cvj, nr. 284, marti 15 ianuarie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 284

Marti, 15 ianuarie 2013

31.000 de leivor primi

minerii carese vor

disponibilizade la SNMÎ

A nul 2013 începe cudisponibilizãri în Valea

Jiului. Peste 500 de angajaþi aiSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului vorpãrãsi sistemul în cursul aces-tui an. Numãrul celor care vorpleca este mai mare din cauzãcã anul trecut nu s-a realizatplanul de disponibilizãri.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

PoliþistulAdrian Sucilã

este liber!

A drian Sucilã, poliþistuldin Vulcan acuzat de

corupere sexualã ºi act sexualcu un minor, este în sfârºit,liber. Magistraþii TribunaluluiHunedoara au admis cerereade eliberare sub control judiciar formualtã de fostulpoliþist.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Ilie Pãducelva fi ”în sânul

lui Avram”

D e când îl ºtie lumea caprimar, Ilie Pãducel a

supravieþuit pentru cã a tre-cut de la un partid perdant, laaltul aflat la putere. ”Eu mãduc acolo unde mi se dã pen-tru oraº ºi pentru cetãþeni.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Pilot de raliuvs. Schior, la Straja

I ubitorii de adrenalinãsunt aºteptaþi marþi la

Straja pentru a asista la opremierã naþionalã. Un pilot de raliu se ia laîntrecere cu un schior.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

”Suntem ca soldaþiidin tranºee,

murim primii”

S echestraþi, bãtuþi ºi înjuraþi de ”mãria sa clientul”, umiliþi ºi sancþionaþi de ºefi,sunt cei care lucrezã sub jet de apã ºi în fecale ºi la -20 de grade, cei care sunt

veºnic criticaþi, sunt oamenii din linia întâi de la SC Apa Serv Petroºani. Nimeni nu i-aîntrebat vreodatã care e viaþa lor ºi cum rezistã… >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 ianuarie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Taxi Driver (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping12:15 Împãrãteasa de fier13:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)15:00 Teleshopping 15:15 Sã v-amintiþiDuminica... (r)17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Shaolin Cowboy 22:30 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 De la tine pentrumine 13:00 ªtirile Pro TV14:00 O viaþã nouã, cuprobleme vechi 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Rãfuialã în Seattle 22:15 ªtirile Pro TV22:45 Numãrãtoare inversã 0:15 Rãfuialã în Seattle (r)

9:30 Pentru o lume maibunã 11:30 Teleshopping 11:45 Focus Monden (r)12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r)14:30 Teleshopping 15:00 Frumoasa Ceci 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Copiii spun lucruritrãsnite

10:30 Ora de business (r)11:20 Pe scurt despreorice11:30 Garantat 100% 12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Zeul rãzboiului (r)13:20 Zeul rãzboiului (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu16:50 Ipoteºti - Casa poetului17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Viaþa merge maideparte 23:50 Ora de business (r)0:40 Nocturne 1:35 În tranzit (r)

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

ComplexulEnergetic

Hunedoara, vafi ”rebotezat”pânã în 2015

S chimbare de nume. Nou înfiinþata societate

energeticã din judeþulHunedoara, respectivComplexul EnergeticHunedoara va trebui sãîºi schimbe denumirea.

Asta conform unor regle-mentãri din anul 2012 careprevãd ca firmele care au îndenumire sintagma “societatecomercialã” sunt obligate ca întermen de doi ani începând dela 1 februarie sã facã demer-surile necesare înlocuirii sin-tagmei antemenþionate cu ter-menul “societate”, potrivit legiinr. 76/2012 care intrã învigoare la 1 februarie 2013.

Astfel, pe site-ul OficiuluiNaþional pentru RegistrulComerþului se aflã ºiSocietatea ComercialãComplexul Energetic.

Drept urmare, societateaenergeticã va trebui sã renunþe

la sintagma ”comercialã” pânã înanul 2015.

Pânã la finalizare demersurilorde schimbare a denumirii firmei,societatea poate funcþiona cu denumirea înscrisã în registrulcomerþului la data intrãrii învigoare a legii nr. 76/2012.

Înregistrarea în registrul com-erþului a menþiunii privind modifi-carea actului constitutiv ca urmarea schimbãrii denumirii societãþii escutitã de taxã de înregistrare,potrivit articolului 79 din legea nr.76/2012.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 ianuarie 2013 Actualitate 3

A nul 2013 începecu disponibi-

lizãri în Valea Jiului.Peste 500 de angajaþiai Societãþii Naþionalede Închideri MineValea Jiului vorpãrãsi sistemul încursul acestui an.Numãrul celor carevor pleca este maimare din cauzã cãanul trecut nu s-arealizat planul dedisponibilizãri.

”Categoric în 2013vor fi disponibilizãri încadrul SocietãþiiNaþionale de ÎnchidereMine. Totodatã aici maitrebuie punctate anumitelucruri. Pentru cã în2012 nu au fost fãcutedisponibilizãrile progra-mate conform planului deînchideri ºi a deciziei 787a Consiliului Europei.Cele 250 de persoanecare trebuiau anul trecut

disponibilizate vor faceobiectul disponibilizãrilorca plus, disponibilizare în2013. Practic cele 250din 2012 plus cele 265care erau programatepentru 2013 ar trebui sãfacã obiectul disponibi-lizãrii de la începutulacestui an. Din cele 515persoane þin sã vã spuncã în conformitate cuplanul de închidere se vordisponibiliza doar 501persoane pentru cã lapreluarea minelor nevia-bile, în loc de 2.455 depersoane, au fost prelu-ate 2.442, iar între timp,unul a decedat”, a spusPetre Drãgoescu, directoral Societãþii Naþionale deÎnchideri de Mine.

Disponibilizãrile dincadrul societãþii depind înmod direct de bugetul de

venituri ºi cheltuieli pen-tru acest an.

”Disponibilizãrile vorputea avea loc doar înmomentul în care bugetulde venituri ºi cheltuieli alsocietãþii pentru anul2013 va fi aprobat deGuvernul României pe deo parte. Pe de cealaltãparte, Hotãrârea deGuvern 116 care regle-menteazã reducerea per-sonalului disponibilizat vafi prelungitã pânã la31.21.2018 ºi mai multmai decât atât în anexaacestei Hotãrâri deGuvern va fi inclusã ºiSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea

Jiului”, mai spuneDrãgoescu.

De multe ori apro-barea bugetelor uneosocietãþi de cãtre Guverna fost întârziatã. Nici înceea ce priveºte bugetulde venituri ºi cheltuieli alSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine ValeaJiului nu existã o datãcertã.

”Chiar ne-a interesat ºipe noi cât de repredeputem vorbi despre acestbuget, însãcategoric dupãce se va aproba bugetulla nivel naþional, abiadupã aceea cu siguranþãvor fi defalcate prinhotãrâre de Guvern ºi

bugetele societãlor ºicomponentelor care suntcu capital majoritar sauintegral de stat”, a maideclarat directorulSNÎMVJ.

Sumele aferentedisponibilizãrilor sunt subformã de grant, acesteafiind dependente de anu-mite calcule economicebazate pe inflaþie.

”Cât priveºte sumelenecesare efectuãrii aces-tor disponibilizãri ele aufost prinse în planul deînchidere conformdeciziei Uniunii Europeneca ºi cheltuieliexcepþionale, deci elepractic sunt bugetate

urmând a fi dispoziþie decãtre Ministerul deFinanþe societãþii în vede-rea efectuãrii plãþilor.Sumele sunt prinse subforma unui grant pentrufiecare an în parteurmând în funcþie de situ-aþia datã ºi de inflaþiile decorecþie ale fiecãrui an sãpoatã sã se facã calculelecorecte pe granturile dejastabilite”, a mai precizatreprezentantul societãþii.

Dacã la ultima disponi-bilizare din Valea Jiului auexistat probleme în ceeace priveºte acordareabanilor cãtre disponibi-lizaþi, aceºtia fiind alocaþiîn trei tranºe, acum nu seva mai lovi nimeni deacest zid.

”Aceastã problemã afost reglementatã princontractul colectiv demuncã înainte ca noi sãplecãm din cadrul CNH,ºi anume plata sumelorcompensatorii se va faceîntr-o singurã tranºã”, aconchis Drãgoescu.

Astfel, în funcþie denegocierile care au loc cusindicatele, fiecare minercare pleacã din sistem vaprimi 30.934 de lei brut.Unitãþile miniere neviabilecare alcãtuiesc SocietateaNaþionalã de ÎnchidereMine Valea Jiului suntPetrila, Paroºeni ºiUricani. Acestea urmeazãsã îºi înceteze activitateapânã în anul 2018.

Monika BACIUMonika BACIU

31.000 de lei vor primi minerii carese vor disponibiliza de la SNMÎ

M inerii nu þin contde riscuri ºi

lucreazã în continuarefãrã sã þinã cont de pericole. Bilanþul campaniilor duse deinspectorii ITM au scosla ivealã noi ºi noi nereguli, dar cele maimulte îi vizeazã pemineri.

La fiecare control, inspec-torii de muncã gãsesc acu-mulãri de gaze în subteran ºiminerii nu þin cont de riscuri.„Am descoperit abateri, deexemplu, în minerit pentruconcentraþii de gaze pestelimitã ºi au fost constatate ºiconcentraþii de metan pestelimita admisã, sau concen-traþii de oxigen sub limitã.De asemenea, foarte multeabateri s-au constatat pentrucã nu s-au realizat mãsurileimpuse la controalele ante-rioare ºi aplicãm în astfel desituaþii sancþiuni”, susþineIleana Bodea, ºefa Serviciulde Sãnãtate ºi Securitate înMuncã din ITM Valea Jiului.

Amenzile, însã, spuninspectorii au crescut ºiangajatorii, fie ei de la minã,

ori de la alte intreprinderi,trebuie sã ºtie cã vor fi arºila buzunare. „Dacã sancþi-unea contravenþionalã pen-tru nerealizarea de mãduriera de 30 de milioane pânãla 100 de milioane de leivechi, plãtibil la jumãtate în48 de ore, jumãtate dinminim, s-a majorat amenda.Sancþiunea e acum între 50ºi 100 de milioane de leivechi, tocami pentru caanjatorii sã fie sensibilizaþi,mãcar atunci când ºtiu cã aude remediat abateri”, a maiadãugat Ileana Bodea.

În total, inspectorii ITMau gãsit 2.467 de deficienþe,

64 mai grave, soldate cuamenzi ºi contravenþii în valoare de 506.000 lei.Minerii, însã, se expunconºtien, sau inconºtient, lariscuri mari. „De multe oriexistã pe schimburi maimulþi lucrãtori, care auaparate portabile de mãsuratmetanul ºi, probabil,fiecarese lasã de la unul la altul,sau, pe considerentul cã zileîntregi nu se sesizeazã concentraþii de metan, intervine acea rutinã ºi nu secautã peste tot metanul. Din pãcate, noi gãsim lacontrol”, a conchis Bodea.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Minerii rãmân tot indisciplinaþi

V iaþa nu este dreaptãpentru o familie din

Lupeni. Doi bãtrâni suntbolnavi, fãrã bani, iar casastã sã cadã pe ei. ªi, pelângã toate acestea, nicimãcar bani de lemne saude mâncare nu au.

Teamã nesfârºitã, frigcumplit ºi foame…Asta esteceea ce simt doi bãtrâni dinMunicipiul Lupeni, din cartierulªtefan, zi de zi, noapte denoapte. Le este fricã sã maistea în casa învechitã de timp,care imediat se prãbuºeºte,lemne de foc nu au, iar seara,

spun ei, se pun la culcare doarpentru a nu mai simþi foamea.Trãiesc amândoi dintr-o pensiemizerã, care nu le ajunge nicimãcar pentru subzistenþã.

“Nu avem bani, iar laprimãrie ni se spune sã ne descurcãm singuri. Pensia meaeste de 350 de lei doar.Îngheþãm de frig, nu amprimit nici banii delemne, dar degea-ba. Soþia meamerge înfiecare zi laprimãrie ºi nui se acordãnici ajutorsocial, pentru

cã cei de acolospun cã estemare pensia.354 de leieste o pensiemare? ”, a

spus cuamãrãciune în

glas TiberiuBeseni.

Soþia lui merge zilnicla primãrie în speranþã cãpoate va primi ajutorul deîncãlzire, bani cu care sãcumpere lemne. “Numai noiºtim cum ne este. Seara nebãgãm amândoi în pat ca sã neîncãlzim, cã altã soluþie nuavem”, a spus Iuliana Beseni.

Reprezentanþii municipalitãþiiau fost informaþi în legãturã cusituaþia celor doi ºi au promis

cã vor încerca sã-i ajute.. “Vom încerca sã-i ajutãm ºi

în ceea ce priveºte situaþia culocuinþa, care este destul deafectatã. Vom încerca sã leatribuim un ajutor de urgenþã,dar întrucât nu s-a aprobatbugetul, trebuie sã mai aºtep-tãm puþin. În privinþa dosaruluide încãlzire a locuinþei, TiberiuBeseni are unul depus în datade 5.11.2012, nr. 307, ºi aprimit deja banii pe lunanoiembrie. Pentru luna decem-brie îi va primi în ianuarie”, adeclarat Gabriel Lungu, citymanager Municipiul Lupeni.

Însã pe lângã frig ºi teamã,cei doi au zile grele ºi pentrucã nu îºi pot asigura hrana zil-nicã. Sunt bolnavi ºi singuri.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

ªomerii unui sistemsãrac

Au dat loculde muncã

pentru câtevaalimente

A u renunþat la loculde muncã pentru un

pachet de la UniuneaEuropeanã.

Rata ºomajului a crescut în luna decembrie a anului trecut înjudeþul Hunedoara. Potrivit reprezentanþilor Agenþiei Locale pentruOcuparea Forþei de Muncã Petroºani luna decembrie este o lunã încare se înregistreazã o creºtere a ºomajului.

”Luna decembrie (2012-n.r.) a fost încheiatã cu o ratã a ºomaju-lui de 6,88%, rata ºomajului a fost în creºtere având în vedere cã eperioadã de iarnã ºi în luna decembrie în totdeauna creºte rataºomajului, deci a fost ceva prevãzut” a declarat Iudith Babþan - ºefALOFM Petroºani.

Cauzele care stau la baza creºterea numãrului de ºomeri suntmultiple. În primul rând, au existat persoane care au renunþat la unloc de muncã pentru a beneficia de alimentele de la UniuneaEuropeanã.

”Noi am crescut faþã de luna noiembrie (2012) de la 6.26 la6.88 rata ºomajului, dar asta se datoreazã ºi faptului cã începândcu luna septembrie au fost eliberate foarte multeadeverinþe pentru ajutoarele care s-au dat pentrualimente. Aceste ajutoare au dus la o creºtere aratei ºomajului. Avem persoane pe care nu i-amavut în evidenþe ºi au venit de când au aflat cãaceste alimente se distribuie”, a mai precizatsursa citatã.

În cursul lunii decembrie 2012, în evidenþeleAgenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei deMuncã Hunedoara au fost înregistraþi 2.411 deºomeri, dintre care 799 provin din disponibilizãricurente de personal. În Valea Jiului numãrulºomerilor se prezintã astfel. La Petrila 682 deºomeri, Petroºani 1498, Vulcan 686 de ºomeri,Lupeni 819 ºomeri. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 ianuarie 20134 SocialPrin grija

Consiliului JudeþeanHunedoara,

Apã mai ieftinã pentru

sãracii VãiiJiului

F amiliile sãrace dinValea Jiului vor primi

apã subvenþionatã. Baniinecesari vin de la ConsiliulJudeþean Hunedoara careva suporta diferenþa depreþ cãtre operatorul zonal,ApaServ Valea Jiului.

Chiar dacã, deocamdatã,preþul apei din Valea Jiului nupoate fi scãzut, aºa cum audori oamenii, sãracii din ValeaJiului vor beneficia de apã maiieftinã. Familiile care au veni-turi de pânã la 1.000 de lei pelunã vor beneficia de o redu-cere cuprinsã între 5 ºi 10procente, subvenþia fiind stabi-litã ºi achitatã de ConsiliulJudeþean Hunedoara, carecoordoneazã activitatea furni-zorului de apã din Valea Jiului.Directorul societãþii de apã,Costel Avram, spune cã sub-venþia se va stabili în perioadaurmãtoare, iar beneficiarii vorda o declaraþie pe proprierãspundere cã se încadreazã înaceste rigori. „Am avut discuþiiinclusiv cu primarii ºi oameniivor veni cu o adresã de laprimãrii sau vor da o declaraþiepe proprie rãspundere în caresã spunã cã veniturile lor suntsub 1.000 de lei . Nu pot sãspun acum exact cum va fi,dar cert este cã, începând cudata de 1 ianuarie, preþul apeiva fi subvenþionat între 5 ºi 10la sutã pentru aceste per-soane”, a declarat CostelAvram, directorul SC ApaServValea Jiului SA.

În Valea Jiului, furnizorul deapã potabilã are 42.238 deabonaþi, dintre care 39.306sunt persoane fizice. Unmetru cub de apã costã 2,98de lei fãrã TVA, iarcanalizarea este de 1,38 de leifãrã TV/ mc.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Z iua de 14 ianuarie,cea în care ghiºeele

Biroului Local deImpozite ºi Taxe Localedin Petroºani s-au deschispentru prima oarã înacest an, a fost unaextrem de aglomeratãpentru angajaþii acestuia.

Sute de persoane, în marealor majoritate vârstnici, au luatcu asalt ghiºeele dornici de a-ºi plãti, încã din prima zi,dãrile locale. În principal,oamenii doresc sã scape de ogrijã dar ºi sã beneficieze dereducerea la plata impozitelorºi taxelor locale, valabilã pânãla sfârºitul lunii martie. „Amvrut sã scap de o grijã ºi debani. De asemenea am vrut sã

plãtesc impozitele cât mairepede pentru a eneficia ºi dereducerea oferitã pânã în 31martie”, a spus un bãrbat.„Am venit sã-mi achit dãrilepânã când sunt la nivelul deanul trecut ºi nu au fost încãmajorate. Nu ºtiu ce o sã fiepeste o lunã de zile aºa cã amhotãrât cã este mai bine sã leplãtesc încã de acuma”, adeclarat o femeie. „Am stat lacoadã doar câteva zeci deminute ºi m-am scãpat de ogrijã”, a precizat o altãfemeie. În Petroºani,impozitele ºi taxele locale aurãmas la aceeaºi valoare ca ºianul trecut, nefiind majorate.Nici taxa pentru ridicareagunoiului menajer nu a fostmajoratã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Doi bãtrâni din Lupenitrãiesc de azi pe mâine

Prima zi de „coadã” la„dãrile” locale

D eºi pânã acum acâºtigat în lupta cu

fostul lui comandant,Adrian Sucilã a renunþatsã se mai judece cu ºefulIPJ Hunedoara, LiviuGabriel Dumitru.

Aflat dupã gratii mai bine de ojumãtate de an, fostul poliþistAdrian Sucilã a renunþat sã semai lupte cu ºeful IPJHunedoara, Liviu GabrielDumitru. Asta chiar dacã l-abãnuit sã s-ar fi aflat în spateleimensului scandal sexual în carenumele lui a fost direct implicat.Dosarul la judecarea cãruia arenunþat se afla la Curtea deApel Alba Iulia. „El a avut unproces câºtigat al Înalta Curte decasaþie. S-a retrimis dosarul învederea începerii urmãririi penale(n.r. la Parchet), contrar decizieinu s-a început, din nou,urmãrirea penalã (n.r. împotrivalui Liviu Dumitru), a fãcut plân-gere împotriva rezoluþiei alCurtea de Apel Alba Iulia ºi

acolo a renunþat pentru cã eraarestat”, a explicat avocatulsãu, Daniel Tomescu.

Rãzboiul dintre AdrianSucilã ºi ºeful IPJ a începutdupã ce acesta a cerut îninstanþã sã fie repus pefuncþie ºi a avut câºtig decauzã. Sucilã a fostsancþionat disciplinar înurmã cu mai mulþi anipentru “comportamentnecorespunzãtor” ºi a fost trans-ferat de la Biroul deInvestigaþiiCriminale, la OrdinePublicã. A contestatdecizia ºi a atacat îninstanþã sancþiunileaplicate. A avutcâºtig de cauzã atâtla prima instanþã,cât ºi ulterior, încãile de apel ºirecurs, ºi ar fi trebuitrepus în funcþia depe care a fostschimbat, însã acestlucru nu s-a întâm-plat. Poliþistul a

cerut tot în instanþã sancþionareacelor care nu au pus în aplicaredecizia instanþei de judecatã, iarîn 16 februarie 2010 AdrianSucilã a mai obþinut o victorie laCurtea de Apel Alba Iulia.Judecãtorii i-au aplicat ºefului IPJHunedoara o amendã în cuan-tum de 20 la sutã din salariulminim brut pe economie, per zide întârziere, pe durata24.12.2008 - 09.01.2009 pentruneîndeplinirea obligaþiei de a exe-cuta sentinþa nr. 885/CA/25.03.2008 a TribunaluluiHunedoara, rãmasã irevocabilã.Ulterior, Adrian Sucilã a for-mulat o plângere ºi laParchetul de pe lângã Curtea

de Apel Alba Iulia, contra comis-arului ºef Liviu Gabriel Dumitru,

pentru abuz în serviciu ºi nere-spectarea unei hotãrâri judecã-toreºti, dar procurorii au datrezoluþie de neîncepere a urmãririipenale. Poliþistul a formulat recursla Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie, care s-a pronunþat, prindecizie penalã definitivã, înfavoarea acestuia. Dupã motivareasentinþei, dosarul a ajuns, din nou,la Parchetul de pe lângã Curtea deApel Alba Iulia, dar aici procurorulde caz a dispus, încã o datã, neîn-ceperea urmãririi penale, iardecizia a fost atacatã în isntanþã.

Odatã ce a renunþat la judecatacauzei, Sucilã nu mai poate reveniasupra deciziei. Oricum, dupãarestarea lui, a demisionat dinpoliþie.



A drian Sucilã,poliþistul din

Vulcan acuzat de corupere sexualã ºi actsexual cu un minor,este în sfârºit, liber.Magistraþii tribuna-lului hunedoara auadmis cererea de eliberare sub controljudiciar formualtã defostul poliþist.

Adrian Sucilã va fi eliberat din arest, dinPenitenciarul Aiud, undese aflã acum. MagistraþiiTribunalului Hunedoaraau respins recursulParchetului la soluþiainstanþei Judecãtoriei

Petroºani, prin careSucilã urma sã fie cerce-tat în stare de libertate,astfel cã Sucilã este liberdupã ºase luni de arestpreventiv. Decizia magis-traþilor este definitivã, aprecizat Ildiko Glãman,purtãtorul de cuvânt alTribunalului Hunedoara.Dar, chiar dacã nu se maiaflã dupã gratii, Sucilãare o serie de interdicþii,conform dispozitivuluisentinþei. „Pe durataliberãrii provizorii subcontrol judiciar, inculpatulva respecta urmãtoareleobligaþii: sãnu

pãrãseascã localitatea dedomiciliu, respectivmunicipiul Vulcan, decâtcu încuviinþarea instanþei;- sã se prezinte lainstanþã la fiecare termende judecatã sau ori decâte ori este chemat; - sãse prezinte laPoliþia munici-piului

Vulcan, organ desemnatcu supravegherea, con-form programului desupraveghere sau ori decâte ori este chemat; - sãnu îºi schimbe locuinþafãrã încuviinþareainstanþei; - sã nu deþinã,sã nu foloseascã ºi sã nupoarte nici o categorie dearme; - sã nu se afle în

locuinþa pãrþilorvãtãmate StoicaMihai Alexandruºi Stoica Mihai

sau în locuinþamartoreiStoicaAngela; - sãnu ia legãtura

cu niciuna dintre pãrþilevãtãmate mai susmenþionate sau cu incul-pata Stoica MihaelaGabriela ºi nici cu mar-torii Stoica Angela,Vaºcovici Petru, TãtãrcanAnca Cristina, MajaiCsaba Attila ºi nici cuvreo rudã sau prieteni aiacestora ºi nici sã nucomunice cu aceºtia,direct sau indirect. Atrageatenþia inculpatului cã încaz de încãlcare cu rea-credinþã a vreuneia dintreobligaþiile mai susmenþionate, instanþa valua faþã de acesta mãsuraarestãrii preventive”, au

precizat magistraþii de alPetroºani.

Arestat preventiv îndata de 4 iulie în arestpreventiv, Adrian Sucilãeste judecat pentru coru-pere sexualã ºi act sexualcu un minor, acesta fiindfiul fostului viceprimar dinVulcan, Angela Stoica. Înacelaºi dosar, fiica fostuluiviceprimar, MihaelaStoica, este judecatã înlibertate pentru complici-tate la act sexual cu unminor ºi corupere sexualã. Sucilã a fost arestat în luna iulie, dupão descindere a procuro-rilor de la Parchetul de pelângã TribunalulHunedoara.


Iustinian Ivanciuc, fostul poliþist care serãzboieºte ºi a cum cuRomeo Amurãriþie, fostcomandant al PoliþieiLupeni, mutat între timpal Uricani, a pus tunurilepeMAI, dar ºi pe membriiCorpului ed Control alMinisterului. El spune cãle-a fomulat plângerepenalã din cauzã cã „deºiau fost anunþaþi denenumãrate ori despreabaterile grave ºi mârºãvi-ile puse la cale de ºefulpoliþiei Lupeni, comisarulºef Amurãriþei Romeocare se petrec sub ochii ºisub consimþãmântul ºefuluiIPJ Hunedoara, comisarulºef Dumitru Liviu Gabriel,nu au rezolvat problemeleexpuse în petiþii ºi recla-maþii, mai mult, au tolerat,au favorizat comporta-mentele de naturã mafiot-teroristã, ºi ºi-au bãtut jocde onoarea mea de

funcþionar public al statuluiromân ºi de cetãþean”.Ivanciuc vorbeºte ºi despresalariile de merit care ar fifost acordate preferenþialîn perioada ianuarie 2007-iulie 2011 de cãtre comis-arul ºef Romeo Amurãriþeipentru doi lucrãtori aipoliþiei Lupeni. În plus,reclamã faptul cã li s-aucerut diverse sume de banide cãtre acelaºi comisarºef pentru achiziþionareade materiale pentruPoliþia Lupeni, dar ºidespre faptul cã un angajatal Poliþiei Lupeni, care arsuferi de tulburãri psihiceare drept de port armã

Aºa cum era de aºtep-tat, Ivanciuc reclamã, înprincipal, agresiunea pro-dusã asupra lui chiar însediul Poliþiei Lupeni învara anului trecut, când afost o luptã corp la corppentru insigna acestuia.La finele lunii iulie, fostul

poliþist din Lupeni a ajunsla Secþia deNeurochirurgie aSpitalului de UrgenþãPetroºani dupã ce a fostagresat chiar de superi-orul sãu. Fapta s-a petre-cut în sediul PoliþieiMunicipiului Lupeni, iarIustinian Ivanciuc spunecã fostul ºef al PoliþieiLupeni, RomeoAmurãriþei, a vrut sã-i iacu forþa insigna de poliþistpe care o avea în mânã ºide aici lucrurile au degene-rat. Cazul este în atenþiaorganelor de anchetã, însãfostul poliþist se luptã pemai multe fronturi, maiales cã, spune el, lucrurilela Lupeni sunt sau au fostextrem de grave.

„Cu aproximativ o lunãînainte de acest eveniment

de naturã mafiot-teroristã(n.r. agresiunea produsãasupra lui), un adolescents-a spânzurat în sediulPoliþiei Lupeni. Aici îl acuzpe comisarul ºefAmurãriþei de manage-ment defectuos. Din cauzascandalului mediatic, dar ºipentru a evita ochii cetãþenilor din Lupeni,Amurãriþei Romeo a plecat de la ºefia PoliþieiLupeni ºi acum asigurãºefia ”interimatului”Poliþiei Uricani.”, spuneex- poliþistul care sperã sãse întoarcã în rândurileoamenilor legii. Dar, elreclamã ºi sindicatul PROLEX pentru cã nu arãspuns petiþiei pe care le-ar fi adresat-o.


Fosta conducere a Ministerului de Interne reclamatã penal de poliþistul agresat la Lupeni

P oliþistul din Lupeni care ºi-a acuzat supe-riorul cã l-a agresat pentru a-i lua insigna

a reclamat fosta conducere a Ministerului deInterne, pe motiv cã a permis sãs e întâmpleastfel de lucruri în unitãþile de poliþie.

Poliþistul Adrian Sucilã este liber!

Arestul preventiv i-a pus capac

Poliþistul Adrian Sucilãnu se mai luptã cu ºeful

IPJ în instanþã

T ransport gratis cu telegondola, acces gra-tuit pe la pârtii chiar dacã numai pentru o

perioadã, ori alte facilitãþi oferite turiºtilor decea mai nouã staþiune de schi din þarã, au fãcutca în fiecare week-end la Voineasa sã fie forfotãmare. Acum turiºtii sunt atraºi cu petreceri pepârtie ºi serbãri ale zãpezii.

Administratorii Ski Resort Transalpina vor sã-i deter-mine pe turiºti sã-ºi facã un obicei în a schia în staþiuneavâlceanã iar acum au dat startul petrecerilor. Sâmbãtã 19ianuarie, în staþiunea de la Voineasa se organizeazã„Transalpina Party”, o petrecere care include ºi competiþiide schi pentru toate vârstele. „Se va organiza un concursde schi pentru copiii cu vârsta maximã de 18 ani.Concursul va fi structurat pe 6 categorii de vârstã, iarcºtogãtorii vor primi cupe, medalii dar ºi premii surprizã”,spun organizatorii evenimentului. Atmosfera în staþiuneva fi menþinutã de un DJ pânã spre searã când este pro-gramat un concert al trupei „Desperado”, iar mai apoipetrecerea de pe pãrtie se va încheia cu un spectaculosfoc de artificii. Organizatorii evenimentului, Ski ResortTransalpina, au pus la dispoziþia schiorilor careîndeplinesc cerinþele de vârstã ºi vor sã se înscrie la com-petiþie, urmãtorul numãr de telefon : 0743 801 830.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 ianuarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

P rimarul municipiului

Vulcan este gata sãbatã cât este nevoie pela uºile guvernanþilorpentru a construi încão telegondolã care sãuneascã staþiuneaPasul Vulcan deStraja din Lupeni.

Telegondola de la Strajaar fi fost programatã toc-mai pentru aceastã cuplaredintre cele douã staþiunidin Valea Jiului.

Potrivit edilului ºef almunicipiului Vulcan, s-adecis construirea ei înStraja pentru ca proiectulde dezvoltare a celor douãstaþiuni sã se facã încomun, însã sperã ca înacest an instalaþia de trans-port pe cablu care uneºtestaþiunile sã devinã reali-tate. Gheorghe Ile este

decis sã batã pe la uºileministerelor pânã cândprimeºte fondurile nece-sare. „Prioritar în acest aneste Pasul Vulcan,realizarea celei de a douatelegondole care sã facãlegãtura cu Straja. Este pre-vãzutã ºi în proiectul marepe þarã, Schi în România.Am bãtut drumuri de

Bucureºti ºi pentruprima telegondolã,nu-i nici o problemã.Dacã noi nu lãsamera montatã la noitelegondola de laLupeni. Ca sã se facãproiectul, am zis sãfacem legãtura împre-unã. Gândirea trebuie sãfie comunã a Vãii Jiului.

Lumea nu înþelege acestlucru, dar trebuie fãcut pen-tru Vale. Dacã nu, degeabaVulcanul va ieºi înainte ºicelelalte localitãþi nu aunimic. Atunci nu vinenimeni dacã nu are cevizita. Se reduce mineritulºi trebuie înlocuit cu ceva.Cu ce, cu turism. Atunci20 la sutã din ºomeri sã fieincluºi în servicii de turism.Asta trebuie fãcut”, spuneprimarul municipiului

Vulcan, Gheorghe Ile. Înstaþiunea Pasul Vulcan

funcþioneazã deja otelegondolã ceacoperã un traseucu o lungime depeste trei kilometri,iar turiºtii au la dis-poziþie 72 de gon-

dole, fiecare cu ocapacitate de opt per-

soane.


De pe pârtieajung direct pepatul de spital

Z eci de accidente au loc în staþiunilede schi din Valea Jiului, iar în mai

toate cazurile acestea ar putea fi evitatedacã turiºtii ar purta echipamentul de pro-tecþie.

Casca de protecþie estepoate cel mai importantobiect pe care schiorii artrebui sã-l aibã în perma-nenþã pe pârtie, însã ceimai mulþi îl considerã unaccesoriu opþional.Loviturile la cap sunt la felde numeroase precum fac-turile în cazul accidentelorproduse pe pârtia de schi.Dacã majoritatea pasion-aþilor sportului alb scapãdoar cu o durere de capsunt ºi cazuri când acciden-tele se transformã în ade-vãrate tragedii. Ca unexemplu, salvamontiºtii dinStaþiunea Straja din Lupeni

au de intervenit în fiecare week-end, când seînregistreazã un numãr mare de turiºti, la zeci desolicitãri. „Cauza celor mai multe accidente a fostnerespectarea noþiunilor elementare pe zonaschiabilã. Respectiv, de a-l feri, cel care vine dinspate pe cel din faþã”, explicã George Resiga,ºef Salvamont Straja.

O altã cauzã a accidentelor produse pe pârtiade schi este ºi ignoranþa unor turiºti care intrã cualte mijloace decât cele permise, cum ar fi sãniisau saci menajeri. În majoritatea cazurilor aceºtiaunt prinºi ºi sancþionaþi contravenþional de cãtrejandarmii montani, însã în unele cazuri provoacãºi accidente.


Încep petrecerile în cea mai nouã staþiune -

Ski Resort Transalpina

M esele bogate ºigrele din ultimele

sãptãmâni se muncesc cugreu la sala de fitness.Cei care s-au înfruptatpeste mãsurã, dar care þinºi la silueta lor, fac acumtot posibilul sã arate caînainte

Bucatele gustoase,dar grele de pe meselede sãrbãtori cât ºi dedupã sunt scoase acumcu greu de pe ºolduri,coapse sau de pe burtã.Cum s-au terminat sãr-bãtorile, sãlile de fitnessºi forþã încep sã seumple, încet, încet ,odatã ce lumea se dez-morþeºte de dupãvacanþã. “În mod nor-

mal, mai mult vin oameni devârsta a doua, a treia, iaracum, odatã ceîncepe ºi ºcoala, vinºi elevii”, a spusAndreea, instructor lao salã de fitness dinPetroºani.

ªi sauna este ovariantã, din ce în cemai cãutatã. Cele maimulte sãli de sport dinValea Jiului pot oferiºi acest tip de serviciu

clienþilor, care vin nu doar pentru a reintra în formã, câtmai ales de plãcere. “Doresctuturor sã se respecte o datãpe sãptãmânã ºi sã facã saunã.Acum mai mult, dupã sãrbã-tori, când s-au acumulat niºtegrãsimi, trebuie fãcutã. ªimiºcarea este foarte importan-tã , deºi este mai greu acum.Dar, este bine pentru mine,este superb”, ne-a declarat unclient fidel al unei sãli de fitnessdin Petroºani.

De regulã, cei care aleg sãfacã miºcare la salã, îºi facabonamente pentru mai multeºedinþe.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Prioritate: Telegondola între Pasul Vulcan ºi Straja

M edicii defamilie din

judeþul Hunedoaramai au doze devaccin antigripalpentru pacienþiilor.

Deºi la începitulsezonului rece se cre-dea cã numãrul devaccinuri repartizat nuva fi suficient, iatã cãacum mai sunt

disponibile câteva mii, pe caremedicii vor sã le foloseascã într-o nouã campanie de imu-nizare a populaþiei la începutulacestui an.

“Pentru judeþul Hunedoara aufost primite douã tranºe de

vaccin gripal sezonier. Primaa constat în 7.700 de

doze, iar cea de-adoua a fost tot de

7.700 dedoze, din

care 550 aufost pentru per-sonalul MinisteruluiApãrãrii ºi Internelor.Din aceste doze au fost

vaccinaþi 9.308 persoane”, adeclarat dr. Cecilia Birãu, direc-tor adjunct D.S.P Hunedoara

De altfel, fie în serviciile deurgenþã, fie la cabinetelemedicilor, hunedorenii s-au vaccinat deja încã de laînceputul lui 2013.

“Chiar ºi în prima sãptãmânãdin acest an au fost vaccinate înjur de 606 persoane”, a maispus Birãu.

La începutul sezonului, înluna noiembrie, Direcþia deSãnãtate Publicã Hunedoara asolicitat Ministerului Sãnãtãþii42.000 de doze de vaccin.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

La sala de sport pentru recãpãtarea siluetei

Cine vrea sã se vaccineze?

Ileana FIRÞULESCU

În timp ce ruºii au unmonument al instalatoru-lui, la noi aceastã profesieeste blamatã. În multi-tudinea de articole ºimateriale din mass mediacare criticã amarnic inci-dentele apãrute pe reþelelede apã ºi canalizare nu amgãsit nici mãcar unul caresã prezinte punctul devedere al salarialþilor de laSC Apa Serv SAPetroºani, care întreþin ºiintervin în aceastã reþeacare deserveºte cei42.238 abonaþi la apãpotabilã ºi cei 36.967care beneficiazã decanalizare în Valea Jiului.Aflându-se în contactdirect cu oamenii,canalagii, debranºatorii,aparii sunt mereu înjuraþiºi chiar agresaþi, li searuncã pungi cu apã ºiborcane în cap, suntsechestraþi în scãri debloc, li se fac plângeri lapoliþie, li se reproºeazãtoate pãcatele bãnuite saureale ale firmei etc., etc.

Am stat de vorbã cu cei23 de bãrbaþi din Secþiaoperaþionalã Est-Petroºani, care la rândul

ei are douã secþii: Secþiaapã-canal Aeroport ºiSecþia apã-canal PetroºaniNord. Majoritatea sunt ca-lificaþi ºi înalt calificaþi…

”Noi suntembandiþii de la

Apa Serv”

Ilie Gaja este subingi-ner, responsabilul SecþieiAeroport. A terminat fa-

cultatea de construcþii ºi alucrat la TCH, ºef deºantier, iar în 1994 a venitla IGL, apoi RAAVJ, ApaServ ºi a lucrat efectiv laprogramul de investiþii –

contorizare. În 2009, s-auterminat investiþiile ºi atrecut la secþie. Are 11oameni în subordine, 4 -la canal ºi 7 - la apã.

”Noi acoperim zona dela Spital pânã laGambrinus, asta însem-nând vreo 24.000 delocuitori. Intervenþiile suntmulte pentru cã reþelelesunt vechi ºi apar avarii.ªi cum þevile nu se spargdoar în timpul programu-

lui, suntem zi ºi noapteconsemnaþi. Nu putempleca de acasã, nu neputem face nici un pro-gram, stãm pe baricadã.Rãu este, de exemplu, cã

dacã stai în Jieþ, n-ai sem-nal la telefon ºi dacã nurãspunzi, a doua zi dainotã explicativã.

Iarna este greu, cãdupã ce-i freci pe oameniiãºtia prin apã ºi ger întimpul programului, îi ieide buni ºi dupã ora17,00, dupã program.Utilajele nu funcþioneazãîn condiþii de multe gradesub minis ºi atunci îl bagipe om în canal ºi îl scoþicu þurþuri, dar noi suntembandiþii de la Apa Serv.Avem zone grele undeintervenim tot la trei zile.Avem reþea grea pe GociuNicuºor, spre exemplu,unde am intervenit ºi de20 de ori, dar am rezolvat30 de scãri de bloc.Pãrerea mea este cã decâtsã intervii de patru ori,apoi iar ºi iar, mai bine odatã, cu costurile aferente

ºi nu mai ai treabã vreo10 ani. Problemele mari

sunt ºi la blocuri undes-a bãgat orice fel deþeavã, de prostã cali-tate ºi mult spresuprafaþã ºi îngheaþã.Noi ar trebui sãacþionãm doar pânãla scara blocului, darsunt situaþii când tre-buie sã le rezolvãmproblemele oamenilordincolo de raza noas-trã pentru a nu afectareþeaua. Mã refer lareparaþii ºi dezgheþfãrã plata propri-etarului, pentru cãsunt oameni care nu

au ce pune pe masã. Apoioamenii…

De exemplu, pe stradaAviatorilor, 20, uncetãþean, Costea, a umblatneautorizat la vana caredeservea blocul ºi a lãsatblocul fãrã apã. În cazulacesta am putut recuperapaguba pentru cã locatariiau semnat confirmând

fapta ºi am recuperatpaguba. Alþii nu fac acestlucru spunând cã nu auvãzut, nu au auzit, deºicapacele li se furã din faþascãrii sau a geamului.Cum nu auzi cum bate cuciocanul de rãsunãcartierul? Dacã ne-ar ajutaºi ei, nu doar sã ne înjure,lucrurile ar sta altfel. Deexemplu unii au tãiatþeava de apã din subsolcrezând cã este cea de ter-moficare nefolositã ºi,sigur, am reparat-o, dartot noi suntem hoþi ºibandiþi.

”Noi dãm apã,nu TV prin

cablu”

Am avut, la un ger de -20 de grade, ºi 47 deapometri de scarãîngheþaþi. Pe Saturn 2, au

fost investiþii de peste 100de milioane pentrubranºamente separate, darlocatarii nu ºi-au pus uºi lascarã ca sã protezeje aces-te instalaþii de ger ºi sigurcã au îngheþat. Pe ei nu-iintereseazã. Pãi noi dãmapã, nu TV prin cablu.Apoi pe Saturn 10, celorde la parter le intra raha-tul în casã de la subsol.Planºeul, cãminul nostruera curat. Locatarii spãr-seserã þevile de scurgereînfundate pentru a curgemizeria în subsol ºi seumpluse pânã sus. Amfãcut ce trebuia, cã nuputeam lãsa femeia aceeaîn vârstã ºi bolnavã curahatul în casã, dar tot noiam fost învinovãþiþi. ªisituaþii din astea vor maifi.

În aceste condiþii, optoameni au salariul minimpe economie ºi lumea ”nebagã carne în frigider” câtîncape. Suntem consem-naþi în timp ce alþii îºi vãd

liniºtiþi de treburile lor, iarore suplimentare pentruintervenþii primesc cîte 2-3 ore la intervenþia efec-tivã. Din cei 11, ºaselucreazã practic non stop,dar se spune cã nu e foccontinuu. Vin pentru cã lee fricã cã-ºi pierd locurilede muncã, ni s-a spus cãstau doritori pe douã rân-duri pânã la URUMP sã leia locul. Fosta conducerene fãcea de ruºine în faþaoamenilor, care veneau sãreclame, deºi se ºtia exactcare e situaþia. Apoifavoritisme, protejaþi…Sper sã se termine toateastea acum. Ne-am gânditºi sã lãsãm sculele jos însemn de protest, dar astaar însemna dezastru,nenorocire ºi nu mai poþistãpâni situaþia ºi tot noine-am chinui. Înþelegemsituaþia firmei, dar cu

oamenii cumrãmâne? ” – aspus Ilie Gaja.

P ungi cuapã ºi

borcane încap

ªeful formaþieiCanal dinAeroport, AurelPricop,recunoaºte cã ºiel a avut altãmentalitate cuprivire la serviciile

apã-canal pânã a venit laApa Serv. ”ªi eu am avutmentalitatea asta cã înorice condiþii cei de laApe nu-ºi justificã exis-tenþa pentru cã apa vinedin munte. Nici o consi-deraþie pentru muncanoastrã. Aºa se întâmplãcã atunci când intri încanal, sã cureþi cãminul,îºi trage cãcatul în capdeºi l-ai anunþat cã selucreazã. În plus îþi aruncãcu pungi cu apã în cap,cu borcane sub pretextulcã ai salariul mare deºiapa vine din munte. Darnu s-a întrebat niciodatãcum ajunge la robinetullui, ce se întâmplã cu apauzatã de pe vasele ºi baialui, ce se întâmplã cuw.c.-ul lui” – a declarat A.Pricop.

”DirectorulIonicã ne-a

mâncat”

În hala mare aunei foste centraletermice, un insta-lator striga în guramare, mai înglumã mai înserios, cã ºeful luieste comunist pen-tru cã-i dã benzinãpentru lampa delucru cu porþia ºi-istinge lumina înatelier. Colectivuldin SecþiaAeroport a începutsã povesteascã,provocaþi de noi,ce înseamnã munca lor,felul cum au fost umiliþi,desconsideraþi chiar deºefii lor în frunte cu foºtiidirectori.

. ”Fostul director Ionicãne-a mâncat, ºi-a bãtut jocde noi. Dupã 20 de anivechime în firmã, acumlucrãm în cãcat cu 700 leipe lunã” – Ion Coconiu,fost maistru la Investiþii.

· ”Lucrãm în condiþiigrele, oamenii ne înjurãcã noi suntem vinovaþi de

tot ºi toate ºi avemsalarii de nimic. Noisuntem vinovaþi cãîngheaþã ºi apa”-Constatin Ursu, sudor.

· ”Am fost trimiºi defirmã la debranºat ºi lajumãtatea drumului ne-au trimis înapoi sãpunem contoarele la locºi vreau sã vã spun cãtot ãla, protejatul, ne-avorbit ca ultimilor oameni,ne-au dat afarã ºi nu ne-aapãrat nimeni. Am fostsechestraþi ºi în scara

blocului de cãtre locataripânã a venit Poliþia. ªifirma – nimic. Am sunatpe directorul Ionicã ºi a zis”daþi ºi voi telefon la

Poliþie, astea-sriscurile meseriei”.Am zis sã facem ºinoi contract cu jan-darmii, cu Poliþia, darni s-a spus cã astacostã. Dar viaþa unuiom nu costã nimic??”– Marcu Strâmbu,instalator.

· ”Cicã noi con-sumãm curent mult.Dar oamenii ãºtia vinîngheþaþi din sub-soluri. Merg calorife-rele astea, dar sala,hala e mare… Amieºit din subsol pe o

gaurã de 60 pe 60 plinãde rahat, dupã 5 ore delucru acolo. A fost acolo ºiactualul director Avram ºiaºteptând sã ieºim totîntreba ”nu moare omulãla acolo?”. Dupã ce avãzut toate astea ºi o sãmai vadã sper sã seschimbe ceva. Sã segãseascã o metodã de re-compensare” - GeorgeAngeru, instalator.

Majoritatea celor cucare am stat de vorbãerau încrezãtori în noul

director general al ApaServ invocând declaraþiilesale publice, cã va reorga-niza firma, iar sectorulproducþie va fi tratat cuatenþie maximã.

Situaþia de la SecþiaPetroºani-Nord are altãpoveste de viaþã, maispectaculoasã, cu agresiu-ni asupra salariaþilor ApaServ, cu reclamaþii laPoliþie ºi cu proverbialagrijã a firmei faþã desalariat, adicã dacã tot þi-airiscat pielea pentru firmã,mai ia ºi de la mine niºtesancþiuni ºi dacã se poatetrei de-o datã… Dacã salariaþii nu vor fiprigoniþi pentru declaraþi-ile din acest articol, vomcontinua.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 ianuarie 2013 Reportaj 98 Reportaj

Ileana FIRÞULESCU

În timpul campaniei pentrualegerile parlamentare de luna

trecutã, doi primari au jucatîmpotriva partidelor pe care lereprezentau în plan local. DoiPDL-iºti de frunte ºi primari, Ilie

Pãducel ºi Tiberiu Iacob Ridzi,au lucrat cu intenþia vãditã de a-i determina pe superiori sã-iexcludã din partid pentru cãregula nu-i lasã sã demisionezefãrã sã-ºi piardã statutul de pri-mar. Astfel, au susþinut candi-datul PP-DD la CameraDeputaþilor ºi candidatul PSD laSenat. Dar PDL nu vrea sã-ºipiardã oamenii, lucru recunos-cut de membri marcanþi ai par-tidului. ªi PNL, prin MirceaIoan Moloþ, ºeful judeþean al li-beralilor, le-a fãcut curte celordoi primari ºi preºedinþi deorganizaþii mult mai demult.Cum sã nu se simtã bine în ast-fel de condiþii cei doi primari!

Doar cã Ilie Pãducel a încer-cat chiar el sã intre într-un par-tid care nu la ofertat de la nivelînalt ºi a procedat precum înproverbul ”unde-i bine, nu-i demine” ºi s-a lãsat dus la VictorPonta, însoþit fiind de MonicaIacob Ridzi încã de dinainte caaceasta sã se decidã sã intre înPP-DD. I-a dus pe amândoi demânã la preºedintele PSD chiar

senatorul Cosmin Nicula, cuocazia achitãrii de promisiunearezolvãrii finanþãrilor deproiecte din toamna anului tre-cut. ”Am fost, da, dar VictorPonta, ne-a întors spatele. Aºacã am susþinut la alegeri candi-daþii care au ajutat oraºulPetrila” – a spus Ilie Pãducelunor lideri locali ai PSD. Înnenumãrate rânduri, Pãducel afost deschis ºi a declarat cã facepolitica cetãþeanului, adicã vapleca în partidul care va ajutaoraºul.

Liberalii încã îl aºteaptã, darse pare cã liderul PDL filialajudeþeanã, Dorin Gligor, nupare nerãbdãtor sã-l sancþionezepe Ilie Pãducel, deºi democratliberalii petrileni au cerut acestlucru, iar primarul a recunoscutcã nu ºi-a susþinut candidaþiipropuºi de partidul sãu.

Cum pâinea ºi cuþitul se aflãla USL – PSD+PNL+PC – luiIlie Pãducel îi mai rãmâne vari-anta liberalã pentru ”binelecetãþenilor mei dragi”. ªi va filiberal în sânul lui Avram.

Ilie Pãducel va fi ”în sânul lui Avram”

D e când îl ºtie lumea ca primar, Ilie Pãducela supravieþuit pentru cã a trecut de la un

partid perdant, la altul aflat la putere. ”Eu mãduc acolo unde mi se dã pentru oraº ºi pentrucetãþeni. Nu vreau nimic pentru mine”. CumPSD, respectiv Victor Ponta l-a refuzat, îi rãmânevarianta, ofertatã încã din primãvarã, PNL.

S echestraþi, bãtuþi ºi înjuraþi de ”mãria sa clientul”, umiliþi ºisancþionaþi de ºefi, sunt cei care lucrezã sub jet de apã ºi în

fecale ºi la -20 de grade, cei care sunt veºnic criticaþi, suntoamenii din linia întâi de la SC Apa Serv Petroºani. Nimeni nu i-a întrebat vreodatã care e viaþa lor ºi cum rezistã…

”Suntem ca soldaþii dintranºee, murim primii”

Mircea NISTOR

„Dupã ce, timp de osãptãmânã, am repartizatalimentele, acum, am sis-

tat acþiuea pentru cã numai avem alimente înstoc.

Pânã în prezent, amacordat alimentele pecare le-am primit, respec-tiv 10, din 11, sorti-mente”, a precizatCristina Mraz, directorexecutiv Serviciul PublicLocal de AsistenþãSocialã Petroºani.

Dintre cele 11 sorti-

mente de produse ali-mentare, în Petroºani auajuns fãina, orezul,zahãrul, mazãrea, pastelefãinoase, roºiile în bulion,

mãlaiul, fasolea, bulionulde tomate ºi biscuiþii dar,ºi acestea în cantitãþiinsuficiente.

Singurul produs carenu a ajuns încã, deloc,este uleiul.

Acþiunea de repartizarea alimentelor europeneva fi reluatã în momentulîn care vor sosi noi transporturi cu produsealimentare.

Pauzã, din nou, în repartizareaalimentelor „europene”

A cordarea alimentelor europene afost, din nou, sistatã. Dupã ce

acþiunea, în Petroºani, a fost redemaratãîn cursul sãptãmânii trecute, aceasta afost opritã pe motiv cã s-a terminatstocul de produse alimentare.

Carmen COSMAN

Vor sã elimine lamaximum riscul folosiriiketaminei pe post dedrog, aºa cum s-a întâm-plat ºi altã datã, aºa cãau luat la puricat toatecabinetele veterinare dinValea Jiului.Reprezentanþii DSVHunedoara urmãrescmodul în care se admi-nistreazã ketamina, darºi registrele care trebuieþinute riguros.„Inspectorii sanitar ve-terinari, în echipe decâte 2- 3 au efectuatcontrolul sub raportulrespectãrii legislaþiei sa-nitar veterinare privindsubstanþele toxice ºi stu-pefiante ºi in special ke-tamina, medicament pecare îl folosesc mediciiveterinari pentruanestezie în caz de inter-venþii chirurgicale la ani-male mici ºi animale

mari”, a declarat dr.Gheorghe Cristea, ºefulCircumscripþiei Sanitar –Veterinare Valea Jiului.Din fericire, nu s-audescoperit nereguli, darcontroalele vor fi extinseîn tot judeþulHunedoara. „În urmacontroalelor nu s-audescoperit nereguli,deoarece marea majori-

tate a cabinetelor nici nuau avut intrãri de keta-minã, iar cei care auavut, au fost cantitãþimici, înregistrate con-form legislaþiei sanitar –veterinare. Ketamina sefoloseºte pentru inter-venþii chirurgicale ºi suntpuþini medici care înaceastã perioadã fri-guroasã efectueazã inter-venþii chirurgicale,respectiv castrãri lafemele, castrãri la mas-culi sau intervenþiiprivind, de exemplu,tumorile în cazul ani-malelor de companie”, amai spus dr. Cristea.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 ianuarie 201310 Actualitate

H O R O S C O P 1 5 i a n u a r i e 2 0 1 3

Aveþi ocazia sã vã folosiþi talentulartistic. Imaginaþia vã ajutã multºi colaboraþi foarte bine cu antu-rajul. Nu ezitaþi sã începeþi oactivitate nouã! Aveþi ºanse maripe plan profesional ºi în afaceri.Seara sunteþi invitat la prieteni.Nu neglijaþi odihna!

Datoritã intuiþiei ºi talentului dinprima parte a zilei, aveþi realizãrideoasebite pe plan profesional ºisocial. Nu vã lãsaþi luat de val ºinu forþaþi lucrurile. S-ar putea sã plecaþi pe neaºtep-tate într-o cãlãtorie lungã, îninteres familial.

Doriþi sã faceþi o schimbare radi-calã în viaþa dumneavoastrã ºi vãgândiþi la o metodã originalã.Pentru aceasta, trebuie sã faceþimai multe drumuri scurte, împre-unã cu partenerul de viaþã.Organizaþi-vã mai eficient.Profitaþi de acest moment.

Puteþi sã vã faceþi planuri deviitor ºi sã începeþi noi activitãþiîn domeniul social, care vã voraduce satisfacþii. Spre searã, vãsimþiþi foarte bine în companiaprietenilor ºi a persoanei dragi.Nu vã pripiþi dacã aveþi de luatdecizii importante!

S-ar putea sã vã dezamãgeascãlipsa de corectitudine a unuipartener de afaceri. Fiþi prudentºi nu faceþi promisiuni pe carenu le puteþi respecta.Sentimentele contradictorii dinprima parte a zilei se risipescdupã ce aflaþi cã vã vin musafiri.

Imaginaþia vã ajutã sã rezolvaþirapid problemele de serviciu.ªefii îºi pun mari speranþe îndumneavoastrã. Dupã-amiazã,mergeþi într-o vizitã la prieteni ºiplanificaþi o scurtã cãlãtorie.Þineþi cont ºi de pãrerilepartenerului de viaþã.

Obþineþi multe satisfacþii pe plansocial ºi profesional, graþie cre-ativitãþii ºi intuiþiei. Sunteþinevoit sã plecaþi de urgenþã într-o delegaþie, în care reuºiþi sãrezolvaþi ºi câteva probleme per-sonale. Spre searã, aveþi ocaziasã luaþi o decizie importantã.

Aveþi noroc în tranzacþii comer-ciale. În viaþa particularã,intenþionaþi sã faceþi schimbãricu care familia este de acord.Dupã-amiazã puteþi sã faceþi pla-nuri de viitor împreunã cupartenerul de viaþã, dar nu vãpuneþi mari speranþe.

Nu vã faceþi un program strict,pentru cã vor surveni numeroaseschimbãri. Dimineaþa vã întâlniþicu un fost coleg de serviciu, cucare este posibil sã vã petreceþidupã-amiaza. Astãzi puteþi sãluaþi decizii tranºante, pentru arezolva probleme de familie.

Dimineaþa survin evenimenteneprevãzute, care vã modificãprogramul. Fie primiþi musafiridin altã localitate, fie plecaþi într-o cãlãtorie la rude. Um membrual familiei vã ajutã sã rezolvaþi oproblemã de afaceri.

Aveþi o zi încãrcatã, cu multeprobleme de rezolvat, atât deserviciu, cât ºi personale. Reuºiþisã vã descurcaþi, graþie intuiþiei ºiideilor originale. Relaþiile cu ceidin jur sunt foarte bune, însã daþidovadã de multã diplomaþie.Þineþi cont ºi de pãrerile altora.

De dimineaþã aveþi o imaginaþiedebordantã, iar intuiþia vã ajutãmult. Chiar dacã nu aveþi o situ-aþie financiarã prea bunã, sunteþientuziast ºi dornic sã vã apucaþide afaceri. Puneþi-vã la treabainventivitatea ºi talentul. Esteposibil sã suferiþi o deziluzie.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

AngajãriSC Piroº SecurityAngajeazã agenþi de pazã pentru localitãþile Lupeni,

Vulcan, Uricani, Petroºani ºi Petrila.Deþinãtorii atestatului ºi permis de conducere cat. B

reprezintã un avantaj.Persoanã de contact:

0769005714, 0728451036.

Colectivul INCD INSEMEX SAPetroºani este alãturi în aceste clipegrele, pline de durere, de Dr. Ing.Ileana Bodea la greaua încercare pricinuitãde trecerea în nefiinþã a mamei sale.

Dumnezeu sã o odihneascã în pace!

Diana MITRACHE

Oamenii s-au trezit fãrã apã la robi-nete, iar cei de la ape spun cã nu vorporni sistemul, decât dupã ce locatarii,în mare parte oameni importanþi, vorplãti facturile restante foarte vechi.

„Nu se poate ca cei care locuiescchiar în centrulPetroºaniului sã acu-muleze o datorie depeste 700 de mi-lioane de lei vechi ºinoi sã nu facemnimic pentru a încasabanii.

Am ajuns lamãsura extremã,dupã ce am trecut detot ceea ce se poateface. Sãptãmânal,poate chiar ºi zilnicne-am întâlnit cu ceide la asociaþie, iar eiau spus cã nu auputut sã încasezebani. Atunci azidimineaþa la ora 7,00am debranºat întrea-ga asociaþie”, a declarat Costel Avram,director general Apa Serv Valea Jiului.

Mãsura nu i-a lãsat indiferenþi pe ceicare plãtesc, iar unii chiar au plecat sãrezolve sã se branºeze separat, ca sãscape de probleme.

Cei mai mulþi, însã,s-au revoltat când

s-au trezit fãrã apã la prima orã. „Nu mise pare corect. Eu sunt pensionar ºilocuiesc mai mult la þarã, dar apa oplãtesc ºi atunci când vin sã stau acasã,constat cã nu am apã.

Nu e corect, dar dacã sunt datorii,probabil cã ar trebui sã plãteascã ceivinovaþi, ca sã nu suferim toþi”, spune unpensionar din bloc. „Eu am branºamentseparat, dar ºtiu cã avem mulþi oamenicu bani care nu plãtesc. Au stat aºa anide zile. Sã plãteascã!”, spune o altãlocatarã a blocului. „Acum am vãzut cãaºa stau lucrurile ºi atunci mã duc sã îmifac branºament separat. Chiar acum plecºi cred cã nu mã va costa prea mult.Sunt dispus sã dau ºi trei, patru sute delei numai sã am apã, fãrã sã depind dealþii”, spune un alt locatar.

Apa va fi furnizatã cãtre locatarii dincele 3 blocuri doar în momentul în caredatornicii vor plãti. În plus, cei de la apespun cã nu vor face niciun compromis,mai ales cã în alte oraºe sunt debranºaþioameni sãraci, iar aici locuiesc oamenicu stare care nu plãtesc din comoditate.

Debranºaþi de la apã în buricul târgului

D upã ce au acumulataproape 70.000 de lei

datorii la apã locatarii din 3blocuri aflate în zona rezi-denþialã a municipiuluiPetroºani au fost debranºaþi,luni dimineaþã de la reþeauade apã.

Ketamina la control

C abinetele veterinare din Valea Jiuluiau fost luate la puricat de reprezen-

tanþii Direcþiei Sanitar – veterinare, careurmãresc regimul ketaminei.

„Ideea s-a nãs-cut în timpul audi-enþelor. Oameniiaºteaptã soluþii dela parlamentariilor. Foarte mulþicetãþeni care auvenit la mine înaudienþã întâmpinã

probleme care pot fi rezol-vate prin demersurijuridice primare, dar nuºtiu ce au de fãcut ºi, nude puþine ori, nu au niciposibilitãþi de a se informaîn acest sens. De aceeacred cã activitatea unuiavocat la cabinetul meu

parlamentar ar fi idealãpentru a sprijiniîndeaproape nevoileoamenilor ºi pentru aînlesni rezolvarea pro-blemelor acestora”, adeclarat doamna deputatMonica Iacob-Ridzi.

Monica Iacob-Ridzicrede cã odatã cudemararea acestei iniþiativeva fi simplificatã totodatãºi relaþia cetãþean-instituþi-ile statului pentru cã înacest mod nu vor maiexista sesizãri nejustificateºi nici abuzuri de naturãadministrativã asupra be-neficiarilor direcþi –oamenii.


Ileana FIRÞULESCU

Multe persoane cu pretenþii,unii chiar cu mintea deschisãau afirmat cã euforia care-iapucã pe români de ZiuaRomâniei, de exemplu, este oprefãcãtorie, o chestiune desnobism pentru cã deºi nemândrim cã suntem români,imediat dupã aceastã zi româniiîºi înjurã þara. La fel se întâm-plã ºi cu marii nostri artiºti,poeþi, scriitori, oameni deºtiinþã etc.

Chiar este prefãcãtorie? NU,spune psihosociolog dr.Veronica Malun, cu rãdãciniadânci în Valea Jiului, care ne-a rugat, de Ziua Mineruluisã-i trimitem Imnul Minerilor

interpretat de înv. LucreþiaGabroveanu de la ªcoalaGeneralã nr. 7 din Petroºani.Bunicii ºi pãrinþii sãi s-au nãs-cut la Lonea…

”Aceste zile, cum este acumZiua marelui Eminescu, au unrol foarte important pentru ane recompleta emoþional ºi cul-tural. Spun a ne recompleta,pentru cã, spre exemplu, pro-funzimea ºi frumuseþea poezieieminesciene se estompeazãdacã nu este recititã ºi studiatãperiodic ºi fiecare perioadãaduce un plus de înþelegere ºi oaltfel de emoþie, mai maturã.Dacã nu am stabili aceste zile,nu am face-o ºi am devenisãraci, arizi cu timpul, luaþi devalurile vieþii. Am vãzut la copiii

mei, chiar ieri, cum ascultaumuzicã pe versurile luiEminescu, ceea ce nu amobservat în timpul anului. ªcoli,instituþii de profil, cercuri lite-rare, toþi sorb în aceste zile dinviersul lui Eminescu. Site-urilede socializare sunt pline depoeziile marelui poet, lucru cedenotã nevoia individului de a-ºi împãrþi bucuria ºi simþirea,chiar exaltarea, cu cei din jur.Acest lucru contribuie laarmonie ºi echilibru, laîmbunare ºi vindecare. AcesteZile dacã nu ar exista, cu sigu-ranþã ar trebui inventate…

Îmi dãdeaþi acel exemplu cuZiua României. Da, o ºiînjurãm, dar nu ÞARA, nucetatea în care cetãþeanulvieþuieºte, ci chiar pe cetãþean,pe oamenii care o murdãresc,peoameniicare nu setrezesc.Este o do-rinþãdureroasã,

exasperatã de a otrezi iubid-o. E ca ºicând cerþi un copilpentru a nu derapatocmai pentru cã îliubeºti” – ne-aexplicat doctorulpsihosociolog.

Veronica Malunne-a rugat sã neaplecãm asupraLigii Tinerilor OrtodocºiRomâni, filiala Orãºtie, careinvocã spusele lui Mircea Eliadela aniversarea lui MihaiEminescu:

Mircea Eliade, în Prefaþa lavolumul de Poezii pregãtit înOccident pentru CentenarulEminescu din 1950 (volumapãrut în Germania , laFreiburg), face urmãtoareleaprecieri în legãturã cu MihaiEminescu:”Tot ce s-a creatdupã el, de la Nicolae Iorga ºiTudor Arghezi, pânã la VasilePârvan, Nae Ionescu ºi Lucian

Blaga poartã pecetea geniului,cugetului, sau mãcar a limbiieminesciene. Rareori un neamîntreg s-a regãsit într-un poetcu atâta spontaneitate ºi atâtafervoare cu care neamul româ-nesc s-a regãsit în opera luiMihai Eminescu. [...] Pentrunoi, Eminescu nu e numai celmai mare poet al nostru ºi celmai strãlucit geniu pe care l-auzãmislit pãmântul, apele ºicerul românesc. El este, într-unanumit fel, întruparea însãºi aacestui cer ºi a acestui pãmânt,cu toate frumuseþile, durerile ºinãdejdile crescute din ele”.

Iubirea de Eminescu, chestiune de snobismsau ”armonie ºi vindecare”?

”Aceste zile, cum este acum Ziua mareluiEminescu, au un rol foarte important

pentru a ne recompleta emoþional ºi cultural... Dacã aceste zile n-ar exista, cu siguranþã ar trebui inventate” - psihosociolog dr. VeronicaMalun.

Diana MITRACHE

„În 15 ianuarie , noisãrbãtorim la bibliotecã163 de ani de lanaºterea mareul nostrupoet Mihai Eminescu,dar ºi Ziua culturiinaþionale.

De asemenea, aici labibliotecã avem olansare de carte adomniºoarei AlexandraOpriþescu de laColegiul Hermes.Cartea sa de intituleazã„Cartie diem ado-lescenþia.

În plus, mareleeveniment va fi marcat

ºi cu un recital de

poezie susþinut deAndreea Harabagiu”, adeclarat Delia Grosu,bibliotecarã laBiblioteca Municipalãdin Petroºani.

Manifestarea are locla orele prânzului ºi toþicei care vor sã fieprezenþi la bibliotecãsunt aºteptaþi sã vinãîncepând cu ora 13,00.

Eminescu omagiat la Bibliotecadin Petroºani

E xpoziþie de carte, spectacol ºilansare de carte. Toate au loc

marþi, în ziua de 15 ianuarie, când lanivel naþional, Mihai Eminescu esteomagiat, odatã cu zilele culturiiromâneºti. Asta se va întâmpla ºi laBiblioteca din Petroºani, unde suntaºteptaþi tot mai mulþi oameni sã iaparte la manifestãri.

Monica Iacob-Ridzi oferãconsultaþii juridice gratuite

D eputatul Monica Iacob-Ridzi s-a decis sãofere, cu ajutorul unui avocat, la cabi-

netul sãu parlamentar din Petroºani consul-taþii ºi asistenta juridicã gratuitã pen-tru persoanele din Valea Jiului.

LuizaANDRONACHE

B irou în curs deamenajare

Deocamdatã, spaþiulînchiriat pe care ConsiliulJudeþean îl are laPetroºani, pentrudeschiderea unui birou deaudienþe, este încãnefolosit. PreºedinteleMircea Moloþ a afirmat cãacum se încercã amena-jarea acestuia. “Locaþiacare mi-a fost repartizatãde primãrie trebuie sã oamenajez, pentru cã nupot intra acolo dacã nuare nimic în ea. Ca atare,cred cã biroul, într-o sãp-tãmânã, douã, cel târziu,

va putea fi funcþional ”, adeclarat Mircea Moloþ,

preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Dupã ce lucrurile deordin organizatoric vor fipuse la punct, preºedinteleConsiliului Judeþean vatransmite agenda sa ºiprogramul de funcþionare

al biroului. “Sunt multedoleanþe ale cetãþenilor,care nu pot fi amânate dela o lunã la alta. Amobservat, de când suntpreºedintele ConsiliuluiJudeþean, cã la Deva suntdestul de puþini oamenicare pot sã vinã marþi, în

ziua de audienþe, deºi aumari probleme. Atunci,mã voi deplasa eu de douãori pe lunã ºi cu siguranþãva fi o permanenþã laacest birou”, a mai spuspreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Mircea Moloþ va þine audienþe bilunarla Petroºani

P ânã la finalul lunii ianuarie, biroul deaudienþe al Consiliului Judeþean, ar

trebui sã funcþioneze. Aici, preºedinteleMircea Moloþ spune cã vrea sã vinã de celpuþin douã ori pe lunã.

Monika BACIU

Cele ºase trasee mon-tane omologate deMDRT sunt în munþiiParâng. Este vorba de

traseele montae StânaRoºiile-Lacul Verde-Muntele Slivei-StânaRoºiile, “Lacul Câlcescu-Piatra Tãiatã- Vf.Mohorul -Cab. Rânca”,

“Petroºani -V. Maleia -Dl.Mosic -Dl. Slãtinioara -Cab. Rusu”, “Cab.Obârºia Lotrului- LacCâlcescu-Vf. ParângulMare-Cab. Rusu”, “Cab.

Rânca- muntele Urdele -Valea Iezerul- Cab.Obârºia Lotrului”. Toatecele ºase trasee montaneau fost omologate în anul2009 ºi sunt în adminis-

trarea directã aConsiliului JudeþeanHunedoara.

ReprezentanþiiSalvamont din Parângatrag atenþia cã peperioada iernii doar unsingur traseu este accesi-bil turiºtilor.

”Sunt destul de multetrasee montane înParâng, dar este unul sin-gur accesibil pe perioadade iarnã. Adicã creastamasivului Parâng. Nu estefoarte mare dificultatea,dar este totuºi perioadade iarnã care este mai

dificilã partea de cârjacare poate sã pornescã oavalanºã”, a declaratDumitru Bârlida, ºefSalvamont Parâng.

ªeful Salvamont vine ºicu o serie de reco-mandãri pentru cei carevor sã se aventureze petraseele montane.

”Dacã doresc sã facãzona de creastã sã vinã lasediul salvamont pentrucã avem în permanenþãacolo un om ºi poate sãle dea detalii necesareparcurgerii traseelor”, amai precizat DumitruBârlida, ºef SalvamontParâng.

Diana MITRACHE

Încep competiþiile înstaþiunea montanã Straja,iar startul este unul abso-lut inedit. Campionulnaþional de raliu ValiPociºtean ºi schiorulSorin Pãrãu au pariat pevitezã ºi pricepere.

Astfel, pe pârtie vacoborî fiecare cu ce ºtiemai bine, respectiv cumaºina de curse ºicelãlalt cu clãparii ºi schi-urile în picioare.

„Întrecerea are loc laora 10,00 pe pârtiaMutu, iar la start se alini-azã campionul naþionalde raliu Vali Porciºtean ºiSorin Pãrãu, campion laschi.

Pe aproape 2 km dis-tanþã se vor întrece ºivom vedea cine e maibun. E prima datã cândare loc un astfel de con-curs aici”, a declarat EmilPãrãu, unul dintre orga-nizatorii ineditei întreceri.

Adrenalina va fi la

maxim, iar cu acest con-curs se dã startul între-cerilor sporturilor deiarnã.

În 2 februarie, aici areloc mult aºteptatul festi-val al oamenilor de

zãpadã, o altã întrecereabsolut ineditã ºi gustatãde tot publicul.

Va urma festivalul de-dicat ursului Baloo dinStraja, unde, în specialcopiii sunt aºteptaþi sã-icânte La mulþi ani lui

Baloo. Va urma, în ca-lendarul competiþiilorapoi cea mai aºteptatãîntrecere CupaComexim, o întrecere cupremii susbstanþiale undese întrec cei mai experi-mentaþi schiori, CupaEnergeticienilor ºi CupaVeteranilor.

Toate au loc în câteun week-end ºi la între-ceri sunt aºteptaþi sã par-ticipe toþi cei care credcã schiul e un sport ade-vãrat.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 ianuarie 201312 Actualitate

Monika BACIU

Banii au fost alocaþi deadministraþia localã dinPetroºani în urma unuicontract de asociere cusocietatea, contract carea fost încheiat în anul2002. Totodatã pentrualocarea banilorreprezentanþii Companiei

de Turism au trimis onotã primãriei Petroºani.

”Aºa cum s-a hotãrâtla înfiinþarea acesteiasocieri, cât ºi laºedinþele ulterioare, coti-zaþia anualã pentru spri-jinirea activitãþii turisticea fiecãrui asociat, a foststabilitã la o valoare de1000, sumã ce dorim sã

o achitaþi cãtre unitateanoastrã. Menþionãm cãnoi efectuãm promovareºi dezvoltare turisticã atâtpe site-urile www.turis-minfovaleajiului.ro,www.turismvaleajiului.rocât ºi prin pliante, mapeºi CD-uri.

Acestea sunt real-izate de noi din surseproprii, din real-izãrile noastre eco-nomice, deagenþie de turismcât ºi din cotizaþi-ile asociaþilor.Materialele suntprezentate turiºtilorºi colaboratorilor latargurile de turism dinþarã ºi strãinãtate încãdin anul 2002, mani-festãri la care am partici-pat ºi vom participa”, searatã în scrisoarea

întocmitã de RomeoRoºia, reprezentantulCompaniei.

Compania de TurismValea Jiului are rolul de apromova turismul ºi dez-voltarea turisticã pesiteurile proprii, dar ºiprin pliante, mape ºiunitãþi disc. Materialelereal-

izate sunt prezentateturiºtilor ºi colaboratorilorla târgurile de turism din

þarã ºi strãinãtate.Potrivit reprezen-tanþilorCompaniei deTurism ValeaJiului, prin inter-

mediul instituþieise doreºte o pro-

movare cât mai fruc-tuoasã a zonei turistice

din Valea Jiului.În Valea Jiului, mai

exact în municipiulPetroºani funcþioneazã oinstituþie cu extindere de

la nivel judeþean care arerolul de a promova turis-mul.

În incinta TeatruluiDramatic I.D. Sârbu dinPetroºani îºi are sediulCompania Judeþeanã deTurism. Instituþia ete sub-ordonatã ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

La nivelul Vãii Jiuluiactivitatea CompanieiJudeþene de Turism esteun restrânsã.

Primãria Petroºani alocã bani pentrupromovarea turismului

O mie de lei pentru promovarea tur-ismului. Administraþia lcoalã de

la Petroºani a alocat în luna decembriea nului trecut suma de 1000 de lei cãtreCompania de Turism Valea Jiului.Compania are ca obiect principal acti-vitãþi ale agenþiilor de voiaj ºi activitãþide asistenþã turisticã, inclusiv Centrulde informare turisticã, al cãrui scop estepromovarea ºi dezvoltarea turismului înValea Jiului.

Pilot de raliu vs. Schior, la Straja

I ubitorii de adrenalinã sunt aºtep-taþi marþi la Straja pentru a asista

la o premierã naþionalã. Un pilot deraliu se ia la întrecere cu un schior.

Un singur traseu montan esteaccesibil iarna în Parâng

ª ase trasee montane omologate. Înjudeþul Hunedoara, mai exact în

Valea Jiului sunt omologate doar ºasetrasee montane. Omologarea este realizatã de Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului.

cvj, nr. 284, marti 15 ianuarie 2013

Documents