cvj, nr. 306, joi 14 februarie 2013

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 306 Joi, 14 februarie 2013 Ministrul Energiei vine în Valea Jiului M ineritul de huilãa ajuns în atenþia ministrului Energiei. Vizita acestuia este pro- gramatã în Valea Jiului la finele acestei sãp- tãmâni, la Petroºani. >>> P >>> PAGINA AGINA 11 Valentine’s Day” pe pârtia de schi S traja îºi aºteaptã turiºtii sã petreacã de „Ziua îndrãgostiþilor” în vârf de munte. S-a mai umblat la preþuri la unele cabane cu aceastã ocazie iar în weekend este programatã ºi o competiþie de schi. >>> P >>> PAGINA AGINA 12 12 Douã eleve s-au bãtut pe holurile unui liceu hunedorean A u transformat holurile liceului într- un ring de box ºi ºi-au împãrþit cu generozitate pumni ºi picioare. >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 La bine, dar nu ºi la rãu, pânã divorþul i-a despãrþit - spune judecãtorul C ontradicþiile din hotãrârile judecã- toreºti nasc sentimente de nedreptate ºi lungesc pro- cesele de pe rolul judecãto- riei pe timp de ani ºi ani. Un amãrât de partaj – patru ani ºi nu e gata! >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Afaceri de miliarde cu moartea din cotizaþiile pensionarilor D acã sã trãieºti e un lux în România anului 2013, ºi moartea devine descurajantã. Iar o înmormântare te poate aduce la apã de lemn, chiar dacã þi-ai pus speranþele în cotizaþiile plãtite de defunct în timpul vieþii la tot felul de asociaþii ale pensionarilor. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A

Upload: geza-szedlacsek

Post on 13-Mar-2016

216 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CVJ, NR. 306, JOI 14 FEBRUARIE 2013

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ, NR. 306, JOI 14 FEBRUARIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 306

Joi, 14 februarie 2013

MinistrulEnergiei vineîn Valea JiuluiM ineritul de huilãa

ajuns în atenþiaministrului Energiei.Vizita acestuia este pro-gramatã în Valea Jiuluila finele acestei sãp-tãmâni, la Petroºani.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Valentine’sDay” pe pârtia

de schi

S traja îºi aºteaptãturiºtii sã petreacã

de „Ziua îndrãgostiþilor”în vârf de munte. S-amai umblat la preþuri launele cabane cu aceastãocazie iar în weekendeste programatã ºi ocompetiþie de schi.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

Douã eleve s-aubãtut pe holurile

unui liceu hunedorean

A u transformatholurile liceului într-

un ring de box ºi ºi-auîmpãrþit cu generozitatepumni ºi picioare.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

La bine, darnu ºi la rãu,pânã divorþuli-a despãrþit -

spune judecãtorul

C ontradicþiile dinhotãrârile judecã-

toreºti nasc sentimente denedreptate ºi lungesc pro-cesele de pe rolul judecãto-riei pe timp de ani ºi ani.Un amãrât de partaj –patru ani ºi nu e gata!

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Afaceri de miliarde cu moarteadin cotizaþiile pensionarilor

D acã sã trãieºti e un lux în România anului 2013, ºi moartea devine descurajantã. Iar o înmormântare te poateaduce la apã de lemn, chiar dacã þi-ai pus speranþele în cotizaþiile plãtite de defunct în timpul vieþii la tot felul de

asociaþii ale pensionarilor.>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Page 2: CVJ, NR. 306, JOI 14 FEBRUARIE 2013

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Vânãtorii de sclavi 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Teleshopping 15:15 Vouã (r)15:30 Dragoste dulce-amarã 16:30 Dragoste dulce-amarã 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Prinþesa ºi broscoiul 22:30 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Crimã în bloculnostru13:00 ªtirile Pro TV14:00 Rãzbunarea femeiide vârstã mijlocie 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:00 Dennis, pericolpublic 22:00 Fotbal 0:00 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:30 Doi bãrbaþi ºi jumãtate

9:30 Familia Reagan 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete14:30 Teleshopping 15:00 Trãsniþii (r) 15:30 Ce-ºi doresc femeile 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii23:00 Gazeta de perete

9:45 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoaseiRazã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r)1:30 Bradule, dragule -Floarea Calotã12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Zeul rãzboiului (r)13:20 Zeul rãzboiului (r)14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Zeul rãzboiului18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Secret de familie 0:00 Ora de business (r)0:50 Regele Elefant (r)

Page 3: CVJ, NR. 306, JOI 14 FEBRUARIE 2013

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 2013 Actualitate 3

D acã sã trãieºti e un lux în

România anului 2013,ºi moartea devine descurajantã. Iar oînmormântare tepoate aduce la apã delemn, chiar dacã þi-aipus speranþele în cotizaþiile plãtite dedefunct în timpulvieþii la tot felul deasociaþii ale pensionarilor.

Atenþie ce plãtiþi ºi,mai ales, unde vã daþibanii din pensiile ºi aºamult prea mici. Cotizaþiileplãtite lunã de lunã pen-tru acordarea ajutoruluide înmormântare rudelorrãmase în viaþã s-ar putea

sã nu vã fie de nici unfolos ºi asta chiar dacãtoatã lumea ºi-a pus speranþa în aceºti banipentru cã, nu-i aºa, ºi oînmormântare costãaproape cât o nuntã înziua de azi. Este ºi cazulMariei Bako, din Vulcan.Femeia a cotiztat din1959 la AsociaþiaPensionarilor dinPetroºani pânã zilele trecute, când a trecut înnefiinþã. Chiar ºi bolnavãgrav, cu trupul împuþinatde bãtrâneþe, femeia aplãtit cu conºtiinciozitate

ratele lunare cãtreAsociaþia Pensionarilor,aºa încât, dupã moarte,

fiul ei, Mihai Bako, sãpoatã beneficia de ajuto-rul de înmormântare, dar ce folos. Dupã ce ºi-a îngropat mamacreºtineºte, bãrbatul, plinde datorii ºi îndurerat depierderea suferitã s-a dussã-ºi ridice banii. Cam1.200 de lei, o micãavere pentru el, cu careputea sã achite astfeltoate cheltuielile deînmormântare. A primit,în schimb, ridicãri dinumeri din parteapreºedintelui Asociaþiei,Iuliu Pavel, care i-a spus

cã poate primi doar vreo300 de lei, ºi asta dupã55 de ani de cotizaþii! A fost pus al colþ pentrucã a avut „îndrãzneala”de a cumpãra efectelefunerare din altã parte,adicã de la AsociaþiaPensionarilor din Vulcan,unde de asemenea aucotizat lunã de lunã. Eramai aproape ºi mai ieftin,iar pentru bãrbat, ca ºipentru mulþi alþii, fiecareleu conteazã. „Ei invocãmotivul cã nu amcumpãrat de la ei sicriul ºice mai trebuie. Ei aºaspun cã, din 2010, s-amodificat prin statut cã

pierd ajutorul de înmormântare dacã amcumpãrat de la altã societate comercialã. Am fost membru cotizantºi în Vulcan, cã noi suntemdin Vulcan”, explicã bãrbatul alegerea fãcutã.Rãmas fãrã ajutor deînmormântare, bãrbatul aaflat totuºi cã poate primiceva bani, adicã i se resti-tuie cotizaþia pe 55 deani. „Am întrebat cât esteºi mi s-a rãspuns: 300 delei. Pãi eu numai pe unan am plãtit 60 de lei, în2012, ultima filã din carnet. Normal, ajutor dedeces eu am dreptul la

1.220 de lei”, a mai spusMihai Bako.

L ux din baniipensionarilor

Cu un sediu bine pus lapunct, aproape luxos amputea spune, îi întâmpinãconducerea AsociaþieiPensionarilor dinPetroºani pe cei care îitrec pragul. ªi de ce ar fialtfel, când sunt circa7.400 de membri cotizanþi care varsã anualîn conturile acesteia500.000 de lei noi. Banipurtãtori de dobândã ºicare ar trebui sã se întoar-cã la cei care au cotizatani în ºir aici pentru cafamiliile lor sã nu mai aibãºi grija unei înmormântãricreºtineºti. ªi se întorc,dar numai aºa cum vreaconducerea AP Petroºani:cumperi sicriul de la noi,primeºti, altfel ba! Cãdoar n-o sã îmbogãþeascãalte firme de pompe funebre când la ei stausicriele în curte, dupã cumrecunoaºte preºedinteleIuliu Pavel. „StatutulAsociaþiei Pensionarilor, laarticolul 35 specificãurmãtoarele: în caz dedeces, urmaºii legali se

vor prezenta la Asociaþiecu carnetul de membru aldecedatului pentru ridi-carea articolelor ºi servici-ilor funerare pentru carea cotizat în timpul vieþiipânã la data decesului încadrul ajutorului de decescuvenit la categoria ºivechimea pe carnet. Însituaþia în care procurareaarticolelor funerare seface de la alte unitãþicomerciale de profil,drepturile membrilor sereduc la restituirea cotiza-þiei depuse, fãrã dobândã,pierderea drepturilor laserviciile funerare detransport ºi fanfarã”, adeclarat Iuliu Pavel,preºedintele AsociaþieiPensionarilor dinPetroºani. Mai pe scurt,asta înseamnã cã rudeledecedatului primescînapoi fix banii de sicriucotizaþi, dar nu ºi sumeleplãtite pentru transport ºifanfarã. Deºi nimeni nu abeneficiat de aceste ser-vicii plãtite cu regularitateîn timpul vieþii, banii nuse înapoiazã! Iuliu Pavel,care este staroste pestebanii pensionarilor de 8ani, se disculpã ºi susþinecã membrii au cerut aºaceva, nicidecum nu a fostpropunerea lui ºi astadoar pentru binele asoci-aþiei, care cumpãrã sicrieºi alte efecte tot pentrupensionarii – cotizanþi.Sau pentru oricine vine ºiare nevoie de un sicriu, cãdoar nu e circuit închis,iar asociaþia este un fel deSRL care se gospodãreºtesingurã!

În ultimii ani, AsociaþiaPensionarilor dinPetroºani a fost de maimulte ori în centrul unorscandaluri financiare,legate de modul de cheltuire al cotizaþiilorpensionarilor.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Afaceri de miliarde cu moarteadin cotizaþiile pensionarilor

U n bãrbat dat în urmãrirepentru cã avea de ispãºit

nu una ci douã condamnãri laînchisoare a fost prins de poliþiºtiidin localitatea Aninoasa. Alþi doihoþi au ajuns pe mâna poliþiºtilorfiind suspecþi cã au dat o spargere la o subunitateaparþinând Apa Serv Valea Jiului.

Poliþiºtii din Aninoasa au organizat,ieri dimineaþã-miercuri, o acþiune pen-tru depistarea unor persoane date înurmãrire deoarece aveau condamnãrila închisoare ºi se ascundeau dar aufost luaþi în vizor ºi mai mulþi suspecþide furturi comise pe raza localitãþiiAninoasa. „Lucrãtorii PoliþieiAninoasa au organizat o acþiune pelinie de urmãriþi, persoane care suntsuspecte de fapte penale cu AN

(autori necunoscuþi), fiind identificaþiiurmãtorii: Adrian S. de 56 ani dinAninoasa, pe numele cãruia au fostemise douã mandate de executare aunor pedepse pentru furturi calificate,având de executat 4,5 ani pe un man-dat ºi 3,6 ani pe un celãlalt mandat.A fost reþinut ºi a depus în

Penitenciarul Bârcea Mare pentruexecutarea pedepsei”, a declaratcomisarul Nicolae Airinei, ºeful PoliþieiAninoasa. Alte douã persoane dinlocalitate suspectate de mai multe fur-turi au fost descoperite în urma acþiu-nii ºi sunt cercetate acum de poliþiºti.Adrian I. în vârstã de 23 de ani ºiNicolae A. de 21 de ani, ambii dinAninoasa riscã sã ajungã dupã gratiipentru furturi de materiale feroase ºineferoase. Mai precis, aceºtia au furato uºã de aluminiu, mai multe compo-nente ºi grilaje de la Bazinul 2 de peraza localitãþii ºi care aparþine ApaServ Valea Jiului. „Bunurile au fostrecuperate de la un centru decolectare a fierului din Petroºani ºirestituite societãþii Apa Serv. Se continuã cercetãrile în acest caz”,a precizat ºeful Poliþiei Aninoasa.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Urmãrit general prins de poliþiºtii din Aninoasa

Page 4: CVJ, NR. 306, JOI 14 FEBRUARIE 2013

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 20134 Actualitate

R ealizarea conurbaþiilorar uºura mult activi-

tatea administrativã în perspectiva realizãriiregionalizãrii României. ªi,dacã se realizau pânã acum,puteam spera sã avemchiar capitala Regiunii Vest la noi în judeþ.

Realizarea de conurbaþii,idee dezbãtutã de ani de zilecare priveºte unificarea locali-tãþilor, ne-ar putea ajuta, maiales în perspectiva regionalizãriiRomâniei. Judeþul Hunedoaraar urma sã facã parte din

Regiunea Vest, alãturi deTimiº, Arad ºi Caraº Severin.

„Acum stau ºi supun atenþieiopozanþilor mei, care au spuscã aceste conurbaþii sunt

chestiuni politice. Imaginaþi-vã,dacã aveam doi la Deva sauHunedoara sau Valea Jiului, dece nu, o conurbaþie care sãconstituie un oraº de 200.000

de locuitori. Era altã problemãunde era capitala regiunii.Regionalizarea nu va aducenumai faptul cã cele 4 judeþevor intra într-un anumit conturgeografic”, a declaratpreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, MirceaIoan Moloþ. Ela explicat cã,deºi unii primari se vor supãra,odatã cu regionalizarea vor dispãrea o serie de comune depe harta României. „Este inacceptabil sã ai comunã sub3 – 4000 de locuitori, sã aicomune cu 100 de locuitori. La Bãtrâna când erau alegerileparlamentare fãceam mutaþii de

la Deva la Bãtrâna ca sã avemoameni. Nu mai poate conti-nua acest lucru”, a subliniatMoloþ.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Conurbaþiile sunt necesare ºi în perspectiva regionalizãrii

R omânia nu poate ficâºtigãtoare într-o

Europã guvernatã de austeritate. Aceasta estepãrerea euro deputatuluihunedorean Iuliu Winkler,care a spus cã noua abordare economicã a UE vaavea consecinþe negative.

Evoluþia economicã a UE va fiinfluenþatã negativ de diminuareacu 3,5 procente a sumei alocatepentru Cadrul FinanciarMultianual (MFF) 2014-2020 încomparaþie cu actualul MFF,susþine deputatul european IuliuWinkler (UDMR, PPE)..

“Pentru întâia oarã în istoriaUE ne aflãm în situaþia în careCadrul Bugetar pe 7 ani scade.(…) Este o chestiune fãrã precedent ºi care va avea con-secinþe negative asupra evoluþieieconomice a UE în urmãtoruldeceniu. Sigur, justificareafiecãruia dintre liderii marilorstate membre a fost de genul: ebuget de austeritate în þara mea,trebuie sã fie austeritate ºi pentrubugetul european. (…) Dar aceasta este o abordare falsã ºidistructivã”, a declarat IuliuWinkler, miercuri, la Deva, într-o conferinþã de presã.

Deputatul european al UDMRa explicat cã, încã de acum 30de ani, se ºtie, în urma unoranalize ºi calcule, cã un eurocheltuit de la bugetul UE produceefecte benefice mai mari la nivelorizontal, decât un euro cheltuitla nivel naþional. “Bugetul comuneste un buget de investiþii,excepþie fac doar plãþile directedin cadrul Politicii AgricoleComune (PAC)”, a explicat parlamentarul european.

Potrivit lui Iuliu Winkler,dimensiunea bugetului UE, carereprezintã 1 procent din PIB-ulconsolidat al UE, este primasursã a crizei din zona euro.“Bugetul european ar trebui sãcreascã peste 1% din PIB-ul con-solidat al UE. Iar acum, scãdereaanunþatã de Consiliul European

va împiedica UE sã finanþeze tocmai cel mai important obiectival Uniunii: ieºirea din crizã”, a afirmat deputatul european alUDMR. El a amintit cã StrategiaUE 2020, consideratã soluþiapentru ieºirea din crizã, are caprioritãþi crearea de locuri demuncã, cercetarea ºi inovarea,creºterea productivitãþii în UE,astfel încât blocul european sãpoatã rãmâne competitiv pe planglobal. “Suntem, însã, pe cale sãne pierdem competitivitatea economicã în faþa puterilor economice emergente pentru cãnu poþi sã fii competitiv în lipsaunui buget suficient”, a precizat Winkler.

Referindu-se la România încontextul adoptãrii de cãtreConsiliul European al noului MFF2014-2020, parlamentarul euro-pean considerã cã suma care arurma sã-i revinã þãrii noastre estebunã. “Propunerea este bunãpentru România, dar proastãpentru Europa. ªi aici mã întreb:cum poþi fi câºtigãtor (România-n.n.), când lucrurile merg prostîn Europa? 39,8 miliarde de euroeste o sumã bunã, avem ocreºtere de 18% faþã de perioadaactualã. (…) În ºase ani am atras5,7 mld de euro din actualulCadru Bugetar, României fiindu-ialocate din 31,5 miliarde, adicãsub 20% din fonduri. Mai avemtrei ani sã cheltuim din aceastãsumã ºi dacã vom depãºi procen-tul 50% la accesare pentru actu-alul cadru de 7 ani, atunci va fibine”, a arãtat Iuliu Winkler, carea reiterat faptul cã trebuie gãsiterapid soluþiile cele mai eficientepentru a mãri gradul de absorbþiea fondurilor europene.

Iuliu Winkler a mai atrasatenþia ºi asupra faptului cãRomânia trebuie sã rãmânã într-o relaþie activã cu FMI pentrua putea beneficia de mãsuri destimulare a gradului deabsorbþie, cum este TVA eligibil,majorarea a ratelor de prefi-nanþare ºi cofinaþare

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

CONVOCATOR

În temeiul prevederilorart.94 alin.1 ºi 3 din Legeaadministraþiei publice localenr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare ºi ale art.6alin.1 din Legea nr.52/2003privind transparenþa decizionalã în administraþiapublicã, se convoacãConsiliul JudeþeanHunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia,pentru data de 20 februarie2013, ora 11, cu urmãtoarea ordine de zi:

1. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea Procesului-verbal de predare-primire amonumentului istoric

Sarmizegetusa Regia –Grãdiºtea de Munte dinadministrarea MinisteruluiCulturii în administrareaConsiliului JudeþeanHunedoara;

2. Proiect de hotãrâreprivind aprobareaRegulamentului de organizareºi funcþionare a SpitaluluiJudeþean de Urgenþã Deva;

3. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea statului defuncþii ºi a Regulamentului deorganizare ºi funcþionare aleSanatoriului dePneumoftiziologie Geoagiu;

4. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea actualizãriidevizului general pentru unobiectiv de investiþii alConsiliului JudeþeanHunedoara;

5. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea asocieriiJudeþului Hunedoara, prinConsiliul JudeþeanHunedoara, cu MunicipiulDeva, prin Consilul Local alMunicipiului Deva, în vederearealizãrii în comun a obiec-tivului de investiþii ”Muzeulsatului hunedorean”;

6. Proiect de hotãrâreprivind numirea în funcþiapublicã de conducere dedirector executiv al DirecþieiPublice Comunitare deEvidenþã a PersoanelorHunedoara;

7. Proiect de hotãrâreprivind numirea reprezentan-tului Consiliului JudeþeanHunedoara în Consiliul deadministraþie al Colegiului”Ion Mincu” Deva.

PREªEDINTE,PREªEDINTE,

Bugetul UE –abordarefalsã ºi distructivã

Page 5: CVJ, NR. 306, JOI 14 FEBRUARIE 2013

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 2013 Actualitate 5

M unicipiulPetroºani este

cea mai „scumpã”aºezare din ValeaJiului în ceea cepriveºte preþul unuimetru pãtrat deteren intravilan.

Preþurile sunt simþitormai mari decât în cele-lalte cinci localitãþi chiardacã au scãzut în ultimiiani din cauza crizei economice. ªi dacã nusunt bani de ajuns,oamenii gãsesc soluþiide a-ºi ridica o locuinþãcât mai aproape dezona centralã. Exemplua fost dat de Deva înurmã cu mai mulþi ani,mai exact „vila” construitã pe garaj.

În zonele bune, situate în apropiereacentrului municipiului,aproape cã nu maiexistã un centimetru deteren liber pe care sã sepoatã construi astfelîncât sã nu fi nevoit sã

scoþi o micã avere dinbuzunar. În acestecondiþii, cu precãdere înultimii doi ani, în zonelebune ale „capitalei” regiu-nii, oamenii au gãsit osoluþie mai economicã dea construi: locuinþele seridicã deasupra garajelorori ca o extensie ablocurilor de apartamente.

A partamentulde pe garaj

Un exemplu este înzona stadionului dinlocalitate, unde o construcþie a apãrut pestructura de rezistenþã a unor garaje.

Proprietarul, iniþial, avrut o mai multe garaje

dar ºi-a fãcut deasupraºi o „cãsuþã”. Este multmai confortabilã decâtun apartament comunistchiar dacã existã ºiinconveniente. Nu estesingurul care a valorifi-cat fiecare centimetrude teren. Fie cã ºi-auextins apartamentelecum este un caz în zonaDimitrov ori au construitlângã bloc, mulþi au cãu-tat sã rãmânã aproapede centru dar sã nu facão cheltuialã foarte mare.

„Costurile construcþieisunt mai mici decâtdacã s-ar fi început de lazero pentru cã ori existãfundaþie cum ar fi lagaraje ori mãcar unperete cum este con-strucþia de lângã bloc.Acolo unde mai esteteren, în centru, se cerniºte preþuri de ajungidator vândut. κi permit

firmele mari sã cumperepentru a-ºi ridica birourisau spaþii comerciale. Înafara oraºului mai suntterenuri disponibile darsunt în zone unde costãmult aducerea util-itãþilor”, spune Andrei,unul dintre „vecinii”proprietarului cãsuþei depe garaj. Dacã au toatedocumentele în regulã,edilii nu se opun pentrucã este mai bine sãaparã o „construcþiecochetã cu autorizaþiedecât un coteþ întreblocuri ridicat ilegal”.Dacã ar fi sã apeleze laun apartament cu patrucamere, construit într-ozonã bunã, înainte de1989, cumpãrãtorul artrebui sã scoatã dinbuzunar chiar ºi 40.000de euro, cum este înzona Dimitrov, zonã situatã tot în apropierede stadion iar pentru ogarsonierã cel puþin14.000 de euro.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

În lipsa terenurilor, se construiesclocuinþe peste garaje

Gunoiulunora,

hrana altoraG unoi pentru unii,

regal pentru alþii.Sunt sãraci lipiþi pãmân-tului, nu au un acoperiºdeasupra capului ºi semulþumesc cu ce aruncãalþii la gunoi.

Este povestea unora dintrecetãþenii Vãii Jiului care sehrãnesc din ce aruncã alþii.Sãrãcia dusã la extrem i-adeterminat sã caute printomberoane în speranþa de agãsi ceva ce sã punã pe”masã”. Impropriu spus masãîn condiþiile în care ei nu aucasã nu au masã.

”De multe ori oameniiaruncã mâncare bunã. Amgãsit rude de salam, brânzã,roºii. Ce pentru alþii e stricatpentru noi e foarte bun”,spune un bãrbat din Petroºanice cautã prin tomberoane.

O adevarata binefacerepentru cãutãtorii în gunoi estemomentul în care printre res-turile de tot felul apar catevadulciuri: pachete de biscuiþi,ciocolatã sau altele - produseexpirate ºi aruncate la gunoide comercianþi sau deoamenii simpli. Din pãcatepentru ei, acest lucru seîntâmplã tot mai rar, deoarecemagazinele aruncã tot maipuþine produse. Cãutãtorii îngunoaie nu s-au speriat însã.S-au reprofilat. Fiindca metalul se gãseºte tot mai rar,oamenii adunã acum PET-uriºi alte bucãþi de plastic.

Monika BACIUMonika BACIU

P acienþii de laPetroºani,

trataþi cu medica-mente ieftine. În timpce se vorbeºte dereducerea cheltuielilorla nivelul spitalelor s-ar putea vorbi ºi dereducerea populaþiei.

Asta în condiþiile încare reprezentanþiiSpitalului de Urgenþã dinPetroºani nu îºi permitsã achiziþioneze medica-mentaþie de ultimã generaþie. Aici nu existãprobleme legate destocul de medicamente,ci probleme legate decalitatea acestora.

”La Petroºani încer-cãm sã avem medica-mentaþia de bazã. Nu nepermitem medicamenteextrem de scumpe,medicamentaþie deultimã orã. Încercãm sãavem medicamentaþia debazã. Problema este cãîn actuala situaþiemedicamentele în funcþiede internãri ajung undeva la 20-25 de zile dintr-o lunã”, a declaratAlin Vasilescu, mana-ger SUP Petroºani.

Nici în ceea cepriveºte medica-mentele destinatecelor ce suferã de can-cer sau HIV/SIDA nuexistã probleme la

Spitalul de Urgenþã dinPetroºani. Astfel,Spitalul de Urgenþã dinPetroºani îi trateazã pepacienþi cu medicamentetradiþionale, în timp ce

personalitãþile ”mar-cante” se trateazã laViena. Consumul demedicamente s-a dublatin perioada 2006 -2011, Romania fiind

singura tara care alocapentru consumul demedicamente un bugetegal cu cel al spitalelor.

Monika BACIUMonika BACIU

Gropile adânci de câþiva zeci decentimetri îi determinã pe ºoferi sãfacã slalom pe aceastã porþiune. Însãnici aceastã tacticã nu este una desucces þinând cont de multitudineade cratere din carosabil. Deºi drumulse aflã în administrarea celor de la

Compania Naþionalã de Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale aceºtia se pare cãnu dau niciun semn cã ar asfaltaacest drum. Astfel, cei din adminis-traþia localã de la Petroºani vorregurge la plombarea craterelor.

”Aceastã porþiune a centuriimunicipiului Petroºani va fi plombatãde cãtre administraþia localã imediatce vremea se va îmbunãtãþi ºi vaputea fi turnat asfalt”, a declaratNicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Acest segment de drum nu a maifost reabilitat de aproape zece ani,chiar dacã respon-sabilii PrimãrieiPetroºani au înaintat

zeci de adrese celor de la CNADNR.”Drumul aparþine CNADNR-ului

adicã administratorului tuturor dru-murilor naþionale din România ºi nua fost asfaltat cred cã de aproximativ8-9 ani”, a mai precizat Taºcã.

Pânã când vremea se va încãlzipentru ca gropile sã fie astupate,ºoferii vor fi nevoiþi sã facã slalomprintre gropi. În cazul în care însã lise avariazã autoturismele din cauzacraterelor ei pot acþiona în judecatãcompania de drumuri, însã proceselese pot întinde pe ani de zile.

Monika BACIUMonika BACIU

Bombardamente în PetroºaniN u a fost rãzboi ºi nicicutremure, dar centura

municipiului Petroºani, maiexact partea cuprinsã întreavion ºi Biserica Catolicã,aratã ca dupã bombarda-mente. ºoferii care tranziteazãzona sau cei care aleg sã eviteaglomeraþia din oraº la orelede vârf se lovesc de alte inconveniente.

Boala tratatã cu bani ppuuþþiinnii

Page 6: CVJ, NR. 306, JOI 14 FEBRUARIE 2013

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

Monika BACIU

Ziua comemoreazãpe Sf. Dwynwen, sfân-tul patron al îndrã-gostiþilor galezi. ÎnFranþa o þarã tradiþion-al catolicã, Valentine’sDay este cunoscut sim-plu dreptSfântul Valentin ºi estesãrbãtoritã ca în restulþãrilor occidentale.În Danemarca ºi Norvegia 14 februarie estecunoscut ca

Valentinsdag. Nu estesãrbãtoritã pe o scarãlargã, dar mulþi oameniîºi fac timp pentru a îlpetrece într-un modromantic cu partenerulde viaþã sau trimit ofelicitare unei iubirisecrete.

În Suedia estenumitã ziua tuturorinimilor. Nu este o sãr-bãtoare oficialã.În Slovenia un proverbspune cã SfântulValentin aduce cheile

rãdãcinilor,aºa cã pe14 febru-arieplantele ºiflorileîncep sãcreascã.Ziuaîndrã-gostiþilora fost sãr-bãtoritã ca ziuaîn care începlucrãrile în viiºi pe câm-puri. Este deasemeneaspus cã

pãsãrilese cãsã-toresc în

aceastãzi. Cu siguranþã,

numai de curândeste sãrbãtoritã caZiua iubirii. Ziuaiubirii estetradiþional 12

mar-tie, ziua Sf Gregor.

În România, sãr-bãtoarea tradiþionalãpentru iubiþi

este Dragobete careeste sãrbãtorit pe24 februarie. Estenumit dupã un per-

sonaj din folclorulromânesc care sepresupune cãar fi fiul BabeiDochia.Etimologic,o parte dinnumele deDragobetepoate fi gãsit ºiîn cuvântulromanesc dragoste.

România a începutsã sãrbãtoreascã ºiValentine’s day, deºideja aveaprin Dragobete o sãr-bãtoare tradiþionalã.Aceasta a dus la un valde critici din parteamai multor grupuri,persoane reputate,instituþii. Organizaþianaþionalisã NouaDreaptã condamnã sãr-bãtorirea Valentine’sday în România cafiind o activitate super-ficialã, comercialistã,

unkitsch

importat din Occident.Odatã era un

împãrat roman al cãruinume era Claudiu al II-lea. El era un luptãtorîndârjit ºi a avut multerãzboaie. El a vrut oarmatã puternicã darmajoritatea bãrbaþilorromani nu doreau sãmeargã în luptã.Împãratul s-a gândit cã,în locul luptei, bãrbaþiipreferau sã stea acasãcu soþiile ºi copiii lor. Înconsecinþã, Claudiu a

decis ca niciunuldintre soldaþii dinRoma sã nu se mai

poatã cãsãtori.Împãratul s-agândit cãaceastã lege îiva face pe bãr-

baþi sã meargã larãzboi ºi sã lupteca niºte adevãraþisoldaþi.

Valentin, careera un preotcreºtin, credea cãdreptul oamenilorde a sa cãsãtori era datde Dumnezeu iarClaudiu nu avea dreptulsã-l interzicã. El a cãsã-torit în secret cupluri,cununiile fiind fãcute înlocuri secrete, pentru anu putea fi gãsit deîmpãrat.

Într-un final, Claudiul-a gãsit ºi l-a arestat.Lui Claudiu i-a plãcutpersonalitatea lui

Valentin, considerândcã este un om tânãr ºiînþelept. L-a încurajatsã renunþe la creºtinismºi sã devinã un soldatroman.

Când Valentin arefuzat, a fost întem-niþat ºi condamnat lamoarte.

Pânã în ziua exe-cuþiei, el a trimisscrisori de adio cãtre

prietenii sãi ºi le-a sem-nat scriind “Adu-þiaminte de Valentin altãu.”

Valentin a fost pro-babil executat pe 14februarie în anul 269sau 270. Nu se cunosctoate detaliile legate deviaþa sfântului Valentinºi nu se ºtie dacã legenda are o bazãistorica realã.

Diana MITRACHE

Vine acum ºi le dã olecþie de viaþã colegilorlui mai tineri, pe care îibate gândul sã aban-doneze ºcoala ºi chiarvrea sã meargã lamãrire de note. Asta încondiþiile în care senumãrã printre puþiniiintegraliºti din grupa lui.”Zic cã am luat dinprima examenele, deºivreau sã mã duc sã vãd,una, douã, trei reexam-inãri, pentru cã eu con-

sider cã, deºi e f greu,vreau sã nu mã fac derãs la vârsta asta. Amobþinjut note de tercere,dar consider cã pot maimult”, spune CristianKuszai, pensionarul stu-dent.

Studentul trecut deprima tinereþe, pe caremulþi îl ºtiu de când learbitra meciurile de fot-bal sau handbal, ori depe vremea când lucra lamina Livezeni ºi îlînsoþea pe MironCozma peste tot, spune

acum cã nu e uºor sãfaci facultatea, dacã astaîþi doreºti cu adevãrat,doar cã ºcoala a luat oaltã faþã. „E greu, deºinivelul învãþãmântului ascãzut. Sunt ºi profesoriexigenþi ºi mai intervineºi vârsta. Nu se puneproblema cã uit, dar emai greu de asimilat”,spune pensionarul, caremerge zi de zi la ºcoalã.

La Petroºani, sute destudenþi au renunþatlaºcoalã,iar asta orecunosc ºi profesoriilor, chiar dacã ºcoalas-aadaptat cerinþelor pieþeimuncii. „Existã studenþicare renunþã la studiilelor. Procentul acestoraeste de aproximativ10%, însã, sigur cãUniversitatea are ooefertã destul debogatã. (...) De aceeanoi am pornit ºi o cam-

panie de promovare aofertei noastre în licee”,ne-a declarat prof. dr.Codruþa Dura, prorectorUniversitatea dinPetroºani.

ªcoala se face la tim-

pul ei, dar pensionarulstudent care a ajuns laconcluzia cã fãrã ºcoalãnu eºti mai nimic, încer-acã sã le dea sfaturicelor care se lasã de

studii. „Suntfoarte mulþi cares-au lãsat. Samvãzut cã în 201 –2012, 500 aurenunþat la studii.Trebuie sãplecãmde la situaþia eco-nomicã ºi ceasocialã. Pentru

cei tineri e o problemãsã-ºi obþinã un loc demuncã ºi sã nu mai vor-bim de latura psihicã.Sunt oameni ºi cu douã-trei licenþe ºi nu au loc

de muncã pentrucare s-a calificat”,spune, cu regretCristian Kuszai.

Student laSociologie, CristianKuszai spune cã ceamai grea materie esociologia, pe careo vede un fel dematematicã fãrã

cifre, „în cuvinte sau pelitere”, dar îºi încura-jeazã colegii sã fieuniþi,aºa cum a învãþatel de-a lungul celor 6decenii de viaþã.

Monika BACIU

Elevii vor crea opoveste în care per-sonajul principal pleacãîntr-o cãlãtorie înlumea sentimentelor.

Finalitatea acestuidemers constã înconºtientizarea decãtre elevi a rolului pecare îl au trãirile afec-tive în viaþa omului, înidentificarea senti-

mentelor ºi a moduluiîn care acestea influ-enþeazã comportamen-tul uman. Ataºatpoveºtii, elevii vor rea-liza ºi un desen dedimensiuni A4 în carevor reda sugestivconþinutul poveºtii.Concursul va fi promo-vat în unitãþile ºcolarecu clase gimnaziale.Proiectul se vadesfãºura în primãetapã la nivelul fiecãreiunitãþi ºcolare, urmândca în etapa a II-a sã seînscrie fiecare ºcoalã

cu maxim trei creaþii,dintre cele mai bune.Juriul va selectareacele mai bune creaþiice vor fi publicate într-un volum de poveºti.Cele mai bune lucrãrivor fi premiate într-uncadru festiv. Acestvolum va fi distribuitºcolilor participante.

La ediþia a II –a aconcursului desfãºuratãîn anul ºcolar2011/2012 au partici-pat 131 elevi ºi 52cadre didactice din 10judeþe: Bihor, Mureº,

Alba, Hunedoara, Iaºi,Covasna, Buzãu, Cluj,Cãlãraºi, Dolj. În urmaacestui concurs s-a edi-tat un CD cu ISBN,care cuprinde toatecele 65 de poveºti aleelevilor participanþi lafaza regionalã.Beneficiari direcþi aiconcursului sunt atâtelevii participanþi lafaza regionalã, cât ºicei participanþi la fazape ºcoalã. Beneficiariiindirecþi sunt pãrinþii,cadrele didactice,comunitatea localã.

Acest proiect pleacã dela ideea cã elevii cuvârsta cuprinsã între10/11-14/15 ani seaflã într-o etapã deprofunde transformãri

fiziologic-emoþionale.Este un moment încare puberul doreºtesã-ºi identifice trãirileemoþionale, sã se auto-cunoascã mai bine, sã

dobândeascã capacitãþide relaþionare cu ceidin jur. Crearea uneipoveºti faciliteazãexprimarea emoþionalãºi îmbunãtãþirea comu-

nicãrii. Modalitatea deexprimare scrisã, stim-uleazã elevii sã creezepersonaje noi ºi relaþiiledintre acestea, dândposibilitatea dezvoltãriicreativitãþii. De aseme-nea, lectura va fi stimu-latã prin cãutarea infor-maþiilor despre senti-mente, prin citirea altorpoveºti existente ºi apoveºtilor cuprinse încartea ce va fi realizatã.Scopul acþiunii îlreprezintã conºtienti-zarea de cãtre elevi atrãirilor afectiv-emoþionale în contextulrelaþiilor interumane.

Î nimioare, flori, dulciuri, decla-raþii de dragoste siropoase. Asta

vor face îndrãgostiþii, adicã cei caresãrbãtoresc astãzi Ziua Îndrã-gostiþilor. De parcã cei care se iubescnu îºi pot spune cuvinte frumoase înfiecare zi. Valentine’s Day este ZiuaÎndrãgostiþilor în tradiþia occiden-talã, care se sãrbatoreºte pe data de14 februarie.

Love is in the air

Unii renunþã, alþii sunt perseverenþi

L-au luat în râs, l-au privit cuscepticism, ori s-au mirat de

curajul lui, dar acum a ºi demonstrat.Vorbim de pensionarul miner devenitstudent la Sociologie la Petroºani,Cristian Kuszai, care a ajuns integralist, în ciuda tuturoropreliºtilor.

Elevii îndemnaþi sã îºi descopere sentimentele

C ãlãtorie în lumea senti-mentelor. Centrul Judeþean de

Resurse ºi Asistenþã EducaþionalãHunedoara desfãºoarã ConcursulEducativ Regional ºi Interjudeþean„Cãlãtorie în Lumea Sentimentelor”.”Cãlãtorie în lumea sentimentelor”este un concurs educaþional.

Page 7: CVJ, NR. 306, JOI 14 FEBRUARIE 2013

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

Monika BACIU

Ziua comemoreazãpe Sf. Dwynwen, sfân-tul patron al îndrã-gostiþilor galezi. ÎnFranþa o þarã tradiþion-al catolicã, Valentine’sDay este cunoscut sim-plu dreptSfântul Valentin ºi estesãrbãtoritã ca în restulþãrilor occidentale.În Danemarca ºi Norvegia 14 februarie estecunoscut ca

Valentinsdag. Nu estesãrbãtoritã pe o scarãlargã, dar mulþi oameniîºi fac timp pentru a îlpetrece într-un modromantic cu partenerulde viaþã sau trimit ofelicitare unei iubirisecrete.

În Suedia estenumitã ziua tuturorinimilor. Nu este o sãr-bãtoare oficialã.În Slovenia un proverbspune cã SfântulValentin aduce cheile

rãdãcinilor,aºa cã pe14 febru-arieplantele ºiflorileîncep sãcreascã.Ziuaîndrã-gostiþilora fost sãr-bãtoritã ca ziuaîn care începlucrãrile în viiºi pe câm-puri. Este deasemeneaspus cã

pãsãrilese cãsã-toresc în

aceastãzi. Cu siguranþã,

numai de curândeste sãrbãtoritã caZiua iubirii. Ziuaiubirii estetradiþional 12

mar-tie, ziua Sf Gregor.

În România, sãr-bãtoarea tradiþionalãpentru iubiþi

este Dragobete careeste sãrbãtorit pe24 februarie. Estenumit dupã un per-

sonaj din folclorulromânesc care sepresupune cãar fi fiul BabeiDochia.Etimologic,o parte dinnumele deDragobetepoate fi gãsit ºiîn cuvântulromanesc dragoste.

România a începutsã sãrbãtoreascã ºiValentine’s day, deºideja aveaprin Dragobete o sãr-bãtoare tradiþionalã.Aceasta a dus la un valde critici din parteamai multor grupuri,persoane reputate,instituþii. Organizaþianaþionalisã NouaDreaptã condamnã sãr-bãtorirea Valentine’sday în România cafiind o activitate super-ficialã, comercialistã,

unkitsch

importat din Occident.Odatã era un

împãrat roman al cãruinume era Claudiu al II-lea. El era un luptãtorîndârjit ºi a avut multerãzboaie. El a vrut oarmatã puternicã darmajoritatea bãrbaþilorromani nu doreau sãmeargã în luptã.Împãratul s-a gândit cã,în locul luptei, bãrbaþiipreferau sã stea acasãcu soþiile ºi copiii lor. Înconsecinþã, Claudiu a

decis ca niciunuldintre soldaþii dinRoma sã nu se mai

poatã cãsãtori.Împãratul s-agândit cãaceastã lege îiva face pe bãr-

baþi sã meargã larãzboi ºi sã lupteca niºte adevãraþisoldaþi.

Valentin, careera un preotcreºtin, credea cãdreptul oamenilorde a sa cãsãtori era datde Dumnezeu iarClaudiu nu avea dreptulsã-l interzicã. El a cãsã-torit în secret cupluri,cununiile fiind fãcute înlocuri secrete, pentru anu putea fi gãsit deîmpãrat.

Într-un final, Claudiul-a gãsit ºi l-a arestat.Lui Claudiu i-a plãcutpersonalitatea lui

Valentin, considerândcã este un om tânãr ºiînþelept. L-a încurajatsã renunþe la creºtinismºi sã devinã un soldatroman.

Când Valentin arefuzat, a fost întem-niþat ºi condamnat lamoarte.

Pânã în ziua exe-cuþiei, el a trimisscrisori de adio cãtre

prietenii sãi ºi le-a sem-nat scriind “Adu-þiaminte de Valentin altãu.”

Valentin a fost pro-babil executat pe 14februarie în anul 269sau 270. Nu se cunosctoate detaliile legate deviaþa sfântului Valentinºi nu se ºtie dacã legenda are o bazãistorica realã.

Diana MITRACHE

Vine acum ºi le dã olecþie de viaþã colegilorlui mai tineri, pe care îibate gândul sã aban-doneze ºcoala ºi chiarvrea sã meargã lamãrire de note. Asta încondiþiile în care senumãrã printre puþiniiintegraliºti din grupa lui.”Zic cã am luat dinprima examenele, deºivreau sã mã duc sã vãd,una, douã, trei reexam-inãri, pentru cã eu con-

sider cã, deºi e f greu,vreau sã nu mã fac derãs la vârsta asta. Amobþinjut note de tercere,dar consider cã pot maimult”, spune CristianKuszai, pensionarul stu-dent.

Studentul trecut deprima tinereþe, pe caremulþi îl ºtiu de când learbitra meciurile de fot-bal sau handbal, ori depe vremea când lucra lamina Livezeni ºi îlînsoþea pe MironCozma peste tot, spune

acum cã nu e uºor sãfaci facultatea, dacã astaîþi doreºti cu adevãrat,doar cã ºcoala a luat oaltã faþã. „E greu, deºinivelul învãþãmântului ascãzut. Sunt ºi profesoriexigenþi ºi mai intervineºi vârsta. Nu se puneproblema cã uit, dar emai greu de asimilat”,spune pensionarul, caremerge zi de zi la ºcoalã.

La Petroºani, sute destudenþi au renunþatlaºcoalã,iar asta orecunosc ºi profesoriilor, chiar dacã ºcoalas-aadaptat cerinþelor pieþeimuncii. „Existã studenþicare renunþã la studiilelor. Procentul acestoraeste de aproximativ10%, însã, sigur cãUniversitatea are ooefertã destul debogatã. (...) De aceeanoi am pornit ºi o cam-

panie de promovare aofertei noastre în licee”,ne-a declarat prof. dr.Codruþa Dura, prorectorUniversitatea dinPetroºani.

ªcoala se face la tim-

pul ei, dar pensionarulstudent care a ajuns laconcluzia cã fãrã ºcoalãnu eºti mai nimic, încer-acã sã le dea sfaturicelor care se lasã de

studii. „Suntfoarte mulþi cares-au lãsat. Samvãzut cã în 201 –2012, 500 aurenunþat la studii.Trebuie sãplecãmde la situaþia eco-nomicã ºi ceasocialã. Pentru

cei tineri e o problemãsã-ºi obþinã un loc demuncã ºi sã nu mai vor-bim de latura psihicã.Sunt oameni ºi cu douã-trei licenþe ºi nu au loc

de muncã pentrucare s-a calificat”,spune, cu regretCristian Kuszai.

Student laSociologie, CristianKuszai spune cã ceamai grea materie esociologia, pe careo vede un fel dematematicã fãrã

cifre, „în cuvinte sau pelitere”, dar îºi încura-jeazã colegii sã fieuniþi,aºa cum a învãþatel de-a lungul celor 6decenii de viaþã.

Monika BACIU

Elevii vor crea opoveste în care per-sonajul principal pleacãîntr-o cãlãtorie înlumea sentimentelor.

Finalitatea acestuidemers constã înconºtientizarea decãtre elevi a rolului pecare îl au trãirile afec-tive în viaþa omului, înidentificarea senti-

mentelor ºi a moduluiîn care acestea influ-enþeazã comportamen-tul uman. Ataºatpoveºtii, elevii vor rea-liza ºi un desen dedimensiuni A4 în carevor reda sugestivconþinutul poveºtii.Concursul va fi promo-vat în unitãþile ºcolarecu clase gimnaziale.Proiectul se vadesfãºura în primãetapã la nivelul fiecãreiunitãþi ºcolare, urmândca în etapa a II-a sã seînscrie fiecare ºcoalã

cu maxim trei creaþii,dintre cele mai bune.Juriul va selectareacele mai bune creaþiice vor fi publicate într-un volum de poveºti.Cele mai bune lucrãrivor fi premiate într-uncadru festiv. Acestvolum va fi distribuitºcolilor participante.

La ediþia a II –a aconcursului desfãºuratãîn anul ºcolar2011/2012 au partici-pat 131 elevi ºi 52cadre didactice din 10judeþe: Bihor, Mureº,

Alba, Hunedoara, Iaºi,Covasna, Buzãu, Cluj,Cãlãraºi, Dolj. În urmaacestui concurs s-a edi-tat un CD cu ISBN,care cuprinde toatecele 65 de poveºti aleelevilor participanþi lafaza regionalã.Beneficiari direcþi aiconcursului sunt atâtelevii participanþi lafaza regionalã, cât ºicei participanþi la fazape ºcoalã. Beneficiariiindirecþi sunt pãrinþii,cadrele didactice,comunitatea localã.

Acest proiect pleacã dela ideea cã elevii cuvârsta cuprinsã între10/11-14/15 ani seaflã într-o etapã deprofunde transformãri

fiziologic-emoþionale.Este un moment încare puberul doreºtesã-ºi identifice trãirileemoþionale, sã se auto-cunoascã mai bine, sã

dobândeascã capacitãþide relaþionare cu ceidin jur. Crearea uneipoveºti faciliteazãexprimarea emoþionalãºi îmbunãtãþirea comu-

nicãrii. Modalitatea deexprimare scrisã, stim-uleazã elevii sã creezepersonaje noi ºi relaþiiledintre acestea, dândposibilitatea dezvoltãriicreativitãþii. De aseme-nea, lectura va fi stimu-latã prin cãutarea infor-maþiilor despre senti-mente, prin citirea altorpoveºti existente ºi apoveºtilor cuprinse încartea ce va fi realizatã.Scopul acþiunii îlreprezintã conºtienti-zarea de cãtre elevi atrãirilor afectiv-emoþionale în contextulrelaþiilor interumane.

Î nimioare, flori, dulciuri, decla-raþii de dragoste siropoase. Asta

vor face îndrãgostiþii, adicã cei caresãrbãtoresc astãzi Ziua Îndrã-gostiþilor. De parcã cei care se iubescnu îºi pot spune cuvinte frumoase înfiecare zi. Valentine’s Day este ZiuaÎndrãgostiþilor în tradiþia occiden-talã, care se sãrbatoreºte pe data de14 februarie.

Love is in the air

Unii renunþã, alþii sunt perseverenþi

L-au luat în râs, l-au privit cuscepticism, ori s-au mirat de

curajul lui, dar acum a ºi demonstrat.Vorbim de pensionarul miner devenitstudent la Sociologie la Petroºani,Cristian Kuszai, care a ajuns integralist, în ciuda tuturoropreliºtilor.

Elevii îndemnaþi sã îºi descopere sentimentele

C ãlãtorie în lumea senti-mentelor. Centrul Judeþean de

Resurse ºi Asistenþã EducaþionalãHunedoara desfãºoarã ConcursulEducativ Regional ºi Interjudeþean„Cãlãtorie în Lumea Sentimentelor”.”Cãlãtorie în lumea sentimentelor”este un concurs educaþional.

Page 8: CVJ, NR. 306, JOI 14 FEBRUARIE 2013

”G ãini plouate suntem, nu ºoimi, cã de vreo 100 de ani

locuitorii de pe strada asta nu avãzut mãcar o maºinã de pietriºdeºi aici existã o ºcoalã, o bisericãºi drum de acces al salariaþilor lafirma din zonã”.

Sunt plãtitori de taxe ºi impozite pe”zonã industrialã”. Ozonã relativ binecotatã, cu gospodãriisolide, ceea ce denotãcã strada ?oimilor dinPetroºani este una cuoameni de condiþiepeste medie.”ªoimii”, cum suntnumiþi locuitorii strãziice face legãtura dintrePetroºani – Sãlãtrucpânã la Livezeni, auajuns la limitasuportabilitãþii. Nu aucanalizare, iar stradalor nu a fost asfaltatãniciodatã ºi ”ºoimii”aratã mai degrabã a

gãini plouate înotând prin bãlþile, care peanumite porþiun, acoperã tot drumul.

”Drumul acesta nu a vãzut de cândmã ºtiu nici mãcar o maºinã de pietriº.ªi mã ºtiu de vreo 36 de ani, iar pãrinþiimei de peste 60 de ani. Ne-au totpromis de la Primãrie, dar niciodatã nus-a fãcut nimic. Este singurul drum careface legãtura dintre Sãlãtruc ºi Livezeni,iar aici este o ºcoalã la care copii ajung

ca vai º-amar, o bisericã, pe aici vinfemeile la serviciu, la Firma ”Ted”. Decinu stãm pe vârf de munte” – a declaratcu supãrare Dumitru Blaj, de loc de pestrada ?oimilor.

”Ce ºoimi, doamnã! Am ajuns gãiniplouate cã de vreo 100 de ani locuitoriide pe strada asta nu a vãzut mãcar omaºinã de pietriº deºi aici existã oºcoalã, o bisericã ºi drum de acces al

salariaþilorla firma dinzonã” – a

strigat supãrat un alt locuitor al strãzii.Oamenii ºtiau cã strada a fost

raportatã ca reparatã de cãtre adminis-traþia localã, alþii susþineau cã a existatpe o listã a programului “Reabilitare ºimodernizare - 10.000 km drumuri deinteres judeþean ºi drumuri de intereslocal”, din municipiul Petroºani, proiectce urma sã fie implementat de MinisterulDezvoltãrii ºi Turismului în perioada2010-2013. Doar cã proiectul a cãzut ºimocirla a rãmas.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 2013 Actualitate 98 Actualitate

25 februarie 2013Orele 19.00

Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

C ontradicþiile dinhotãrârile judecã-

toreºti nasc sentimente denedreptate ºi lungesc proce-sele de pe rolul judecãtorieipe timp de ani ºi ani. Unamãrât de partaj –patru ani ºi nu egata!

Ce þi-e ºi cu justiþiaromânescã… Deºi sebazeazã pe principiisãnãtoase, ale dreptuluiroman, pe lângã altelede ramurã ºi insti-tuþionale de drept, culogica juridicã e maigreu de înþeles de cãtrecei împricinaþi. Uneoripare a nu existã o log-icã, dupã cum afirmã uniijudecãtori precizând cã dreptulîn sine este doar un sistem denorme.

Aºa se face cã nu mai înþeleginimic cum e cu dreptateaîmpãrþitã oamenilor în sãlile dejudecatã, dacã dreptate se poatenumi o decizie judecãtoreascã.Cu litera legii parcã maiînþelegim dar cu spiritul e maigreu…

P ârât tratat ca atare

Rãsfoind hotãrâri ale judecã-torilor, stai ºi te minunezi! Esteºi cazul unei familii – soþ, soþie –divorþaþi rapid prin anul 2008.

Dupã vreo doi ani aceºtia s-augândit sã-ºi împartã bunurile ºipentru cã nu cãdeau de acordau apelat la justiþie ºi de vreopatru ani îºi tot împart bunuri –un apartament, un garaj, omaºinã ºi un teren de 72 mp -,iar judecãtorul pare ”înnebunit”de ceririle acestora. Aflaþi însala de judecatã am sesizato situaþie de râsu-plânsu.În cauzã era un ºef deschimb, cu o vechimede vreo 17 ani la minaParoºeni, Constantin V.din Vulcan, soþul pârât,ºi Maria G., cu vechimeconsiderabilã laTermoficare, soþia recla-mantã. Pârâtului nu i s-au prea

permis multe, pentru cã din felulcum a fost tratat a pãrut a fichiar un pârât de om, deºi ”înfaþa legii suntem egali”. Darpoate fi ºi un tertip al judecã-torului pentru a afla afurisitul deadevãr.

E ste al nostru, darplãteºti tu!

ªi cum logica în justiþie esteciudatã, sentiþa datã de judecãtoreste la fel de ciudatã. Uncredit de vreo 240 demilioane de lei vechi,contractat de la o bancã,

pe vremea

când încã cei doi împricinaþierau soþ ºi soþie nu este recunos-cut de judecãtor ca fiind ”buncomun” pentru cã ”noþiunea debun nu cuprinde ºi noþiunea deobligaþie” ºi cã ”pârâtul nu adovedit cã împrumutul contrac-tat s-a fãcut pentru îndeplinireanevoilor obiºnuite familiei, avândastfel caracterul unei obligaþiicomune, ci s-a demonstrat con-trariul fiind întemeiate astfel

susþinerile reclamanteipotrivit cãrora cu baniiobþinuþi din împrumut s-acumpãrat autoturismul (…)În consecinþã, instanþaapreciazã cã datoria con-tractatã de pârât (când încãera cãsãtorit cu reclamanta,dar a rãmas cu ratele dupãdivorþ - n.n.), nu poate fi o dato-rie comunã a foºtilor soþi”. Îþivine sã te scarpini invers!

Adicã soþul ºi-a cumpãratmaºinã când încã avea soþie,care maºinã nu era ”nevoie afamiliei”? Deci maºina nu semai împarte cu soþia, iar pârâtulsã facã bine sã ºi-o plãteascã?Ba se împarte, zic toþi ceilalþi,din momemnt ce acelaºi judecã-tor scrie negru pe alb cã auto-turismul e bun comun ºi îl bagãla partaj ºi îl ºi atribuie în lotul IIde bunuri, uneia dintre pãrþi.

ª i cu credit ºi cusultã ºi alt recurs

Doar cã din aceastã formularea magistratului soþul rãmâne cupaguba, adicã plãteºte singur ratala bancã pentru creditul de 240milioane lei plus dobânzi, ºi con-form hotãrârii judecãtorului maiplãteºte ºi vreo 280 milioanevechi sultã, diferenþa dintre

bunurile care nu au putut fi ”tã-iate” în douã conform legii, carespune cã indiferent care dintresoþi cumpãrã bunuri în timpulcãsãtoriei, chiar dacã unul arevenituri considerabile ºi altuldeloc, la împãrþealã se face jumi-juma. De aici ºi sentimentulde nedreptate faþã de pârât, cares-a nãscut în acest proces, ºi caurmare ºi ºirul lung de contestaþii/recursuri.

Procesul de partaj dureazã devreo patru ani ºi încã va mai duradatoritã lipsei de acurateþe adeciziilor instanþei. O fi justiþia unsistem de norme, dar probabiltreaba judecãtorilor este sã ºtieexact cum sã le îmbine/aplice calucrurile sã fie clare, logice, darmai ales sã nu se contrazicã de laun pasaj la altul al motivaþiei.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

La bine, dar nu ºi la rãu, pânã divorþul i-a despãrþit -

spune judecãtorul

”ªoimii” din Petroºani au devenit gãini plouate

A u transformatholurile liceu-

lui într-un ring debox ºi ºi-au împãrþitcu generozitatepumni ºi picioare.

Douã eleve de clasaa Xll-a de la un liceudin Hunedoara trebuiesã dea acum explicaþiiprofesorilor ºipoliþiºtilor, iar în con-flict a fost implicatã ºimama uneia dintre ele.

Fapta s-a petrecutmarþi pe holurileLiceului Tehnologic dinHunedoara, dupã ecuna dintre fete a jignit-o pe mamacolegei sale. Ar firãmas probabil la capi-tolul „fapt divers” dacãeleva agresatã nu ar fidepus o plângere lapoliþie. Adolescentareclamã cã a fost pãl-muitã de o colegã declasã, dar ºi de mamaacesteia, femeie de ser-viciu la aceeaºi unitatede învãþãmânt.Conducerea unitãþii deînvãþãmânt a declanºat

imediat verifiucãri ºi,din primele date, separe cã tot conflictul arfi fost declanºat de faptul cã victima ar fivorbit urât despremama colegei e..

În încercarea de a seapãra de cele douãagresoare, fata ar fifolosit ºi un spray lacrimogen pe care-lavea în buzunar.Pãrinþii elevei agresateau anunþat deja con-ducerea Liceului cã vorsolicita o expertizãmedico-legalã, pe careo vor prezenta apoianchetatorilor, care audeclºanºat deja o

anchetã. “În data de12.02.2013, în jurulorei 18:00, la PoliþiaMunicipiuluiHunedoara s-a prezen-tat o elevã în vârstã de18 ani, din municipiulHunedoara, care areclamat faptul cã în

data de 12.02.2013,în jurul orei 11:45, întimp ce se afla în holulunitãþii de învãþãmântla care învaþã, a fostlovitã cu palmele pestefaþã de o colegã ºi demama acesteia. Încauzã s-a întocmitdosar de cercetarepenalã, urmând a seefectua cercetãri pentrustabilirea circum-stanþelor în care s-aprodus fapta”, adeclarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.Situaþia va fi analizatãºi de ConsiliulProfesoral, dupã carese vor lua mãsurile cese impun.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Caravana Cariereivine la Petroºani

L iceenii de la Colegiul Economic HermesPetroºani vor fi consiliaþi în privinþa

gãsirii unui loc de muncã adecvatchiar de cãtre preºedintele BloculuiNaþional Sindical, DumitruCostin. El va veni la Petroºaniîn cadrul manifestãrii Caravana Carierei.

Liderul BNS, Dumitru Costin vineîn Valea Jiului, însã scopul vizitei luinu este acela de a se întâlni cu sindicaliºti sau reprezentanþii adminis-traþiei din minerit, ci pentru a-i consilia petinerii liceeni. Conform unei analize aOrganizaþiei Internaþionale a Muncii, rata ºomajuluiîn þãrile Uniunii Europene este mai mare decât media lanivel mondial, iar tendinþa este de continuã creºtere.Astfel, specialiºtii din cadrul proiectului european numitCaravana Carierei, care îl va aduce pe Dumitru Costin laun liceu din Petroºani, îºi propun sã-i ajute pe tineri sã-ºi

gãseascã mai uºor un loc de muncã. “Sãptãmâna viitoare,echipa Caravanei Carierei va vizita cel de-al 19 judeþ depe itinerariul nostru, judeþul Hunedoara. CaravanaCarierei este un eveniment mobil în care specialiºti cupregãtiri multiple, de consiliere ºi orientare în carierã,socio-psihologi, psihologi, oameni care au abilitãþi de

comunicare, vin ºi lucreazã intensiv, timp de douã zile,cu grupuri de elevi din ani terminali. De aseme-

nea, profitãm de prezenþa noastrã în ºcoli ºifacem cunoºtinþã, ne prezentãm ºi tinerilor

din clasele a IX-a a X-a ºi a XI-a, cãrora lepunem la dispoziþie un sistem nou, unconcept de reþea care opereazã în treidimensiuni, în care ceea ce facem timpde douã zile pentru cei din clasa a XII-a,sã putem face de acum încolo, constant,în perioade îndelungate ºi pentru aceºti

tineri”, a declarat Dumitru Costin,preºedinte BNS.De altfel, o altã intenþie a specialiºtilor din

cadrul Caravanei este aceea de a-i orienta peliceenii din anii terminali sã-ºi continue studiile în

domenii active pe piaþa muncii.Caravana Carierei va veni luni, 18 februarie la Colegiul

Economic Hermes Petroºani, iar apoi se va îndrepta spreun alt liceu din judeþ, respectiv în Geoagiu.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Stand upcomedy

la Petroºani

C asa de Culturã aSindicatelor Ion

Dulãmiþã pregãteºte publi-cului din Petroºani ºi nunumai, un spectacol destand up comedy ºi parodie.

Deja s-a vândutmare parte dinbilete, însã aces-tea se mai potachiziþiona ºiastãzi.

De Valentine’sDay, ziua îndrã-gostiþilor împru-mutatã de laamericani, se potface ºi altfel deevenimente, cumar fi cele decomedie. Astãzi,

la Petroºani, va avea loc un astfel de spectacol.

“La ora 18 :00 va avea locun spectacol de stand up come-dy cu faimoasa trupã Spitalu’ 9.Aºteptãm tinerii sã vinã specta-col. De altfel, ei întotdeauna vinîn numãr mare, pentru cã deja îicunosc pe bãieþii, care mergprin licee ºi vorbesc cu ei”, adeclarat Mia Albescu, directorCasa de Culturã a Sindicatelor“Ion Dulãmiþã„ Petroºani.

Membrii trupei Spitalu’ 9,care promit ca în aceastã searã

sã facã un spectacol plin deumor pentru public, au venit deieri la Petroºani.

“Avem un show nou de standup comedy ºi parodii ºi la ce vãputeþi aºtepta dat fiind faptul cã spectacolul se numeºte simplu ºi pur românesc “ La vânãtoarede proºti”?!”, a spus MariusGheorghiu, membru TrupaSpitalu’ 9.

Preþul unui bilet la spectacoleste de 20 de lei.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Douã eleve s-au bãtut pe holurileunui liceu hunedorean

Page 9: CVJ, NR. 306, JOI 14 FEBRUARIE 2013

”G ãini plouate suntem, nu ºoimi, cã de vreo 100 de ani

locuitorii de pe strada asta nu avãzut mãcar o maºinã de pietriºdeºi aici existã o ºcoalã, o bisericãºi drum de acces al salariaþilor lafirma din zonã”.

Sunt plãtitori de taxe ºi impozite pe”zonã industrialã”. Ozonã relativ binecotatã, cu gospodãriisolide, ceea ce denotãcã strada ?oimilor dinPetroºani este una cuoameni de condiþiepeste medie.”ªoimii”, cum suntnumiþi locuitorii strãziice face legãtura dintrePetroºani – Sãlãtrucpânã la Livezeni, auajuns la limitasuportabilitãþii. Nu aucanalizare, iar stradalor nu a fost asfaltatãniciodatã ºi ”ºoimii”aratã mai degrabã a

gãini plouate înotând prin bãlþile, care peanumite porþiun, acoperã tot drumul.

”Drumul acesta nu a vãzut de cândmã ºtiu nici mãcar o maºinã de pietriº.ªi mã ºtiu de vreo 36 de ani, iar pãrinþiimei de peste 60 de ani. Ne-au totpromis de la Primãrie, dar niciodatã nus-a fãcut nimic. Este singurul drum careface legãtura dintre Sãlãtruc ºi Livezeni,iar aici este o ºcoalã la care copii ajung

ca vai º-amar, o bisericã, pe aici vinfemeile la serviciu, la Firma ”Ted”. Decinu stãm pe vârf de munte” – a declaratcu supãrare Dumitru Blaj, de loc de pestrada ?oimilor.

”Ce ºoimi, doamnã! Am ajuns gãiniplouate cã de vreo 100 de ani locuitoriide pe strada asta nu a vãzut mãcar omaºinã de pietriº deºi aici existã oºcoalã, o bisericã ºi drum de acces al

salariaþilorla firma dinzonã” – a

strigat supãrat un alt locuitor al strãzii.Oamenii ºtiau cã strada a fost

raportatã ca reparatã de cãtre adminis-traþia localã, alþii susþineau cã a existatpe o listã a programului “Reabilitare ºimodernizare - 10.000 km drumuri deinteres judeþean ºi drumuri de intereslocal”, din municipiul Petroºani, proiectce urma sã fie implementat de MinisterulDezvoltãrii ºi Turismului în perioada2010-2013. Doar cã proiectul a cãzut ºimocirla a rãmas.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 2013 Actualitate 98 Actualitate

25 februarie 2013Orele 19.00

Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

C ontradicþiile dinhotãrârile judecã-

toreºti nasc sentimente denedreptate ºi lungesc proce-sele de pe rolul judecãtorieipe timp de ani ºi ani. Unamãrât de partaj –patru ani ºi nu egata!

Ce þi-e ºi cu justiþiaromânescã… Deºi sebazeazã pe principiisãnãtoase, ale dreptuluiroman, pe lângã altelede ramurã ºi insti-tuþionale de drept, culogica juridicã e maigreu de înþeles de cãtrecei împricinaþi. Uneoripare a nu existã o log-icã, dupã cum afirmã uniijudecãtori precizând cã dreptulîn sine este doar un sistem denorme.

Aºa se face cã nu mai înþeleginimic cum e cu dreptateaîmpãrþitã oamenilor în sãlile dejudecatã, dacã dreptate se poatenumi o decizie judecãtoreascã.Cu litera legii parcã maiînþelegim dar cu spiritul e maigreu…

P ârât tratat ca atare

Rãsfoind hotãrâri ale judecã-torilor, stai ºi te minunezi! Esteºi cazul unei familii – soþ, soþie –divorþaþi rapid prin anul 2008.

Dupã vreo doi ani aceºtia s-augândit sã-ºi împartã bunurile ºipentru cã nu cãdeau de acordau apelat la justiþie ºi de vreopatru ani îºi tot împart bunuri –un apartament, un garaj, omaºinã ºi un teren de 72 mp -,iar judecãtorul pare ”înnebunit”de ceririle acestora. Aflaþi însala de judecatã am sesizato situaþie de râsu-plânsu.În cauzã era un ºef deschimb, cu o vechimede vreo 17 ani la minaParoºeni, Constantin V.din Vulcan, soþul pârât,ºi Maria G., cu vechimeconsiderabilã laTermoficare, soþia recla-mantã. Pârâtului nu i s-au prea

permis multe, pentru cã din felulcum a fost tratat a pãrut a fichiar un pârât de om, deºi ”înfaþa legii suntem egali”. Darpoate fi ºi un tertip al judecã-torului pentru a afla afurisitul deadevãr.

E ste al nostru, darplãteºti tu!

ªi cum logica în justiþie esteciudatã, sentiþa datã de judecãtoreste la fel de ciudatã. Uncredit de vreo 240 demilioane de lei vechi,contractat de la o bancã,

pe vremea

când încã cei doi împricinaþierau soþ ºi soþie nu este recunos-cut de judecãtor ca fiind ”buncomun” pentru cã ”noþiunea debun nu cuprinde ºi noþiunea deobligaþie” ºi cã ”pârâtul nu adovedit cã împrumutul contrac-tat s-a fãcut pentru îndeplinireanevoilor obiºnuite familiei, avândastfel caracterul unei obligaþiicomune, ci s-a demonstrat con-trariul fiind întemeiate astfel

susþinerile reclamanteipotrivit cãrora cu baniiobþinuþi din împrumut s-acumpãrat autoturismul (…)În consecinþã, instanþaapreciazã cã datoria con-tractatã de pârât (când încãera cãsãtorit cu reclamanta,dar a rãmas cu ratele dupãdivorþ - n.n.), nu poate fi o dato-rie comunã a foºtilor soþi”. Îþivine sã te scarpini invers!

Adicã soþul ºi-a cumpãratmaºinã când încã avea soþie,care maºinã nu era ”nevoie afamiliei”? Deci maºina nu semai împarte cu soþia, iar pârâtulsã facã bine sã ºi-o plãteascã?Ba se împarte, zic toþi ceilalþi,din momemnt ce acelaºi judecã-tor scrie negru pe alb cã auto-turismul e bun comun ºi îl bagãla partaj ºi îl ºi atribuie în lotul IIde bunuri, uneia dintre pãrþi.

ª i cu credit ºi cusultã ºi alt recurs

Doar cã din aceastã formularea magistratului soþul rãmâne cupaguba, adicã plãteºte singur ratala bancã pentru creditul de 240milioane lei plus dobânzi, ºi con-form hotãrârii judecãtorului maiplãteºte ºi vreo 280 milioanevechi sultã, diferenþa dintre

bunurile care nu au putut fi ”tã-iate” în douã conform legii, carespune cã indiferent care dintresoþi cumpãrã bunuri în timpulcãsãtoriei, chiar dacã unul arevenituri considerabile ºi altuldeloc, la împãrþealã se face jumi-juma. De aici ºi sentimentulde nedreptate faþã de pârât, cares-a nãscut în acest proces, ºi caurmare ºi ºirul lung de contestaþii/recursuri.

Procesul de partaj dureazã devreo patru ani ºi încã va mai duradatoritã lipsei de acurateþe adeciziilor instanþei. O fi justiþia unsistem de norme, dar probabiltreaba judecãtorilor este sã ºtieexact cum sã le îmbine/aplice calucrurile sã fie clare, logice, darmai ales sã nu se contrazicã de laun pasaj la altul al motivaþiei.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

La bine, dar nu ºi la rãu, pânã divorþul i-a despãrþit -

spune judecãtorul

”ªoimii” din Petroºani au devenit gãini plouate

A u transformatholurile liceu-

lui într-un ring debox ºi ºi-au împãrþitcu generozitatepumni ºi picioare.

Douã eleve de clasaa Xll-a de la un liceudin Hunedoara trebuiesã dea acum explicaþiiprofesorilor ºipoliþiºtilor, iar în con-flict a fost implicatã ºimama uneia dintre ele.

Fapta s-a petrecutmarþi pe holurileLiceului Tehnologic dinHunedoara, dupã ecuna dintre fete a jignit-o pe mamacolegei sale. Ar firãmas probabil la capi-tolul „fapt divers” dacãeleva agresatã nu ar fidepus o plângere lapoliþie. Adolescentareclamã cã a fost pãl-muitã de o colegã declasã, dar ºi de mamaacesteia, femeie de ser-viciu la aceeaºi unitatede învãþãmânt.Conducerea unitãþii deînvãþãmânt a declanºat

imediat verifiucãri ºi,din primele date, separe cã tot conflictul arfi fost declanºat de faptul cã victima ar fivorbit urât despremama colegei e..

În încercarea de a seapãra de cele douãagresoare, fata ar fifolosit ºi un spray lacrimogen pe care-lavea în buzunar.Pãrinþii elevei agresateau anunþat deja con-ducerea Liceului cã vorsolicita o expertizãmedico-legalã, pe careo vor prezenta apoianchetatorilor, care audeclºanºat deja o

anchetã. “În data de12.02.2013, în jurulorei 18:00, la PoliþiaMunicipiuluiHunedoara s-a prezen-tat o elevã în vârstã de18 ani, din municipiulHunedoara, care areclamat faptul cã în

data de 12.02.2013,în jurul orei 11:45, întimp ce se afla în holulunitãþii de învãþãmântla care învaþã, a fostlovitã cu palmele pestefaþã de o colegã ºi demama acesteia. Încauzã s-a întocmitdosar de cercetarepenalã, urmând a seefectua cercetãri pentrustabilirea circum-stanþelor în care s-aprodus fapta”, adeclarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.Situaþia va fi analizatãºi de ConsiliulProfesoral, dupã carese vor lua mãsurile cese impun.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Caravana Cariereivine la Petroºani

L iceenii de la Colegiul Economic HermesPetroºani vor fi consiliaþi în privinþa

gãsirii unui loc de muncã adecvatchiar de cãtre preºedintele BloculuiNaþional Sindical, DumitruCostin. El va veni la Petroºaniîn cadrul manifestãrii Caravana Carierei.

Liderul BNS, Dumitru Costin vineîn Valea Jiului, însã scopul vizitei luinu este acela de a se întâlni cu sindicaliºti sau reprezentanþii adminis-traþiei din minerit, ci pentru a-i consilia petinerii liceeni. Conform unei analize aOrganizaþiei Internaþionale a Muncii, rata ºomajuluiîn þãrile Uniunii Europene este mai mare decât media lanivel mondial, iar tendinþa este de continuã creºtere.Astfel, specialiºtii din cadrul proiectului european numitCaravana Carierei, care îl va aduce pe Dumitru Costin laun liceu din Petroºani, îºi propun sã-i ajute pe tineri sã-ºi

gãseascã mai uºor un loc de muncã. “Sãptãmâna viitoare,echipa Caravanei Carierei va vizita cel de-al 19 judeþ depe itinerariul nostru, judeþul Hunedoara. CaravanaCarierei este un eveniment mobil în care specialiºti cupregãtiri multiple, de consiliere ºi orientare în carierã,socio-psihologi, psihologi, oameni care au abilitãþi de

comunicare, vin ºi lucreazã intensiv, timp de douã zile,cu grupuri de elevi din ani terminali. De aseme-

nea, profitãm de prezenþa noastrã în ºcoli ºifacem cunoºtinþã, ne prezentãm ºi tinerilor

din clasele a IX-a a X-a ºi a XI-a, cãrora lepunem la dispoziþie un sistem nou, unconcept de reþea care opereazã în treidimensiuni, în care ceea ce facem timpde douã zile pentru cei din clasa a XII-a,sã putem face de acum încolo, constant,în perioade îndelungate ºi pentru aceºti

tineri”, a declarat Dumitru Costin,preºedinte BNS.De altfel, o altã intenþie a specialiºtilor din

cadrul Caravanei este aceea de a-i orienta peliceenii din anii terminali sã-ºi continue studiile în

domenii active pe piaþa muncii.Caravana Carierei va veni luni, 18 februarie la Colegiul

Economic Hermes Petroºani, iar apoi se va îndrepta spreun alt liceu din judeþ, respectiv în Geoagiu.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Stand upcomedy

la Petroºani

C asa de Culturã aSindicatelor Ion

Dulãmiþã pregãteºte publi-cului din Petroºani ºi nunumai, un spectacol destand up comedy ºi parodie.

Deja s-a vândutmare parte dinbilete, însã aces-tea se mai potachiziþiona ºiastãzi.

De Valentine’sDay, ziua îndrã-gostiþilor împru-mutatã de laamericani, se potface ºi altfel deevenimente, cumar fi cele decomedie. Astãzi,

la Petroºani, va avea loc un astfel de spectacol.

“La ora 18 :00 va avea locun spectacol de stand up come-dy cu faimoasa trupã Spitalu’ 9.Aºteptãm tinerii sã vinã specta-col. De altfel, ei întotdeauna vinîn numãr mare, pentru cã deja îicunosc pe bãieþii, care mergprin licee ºi vorbesc cu ei”, adeclarat Mia Albescu, directorCasa de Culturã a Sindicatelor“Ion Dulãmiþã„ Petroºani.

Membrii trupei Spitalu’ 9,care promit ca în aceastã searã

sã facã un spectacol plin deumor pentru public, au venit deieri la Petroºani.

“Avem un show nou de standup comedy ºi parodii ºi la ce vãputeþi aºtepta dat fiind faptul cã spectacolul se numeºte simplu ºi pur românesc “ La vânãtoarede proºti”?!”, a spus MariusGheorghiu, membru TrupaSpitalu’ 9.

Preþul unui bilet la spectacoleste de 20 de lei.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Douã eleve s-au bãtut pe holurileunui liceu hunedorean

Page 10: CVJ, NR. 306, JOI 14 FEBRUARIE 2013

Soþia Moricoanunþã cunemãrginitã durereîn suflet plecarea spre celeveºnice a celui care a fostun soþ deosebit

Andrei IONICÃ(69 ani)

Amintirea lui va rãmâneveºnicã în sufletele celordragi.

Dumnezeu sã-l odihneas-cã în pace ºi liniºte!

Corpul neînsufleþit estedepus la Capela ,,Bobocul’’.

Slujba de înmormântareva avea loc vineri, 15 februarie 2013, ora 14.

Fiul Cristi, noraAndreea ºi nepotul Dariusîºi iau rãmas bun de la celcare i-a iubit pânã în ultima clipã

Andrei IONICúi rãmân cu amintirea

lui în suflet. Dumnezeu sã-l aibã în

pazã ºi sã-l odihneascã!

Fiica Mona, ginereleClaudiu ºi nepotul Denis îispun adio celui care a fostun tatã, socru ºi bunic

deosebit, Andrei IONICÃ

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace !

Cuscrii Iulia ºi Ghiþã îºiiau adio de la cel care afost

Andrei IONICÃ ºi sunt alãturi de cei

dragi pe care îi lasã înurmã.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Conducerea S.C. ApaServ Valea Jiului S.A.Petroºani este alãturi dedomnul Cristian AndreiIONICÃ ºi doamnaCristina Maria TURBUÞAN în greauaîncercare pricinuitã dedecesul tatãlui.

Sincere condoleanþefamiliei îndoliate.

Cu compasiune ºi cu ungând de mângâiere sun-tem alãturi de familia greuîncercatã de plecarea sprelumea celor drepþi a celuicare a fost

Andrei IONICÃDumnezeu sã–l aºeze

în loc luminat ºi sã-l aibã înpace!

Familia Costel AVRAM

Familia TARCEA estealãturi de Cristian AndreiIONICÃ în acestemomente grele ºi tristepricinuite de trecerea îneternitate a tatãlui.

Sincere condoleanþefamiliei îndoliate.

Suntem alãturi deCristian Andrei IONICÃ ºi Cristina Mona TURBUÞAN la greauaîncercare pricinuitã de trecerea la cele veºnice atatãlui lor.

Dumnezeu sã-l ierte ºisã-l odihneascã în pace.

Familia VIªAN MATRICÃ

Suntem alãturi ºi trans-mitem sincere condoleanþeºi compasiune familieicelui care a plecat sprecele veºnice

Andrei IONICÃFamilia

Florin DONISA

Colegii din cadrul S.C.Apa Serv Valea Jiului S.A.Petroºani sunt alãturi dedomnul Cristian AndreiIONICÃ ºi doamna Cristina Mona TURBUÞAN în momentelegrele pricinuite de trecereaîn nefiinþã a tatãlui ºi transmit sincere condo-leanþe familiei îndoliate.

Colegele din cadrulbiroului R.U.S. al S.C.Apa Serv Valea Jiului S.A.Petroºani sunt alãturi dedomnul Cristian AndreiIONICÃ ºi doamnaCristina Mona TURBUÞAN în acestemomente deosebit degrele pricinuite de decesul tatãlui.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace !

Colegii din cadrulServiciului U.I.P. al S.C.Apa Serv Valea Jiului S.A.Petroºani sunt alãturi de

domnul Cristian AndreiIONICÃ ºi doamnaCristina Mona TUR-BUÞAN la decesul tatãlui.

Sincere condoleanþefamiliei îndoliate.

Colegii din cadrulServiciului Juridic al S.C.Apa Serv Valea Jiului S.A.Petroºani sunt alãturi dedomnul Cristian AndreiIONICÃ ºi doamnaCristina Mona TURBUÞAN ºi transmitîntreaga compasiune ladecesul tatãlui.

Sincere condoleanþefamiliei îndoliate.

Colectivul ServiciuluiComercial ºi cel alCentrelor de Încasãri dincadrul S.C. Apa ServValea Jiului S.A. Petroºanieste alãturi de domnulCristian Andrei IONICÃ ºidoamna Cristina MonaTURBUÞAN la mareadurere pricinuitã de decesul tatãlui.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace !

Colectivul birouluiRelaþii Publice – RelaþiiClienþi din cadrul S.C. ApaServ Valea Jiului S.A.Petroºani este alãturi deCristian Andrei IONICÃ ºi Cristina Mona TURBUÞAN în mareadurere pricinuitã de plecarea spre o lume mai

dreaptã a bunului lor tatãcare i-a cãlãuzit în viaþã cu multã dragoste ºiînþelepciune.

Sincere condoleanþefamiliei îndurerate.

Serviciul Financiar –Contabilitate transmite sincere condoleanþeCristinei Mona TUR-BUÞAN ºi lui CristianAndrei IONICÃ la mareadurere pricinuitã de dece-sul tatãlui.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Vecinii din blocurile 14ºi 16 de pe strada Pãciidin Petroºani îºi iau adiode la bunul lor vecin

Andrei IONICÃ ºi sunt alãturi de cei

dragi pe care îi lasã înurmã.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace ! Sincere condoleanþe

familiei îndoliate.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 201310 Diverse

Familia profesor AnaGheorghe ºiVera anunþã cuimensã durere

decesul neaºteptatal fiului arhitect

Ana Doru Claudius,

(53 de ani)Dumnezeu

sã-l odihneascã în pace!

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la11:00 - Preºedinte CJVineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean HunedoaraProgram birou Petroºani

H O R O S C O P

Aveþi posibilitatea sã luaþi odecizie importantã în privinþarelaþiilor sentimentale, care vãpoate schimba viata. Cinevaapropiat vã oferã un cadou decare vã bucuraþi foarte mult.Prietenii vã invitã sã mergeþi la o petrecere.

Este posibil sã începeþi o nouãetapã în viaþa socialã ºi pe plansentimental. Sunt favorizateîntâlnirile cu persoane maitinere, comunicarea cu persoanaiubitã ºi cãlãtoriile. Aveþi o dorinþã intensã de schimbare. Nu neglijaþi odihna!

Doriþi mult sã faceþi o schimbaresau sã începeþi ceva nou.Traversaþi o perioadã dificilã, cumulte probleme de rezolvat. Nustaþi prea bine cu banii, dar nuvã faceþi griji. Evitaþi speculaþiilefinanciare!

Nu este o zi favorabilã investiþi-ilor. Evitaþi speculaþiile. Nu cãu-taþi sã obþineþi sume necuvenite,pentru cã riscaþi sã aveþinecazuri! Dupã-amiazã, esteposibil sã aveþi musafiri. Relaþiilesentimentale vã oferã mari satisfacþii.

O rudã mai în vârstã reuºeºte sãvã temperareze dorinþa de aobþine venituri riscante. Nu vãsacrificaþi tot timpul liber pentruinterese materiale. Nu meritã sãvã neglijaþi prietenii! Ar trebui sãacordaþi mai multã importanþãstudiului ºi relaþiilor sentimentale.

Dimineaþa sunteþi decis sãrezolvaþi o problemã de familie,pe care aþi tot amânat-o. Sunteþinevoit sã faceþi câteva drumuri ºicheltuieli destul de mari. Aveþisentimentul cã nu vã mai ajungetimpul, dar reuºiþi sã terminaþitot ce v-aþi propus.

Sunteþi hotãrât sã începeþi cevanou. Este o zi favorabilã activ-itãþilor intelectuale ºi aveþi ocaziasã vã afirmaþi în societate. S-arputea sã vã remarce o persoanãde sex opus. Daþi dovadã de pru-denþã. Fiþi atent la cheltuieli.

Pot avea loc schimbãri beneficeîn relaþiile dumneavoastra senti-mentale. Sunteþi comunicativ ºiaveþi ocazia sã vã împrieteniþi cuo persoanã deosebitã. Nu esteexclus ca aceastã relaþie sã ducãla o cãsãtorie. Spre searã, s-arputea sã aveþi o micã problemã.

Deºi sunteþi foarte aglomerat,aveþi suficientã energie pentru aface faþã tuturor problemelor.Aveþi ambiþia sã mergeþi pânã lacapãt, indiferent de obstacole.Situaþia financiarã nu vã satis-face, dar nici nu reprezintã oproblemã gravã.

Dimineaþa încasaþi o sumã consi-derabilã, de pe urma unei afaceri.Deºi se poate spune cã acumaveþi bani, nu faceþi investiþii ºinici cãlãtorii lungi. Ar fi bine sãvã petreceþi timpul liber împreunãcu persoana iubitã. Încercaþi sã-ifaceþi o surprizã plãcutã!

Dimineaþa vã simþiþi obosit, chiarepuizat. Este recomandabil sãevitaþi deciziile importante, maiales în afaceri, ºi activitãþile cenecesitã un efort deosebit.Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã!Spre searã, s-ar putea sã mergeþiîn vizitã la o persoanã dragã.

Vã aflaþi într-o perioadã favora-bilã contactelor sociale ºi relaþi-ilor sentimentale, dar ºi pe plansocial. Dupã-amiazã, survinschimbãri de program din cauzainvitaþiei la o petrecere. Acumeste momentul sã demaraþi onouã afacere.

Page 11: CVJ, NR. 306, JOI 14 FEBRUARIE 2013

MonikaBACIU

Ei spun cã încondiþiile actualepensionarii suntdezavantajaþi încomparaþie cucei care vorieºi la pensieîn urmãtoareaperioadã.

”Noi avemmai multecereri. Unadintre ele ar fisã neprimeascãîntr-o audi-enþã sã-iexpunemdoleanþelenoastre pentrurespectarea unorhotãrâri deGuvern ºi ohotãrâre careprecizeazã cãMinisterulEconomiei dinajutorul de stat

trebuie sã ne deagratuitãþile. Maimult decât atâtsolicitãm canimeni sã nu maifacã discriminareîntre pensionarii

de acum ºi ceicare ies acum lapensie având învedere cã con-form legislaþiei învigoare drepturilesalariale subformã de alocaþiede cãrbune,

diferenþã la con-sumul de energieelectricã se con-siderã veniturisalariale ºi noidorim ca acesteasã fie puse la

statul de paltã sãfie considerate lacalculul pensiei.Noi suntem vino-vaþi cã unii salari-aþi ai CNHPetroºani nu aurespectat legea.Vom cere în

instanþã ca aces-te venituri sã fierespectate. Vomface demersurilela ComisiaEuropeanã ca eine-au aprobataceste gratuitãþi”,a declarat SabinCodarcea,preºedinteleexecutiv alUniunii Naþionale

aMunciiValeaJiului.

Încazul încarepen-sionariinu vorfi prim-iþi laîntrved-erea devineri,

ei vor continuasã lupte pentrudrepturile lor.Drepturi pentrucare ºi-au riscatviaþa ani la rândîn subteraneledin Valea Jiului.

”Dacã nu vom

fi primiþi vomface demersurilenecesare. Vomface documen-taþia necesarã ºio vom trimite ladomnul ministruca sã o aibã învedere ca sã fierezolvatã.Conform arti-colului 52 dinConstistuþie insti-tuþiile statuluisunt obligate sãne rezolve petiþi-ile. Noi vomtrimite aceastãpetiþie la domnulministru ca sã orezolve. Nucerem nimic ile-gal. Noi cerermdrepturile noas-tre sã fie respec-tate având învedere cã peste600 de colegi aumuruti în explozi-ile de minã. Noine-am riscatviaþa ca sã avemaceste gratuitãþi”,a mai spus SabinCodarcea.

Vineri, înValea Jiului,va fi prezentministrulEnergieiConstantinNiþã.Pensionariiminieri sperãsã obþinã oîntrevederecu acesta.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 2013 Actualitate 11

DianaMITRACHE

Ministrul EnergieiConstantin Niþãajunge sã discute cuºefii minerilor dinValea Jiului, chiar aiciîn acest loc. Vizitaministrului a fostanunþatã la Petroºanivineri dimineaþã, cândsunt programate ºi oserie de discuþii. Laîntâlnire au fost invi-taþi, dupã cum pre-cizeazã NicolaeDrãgoi, directorul

Societãþii Naþionale aHuilei, prefectul

judeþului Hunedoara,sindicaliºtii din minerit,dar ºi responsabilii

celor douã termocen-trale Mintia ºiParoºeni.

Situaþia minerituluia ajuns pe ordinea dezi a ministerului deresort ºi se pare cãvor fi purtate discuþiipe tema viitorului

mineritului de huilã înRomânia. „Avem con-

firmarea cã ministrulEnergiei, ConstantinNiþã va fi vineri laPetroºani. Acumpunem la punct toateaspectele ce le vomdiscuta ºi ne punemmari speranþe înnegocierile de la finelesãptãmânii de aici dela Petroºani”, adeclarat NicolaeDrãgoi, director alSocietãþii Naþionale aHuilei (SNH).

Vizita la Petroºani aministrului a fostcerutã de mai mulþireprezentanþi ai VãiiJiului în Parlament,care au cerut, alãturide sindicaliºti, sã seclarifice situaþia indus-triei extractive de aici.

Ministrul Energiei vine în Valea Jiului

M ineritul de huilãa ajuns înatenþia ministrului Energiei.

Vizita acestuia este programatã în Valea Jiului la finele acestei sãptãmâni, la Petroºani.

”Noi ne-am riscat viaþa sã avemaceste gratuitãþi”

P ensionarii din Valea Jiului vor sã se întâl-neascã cu Ministrul Energiei, Constantin

Niþã. Ei îi cer ministrului ca drepturile de carebeneficiazã prin lege sã fie respectate.

Carmen COSMAN

O femeie de 48 de ani, dinAninoasa, a fost prinsã depoliþiºtii Postului de PoliþieT.F. Petroºani, în urma uneirazii efectuate în zona StaþieiCFR Iscroni. Femeia estecunoscutã cu antecedentepenale, iar poliþiºtii au stabilitcã, de aceastã datã, a pãtrunsfãrã drept între liniile staþiei

CFR Iscroni, s-a urcat pe unvagon de marfã ºi a încercatsã sustragã 120 de kilogramede cãrbune brut aparþinândE.P.C.V.J. Vulcan.

De asemenea, în plasaoamenilor legii a cãzut ºi unbãrbat de 48 ani, dinAninoasa, cu antecedentepenale, despre care poliþiºtiiau stabilit cã, prin acelaºi modde operare a încercat sã sus-tragã 100 de kilograme decãrbune brut. „Cele douã per-soane sunt cercetate în starede libertate pentru tentativã defurt calificat”,a declaratBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.

Monika BACIU

”ConducereaLigii SindicatelorPensionarilorMinieri au primitdestul de binevestea, dar putea sãfie ºi mai mult. 4%este cam puþin faþãde scumpirile ºiindexãrile care nuacoperã nici ratainflaþiei.Deocamdatã noifacem demersuri latoate nivelel maiales la nivelulMinisterului Muncii,a MinisteruluiEnergiei. Noi sun-tem foarte supãraþipentru cã pe lângãacestea avem ºi alterevendicãri, precumgrupele de muncãcare mulþi dintrenoi au lucrat mulþi

ani în subteran ºinu primesc acestesporuri de grupa I ºigrupa a II-a”, adeclarat Paul David,secretar LigaSindicatelorPensionarilorMinieri din ValeaJiului.

Pensionarii suntîn continuarenemulþumiþi de fap-tul cã nu li serecunosc grupele demuncã. Este vorbade grupa I ºi grupaa II-a de muncã.

”În cazul acestorsporuri care au fostîngheþate deGuvernul Boc pânãîn anul 2014 tre-buie la nivelulMinisterului Muncii,doamna Câmpeanusã ia mãsura sãdeblocheze pentru

200 de mii de pen-sionari din totaãþara ºi majoritateadin Valea Jiuluiaceste grupe demuncã. Aceºtioameni au muncitcinstit în subteranDeocamdatã nu amobþinut nicio promi-siune. Noi am invi-tat-o pe doamnaCâmpeanu în ValeaJiului sã lepovesteascã oame-nilor de toate aces-te probleme cupensiile ºi problemesociale de caredepinde viaþa pen-sionarilor din ValeaJiului”, a mai spussursa citatã.

Un pensionarpoate pierde între200 ºi 700 de lei lapensie în condiþiileîn care acestegrupe nu suntrecunoscute.

”Se pierd foartemult. Un pensionarpierde între 200 ºi700 de lei lunar”, amai spus David.

În urmã cu doiani, pensionariiminieri din ValeaJiului au protestatpentru a redobândigrupele de muncã,însã acest demers afost în zadar.

Pensionarii pierdsute de lei la pensie

P reºedintele României, TraianBãsescu, a promulgat legea

privind indexarea pensiilor cu 4procente. Acest lucru îi mulþu-meºte parþial pe pensionarii dinValea Jiului. Ei însã spun cãindexarea putea fi mai substan-þialã în condiþiile în care toatepreþurile au crescut.

Cãrbunele din vagoanele SNH ajungeîn sacii hoþilor de huilã

H oþii de cãrbune nuse potolesc, iar

foamea este mai puternicãdecât teama de amenzilepoliþiºtilor. ªi nu se furãcu plasa, ci cu tona.

Page 12: CVJ, NR. 306, JOI 14 FEBRUARIE 2013

Oana TUÞU

Pentru WilliamShakespeare, autorul specta-colului „Visul unei nopþi devarã”, ziua de 23 aprilie a fostuna marcantã. S-a nãscut

(1564) ºi a murit (1616), într-ozi de 23 aprilie.

Este considerat cel maimare scriitor al literaturii delimbã englezã ºi deseori estenumit poetul naþional alAngliei.

Întreanii 1585ºi 1592,

Shakespeare a început o cari-erã de succes, la Londra, caactor, scriitor ºi proprietarulunei companii de jocuri,numitã „Oamenii LorduluiChamberlain”.

Majoritatea lucrãrilor salecunoscute au fost scrise întreanii 1589 ºi 1613. Piesele luide început au fost în principalcomedii sau drame istorice,genuri care au fost ridicate deShakespeare la nivelul maximde artã ºi rafinament pânã lasfârºitul secolului al 16-lea.Înainte de anul 1608, el ascris, axându-se mai mult petragedii. „Hamlet”, „RegeleLear” ºi „Macbeth” sunt con-siderate unele dintre cele maistrãlucite lucrãri în limbaenglezã.

C omedie laPetroºani

Deºi WilliamShakespeare are atâtanotorietate la nivel mondi-al, multã lume nu ºtie cãopera sa este împãrþitã înmai multe categorii.Comedii („Furtuna”,„Mult zgomot pentrunimic”, „Îmblânzirea scor-piei” etc.), istorice(„Regele Ioan”, „Richardal II-lea/al III-lea” etc.),tragedii („Romeo ºiJulieta”, „Coriolan” sau„Othello”).

„Visul unei nopþi devarã” aparþine segmentu-lui de comedie. Premiera

spectacolului în regia lui GeluBadea, va avea loc sâmbãtã,16 februarie, ora 18.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 201312 Turism

Diana MITRACHE

Sâmbãtã, 16 februarie2013, va avea loc ceade-a doua ediþie a OpenRace Retezat, care deanul viitor se va transfor-ma, aºa cum spun orga-

nizatorii, în etapã decampionat naþional.Startul se va da la ora8:00 dimineaþa de pe DN66A, din zona CheileBuþii.

„Sâmbãtã are loc ceade-a doua ediþie a com-

petiþiei montane OpneRace Retezat. E o com-petiþie de schi de turã ºialpinism, care se vadesfãºura în masivulRetezat, pe parteaRetezatuzlui Mic.

Startul are loc sâmbãtãla 8:00. Lungimea traseu-lui e de 22 - 25 de km,iar sportivii ºi turiºtii vorurca pe creasta muntelui,apoi coboarã pe vreo 10– 11 km pe culmea VãiiMari”, spune Sorin

Sanda, organizatorulcompetiþiei. Organizatoriispun cã echipamentuleste obligatoriu, iar toþiparticipanþii sunt sfãtuiþisã aibã: schiuri de turã,piei de focã, beþe de schi,rucsac de turã, cascã,ochelari, îmbrãcãmintepentru iarnã, lanternã sauchiar busolã.

Asta pentru cã traseulnu este pentru chiar toatãlumea, dar nici nu ducelipsã de cutezãtori.

„Competiþia e deschisãoricui, dar s-au înscris dinSeverin, Timiºoara, Sibiu,Valea Jiului, pe 4 cate-gorii. Una de începãtori,cu un traseu ales separat,jandarmerie, salvamontºi, bineînþelesprofesioniºti”, a maiadãugat Sanda.Competiþia are loc la odiferenþã pozitivã de nivelde 1.450 m, iar cea ne-gativã este 1.430 m, întimp ce stratul de zãpadãe foarte mare.

„Zãpada are acum

peste 2 m pe creste, dartraseul va fi numai pecreastã pentru a nu riscaeventuale avalanºe.Traseul se va parcurgecam în 6 ore, timp încare sportivii parcurgcam 20 de km în urcareºi coborâre” , ne-a pre-cizat organizatorul.

Toþi care vor sã-i încu-rajeze pe concurenþi suntaºteptaþi sâmbãtã pe DN66 A, la partea deînceput al drumului denu-mit generic „Drumul luiBãsescu”.

Începe Open Race Retezat, ediþia a II-a

C ei mai buni schiori merg, lasfârºitul acestei sãptãmâni, în

Retezat. Va fi o competiþie grea, pentrucei care înþeleg schiul, fãrã teleschi ºipârtii bãtute.

Maximilian GÂNJU

Peste cinci mii deturiºti s-a estimat cã aufost în Straja week-end-ultrecut iar cabanierii sebazeazã cam pe tot atâþituriºti ºi în aceastã sãp-tãmânã.

Pârtiile sunt numaibune, preþurile mai mici

decât în alte staþiuni iarîndrãgostiþii nu vor gãsiun loc mai bun de a-ºisãrbãtori ziua. Aºa cã,toþi sunt aºteptaþi înStraja pentru a petrece„Valentine’s Day” pe pâr-tia de schi ºi în cluburileºi restaurantele din pensi-uni ºi cabane.

Cele douã staþiuni

montane din Valea Jiuluiau fost asaltate anul tre-cut de sãrbãtoarea îndrã-gostiþilor de sute decupluri de tineri care auþinut sã petreacã de„Ziua îndrãgostiþilor” pepârtiile de schi cât ºi în

cluburile ºi cabanele dinStraja ºi Parâng.

La Straja le-au fostpregãtite tinerilor îndrã-gostiþi mai multe surprizeiar atracþia principalã vafi „clubul subteran”, sin-gurul de acest fel din þarãconstruit în adânculmuntelui.

Valentine’s Day” pe pârtia de schi

S traja îºi aºteaptã turiºtii sãpetreacã de „Ziua îndrãgostiþilor”

în vârf de munte. S-a mai umblat lapreþuri la unele cabane cu aceastãocazie iar în weekend este programatãºi o competiþie de schi.

„Visul unei nopþi de varã”, într-o searã de... iarnã

O raºul natal ºi în care a crescut, Stratford-upon-Avon, este cunoscut la nivel mondial

ca fiind locul naºterii lui William Shakespeare.Aici se gãseºte Teatrul Regal Shakespeare, sediulCompaniei Regale Shakespeare. În afara turis-mului datorat asocierii oraºului cu numele cele-brului autor, s-au dezvoltat activitãþi industrialeca producerea aluminiului ºi construcþia bãrcilor.