primul-ministru; ºeful OficiuluiParticipaþiilor Statului ºiPrivatizãrii în Industrie sauun reprezentant desemnatprin decizie a tefului acestei instituþii; unreprezentant al

Ministerului Economieidesemnat prin ordin alministrului; directorul general al SocietãþiiComerciale ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.

Societatea ComercialãComplexul EnergeticHunedoara S.A. este osocietate pe acþiuni înfi-inþatã în conformitate cuprevederile H.G. nr.1023/2011 privind 2unele mãsuri de reorgani-zare a producãtorilor deenergie electricã de subautoritatea MinisteruluiEconomiei, Comerþului ºiMediului de Afaceri, prinînfiinþarea SocietãþiiComerciale ComplexulEnergetic HunedoaraS.A., urmare a fuziuniiprin contopire a SocietãþiiComerciale ElectrocentraleDeva S.A. ºi a SocietãþiiComerciale ElectrocentraleParoºeni S.A. SocietateaComercialã ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.a fost înregistratã la OficiulNaþional al Registrului

Comerþului în data de 01noiembrie 2012.Capitalul social alSocietãþii ComercialeComplexul EnergeticHunedoara S.A. este de203.396.080 lei, fiinddeþinut de statul românprin Ministerul Economieiîn proporþie de 100%.Obiectul principal de activitate al SocietãþiiComerciale ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.este producþia de energieelectricã – cod CAEN3511, prin utilizarea huileidin Valea Jiului.Societatea ComercialãComplexul EnergeticHunedoara S.A. asigurãaproximativ 5% din pro-ducþia de energie electricãa României, având o put-ere instalatã existentã de1.435 MW, ºi fiind singu-rul mare producãtor deenergie electricã din zonade centru ºi nord-vers atãrii.

În Scrisoarea de Intenþiesemnatã în data de 12

septembrie 2012, rezul-tatã în urma discuþiilorpurtate cu misiuneacomunã a FonduluiMonetar Internaþional,Comisiei Europene ºiBãncii Mondiale în cadrulAranjamentului Stand-Byde tip preventiv dintreRomânia ºi FondulMonetar Internaþional, seprevede cã alte companiiprogramate pentruoferirea spre privatizarepânã la începutul anului2013 sunt: (i) noul pro-ducãtor de energieHunedoara, ce va fi creatpânã la finele lunii septem-brie 2012 prin fuzionareacentralelor Paroseni ºiMintia ºi a celor patrumine viabile ale CNH (pri-vatizare majoritarã)… Deasemenea, Scrisoarea deIntenþie semnatã în datade 12 septembrie 2012prevede pentru SocietateaComercialã ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.

semnarea contractului cuconsultantul juridic ºi detranzacþie pentru privati-zarea majoritarã pânã lafinele lunii aprilie 2013.Propunerea de privatizarea pachetului majoritar deacþiuni prin derularea uneioferte publice de majorarede capital social prin aportde capital, prin oferta 3publicã primarã de 105%,menþionatã în proiectul deact normativ, a avut învedere pe lângã mãsurileprevãzute în Scrisoarea deIntenþie semnatã în datade 12 septembrie 2012aferentã AranjamentuluiStand-By de tip preventivdintre România ºi FondulMonetar Internaþional maisus precizate, ºi necesi-tatea atragerii de cãtreSocietatea ComercialãComplexul EnergeticHunedoara S.A. deresurse financiare nepurtã-toare de dobânzi necesarerealizãrii programuluiinvestiþional, conformcelor comunicate de con-ducerea societãþii prinadresa înregistratã laOficiul ParticipaþiilorStatului.

Monika BACIUMonika BACIU

P ierderile din mineritau fost reduse prin

crearea a douã structuristufoase ºi cheltuitoare.Aºa s-a gândit Executivulsã rezolve problema dato-riilor istorice ale Companieinaþionale a HuileiPetroºani, pe care nu le-arfi putut plãti niciodatã, sausumele mari necesare pentru extracþia huilei.

Regele a murit,trãiascã…regii! Aºa s-ar puteasintetiza situaþia din Valea Jiului,acolo unde eficientizarea mineri-tului a însemnat înlocuirea uneicompanii cu douã entitãþi deacelaºi fel. Practic, CompaniaNaþionalã a Huieli Petroºani vafi lichidatã, odatã cu datoriileacumulate la bugetul de stat.Dar numai ca entitate, pentrucã, în realitate, locul ei a fostluat ed douã companii. Unaeste Societatea Naþionalã aHuilei, care cuprinde mineleaºa – zis viabile, adicã Lonea,Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. Ceade a doua este SocietateaNaþionalã de Închideri de Minevalea Jiului SA, cu minele nevia-bile, adicã Petrila, Paroºeni ºiUricani. Aceste ultime trei minesunt cuprinse în program deînchidere ce dureazã teoreticpânã în 2016 ºi sunt beneficiarede subvenþii. ªi pentru cã totvorbim despre restructurare ºieficientizare a unei gãuri negrea economiei româneºti, aºa cum

este vãzut în continuare mineri-tul, era absolut firesc ca fiecaredintre aceste categorii sã fie subordonatã unei megastructuri,cu buget propriu. Asta în timpde afectaþi de progarmele dereducere de personal sunt doarminerii.

Z eci de ºefi ºiºefuleþi

De exemplu, proaspãt înfiinþata Societate Naþionalã aHuilei - condusã de NicolaeDãgoi - a preluat nu numaiactivele fostei CNH, ci ºi struc-tura mult prea stufoasã, dacãnu uitãm premisele economicede a care am plecat. Numai înstructura de conducere aadministraþiei sunt 9 directori ºiingineri ºefi, fiecare cu salarii dezeci de milioane de lei lunar. Înplus, existã cele 4 mine din subordine, unde structura deconducere numãrã peste 20 depersoane, de la director, lainginer ºefi, ºefi de sector ºiadjuncþii lor, plãtiþi de asemeneacu generozitate! ªi, sã nu uitãmcã peste toate acestea existã un

Complex Energetic care aînglobat cele douã termocen-trale ºi cu care minele viabile sevor uni, entitate energeticã ceare, de asemenea, o structurãde conducere. Situaþia estesimilarã la Societatea Naþionalãde Închideri de Mine ValeaJiului, coordonatã de directorulPetre Drãgoescu, dar care are,la fel, structurã de conducerecompletã.

S e taie tot din perso-nalul „de rând”

Cum nici la structuraunitãþilor miniere din subordinenu s-a umblat, asta deºi s-a con-cluzionat cã în cazul lor cheltu-ielile sunt prea mari ºi, dinacest motiv, sunt nerentabile.Cum, necum, când vine vorbadespre restructurãri tot minerulde rând este cel vizat ºi nicide-cum vreun post din aparatulstufos de conducere, carerãmâne mereu intact. De exem-plu, anul acesta de la SNIM VJvor pleca 501 angajaþi, con-form programului de restruc-turare discutat de Guvern. Pânã

acum, însã, nu s-a vorbit, însã,de renunþarea la vreunul dintreposturile de ºefi. Situaþia a atrasatenþia ºi preºedinteluiConsiliului Judeþean Hunedoaracare spune cã, în opinia lui, artrebui sã mai plece din ºefi, nudoar minerii. „Dacã aº fi maimare în domeniu, aº face niºteepurãri de personal, dar nuprintre mineri ci în conducere.Nu mi se pare corect ca minelecare au astãzi 2 – 3 abataje sãaibã aceeaºi structurã adminis-trativã ca ºi minele care aveaucândva 9 – 10 – 11 abataje. Ei,aici chiar aº face o restructurareºi chiar i-am propus ministrului,atunci când a venit în ValeaJiului, sã facã tot posibilul ca sãfie incluse cât mai repede cele4 mine viabile în complexulenergetic ºi sã fie efectuatãepurarea de personal, dar înrândul ºefilor care sunt preamulþi. Cu ei trebuie sã înceapãºi sã continue restructurãrile depersonal, nu cu minerii caresunt cei care produc”, a spusMircea Moloþ.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

ICPM reactualizeazã

planul deînchideri de la

minele neviabile

S e reactualizeazã proiectulde închidere a minelor

necompetitive. Reprezentanþiiinstutului de Cercetare ºiProiectãri Miniere de laPetroºani vor elabora proiectultehnic de ”Inchidere si

Ecologizare pentru MinaPetrila, Mina Paroºeni, MinaUricani - reactualizare 2013”.

Societatea Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului, instituþie în subor-dinea cãreia funcþioneazã unitãþileminiere neviabile, a atribuit contractulde peste 90 de mii de lei celor de laICPM pentru reactualizarea proiectu-lui tehnic de închidere a minelor.

P lan elaborat de CNH în 2010

În anul 2010, reprezentanþiiCompaniei Naþionale a Huilei au maielaborat un astfel de plan. Atunci, ceide la CNH au realizat „Planul de încetare a activitãþii” pentru sucursa-lele C.N.H.-S.A. Valoarea de atunci acontractului a fost de 512.162 de lei.Este vorba despre minele Petrila,Uricani ºi Paroºeni din cadrul CNHSA. Prima dintre mine va fi închisãpânã la sfârºitul anului 2015 (Petrila),iar celelalte douã pânã la sfârºitulanului 2017 (Uricani ºi Paroºeni), searatã în anunþul Comisiei Europene.Inchiderea minelor va duce la reduce-rea treptatã a subvenþiilor acordatepentru producþia în domeniul minier,conform deciziei ConsiliuluiEuropean. Planul de închidere aminelor cuprinde ºi mãsuri de areduce impactul ecologic al producþieide cãrbune. România trebuie sãînchidã pânã în octombrie 2018 maimulte exploatãri miniere de huilã,urmând ca acestea sã mai primeascãpânã atunci subvenþii de la stat. Altemine viabile nu vor mai primi sub-venþii de la stat.

Monika BACIUMonika BACIU

Din nou în boxa acuzaþilor

Cei trei ºefi de la Mina Petrilase întâlnesc cu judecãtorii

Gaura neagrã înghite bani în continuare

Mineritul, „eficientizat” prin crearea unor megastructuriExecutivul a aprobat strategia de privatizare a CEH

Page 10: CVJ NR. 323, VINERI 8 MARTIE 2013

Monika BACIU

”În ºedinþa din luna februarieam aprobat înfiinþarea acestorcabinete, în luna martie sper sãaprobãm bugetul, este vorba de60.000 de lei pe care încercãmsã-i prindem în buget.

Vom începe sã le amenajãm,vom cere aprobãrile sanitare ºidupã vom cere acordul direcþieide sãnãtate publicã”, a declaratVasile Jurca, viceprimar oraºPetrila.

Unul dintre aceste cabineteva fi specializat în stomatologie,acesta fiind primul din ValeaJiului de acest fel.Reprezentanþii administraþieilocale sperã ca la aceste cabi-nete sã îºi desfãºoare activitateamedici cu normã întreagã, însãdacã acest lucru nu este posibilatunci edilii vor apela la o altãmetodã.

”Cele trei cabinete vor fiamenajate în urmãtoarea

formã, la liceu va fi un cabinetde medicinã generalã, la I DSârbu al doilea ºi al treilea va fila grãdiniþã nr. 2 din 8 Martieunde va fi cabinetul stomatolo-gic. Noi am aprobat înfiinþareaunei norme întregi pentrumedici ºi asistente.

Am vrea sã gãsim medicicare sã lucreze cu normãîntreagã la aceste cabinete, încazul în care DSP nu ne vapune la dispoziþie medici sau nugãsim medici pentru cele treicabinete atunci vom proceda laun contract de prestãri serviciiîntre medicii de familie ºiprimãrie ºi vom încerca sãacoperim programul de optore, trei ore cu un medic trei cualtul. La cabinetul stomatologicsper cã vom gãsi medic care sãlucreze la program de opt ore”,a mai precizat sursa citatã.

În prezent, la Petrila nufuncþioneazã niciun cabinetmedical ºcolar. Conform unei

evidenþe a Direcþiei de SãnãtatePublicã Hunedoara, caredateazã din 13 iunie 2012,instituþia a efectua plãþi în va-loare de 200 de mii de lei cãtre12 dispensare ºcolare aflate peraza judeþului Hunedoara.

Nu în toate ºcolile din ValeaJiului existã astfel de cabinetemedicale. Mai grav este faptulca în urma unei decizii a celorde la Ministerul Sãnãtãþii aces-tea au trecut în subordineaadministraþiilor locale.

Aici intervineo altã pro-blemã. Pentruca aceste cabi-nete sã îºidesfãºoareactivitatea,administraþiilelocale trebuiesã le susþinãfinanciar.PotrivitreprezentanþilorDirecþiei deSãnãtatePublicãHunedoara, edeficit acut demedici de me-dicinã ºcolarã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 martie 201310 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

DN 7 Deva - Sântuhalm –Simeria * DJ 687Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara –Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia– Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7Gurasada – Burjuc *DN7 Burjuc-Zam * Deva,Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul deJos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1Decembrie

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 8888....00003333....2222000011113333Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

H O R O S C O P

În cursul dimineþii luaþi ohotãrâre, în urma cãreia sunteþinevoit sã vã schimbaþi progra-mul. Un prieten vã solicitã spri-jinul într-o problemã de sãnãtateºi ar fi bine sã acceptaþi fãrã nicio ezitare. În partea a doua a zileivã ocupaþi de bani.

Sunteþi foarte activ ºi sociabil,ceea ce favorizeazã relaþiile decolaborare. Se pare cã aveþiprbleme sentimentale, dar opti-mismul dumneavoastrã este maiputernic. Pe plan profesional ºidin punctul de vedere al sãnãtãþiinu aveþi motive de îngrijorare.

Sunteþi anunþat cã mâine veþipleca într-o cãlãtorie în interesde serviciu. Aceastã veste vãcam încurcã planurile, dar puteþifi optimist: cãlãtoria va determi-na schimbãri benefice în relaþiilesentimentale. Evitaþi discuþiile încontradictoriu.

Se anunþã un succes remarcabilîntr-o afacere, însoþit de uncâºtig substanþial. În partea adoua a zilei, vi se propune ocolaborare. Cu prilejul unei cãlã-torii în interes personal, s-arputea sã faceþi cunoºtinþã cu opersoanã importantã.

Puteþi aborda probleme impor-tante din domeniul afacerilor ºisunteþi capabil sã finalizaþi lucrãriîncepute cu mai mult timp înurmã. Aveþi ocazia sã rezolvaþiprobleme financiare. Comu-nicarea cu prietenii ºi cupartenerul de viaþã este bunã.

Au loc schimbãri benefice înviaþa dumneavoastrã, atât peplan profesional, cât ºi social.Metodele pe care le aplicaþi,deºi nu sunt pe placul tuturor,vã ajutã sã vã îndepliniþi obiec-tivele. Petreceþi dupã-amiazaîmpreunã cu prietenii.

Sunteþi într-o formã intelectualãfoarte bunã ºi colaboraþi excelentcu persoanele din anturaj. Aveþisucces în toate activitãþile legatede familie ºi cãmin. Þineþi contde pãrerile partenerului de viaþã.

Aveþi parte de un succes neaºteptatpe plan social ºi financiar. Nupierdeþi momentul favorabil, darnici nu forþaþi nota! Dupã-amiazãplecaþi într-o deplasare neplanifi-catã. Se pare cã este o cãlãtorie îninteres personal, care vã poateaduce beneficii materiale.

Începeþi sã vã redresaþi financiar.Se pare cã primiþi o primã, carecompensã pentru finalizareaunei lucrãri importante, sau omoºtenire neaºteptatã. Dacã vãîntrebaþi ce ar fi mai bine sãfaceþi cu banii, iatã o sugestie:astãzi sunt favorizate investiþiile.

În prima parte a zilei vã ocupaþide rezolvarea unei problemefinanciare de care depindereuºita unei afaceri. Pentruaceasta, sunteþi nevoit sã plecaþiîntr-o scurtã cãlãtorie în afaralocalitãþii. Eforturile vã vor firãsplatite din plin.

Dupã o perioadã de dezamãgiri,astãzi sunteþi plãcut surprins desuccese nesperate în domeniulfinanciar ºi pe planul relaþiilorsentimentale. Ideile dumneav-oastrã ingenioase contribuie lafinalizarea unei lucrãri impor-tante la locul de muncã.

Sunt favorizate relaþiile de colab-orare. Toate activitãþile începuteazi au mari ºanse de reuºitã.Aveþi succes în afaceri ºi puteþirezolva problemele financiare alefamiliei. Evitaþi speculaþiile deorice fel

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

AnunþEfectuez

lucrãri de ame-najãri inte-rioare. Rigips,gresie, faianþã,parchet.

Preþ avantajos.

Contact073558077

Cabinet medical ºcolar stomatologic la Petrila

P rimul cabinet medical ºcolar stomatologic se vaînfiinþa la Petrila. Consilierii locali de la Petrila

au aprobat înfiinþarea de trei cabinete ºcolare.Funcþionarea lor depinde însã de bugetul adminis-traþiei locale, buget care încã nu este aprobat.

Page 11: CVJ NR. 323, VINERI 8 MARTIE 2013

Maximilian GÂNJU

Vremea ploioasã este ide-alã pentru drumari, însã nupentru asfaltãri ci pentrupregãtirea lucrãrilor astfel caimediat dupã ce tempera-turile o permit, sã se toarnecovor asfaltic.

Angajaþii firmei care seocupã de reparaþiile ºiîntreþinerea drumurilor dinmunicipiul Petroºaniau trecut la frezareaasfaltului vechi pentrucã pe ploaie nu semai face praf.

„Noi le-am cerutcelor de la Drupo sãînceapã lucrãrile depregãtire pentruasfaltare ºi acum sã

frezeze pentru cã scãpãm depraf dacã e umed afarã.

Ei ºi-au por-nit staþia deasfalt de laCãlan, suntpregãtiþi ºi cumne permite vre-mea asfaltãm.

Nimeni nu

se apucã de pus asfaltat peploaie, însã aceste lucrãri depregãtire se pot face acumpentru cã vremea este ide-alã.

Nu poluã tare ci atât câtsã nu mai poluãm cu prafulcare se ridicã în urmalucrãrilor de frezare a asfal-tului. În paralel avem ºi

oameni care strâng de pemarginea drumului nisipulfolosit la deszãpezire, o altãsursã de praf”, a declarat,Aron Dumitrescu, directorulSPADPP Petroºani.

Drupo a obþinut la fineleanului trecut, în urma uneilicitaþii publice, un contractde întreþinere ºi reparaþii lastrãzi, trotuare ºi drumuri înmunicipiul Petroºani, con-tract în valoare de peste 10milioane de lei ºi care are oduratã de derulare de treiani de zile.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Martie 2013 Actualitate 11

În aceeaºi zi, suntprãznuiþi Sfinþii 40 demucenici din Sevastia,martirizaþi în Capadociaîn timpul, împãratuluiLicinius. Totodatã, ºi sãr-bãtoarea Mucenicilor esteun praznic consacrat cul-tului strãmoºilor noºtri.

În lãcaºurile de cultortodoxe, începând cudata de 9 martie ºi pânãla Sãptãmâna Patimilor,Biserica Ortodoxã rân-duieºte, în fiecare zi desâmbãtã, pomeniri pentrucele mai dragi fiinþe dinviaþa noastrã: rude ºi pri-eteni, trecute de ultimulhotar al vieþii pãmânteºti. Biserica rânduieºte astfelde momente dereculegere, pentru cã nuvede în moarte sfârºitulexistenþei omului.

Praznicul Moºilor deiarnã se sãvârºeºte întot-deauna în sâmbãta ce

precede sãptãmâna albãsau a brânzei, o etapãpregãtitoare pentruînceperea Postului Mare,când credincioºii audezlegare sã consumelapte, brânzã, peºte, ouã,bucate de culoare albãsau care conþin ingredi-ente de culoare albã.Odatã cu Moºii de iarnãîncepe etapa celor ºaptesâmbete dedicate celorrãposaþi întru Domnul,etapã care se încheie cuSâmbãta lui Lazãr, prãz-nuitã înainte deSãptãmâna Mare,Sãptãmâna Patimilor luiIisus.

P omenirea strãmoºilor cei

mai îndepãrtaþi

La sãrbãtoarea Moºilorde Iarnã facem

pomenirea moºilor ºistrãmoºilor cei mai înde-pãrtaþi din neamul nostru,de la care ºtim multelucruri privind tradiþiile ºiobiceiurile religioase,transmise de ei din gener-aþie în generaþie.Începând cu aceastã sâm-bãtã a Moºilor de Iarnã ºipe parcursul celor careurmeazã, pânã laSâmbãta lui Lazãr,chipurile celor dragicomemoraþi în acestinterval revin în viaþanoastrã cu cele mai fru-moase amintiri, cuibãriteîn timp, în sufletele noas-tre.

La aceste comemorãri

ne întoarcem în timp ºiretrãim momentele plã-cute alãturi de rudele ºide prietenii noºtri mutaþila viaþa de Dincolo.

T radiþii ºi obiceiuri

Potrivit ritualuluicreºtin ortodox, atât laMoºii de Iarnã (prima dincele ºapte sâmbete), câtºi la ultima (Sâmbãta luiLazãr), creºtinii ortodocºifac parastase: cupreparate de dulce (laMoºii de Iarnã) ºi cu mân-care de post la Sâmbãtalui Lazãr, pomenire lacare participã, prin

tradiþie, mai mult femeile.În ziua praznicului,

tradiþia spune cã, pentrupomenire sunt necesare,mai ales: colivã, un colac,o sticlã de vin, pomel-nicul ºi lumânãri. Dupãposibilitãþi, fiecare credin-cios poate sã mai ducã labisericã, spre pomenire,ºi alte bucate preferate înviaþa pãmânteanã de ceipe care-i comemoreazã.

C ând nu se facparastase:

În zilele de duminicãdin timpul anului; În perioada dintreNaºterea Domnului ( 25decembrie) ºi BotezulDomnului (6 ianuarie); De la Lãsata secului decarne (10 martie) ºi pânãla prima sâmbãtã dinPostul Mare, sâmbãtaSfântului Teodor ( 23martie); Din sâmbãta Floriilor ( 28aprilie) ºi pânã laDuminica Tomei (12 mai).

În zilele de luni, marþi,miercuri, joi ºi vineri, înperioada Postului

Sfintelor Paºti (18 martie-4 mai), se sãvârºeºteLiturghia Darurilor maiînainte sfinþite, slujbe spe-ciale de searã care sesãvârºeºc în timpulPostului Mare.

O frande adusela morminte

Pentru prazniculMoºilor de Iarnã, sepregãtesc toþi creºtinii,sãraci sau bogaþi, fiecaredupã posibilitãþile salemateriale. Acum, dar ºi încelelalte sâmbete dedicatemorþilor pânã la SfintelePaºti, creºtinii pãstreazãlegãtura cu cei plecaþi laviaþa de Dincolo prinrugãciuni ºi prin ofrandeaduse la mormintele aces-tora: ei le împodobescmormintele cu flori,aprind lumânãri ºitãmâie, împart pachetecu alimente ºi colivã,sfinþite la slujba depomenire. Potrivittradiþiei, pentru ceicomemoraþi se împart ºibucatele preferate deaceºtia în timpul vieþii lorpãmântene.

Moºii de iarnã, ziua în care credincioºii ortodocºi îºi pomenesc moºii ºi strãmoºii

Î n toate lãcaºurile de cult ortodoxe suntpomeniþi, sâmbãtã, 9 martie, moºii ºi

strãmoºii noºtri trecuþi la viaþa veºnicã.Aceastã prãznuire, cunoscutã în popor subnumele de Moºii de iarnã, coincide în acestan cu sãrbãtoarea Mucenicilor.

Monika BACIU

Drumul este îngaranþie, drept pen-tru care reprezen-tanþii Primãrieioraºului Petrilaspun cã este dedatoria firmeiconstructoare sãintervinã pentru areabilita dfrumul.

”Drumul prin-cipal este îngaranþie. Înmomentul în caretimpul ne va per-mite vom solicitafirmei constructoaresã intervinã ºi sãremedieze prob-lemele apãrute.

Firma are constitu-itã o garanþie debunã execuþie alucrãrii în condiþiile încare nu vor sã reparevom lua garanþia debunã execuþie ºi vomface în regim propriusau cu altã firmã”, adeclarat Vasile Jurca,

viceprimarul oraºuluiPetrila.

Situaþia de laPetrila nu este singu-

larã. Peste tot în Valea

Jiului ºi nu numaidupã trecerea iernii,drumurileîncep sã sedegradeze.Asta chiardacã sunt dru-muri recentreabilitate.

”Eu aºspune cã ºiconstructorii artrebui sã

foloseascã materialecare sã nureacþioneze cu mate-rialele antiderapantepe care noi obligato-riu trebuie sã lefolosim în perioadade iarnã pentru fluxuldrumurilor”, a maiprecizat sursa citatã.

Reabilitarea ºimodernizarea drumu-lui din Petrila a costatpeste 23 de milioane

de lei. În urma con-tractului au fost mod-ernizaþi peste 8 kilo-metri de carosabil.

Materialele antiderapante macinã drumurile

G ropile din carosabil rãsarprimãvara. Pe drumul princi-

pal de la Petrila au început sã sevadã primele semne ale primãverii.Asta dupã ce iarna a trecut ºi pecarosabil s-a acþionat cu materialeantiderapante, acum în asfalt începsã aparã primele gropi.

Drumarii lucrã pe ploaie la Petroºani

S erviciul Public Administrarea DomeniuluiPublic Privat din cadrul municipalitãþii

Petroºani a cerut firmei care se ocupã deîntreþinerea drumurilor în localitate sãînceapã reparaþiile. Drumarii s-au apucat delucru chiar dacã plouã, însã nu la pus asfalt.

Page 12: CVJ NR. 323, VINERI 8 MARTIE 2013

Cronica Vãii Jiului | Vineri 8 Martie 201312 Actualitate

C ampania „Bun venitpe lume!” îºi aratã

roadele. Maternitatea dinPetroºani este pe listadotãrilor cu un aparatperformant de ventilaþiepentru nou-nãscuþi ºi uncãrucior de transport nou-nãscuþi.

„Organizaþia Salvaþi CopiiiFiliala Hunedoara asteaptã cuemoþie sã bucure mamele câtmai curând, cu aparatura multdoritã de conducerea Spitaluluide Urgenþã Petroºani ºi decãtre doamna dr. BursescCarmen. Cei care doresc sã

susþinã în continuare demersulSalvaþi Copiii de a reduce mor-talitatea infantilã în România, opot face redirecþionând 2% dinimpozitul pe venit”, searatã într-un comuni-cat remis presei deOrganizaþia SalvaþiCopiii Hunedoaraºi semnatã depreºedinteleValeria Popescu.

Valoarea totalã ainvestiþiilor realizate deSalvaþi Copiii este de1.090.000 de lei. Suma nece-sarã pentru aceste echipamenteperformante a fost colectatã înurma derulãrii campaniei de

strângere de fonduri “Bun venitpe lume!”, în perioadaoctombrie - decembrie 2012,când 42 de angajaþi ºi 846 de

voluntari din Craiova,Petrila, Târgu Mureº,

Timiºoara,Suceava, Vaslui,Mangalia, Piteºti,Piatra Neamþ,Braºov, Iaºi,

Bucureºti ºi Ploieºtis-au implicat activ

pentru cauza reduceriimortalitãþii infantile dinRomânia.

Þara noastrã se menþine peprimul loc în UniuneaEuropeanã, cu o ratã a mortali-

tãþii infantile de 9,4 la 1.000de copii nãscuþi vii în 2011,cauza principalã fiind naºterilepremature. O treime dintreaceste decese pot fi preveniteprin dezvoltarea de programesuport pentru mame ºi copii,respectiv dotarea maternitãþilorºi secþiilor de nou-nãscuþi cuechipamente medicale performante.

Campania “Bun venit pelume!” face parte dintr-un pro-gram complex – „Fiecare copil

conteazã”. Acest program,cuprins în campania mondialãEvery One, derulatã de Savethe Children International, iniþiat de Salvaþi CopiiiRomânia ºi susþinut de GSK(GlaxoSmithKline România) ºide Dettol - Reckitt BenckiserRomânia - îºi propune dimi-nuarea cu 15% a mortalitãþiiinfantile ºi a mortalitãþii copiilorsub cinci ani, în perioada 2010 – 2015.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

P rimãriile potaccesa credite

prin trezoreriipânã în data de 29 martie.Administraþiilelocale care au arierate pot accesabani prin trezoreriipentru plata acestora, doarpânã la 29 martie.

Asta se aratã într-unrãspuns oferit dereprezentanþiiMinisterului Finanþelorcãtre un deputat hunedorean.

”În baza prevederi-lor art. 2 dinOrdonanþa de Urgenþãa Guvernului nr. 3/2-13 (...) privind apro-barea Normelormetodologice pentruaplicarea prevederilorart 2-5 din Ordonanþa

de Urgenþã aGuvernului nr. 3/2013privind reglementareaunor mãsuri pentrureducerea unor ariera-te din economie, altemãsuri financiare, precum ºi modificareaunor acte normative,unitãþile/subdiviziunileadministrativ teritorialepot contracta de laMinisterul FinanþelorPublice, pânã la datade 29 martie, împru-muturi din vãrsãmintedin privatizare înregis-trate în contul curental Trezoreria Statului,în vederea achitãrii ari-eratelor înregistrate la

data solicitãrii, faþã defurnizorii de bunuri,servicii ºi lucrãri”, searatã în documentul dela MinisterulFinanþelor.

Sumele acordate cutitlu de împrumut seurilizeazã exclusiv pentru achitarea arie-ratelor înregistrate faþãde furnizorii de bunuri,servicii ºi lucrãri încontabilitatea proprieºi a instituþiilor publicefinanþate integral dinbugetul local, instituþi-ilor publice finanþatedin venituri proprii ºisubvenþii din bugetullocal, în limita sumelor

datorate de unitãþileadministrativ-teritorialeºi a spitalelor publicedin reþeauaautoritãþilor adminis-traþiei publice locale înlimita cheltuielilor pecare unitatea teritorialãle poate finanþa.Unitãþile administrativteritoriale pot alocasume din împrumu-turile contractate pentru plata arieratelorspitalelor publice cuexcepþia celor proveni-te din cheltuieli ce sefinanþeazã din bugetulCasei Naþionale deAsigurãri de Sãnãtateºi din bugetele programelor naþionalede sãnãtate.Administraþiile localecare contracteazãîmprumuturi orin tre-zorerii nu se pot înda-tora mai mult de 70%.

Monika BACIUMonika BACIU

Bebeluºi salvaþi de „Salvaþi Copiii”

Împrumuturile prin trezorerii se pot accesa doar pânã la 29 martie