cvj nr. 283, luni 14 ianuarie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 283

Luni, 14 ianuarie 2013

Primare,unde

sunt banii?!P rimarul oraºului Petrila,

Ilie Pãducel este suspectatde o parte a consilierilor localide comiterea unor fapte care arputea fi de naturã penalã. În fapt, consilierii PC de laPetrila au fãcut o interpelareadresatã primarului Pãducelprin care îi solicitã edilului sãle punã la dispoziþie o serie dedocumente prin care sã sedovedeascã modul în care s-aufãcut licitaþii publice.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Vulcan - Mica Olanda

de Valea Jiului

C ând spui Valea Jiului tegândeºti la o zonã

minierã, o zonã defavorizatã, încare oamenii îºi duc traiul deazi pe mâine. Drumul cãtrevestul Vãii Jiului e un drumnormal din România, presãratcu nelipsitele gropi, dar nu astaîl scoate în evidenþã

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Vochiþoiuvrea apã mai

ieftinã pemotiv cã aºa e

ºi în Timiº. A fost prins,

însã, cu fofârlica

H aralambie Vochiþoiu,proaspãt ales senator

prin redistribuire pe colegiulValea Jiului, are o ultimãzvâcnire în calitate de consilier judeþean

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

FFiieerrbbee VVaalleeaa JJiiuulluuii

PPllaannuurriillee nneerreeaallee ddee pprroodduuccþþiiee ccrreeeeaazzãã tteennssiiuunnii

îînn rrâânndduull mmiinneerriilloorr

M inerii din Valea Jiului sunt nemulþumiþi. Iau salariile diminuate pentru cã nu reuºesc sã-ºi realizeze planurile de producþie, iar diferenþele se acumuleazã pe sfârºit de an.

La Lupeni situaþia deja a explodat. Subteranul s-a rãsculat ºi s-a liniºtit abia când a vãzut niºte lei în plus la salariu. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 4-A4-A

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 ianuarie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuscrele (r)14:45 Aladin (r)15:00 Teleshopping 17:20 Condamnata18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite22:00 Nemuritorul 3:Vrãjitorul0:00 Teroristul de lângã tine

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator20:00 Observator special 20:30 În puii mei 22:30 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Cu un pas înainte 12:00 Cu un pas înainte 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Un poliþist cuexplozie întârziatã 2 1/2 -Gustul fricii (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Cliffhanger22:15 ªtirile Pro TV22:45 Îngeri cãzuþi0:15 ªtirile Pro TV (r)1:30 România, te iubesc!

9:30 Zile de groazã (r)11:30 Teleshopping 11:45 Efectul WOW (r)12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r)14:30 Teleshopping 15:00 Frumoasa Ceci16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 NCIS18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Salvaþi iubirea22:00 Mondenii 22:30 Trãsniþii

9:10 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul!10:20 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:30 Garantat 100% 12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Zeul rãzboiului (r)13:20 Zeul rãzboiului (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu16:50 Ipoteºti - Casa poetului17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Viaþa merge maideparte 23:50 Ora de business (r)0:40 Nocturne 1:35 În tranzit (r)

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 ianuarie 2013 Actualitate 3

P rimarul oraºuluiPetrila, Ilie Pãducel

este suspectat de o parte aconsilierilor locali decomiterea unor fapte carear putea fi de naturãpenalã. În fapt, consilieriiPC de la Petrila au fãcut ointerpelare adresatã primarului Pãducel princare îi solicitã edilului sãle punã la dispoziþie o seriede documente prin care sãse dovedeascã modul încare s-au fãcut licitaþiipublice.

Primarul Pãducel, spun consilierii PC, a tratat cuindiferenþa aceastã cerere ºi atransmis un rãspuns evaziv“datoritã volumului mare deacte vã rugãm sã veniþi ºi sã leverificaþi la sediul primãriei”.

Aleºii i-au fãcut primarului oa doua interpelare, dar încãPãducel nu se grãbeºte. Lamijloc, potrivit unor surse, ar fivorba despre un fals ºi un uz defals în acte publice ºi multealtele, acesta ar fi ºi motivulpentru care Pãduceltãrãgãneazã sã le punã la dispoziþie aleºilor locali documentele solicitate. Sperã, probabil, cã poate vacãdea la o înþelegere.

Prezentãm mai jos inter-pelarea consilierilor PC ºi îisolicitãm public primarului IliePãducel sã prezinte urgent do-cumente dat fiind faptul cãaceste informaþii sunt de interespublic fiind vorba de modul degestionare a banului public.

INTERPELARENr. Înregistrare 19630

În atenþia domnului pri-mar Ilie Pãducel

Subsemnaþii TemneanuIoan, Turcaº Florin ºi BoantãDoru membri ai PartiduluiConservator ºi consilieri localiîn consiliul local Petrila prinprezenta dorim sã ne puneþi ladispoziþie urmãtoarele documente:

1. Documentele care facreferire la licitaþia de reabilitaretermicã a blocurilor de locuinþefãcutã în anul 2009 , actele jus-tificative care arata ca la aceadatã erau banii în cont primiþide la guvern ºi dacã aveaþidreptul sã faceþi o licitaþie pu-blicã, ordinele de începere alucrãrilor emise la acea datã ºidacã s-a respectat cadrul legalde emitere a acestor ordine ,deselectare a blocurilor conformcriteriului de vechime alfiecãrui bloc în parte (ataºaþi ºi

tabelul blocurilor cu vechimeastabilitã conform legii ºivechimea blocurilor care aufost executate),dispoziþia deconstituire a comisiei derecepþie cu specificaþia derespectare a cadrului legal deconstituire a acestei comisii.

2. Documentele care facreferire la licitaþia strãziiRepublicii ,modul de atribuirefirmei câºtigãtoare, docu-mentele justificative prin carese declarã necâºtigãtoare cele-lalte firme, procesul verbal derecepþie finalã a lucrãrilor deexecuþie cu observaþii dacãacestea existã, minute încheiateîntre pãrþi, procesele verbale deremediere ºi stingere a acestorobservaþii semnate de cãtrecomisia de recepþie, ordinele deplatã cu eliberarea tuturorsumelor bãneºti efectuatecãtre aceastã societate , inclusivadresele prin care aceastã firmãva solicita eliberarea tuturorgaranþiilor bãneºti , specificân-du-ne faptul dacã

s-a eliberat garanþia de bunãexecuþie a acestor lucrãri, la cevaloare s-a ridicat aceastã sumãºi bazã legalã prin care s-a eliberat aceastã garanþie dacã s-a fãcut acest lucru, dispoziþia de constituire acomisiei de recepþie cu specificaþia de respectare acadrului legal de constituire a acesteia.

3. Documentele care facreferire la licitaþia sau închiri-erea tuturor pãºunilor propri-etatea statului sau primãrieiPetrila: Frunþi, Plaiul Frunþilor,Bilele, Voievodul, Sterminosu,Cotu Ursului, Buha, Capra,Scovarda Cibanu, DealulCâmpii,Slavei Mija, MunceluCâmpii, Dobraia , modul încare acestea au fost atribuite? ,cui au fost atribuite ºi pe ce cri-terii ? câþi bani s-au alocat din bugetul local pentru curãþirea,întreþinerea acestor pãºuni ºirepararea stanilor din munþiirespectivi,ce alte materiale s-auachiziþionat, în ce bazã s-au alo-cat aceste sume ºi pe ce cri-terii?

4. Documentele justificative(titluri de proprietate ºi proceseverbale) care fac referire lapunerea în posesie a terenurilorcu suprafeþele lor cãtreComposesoratul Obºtea Jianãcu specificaþia dacã acestesuprafeþe respecta vechiulamplasament, iar dacã nu respecta sã nespecificaþi ºi motivul pentrucare nu s-a respectat acestlucru ºi dacã la punerea înposesie cãtre composesorat s-auinclus ºi alte suprafeþe de terendecât cele de stat (ex. propri-

etãþi private) . Dorim sã nespecificaþi dacã s-au fãcut modi-ficãri de amplasamente în zonaDobraia, pe ce suprafeþe, cine asemnat aceste procese verbalede modificare a amplasa-mentelor respective, cui i s-auatribuit suprafeþele de teren dinaceastã zonã ºi în baza cãruicontract?

5. Documentele care facreferire la încheierea contractu-lui pentru realizarea PUGPlanului Urbanistic General aloraºului Petrila, acteleadiþionale cu specificarea ter-menului de realizare, sumelede bani care s-au plãtit pentruacest contract ºi dacã înaceastã perioadã s-au eliberatcertificate de urbanism, autorizaþii de construcþii ºi sem-natarii acestor documente cuconfirmarea faptului de legali-tate pentru eliberarea acestora.

Dorim ca în termenul legalsã ne puneþi la dispoziþie acestecerinþe.

Vã mulþumim !Semneazã consilierii

Temneanu Ioan, ÞurcaºFlorin ºi Boantã Doru.

S ã nu credeþi cã ....

Primãria Petrila este singuraadministraþie publicã din Valea Jiului unde existã suspiciuni în legãturã cu modulîn care au fost atribuite unelelucrãri din bani publici.

Existã ºi alte primãrii undeprimarii ar fi “dirijorii” unorsume deloc de neglijat înspregrupuri de societãþi protejate,ori înspre persoane cu gulerealbe, respectiv doamne din imediata lor apropiere.

Vom reveni!

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Primare, unde sunt banii?!

I nvestiþiile în turism, în reabi-

litarea strãzilor, darnu în ultimul rând,în obþinerea energieidin aer ºi apã suntprioritare în 2013,cel puþin pentruValea Jiului. Toþi primarii spun acumcã 2013 le va aducemai mult confort, darnu uitã de turism.

Au scos energie de subpãmânt ºi, dacã industriaextractivã se restrânge,primarii din Valea Jiuluimizeazã acum pe energiadin apã ºi vânt. Câtevaproiecte absolut ineditesunt în diferite faze deaplicare la Uricani,Lupeni ºi Petrila. Aici,edilii se gândesc laeoliene ºi microhidrocen-trale, dupã ce au con-statat cã mineritul dehuilã este în restrângere.„Vrem un parc eolian aicila Uricani ºi noi deja amconcesionat terenul.Firma se numeºte SC

Wind Power ExpertsDevelopment SRL ºi aanunþat iniþierea PlanuluiUrbanistic Zonal UATLupeni ºi UAT Uricanipentru realizarea proiec-tului de investiþie “Parceolian UAT Lupeni ºiUAT Uricani”, situat înextravilanul localitãþilorUricani, Lupeni ºiVulcan”,spune DãnuþBuhãescu, primarul dinoraºul Uricani.

ªi la Petrila miza esterealizarea energiei într-unparc eolian la Dobraia,dar ºi în realizarea unormicro-hidrocentrale.

„În 2013 mizãm pefinalizarea micro-hidro-cenmtralei de pe râulTaia, dar avem în plan ºiînceperea construcþiei peJiul de Est a unei astfelde hidrocentrale. În plus,vorbim ºi de parcul eoliande la Dobraia, acolo undeprimul stâlp a fostamplasat în zona, aflatãla graniþa cu oraºul Cugir.Valoarea investiþiei se

ridicã la 150 de milioanede lei, acesta fiind cel maimare parc eolian dinþarã. Dupã ce va fi fina-lizatã investiþia, parculeolian va produce în sis-temul energetic naþional70 MW/ orã”, a adãugatºi Ile Pãducel, primaruldin Petrila.

Parcul eolian va fiamenajat de o firmã dinGermania, iar aici ar

urma sã fie montaþi 40de stâlpi. Odatã finalizatãaceastã investiþie, oraºulPetrila va avea asiguratcel puþin iluminatul public.

În rest, primarii VãiiJiului vor sã finalizezelucãrile la drumuile înce-pute în 2013, la unitãþilemedicale, dar ºi în turism.Numai la Petrila semizeazã pe realizareaunui proiect de amploare

în Munþii ªureanu, iar IliePãducel spune cã acumse lucreazã la documen-taþia de scoatere aterenului din domeniul sil-vic ºi introducerea blui îndomeniul public, pentru aputea sã fie dat investitorilor.

Tot la turism segândeºte ºiDãnuþBuhãescu laUricani ºipentru astaare alocatãsuma deaproape500000 delei, pentrurealizareaunui site cutitlul „invitaþiela naturã ºifolclor”.Practic, pri-marul spunecã se va ajutade acest sitepentru a pro-mova zona ºi

pentru a atrage turiºtiispre Vestul Vãii Jiului.

Turismul rãmâne prio-ritar ºi la Petroºani, undeTiberiu Iacob Ridzi sperãsã finalizeze proiectul dedezvoltare al domeniuluischiabil din Parâng.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Turism, strãzi ºi energie din aer ºi apã în 2013

P leacã 500 de mineride la minele din

Valea Jiului, iar CompaniaHuilei se desparte în douã.Efectele se vãd la fiecareloc de muncã ºi inspectoriide muncã încearcã acumsã verifice siguranþaminerilor.

Inspectorii de muncã au dattermen o lunã celor de laminele din Valea Jiului sãprezinte un plan corect pentrureorganizare. Asta pentru cãdisponibilizãrile trecute aulãsat goluri importante, iaracum vine un nou val dedisponibilizaþi. „Din pãcate noiam început o acþiune de verifi-care a acoperirii posturilorobligatorii din punct de vedereal securitãþii ºi sãnãtãþii înmuncã în toate unitãþile

miniere. Din pãcate ºi reorga-nizãrile ºi despãrþireaCompaniei Huilei în douã aschimbat din nou structura depersonal ºi, ca atare, va trebuidin nou sã facem o astfel deanalizã a structurii de personal,astfel încât sã se asigure pos-turile strict necesare din punctde vedere al securitãþii ºisãnãtãþii în muncã”, a declaratIleana Bodea, ºefa Serviciuluide Securitate ºi Sãnãtate înMuncã, din ITM HD.

Practic, inspectorii demuncã spun cã acum suntmineri care fac muncã ºi lasuprafaþã ºi în subteran în timpul aceluaºi ºut ºi au maimulte sarcini decât e normal.Tocmaipentru asta au dat untermen ºi aºteaptã rapoarteledela fiecare unitate în parte.„Ne-am înþeles, atât cu soci-etãþile viabile, cât ºi cu cei de

la minele care se închid, cafiecare unitate sã facã o astfelde analizã. Sunt angajaþi carepresteazã în mai multe pos-turi, poate chiar subteran ºisuprafaþã în acelaºi schimb ºieste imperios necesar sã seºtie dacã pot sã acopere astfelde activitãþi, dacã lipsa lor nucreazã riscuri suplimentare.Peste o lunã, încercãm sãvedem care este deficitul depersonal ºi, acolo unde omulpresteazã 3 sau 4 lucruri,sãvedem cum se stabileºte,prin fiºa postului, când, ce ºicum face, aºa încât sã nuafecteze securitatea în subteran”, a mai precizatIleana Bodea.

Inspectorii de muncã vor sãvadã cât de calificaþi sunt ceicare rãmân ºi cum pot face eifaþã noilor cerinþe, pentru cãîn câteva luni, alþi 500 demineri vor pleca din sistemprin disponibilizare.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 ianuarie 20134 Actualitate

Monika BACIU

Astfel, cei de la soci-

etatea responsabilã cuînchiderea celor trei unitãþiminiere din Valea Jiului

are ca scop realizarea unuiplan de producþie binedefinit.

”Din punct de vedere alplanului strategic pe caretrebuie sã îl urmezeminele este limpede. Anulacesta ne-am propus oproducþie undeva în jurulcifrei de 550 de tone dehuilã” a declarat PetreDrãgoescu – DIRECTOR

SNÎMVJ.Societatea Naþionalã de

Închideri Mine Valea Jiuluiare ca surse de finanþarebugetul de stat prin sub-venþia acordatã deUniunea Europeanã pen-tru închiderea unitãþilorminiere necompetitive ºivânzarea huilei extrasecelor douã termocentrale,respectiv Paroºeni ºiMintia.

Carmen COSMAN

Situaþia a a ieºit al ivealãdupã ce mai mulþi mineri de laschimbul II de la EM Lupeni aurefuzat sã iasã la suprafaþã,nemulþumiþi de faptul cã salari-ile lor pentru luna decembriesunt mai mici cu 8 procentefaþã de cele negociate.Transformat în bani, astaînseamnã 170 – 175 de leipentru fiecare persoanã, iarasta e mult în condiþiile în caresalariile truditorilor din subteranoricum nu mai sunt ce erauodatã. Vestea cã 34 de ortacinu mai vor sã iasã la suprafaþãs-a rãspândit repede ºi câtevazeci de mineri de la schimbul Is-au întors pe searã la minã, ca

sã se ralieze protestului, iar ceide la schimburile III ºi IV auîmpãrtãºit imediat nemulþu-mirea colegilor lor. Iar conducerile minei Lupeni ºi aSocietãþii Naþionale a HuileiPetroºani s-au strâns imediat lafaþa locului ca sã gãseascã osoluþie rezonabilã. De banisuplimentari nici nu se puneaproblema. Ca sã achite integralsalariile celor din subteran, armai fi nevoie de 75.000 de lei,bani pe care mina nu îi are,dupã cum spune directorul EMLupeni, Sorin Sandu. „Fiecareîºi cere drepturile salariale ºivor salariul integral. Ori, fondulde salarii alocat pentru MinaLupeni ºi pentru rezultatele dinluna decembrie este un minus

de 3,6 miliarde de lei”, a spusSorin Sandu. Potrivit lui Sandu,juridic vorbind, Mina Lupeni s-aînchis în decembrie, alãturi deminele Livezeni, Lonea ºiVulcan, iar atunci toate obligaþi-ile ºi drepturile vechiului con-tract de muncã au fostîncheiate, astfel încât minerii sãpoatã fi preluaþi în societateanou înfiinþatã, respectivSocietatea Naþionalã a Huilei.Iar aceºti bani au fost luaþi totdin fondul de salarii.

ªi oficialii SNH spun clar cãrezolvarea e în cadrul aceluiaºifond de salarii. „Nu pot fi supli-mentate aceste sume. Poate încadrul aceluiaºi fond de salarii,al minei Lupeni, sã fie gãsitesoluþii de diferenþe a K-urilor(n.r. indicele de productivitate).Mina Lupeni a avutun plan care nu afost realizat. Dinpunctul nostru devedere, K-ul a fostcorect acordat.Rãmâne sã dis-cutãm, sã gãsimsoluþii”, a declaratdirectorul general alSNH, NicolaeDrãgoi. Iar banii

s-au gãsit în cele din urmã. Nuaiurea, ci la cei de la suprafaþãcare oricum au salarii mai mici,dar acum le vro avea ºi maimici, aºa cã este de aºteptat onouã rãscoalã, de data aceastaîn rândul personalului auxiliar,care va lua doar 0,90 dinsalariul negociat.

D e ce sunt salariileatât de mici

Este interesant însã de vãzutcum s-a ajuns aici, pentru cã

problema nu este doar laLupeni, ci ºi al Livezeni, deexemplu, unde existã informaþiicã sunt oameni care au ZEROrest de platã pe fluturaºii desalariu. Luna decembrie a fostuna scurtã, cu doar 19 posturi,faþã de 21 – 23 de zile lucrã-toare într-o lunã normalã. Înplus, planurile e producþie sta-bilite la început de an suntacum nerealiste, din variimotive. La EM Lupeni, deexemplu, un foc endogen aindisponibilizat un abataj încãdin aceastã varã. Capacitatea

de lucru s-a închis, dar pro-ducþia a rãmas aceeaºi, fãrãsã se þinã cont cã, din cauzafocului de minã, se pierdsute de tone de huilã zilnic,iar acestea nu pot fi supli-mentate în altã parte. Lacelelalte unitãþi extractivesituaþia este similarã, iarValea Jiului stã acum pe unbutoi cu praf de puºcã!

Planuri pentru Societatea de Închidere Mine

R eprezentanþii Societãþii NAþionalede Închideri Mine Valea Jiului ºi-au

creioant un plan pentr acest an, altulfaþã de închiderea unitãþilor miniere carefac parte din programul stabilit cuComisia Europeanã.

Fierbe Valea Jiului

Planurile nereale de producþie creeazãtensiuni în rândul minerilor

M inerii din Valea Jiului sunt nemulþumiþi.Iau salariile diminuate pentru cã nu

reuºesc sã-ºi realizeze planurile de producþie, iardiferenþele se acumuleazã pe sfârºit de an. LaLupeni situaþia deja a explodat. Subteranul s-arãsculat ºi s-a liniºtit abia când a vãzut niºte leiîn plus la salariu. Banii sunt luaþi însã din salari-ile personalului de la suprafaþã, care nu pare sãfie dispus sã stea cu mâinile în sân ºi sã vadãcum retribuþiile le sunt încã o datã diminuate.

Societatea deÎnchidere a Minelor dinValea Jiului este pepunctul de a disponibi-liza 501 ortaci. Cei maimulþi sunt în prag depensionare, dar con-ducerea societãþii spunecã va prima cerereafiecãrui miner. „În2012 nu au fost fãcutedisponibilizãrile progra-mate conform planuluide închidere ºi aDeciziei 787 aConsiliului Europei.Cele 250 de persoanecare trebuiau anul tre-cut disponibilizate vorface obiectul disponibi-

lizãrilor din acest an.La aceºtia se adunã cei265 care erau progra-maþi sã plece în 2013.

Din cele douã sume,în conformitate cuplanul de închidere,însã, vor pleca doar501. Pentru cã, la pre-luarea minelor nevia-bile, în loc de 2.455 depersoane, au fost prelu-ate 2.442, iar întretimp, unul a decedat”,a spus PetreDrãgoescu, director alSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine.

Minerii vor puteasãplece din sistem doar

atunci când bugetul vafi aprobat ºi când HG116, care regle-menteazã reducerea depersonal, va fi prelun-gitã pânã la31.12.2018, dar ºidacã în anexa acesteiHotãrâri va fi inclusã ºiSocietatea de Închideride Mine din ValeaJiului.

Sumele necesare aufost prinse în planul deînchidere, sunt bugetateºi vor fi puse la dispo-ziþie, atunci când se vorefectua plãþile. Practic,fiecare miner va primisuma într-o singurãtranºã ºi se pleacã, înnegocierea cu sindi-catele, de la 30.934lei.

Diana MITRACHE

ITM cere reorganizareajustã a minerilor

501 mineri diponibilizaþi la CNH

C ompania Huilei, prin Societatea deÎnchidere a minelor, va disponibiliza

501 mineri. Aceasta este cifra preconizatãpentru anul 2013 ºi ortacii vor primi aproximativ 30.000 de lei, negociabil.


C ând spui ValeaJiului te gândeºti

la o zonã minierã, ozonã defavorizatã, încare oamenii îºi ductraiul de azi pe mâine.Drumul cãtre vestulVãii Jiului e un drumnormal din România,presãrat cu nelipsitelegropi, dar nu asta îlscoate în evidenþã.Bine, poate doar vileleluxoase de la intrareaîn oraº sunt din altfilm, însã, în rest totulpare din peisaj. Unpeisaj devenit celebruodatã cu Dallas-ulautohton – un loc nutocmai bine vãzut, darnici de temut.

Într-o zonã în caretoatã lumea trãieºte lalimita existenþei, laVulcan, te întâmpinãmãreþele castele constru-ite de-a lungul drumului.Singura legãturã a zoneicu Olanda ai zice cã estebietul copac cu lalele dela Iscroni, declarat monu-ment al naturii, dar desoarta cãruia nu-i pasãnimãnui.

Pânã acum eramrecunoscuþi prin renumit-ul Cartier Dallas, miculoccident al Vulcanului,locul unde fiecare arelegea lui, dar dupãultimele întâmplãri petre-

cute ne dãm seama cãmai degrabã acolo e micaOlanda de Valea Jiului.

Intr- un oraº în care aiimpresia cã nu se întâm-pla niciodatã nimic,ajungem la breaking newsºi pe primele locuri lainfracþionalitate, droguriºi prostituþie. OfiþeriiDICOOT si- au fãcut unobicei în a ne vizita pen-tru contrabandã de þigãri,ori trafic de droguri.

ªi cine sã fie cãpete-nia, când aici este loculunde maºina primarului afost incendiata în campa-nia electoralã, pentru oreglare de conturi?Acelaºi oraº este ºi loculunde comandantul poliþieiîºi serbeazã ziua denaºtere în sediul Poliþiei,ori poate nu chiar acolo,dar când a fost chematde prefect a ajuns pe 5cãrãri, sughiþând ºi

scoþându-l din minþi pemai marele judeþului,venit sã vadã cine maifurã cãrbune din garni-turã de tren. ªi cum sãnu fie raiul hoþilor, cândpoliþiºtii tocmai chefuiau?

Tot municipiul Vulcane ºi locul unde traficul dedroguri se face la colþ destradã, iar în baruri ºi dis-coteci se fumeazã etno-botanice, locul unde unpoliþist este cercetat într-un dosar neelucidatîncã, dar în calitate deamant al familiei vicepri-marului, acesta având,potrivit procurorilor,relaþii cu viceprimarul,fiica ºi fiul acesteia.

Dacã toate acestefãrãdelegi se întâmpla lanivel înalt, ce pretenþiimai avem la oamenii derând? Ce sã le ceremtinerilor care nu se regã-sesc nicãieri, care din

dorinþa de afirmare ºigrandomanie sunt dispuºisã facã tot ce este ilegalpentru a se afirma, pen-tru a conduce un bolid delux ca ªoni - fiul primaru-lui, pentru a batecluburile în fiecare searã?

Nu ne mai mira abso-lut nimic, totul se întâm-plã sub ochii noºtri,fãcându-ne martori la osituaþie scapatã de subcontrol. O situaþie în caresingurul liceu din oraºeste pus intr- o luminãproastã, fiind numit celmai stricat colegiu dinRomânia, o situaþie încare îndeletnicirea debazã a tinerelor estevideo chat-ul, o caleuºoarã de a câºtiga banii,îmbinând plãcutul cuutilul. Aceasta este ima-ginea care ne scoate dinanonimat în ultima vremefiind subiect de bazã pen-tru televiziunile naþionale.

ªi Vulcanul, cu primar,viceprimar, ºefi de poliþieºi interlopi, ajung pe latribunal ºi dau cu subsem-natul în acte de terorism,vandalism ºi corupþie fãrãmargini. Oraºul de pe Jiulde Vest ne-a scos ºifonaþirãu din anonimat, iar“capii” oraºului nici cãfac ei ceva sã dea bine.

Oamenilor de rând,care se fac cã nu ºtiu de

droguri, þigãri netimbrateºi alte nereguli, le-a fostîngreunatã circulaþia,dupã implementarea unuiamplu proiect în urmacãruia vedem niºte bazinecolorate noaptea ºi, mairecent un trist orãºel al luiMoº Crãciun, flancat de opoartã de placaj vopsitãîn alb ºi montatã laintrarea într-un parc, carealtfel ar fi fost chiar fru-mos.

Puþini au ajuns pe jos

spre “porcãrie” - locul încare edilul ºef ridicã unnou imperiu, dupã cel alfarmaciilor care aumonopolizat activitateade profil din toatã ValeaJiului.

Nouã, muritorilor derând, fãrã bolizi de lux ºifarmacii, care nu am traspe nas etnobotanice ºi nune-a vândut nimeni þigãrinetimbrate, ne rãmânepraful de pe tobã, orizeama ce curge de susdin Dallas. Sã trãiþi deci,cum aþi votat!

CarCarmen men RUSRUS

Vulcan - Mica Olanda de Valea Jiului

C ât mai multepuncte turistice în

Hunedoara. Mircea IoanMoloþ, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara a ridicat oproblemã de interesjudeþean în sedinþa deconsiliu din luna decem-brie a anului trecut.

Acesta a subliniat faptul cãjudeþul Hunedoara are nevoiede cât mai multe puncte turis-tice. El a mai adus în discuþiefaptul cã autostrada ce strã-bate judeþul Hunedoara vacreea o dificultate în vedereaatragerii turiºtilor.

”Vreau sã precizez faptul cãconsiderãm cã e nevoie cajudeþul Hunedoara sã aibã câtmai multe puncte de atracþiepentru turiºti, fiindcã aºa cumo spuneam de multe ori e obucurie cã autostrada tra-verseazã judeþul de la vest laest dar s-ar putea sã avem ºi oproblemã cu debarcarea de peautostradã a turiºtilor, sã nu semai opreascã pânã la Sibiusau sã coboare la Sebeº sãmeargã la Alba Iulia”, a pre-cizat Mircea Ioan Moloþ.

Pentru acest lucru,preºedintele instituþiei

judeþene are în vedere valorifi-carea a cât mai multe obiec-tive istorice de interes turistic.

”De aceea, un accentdeosebit vom pune ºi pe mon-umentele istorice, pe cetate,pe castel, pe biserica de laDensuº, pe cele douã cetãþiSarmizegetusa Regia ºi Ulpia,fiindcã suntem un judeþ aºacum spuneam ºi la punctul 2de pe ordinea de zi cu privire

la înfiinþarea ansamblului folcloric porturi ºi obiceiuriarhaice care sunt frumoase ºisunt convins cã vor aveaatracþie la turiºti”, a mai precizat Moloþ.

În cadrul ºedinþei de CJHdin luna decembrie 2012 s-aaprobat înfiinþarea unuimuzeu viu al judeþuluiHunedoara. Multe aspectepentru implementarea acestuiproiect deja au fost creionate,urmând a fi puse în practicã.

”Am discutat cu domnulprimar Mãrginean, dupã apro-bare, în varianta în care veþiaproba studiul de fezabilitatevom trece la un parteneriatîntre Consiliul Local Deva ºiConsiliul JudeþeanHunedoara, Consiliul LocalDeva urmând sã ne punã ladispoziþie 5 hectare de terenunde sã fie amplasat acestmuzeu. Dupã discuþiile pecare le vom avea cu cei careîntocmesc studiul de fezabili-tate, oameni de specialitate,am avut niºte discuþii cumarea majoritate aarhitecþilor, ideea este cã dinfiecare zonã etnofolcloricã sãaducem câte o locuinþã, câteo gospodãrie, casã cu ºurã cuanimalul, oaia, capra, vaca ºiaºa mai departe, sã poatã sã

se vadã ºi cum se mulge ocaprã ºi cum se tunde o oaieºi ºtiu eu cum se face brânza.O atracþie care e de interes ºivedem bine pe unde existãasemenea muzee câtã lume seperindã în acele locuri”, a maiadãugat preºedintele CJH.

Prin activitãþile ce se vordesfãºura, ansamblul îºi propune creºterea gradului deacces al tinerilor ºi satisface-rea nevoilor culturale ale aces-tora, precum ºi o mai bunãcunoaºtere a dansului ºi cântecului popular de pe aces-te meleaguri.

Judeþul Hunedoara dispunedeja de un bogat potenþialartistic, datorat în primul rândtradiþiilor muzicale folclorice ºicelor de artã popularã,potenþial argumentat deprezenþa absolvenþilor unorforme de învãþãmânt bazatepe muzicã ºi/sau teatru. Înmulte localitãþi din judeþ, muzica popularã ºi cea uºoarãsunt cultivate de numeroasepersoane talentate, dar lipsitede o pregãtire profesionalã,fãrã cunoaºterea elementeloresenþiale ale domeniului cultural, ºi în consecinþã,neavând documente care sã leateste calitãþile ºi care sã lepermitã încadrarea într-uncolectiv artistic.

Monika BACIUMonika BACIU

Petroºaniulpleacã cu un

buget de circa 90de milioane de lei

B ugetul pe anul 2013 pe carePetroºaniul ar urma sã-l

aibã nu se bazeazã pe o creºterea impozitelor ºi taxelor locale.

Bugetul estimat pentru acest an deedilii din Petroºani se cifreazã la circa90 de milioane de lei. Va fi rectificatcu sumele alocate de guvern sau celecare intrã în visteria municipalitãþiiprin proiectele europene. Aleºii localidin municipiul Petroºani pleacã de laaceeaºi estimare de buget ca ºi înanul 2012, iar proiectele prioritarecare se vor derula din fondurile localevor fi cuprinse în acest calcul.„Bugetul nu va fi acesta pânã lasfârºitul anului, va fi rectificat odatãcu alocãrile de la guvern sau cusumele atrase prin proiecteleeuropene ”, declarã primarulmunicipiului Petroºani, Tiberiu IacobRidzi. Totodatã, la întocmirea bugetu-lui local nu se ia în considerare ºisuplimentarea care ar fi urmat princreºterea taxelor ºi impozitelor localecu 16 procente. Potrivit primarului,dãrile nu vor creºte pentru cã se vaaplica Ordonanþa prin care primariipot decide dacã sã indexeze sau nutaxele în raport cu inflaþia.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

CJH, pune accent pe turism

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 ianuarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Diana MITRACHE

Oamenii care locuiesc în EstulVãii Jiului s-au ales cu strãzi astfal-tate pentru prima datã în istorialor. Nimic nu i-a nemulþumit ºiacum coboarã cu vitele la apã peasfalt, chiar dacã tot cu cizme decaiuciuc, însã, ineditul constã însemnele de circulaþie care le-aufost montate. Aºa se face cã ogospodãrie aflatã la capãtul unuidrum asfaltat proaspãt vara tre-cutã, are acum un fel de cedeazãtrecerea, doar cã, probabil, cei

care l-au montat s-augândit cã ciobaniivãd rãsturnat,atunci când îºimânãturmele lavale. „Din

varã le-au montataºa, dar nune-am datseama cã egreºit.Oricum l-au montatfix laieºirea dinogradã, aºa

cã

cedãm tre-cerea!”, spune un

trecãtor.Semnul „cedeazã trecerea”, acel

triunghi încadrat în roºu este mon-tat fix invers ºi eroarea se pare cãse repetã în mai multe locuri dinsatul cu pricina,însã, nimeni nu erevoltat pentru asta. „Probabil auavut prea multe semne ºi preapuþini pricepuþi la montaj”, a con-chis un alt localnic.

Cedeazã trecerea la pãºune!

S-au ales cu asfalt pânã la ºurã, dar ºi semne de circu-laþie demne de Dosarele X. Vorbim de momârlanii

din Jieþ, în estul Vãii Jiului, care au acum semne de cir-cualþie inedite ºi la ieºirea din ºurã.

Luiza ANDRONACHE

Terenurile parcelate dinPasul Vâlcan trebuiau sã fiedeja scoase la licitaþie pânã lasfârºitul anului 2012, însã,iatã-ne la începutul lui 2013,iar acest lucru nu s-a întâmplat.ªi, dupã cum spun reprezen-tanþii administraþiei locale, lici-taþia nici nu va avea loc preacurând.

„Am fãcut trasãrile înaintede venirea zãpezi, am þãruºatmare parte din parcele, dar ne-

a prins zãpada ºi toatã treabas-a blocat. Pe zãpadã de 1metru nu se pot face acestelucruri. În atare condiþii, amluat decizia ca în cursul luni

ianuarie sãintrãm înConsiliulLocal cuaprobareadocumen-taþiei pentruconcesiune,urmând calicitaþia sã sefacã undevaîn luna mar-tie.

Ulterior,dupãîncheierea

contractelor de concesiune,primãria sã intervinã în PasulVulcan sã facã drumurile deacces ºi sã predea fiecareparcelã potenþialilor câºtigãtoriai licitaþiei ”, a declarat AlinFara, director tehnic PrimãriaMunicipiului Vulcan.

La acest moment nu existãniciun preþ estimativ, nicimãcar speculativ pentru acesteterenuri, dar modalitatea decalcul va fi aceea prin care sepoate face recuperarea valoriide piaþa la preþul actual dereferinþã în termen de 25 deani. Concesiunea se va realizape o perioadã de 49 de ani ºifiecare proprietar are obligaþiade a-ºi pune la punct docu-mentele ºi avizele pentruparcela licitatã în termen de 1an de zile.

Licitaþie blocatã de zãpadã în Pasul Vâlcan

Z ãpada ºi frigul au dat peste cap planurile delicitare a parcelelor de terenuri din Pasul

Vâlcan. Concesionarea nu va avea loc maidevreme de câteva luni.

Luiza ANDRONACHE

“Nu ºtim pe unde au intratºi cum au intrat. De câtevazile ducem un rãzboi cu ei,încercãm sã-i prindem ºi sã-iscoatem în afara pieþei, pen-tru cã de foarte mult timp, înpod sunt mulþi porumbei”, adeclarat Sorin Creþu, admin-istrator Piaþa CentralãPetroºani.

Porumbeii, care, dupãspusele reprezentanþilorpieþei, au intrat acolo....peuºã, trebuie sã disparã, însã

a-i face sã plece nu sedovedeºte a fi un lucru toc-mai uºor. “ Anumiþi comer-cianþi se plâng de faptul cã

porumbeii lasã mizerie ºi cadpene pe produsele lor”, amai spus Sorin Creþu.

Aºa se face cã angajaþiiadministraþiei pieþei centraleau pus mai multe capcanepentru a prinde zburãtoarele.Însã, nici aceastã sarcinã nueste una uºoarã, pentru cãunii vânzãtori, mai miloºi dinfire, dau porumbeilor de

mâncare, dupã care îielibereazã la loc.

Sub asediul porumbeilor

H ala Pieþei Centrale din Petroºani seaflã în ultime zile sub asediul

pãsãrilor, iar aici nu ne referim la acelea dincongelatoarele magazinelor, ci la cele vii.Zeci de porumbei aproape au pus stãpânirepe spaþiu ºi nu se mai dau plecaþi.

LuizaANDRONACHE

Drumul cu pricinaeste zilnic parcurs dezeci de ºoferi ºi sute deoameni, localnici sauminerii care vin lamuncã. Gheaþa careeste vãluritã, la propriu,ar face aproape oricemaºinã sã se blochezeîntr-o clipã de neat-enþie. Dar, ce spunreprezentanþii munici-palitãþii vizavi deaceastã situaþie?! “ Noiam avut în ultimaperioadã lucrãri de

deszãpezire foarteintense întrucâtMunicipiul Lupeni are oîntindere foartemare ºi mai areºi zona staþiuniiStraja. Acolo,este adevãrat,este un strat dezãpadã care aîngheþat, iaracum numai cumateriale anti-derapante sepoate lucra. Nuputem sã bãgãmplugurile, pentrucã stratul dezãpadã a

îngheþat ºi distrugemasfaltul ”, a declaratGabriel Lungu, city

manager MunicipiulLupeni. Drumul esteacum precum “ valurileDunãrii îngheþate” toc-mai pentru cã utilajelenu au curãþat zãpada latimp, atunci când anins. Acum, într-adevãr,este greu sã se maiacþioneze, iar sarea ºinisipul nu ajutã preamult. Cât priveºte asfal-tul care s-ar strica, neîntrebãm, care asfalt?!

Drumul spre minã sau Dunãrea îngheþatã?

C ã în Valea Jiului mai sunt încã zone cu probleme, încare se circulã greu din cauza gheþii ºi chiar a

zãpezii, ºtim deja. Însã, în Municipiul Lupeni, cel puþin,pe un drum care este zilnic circulat de sute de oameni,situaþia este de-a dreptul sfidãtoare. Strada care duce laMina Lupeni aratã groaznic ºi se vede treaba cã pe aici,utilajele de deszãpezire nu au intrat de multe ori.

Diana MITRACHE

Rudele ºi prietenii au totsunat la telefon ºi, soþulfemeii povesteºte cã a încer-cat în zadar sã dea de ea, iarvineri dimineaþã a venit de laþarã ºi a chemat pompieriisã-l ajute sã intre în locuinþacare era încuiatã pe dinãun-tru. „Eu am fost la þarã cãstau cu mama mea care ebolnavã. Ea a venit laPetroºani de sãrbãtori. Mi-adat o datã telefon pe 3 sau4 ianuarie ºi am vorbit cuea. Era un pic rãcitã ºi apoiam gãsit-o în baie moartã.

Nu ºtiu ce s-a întâmplat”,spune cu lacrimi în ochi,Ioan Anton, soþul victimei.

Pompierii au fost cei careau intrat pe geam ºi au con-statat cã femeia zãcea fãrãsuflare în baie. „Am fostsolicitaþi în aceastãdimineaþã pe strada Saturnde la un bãrbat care ne-asolicitat sã intervenim pentrudeblocarea unei uºi la o gar-sonierã, deoarece soþia luinu rãspundea. Ne-amdeplasat la faþa locului cu unechipaj de descarcerare ºiun echipaj SMURD ºi amdeblocat uºa ºi am constatat

cã persoana era decedatã,cãzutã în baie”, spuneAdrian Avram, cdt.Detaºamentul de PompieriPetroºani.

Nici vecinii, nici prieteniinu au au mai vãzut-o pefemeie de aproape douãsãptãmâni, iar aceºtiapovestesc cã nu era bolnavã.„Am vãzut-o înainte deCrãciun. Am povestit cu eaaicipe scara blocului ºi erabine. Nu ºtiu ce s-a întâm-plat. Nu cred sã fi fost bol-navã. Era o fire veselã,glumea, nu dãdea impresiacã e un om bolnav”, spuneo vecinã. „O cunoºteam. Ne

vizitam. Nu ºtiu ce s-aîntâmplat. Am sunat-o ºi nua rãspuns. ªtiu cã ºi-a fãcutsãrbãtorile la Petrila. Dupã 2ianuarie nu cred cã a mairãspuns la telefon.Nu a maivenit. Soþul ei a sunat la112, dupã ce a sunat la uºãºi nu rãspundea. I-am datmereu telefon ºi zicea cã nupoate fi contactatã”, maispune o prietenã a victimei.

Serviciul de medicinãlegalã, împreunã cu crimi-naliºtii de la Petroºani audeschis o anchetã, iarmedicii legiºti urmeazãsãstabileascã din ce cauzã amurit femeia.

Moartã în casã dupãsãrbãtori

O femeie din Petroºani a fost gãsitã fãrãsuflare de cãtre soþul ei, în casã, la

sfârºitul sãptãmânii trecute. Omul a fostnevoit sã intre pe geam cu pompierii ºibãnuieºte cã soþia sa a murit la începutulanului.

Mircea NISTOR

Dupã ce ºi-au petre-cut în liniºte sãrbãtorileºi mini-vacanþa de iarnã,la îndemnul lui MironCozma, în ianuarie,minerii au intrat în grevãgeneralã. Totul a pornitde la decizia Guvernuluide a închide mineleDâlja, Bãrbãteni ºiCâmpu lui Neag.

Greviºtii, aflaþi la ultimagrevã de “importanþãnaþionalã” au întocmit olistã de revendicãri print-re care se aflau :menþinerea în activitatea celor trei mine, platala zi a salariilor ºi nu înultimul rând, acordarea adouã de hectare depãmânt ºi 10.000 dedolari, fiecãrui minercare va mai fi disponibi-

lizat.Dupã mai multe runde

de negocieri purtate laPetroºani între lideriigreviºtilor ºi reprezen-tanþii Guvernului, cutoatele eºuate, MironCozma a luat decizia dea pleca cu toþi mineriispre Bucureºti. Astfel, îndimineaþa zilei de 18ianuarie, circa 10.000de ortaci au plecatvrând-nevrând, pe jos,cãtre Capitalã. Mareavictorie “minereascã” afost înregistratã 3 zilemai târziu la Costeºti,unde aproximativ 3.000de jandarmi au fost luaþiprizonieri de cãtre ceiaproape 25.000 demineri ºi “alte categoriisociale”, strânºi pe drumde ortacii plecaþi dinValea Jiului. Dupã

înfrângerea suferitã decãtre forþele de ordine laCosteºti, Gavril Dejeu,ministrul de interne ºi-apierdut fotoliul, locul sãufiind ocupat de DuduIonescu, care l-a destituitimediat pe generalulGheorghe Lupu, coordo-natorul trupelor de laBumbeºti-Jiu ºi Costeºti.

Ultimul pas al mineri-adei demaratã în data de4 ianuarie l-a reprezen-tat semnarea “Pãcii de la

Cozia”, care astãzi seºtie bine cât ºi cum afost respectatã de cãtreguvernanþii din aceaperioadã.

Minele au fost închise,liderii minerilor (chiar ºicei de conjuncturã) aufost arestaþi, disponibi-lizãrile continuã ºi astãzi,iar cele 10.000 de dolariºi 2 hectare de pãmântau rãmas la stadiul desimplã promisiune.

Au trecut 14 ani de laultima mineriadã

Î n urmã cu 14 ani, la început de ian-uarie, în Valea Jiului izbucnea o nouã

grevã generalã, continuatã prin plecareaminerilor, pe jos spre Capitalã. Greva dinianuarie 1999 s-a încheiat însã laCosteºti, odatã cu semnarea celebrei “Pãcide la Cozia”.

Trafic blocat parþialpe DN 66 laintrarea înPetroºani

C irculaþia rutierã peDN 66 în zona

Dãrãneºti din Petroºani s-adesfãºurat cu dificultate sâm-bãtã seara dupã ce un ºofergrãbit a intrat cu maºina într-unstâlp de iluminat ºi l-a retezat.

În urma accidentului rutier, un bãrbat a fostrãnit ºi dus la Spitalul de Urgenþã

Petroºani. Poliþiºtii spun cã ºoferulcircula cu vitezã prea mare pe un

drum alunecos ºi din acest motiva pierdut controlul lovindstâlpul. În urma impactuluiautoturismul, un BMW înma-triculat în strãinãtate, a fostproiectat de-a curmeziºul dru-mului iar stâlpul de iluminat a

cãzut pe cele douã benzi de circu-laþie ale DN 66 blocând parþial trafi-

cul. Aproximativ trei ore, circulaþia s-adesfãºurat doar pe un fir pânã când

stâlpul de iluminat a fost ridicat de pe ºosea. M. M. GÂNJUGÂNJU

R eprezentanþiiServiciului

Public pentruEvidenþa Populaþieiau realizat bilanþulsporului demograficpentru anul 2012.

În comparaþie cu anul2011, modificãrile nusunt semnificative.

”Faþã de anul 2011,într-adevãr, avem maimulte decese, dar acestfapt este compensat defaptul cã au fost maimulte naºteri raportat la

anul 2011, iar în ceeace priveºte cununiilespre surprizanoastrã,este exactacelaºi numãr ca ºi înanul 2011”, a declaratDorina Niþã, vicepri-

marul municipiuluiPetroºani.

Astfel, la Petroºanianul trecut au decedat701 persoane cu 33 maimulte decât în anul2011. În tot acest inter-

val de timp la stareacivilã au fost înregistrate578 de naºteri încreºtere cu 74 faþã deanul 2011. Cei care auspus DA în anul 2012 înfaþa ofiþeurului stãriicivile din Petroºani aufost la fel ca ºi în anul2011, adicã aici s-au ofi-ciat 198 de cãsãtorii.


P referã sãmunceascã în

folosul comunitãþiidecât sã plãteascãamenzi de sute de lei.Mii de hunedoreni ºi-aupreschimbat, îninstanþã, amenzile înore de muncã în folosulcomunitãþii. Iar laPetroºani, contravenienþii lucreazãîn cimitir!

Au greºit ºi au fostamendaþi. Fie cã vorbimdespre amenzi de circu-laþie, tulburarea ordinii ºiliniºtii publice, amenziCFR ori chiar pentru fur-turi mai mici, cei mai mulþihunedoreni îºi dau seamacã preferã sã ajute lacurãþarea oraºului, decâtsã scoatã din buzunarcuantumul amenzilor apli-cate. Numai la petroºani,din 2010 de când s-adeclanºat aceastã acþiune– ºi pânã acum sunt 1007mandate primite demunicipalitate din parteainstanþelor de judecatã. În2010 au fost 507 man-

date, în 2011 – 345, în2012 150, iar anul acestasunt deja 5 mandate pri-mite. Acum e drept cã nutoþi au ºi venit la muncã,în timp ce alþi contrave-nienþi au realizat cã, dupãdoar câteva ore de muncãîn folosul comunitãþii, li s-afãcut brusc ruºine de veci-ni ºi au renunþat, prefe-rând în schimb sã achiteamenda. Cel mai bine ºtieaceste lucruri ªtefanHodoº, inspector în cadrulSPADPP din PrimãriaPetroºani, care le ºi dã delucru contravenienþilor.Hodoº este ºi administra-tor al Cimitirului Central,

aºa cã de lucru este dinplin, mai ales întremorminte. „În aceastãperioadã sunt mai puþini,pe motiv cã este ºi frigafarã, dar cei care vin aucurãþat zãpada de pe scãri,au fãcut alei unde se exe-cutã înmormântãrile, darºi alte probleme administrative, cum estedrumul de acces care trebuie zilnic asigurat”, adeclarat Hodoº.

Când vremea este maiblândã ºi mai ales vara, ºicei care muncesc în folosulcomunitãþii sunt mai mulþi,iar treburile mai diversifi-cate. „Anul trecut, vara,

am cosit iarba,s-au tãiatcopacii careerau uscaþi ºiau fost trans-portaþi sprealeea princi-palã”, a maispus Hodoº.

Pe rolul instanþelor dejudecatã sunt sute decauze care au drept obiecttransformarea amenzilorîn ore de muncã în folosulcomunitãþii. Instanþa sta-bileºte cât trebuie trebuiesã munceascã cel care aîncãlcat legislaþia.

L a mãturat de strãzi în

schimbul amenzilorPrimãria Municipiului

Vulcan are în evidenþãaproape 500 de persoanecare nu ºi-au plãtit amen-zile anul trecut ºi care aufost obligate sã prestezemuncã în folosul comu-nitãþii. „Pe întreg anul tre-cut au fost 489 de per-soane care au executatmuncã în folosul comu-nitãþii. În luna ianuarie aufost 68, în februarie 32,

martie 49, aprilie 25, mai27, iunie 16, iulie 21,august 38, septembrie 32,octombrie 34, noiembrie70 , iar în decembrie 77”,a declarat Gheorghe Ile,primarul MunicipiuluiVulcan

Însã, mulþi dintre ceiamendaþi ºi obligaþi lamuncã nu sunt din Vulcan,iar acum nu mai sunt degãsit. “Aceste persoanesunt urmãrite în continua-re ºi se trimit adresele cãnu s-au prezentat sã-ºi

execute munca în folosulcomunitãþii. Chiar judecã-toriile, de oriunde din þarã,ne sesizeazã dupã un ter-men de circa o lunã dacãpersoana X a fãcutmuncã sau ce s-a întâm-plat cu ea”, a mai spusGheorghe Ile.

În prezent, pe rolulinstanþei de judecatã maisunt de soluþionat 70 deastfel de procese deschisede primãria din Vulcan.

CarCarmen men COSMANCOSMANLuiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 ianuarie 2013 Actualitate 98 Actualitate

O amenii strãzii de laPetroºani, deºi

pânã mai ieri refuzau sãvinã la adãpostul cald dela Poliþia Localã, acum

nu au mai avut încotro.A fost un ger nãpraznicîn ultimele nopþi, aºa cãmai toate paturile suntîn prezent ocupate.

„În ultimele nopþi au fosttemperaturi scãzute, iar noivom acþiona în continuarepentru depistarea oamenilorstrãzii. În momentul de faþãavem ºase persoane cazate laadãpost, persoane cu o situ-aþie socialã precarã, care efec-tiv nu au unde sã locuiascã ”,a declarat Nicolae Stãncioiu,ºef Biroul Ordine Publicã –Poliþia Localã Petroºani.

În aceastã perioadã, pe timpul zilei, deºi regulamentulspune cã adãpostul poate fiocupat doar pe timpul nopþii,aproape toate paturile suntocupate. Nimeni nu se îndurãsã-i scoatã pe sãrmaniioameni afarã, în ger. De altfel,situaþia lor este una grea.Trãiesc de azi pe mâine,mãnâncã ce apucã ºi chiar nuau unde sã meargã.

„Am venit la adãpost deluna trecutã, pentru cã nu am

unde sã stau. Am avut unapartament în zona Dacia, darl-am pierdut. De trãit, trãiesccum pot. Mai ies pe la magazine, vorbesc cu patroniiºi îi mai ajut pe acolo, sã ducãgunoiul, la curãþenie..”, a declarat unul dintre oameniicazaþi la adãpostul de laPetroºani.

“M-am prezentat singur,fãrã sã mã caute PoliþiaLocalã. Este foarte bine aici,nu ne plângem, este cald”, aspus un alt bãrbat. “Înaintestãteam în garã, dar de acolom-au alungat, aºa cã am venitaici de când a dat gerul. Nuam ce sã fac, unde sã mãduc”, a spus încã un bãrbat.

S ãrac lipit, darvisãtor

Însã, printre aceºti oameniai strãzi, îl întâlnim ºi peFlorin, un bãiat de 23 de ani,

care deºi este sãrac lipit ºi nuare nici unde sã stea, spunecã i-ar place sã serveascãpatria. Tocmai de aceea ºipoartã cu mândrie haina deuniformã pe care a cãpãtat-oca sã-i þinã de cald.

„Mi-ar place sã lucrez lastat, sã fiu poliþai la viaþamea! Sunt mândru când portuniforma asta, am o plãcere.Nu dorm în ea, nu am voie,am pijamale. O pãstrez curatãca atunci când trebuie sãmerg la “servici”, imediat sãmã pot prezenta”, ne-a spusFlorin, bãiatul care nu are nicicasã, nici masã, dar care areîn schimb vise.

Poliþistii locali merg searãde searã pe strãzi pentru a-iaduce pe cei care nu au undesã stea aici, la adãpost, pen-tru a nu îngheþa. ªi, mai spunei, spaþiul destinat cazãrii s-arputea mãri.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Dãrile localerãmân

neschimbatela Petroºani

I mpozitele ºi taxele localenu vor fi majorste la

Petroºani. De luni, acesteapot fi achitate.

Start la plata taxelor ºiimpozitelor. De luni ghiºeele vor fideschis, iar nivelul taxelor ºiimpozitelor locale rãmâneneschimbat la Petroºani. Edilii dinPetroºani au anunþat deja cã nuvor creºte cu nici un leu anul aces-ta valoarea dãrilor locale.„Propunerea mea a fost de amenþine, la Petroºani, taxele ºiimpozitele la nivelul anului 2012,deci de nu a creºte aceste taxe.Probabil cã într-un timp foartescurt vom intra ºi cu o hotãrâre deconsiliu în acest sens”, a explicatprimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Apa Servvinde energie

electricã pe bursã

O peratorul de apã potabilã ºi canal din

regiunea Valea Jiului produceenergie electricã pe care ovinde pe bursã.

Apa Serv Valea Jiului are douãmicrohidrocentrale prin care pro-duce energie electricã, iar în urmaacreditãrii acestora, a beneficiat desprijin financiar prin acordarea decertificate verzi. Astfel, poate sã-ºivândã energia electricã produsã lacele douã microhidrocentrale(MCH) de laPolatiºte ºi Valea dePeºti. „Datoritãmodificãrilor legisla-tive în domeniulenergetic, începândcu 01 ianuarie2013, procedãm lavinderea energiei pepia?a concurenþialã,fiind primul operatorde apã, care a reuºitsã tranzacþionezeenergia produsã pepiaþa de energie”,

declarã, Costel Avram, directorulsocietãþii. Cele douã MCH pe carele deþine operatorul de apã ºi canaldin Valea Jiului, au asigurat totnecesarul de energie electricã pen-tru societate. „În urma valorificãriienergiei electrice produsã ºi livratãîn SEN (Sistem Energetic Naþional)ºi a certificatelor verzi acordate, s-aacoperit integral energia electricãconsumatã la obiective societãþii”,explicã conducerea Apa Serv.Avram spune cã vrea în acest ansã mai construiascã o microhidro-centralã fie cu fonduri de laacþionarii societãþii, adicã ConsiliulJudeþean Hunedoara ºi primãriiledin Valea Jiului, fie din fonduriproprii. Unitatea de producere aenergiei electrice ar urma sã fierealizatã în zona municipiuluiVulcan.


D oar o treimedintre

persoanele cuhandicap dinPetroºani au bene-ficiat anul trecutde prezenþa unuiasistent.

Consilierii locali dela Petroºani au apro-bat la finele luniidecembrie numãrulasistenþilor personaliai persoanelor cu handicap gravpentru anul 2013. Astfel, numãrulcelor ce vor avea grijã de per-soanele cu handicap va fi de 200.Asta în timp ce în anul 2012numãrul asistenþilor personali afost în medie de 150 lunar.

Astfel, la sfârºitul anului 2012,primarul municipiului Petroºani,

Tiberiu Iacob Ridzi a propus canumãrul asistenþilor personali aipersoanelor cu handicap sã fie demaxim 200, ei fiind angajaþi cucontract individual de muncã.Asistenþii personali îºi desfãºoarãactivitatea în cadrul ServiciuluiPublic local de Asistenþã Socialã,iar salarizarea acestora se realizeazã prin bugetul serviciului.

În evidenþele SPLAS Petroºaniau figurat în luna noiembrie a anului trecut aproximativ 453 depersoane adulte ºi minori cu handicap grav, pentru care au fostangajaþi doar pentru 143 de per-soane asistenþi maternali, iar pen-tru ceilalþi fiind acordate indem-nizaþii de însoþitor.

Asistentul personal al persoaneicu handicap este persoana caresupravegheazã, acordã asistenþã ºiîngrijire copilului sau adultului cuhandicap grav ºi asigurã, în acelaºitimp, condiþii pentru implicareapersoanei cu handicap în activi-tate, în situaþii de viaþã reale, pen-tru participarea la viaþa comu-nitãþii ºi exercitarea tuturor drepturilor cetãþeneºti. Practicareaocupaþiei de asistent personal faceparte dintre mãsurile de protecþiespecialã care sprijinã asigurareacalitãþii vieþii ºi accesul persoaneicu handicap, cu ºanse egale, laviaþa socialã potrivit vârstei, sexu-lui, factorilor materiali, sociali ºiculturali proprii.


Au greºit ºi au ajuns la muncã în cimitir!

Adãposturi pline de oameni ai strãzii

Ponta lemãreºte, Ilele regleazã

T axe majorate ºi nu prea,la Vulcan. Primãria de

aici va aplica întocmai ordonanþa care prevede majorarea impozitelor cu16%, însã Consiliului Localva adopta o hotãrâre care leva micºora, tot cu 16 %.

Administraþia localã de la Vulcana fost singura din Valea Jiului carela începutul anului a declarat fãrãreþineri cã va majora taxele cu 16%, conform ordonanþei adoptatãde Guvernul României în data de27 decembrie 2012. Modificarea,impusã de inflaþie, nu se va resimþiînsã în buzunarele vulcãnenilor.Dar, pentru asta, încasarea dãrilorva fi amânatã cu circa 10 zile.

“Sigur cã aceastã Ordonanþã deGuvern trebuie aplicatã. Dar, cumam precizat ºi la alegeri, în acestan 2013, nu vor fi majorate taxeleºi impozitele locale, ci rãmân lavaloarea celor din 2012. Vomîncepe încasãrile în data de 21 ianuarie, pentru cã pânã atuncise fac reglãrile în calculatoare”, adeclarat Gheorghe Ile, primarulMunicipiului Vulcan.

Dar, cum se poate ca odatãadoptatã ordonanþa, impozitele sãrãmânã constante? Ei bine, aici,primãria va scoate o hotãrâre deconsiliul, în prima ºedinþã din anul2013, care va echilibra situaþia.Adicã, va micºora taxele de-abiamãrite, cu acelaºi procent, respectiv 16 %.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

La Petroºani,S-a mãrit numãrul asistenþilor

persoanelor cu handicap

Petroºani 2012, în cifre

Amenzi mai mari pentrumaºinile de pe zona pietonalã„Bizonii” care intrã cu maºinile pe zona pieto-

nalã din Centrul Civic al Petroºaniului vorprimi sancþiuni mai mari, care sã-i descurajeze sãcalce sub roþi granitul cu care este pavat arealul.

Amenzi mai mari, care sã-i usture la buzunar. Asta lepregãteºte municipalitatea celor care intrã cu maºinile pe zonapietonalã din centrul Civic al municipiului, fãrã sã þinã cont deinterdicþii. Propunerea a venit din partea fostului viceprimar almunicipiului Petroºani, consilierul local Claudiu Cornea, care acerut edililor înãsprirea sancþiunilor, sãtul de nesimþirea unora.Iar edilii au fost de acord. Aºa cã, pentru parcarea sau traver-sarea cu maºini pe zona pietonalã, minimul amenzilor va fi mai

mare, conform unei noihotãrâri de consiliu localcare va fi dezbãtutã înprima ºedinþã de consiliulocal, dupã cum a pre-cizat primarul TiberiuIacob - Ridzi. Acumamenzile sunt destul demici ºi nu sunt luate înseamã de „bizonii” cãro-ra nu le ajunge strada.


A niversarea a163 de ani de

la naºterea poetu-lui naþional MihaiEminescu, zideclaratã înRomânia dreptZiua CulturiiNaþionale, nu vatrece nici în acestan neobservatã laPetroºani.

Consiliul local ºiPrimãria MunicipiuluiPetroºani, în parteneriatcu Colegiul Naþional deInformaticã “CarmenSylva” ºi Colegiul“Hermes” din Petroºani,organizeazã, în data de15 ianuarie 2013, ora13,00 la BibliotecaMunicipalã din Petroºaniun eveniment publicdedicat aniversãrii aces-tui eveniment cultural deexcepþie.

Cu aceastã ocazie,eleva învãþãtorului

Viorica Praþa, AndreeaHarabagiu, din clasa aIV-a de la ColegiulNaþionald e Informaticã“Carmen Sylva” varecita versuri din creaþiailustrului poet MihaiEminescu.

Tot cu acest prilej, vaavea loc ºi o expoziþiede carte având ca temãviaþa ºi opera marelui

nostru poet naþional, înorganizarea colectivuluiBibliotecii Municipale. Înacest cadru, va avea locºi lansarea volumului“Carte diem adolescen-tia” având-o ca autoarepe Alexandra Opritescu,elevã la Colegiul“Hermes“ din Petroºani.

LuminiþaANDRONACHE


H O R O S C O P 1 4 i a n u a r i e 2 0 1 3

Confuzia ºi sensibilitatea exager-atã din prima parte a zilei vã potafecta relaþiile cu prietenii, maiales cã sunt ºanse sã nu îiînþelegeþi corect. Amânaþideciziile importante, cu implicaþiiserioase în activitatea profesion-alã sau în afaceri.

Dimineaþa sunteþi din cale afarãde sensibil, nu vã puteþi concen-tra ºi este posibil sã nu luaþi celemai bune decizii. Ar fi bine sãevitaþi investiþiile, afacerile ºi sãnu vã implicaþi în activitãþi carevã solicitã prea mult. Limitaþi-vãla activitãþi de rutinã.

S-ar putea sã fiþi irascibil, pentrucã nu reuºiþi sã terminaþi la timpo lucrare importantã. Ar fi binesã nu vã mai chinuiþi astãzi, pen-tru cã vã lipseºte simþul practic.Se pare cã oboseala acumulatãvã afecteazã capacitatea de con-centrare.

Sunteþi indispus pentru cã nustaþi prea bine cu banii. Nu estemomentul sã luaþi decizii impor-tante. Evitaþi întâlnirile de afac-eri sau cu prietenii. Nu sunteþi înformã ºi riscaþi sã stricaþi relaþi-ile. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþidiscuþiile în contradictoriu.

Relaþiile cu persoana iubitã suntfoarte bune ºi aveþi ocazia sãpetreceþi împreunã momenteromantice, poate într-o excursie.Nu este exclus sã cumpãraþi unobiect de valoare, necesar pentrucãmin. Nu vã implicaþi în activ-itãþi delicate.

Nu vã asumaþi nici un risc. Separe cã nu sunteþi în cea maibunã formã, nici fizicã, nici int-electualã. Ar fi bine sã evitaþidiscuþiile cu o persoanã mai învârstã, care încearcã sã îºiimpunã punctul de vedere într-ochestiune de afaceri.

Dimineaþa s-ar putea sã intervinãceva neprevãzut ºi sã fiþi nevoitsã vã schimbaþi programul.Faceþi cunoºtinþã cu o persoanãimportantã, gata sã vã ajute sãporniþi în afaceri. Nu luaþi deciziiîn grabã. Nu este exclus sã vãpetreceþi seara cu soþul.

Se pare cã aveþi probleme desãnãtate din cauza surmenajului.Munciþi mai puþin ºi acordaþi maimult timp odihnei. Spre searã,s-ar putea ca un prieten sã vãinvite la o petrecere. Profitaþi deocazie, dar aveþi grijã sã evitaþiexcesele!

Aveþi planuri mari ºi intenþionaþisã finalizaþi o activitate importan-tã, începutã mai demult. Untelefon de la o rudã va schimbaprogramul: trebuie sã plecaþiîntr-o cãlãtorie. S-ar putea sãaflaþi cã s-a îmbolnãvit o per-soanã la care þineþi foarte mult.

S-ar pãrea cã nu aveþi spor lanimic. Ce-i drept, astãzi vã camlipseºte simþul practic. Nu forþaþilucrurile. Încercaþi sã vã destin-deþi! Dacã v-aþi planificat o cãlã-torie împreunã cu familia, nu ezi-taþi. Lãsaþi comoditatea ºi nu vãeschivaþi!

S-ar putea sã aveþi oneînþelegere cu prietenii.Temperaþi-vã agresivitatea.Dupã-amiazã aveþi o stare despirit mai bunã ºi sunt ºanse sãpetreceþi clipe romantice împre-unã cu partenerul de viaþã.

Dimineaþa sunteþi marcat de con-fuzie. Nu este exclus ca relaþiileparteneriale sã aibã de suferit dinaceastã cauzã. Dacã vi se prop-une sã vã asociaþi într-o afaceresau sã începeþi o colaborare, nuvã grãbiþi. Ar fi bine sã vã con-sultaþi ºi cu partenerul de viaþã.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

AngajãriSC Piroº SecurityAngajeazã agenþi de pazã pentru localitãþile Lupeni,

Vulcan, Uricani, Petroºani ºi Petrila.Deþinãtorii atestatului ºi permis de conducere cat. B

reprezintã un avantaj.Persoanã de contact:

0769005714, 0728451036.

M unicipiulLupeni cu

sediul în Lupeni,strada Revoluþiei, nr.2, judeþulHunedoara, cod fiscal4375046, cod poºtal335600, tel: 0254/560725, fax:0254/560515, e-mail:[email protected] , adresa inter-net (URL):www.lupeni.ro,

organizeazã licitaþiepublicã deschisã

în vederea vânzãrii cafier vechi a instalaþiei detransport pe cablu rezul-tatã în urma demontãriiactivului „TelescaunStraja”, respectiv:

- 32 buc. stâlpi metali-ci de susþinere transportpe cablu în formã tron-conicã din oþel cornier culatura 100x100x50m/m,cu o greutate de 1700kg./ buc.

- 2 roþi de acþionare(plecare ºi întoarcere) ,ambele cu o greutate de5.000 kg.

- contragreutãþi, cân-tãrind 3.000 kg.

- 5.000 ml. de cablude tracþiune flexibil cuinserþie, cu diametru de20 m/m, cu o greutatede 4 kg/ ml.

- scaune transport pecablu din confecþie þeavãneagrã ºi cornier, fãrãsuportul de ºipci dinlemn esenþã tare, cân-tãrind 6.000 kg.

Pentru participarea lalicitaþie, ofertantul trebuiesã constituie garanþia departicipare în valoare de500 lei în contulRO57TREZ3685006XXX002503 deschis laTrezoreria Petroºani saudirect la casieriaPrimãriei municipiuluiLupeni ºi sã îndeplin-eascã condiþiile cerute îndocumentaþia de licitaþie.Preþul documentaþiei delicitaþie este de 50 lei ºise va achita în contulRO20TREZ3685004XXX002493 deschis laTrezoreria Petroºani saudirect, la casieriaPrimãriei municipiuluiLupeni, de la adresa maisus menþionatã.

Criteriul care va fi apli-cat pentru evaluarea

ofertelor este: nivelulpreþului, respectiv preþulcel mai mare.

Preþul de pornire lalicitaþie este de 85.740lei conform actuluiadiþional la raportul deevaluare nr. 11.501/18.10.2012 întocmit deSocietatea ExperþilorTehnici „Expet Cet”S.R.L. Deva.

Ofertele redactate înlimba românã vor fidepuse la sediul vânzã-torului pânã în data de31.01.2013 ora 0900,la Registratura Primãrieimunicipiului Lupeni.

Deschiderea ofertelorva avea loc în data de31.01.2013 ora 1000 lasediul Primãriei municipi-ului Lupeni, în sala deºedinþe a Consiliuluilocal.

Documentaþia de lici-taþie poate fi procuratãde la sediul vânzãtoruluila Biroul achiziþii,investiþii, lucrãri, patrimo-niu, iar relaþii suplimenta-re se pot obþine la tele-fon 0254 – 560725,560504, interior 213.

Primar,Cornel RESMERIÞÃ

Ziua Culturii Naþionale sãrbãtoritãla Petroºani

A JOFM-HD este o instituþiea statului numitã ºi

deconcentratã, la conducereacãreia au fost numiþi conducã-tori pe alte criterii decât cele decompetenþã aºa cum în anul2005 Iorgovan Velichi (în con-tinuare I.V) a fost instalat înscaunul de director executiv alAgenþiei.

Þinând seama de vechime putemspune cã este unul dintre cei mailongevivi directori, longevitate datoratãºi faptului cã este descurcãreþ. Ultimadibãcie în acest sens s-a petrecut anultrecut când odatã cu schimbarea puteriipolitice I.V se grãbea sã-ºi dea demisiadin PDL motivându-ºi gestul prin aspune cã dupã 17 ani vechime în PDLºi-a dat seama cã orientarea sa politicãde dreapta este mai aproape de PNLdecât de PDL, înscriindu-se în PNL!

A trecut ceva timp de atunci dardemiterea sa nu s-a produs ceea cedovedeºte abilitatea ºi priceperea în a-ºi urmãri scopul personal pentru a se menþine în funcþia de director laAJOFM HD.

Într-o perioadã de 8 ani, printr-o„strategie înþeleaptã” de conducãtor,I.V a ºtiu sã se înconjoare de oamenide încredere atât din interiorul Agenþieicât ºi din afara ei, oameni cu înaltefuncþii publice, influenþi, pentru canimeni sã nu-l poatã clinti de la con-ducta banului public. S-au format astfelîncrengãturi greu de descâlcit…

Odatã cu finanþãrile europene prinprogramele POSDRU a apãrut o nouãocupaþie principalã, prioritarã, a unorade a deschide robinetul banului dinaceste finanþãri în interesul personal,tonul dându-l fostul preºedinte ANOFMºi fost preºedinte PDL pe judeþul Alba,Silviu Bian aflat pentru urmãtorii 9 ani

de zile în penitenciar. I.V nu a scãpatprilejul de a se poziþiona în apropierealui Silviu Bian chiar si prin a deþineproprietãþi în acelaºi judeþ Alba undeare ºi Silviu Bian (sã fie oare vorbadoar de o simplã coincidenþã?)

Cunoaºtem faptul cã I.V s-a implicatca manager în mai multe proiectefinanþate prin POSDRU, iar unul dintreele este în parteneriat cu AJOFM Alba(sã fie oare vorba tot de o simplã coin-cidenþã?), dar nu ºtim cât folosesc aces-te proiecte oamenilor ºi cât celor carele desfãºoarã…Una dintre persoaneleapropiate lui I.V din cadrul AJOFMHD este Liliana Tomeºtean, ºefabiroului resurse umane care potrivitunei declaraþii de avere avea un venitdin salariu de 63 346 lei/an, adicã5300 lei/lunã. Am fãcut aceastã pre-cizare pentru a nu se confunda cuCristina Tomeºtean, angajatã tot încadrul AJOFM HD. Poate ne spuneºefa biroului resurse umane dacã estevorba de un grad de rudenie între celedouã sau tot de o simplã ºi banalãcoincidenþã. Am aflat cã angajatã încadrul AJOFM HD este ºi TeodoraVladu, dar nu ºtim dacã este ceva rudãcu fostul prefect PDL Vladu Cristian, ºitotodatã fost director general laTermocentrala Mintia. La atâtea coinci-denþe cine mai crede în coincidenþe?Sau o fi o coincidenþã?!

Un caz destul de interesant este celal lui Bercea Valentin angajat de cãtredirectorul I.V în anul 2005 la AJOFMHD pe funcþia de consilier în cadrulbiroului de mãsuri active cu sediul înDeva. Acest consilier coordonat decãtre I.V ºi cu îngãduinþa domnuluidirector I.V reuºeºte imposibilul pentrucei mai mulþi dintre cetãþenii acesteiþãri: are trei locuri de muncã în acelaºitimp însumând venituri substanþiale dinsalarii conform propriei declaraþii deavere din 2012, dupã cum urmeazã:

- AJOFM HD – 25 392 lei/an;

- Asociaþia Calificare, Salarizare,Perfecþionare Petroºani – 28 620lei/an;

- Asociaþia de Formare ºi ConsiliereArad – 26 900 lei/an.

Oare cine poate sã ne explice cumeste posibil ca un om sã sfideze regulilebine încetãþenite ale spaþiului ºi timpu-lui terestru, având în vedere cã cele treilocuri de muncã sunt în locaþii diferite,la distanþe de sute de km între ele:Petroºani, Deva, Arad, iar distanþelerãmân la fel în oricare ordine le-amlua! Unde mai pui cã domiciliul îl are înVulcan! Poate ne explicã ºeful sãudomnul director I.V, cel care câºtiga în2008 venituri din salariu de 83 100lei/an, adicã 6900 lei/lunã!

Pe noi nu ne intereseazã câtcâºtigã cei din mediul privat, dar dupãcum se vede cel mai bine este sã fisalariat bugetar, dar nu oriunde ci laAJOFM HD, pentru cã acolo secâºtigã bine iar cât despremuncã…aºa-i dom`director?

În urmãtoarele articole voireveni cu noi aspecte de la AJOFMHD cât ºi cu întrebãri pertinenteadresate domnului director al Agenþieiºi asta pentru cã în calitatea mea decetãþean plãtitor de taxe ºi impozite labugetul de stat, din care se plãtescaceste venituri salariale imense, în dis-cordanþã flagrantã cu celelalte categoriisocio-profesionale bugetare, AMACEST DREPT!

PetrPetre e LUNGOCI,LUNGOCI,PetrPetroºanioºani


H aralambieVochiþoiu,

proaspãt ales senatorprin redistribuire pecolegiul Valea Jiului,are o ultimã zvâcnireîn calitate de consilierjudeþean.

A depus în acest forun proiect privind redu-cerea preþului la apã înValea Jiului, asta dupã cea strâns semnãturi întoatã Valea Jiului petoatã perioada campanieielectorale pentru parla-mentare. ªi a motivat cãîn alte pãrþi e mai ieftin,dara fost prins cu fofârlica.

Preºedintele PPDDHunedoara, HaralambieVochiþoiu vrea sã reducãpreþul la apã cu 25%,prin iniþiativã cetãþe-neascã. Aºa cã oameniilui sau pus pe strâns sem-

nãturi pentru înaintareaunui proiect de hotãrâreîn Consiliul JudeþeanHunedoara, organism dincare a fãcut parte pânãacum Vochiþoiu. ªi, cândnumãrul de semnãturi afost suficient, proaspãtulsenator de Valea Jiului aînaintat proiectul caremenþioneazã, în modobligatoriu numele iniþia-torului sãu, ca nu cumvacineva sã uite a cui a fostideea în cazul în careacesta va obþine girulaleºilor din CJHunedoara. Astfel, lapunctul 1. se aratã cãplenul CJ Hunedoara„aprobã solicitarea con-silierului VochiþoiuHaralambie de scãdere cu25% a tarifului la apãpotabilã ºi canalizare pen-tru consumatorii casniciai SC ApaServ ValeaJiului SA”. Expunerea demotive este încã ºi mai

abiguã. Nivelul desuportabilitate al oame-nilor din Valea Jiului estedestul de mic, într-adevãr,þinând cont de gradul desãrãcie de aici, darVochiþoiu nu se bazeazãpe acest aspect ºi ncii peeventualele resurse finan-ciare ale furnizorului deapã, capabile sã acopere

aceste reduceri de preþ.El vorbeºte, în schimb,despre preþul apei pota-bile din Târgu Jiu, Timiºsau Craiova, ca exemplede tarife, sau deproiectele derulate deApaServ cu banieuropeni, care, spunepreºedintele PPDD, „artrebui sã se regãseascã ºi

în tariful beneficiaruluidirect, respectiv con-sumatorul de apã pota-bilã” ºi ar trebui „sãreducã costurile facturatede cãtre beneficiar”, însã „acestea cresc exponenþial de la un an la altul”.

S ecretarulSentului –

Haralambie Vochiþoiunu are cifre reale?!

Secretarul Senatului,Haralambie Vochiþoiu, afost prins cu fofârlica înAºa cum spuneam, dreptmotivaþie, Vochiþoiu –proaspãt ales Secretar alSenatului – susþine cã înGorj, Dolj sau Timiº apaeste mult mai ieftinãdecât în Valea Jiului ºi, înconsecinþã, este normalca tariful sã scadã.„Locuitorii din Tg. Jiu,judeþul Gorj ºi cei dinjudeþul Timiº plãtesc pen-

tru un metru cub de apãpotabilã ºi canalizareaproximativ 60% din tari-ful plãtit de locuitorii dinValea Jiului, iar locuitoriidin Craiova – judeþul Doljplãtesc pentru un metrucub de apã potabilã ºicanalizare aproximativ65% din tariful plãtit delocuitorii din Valea Jiului,în condiþiile în careregimul hidrografic estemult mai sãrac”, susþinefostul consilier judeþeanHaralambie Vochiþoiu înactul la acre facemreferire.

Conducerea ApaServvalea Jiului SA, cea carear trebui sã operezescãderile de tarife, susþinecã s-a interesat cum staulucrurile, iar realitateaeste mult diferitã.

Costel Avram, direc-torul AaServ, a declaratcã, în realitate, în Gorj ºiDolj apa este cu vreo 3procente mai ieftinãdecât în Valea Jiulu, întimp ce în Timiº, con-form cifrelor oficiale,preþul este mai mare!


Vochiþoiu vrea apã mai ieftinã pe motiv cã aºa eºi în Timiº. A fost prins, însã, cu fofârlica

Încrengãturi la AJOFM-HD Sute de dosare penalepentru furt de apã

P oliþiºtii din Valea Jiului au peste 250de dosare de cercetare penalã pentru

furt de apã potabilã dupã ce operatorulacestui serviciu s-a îndreptat cu plângeriîmpotriva celor descoperiþi în neregulã.

Aproape în majoritatea cazurilor în careinspectorii Apa Serv Valea Jiului descopereauun consumator branºat ilegal la reþea, era suficientã o impunere din oficiu a unui con-sum, iar dacã cel în neregulã plãtea facturascãpa de plângerea penalã. Numai cã, pentrua opri furturile, actuala conducere a societãþii aînceput sã se îndrepte împotriva hoþilor cuplângeri la poliþie.

„Avem depuse prin Biroul Juridic al SC ApaServ Valea Jiului 234 de plângeri penale pentru furt de apã potabilã ºi 30 de plângeripentru furturi de capace de canal. Cei prinºivor trebui sã rãspundã ºi sã plãteascã pentrufaptele lor”, a declarat, Costel Avram, director general Apa Serv.

Acesta spune cã tupeul hoþilor este fãrãmargini ºi s-a ajuns pânã într-acolo încât într-onoapte hoþii au vrut sã fure chiar ºi capacul decanal din faþa sediului societãþii. „Nu-i maisperie nimic, tupeul este atât de mare încât auvrut sã fure capacul de canal din faþa firmei.Erau trei indivizi cu o maºinã ºi au renunþatabia dupã ce paznicul societãþii a strigat cã osã cheme poliþia”, a mai spus Avram.


T

Soare, aer curat ºizãpadã.Turiºtii care auurcat în StaþiuneaParâng în ultimele zile,au avut parte de vremebunã ºi de oatmosferãrelaxantã.Astfel, ceicare au tre-buit sã pleceacasã, fie cãse vorîntoarce laservici, fie laºcoalã, au fãcut-o curegret.

“ Am venit cu copiiiîntr-o tabãrã ºcolarã.Suntem douã cluburi,unul de baschet ºi unulde înot ºi vã spun, a fostsuperb. Noi, instructorii,cu siguranþã mai vrem sãvenim, pentru cã aici amînvãþat sã schiem”, adeclarat un turist. “ Deºiam stat o sãptãmânã înParâng, parcã aº mai staîncã una. Îmi pare foarterãu cã plec ” ,a spus unalt turist din Bucureºti.

Week-endul trecut,turiºtii au venit din maitoate colturile tarii.

“ Sunt mulþi turiºti,am vãzut ºi ruºi, ºi din

Bucureºti, Timiºoara, darºi din alte zone ale þãrii”,ne-a declarat VasileLeuºtean, angajat laTelescaunul Parâng.

Trecemculmeamunþilor ºiajungem înStaþiuneaStraja. Aici,gradul deocupare al

staþiunii a fost unul maimult decât bun. Au fostorganizate foarte multetabere ºcolare de laînceputul anului ºi pânãacum, iar în plus de asta,turiºtii au venit ºi din altezone, pentru relaxare ºiaer curat înainte de aîncepe o nouã sãp-tãmânã de lucru.

Instalaþiile pe cabludin cele douã staþiuni aufuncþionat la capacitatemaximã pe tot parcursulsfârºitului de saptãmânã.

LuizaANDRONACHE

Carmen COSMAN

Trei pârtii bãtute ºinumai bune pentru schi îiaºteaptã pe turiºti în staþi-unea Parâng, însã puþinisunt cei care în acestsezon au mai ales staþi-unea de lângã Petroºani.Anul trecut, punctul deatracþie a fost pârtia B,proaspãt recondiþionatã,în lungime totalã de 3,2kilometri ºi dotatã cu untun de zãpadã artificialã.Din pãcate, însã, nu estesuficient pentru ac pasion-aþii sporturilor de iarnã sãmai urce în Parâng ca altã

datã, chiar dacã se poateschia ºi pe pârtia A ºi peSlima. Proprietariiteleschiurilor – oameni deafaceri care au cabane înzonã nu le-au pus înfuncþiune. ªi, oricât debunã ar fi pârtia, cine sãse încumete sã urce,mereu ºi mereu, pânã învârful ei, pe jos, cu schi-urile în spate?! Edilii dinPetroºani au decis sã iataurul de coarne ºi sãrezolve mãcar o parte aproblemei. „Am preluat înadministrare teleschiul dela Gerom, pârtia deservitãde acesta a fost bãtutã, iar

patru oameni sunt în per-manenþã acolo ºideservesc instalaþia deteleschi. Pânã acum, îndoar câteva zile, amîncasat 3270 de lei numaidin utilizarea acestuia”, adeclarat Lucian Dragomir,directorul SPADPP dinPrimãria Petroºani.Celelalte teleschiuri stag-neazã ºi acum, pentru cãproprietarii lor invocã totfelul de scuze. De exem-plu, cei de al ªcoalaSportivã spun cã au prob-leme cu energia electricã,aceleaºi probleme pe acreel aveau ºi în varã sau întoamnã dar pe care nu le-au remediat. În plus,accesul turiºtilor în Parângse face cu acelaºitelescaun bãtrân pentrucã finanþarea proiectuluide dezvoltare a domeniu-lui schiabil din Parâng,care prevede ºi amena-jarea unei telegondole, afost blocat luni în ºir prinneasigurarea finanþãrii deal bugetul de stat. În aces-te condiþii, turiºtii au alesStraja, unde pot ajungeatât cu telegondola, cât ºicu maºina, sau nou-înfi-inþata Transalpina Schiresort, und epânã decurând transportul cuinstalaþiile pe cablu – tele-cabinã, telescaun sauteleschi – a fost gratuit.


Carmen COSMAN

Pârtii mai bune ºi bãtã-torite, tunuri de zãpadãartificialã ºi, neapãrat,instalaþii de transport pecablu funcþionale. De astaspun edilii din Petroºanicã vor avea parte turiºtiide acum încolo, odatã cudarea în administrare adomeniului schiabil dinParâng cãtre o firmã pri-

vatã. Este una dintre soci-etãþile din grupul careimplementeazã ºi progra-mul de dezvoltare adomeniului schiabil,finanþat din fonduriguvernamentale, KranzEurocenter Piteºti.

Proiectul care vizeazãaprobarea încheierii uneiasocieri în participaþiuneîntre Municipiul Petroºaniºi Kranz Eurocenter SRL

a fost adoptat vineri, înºedinþã de consiliu, cuunanimitate de voturi, iarpatronul echipei JiulPetroºani, Alin Simota, afost desemnat reprezen-tant al CL Petroºani înConsiliul deAdminsitraþie, alãturi deun inspector din cadrulSPADPP. „Era necesarão astfel de hotãrâre, pen-

tru a putea sã punem învaloare ceea ce se poatedin amenajarea domeniu-lui schiabil din Parâng.Acesta este scopul acesteiasocieri”, a explicat pri-marul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob –Ridzi.

Anul acesta sezonul deschi din Parâng a fostcompromis. Pârtiile aufost bãtute destul de târ-ziu, zãpada naturalã afost destul de puþinã, încomparaþie cu alte staþiu-ni montane, iar propri-

etarii teleschiurilor au tor-pilat din plin turismul ºinu au pornit instalaþiileinvocând diverse scuze.Iar rezultatele s-au vãzutimediat în numãrulturiºtilor care au mai aleParângul.

„Anul trecut aþi vãzutbeneficiile dãrii în folos-inþã a pârtiei B, sigur, nicizãpada nu ne-a ajutatfoarte mult în acest an,dar unul din motive a fostºi acesta cã n-am avut oformã prin care sã putemsã gestionãm lucrurilelegate de pârtie.

În asociere cuDoppelmayer Austria ºiAcomin Cluj – Napoca,Kranz Eurocenter Piteºtiexecutã contractul delucrãri „Dezvoltareadomeniului schiabil înzona turisticã Parâng.Deºi s-a decontat doar omicã parte din lucrãriledeja executate, contractulmerge mai departe, iarmunicipalitatea spune cãexecutantul a efectuat dinfonduri proprii lucrãri deaproximativ 6 milioanede lei noi.

C are sunt beneficiile

primãrieiPotrivit contractului de

asociere, toate încasãrilerealizate în urmaexploatãrii instalaþiilor detransport pe cablu vor fidepuse zilnic la casieriaSPADPP din cadrulPrimãriei Petroºani, într-un cont special.Repartizarea beneficiuluise face dupã achitareatuturor cheltuielilor gene-rate de exploatareadomeniului schiabil.Cotele de participare laprofit ºi pierdere au foststabilite la 88, 76%Primãria Petroºani,reprezentând procentullucrãrilor achitate cãtreKranz Eurocenter, respec-tiv 11,24% societatea pri-vatã, reprezentând pro-centul lucrãrilro neachi-tate de cãtre municipali-tate. „Am intrat înaceastã asociere în parti-cipaþiune ºi câºtigurile levom vedea în funcþie deveniturile încasate dininstalaþiile de teleschi ºitelescaun. Vom face oanalizã la sfârºitul fiecãreiluni ºi vom vedea exactcare sunt beneficiile”, aexplicat primarul TiberiuIacob – Ridzi.

D omeniul schiabil din staþiunea Parâng este, de acumînainte, concesionat unei firme private. Consilierii locali

prezenþi la ºedinþã au aprobat în unanimitate concesiunea lui.

PPPPrrrroooopppprrrr iiiieeeettttaaaarrrr pppprrrr iiiivvvvaaaatttt ppppeeeennnnttttrrrruuuu ddddoooommmmeeeennnniiiiuuuullll sssscccchhhhiiiiaaaabbbbiiii llll ddddiiiinnnn PPPPaaaarrrrâââânnnngggg

Proprietarii teleschiurilor dinParâng pun beþe în roate turiºtilor!

A u la dispoziþie trei pârtii în perfectãstare de funcþionare ºi o mulþime de

posibilitãþi de petrecere a timpului liber, dartotuºi turiºtii preferã alte staþiuni. Anul aces-ta, parângul a pierdut destul de mult în faþastaþiunii Straja sau a nou – înfiinþataTransalpina Schi Resort.

Vreme bunã ºi zãpadã la munte

S chiorii ºi snow-board-arii s-au pututbucura de vremea bunã ºi de zãpadã

din plin, week-endul acesta. In StaþiunileParâng ºi Straja, au venit sute de turiºtide peste tot din þarã.

cvj nr. 283, luni 14 ianuarie 2013

Documents