cvj, nr. 279, joi 20 decembrie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 279

Joi, 20 decembrie 2012

Câþi bani auînghiþit

proiectele dedezvoltare a staþiunilor

hunedorene

M inisterul DezvoltãriiRegionale ºi

Turismului a alocat, în acestan, puþin peste 9 milioane delei pentru proiectul de dezvol-tare a domeniilor schiabiledin Petroºani ºi Lupeni.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Ignatul, ziuatãierii porcului

C u patru zile inainteaCrãciunului, creºtinii

sãrbãtoresc Ignatul - denu-mit popular ºi Ignatul por-cilor sau Inãtoarea. În calen-darul creºtin-ortodox, pe 20decembrie este sãrbãtoritSfântul Ignatie Teoforul.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7

PrimarulPãducel nu vafi exclus din

PDL

I nformaþia care ca circulatcum cã primarul locali-

tãþii Petrila va fi exclus dinPDL nu este fundamentatã.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

MDRT a atestat destinaþiile turistice

Pasul Vâlcan nu existã pe

harta turismuluiromânesc

P asul Vâlcan nu este ates-tat de Ministerul

Dezvoltãrii Regionale ºi aTurismului. Pe pagina deinternet a MinisteruluiDezvoltãrii Regionale ºi aTurismului a fost publicatãlista cu staþiunile atestate.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

Câþiva australienii Câþiva australienii îºi petrîºi petrec ec

«sfârºitul lumii» «sfârºitul lumii» în Parângîn Parâng

U n grup de australieni a fãcut rezervare în Staþiunea Parâng pentru ziua în care mayaºii au anunþatApocalipsa, adicã 21 decembrie 2012. Aceºtia au cerut cazare la cabana situatã la cea mai mare

înãlþime din staþiune. Întregul continent australian ar urma sã fie inundat dupã data de 21 decembrie,când s-a prevestit sfârºitul lumii dupã interpretarea calendarului mayaº. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 8-98-9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 20122 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Grupul Vouã (r)15:30 Dragoste dulce-amarã 16:30 Dragoste dulce-amarã17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 Insula Paradisului 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct

19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Top Model byCãtãlin Botezatu 22:30 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Trei bãieþi isteþi (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 De pazã de Crãciun -Un câine pus pe treabã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Nu da înapoi 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Noaptea judecãþii 1:15 Pro Motor (r)1:45 ªtirile Pro TV (r)

9:30 Detectivul 11:30 Teleshopping 12:00 Vipo 12:15 Vipo 12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 Flash Gordon14:30 Teleshopping 15:00 NCIS: Anchetã militarã 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

9:10 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul!10:20 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Concert aniversarBenone Sinulescu12:30 Tragerea la Sorþi pentruoptimile Ligii Campionilor 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 În lumea bunã 0:20 Ora de business (r)

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012 Actualitate 3

Incendiatorulmaºinii

primarului dinVulcan, trimis în

închisoare

P iromanul din Vulcan, carea incendiat, din rãzbunare,

autoturismul de lux al familieiprimarului Gheorghe Ile vapetrece urmãtorii 4 ani ºi jumãtate dupã gratii.

Aceasta este sentinþa pronunþatã deJudecãtoria Petroºani, care poate fiatacatã, însã, cu recurs.

Giany Simulea, tânãrul care arecunoscut cã a incendiat autoturismul

fiului primarului din Vulcan, AlexandruIle, pe care anterior încercase sã îlºantajeze, ºi-a primit pedeapsa.Judectãria Petroºani a dispus con-damnarea lui la 4 ani ºi 6 luni deînchisoare pentru distrugere ºi alte 3luni pentru ºantaj. Conform legislaþieiromâneºti, Simulea urmeazã sã exe-cute pedeapsa cea mai grea, de 4 aniºi jumãtate. De asemenea, acesta a

fost obligat de instanþã sã achite sumade 210.770 lei cu titlul de despãgubiricivile cãtre Porche România. Potrivitdispozitivului sentinþei, bãrbatul maiare de platã 15.000 de lei cu titlul dedaune morale, respectiv 11.000 de leicheltuieli judiciare cãtre stat. În plus,magistraþii au dispus aplicarea desechestru asigurator pe autoturismullui, precum ºi pe suma de 1.018 leiridicatã în timpul percheziþiei efectuatela domiciliul lui.

Giany Simulea a fost trimis în jude-catã de procurori pentru douã infracþi-uni de ºantaj ºi pentru distrugere.Potrivit rechizitoriului, la finele luniimai, Simulea a încercat sã obþinã de lacei doi, prin ameninþãri, suma de50.000 de euro, iar ulterior, dupã ce avãzut cã nu poate lua bani de al ei, aincendiat maºina de lux a luiAlexandru Ile, în valoare de 73. 420de euro, aflatã în parcare.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

M inisterul DezvoltãriiRegionale ºi

Turismului a alocat, înacest an, puþin peste 9milioane de lei pentruproiectul de dezvoltare adomeniilor schiabile dinPetroºani ºi Lupeni.

Potrivit datelor oficiale, anulacesta, proiectul „Schi înRomânia, municipiul Petroºani”a înghiþit 8,164 de milioane delei, programul fiind în derulare.La începutul acestei luni,Guvernul a alocat 3 milioanede lei pentru continuareaproiectului de dezvoltare adomeniului schiabil, asta dupãce au fost sistate alte douã mili-oane de lei în toamna acestuian. Banii nu vor fi folosiþi, însã,pentru continuarea lucrãrilor, ci pentru plata datoriilor faþã deconstructor. „Banii primiþi de laGuvern îi folosim pentru platalucrãrilor executate în avans deconstructor”, a explicat pri-marul Tiberiu Iacob – Ridzi.

La Lupeni, acolo undefuncþioneazã Staþiunea Straja,Executivul a alocat 1,5 mili-oane de lei. Aici lucrãrile audemarat mai târziu decât înParâng, dar constructorul s-amiºcat mai repede ºi fãrã preamulte piedici, aºa cã acumputem vorbi despre o modernãtelegondolã deja funcþionalã.

P roiecte în derulare

Pentru Staþiunea Parângproiectul este extrem de gene-ros, iar pentru implementarealui s-a aprobat suma totalã deaproape 69 de milioane de lei,însã edilii au precizat cã acestprogram se întinde pe operioadã de 4 – 5 ani, înfuncþie de alocaþiile de la buget.

Pânã acum au fost finalizatelucrãrile la instalaþiile de producere de zãpadã artificialã,adicã 4 fixe ºi mai multemobile, au fost montaþi stâlpiipentru telescaunul TS 3 careface legãtura între Hotel Rusuºi cota 1.700 din Parâng, iar

instalaþia a fost proiectatã dupãun model preluat de municipali-tatea din Petroºani din staþi-unea Innsbruck. În plus, au fostamenajate ºi pârtiile, pânã laurmã principala atracþie a celorcare iubesc sporturile de iarnã.

De asemenea, s-a avut învedere ºi bazinul de apã pentruinstalaþiile de zãpadã artificialãºi la instalaþiile propriu – zise.Investiþia privind domeniul schi-abil din Parâng a fost câºtigatãde asocierea de firme formatãdin Kranz Eurocenter Piteºti -Acomin Cluj ºi DoppelmayerAustria. Potrivit proiectuluifinanþat de MDRT, domeniulschiabil din Parâng se vaîntinde pe o suprafaþã de 150hectare ºi va avea 17 pârtii. Deasemenea, pentru acces, întrePetroºani ºi staþiunea montanãParâng va fi amenajatã otelegondolã.

În ceea ce priveºte StaþiuneaStraja aici deja a fost finalizatãtelegondola care va duce, îndoar 8 minute turiºtii de lapoalele masivului direct în staþi-une, care va fi datã în folosinþãcel mai probabil joi. Are olungime de 2,5 kilometri, are46 de cabine a 8 locuri. Iaracesta este doar unul dintreaspectele proiectului generosfinanþat din fonduri guverna-mentale. Sunt deja finalizate

lucrãrile la lacul de acumularede 75.000 mc ºi, spun edilii, înmunte, pentru turiºti sepregãteºte o pasarelã de 60 demetri, care sã facã trecereadintr-o parte în alta, în zona

staþiei de întoarcere a telegon-dolei, iar în acest fel pârtia vaputea trece pe sub aceapasarelã. Proiectul prevede ºiun telescaun de 4 locuri, caremerge din ªaua Mutu pânã în

Vf. Straja, iar anul viitor vaîncepe execuþia ºi la celelaltetrei telescaune prevãzute înproiectul a cãrui valoare totalãeste în valoare de 45 de milioane de euro.

M anã cereascã pentru Voinesa

Ambele proiecte, atât cel deal Lupeni, cât ºi cel dinPetroºani sunt în derulare ºimai sunt suficiente etape deparcurs pânã la finalizarea lor.În schimb, la numai 30 de kilo-metri de Petroºani, pe razalocalitãþii Voineasa, deja sepoate schia într-o staþiune nou– nouã. Diferenþa este cã, deºiproiectul este încã în derulare,numai anul acesta Guvernul aalocat cãtre Consiliul LocalVoineasa – în calitate de bene-ficiar – suma de 37 de milioanede lei, cea mai generoasã lanivel naþional.


P refectul deHunedoara, lupenea-

nul Sorin Vasilescu, nu seteme cã va fi schimbat dinfuncþie o datã cu formareaguvernului legitim Ponta.

O datã cu constituireanoului guvern legitim dupãalegerile din 9 decembrie, seva reanaliza ºi activitateaprefecþilor numiþi de guvernulPonta 1. Mulþi dintre aceºtiaau avut timp sã-ºi demostrezecompetenþa sau lipsa ei înrãstimpul de ”interimat” alexecutivului.

Prefectul de Hunedoara,lupeneanul Sorin Vasilescu,funcþioneazã ca reprezentantal guvernului în teritoriu depeste ºase luni. Se teme acestade o eventualã schimbare dinfuncþie? Apropiaþii spun cã nuare motive pentru cã a”funcþionat ca uns” în aceastã

perioadã deloc uºoarã, cu treitururi de scrutin, cu un judeþgreu – fost monoindustrial, cu nemulþumiri ale diverselorcategorii socio-profesionale, cudisfuncþionalitãþi ale sistemelorºi ”tãlpi” puse de instituþii conduse, încã, de oameni aifostei puteri, plus un începutde iarnã grea…

Întrebat dacã personal estemulþumit de activitatea sa, pre-

fectul Sorin Vasilescu, pareliniºtit.

”A fost o perioadã aglome-ratã, cu foarte multe activitãþicare au presupus efort ºi impli-care, cum a fost referendumul,cum au fost alegerile generale,iar acum activitãþi de sezon încadrul cãrora acþionãm dinplin pentru deszãpezire.

Apoi am înfiinþat ComplexulEnergetic Hunedoara, plus alteºi alte probleme rezolvate, dintoate domeniile. Consider cãmi-am fãcut datoria, le-am duscu bine pânã la capãt… Nuspun cã nu se putea mai mult,dar au trecut abia ºase luni decând sunt prefect. Unelerezolvãri necesitã oarecaretimp”- a declarat prefectul deHunedoara.

Superiorii pe linie de partidsusþin cã nu existã motive caSorin Vasilescu sã fie schimbatdin funcþie.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

”Interimatul” prefectului de Hunedoara- examen pentru viitorii patru ani

Câþi bani au înghiþit proiectele de dezvoltare a

staþiunilor hunedorene

LuizaANDRONACHE

“Pentru perioada sãr-bãtorilor de iarnã, pentrumenþinerea unui climat de

ordine ºi liniºte publicã,forþele de ordine vor fisuplimentate, astfel încâtvor fi intensificatepatrulãrile în interiorullocalitãþilor, atât în mediulurban, cât ºi în cel rural.Controalele în trafic vor fiatât pe linia respectãriilimitei de vitezã, cât ºi pecea a depistãrii în trafic aconducãtorilor auto careau consumat bãuturialcoolice sau care nurespectã prevederilecodului rutier”, ne-adeclarat Adriana Voina,purtãtor de cuvânt IPJHunedoara.

Pe lângã celelalte struc-turi ale Poliþiei, lucrãtoriide la circulaþie vor fi mult mai mult prezenþi în trafic.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 20124 Actualitate

LuizaANDRONACHE

Cea mai mare aglo-meraþie o întâlneºti pestrãzi, pentru cã sunt sutede maºini care tranziteazãValea Jiului în acesteultime zile. Însã, graba ºidorinþa de a avea unCrãciun îndestulat, nu vorînsemna prea mult înochii poliþiºtilor atuncicând ºoferii vor fi luaþi larost de oamenii legii dacãnu conduc prudent. MoºCrãciun poate aduce

multe daruri, însã nu ºipermisul de conducereînapoi. “Simt ca parcã numai am timp. Crãciunul

vine imediat, iar eu amîncã o grãmadã de lucruride fãcut”, a declarat unºofer grãbit. “Încerc sã fiucât mai calm ºi sã nu facgreºeli în trafic, însã suntºi mulþi colegi care suntnervoºi ºi stresaþi. Nu mi-e teamã de mine câtîmi este de ei”, a spus unaltul. Se estimeazã cãaglomeraþia de pe ºoseleva fi maximã pânã în

data de 24 decembrie,inclusiv, chiar pe ultimasutã de metri a pregã-tirilor.

LuizaANDRONACHE

În aceste zile, pieþele,târgurile ºi supermarket-urile sunt adevãrate fur-nicare. Oamenii au intratîn febra cumpãrãturilor ºiîncearcã din timp sã-ºicumpere toate cele nece-sare pentru sãrbãtori.Însã, important de reþin-ut este cã hoþii sunt ºi eivigilenþi ºi sunt pe stradã.În perioada de dinainteasãrbãtorilor, infracþiunileprecum furturile dingenþi, buzunare, maºinisau tâlhãriile, seînmulþesc. Oamenii legiirecomandã prudenþã ºi

dau câteva sfaturi pentrua nu deveni victime. „Le

recomandãm oamenilorsã nu aibe la ei sumemari de bani sau celpuþin sã nu le arate înlocuri publice.

Portmoneul sã fie þinut înbuzunarul din faþã saugeanta, la fel, sã fie þin-utã în partea din faþã,pentru a nu facilita acce-sul celor rãu intenþionaþila bunurile pe care ledeþin”, ne-a declaratAdriana Voina, purtãtorde cuvânt IPJ

Hunedoara.Forfota din pieþe va

creºte în urmãtoarelezile, drept pentru care,poliþiºtii vor fi mai multîn zonele aglomerate.

Diana MITRACHE

Nimeni nu ºtie nimicde hoþul care a prãdatzilele trecute o farmaciedintr-un cartier mãrginaºal Petroºaniului. Poliþiºtiinu au reuºit sã îl prindãpe fãptaº ºi încã faccercetãri, deºi femeiacare a fost ameninþatãcu un cuþit a fost audiatãºi, mai mult, poliþiºtii auridicat înregistrãrilevideo de la farmacie.„Nu s-a reuºit încã, iden-

tificarea autorului jafului.

Se fac în continuarecercetãri ºi existã uncerc de suspecþi”, a spusAdriana Voinea, purtã-tor de cuvânt al IPJHunedoara.

Reamintim cã o far-macistã din Petroºani afost tâlhãritã în 11decembrie, seara la oraînchiderii de un individ,

care folosindu-se de uncuþit a reuºit sã fure1.200 de lei. Atacul aavut loc în cartierulDacia, iar potrivit unorsurse, atacatorul pãrea afi tânãr. El avea o glugãpe cap în momentul încare a intrat în incintafarmaciei ºi a ameninþat-o pe farma-cistã. Totuºi, proprietariifarmaciei au refuzat sãfacã declaraþii.

Farmacia avea sistemde supraveghere, iarpoliþiºtii au luat ima-ginile. Pânã acum, însã,a fost întocmit un cercde suspecþi.

Potrivit anchetatorilortâlhãria a fost sesizatã înjurul orei 19.00 prin112 la PoliþiaMunicipiului Petroºani.

Bat pasul pe loc

P oliþiºtii din Petroºani bat pasul peloc în ancheta de la farmacie.

Deºi au existat înregistrãri video cuinfractorul, acesta nu a fost identificat pânã acum.

Monika BACIU

“Programul spitalului va fi ca ºiîntotdeauna, 24 din 24 de oe, nuexistã pause în activitate decât lanivelul ambulatoriului de specialitate

unde în zilele libere firesc va fi închisºirespective la persoanlul TESA undetot aºa în zilele libere aceºtia nu vorveni la serviciu. În rest liniile de gardãsunt permanent funcþionale, pe secþieactivitatea este cu toþi pacienþii caresunt internaþi, deci nu sunt modificãriîn activitate”, a declarat managerulSUP Petroºani, medical Alin Vasilescu.

Nici la celelalte unitãþi medicale dinValea Jiului programul de lucru nu vasuferi modificãri. Asta pentru ca per-soanele care au probleme medicale înaceste zile sã fie tratate aºa cum secuvine.

Program non-stop laSpital, de sãrbãtori

S pitalul de Urgenþã dinPetroºani va asigura în

permanenþã activitateamedicalã în timpul sãrbãto-rilor de iarnã. Astfel, aiciactivitatea medicalã se vadesfãºura normal. Singurelemodificãri de orar vor fi laambulatoriul de specialitateºi la personalul nemedical.

Poliþiºti la datorie ºide Crãciun

I nspectoratul de Poliþie al judeþuluiHunedoara scoate în stradã sute de

poliþiºti din toate structurile, pentru aasigura un climat de ordine ºi siguranþãpublicã atât în aceste zile, în care forfotadin oraºe la cotã maximã, cât mai ales înzilele de sãrbãtoare, când gradul deinfracþionalitate cu violenþã poate creºte.

Hoþii nu sunt în vacanþã nici de Crãciun

D acã noi suntem preocupaþi decumpãrãturi ºi pregãtiri pentru

Crãciun, hoþii au acum cele mai multeocazii de a acþiona. Locurile aglomeratesunt cele de acþiune ºi din pãcate, nupuþini sunt cei care cad victime.

Atenþie!Moº Crãciun aduce multe daruri, darnu ºi permisul de conducere înapoi

V alea Jiului fierbe la propriu.Strãzile aproape dau în clocot de

agitaþie, magazinele ºi pieþele sunt ade-vãrate furnicare, iar timpul parcã nu maiajunge. Febra cumpãrãturilor de Crãciuneste în plinã desfãºurare, iar în zileleurmãtoare tinde sã creascã ºi mai mult.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012 Actualitate 5

Oamenii s-augândit sã împuºtedoi iepuri dintr-unfoc ºi, în« fereastra » dintredouã dosare instru-mentate, ºi-au fãcut

ºi necesarul. Aºa,pentru a avea sãrbã-tori tihnite ºiîmbelºugate. Cumuniforma impunerespect, comezile s-au livrat direct la

uºa biroului, maibine spus pe uºa dindos dupã cum sevede într-o filmareoferitã de un cititor.Totul s-a petrecutmiercuri dimineaþã,în jurul orei 10.Însoþit de un poliþist,un bãrbat cu unbrad la subraþ sestrecoarã în curtea

Poliþiei Petroºani.Omul poate fi vãzutpeste drum depoliþie, vinde braziîn piaþã. La scurttimp a ieºit afarã cumâinile goale,dovadã cã a fãpcuto livrare. N-ar finimic ieºit dincomun dat fiind fap-tul cã astfel delucruri se petrecîncã din vremuri de

demult apuse, chiardacã nu e tocmainormal ca în timpulprogramului sã-þirezolvi chestiunipersonale. Ar fi însãun lucru mare dacãspeculanþii ºi contra-vandiþii din piaþã arfi luaþi la puricat decãtre oamenii legi.

MaximilianGÂNJU

Marius MITRACHE

Costurile totale alepachetelor se ridicã lapeste 40 de milioane delei ºi au fost suportatedin fondurile personaleale omului de afaceri.„Sunt câteva zile pe par-cursul unui an pe carecopiii le aºteaptã cumare nerãbdare pentrucã ºtiu cã vor primicadouri din parteapãrinþilor. Am oferitaceste pachete din toatã

inima ºi sper ca acum, înpragul Sãrbãtorilor deIarnã, aceste cadouri sãle aducã puþinã bucurieîn suflete ºi sã leprimeascã cu aceeaºimare plãcere cu care le-au fost oferite”, adeclarat AurelianSerafinceanu. AurelianSerafinceanu este cunos-cut pentru acþiunile cari-tabile pe care le face atâtîn nume personal cât ºiprin intermediulFundaþiei „Sfânta Maria”

Valea Jiului, a cãreifondatoreste. Încã dinanul 2000,de pe vre-mea cândera prefect aljudeþuluiHunedoara,AurelianSerafinceanus-a ocupat,an de an, cuajutorareacopiilor din centrele deplasament, dar ºi a vârst-nicilor, ori cu sprijinireaunor activitãþi culturale,educative ºi sportive.

Un alt om de afacericare, în ultimii ani, leface sãrbãtorile maiuºoare persoanelornevoiaºe este ºi AdrianRus. Cu ocazia sãrbãto-

rilor de iarnã, AdrianRus le-a oferit unuinumãr de 50 de vârstnicitichete de cumpãrãturi cucare sã aceºtia sã îºipoatã cumpãra ali-

mentele de bazã dinsupermarketul Pluss. “Decâþiva ani în preajma sãr-bãtorilor de iarnã îi ajutpe oamenii în vârstã cualimente, iar anul acestaam decis sã le dautichete de cumpãrãturi casã îºi cumpere ce consi-derã dânºii de cuviinþã”,a declarat Adrian Rus.

Aurelian Serafinceanu a oferitpachete copiilor de pe Maleia

Î n apropierea Sãrbãtorilor de Iarnãomul de afaceri Aurelian

Serafinceanu a oferit pachete tuturorcopiilor care locuiesc pe strada Maleia.Este vorba despre un numãr de 68 decopii, care au aºteptat cu nerãbdare sãvinã Moº Crãciun.

Carmen COSMAN

Directorul societãþii,Costel Avram, a invitattoþi angajaþii sã cioc-neascã ocanã devin fiert,lângã ofarfurie defasole cuciolan, iar400 din-tre ei aurãspunsprezent.La ma-nifestareaorganiza-tã mier-curi dupãamiaza lasediul firmei au venitîmpreunã cu copiii, pen-tru cã anul acesta a venitºi Moº Crãciun, cicadouri pentru cei mici.

ªi tot Costel Avram s-a gândit sã aducã unzâmbet pe chipul petrile-nilor, pentru care aorganizat, tot în pre-mierã, un concert decolinde în aer liber.

Manifestarea, denu-mitã „Colindãm,Doamne Colind”, areloc joi în Parcul Copiilordin Petrila ºi este organi-zatã de PNL Petrila,organizaþie condusã deCostel Avram, în

parteneriat cu Asociaþia„Rosa Multiflora”. „Estepentru prima datã cândîn Petrila se organizeazãun concert de colinde în

aer liber. Am vrut sã learãtãm oamenilor cãsuntem mereu alãturi deei, nu doar în campani-ile electorale, ºi sã leurãm ºi în acest fel unCrãciun fericit, cu sãnã-tate!”, a declarat liderulPNL Petrila, CostelAvram. Petrilenii vor ficolindaþi de un grup decolindãtori de la ªcoalaGeneralã „I.D. Sîrbu”,de Valentin Crainic,Ovidiu Olari ºi CristianFodor, cu participareaspecialã a cunoscuþilorinterpreþi Florentina ºiPetre Giurgi, dinMaramureº.

Directorul Costel Avram l-aadus pe Moº Crãciun la

ApaServ, dar ºi în Petrila

P entru prima oarã, angajaþii soci-etãþii furnizoare de apã potabilã

din Valea Jiului, Apa Serv Valea JiuluiSA, l-au primit pe Moº Crãciun alãturide copiii lor.

Mai preocupaþi de sãrbãtori decât de infractori?

C um Crãciunul bate la uºã, uniiangajaþi ai Poliþiei Petroºani

s-au pus pe fãcut aprovizionarea desãrbãtori, asta chiar dacã sunt întimpul programului.

LuizaANDRONACHE

Tradiþia, cultura ºi sem-nificaþia sãrbãtorii NaºteriiDomnului, s-au împletitdin nou asearã de la ora17:00 în cadrul unuieveniment care s-a aflatla a IV-a ediþie. Astfel, în“Lumina Crãciunului”,colindul a sunat aproapeireal, iar atmosfera a fostcea mai potrivitã pentru avesti NaºtereaMântuitorului Isus Hristos.

Acest spectacol care esteorganizat anual deMondo Tv, în parteneriatcu CNH, Episcopia Deveiºi Hunedoarei ºi AsociaþiaEcologicã Petro Aqua, areunit ºi anul acestanume mari ale cânteculuiºi portului tradiþional. “ Afost o searã în care paceaºi bucuria au coborât înPeºtera Bolii pentru avesti minunea dinBethleem. LuminaCrãciunului este prilej deregãsire pentru oamenii

Vãii Jiului. Dupã un angreu, dupã un an în cares-au întamplat ºi bune,dar ºi rele, în aceastã

searã am vãzut în PeºteraBolii oameni zâmbind,semn cã dincolo de toatecele pãmânteºti, bucuriaNaºetrii Mântuitorului IsusHristos vestitã prin col-inde, ne poate împãca cunoi înºine ºi cu cei dinjur.Multumesc tuturor

celor care au fost înaceastã searã alãturi deMONDO TV în PeºteraBolii”, ne-a declarat IonuþDrãgotesc, producãtorulevenimentului. Acest

evenimentul are menireade menþine în atenþianoastrã, a tuturor, tradiþi-ile ºi obiceiurile inediteale Vãii Jiului, dar ºi pen-tru promovarea unui locunic în România: PeºteraBolii.

S ãrbãtoarea Crãciunului presupuneun miez de sfinþenie, loc curat,

suflet primenit, gest ºi lucru potrivit.Lumina Crãciunului a strãlucit din nou în Peºtera Bolii.

Colindul a rãsunat feeric în Peºtera Bolii

La Roºu, la rãsãritmândru-i câmpul ºi - nflorit

ºi de oi îi ocolit.ªi la oi cine – mi ºedere ?

ªade bunul Dumnezeuc-un topor îmbãrburatuºi c-un fluier ferecatu .El din fluier când zicereoile în poartã , pornere bâr, bâr, bâr oile mele !mai porniþi ºi singurele

cã de când v - am bârâiatupãrul pe cap mi -a albitu

º -am pus gându sã vã lasuchiar în luna lui andrele

c–atunci iernile- s mai grele.grãi oaia ochiºere:

dragul nostru ciobãnaºuciobãnaº momârlãnaºucum ne-ai mulsu ºi ne-ai

tunsu

cum ne-ai vârât astã varãscoate - ne ºi - n primãvarã !

cã ºi noi te vom cinstila Crãciun c –un cojoc bunla Ispas c - un drob de caº

ºi ne -i face cioporeleºi ne-i duce -n târgurelesã - þi faci bani, sã-þi iei

muierecã-þi stã bine cu muiereca trandafiru - n ulcele

cã - þi stã bine cu nevastãca trandafiru - n fereastrã .

Sã-nchinãm cu sãnãtatePe la gazde, pe la toate

Sã-nchinãm cu gândul bunC-am ajuns acest Crãciun !

Colindã din zona Baru

DALIANÃ,FATÃ DALBÃ

O, ce sarã-i astã sarãDalianã, fatã dalbã (refren

dupã fiecare vers al colindei)Sara mare-a lui Ajunu

Mâne-i ziua lui Crãciunu,Mi-or ºezut aceºti domni

buniu, Mi-or ºezut ºi or cântat

pe Dumnezeu l-or rugat:Doamne, ce rugare mare

Ruga lor se ridicareRugã groasã, vederoasã, La sânul lui Dumnezeu.P’ângã rugã ºi-o luminã

Dã-i la casã uºã bunãªi în casã sãnãtateªi afarã bogãtate,

Pe la case, pe la toate.

Colindã din zona Lupeni

ÎN NOAPTEAASTA

În noaptea asta s-a nãscutÎn peºterã strãinã

Acel prin care-am cunoscut

A cerului luminã.

În noaptea asta cor cerescCântãri alese cântã,

Pe Dumnezeu îl preamãrescCu bucurie sfântã.

Ai milã, Doamne, de aceiCe zac acum departe,

Cãci dacã nu te-nduri de eiSe pierd pe veci în noapte.

Primeºte sfintele cântãriCe-aducem azi spre tine,Ce se-ntrupeazã între noi

ªi-adu-ne mântuire.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012 Traditii 76 Traditii

C u patru zileinaintea

Crãciunului, creºtiniisãrbãtoresc Ignatul -denumit popular ºiIgnatul porcilor sauInãtoarea.

În calendarul creºtin-orto-dox, pe 20 decembrie estesãrbãtorit Sfântul IgnatieTeoforul. Este ºi ziua cunos-cutã sub numele de „Ignatulporcilor“, când mulþi românidin toate regiunile pãstreazãtradiþia ºi sacrificã porcul pentru masa de Crãciun.Conform site-ului crestinorto-dox.ro, Ignatul este, se pare odivinitate solarã care a preluatnumele ºi data de celebrare aSfântului Ignatie Teoforul dincalendarul ortodox. Pentru ceimai mulþi români, cuprecãdere þãrani, tãierea por-cului înaintea Crãciunului esteun obicei pãstrat cu sfinþenie.ªi cu o searã înainte, oameniiîºi pregãtesc tot arsenalul sac-rificiului, aºa cum s-ar pregãtiînaintea unei zile de sãrbã-toare, pentru cã cei care maisimt încã acest obicei aºaspun: sãrbãtoarea tãierii porcului. Câteva cuþite bineascuþite, o butelie de gaz saupaie – pentru tradiþionaliºti –,vase pentru muºchi, ºuncã ºi

ºorici sunt instrumentelenecesare pentru sacrificareagodaciilor îngrãºaþi în propri-ile gospodãrii. Totul asezonatcu o ceºcuþã de þuicã fiartã cupiper, bãutã de cei care par-ticipã la tãiere, prezentatã labotul porcului, ca la carte.Momentul sacrificãrii porculuide Crãciun este o bunãdovadã a modului în care opracticã pãgânã a ajuns sã seasocieze cu o sãrbãtoarecreºtinã.

În religia vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbolal divinitatiii întunericului careslãbea Soarele în cea maiscurtã zi a anului, Solstiþiul deiarnã. Pentru a veni în aju-torul Sorelui oamenii sacrifi-cau porci ºi-l hrãneau spreîntãrire cu carne. Dupã aceeaziua începea sã creascã ºiCrãciunul devenea o sãrbã-toare a luminii ºi a vieþii(poate de aceea Iisus a fostvestit Magilor de o stea).

În zilele noastre tãiereaporcului este un prilej dereunire a familiei deoareceparticipa de obicei toþi mem-brii ei, fiecãruia putandu-i-seda ceva util de fãcut. Bãrbaþiise ocupa de treaba mai

“urâtã”, dar ºi mai plinã desimboluri, care implicaînjunghiatul propriu-zis ºi pârlitul porcului cu paiestrânse de peste an. În vechiulEgipt, deºi porcul era consider-at un animal dezgustãtor,oamenii îl jertfeau ºi îl mân-cau, ritual în cinstea zeuluiOsiris, într-o anume zi din an.Dupã multe milenii de laatestarea porcului ca divinitate,românii pãstreazã multe ele-mente ale cultului: îl sacrificãritual la Ignatul Porcilor, i seimitã glasul cu un instrumentspecial, numit surlã, apare înfolclorul ºi în jocurile de copii

(De-a Poarca, Purceaua) ºi,mai ales, are o colindã Siva.

R itualul tãieriiporcului

Pentru fiecare zonã a þãrii,ritualul tãierii porcului adunão mulþime de mituri ºi super-stiþii. Pânã ca porcul sãajungã felii, pe masa dinbucãtãrie, femeile nu seamestecã. Nici mãcar nu punþuicã în pahare. Au grijã bãr-baþii sã se „cinsteascã“ întreei. Aºa spune tradiþia, cãdoamnele sunt mai slabe deînger ºi le pare rãu, chiar ºipentru un porc. Iar animalul

se zbate acolo, într-o baltã desânge, dar nu poate muri. Sezice cã aºa e ºi cu sufletuloamenilor aflaþi pe patul demoarte: nu poate sã iasãpânã când omul nu este lãsatsingur de cei dragi.

La sate, se spune cã fetelecare îºi doresc pãrul lung ºimãtãsos trebuie sã mãnânceo bucãþicã din splina porcului.

Iar în unele zone, dupãtãierea porcului, se face ocrestãturã pe ceafa lui, pentrucã – se spune – pe acolo îiiese sufletul. De-a lungulvremii, pânã ºi neliniºtilesociale au stârnit lozinci carese aud în preajma Ignatului.„Jos porcii!“, aºa au începutoamenii sã strige, amintind desângeroasa iarnã din 1989.Mulþi spun cã porcul îºiviseazã cuþitul sau se viseazãcu mãrgele roºii la gât, înain-tea Ignatului. Cã ar simþi cânde de tãiat. În toate locurile, seobiºnuieºte sã se gãteascã„pomana porcului“, o masãpregãtitã dupã terminareatãierii ºi preparãrii speciali-tãþilor din carnea proaspãtã,pentru cei care au ajutat latãierea porcului. Legendelepopulare mai spun cã înaceastã noapte vrãjitoareleumblã sã ia belºugul casei, deaceea se presara mei ºi sareîmprejurul ei, al hambarelor ºi

al curþii.Dacã nu ai porc la Ignat,

trebuie sã tai cel puþin opasãre, ori sã înþepi creastade la o gãinã neagrã, ca sãdea sângele, pentru cã e binesã vezi sânge în ziua de Ignat,ca sã fii ferit de boalã. Seobiºnuieºte ca, dupã ce estegata de pârlit, sã se punã unþol peste porc ºi sã se suie peel cei mici ºi sã se veseleascãca sã fie mâncat porcul cupofta. Tot atunci se ia bãºicaporcului ºi se pun grãunþe înea dupã care se pune lauscat. Se zice cã dupã câtãgãlãgie face bãºica, atâtaveselie ºi bucurie în casã va fi.Femeia de obicei se ocupa deîmpãrþirea cãrnii pe categoriidupã ce bãrbatul face semnulcrucii din cuþit pe fruntea ani-malului, zice “Doamne ajutãsã-l mâncãm sãnãtoºi” ºi ter-minã de tranºat porcul.

Se dã deoparte carne pen-tru cârnaþi, caltaboºi, toba,pentru friptura de la pomanaporcului ºi pânã ºi picioarelecare se folosesc pentru piftie.Se zice cã romanul ºtie sã

foloseascã fiecare componen-tã a porcului mai mult caorice naþie din lume pofti-toare de porc. Începând de ladelicioasele urechi ºi coada,mâncate de obicei de copii, lamacra curata ºi slãnina pusãla afumat pânã la intestinelefolosite pentru a fi umplute cucarnea proaspãtã, totul estefolosit de gospodina caseipentru bucãþele din care toþivor degusta la masa din ziuaNaºterii Domnului.

Toþi trebuie sã se vese-leascã ºi sã cinsteascã cu vinîn jurul porcului ca sã fiemâncat cu plãcere pânã laultima bucatã. Tradiþia popu-larã spune cã la tãiatul porcu-lui sã nu fie de fata oamenimiloºi, deoarece atunci porculmoare greu ºi carnea lui numai e bunã. Dacã în inimaporcului se gãsea mult sânge“îngheþat”, era semn cãstãpânul va avea noroc labani.

M omârlanii au ºi eiîncetãþenitã tradiþia de

a tãia porcul de Ignat, în 20decembrie. Tradiþiile legate deaceastã zi sunt, desigur, deorigine precreºtinã, deºi numelezilei suprapune numele sfântu-lui creºtin trecut în calendarulbisericesc la aceastã zi pestenumele mitologic Ignat, alecãrui atribuþii sunt legate, con-form legendei, exclusiv detãierea porcului în aceastã zi.

Despre Ignat, Dumitru Gãlãþan-Jieþspune în Tradiþii ºi obiceiuri în sateledin Estul Vãii Jiului : „Ziua predilectãpentru tãierea porcului este 20decembrie, de Ignatul porcilor. Aºadupã cum afirmã Speranþia într-o leg-endã popularã (citatã de AntoanetaOlteanu), „Sf. Ignat a venit la uºaunui bãtrân ºi i-a spus cã dupã el vineºi moºu-sãu Crãciun cu barba albã, sãtaie tot omul câte un porc pentrucopii. De aici obiceiul ca în aceastã zialt nimic sã nu facã oamenii decât sã-ºi taie fiecare câte un porc de ZiuaNaºterii”. Þãranii din estul Vãii Jiuluiau argumentele lor pentru tãiatul por-cului în aceastã zi; în primul rând, dela porcul tãiat în aceastã zi, hãrãzitãîn acest scop, carnea se pãstreazãmai bine, nu se stricã, iar grãsimeanu râncezeºte. (…)

ªi cu ocazia tãierii porculuiþãranii urmãreau anumite semne,care le indicau mersul vremii, con-stând mai ales în aspectul splinei dinporc. Astfel, dupã grosimea splinei,se aprecia greutatea iernii. Cândsplina este uniformã, atunci iarna vafi la fel de la început pânã la sfârºit.Dacã la capãtul dinainte e groasã,iarna e mai grea la început, dacã estemai groasã la capãtul dinapoi, iarnava fi mai grea spre sfârºit. Dacã esteumflatã la mijloc, iarna va fi mai greala mijloc. (…)

Cum de Ignat este încã post, pen-

tru cei ce postesc, pomana porculuiva avea loc peste câteva zile, deCrãciun, în „reluare”.”

Tot despre Ignat, la fraþii de pestemunte, Virgil Butaº spune în Pui.Credinþe ºi practici legate de anulagricol : „Ignatul, datat pe 20 decem-brie, încheie anul agricol. În ajunulsãrbãtorii, ca sã poatã lucra în ziuade Ignat, sãtenii spun „minciuna luiIgnat”. Vedem deci cã practicaspunerii minciunilor ºi funcþia lorreglatoare a vieþii sociale era foarteimportantã atât la momârlanii dinValea Jiului, cât ºi la fraþii de pestemunte.

În ceea ce priveºte sfântul care dãnumele zilei de 20 decembrie, pewww.crestinortodox.ro aflãm:„Numele zilei se tragede la Sf. MucenicIgnatie Teoforul, trecutîn calendarul bisericescla data respectivã.Pentru þãrani, Ignat afost însã un simplu omnecãjit care, vrând sã-ºi taie porcul, ca totromânul, a scãpatsecurea în capul luitatã-sãu, omorându-lpe loc, apoi cãindu-setoata viaþa ºi primindmila de la Dumnezeuºi Sfantul Petru. Înziua de Ignat se taieporcul ºi nu e bine sãlucrezi altceva. Cândtai porcul (care mainou cicã ar trebuiadormit, dupãnormele europene!),zici: „Ignat, Ignat, /Porc umflat“. Porculnu-i luat chiar penepregãtite, cãci sespune cã, în noapteade dinaintea Ignatului,îºi viseazã cuþitul... Cu

sângele porcului se face semnul cruciipe fruntea copiilor, ca sã fie sãnãtoºipeste an. Dupã tãiere ºi tranºare,urmeazã „pomana porcului“, la careiau parte casnicii si ajutoarele.Regretata Irina Nicolau observa cã înpopor se face o finã deosebire între atãia porcul ºi a-l omorî: dacã respecþiintru totul regulile tradiþionale (cum îlînjunghii, cum îl pârleºti, cum îltranºezi, cum îl chiverniseºti), atunci îltai (ceea ce e în firea lucrurilor,plãcând ºi lui Dumnezeu), în vremece, dacã încalci regulile (ritualul),atunci se cheamã cã-l omori, pre-fãcând sacrificiul legiuit în crimãnelegiuitã! O vorbã spune cã cine n-are porc gras de Crãciun ºi cuþitascuþit la vremea pepenilor, acela n-acunoscut fericirea. Se mai zice, deasemenea: „Pastele fudulul“ ºi„Crãciun sãtulul“

ªi totuºi, deºi poartã numele unui

sfânt creºtin, Ignatul este o tradiþiepur precreºtinã, care în unele privinþechiar contrazice creºtinismul. Astfel,pe http://dacica.ro se afirmã: „Sã nuuitãm cã la þarã încã se fac sacrificii :porcul se taie în ziua de Ignat, estepus cu capul spre rãsãrit ºi primelepicãturi de sânge obligatoriu se lasãsã se scurgã în pãmânt. Urmeazãpomana porcului, nu? Pomana pen-tru ce, sau pentru cine? [majoritateacelor care pãstreazã tradiþia oferãaceastã pomanã în aceeaºi zi...] .”

Pe Valea Jiului de Vest însã, obi-ceiul tãiatului porcului era dinvechime în luna noiembrie, înaintede prinderea postului de Crãciun, aºacum atestã Petre Gh. Fãgaº, înLocalitatea Uricani din Valea Jiului –vatrã de trãire româneascã, careînsã nu explicã acest obicei printr-omai accentuatã respectare a tradiþiilorcreºtine, mai precis a Postului

Naºterii Domnului, ci printr-otradiþie dacicã: „Pânã dupã celde-al doilea rãzboi mondial laUricani era luna dedicatã tãieriiporcului, cãci acesta se sacrificaînaintea datei de 15 noiembrie(prinderea postului de Crãciun)ºi numai sub influenþa urbanizãriiacum se taie porcul în preajmaCrãciunului, dar nu la Ignat ca înalte pãrþi ale þãrii. Tãierea porcu-lui la începutul lunii noiembrieeste obicei dacic ºi a fost preluatde la celþi. Influenþa celticã apãtruns în Dacia cu tribul celtic alTauriºtilor desfiinþat ca popor decãtre Burebista (R. Vulcãnescu,Mitologia românã, p. 504). Lacelþi porcul (mistreþ) era socotit ohranã sacrã ºi era jertfit laînceputul lunii noiembrie.”

Avem aici încã o dovadã cãobiceiurile între Valea Jiului deEst ºi cea de Vest prezentausemnificative diferenþe.

Ioan Dan Ioan Dan BÃLANBÃLANElisabeta Elisabeta BOGÃBOGÃÞÞANAN

Colind specific zonei Bãniþa

LA ROªU, LA RÃSÃRIT

IIggnnaattuull,, zziiuuaa ttããiieerrii ii ppoorrccuulluuii

Ignatul

Î n acest an, înPetroºani, 45 de

cupluri care au atinspragul a 50 de ani decãsnicie au fost aniver-sate de cãtre primãrie.Printre acestea senumãrã ºi cele 10 careau primit marþi, dinpartea edililor locali,flori, cadouri precum ºicâte 300 de lei.

“Vã mulþumim pentrutot ceea ce aþi fãcut pentrumunicipiul nostru ºi pentruexemplul pe care îl daþicelor tineri. Sã vã deaDumnezeu sãnãtate pentrua-i bucura pe cei dinfamiliile dumneavoastrã, ºipe mai departe, de înþelep-ciunea pe care aþi acumu-lat-o ºi pe care le-oîmpãrtãºiþi copiilor ºinepoþilor. Sper sã ne mai

întâlnim mulþi ani de acumînainte”, a spus TiberiuIacob – Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Printre cei premiaþi pentru cei 50 de ani defidelitate s-au numãrat ºiNatalia ºi Jãnicã Tulbure,un fost miner care a lucratcâteva zeci de ani în subteran, la MinaAninoasa. “Au fost 50 deani frumoºi, cu multe bunedar ºi cu altele mai puþinbune. Una peste alta potsã declar cã sunt fericit cãam avut-o mereu aproapepe Natalia care, pot sãspun, a fost stâlpul de bazãal familiei. Pe de altãparte, eu am lucrat laMina Aninoasa 20 de aniºi, acum, mi se rupe sufle-tul când vãd ce a ajuns

acest oraº. Mina s-a închis,locuri de muncã nu maisunt, iar oamenii au ajunsca vai de capul lor. Sper sãvinã ºi vremuri mai bune,mãcar pentru cei tineri, cãnoi ne-am cam trãittraiul”, a declarat JãnicãTulbure. “Nu pot sã spuncã am dus-o rãu pentru cãam avut tot ceea ce eranecesar pentru a trãi înliniºte. Am avut amândoiun serviciu, am avutce pune pe masã ºine-am putut bucurade copii, ºi acum denepoþii pe care îiavem. Din pãcate,anii au trecut multprea repede”, a pre-cizat Natalia Tulbure.

ªi pentru familiaViorel cei 50 de anide cãsnicie s-au scurs,poate, prea repede,dar cei doi soþi au

cãzut de acord asupra fap-tului cã au fost niºte anifrumoºi. “Parcã ieriaveam 20 de ani ºi necãsãtoream. Nici nu ºtiucând au trecut ãºtia 50 deani. Eu am lucrat în minã,soþia a fost casnicã, dar afost bine”, a spusPantelimon Viorel. “Aufost 50 de ani care ne-auadus de toate. ªi bune ºimai puþin bune ºi aici mã

refer,în special, la problemelede sãnãtate care s-auînmulþit în ultimii ani”, a

declarat Elisabeta Viorel.În cadrul manifestãrii dedi-cate familiilor care auîmplinit 50 de ani de cãsã-torie, elevii clasei a IV-a dela ªcoala Gimnazialã “I.G.Duca” au prezentat unprogram artistic sub îndru-marea învãþãtoarei EmiliaScredeanu. La finalul ma-nifestãrii dedicate “semi -centenarilor” aceºtia auavut ocazia de a ciocni ocupã de ºampanie cu primarul Tiberiu Iacob –Ridzi.

În acest an, tot pentruvârstnici, primãria dinPetroºani le-a pregãtitacestora ºi o altã mani-

festare. Este vorba despre“Revelionul Pensionarilor”care se va derula în maimulte locaþii, preþul unui bi-let de participare fiind unulsimbolic, respectiv 10 lei.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

Dãrile, la

acelaºinivel

D eocamdatã, înPetroºani,

impozitele ºi taxelelocale aferente anului2013 se pare cã vorrãmâne la aceeaºi va-loare ca ºi în acest an.

Cel puþin aceasta ar fidorinþa factorilor dedecizie locali. “Sper, ºicred, cã impozitele ºitaxele locale vor rãmânela acelaºi nivel ºi anulviitor. Noi sperãm ºidorim sã nu le majorãm”,a precizat Tiberiu Iacob –Ridzi, primarul municipiu-lui Petroºani. O eventualãcreºtere a dãrilor locale,în funcþie de dorinþaguvernanþilor de la “cen-tru”, va fi analizatã laînceputul anului viitor.


D eºi este plinãiarnã, tempe-

raturile exterioaresunt scãzute iarzãpada are aproapejumãtate de metru,Poliþia Localã continuã sãpãzeascã dalele ºistâlpii de iluminatde la Brãdet.

Astfel, pe timp denoapte, câte o echipãformatã din doi poliþiºtistã în zãpadã, asigu-rând paza obiectivului.Chiar dacã acest lucruli se pare unora inutil ºi“peste mânã”. “Nu sepoate spune cã nu estenecesarã paza zoneirespective pentru cã

acoloau fostinvestiþi niºte bani ºi nuvrem sã disparã cevade acolo sau sã fie distrusã zona. ªtiu cãnu le este uºor nicipoliþiºtilor locali sã steaacolo, noaptea, în frigdar asta este situaþia”, adeclarat primarulTiberiu Iacob – Ridzi.

Reabilitarea zonei

Brãdet a fãcut partedintr-un proiect maiamplu care a nece-sitat o serioasãinvestiþiebãneascã. Acestaeste motivul pentru

care edilii locali nuvor sã riºte ºi sã se

trezeascã, pestenoapte, cã zona a fostvandalizatã. Mai alescã, þinând cont de“experienþa” acumulatãîn ultimii ani, exempleleîn acest sens suntnumeroase.


A VENIT IARNA...Cronicã rimatã

Ca-n anul CARAGIALE, cel trecut prin HAIMANALE !

De la Zi de-ntâi venit-a ; s-afle fetele, bãjeþiicã-s ninsori ºi geruri aspre, cu nãmeþii cât pereþii,urºii cã ies la plimbare, au uitat de hibernareºi spre sate-nzãpezite vin cerbi, ciute, cãprioare,

Lupii-n haite-nfometate intrã-n curþi dupã mâncare,se trag clopote-n biserici, þinem post de închinare,din prostime voci fricoase pomenesc de-apocalipsãºi cã toþi aleºii obºtii cer indemnizaþii... lipsã,

Sã se punã bine-n viaþa de pe lumea fãrã moartesenatorii, deputaþii spun : totul de la noi se-mparte,toþi primarii ºi adjuncþii, vicii ºi consilieriimâncã pitã ºi-apã chioarã, sã uite de gustul mierii,

Democrat-îmbogãþiþii se lipsesc de îmbuibare,ca sã intre-n rai prin faþã, sã scape de judecare

vor cãmilele sã treacã prin urechea acului(conform pildei) sã n-ajungã ei pe mâna... dracului !

Toþi ºnapanii vor sã spele sãrãcimea pe picioare,sã dea Þãrii tot avutul, în Ajun de sãrbãtoare,sã se bucure românii ºi Iisus Nazarineanul,sã ne minunãm cu toþii ce-aduce-n finalã... anul,

Sã legãm Hora Frãþiei ºi sã ne-apucãm de muncãdupã Naºterea Divinã, sã nu aºteptãm poruncã :Anul Nou sã-nsemne primul pas mãreþ spre

propãºire !...dar tresar din somn deodatã... ah, ce vis, ce amãgire !

Urlã numai lupii-n dealuri, gospodarii sar cu parul,« domnii » sar cu votu-n braþe, cer sã-i apere jândarul ;ies ºi eu, scribul, umilul, strig sã se audã-n Vale :« cai verzi pe pereþi, ortace, cã-i anul... CARAGIALE ! »

Ioan Dan Bãlan

Sãrbãtorirea “semi-centenarilor”

U n grup de australienia fãcut rezervare în

Staþiunea Parâng pentruziua în care mayaºii auanunþat Apocalipsa, adicã21 decembrie 2012. Aceºtiaau cerut cazare la cabanasituatã la cea mai mareînãlþime din staþiune.

Întregul continent australianar urmã sã fie inundat dupã data

de 21 decembrie, când s-a pre-vestit sfârºitul lumii dupã inter-pretarea calendarului mayaº. Celpuþin aºa cred mai mulþi aus-tralieni care vor veni în Parângpentru a scãpa de Apocalipsaprevestitã de mayaºi. Aceºtia ºi-au fãcut rezervare la o cabanãîn staþiunea din Valea Jiului ºisunt aºteptaþi vineri sã soseascãîn þara noastrã. Au cerut sã fiecazaþi cel mai aproape de vârfulParângului, la cabana situatã oaltitudine cât mai mare, iar dor-

inþa le-a fost îndeplinitã ºi auprimit „adãpost” la o pensiuneaflatã la o cotã de peste 1700de metri.

M otiv de vacanþã

Australienii vor sã împuºte doi iepuri dintr-un foc spuncabanierii. De fapt, ei vor sã-ºipetreacã vacanþa de sãrbãtoriîntr-un loc exotic, cel puþin pentru ei, apoi „dacã tot o intraAustralia la apã, au ºanse mariîn Parâng sã scape”, dupã cumspune cabanierul care-i va caza pe oaspeþii ce fug deApocalipsã.

Australienii refugiaþi tocmai înParâng de „sfârºitul lumii” vorveni la invitaþia a doi români stabiliþi în þinutul aborigenilor.Aceºtia le-au povestit despreRomânia ºi mai ales de ValeaJiului, locul lor natal, ºi i-au invi-tat aici în vacanþã. „Acum 3sãptãmâni am fost contactat decineva care vine sã petreacã sãr-bãtorile aici la cabanã, daca potgãsi locuri unor australieni care

vor sã vinã ºi sã petreacã deCrãciun în Parâng. Australieniimi-au spus cã vor pe data de 21sã fie aici, sus pe munte pentrucã le este fricã de faptul cã vor fiinundaþi de sfârºitul lumii prezisde mayaºi. Sunt 22 de aus-tralieni ºi doi dintre ei suntromâni plecaþi de mulþi ani dinþarã”, a spus Rãzvan Marica,unul dintre cabanierii care vor figazdã oaspeþilor de la celãlalt

capãt al lumii. Pentru cã vin cucopii, turiºtii strãini sunt cazaþi îndouã cabane.

„Avem un grup de australieni,am înþeles cã fug de aºa zis-ulsfârºit al lumii. Le-am pregãtitun meniu tradiþional cu produsece nu sunt la ei ºi sperãm sã sesimtã bine. Pe data de 21 vin ºistau pânã pe 28 decembrie”, aspus un alt cabanier.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Câþiva australienii îºi petrec «sfârºitul lumii» în Parâng

Brãdetul, pãzit ºi iarna


H O R O S C O P 2 0 d e c e m b r i e 2 0 1 2

Pentru ziua de azi ai în plan totfelul de proiecte de petrecere atimpului liber. Ai dori sã schimbiceva în aspectul tãu exterior, iarachiziþia unui obiect deîmbrãcãminte te-ar putea face sãvezi viaþa într-un mod mai opti-mist.

Câteva zile mai lejere ar fi bin-evenite, pentru a-þi îmbunãtãþirelaþia cu persoana iubitã; aºacã, nu-þi face un program preaîncãrcat. ªi acasã este mult delucru; se mizeazã mult pe aju-torul tãu, dar vei beneficia deînþelegerea rudelor.

Din punct de vedere mentalfuncþionezi la limita superioarã.Þi se vor face o mulþime depropuneri, dar nu este cazul sãdai un rãspuns imediat. Ar ficazul sã te gândeºti mai bine ºisã nu mai fii aºa de nerãbdãtor;cu sfatul unui prieten.

Vei avea de fãcut faþã unor chel-tuieli care îþi vor dezechilibraserios bugetul, dar nu trebuie sãîþi faci griji - totul se va rezolvachiar mai bine decât crezi. Esteposibil sã pleci la drum pentru arezolva chestiuni de naturã fami-lialã.

Farmecul personal îºi va spunecuvântul, aºa cã se întrevãd suc-cese în relaþiile cu persoanele desex opus. Te tenteazã o micãvariaþie în sfera relaþiilor senti-mentale, dar prudenþa te face sãbaþi în retragere.

Energia fizicã este la limita supe-rioarã, ceea ce îþi permite sã teimplici în activitãþi dintre celemai diverse. Dacã cineva îþi aratãcã o decizie este eronatã, nu teîncãpãþâna, ascultãi-i sfatul ºi fãschimbãrile ce se impun.

O zi destul de plinã, în care veiavea de fãcut o mulþime delucruri ºi þi se va pãrea cã timpulnu îþi mai ajunge. N-ar fi exclussã primeºti o vizitã care îþi va dapeste cap toate planurile. Veidescoperi cã, în fond, acest lucruîþi face plãcere.

ªi astãzi ºansa este de partea ta,iar iniþiativele îþi vor fi apreciatela justa valoare ; ceea ce-i ingri-joreazã pe cei din jur este modulîn care doreºti sã le pui în apli-care. Vei intra in posesia uneiinformaþii cu adevãrat incendi-are.

Este posibil ca situaþia ta finan-ciarã sã înregistreze un câºtig ceîþi va permite satisfacerea unuimoft. Oricum, activitãþile finan-ciar-contabile te favorizeazã.Cineva din anturajul apropiat îþiva solicita sprijinul. Nu eºti înforma ta cea mai bunã.

În cazul în care ai de semnatacorduri sau tot felul de acte ofi-ciale, va trebui sã fii foarte atent,cãci se pot ivi tot felul de încur-cãturi. Orice activitate comer-cialã îþi poate aduce surprizeneplãcute, aºa încât, mai bine teabþii.

Situaþia financiarã te va interesaîn mod special. Vor fi multe chel-tuieli de fãcut, dar ar fi bine sã tegândeºti de douã ori înainte de ascoate banii din buzunar. Mareatenþie, deoarece nu este exclusnici ca cineva sã încerce sã tepãcãleascã.

Preocupãrile de timp liber ºi maiales activitãþile de divertisment tepreocupã în mod special. Esteposibil sã pleci într-o cãlãtorie,ceea ce îþi va face mare plãcere,dar atenþie la ceea ce mãnâncii -stomacul tãu este sensibil înaceastã perioadã.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

16:00

Î n conformitate cu preve-derile Legii nr. 52/2003

privind transparentãdecizionalã în administraþiapublicã se supune consultãriipublice:

“PROIECT DE HOTÃRÂREPRIVIND APROBAREA NIVELULUITAXELOR ªI TARIFELOR PRECUMªI ALTOR TAXE ASIMILATE ACES-TORA, DIN COMPETENÞA CONSI-LIULUI JUDEÞEAN HUNEDOARA,APLICABILE ÎN ANUL FISCAL2013”

Proiectul de hotãrâre poate fi con-sultat la Centrul de Informare a

Cetãþeanului, la sediul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, camera 27 saupe site-ul propriu al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, la adresa deInternet: www.cjhunedoara.ro.

Propunerile, sugestiile ºi opiniile cuvaloare de recomandare, cu referire laacest proiect de hotãrâre, se potdepune în scris la sediul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, prin poºtã laadresa : Deva – 330025, str. 1Decembrie 1918 nr. 28, judeþulHunedoara sau prin intermediul poºteielectronice la adresa:[email protected], pânãla data de 11 ianuarie 2013.

ªef Serviciu,Mihaela ªTEFAN

P rogramul desãrbãtori al

InstituþieiPrefectului-judeþulHunedoara precumºi al celor douã ser-vicii comunitareaflate în subor-dinea instituþieieste urmãtorul:

Serviciul PublicComunitar pentruEliberarea ºi EvidenþaPaºapoartelor Simple,respectiv Serviciul PublicComunitar RegimPermise de Conducere ºiÎnmatriculareaVehiculelor nu vor aveaprogram de lucru cu pu-blicul în zilele de 24 ºi31 decembrie 2012,având în vedere HG1123 din 27 noiembrie

2012 potrivit cãreiaaceste zile au fost sta-bilite ca zile libere.

În zilele de 27 ºi 28decembrie 2012 activi-tatea se va desfãºuraconform programuluinormal de lucru, în inter-valul orar 8-16.

În cadrul ServiciulPublic Comunitar RegimPermise de Conducere ºiÎnmatriculareaVehiculelor în zilele de

27 ºi 28 decembrie2012 activitãþile deatribuire a plãcuþelor deînmatriculare ºi eliberareaautorizaþiilor provizorii nuse vor putea desfãºuradatoritã faptului cã acesteactivitãþi presupunîncasarea de taxe, iarultima zi de depunere asumelor încasate laTrezorerie este datã de21 decembrie 2012.

Programul de sãrbãtoare al Prefecturii Sediu nou pentru

jandarmii montani din

Straja

J andarmii mon-tani din Straja

vor avea un nou

sediu, unde sã-ºidesfãºoare activi-tatea în condiþiioptime.

Noul sediul al Postuluide Jandarmi MontanStraja va fi inaugurat joidimineaþa ºi, potrivit pro-gramului, va avea loc un

ceremonial militar ºi reli-gios, urmat de vizitareanoului sediu. Înîncheierea manifestãrilor,jandarmii montani ºi sal-vamontiºtii vor prezentacâteva exerciþii demon-strative, spre deliciul celorprezenþi.

Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 decembrie 2012 Politica 11

M ariana Câmpeanu afost desemnatã, din

nou, la cârma MinisteruluiMuncii în noul Guvernanunþat de Premierul VictorPonta. Mariana Câmpeanu amai deþinut de douã ori acestportofoliu ºi a fost unul din-tre cei mai apreciaþi miniºtriai cabinetului Ponta I.

Aleasã senator în ColegiulHunedoara, Mariana Câmpeanuajunge din nou ministru al Muncii.Mariana Câmpeanu a ocupat adoua poziþie în topul senatorilorcare au obþinut cele mai multevoturi, cu 53.386 de voturi. Afluxulmare de alegãtori care au pusºtampila pe candidatul USL nu aconstituit o surprizã, dat fiind faptulcã aceasta a fost unul dintre cei maiapreciaþi miniºtri ai cabinetului condus de Victor Ponta. MarianaCâmpeanu ar urma sã preia pentrua treia oarã Ministerul Muncii.Prima datî, la data de 25 septem-brie 2008 a fost numitã în aceastãfuncþie, în locul lui Paul pãcuraru,care a demisionat în urma unuiscandal generat de începereaurmãririi penale pe numele lui decãtre procurorii anticorupþie. Arevenit pe acest post în data de 7mai, în Guvernul Ponta I. La fineleanului 2010 a câºtigat alegerileparþiale pentru Camera Deputaþilor,pe colegiul Þara Haþegului, pentru

ca acum sã candideze ºi sã câºtigepostul de senator în ColegiulUninominal nr. 3.

C e avere are ministrulmuncii

Mariana Câmpeanu are, conform declaraþiei de avere completate în iunie 2012 ºi postatãpe site-ul Ministerului Muncii,Familiei ºi Protecþiei Sociale, treiapartamente în Capitalã ºi o casãde vacanþã în judeþul Buzãu, dar ºidouã terenuri, unul intravilan ºi unulagricol, în judeþele Buzãu ºi Brãila.De asemenea, aceasta are un fondde investiþii la ING, în valoare de7.300 lei, deschis în 2003, patrudepozite bancare, dintre care douã la BRD, în valoare de 5.500euro ºi 34.000 lei, unul laRaiffeisen Bank, în valoare de7.100 lei ºi unul la RBS, în valoarede 5.100 lei.

Tot la BRD, Mariana Câmpeanumai are un cont curent în valoarede 12.948 lei, un alt cont fiinddeschis la Bank Post, în valoare de60.583 lei.

Mariana Câmpeanu a mai avutun împrumut la RBS, contractat în2007, a cãrui scadenþã a fost înaugust 2012, în valoare de 9.500euro.

Ministrul Muncii are trecute îndeclaraþia de avere ºi mai multe acþi-uni, la BRD, în valoare de 2.000 delei ºi la SC Berceni, 200 de lei,reprezentând pãrþi sociale. Aceastaa acordat ºi un împrumut, cãtre opersoanã fizicã, în valoare de15.000 lei.

Salariul de deputat al MarianeiCâmpeanu însumeazã, pe anul fis-cal 2011, 60.816 lei, iar pensia24.948 lei, soþul acesteia avândvenituri din pensie, în valoare de17.784 de lei.


D an RaduRuºanu, ºeful

grupului parlamentarPNL. Senatorul hunedorean DanRadu Ruºanu este celcare va face pe jan-darmul alãturi dePuiu Haºotti ca lideral grupului parlamen-tar al PNL la Senat.

Dan Radu Ruºanu laSenat va cumula ºi funcþiade preºedinte al Comisieide Finanþe-Bãnci. Biroulpermanent al Senatuluipropune data începerii ºidata încheierii sesiunilorparlamentare, solicitãpreºedintelui convocarea

unei sesiuni extraordinare,supune aprobãrii regula-mentul acesteia, precumºi propunerile de modifi-care. Prezintã spre apro-bare proiectul de buget alacesteia ºi contul deîncheiere a exerciþiuluibugetar. Proiectul debuget se distribuie cãtredeputaþi împreunã cu notade fundamentare ºi anexe-le acestuia, cu cel puþin 7 zile înainte de datasupunerii spre aprobareplenului. Biroul perma-nent al Senatuluipregãteºte ºi asigurã

desfãºurarea în bunecondiþii a lucrãrilor.

Dan Radu Ruºanu estevicepreºedintele PartiduluiNaþional Liberal.

De precizat este faptulcã Dan Radu Ruºanu estecel care rãspunde deregiunea de vest dinpartea PNL. Astfel, întimpul campaniei electorale senatorul hunedorean a declarat cãTimiºoara va deveni aldoilea oraº ca importanþãîn România, potrivit Ziua de Vest.

Vicepreºedintele PNL avorbit ºi despre moder-nizarea aeroportului dinoraºul de pe Bega ºitransformarea lui în aldoilea aeroport ca impor-tanþã în România. „PentruTimiºoara, în programulde guvernare avem prinsãmodernizarea aeroportu-lui, care sã devinã cel maiimportant, dupãBucureºti. Ca trafic depasageri va fi mult pestecelelalte aeroporturi dinRomânia, cu excepþiaBucureºtiului”, a declaratRuºanu.

Vor veni sume ºi pen-tru finanþarea Spitalului deOncologie din Timiºoaraºi a Spitalului de Pediatriede aici. „Eu, care suntmitic get-beget, vreau sãsubliniez faptul cã, înopinia noastrã, Timiºoarava deveni al doilea oraº caimportanþã în România.Peste Constanþa, pesteCluj, peste Iaºi.

În 20 decembrie se vaforma noul guvern, cuprim-ministru VictorPonta. Guvernul va fi maiputernic ºi va avea maimult aplomb în relaþiile cuUniunea Europeanã”,considerã Dan RaduRuºanu, citat de Ziua deVest.

Monika BACIUMonika BACIU

I nformaþia careca circulat cum

cã primarul locali-tãþii Petrila va fiexclus din PDL nueste fundamentatã.

O susþine chiarpreºedintele OrganizaþieiJudeþene a PDL-Hunedoara, Dorin Gligor.Acesta spune cã nu a luatîn discuþie o astfel dedecizie ºi nici nu are cesã-i reproºeze edilului.

Ilie Pãducel susþine cãnu existã un motiv pentrucare sã fie dat afarã dinpartid în condiþiile în carea obþinut un nou mandatla alegerile locale dinvarã. « Eu am fost laDeva, la o ºedinþã ºi numi s-a spus nimic în faþã.M-a mai întrebat cinevadacã voi fi dat afarã dinPDL ºi i-am spus cã nuºtiu motivul. Sincer sãfiu, de la Deva nu mis-a spus direct cã amgreºit cu ceva. Aºteptsã vedem, astãzi înRomânia este posibilorice », a declarat pri-marul localitãþii Petrila,Ilie Pãducel (PDL).Dorin Gligor, preºedin-tele organizaþieijudeþene, susþine cã nu

s-a luat în discuþie o astfelde mãsurã. „Nu vãd deunde au început discuþiileacestea. Eu nu-mi dauseama de ce ºi pentru cear trebui sã-i reproºezceva primarului. Nu s-apus problema de a mãgândi la reproºuri ºipoate chiar dacã ar fi fostcazul, acum în preajmaCrãciunului, nici mãcar înpoliticã nu e nevoie deatitudini de genul acesta.Repet nu este cazul”,susþine Gligor. Pe de altãparte, Ilie Pãducel a fostcurtat intens încã dedinaintea alegerilor localeatât de PNL cât ºi dePSD. Edilul recunoaºteacest lucru iar dacã ar fiexclus din PDL ar puteatrece în orice clipã într-unpartid aflat în barca puterii.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Desemnatã oficial

Mariana Câmpeanu îºi pãstreazã fotoliulla Ministerul Muncii

Primarul Pãducel nu vafi exclus din PDL

Senator hunedorean, lider în grupul parlamentar PNL


P asul Vâlcan nu este atestat

de MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi a Turismului. Pe pagina de interneta MinisteruluiDezvoltãrii Regionaleºi a Turismului a fostpublicatã lista custaþiunile atestate.

În timp ce Straja ºiParâng se regãsesc în

documentele MDRT,Pasul Vâlcan nu figureazãpe lista staþiunilor ates-tate. Asta, în timp ceMDRT a alocat bani pen-tru dezvoltarea domeniuluischiabil din Vulcan prinprogramul ”Schi înRomânia”. MinisterulDezvoltãrii a alocat pentruacest proiect 37.391.000de lei. Singura investiþievizibilã din Pasul Vâlcaneste telegondola care afost inauguratã cu mare

fast de Elena Udrea înanul 2011. În rest, înmunte nu este nimic.Realizarea acestui proiecta fost foarte controversatãla nivel naþional, cândpresa centralã a reiteratfaptul cã instalaþia cu gondole duce... nicãieri.

P arâng –Petroºani,

staþiune montanãde interes naþional

Staþiunea montanãParâng este clasificatã lanivelul MDRT ca fiindstaþiune montanã deinteres naþional. ªi aici sederuleazã programul Schiîn România, însã baniialocaþi pentru realizareainvestiþiei au sosit cu greula Petroºani. În ultimatranºã alocatã în acest

sens, banii s-au folositpentru plata constructoru-lui, nu pentru continuarealucrãrilor. Mai mult decâtatât, deputatul MonicaIacob Ridzi a solicitatdeblocarea fondurilorpentru conservarealucrãrilor, pentru ca aces-tea sã nu se degradeze întimpul iernii. Conformunei raportãri a MDRT,pentru lucrãrile din Parângs-au alocat 227 de milioa-ne de lei. ªi cum staþiuneamontanã Parâng este clasi-ficatã de MDRT a fi deinteres naþional aici existãîncã numeroase deficienþecare, dupã opinia turiºtilor,ar putea sã o ”retrograde-ze”. Pentru finalizarealucrãrilor din Parâng armai fi nevoie de circa 13 milioane de euro, însãbanii nu includ ºi realizarea

unor parcãri, aºa cum auconstatat cei care au sositîn Petroºani la schi.

S traja, intereslocal

Staþiunea montanãStraja a fost ºi ea clasifi-catã la nivelul MDRT.Dacã în urmã cu aproxi-mativ doi ani fostul minis-tru al Turismului, ElenaUdrea, spunea cã aceastava deveni o staþiune mon-tanã de interes naþional ºiinternaþional, docu-mentele semnate de actu-alul ministru al Turismului,Eduard Hellvig o contrazicpe Udrea. Staþiunea mon-tanã Straja a fost clasifi-catã ca fiind doar deinteres local. Precum ºi încelelalte staþiuni montanedin Valea Jiului, ºi înStraja au loc lucrãri dedezvoltarea a domeniului

schiabil. Pentru Straja aufost alocate aproximativ38 de milioane de lei, iarpânã acum a fost finaliza-tã doar telegondola.

Autoritãtile locale de laLupeni ºi-au dat cu stân-gul în dreptul. Dupã ce auanunþat cã au încheiat unacord cu omul de afaceriEmil Pãrãu prin care i-auatribuit administrareatelegondolei si a investiþi-ilor realizate pânã acum,în urmã cu mai bine de olunã de zile au revenitasupra acordului. ªi omulde afaceri Emil Bercea s-aarãtat interesat de ainvesti în Straja, dar la felca ºi în cazul Parângului,aleºii locali reacþioneazãca ºi cum s-ar opune dezvoltãrii zonelor turistice ale Vãii Jiului.

Monika BACIUMonika BACIU

P rimãria munici-piului Petroºani

organizeazã joi, 20decembrie 2012, laTeatrul „I.D. Sîrbu”,începând cu orele18.00 cea de-a treiaediþie a tradiþionaluluiFestival de Colinde dela Petroºani.

În cadrul evenimentu-lui, vor colinda Grupulvocal de la ªcoalaGimnazialã „I.G. Duca”,Grupul vocal de laColegiul Naþional deInformaticã „CarmenSylva”, Grupul vocal de laColegiul Economic„Hermes”, Grupul vocalde la Colegiul Tehnic„Dimitrie Leonida”,Grupul vocal de laColegiul Naþional „MihaiEminescu”, Grupul vocal

al Detaºamentului dePompieri Petroºani,Grupul coral de laBiserica Carolicã „SfântaVarvara”, Corul de copiial Bisericii „Filadelfia”,Grupul coral al preoþilordin cadrul ProtopopiatuluiPetroºani.

Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi adreseazã tuturoriubitorilor de colinde invi-taþia de a participa la

acest eveniment. Intrareaeste liberã, în limitalocurilor disponibile însalã.

ªirul activitãþilor culturale organizate deautoritãþile administraþieipublice locale de laPetroºani continuã luni,24 decembrie, în AjunulCrãciunului, când, dupãdatina strãbunã, în ParculCentral „Carol Schreter”,începând cu ora 10,00

va fi primit colindulPiþãrãilor.

Timp de trei zile, între27 ºi 29 decembrie,Primãria ºi Consiliul localal municipiului Petroºanivor fi gazdeleRevelionuluiPensionarilor, la care aufost invitaþi sã participepensionari din cadrul aso-ciaþiilor reprezentantativede pe raza localitãþii.

În noaptea deRevelion, primarulTiberiu Iacob Ridzi invitãtoþi cetãþenii municipiuluisã participe la bucuria tre-cerii în noul an 2013,împreunã cu reprezen-tanþii comunitãþii locale,în cadrul unui Revelion înaer liber, organizat peBulevardul 1 Decembrie1918, în zona Primãriei.Concertul, cu participareaunor soliºti de renume, vaîncepe de la orele 22,00.

Sãrbãtori fericite!

Concert inedit

de colindesuþinut de

preoþi ºi diaconi

C olindul ºi cân-tecul bisericesc

au sunat feeric,aproape ireal marþiseara la Teatrul I.DSârbu din Petroºani.

Episcopia Devei ºiHunedoarei în parteneri-at cu primãriaMunicipiului Petroºani aorganizat un inedit con-cert de colinde susþinutde Corala „Sacer Dotes”,formatã din preoþi ºi diaconi din cadrulEpiscopiei.

“Venirea lui Hristos pelume ne aduce atâta

mângâiere ºi nãdejdea cãnu suntem singuri ºi cã-lavem pe Dumnezeu.Poate cã poezia, în general, ºi cea religioasã în special, estecea care exprimã un adevãr sau altul despreun eveniment din viaþaMântuitorului.

În schimb, colindelesunt cele care fac partedin sufletul nostru româ-nesc, care cuprind în eletot tezaurul nostru decredinþã. Toate lucrurilepe care noi le ºtim, sesintetizeazã în frumuseþeaexprimãrii colindului”, aafirmat preotul PetracheCreþu, protopopul VãiiJiului. Sala a fost plinãde oameni veniþi dintoatã Valea Jiului, careau venit tocmai pentru aasculta colindul în formacea mai purã ºi limpedea credinþei.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Festival de colinde la Petroºani

MMMMDDDDRRRRTTTT aaaa aaaatttteeeessssttttaaaatttt ddddeeeessssttttiiiinnnnaaaaþþþþiiiiiiiilllleeee ttttuuuurrrriiiissssttttiiiicccceeee

PPaassuull VVââllccaann nnuu eexxiissttãã ppeehhaarrttaa ttuurriissmmuulluuiirroommâânneesscc

cvj, nr. 279, joi 20 decembrie 2012

Documents