cvj, nr. 268, miercuri 5 decembrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul II � Nr. 268

Miercuri, 5 decembrie 2012

Miron Cozmas-a rugat pentru

mineri

F ostul lider al mineri-lor din Valea Jiului a

profitat de prezenþa sa înValea Jiului ºi s-a rugatpentru mineri ºi minerit labiserica Sfânta Varvara.Este cea pe care a constru-it-o chiar el cu banii miner-ilor, pentru a alungaspiritele malefice.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Interesele de grup maipresus de oameni

Vochiþoiu confundã

administraþia cu politica

H aralambie Vochiþoiuse dã tare

preocupat de transportulîn comun din Valea Jiului.Cã doar e în campanieelectoralã... Aºa se face cã,Haralambie Vochiþoiu aconfundat în ultimaperioadã sala de ºedinþe aConsiliului Judeþean cuscena politicã, acolo undetrebuie sã îºi facã campania electoralã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Monica IacobRidzi este singurul

candidat cuiniþiative clareîn domeniulsãnãtãþii ºi

familiei

P roiectul politic aldeputatului Monica

Iacob Ridzi se dovedeºtea fi singurul de acest felal vreunui candidatînscris în cursa elec-toralã pentru alegerileparlamentare care pre-supune, pe lângãsusþinerea investiþiilor,susþinerea mineritului...

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Premierã negativã

Au plecat cu „suveniruri”din trenul regal

M ii de oameni au vizitat trenul regal în cele câteva ore cât a fost garat în Staþia CFR Petroºani, un record devizitatori care i-a fãcut pe însoþitorii garniturii sã spunã cã, probabil, a venit toatã Valea Jiului sã îl vadã.

Pentru cei mai mulþi a fost suficientã o fotografie ca sã þinã minte momentul toatã viaþa. Alþii, în schimb, au vrutceva palpabil ºi au plecat cu diverse „suveniruri”.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 decembrie 201222 Utile

� Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?� Vrei sã te

dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti

colaboratori serioºi deafaceri?� Vrei sã faci bani?

��

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Copii contra pãrinþi 16:30 Dragoste dulce-amarã 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Apropo TV (r)11:00 Tornade îngheþate 13:00 ªtirile Pro TV13:45 O vacanþã de aur 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Fringe 0:00 Spitalul de demenþã0:30 România, te iubesc!1:30 ªtirile Pro TV (r)

9:30 Revoluþia stelarã 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Cronica Cârcotaºilor

9:15 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul!10:25 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:15 Rezumatele zileiUEFA Champions League(r)12:40 Legendele palatului13:20 Legendele palatului14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã17:30 Oameni care auschimbat lumea (r)17:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 2012

VVVVrrrreeeemmmmeeeeaaaa îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

��

Telefon

0374.906.687

��

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj .... rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 decembrie 2012 Politic 3

C onducereaUniversitãþii

Petroºani i-a dat un ºutîn fund lui HaralambieVochiþoiu ºi i-a luat ierimaºina. Un prim passpre normalitate.

Dupã 9 decembrie, locuitoriidin Valea Jiului îl vor trimite peVochiþoiu acolo unde îi e locul,adicã în latrina politicii. Acolo,lui Hary, s-a dovedit în ultimiiani cã îi place.

Deºi Vochiþoiu pretindea cãmaºina cumpãratã deUniversitate în cadrul proiectu-

lui „Dezvoltarearesurselor

umane dinînvâþãmân-tul superiorpentru utilizareasistemuluie-

Learning”îi aparþine,

ºi, cã poate

face ce vrea cu ea, ieri a avutsurpriza sã cãnstate cã a rãmaspuþin fãrã ea. Cei de laUniversitate, vãzând probabilce prostii face Hary ºi pentru anu fi complici lui, i-au luatmaºina. Lasã, Hary, nu fi trist,cã mai ai vreo trei.... parcã aºaspuneai. Prin gestul pe care l-aufãcut cei de la UniversitateaPetroºani se dovedeºte, încã odatã, cã noi am avut dreptate,iar Haralambie e doar un mincinos. Un mare MINCINOS!!!

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Conducerea Universitãþii Petroºani i-a dat un ºut în fund lui Haralambie

”P rin donaþiileminerilor ºi

munca lor, cãrãmidãcu cãrãmidã, dupãºut, s-a ridicat primabisericã ”solidã” alocrotitoarei lor, Sf.Varvara, dinPetroºani, prin 1887.

Este încã un motiv derespect ºi profundã consi-

deraþie pentru mineriinoºtri, pentru amprenta lorremarcabilã pusã pemajoritatea activitãþilor dinValea Jiului” – Ioan Rus,candidatul USL pentruCamera Deputaþilor.

”Avem douã biserici înPetroºani cu hramul SfinteiVarvara, protectoareaminerilor. Cea mai nouã,cea din Aeroport, a cãrei

piatrã de temelie a fostpusã în 4 decembrie 1994ºi a fost construitã ºi princontribuþii importante aleminerilor, dar mai alesdatoritã Pãrintelui OctavianPãtraºcu, iar cea mai vecheeste cea greco-catolicã cuacelaºi hran al SfinteiVarvara. Istoria acesteiamerge mânã în mânã cuistoria mineritului din ValeaJiului. Înainte de a fi construitã, prima slujbã afost þinutã în 25 martie1871 în casa unui miner,casã pe care a sfinþit-o înprealabil. Aceastã micãlocuinþã a fost prima casãgreco-catolicã a Domnuluiîn Petroºani. Apoi prindonaþiile minerilor ºimunca lor, cãrãmidã cucãrãmidã, dupã ºut, s-aridicat prima bisericã”solidã” al ocrotitoarei lor,

Sf. Varvara. Este îmcã un motiv de

respect ºi profundã consi-deraþie pentru minerii noºtri,pentru aprenta lor remarca-bilã pusã pe majoritateaactivitãþilor din Valea Jiului.Le urez viaþã lungã, pace însuflet ºi cer senin!” – adeclarat Ioan Rus, candidat-ul USL pentru CameraDeputaþilor.

”Aceastã Bisericã a fostconstruitã în 1887 numaidin munca ºi banii minerilorºi are hramul SfinteiVarvara, ocrotitoarea miner-ilor. Orga acestei bisericidateazã de prin 1910 fiindproiectatã de un austriac.

Ieri, la Biserica romano-catolicã Sf. Varvara dinPetroºani a fost marcatãîmplinirea a 125 de ani dela înfiinþare. Comunitatea asãrbãtorit acest an jubiliar cuo expoziþie, care are ca titlu:Biserica împlineºte 125 deani. Punctul culminant alfestivitãþii a fost hramul bisericii. Liturghia în limbaromânã a fost celebratã dearhiepiscopul de Alba-Iulia,dr. Jakubinyi György”- aprecizat Francisc Gerschner,membru în ConsiliulBisericesc.

Ileana FIRÞULESCU- Biroul de presã USL

Petroºani

D ouã dintre bisericile ce

poratã hramul SfântaVarvara au devenitneîncãpãtoare pentrucredincioºii dinPetroºani.

Fie cã a fost vorba de

cei de rit catolic, fie deortodocºi, toþi au venitmarþi dimineaþa la slujbãîn bisericile ce poartãnumele ocrotitoareiminerilor Varvara.

În Cartierul Aeroport afost aglomeraþie mare ºicredincioºii s-au adunatdis de dimineaþã la slujbã.

Un sobor de preoþi, condus de preasfinþitulpãrinte AndreiFãgãrãºanul, episcopulvicar al ArhiepiscopieiSibiului, delegat de Gurie,episcopul Devei ºiHunedoara, au oficiat slujba iar la final, credicnioºii au fost invitaþi lamasã. Pentru cã e hram, labisericã a fost ºi pomanã.Credincioºii momârlani aupregãtit bucatele ºi ne-auspus ce vor pune pe masaenoriaºilor. „E varzã scãzutãcu mâncare de fasoleuscatã ºi tradiþionalul pãsatmomârlãnesc. Am întisnmesele ºi cred cã am fãcutvreo 700, 800 de porþiipentru toþi cei care vor sãfie alãturi de noi la sãrbã-toare”, a spus unul dintrebucãtari.

ªi catolicii au comemo-rat-o pe Sfânta Varvara. La biserica romano-catolicãslujba a fost oficiatã de episcopul de Alba Iulia, iardimineaþã a fost în limaromânã ºi seara, lavecernie, în limbamaghiarã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 decembrie 201244 Actualitate

F ostul lider al minerilor dinValea Jiului a profitat de

prezenþa sa în Valea Jiului ºi s-arugat pentru mineri ºi minerit labiserica Sfânta Varvara. Este ceape care a construit-o chiar el cubanii minerilor, pentru a alungaspiritele malefice.

Cozma a venit la slujba de SfântaVarvara împreunã cu soþia sa MarinelaNiþu ºi fratele sãu Tibi Cozma. A ajunsla bisericã dimineaþa ºi a venit cu ocarte editatã de Liga Minerilor ºi ºi-aadus aminte de vremea când a pusbazele acestui locaº, construit specialpentru mineri. „Credinþa pentru minerieste fundamentalã. Poate cã sunt printre puþinele clase sociale, care, pevremea comunismului, nu a modificatnimic din sistemul religiospe care l-aumoºtenit din partea pãrinþilor ºi, dre-alungul vremii, din partea celor care aufost promotorii ortodoxiei române”, adeclarat Miron Cozma, fost lider alminerilor.

Biserica Sfânta Varvara a fost ridi-catã din banii minerilor, iar Cozma ºi-aamintit cã a vrut sã deao nouã conotaþie unuicartier nu tocmai central ºi cu multeprobleme sociale, peacea vreme. „Nu amfost în biseriocã încã. În1998, mai fãceam peaici deplasãri de la Ligãla Bisericã. Cert este cãeste acum o oazã de

liniºte ºi tocmai de asta am construitaceastã bisericã într-o zonã în care nuexista aºa ceva. ªtiþi cã aici pe vremurizonase numea ªerpãrie ºi ideea mea afost sã construim aceastã bisericã ºi sãdistrugem spiritele malefice din zonã”, amai adãugat Miron Cozma.

Miron Cozma a venit la hramul bisericii ºi s-a rugat pentru el, familieºiminerit, pe care spune cã îl are însuflet, chiar dacã au trecut atât de mulþiani de când nu a mai coborât subpãmânt.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Miron Cozma s-a rugatpentru mineri

Prima slujbã a ”Sfintei Varvara” a fost în casa unui miner din Petroºani

Slujbe în ziua de Sfânta Varvara, la Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 decembrie 2012 Actualitate 5

H aralambie Vochiþoiuse dã tare

preocupat de transportulîn comun din Valea Jiului.Cã doar e în campanieelectoralã... Aºa se facecã, Haralambie Vochiþoiua confundat în ultimaperioadã sala de ºedinþe aConsiliului Judeþean cuscena politicã, acolo undetrebuie sã îºi facã campania electoralã.

Asta pentru cã Hari estecandidatul PP-DD la SenatulRomâniei. Astfel, consilieruljudeþean care în ultima ºedinþãºi-a preschimbat ”nãravul” înagent electoral la CJH a supusatenþiei consilierilor o proble-mã stringentã din Valea Jiului.Este vorba de transportul încomun. Se pare cã la urechilelui Vochiþoiu a ajuns o informaþie potrivit cãreia transportatorul care efectueazãcursele va fi scos de pe piaþã.Mai mult decât atât, Vochiþoiunu este de acord cu licitaþiaefectuatã la nivelul CJH pentruacordarea licenþelor pentrutransportul cu mijloacele detransport în comun.

”Ultima chestiune pe carevreau sã o supun atenþiei dum-neavoastrã mi-a fost adusã ºimie la cunoºtinþã de foartemulþi oameni care lucreazã întransport în Valea Jiului.Oamenii de acolo - cã suntîntreprinzãtori, cã sunt ºoferi,cã sunt personal auxiliar înfirmele de transport – mi-auspus cã s-ar pune la calecumva scoaterea din traseu afirmei care de foarte mulþi anipresteazã astfel de serviciiacolo. Aº vrea doar sã spundin capul locului cã ar fi ogreºealã sã organizãm o lici-taþie care sã fie contestatã, iar

Consiliul Judeþean sã fie antre-nat în acþiuni în justiþie ºi aºamai departe. E pãcat, pentrucã oamenii din Valea Jiului îºipun speranþele în ConsiliulJudeþean ºi chiar sperã într-orezolvare corectã a acesteichestiuni, adicã transportullocal din Valea Jiului”, se aratãîn procesul verbal al ºedinþeide CJH din 15 noiembrie aanului curent.

Mai mult decât atât, Hari îºiasumã realizarea proiectuluiprivind realizarea unei linii detroleibuz între cele ºase oraºeale Vãii Jiului.

”Oricum, noi am generatdeja, un proiect prin caredorim sã introducem acolo olinie de toleibus ºi pânã la aceltroleibus eu zic sã nu maischimbãm regulile jocului.Circulã tot felul de informaþiicã li s-ar cere acestor firme detransport sã se prezinte cuautobuse de nu ºtiu care ºi altechestiuni. In aceste momentedoar vreau sã mã fac purtã-

torul de cuvânt al acestoroameni care – sau mãcar oparte dintre ei – m-au votatºi pe mine, v-au votat ºi pedumneavoastrã de aici. Vãmulþumesc”, a conchis Hari.

VicepreºedinteleConsiliului Judeþean, TiberiuBalint, i-a replicat luiHaralambie Vochiþoiu pe bunãdreptate cã, îi asociazã pe cãlã-torii mijloacelor de transport încomun cu niºte ”cartofi”, lucru

perfect adevãrat, în condiþiileîn care transportatorii nurespectã regulile elementare deconduitã în trafic.

”Aþi mai ridicat o problemãvizavi de transportul în comundin Valea Jiului ºi faptul cãdumneavoastrã îi reprezentaþipe ºoferi ºi pe patronii aceleifirme. Aº vrea sã vã spundumneavoastrã – ca reprezen-tant al Partidului

Poporului ce sunteþi – cã cei140.000 de cetãþeni în ValeaJiului care circulã cumicrobuzele acolo nu cred cãsunt de acord cu dumneavoas-trã. Aº vrea sã vã spun cã noine dorim condiþii mai bune ºide aceea am crescut numãrulde locuri în mijloacele de trans-port de la 10 la 23 ºi sã existeminim douã uºi – una pentruurcare ºi alta pentru coborâre,aºa cum prevede legea.Solicitãm culoare mai largi înaceste mijloace de transport,pentru ca cetãþenii sã nu cir-cule ca ºi cartofii prin ValeaJiului, pe distanþe atât de lungi.Si mai vreau sã vã spun cãºoferii nu-ºi vor pierde servi-

ciul, pentru cã cei de pemicrobuze pot conduce ºi autobuze. Dacã dumneavoastrãaþi consulta cetãþenii din ValeaJiului, aþi vedea cã încovârºitoarea lor majoritatedeplâng condiþiile de transportîn care sunt astãzi transportaþiºi faptul cã nu au alternativã.De aceea, în viitorul programde transport, încercãm sãprevedem mijloace de trans-port mai mari, care sã fie maicomode pentru cetãþeni ºi vãasigur cã preþul biletului va fi,cel puþin, la fel. Nu mã referaici la linia de troleibus, mã

refer la autobuzelepe care le-amsolicitat pentruviitorul programde transport. Siîncã o precizare:aþi spus cã noiorganizãm lici-taþia, dar sã ºtiþicã licitaþia pen-tru transportuldin Valea Jiului,la fel ca ºi pen-tru cel din tot

judeþul, nu este organizatã deconsiliul judeþean. Mulþumesc”,i-a replicat Tiberiu Balint luiHaralambie Vochiþoiu.

Vochiþoiu nu este însã nicipe departe preocupat de soar-ta oamenilor care cãlãtoresc cumijlocele de transport ci estepreocupat mai degrabã de ungrup de interese care de maimulþi ani au pus monopol petransportul public. ªi acestlucru se poate vedea cu ochiulliber. Respectivele microbuzedin grupul respectiv sunt plinede faþa lui Vochiþoiu, acum încampanie electoralã. ªi, era sãuitãm, ºi microbuzele colegeide partid a lui Vochiþoiu facparte din grupul respectiv.

Monika BACIUMonika BACIU

Interesele de grup mai presus de oameni

Vochiþoiu confundã administraþia cu politica

M ii de oameni auvizitat trenul regal

în cele câteva ore cât afost garat în Staþia CFRPetroºani, un record devizitatori care i-a fãcut peînsoþitorii garniturii sãspunã cã, probabil, avenit toatã Valea Jiuluisã îl vadã. Pentru cei maimulþi a fost suficientã ofotografie ca sã þinãminte momentul toatãviaþa. Alþii, în schimb, auvrut ceva palpabil ºi auplecat cu diverse„suveniruri”.

Pahare ºi cãni de sticlã,cheile de la uºã sau steagurileoficiale din tren. Pe toate aupus ochii o parte a celorcare au vizitat trenul regal,aflat timp de douã zile laPetroºani ºi care nu au vrutsã plece cu mâna goalã.

Trist pentru Valea Jiului, darpentru prima oarã din trenulregal s-au sustras diverseobiecte, din fericire nu dincele mai preþioase.

„Lipsesc câteva pahare ºiniºte cãni din sticlã. Niºtefleacuri. Nu ºtiu ce i-a pututincita la acest gest. Ca val-oare este nesemnificativã, darca gest este dureros. E primadatã cândse

întâmplã aºa ceva. Deasta nici nu ne-am

gândit sã descompletãmtrenul sau sã-l pãzim,

mai ales cã nici nu aveaunu ºtiu ce valoare”, apovestit Mihai Cireaºã, inginer la SocietateaFeroviarã de Turism.

Oricum, Valea Jiului a luatcu asalt trenul regal, pe careprobabil îl vãd odatã în viaþã.„A fost foarte multã lume. Nuam crezut niciodatã cã putemavea atâþia vizitatori în tren.A fost ºi foarte greu de orga-nizat fiind foarte multã lume.Drept este cã multã lumedorea sã vadã aºa frumuseþeºi este pentru prima datã prinzonã. Interesul a fost clar,

oamenii vroiau sã vadã ceadeosebit. Cred cã toþioamenii din Valea Jiului auvenit sã-l vadã. În mod certau fost interesaþi de unicitateaacestei garnituri, pentru cã efoarte vechi, construit în1928 în Italia, cu o istoriefoarte mare”, a mai spusMihai Cireaºã.

De precizat cã este pentruprima datã când trenul regalpoate fi vizitat de publicullarg. „Este pentru prima datãcând trenul este expus într-oaltã localitate decât înBucureºti. El se poate vizitaîn remiza Mogoºoaia, contracost ºi este pentru primadatã, ca sã spun aºa, cândoameni de rând, nu

oficialitãþi, circulã cu el. deobicei au circulat doar oficia-litãþi, începând de la FamiliaRegalã ºi de la conducereaStatului Român sau alte personalitãþi ale României”, a declarat Dionisie Ardelean,directorul general alCNAFER. Trenul a putut veniîn valea Jiului ca urmare aparteneriatului încheiat întreCNAFER, CFR Marfã,Consiliul JudeþeanHunedoara, PrimãriaMunicipiului Petroºani ºi

ªcoala Generalã „I.G Duca”din Petroºani.

Trenul regal a fost constru-it în anul 1928, la comandaStatului Român pentru CasaRegalã. Primul rege care l-afolosit a fost Carol, iar apoide Regele Mihai, iar istoriaspune cã aici ultimul suveranal României a luat ºi ultimulmic dejun înainte de a plecadin þarã, alungat de regimulcomunist.

Dupã schimbarea regimuluipolitic a fost folosit ºi de

preºedinþii RomânieiComuniste, începând cuGheorghe Gheorghiu Deja ºiterminând cu NicolaeCeauºescu. Vorbim despre untren cu finisaje de lux, demne

de o Casã Regalã, care s-aupãstrat ºi la ora actualã,respectiv furnir de mahon,lãmpi cu cristal de Bohemiaºi sticlã de Murano, fotoliitapiþate cu piele de Cordoba

ºi piele cu puf de pinguin.Vazele, scrumierele ºi statuetele din toate vagoaneleTrenului Regal sunt dinalabastru de Grecia.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Carmen COSMAN

Planetele Mercur,Venus ºi Saturn s-aualiniat cu vârfurile celor 3piramide de la Giza.Fenomenul nu poate fiexplicat ºi doar întãreºtepãrerea cã cele 7 minuniale lumii sunt cu adevãratmagice.

Piramidele din Gizasunt printre cele maicunoscute piramide dinantichitate, ele fiind con-siderate una dintre celeºapte minuni ale lumiiantice. Piramidele suntsituate la vest de ValeaNilului si la 8 km deoraºul Giza si 18 km deCairo. Marea Piramidã

din Giza a fost timp de43 de secole cea maiînaltã constructie dinlume ºi numai TurnulEiffel a întrecut-o lamomentul construirii lui,

în 1889. Piramida a fostconstruitã în jurul anului2560 înaintea erei noas-tre de cãtre faraonulKhufu.

Herodot a scris cã100.000 de oameni aumuncit pentru a construiaceasta piramidã. Le-aluat aproape 20 de ani.Au folosit 2.521.000blocuri de piatrã de peste2 tone fiecare. Iar aiciapare ºi primul maresemn de întrebare. Ceicare au construit pirami-

da au fixat câte un blocde piatrã la fiecare douãminute ºi jumatate, dar,cu tehnologia pe careoamenirea o are astãziacest lucru este imposibil.Un alt amãnunt specta-culos a uimit întreagalume în 1929. Un gene-ral de brigadã pe numeGroves a descoperit într-o fotografie cãMarea Piramidã nu arepatru laturi, ci opt, daracest efect de împãrþirenu este vizibil cu ochiulliber. Fotografiile dinsatelit au certificataceastã descoperire dupãfoarte mulþi ani.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 decembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Momentul magic întâlnit o datã laaproape 3.000 de ani

S untem norocoºii contemporani aiunui fenomen cu adevãrat magic,

care întãreºte convingerea cã cele 7 minuni ale lumii sunt cu adevãrat minuniale lumii, la care omul nu a avut niciocontribuþie. Fenomenul se repeta doar odatã la 2.737 de ani ºi este mai spectaculos decât orice „sfârºit al lumii”.

C um este sã te plimbi cu trenul cucare doar regii ºi ºefii de state au

mers pânã acum?! Dar sã stai în salonulmare la masa de mahon unde au zãbovitdoar personalitãþile?! Ei bine, elevii olimpi-ci din Valea Jiului au putut sã facã toateaceste lucruri.

Copiii ce mai buni la învãþãturã, care au avutrezultate bune la olimpiadele ºcolare în acest an,au avut privilegiul sã se plimbe cu trenul regal.Bucuria ºi nerãbdarea s-au citit pe chipurile lorîncã de când aºteptau trenul pe peronul gãrii dinPetroºani, iar încântarea a sporit pe parcursul dru-mului. Au stat la masa unde s-au semnat tratate ºihârtii oficiale de cãtre regi ºi ºefi de state, au þopãitîn paturile din dormitorul regal ºi au putut vedea ºiatinge tot ceea ce pânã în urmã cu puþin timp erapermis doar oamenilor mari ai þãrii.

“Acesta este trenul regal cu care a mers regeleMihai. Sunt foarte bucuroasã cã am ocazia sãmerg cu el”, ne-a declarat o fetiþã. “ªtiu cã acestaeste trenul regal Orient Expres. Nu vroiam sã pierdocazia sã merg cu el. Cine ºtie când mai vine vreo-datã aici”, a spus ºi un bãiat.

“În total, astãzi avem 102 copii olimpici de latoate ºcolile din Valea Jiului, de la est la vest.Repartizarea acestora a fost fãcutã de cãtreInspectoratul ªcolar Judeþean”, a declarat DionisieArdelean, director general CENAFER.

În drumul sãu cãtre Lupeni, trenul regal a opritîn gãrile din fiecare localitate, acolo unde primarii

au aºteptat sosirea lui. Ei au semnat pe tricolorulcare va sta la Depou, dar ºi în cartea de onoare atrenului.

De asemenea, pe unde a trecut trenul regal,oamenii au stat în loc ºi au fãcut poze garniturilor,dar mai ales locomotivei pe abur care a fost fabri-catã la Reºiþa în anul 1936. “ De la Petroºani laLupeni am consumat cam o tonã de cãrbune”, ne-a spus Adrian Subãnescu, fochistul de pe locomo-tivã.

Luiza ANDRONACHE

F iecare dintre noi aavut încã din copilãrie

un actor preferat pe care îlputeam vedea doar înfilmele de peste ocean,acestea fiind foarte puþindifuzate la televizor înaintede anii 90. Cu toþii ºtim cesacrificii trebuiau fãcute înacele vremuri pentru aputea urmãrii în astfel defilm care pentru regimul deatunci era mai mult decât opropagandã capitalistã.

Puþini erau cei care deþineauun aparat video la care bineînþe-les trebuiau casete pentru aputeafi urmãrite filmele cele mai bunepe care americanii le scoteau pepiaþã.

Astfel s-au dezvoltat multemici afaceri în care cei careaveau un astfel de aparat puteautrage cabluri ºi la alþi vecini careerau dornici de un film bun pecare la televizor nu l-ar fi pututurmãrii în conditile de atunci.Spunem afaceri pentru cã acestemici plãceri costau ºi pe vremea

aceea, dar preþul pentru a aveaun ”abonament” lunar era destulde mic.

Dupã Revoluþia din 89, cândºi þara noastrã a devenit demo-cratã au apãrut pe piaþã ºi altemijloace de a urmãrii programestrãine ºi filmele dupã care tân-jea toatã lumea. Astfel se puteaugãsi renumitele antene de satelit

care prindeau sute de canale.În ultimii ani am putut vedea

cã ºi industria cinematograficãde la noi din þarã s-a dezvoltatfoarte mult ceea ce este un lucrubun.

Mai mult decât atât chiar amputem sã-i vedem în carne ºioase la noi în þara pe mulþi dintre actorii consacraþi de peste

ocean care au decis sã facã dince în ce mai multe filme, multedintre ele chiar de un real succes, pe plaiurile noastremioritice. Toate aceste lucruriavând beneficii foarte mari pentru þara noastrã din punct devedere financiar dar ºi pentru cãastfel ni se promoveazã þarã ºipeste hotare.

Fiecare actor strãin care avenit la noi în þarã pentru în astfel de film, poate pentruprima datã, a rãmas plãcutimpresionat de peisajeleRomâniei dar ºi de ospitalitateade care a dat toatã lumea dovadãºi a putut sã vadã cã nu suntemaºa o þarã înapoiatã cum poateeste mediatizata în alte locuri.


Premierã negativã

Au plecat cu „suveniruri” din ttrreennuull rreeggaall

Tot mai mulþi mari actori de la Hollywoodaleg sã facã filme în România

Olimpicii din Valea Jiului s-au plimbat cu trenul regal

M ii de oameni auvizitat trenul regal

în cele câteva ore cât afost garat în Staþia CFRPetroºani, un record devizitatori care i-a fãcut peînsoþitorii garniturii sãspunã cã, probabil, avenit toatã Valea Jiuluisã îl vadã. Pentru cei maimulþi a fost suficientã ofotografie ca sã þinãminte momentul toatãviaþa. Alþii, în schimb, auvrut ceva palpabil ºi auplecat cu diverse„suveniruri”.

Pahare ºi cãni de sticlã,cheile de la uºã sau steagurileoficiale din tren. Pe toate aupus ochii o parte a celorcare au vizitat trenul regal,aflat timp de douã zile laPetroºani ºi care nu au vrutsã plece cu mâna goalã.

Trist pentru Valea Jiului, darpentru prima oarã din trenulregal s-au sustras diverseobiecte, din fericire nu dincele mai preþioase.

„Lipsesc câteva pahare ºiniºte cãni din sticlã. Niºtefleacuri. Nu ºtiu ce i-a pututincita la acest gest. Ca val-oare este nesemnificativã, darca gest este dureros. E primadatã cândse

întâmplã aºa ceva. Deasta nici nu ne-am

gândit sã descompletãmtrenul sau sã-l pãzim,

mai ales cã nici nu aveaunu ºtiu ce valoare”, apovestit Mihai Cireaºã, inginer la SocietateaFeroviarã de Turism.

Oricum, Valea Jiului a luatcu asalt trenul regal, pe careprobabil îl vãd odatã în viaþã.„A fost foarte multã lume. Nuam crezut niciodatã cã putemavea atâþia vizitatori în tren.A fost ºi foarte greu de orga-nizat fiind foarte multã lume.Drept este cã multã lumedorea sã vadã aºa frumuseþeºi este pentru prima datã prinzonã. Interesul a fost clar,

oamenii vroiau sã vadã ceadeosebit. Cred cã toþioamenii din Valea Jiului auvenit sã-l vadã. În mod certau fost interesaþi de unicitateaacestei garnituri, pentru cã efoarte vechi, construit în1928 în Italia, cu o istoriefoarte mare”, a mai spusMihai Cireaºã.

De precizat cã este pentruprima datã când trenul regalpoate fi vizitat de publicullarg. „Este pentru prima datãcând trenul este expus într-oaltã localitate decât înBucureºti. El se poate vizitaîn remiza Mogoºoaia, contracost ºi este pentru primadatã, ca sã spun aºa, cândoameni de rând, nu

oficialitãþi, circulã cu el. deobicei au circulat doar oficia-litãþi, începând de la FamiliaRegalã ºi de la conducereaStatului Român sau alte personalitãþi ale României”, a declarat Dionisie Ardelean,directorul general alCNAFER. Trenul a putut veniîn valea Jiului ca urmare aparteneriatului încheiat întreCNAFER, CFR Marfã,Consiliul JudeþeanHunedoara, PrimãriaMunicipiului Petroºani ºi

ªcoala Generalã „I.G Duca”din Petroºani.

Trenul regal a fost constru-it în anul 1928, la comandaStatului Român pentru CasaRegalã. Primul rege care l-afolosit a fost Carol, iar apoide Regele Mihai, iar istoriaspune cã aici ultimul suveranal României a luat ºi ultimulmic dejun înainte de a plecadin þarã, alungat de regimulcomunist.

Dupã schimbarea regimuluipolitic a fost folosit ºi de

preºedinþii RomânieiComuniste, începând cuGheorghe Gheorghiu Deja ºiterminând cu NicolaeCeauºescu. Vorbim despre untren cu finisaje de lux, demne

de o Casã Regalã, care s-aupãstrat ºi la ora actualã,respectiv furnir de mahon,lãmpi cu cristal de Bohemiaºi sticlã de Murano, fotoliitapiþate cu piele de Cordoba

ºi piele cu puf de pinguin.Vazele, scrumierele ºi statuetele din toate vagoaneleTrenului Regal sunt dinalabastru de Grecia.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Carmen COSMAN

Planetele Mercur,Venus ºi Saturn s-aualiniat cu vârfurile celor 3piramide de la Giza.Fenomenul nu poate fiexplicat ºi doar întãreºtepãrerea cã cele 7 minuniale lumii sunt cu adevãratmagice.

Piramidele din Gizasunt printre cele maicunoscute piramide dinantichitate, ele fiind con-siderate una dintre celeºapte minuni ale lumiiantice. Piramidele suntsituate la vest de ValeaNilului si la 8 km deoraºul Giza si 18 km deCairo. Marea Piramidã

din Giza a fost timp de43 de secole cea maiînaltã constructie dinlume ºi numai TurnulEiffel a întrecut-o lamomentul construirii lui,

în 1889. Piramida a fostconstruitã în jurul anului2560 înaintea erei noas-tre de cãtre faraonulKhufu.

Herodot a scris cã100.000 de oameni aumuncit pentru a construiaceasta piramidã. Le-aluat aproape 20 de ani.Au folosit 2.521.000blocuri de piatrã de peste2 tone fiecare. Iar aiciapare ºi primul maresemn de întrebare. Ceicare au construit pirami-

da au fixat câte un blocde piatrã la fiecare douãminute ºi jumatate, dar,cu tehnologia pe careoamenirea o are astãziacest lucru este imposibil.Un alt amãnunt specta-culos a uimit întreagalume în 1929. Un gene-ral de brigadã pe numeGroves a descoperit într-o fotografie cãMarea Piramidã nu arepatru laturi, ci opt, daracest efect de împãrþirenu este vizibil cu ochiulliber. Fotografiile dinsatelit au certificataceastã descoperire dupãfoarte mulþi ani.


Momentul magic întâlnit o datã laaproape 3.000 de ani

S untem norocoºii contemporani aiunui fenomen cu adevãrat magic,

care întãreºte convingerea cã cele 7 minuni ale lumii sunt cu adevãrat minuniale lumii, la care omul nu a avut niciocontribuþie. Fenomenul se repeta doar odatã la 2.737 de ani ºi este mai spectaculos decât orice „sfârºit al lumii”.

O singurã datãîn viaþã

C ãlãtorie regalã, în secolul XXI.Sute de locuitori din Valea Jiului

care au urcat în trenul regal au avutpoate singura ocazie din viaþã de a sesimþi precum capetele încoronate.

Trenul regal s-a aflat în Valea Jiului cu ocaziaaniversãrii a o sutã de ani de la înfiinþarea depouluidin municipiul Petroºani. În tren se afla ºi cartea deoaspeþi, iar printre semnatari s-au aflat chiarprincipesa Margareta ºi principele Radu aiRomâniei. Cei doi descendenþi ai familiei regale ºi-auscris impresiile în cartea de oaspeþi în urmã cu 4

ani, adicã în anul 2008, alãturându-se astfel înain-taºilor regali. Regele Ferdinand I de România estecel care a comandat societatii italiene Ernesto Bredadin Milano un tren care sã-i ofere tot confortul cãlã-toriilor oficiale. Vagoanele ºi locomotiva cu aburi au

fost finalizate însã abia dupa moartea sa, în 1928.Finisajele interioarelor sunt preþioase, mobilierul ºilambriurile fiind finisate cu furnir de esenþe nobile:trandafir, mahon ºi nuc. Scaunele ºi fotoliile sunttapisate cu piele de Cordoba, corpurile de iluminatsunt realizate la manufacturile din Murano, iar vazelesi scrumierele au fost fabricate din alabastru. RegeleFerdinand nu a apucat sã vadã aceastã garniturã, înschimb Carol al II-lea a circulat foarte mult cu ea, iarregele Mihai I a luat ultimul prânz pe teritoriulRomâniei în vagonul-salon al acestui tren, în ianuarie 1948, dupã ce fusese obligat sã abdice.


F iecare dintre noi aavut încã din copilãrie

un actor preferat pe care îlputeam vedea doar înfilmele de peste ocean,acestea fiind foarte puþindifuzate la televizor înaintede anii 90. Cu toþii ºtim cesacrificii trebuiau fãcute înacele vremuri pentru aputea urmãrii în astfel defilm care pentru regimul deatunci era mai mult decât opropagandã capitalistã.

Puþini erau cei care deþineauun aparat video la care bineînþe-les trebuiau casete pentru aputeafi urmãrite filmele cele mai bunepe care americanii le scoteau pepiaþã.

Astfel s-au dezvoltat multemici afaceri în care cei careaveau un astfel de aparat puteautrage cabluri ºi la alþi vecini careerau dornici de un film bun pecare la televizor nu l-ar fi pututurmãrii în conditile de atunci.Spunem afaceri pentru cã acestemici plãceri costau ºi pe vremea

aceea, dar preþul pentru a aveaun ”abonament” lunar era destulde mic.

Dupã Revoluþia din 89, cândºi þara noastrã a devenit demo-cratã au apãrut pe piaþã ºi altemijloace de a urmãrii programestrãine ºi filmele dupã care tân-jea toatã lumea. Astfel se puteaugãsi renumitele antene de satelit

care prindeau sute de canale.În ultimii ani am putut vedea

cã ºi industria cinematograficãde la noi din þarã s-a dezvoltatfoarte mult ceea ce este un lucrubun.

Mai mult decât atât chiar amputem sã-i vedem în carne ºioase la noi în þara pe mulþi dintre actorii consacraþi de peste

ocean care au decis sã facã dince în ce mai multe filme, multedintre ele chiar de un real succes, pe plaiurile noastremioritice. Toate aceste lucruriavând beneficii foarte mari pentru þara noastrã din punct devedere financiar dar ºi pentru cãastfel ni se promoveazã þarã ºipeste hotare.

Fiecare actor strãin care avenit la noi în þarã pentru în astfel de film, poate pentruprima datã, a rãmas plãcutimpresionat de peisajeleRomâniei dar ºi de ospitalitateade care a dat toatã lumea dovadãºi a putut sã vadã cã nu suntemaºa o þarã înapoiatã cum poateeste mediatizata în alte locuri.


Premierã negativã

Au plecat cu „suveniruri” din ttrreennuull rreeggaall

Tot mai mulþi mari actori de la Hollywoodaleg sã facã filme în România

Î n aceste ultime zilede campanie elec-

toralã, HaralambieVochiþoiu, candidat laSenatul României dinpartea PP-DD, încearcãsã acopere toate chindi-ile, parastasele ºievenimentele solemneîn ideea cã-ºi va maiatrage câteva voturi.

În goana sa disperatã,Vochiþoiu uitã ce înseamnãrespectul faþã de avutulpublic ºi faþã de banii con-tribuabililor. Exemplul datde el este demn de un„bizon în trafic” ºi nicide-

cum de un senator. Ieri,spre exemplu, la hramulbisericii ctitorite de MironCozma, Vochiþoiu a þinutsã fie vãzut ºi þinut minte.Astfel, cel care se pretindesenator de Valea Jiului, ºi-a urcat bolidul sãu de luxpe trotuarul recent reabili-tat de cãtre municipalitatecu bani de la buget.

Adicã din buzunarultuturor petroºãnenilor.Vochiþoiu a fost singurulcare a þinut sã iasã astfelîn evidenþã, cu o aroganþã,urcându-ºi maºina de câte-va tone pe trotuar. Nicimãcar Miron Cozma carea venit însoþit de un întregalai n-a avut cutezanþa sã

blocheze drumul pentrucâteva minute, adicã atâtcât ar coborî din maºinã,însã Vochiþoiu n-a avutnici o problemã sãblocheze trotuarul pentrucâteva ore. Ar mai fi de

spus cã la câþiva paºi debisericã exista o parcaregoalã în care ºeful partidu-lui lui Diaconescu puteasã-ºi parcheze tot parculauto folosit în campanie.

Gabriela Gabriela RIZEARIZEA

Alegerile, tot mai aproapeP ânã în data de 9 decem-

brie, atunci când sunt pro-gramate alegerile, au mai rãmasdoar câteva zile.

Ieri au sosit în Petroºani ºi copiile lis-telor electorale permanente careurmeazã a le fi înmânate preºedinþilorsecþiilor de votare.

“Am ridicat luni de la Biroul Judeþeanpentru Administrarea Bazei de Dateprivind Evidenþa Persoanelor copiile lis-telor electorale permanente pe care se

aflã cele peste 35.000 de persoane cudrept de vot din Petroºani. Acesteaurmeazã sã le fie împãrþite preºedinþilorsecþiilor de votare”, a precizat AdrianNegoe, secretar Primãria Petroºani.

Pentru ziua de miercuri, 5 decembrie,este programatã ºi prima acþiune deinstruire a preºedinþilor ºi locþiitoriloracestora de la secþiile de votare dinPetroºani. În Capitala Vãii Jiului vorfi deschise 26 de secþii de vot carevor fi deservite de câte unpreºedinte, un locþiitor ºi 7 membri.Pentru activitatea lor aceºtia vor fiplãtiþi, de la bugetul de stat, cu 425de lei (preºedinþii ºi locþiitorii acesto-ra) respectiv 255 de lei (membriisecþiilor). ((MirMircea cea NISTOR)NISTOR)

Salvarea animalelor,condiþii de

lumea a treiaP isicã captivã la zeci de

metri înãlþime. O pisicã arãmas captivã într-un copac,aceasta fiind la o înãlþime demai bine de zece metri.

De câteva zile, felina stã atârnatãîntr-un copac fãrã ca cineva sãpoatã face ceva pentru ea. Totul seîntâmplã pe strada Oituz dinmunicipiul Petroºani.

Reprezentanþii Detaºamentului dePompieri Petroºani spun cã de regulã nu intervin în aceste cazuri dincauza faptului cã nu deþin echipa-ment adecvat.

”Pisicile sunt feline ºi nu puteminterveni pentru cã nu avem echipa-ment de protecþie adecvat ºi eapoate sãri sã zgârie omul nostru. Maimult decât atât în zona respectivã nuputem interveni cu autoscara”, au

declarat reprezentanþiiDetaºamentului de PompieriPetroºani.

Pompierii nu pot interveni înzonã cu autoscara din cauza faptului cã în zona în care estepisica atîrnatã sunt mai multe þevide gaz care nu permit accesulautospecialei în zonã.

Nici în ceea ce-i priveºte pe ceidin administraþia localã lucrurilenu diferã. Nici aceºtia nu au posibilitatea de a interveni în astfel de situaþii.

”Noi nu avem alpiniºti utilitari.Nu avem cu ce sã coborâm pisicadin copac”, au spus reprezen-tanþii administraþiei locale dinPetroºani.

C ondiþii de lumea atreia

În timp ce la nivel mondialexistã asociaþii care intervin pen-tru salvarea animalelor care suntcaptive în anumite locuri, în ValeaJiului acest lucru este imposibil, înanumite circumstanþe. Oficialii dinMinisterul Administraþiei ºi Internelorsusþin cã nu exista un ordin scris alministrului Traian Igas care sã inter-zicã salvarea pisicilor. Pe de altã

parte cei de la Pompieri spun cã într-adevãr, din cauza ului puþin, seconcentreazã pe cazuri mai impor-tante. În þãrile europene, apelul careanunþa un animal un pericol izeazãitãþile ca ºi cum ar fi vorba despre unom care are nevoie de urgenþã.



Proiectul politic al depu-tatului Monica Iacob Ridzise dovedeºte a fi singurulde acest fel al vreunui can-didat înscris în cursa elec-toralã pentru alegerile par-lamentare care presupune,

pe lângã susþinereainvestiþiilor, susþinereamineritului sau crearea delocuri de muncã ºi o seriede iniþiative care vizeazãdomeniul sãnãtãþii ºi fami-liei.

„Pentru mine,susþinerea educaþiei, asãnãtãþii, a familiei suntchestiuni cel puþin la felde importante precumsusþinerea mineritului, ainfrastructurii, a adminis-traþiei publice locale. ªiîn activitatea mea parla-mentarã de pânã acum,am acþionat în aceastãdirecþie ºi am reuºit, pede o parte sã aducresursele financiare nece-sare pentru invetsiþii înºcoli, în grãdiniþe, în spi-tale, iar pe de altã partesã impun guvernuluiluarea unor mãsurimenite sã încurajeze dez-voltarea armonioasã acopiilor ºi a tinerilor”,spune, cu mulþumirea

lucrului bine fãcut, deputa-tul Monica Iacob Ridzi.

În viitoarea legislaturãparlamentarã, deputatulMonica Iacob Ridziintenþioneazã sã aducã înatenþia forului legislativ alþãrii ºi alte iniþiative legisla-tive în sprijinul copiilor, altinerilor ºi, în general, alfamiliei. Astfel, MonicaIacob Ridzi va susþineadoptarea proiectului delege pe care l-a iniþiat (ºicare se aflã acum peordinea de zi aParlamentului) prin care

doreºte acordarea depachete alimentare diver-sificate sau a unei mesecalde pentru preºcolari ºiºcolari, precum ºi introdu-cerea în programa ºcolarãa mai multor ore de sportpe sãptãmânã ºi a unei orespeciale de nutriþie.

Mai mult, Monica IacobRidzi lanseazã, în pre-mierã, necesitatea imple-mentãrii unui programnaþional prin care toþi ele-vii sã beneficieze de con-sult stomatologic ºi de unpachet de servicii de trata-

ment stomatologic gratu-ite. „Am constatat, dindiscuþiile pe care le-amavut cu pãrinþii ºi cu pro-fesorii, cã se impuneabordarea cu maximãresponsabilitate a acesteichetsiuni ºi am decis sãacþionez ca atare. În acestsens, voi iniþia, încã dinprima sesiune a nouluiParlament un proiect delege care sã rãspundãacestei cerinþe”, spuneMonica Iacob Ridzi.

Tiberiu VINÞTiberiu VINÞANAN

Î n Petroºani, îndata de 9 decem-

brie, sunt aºteptaþi laurne 37.198 de devotanþi. Adicã, glu-mind, toþi locuitoriimunicipiului care, con-form datelor rezultateîn urma recensãmân-tului din noiembrie2011, sunt în numãrde 35.239.

Numãrul de persoane cudrept de vot comunicat deDirecþia Judeþeanã deStatisticã este, însã, celrezultat în urma recen-sãmântului din anul 2000,atunci când în CapitalaVãii locuiau aproape45.000 de oameni. Acesta este ºi motivul

pentru care numãrulvotanþilor este chiar maimare decât cel al popu-laþiei de azi, aici fiindincluºi ºi bebeluºii, copiii ºiadolescenþii care încã nuau drept de vot. Din anul2000, însã, unii au trecutla cele veºnice, alþii s-au

mutat în alte localitãþi ºizone din þarã iar alþii aumigrat spre þãri mai“calde” din punct devedere financiar. Deci, în Petroºani, de

exemplu, persoanele cudrept de vot ar trebui sã fiede circa 30.000, nu depeste 37.000. Situaþia estevalabilã pentru toate locali-tãþile din Valea Jiului careîn prezent are 119.484 delocuitori iar la urne suntaºteptaþi sã se prezinte

aproximativ 120.000 dealegãtori. Întrebarea ar fi:ce rost a mai avut recen-sãmântul derulat în urmãcu un an de zile dacã totnu se þine cont de el?Apropo: în urmã cu 12ani numãrul locuitorilor dinRomânia era de 22 de milioane iar în prezent ascãzut la doar 19 milioane.În acest timp, la urne vor fiaºteptaþi circa 18 milioanede oameni…

MirMircea cea NISTORNISTOR

C ircumscripþiaSanitar Veterinarã

ºi Pentru SiguranþaAlimentelor Petroºani dincadrul DSV Hunedoaraºi-a intensificat acþiunilede control în unitãþile dealimentaþie publicã, datfiind faptul cã sãrbãtorilesunt foarte aproape.Inspectorii sanitar-veteri-nari spun cã verificãrileau scop preventiv ºi vorsã elimine riscul unorîmbolnãviri ale popu-laþiei.

„Controalele au vizatpânã de curând depoziteleen-gros ºi urmeazã labora-toarele de prãjituri ºicofetãriile. Vrem sã vedemîn ce condiþii îºi desfãºoarãactivitatea ºi dacã respectã

toate normele astfel ca populaþia sã nu aibã desuferit”, spune ºeful CSVSAPetroºani, dr. OctavianPopescu. Pe de altã parte,inspectorii sanitar-veterinarirecomandã oamenilor sãevite achiziþionarea de pro-duse alimentare de lacunoºtinþe. Aici ar fi vorba înspecial de prãjituri, cozonaci

ori torturi. „Ar fi bine sã fie evitatã

cumpãrarea de produse dinlocuri neautorizate ºi lapreþuri mai mici, deoareceacestea s-ar fi putea dovedi afi periculoase pentru sãnã-tate. Sfatul este sã nu iaprãjituri sau torturi fãcuteacasã sau în laboratoare deocazie.

Dacã se cumpãrã un pro-dus dupã principiul „vecina,vara sau prietena face untort bun”, în primul rând seîncalcã legile în vigoare ºiapoi nu se ºtie ce ingredi-ente folosesc patiseriile deocazie, iar oamenii pot aveade suferit”, mai spun inspec-torii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19

Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR“ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI

Cozma:„Minerii nu

mai au lideri!”F ondatorul LSMVJ crede

cã minerii din ValeaJiului au prea mulþi pretinºilideri care în loc sã-i apere îºiurmãresc doar propriul interes.

Miron Cozma a declarat ieri, laPetroºani, cu ocazia sãrbãtoririi protec-toarei minerilor, SF. Varvara, cã ortaciiau mai mulþi lideri astãzi decât erau învremea când el conducea sindicatele ºireprezenta circa 50 de mii de minerifaþã de 8000 cât mai sunt astãzi înminerit.

„Adevãrul e cã nu mai sunt sindicate,sunt prea mulþi lideri. Am fãcut o con-statare tristã când am fost la Lupeni, lacomemorarea ortacilor care au murit în1929. Am rãmas surprins sã constat cãsunt mai mulþi lideri decât pe vremeamea. Asta în condiþiile în care astãzi numai sunt mineri. Am rãmas stupefiat sãconstat cã liderul de la LSMVJ (n.r. Liga

înfiinþatã de Miron Cozma, astãzi desfi-inþatã) avea peste 3000 de euro salariulºi mai avea ºi pensie. Pe vremea mealiderii ãºtia nu aveau ºanse sãsupravieþuiascã. Mie nu-mi trebuia multºi indiferent cine era mergeam la minãºi îl schimbam”, a spus Cozma.

Maximilian GânjuMaximilian Gânju

Monica Iacob Ridzi este singurul candidat cu iniþiativeclare în domeniul sãnãtãþii ºi familiei

Bebeluºii aºteptaþi, ºi ei, la urne!

Vochiþoiu n-are pic de respect faþã de petroºãneni

Laboratoarele ºi cofetãriile - în atenþia inspectorilor

MonikaBACIU

Comandamentul de iarnã afost stabilit, caºi în anii prece-denþi, înColonie. ªi uti-lajele care vorcurãþa zãpadade pe centrulcivic au fost

pregãtite dereprezentanþiiadministraþieilocale.

”Toatemaºinile suntîn aºteptare josîn colonie lastaþie, dejaavem 60 detone de materi-al nisipos,compoziþie detrei la unu, treicupe de nisipºi una de sare,avem ºi tracto-raºul pregãtitpentru zonacentrului civic,ºoferii suntnon-stop acolocazaþi ºi dacã enevoie vomieºi imediat pestradã ºi vomface în aºa felsã nu fie prob-leme”, adeclarat LucianDragomir,director execu-tiv SPADPPPetroºani.

ªi trotuareledin municipiulPetroºani vor ficurãþate dezãpadã, înacest sens fiindpregãtit un uti-laj special pen-tru acestezone.

Avem trac-toraº ºi pentrutrotuare careva curaþa zãpa-da ca ºi pânãîn anii anteri-ori”, a maispecificatDragomir.

Reprezentanþii PrimãrieiPetroºani maispun cã în cazcã va ninge înacest week-endaºa cumanunþã meteo-rologii, vorsolicita utilajelede deszãpezireiar acestea vorajunge în local-itate în maximdouã ore.

Diana MITRACHE

Lansat la 1 noiembriela nivel naþional, proiectulprevede 35 de opriri, iarîn aceastã sãptãmânã avenit ºi rândul municipiu-lui Deva.Totul areloc încontextulcreºteriiincidenþeifenomenu-lui violenþeiîn familie înrândul soci-etãþiiromâneºti.Astfel, campa-nia iniþiatã de MinisterulMuncii, Familiei ºiProtecþiei Sociale a lansatcampania naþionalãprivind prevenirea ºi com-baterea violenþei în familie„Violenþa în familie nutrebuie sã te lase rece”.

Caravana are 35 deopriri în localitãþireºedinþã de judeþ ºi sec-toare ale municipiuluiBucureºti, în locaþii intenscirculate care pot facilita

accesul unui numãr câtmai mare de persoane laaceastã acþiune.

Pânã în prezent eveni-mentele de tip stradal,promovate prin inter-

mediul caravaneiau fost organizate înoraºele Slobozia, Tulcea,Brãila, Galaþi, Vaslui,Botoºani, Suceava, PiatraNeamþ, Bacãu, Focºani,Buzãu, Ploieºti,Alexandria, Slatina,Râmnicu-Vâlcea, TârguMureº, Bistriþa Nãsãud,Sfântu Gheorghe, Braºov,Piteºti, Târgu Jiu ºiReºiþa.

În municipiul Deva,caravana soseºte în data

de 6 decembrie a.c., întreorele 10,00 – 16,00, înzona BulevarduluiDecebal, între parcareaMall ºi magazinulRomarta. La acest eveni-ment va fi prezent ºi unreprezentant al DirecþieiGenerale de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului Hunedoara careva face cunoscut tuturorcelor interesaþi activitateaºi serviciile ce pot fi

disponibile lanivelulDirecþiei învederea pro-tejãrii vic-timelor vio-lenþei în fam-ilie.

Campaniase deruleazãîn cadrulunui proiect

finanþatprintr-un împrumut acor-dat de BancaInternaþionalã pentruReconstrucþie ºiDezvoltare (BIRD) ºi cofi-nanþat de GuvernulRomâniei.

Scopul implementãriiunei astfel de campanii lanivel naþional este justifi-cat de necesitateaconºtientizãrii populaþieicu privire la gravitatea ºiconsecinþele pe carefenomenul violenþei în

familie îl poate aveaasupra celor care devinvictime ale acestuia, dar ºiasupra societãþii înansamblul sãu.

Cu aceastã ocazie s-adat startul unei caravanemobile prin intermediulcãreia sunt realizate activ-itãþi de informare aopiniei publice cu privirela aceastã problematicã,scopul final al acestordemersuri fiind acela de adetermina o implicaremai activã a membrilorcomunitãþii în prevenireaºi combaterea violenþei.


H O R O S C O P 5 d e c e m b r i e 2 0 1 2

Se pare cã ºefii sunt mulþumiþide felul în care îþi faci treaba,motiv pentru care îþi vor reparti-za sarcini noi. Nu trebuie sã tederanjeze acest lucru, cãci ºicâºtigurile vor fi pe mãsurã. Ocãlãtorie te poate ajuta sã tedebarasezi de tensiuni.

Dispui de multã tenacitate ºi put-ere de muncã ºi vei face o bunãimpresie superiorilor ierarhici. Opersoanã cu funcþie te apreciazãºi doreºte sã îþi susþinã iniþia-tivele. Câºtigurile vor veni atâtde la serviciu cât ºi dincolaborãri.

O serie de probleme pe care nule-ai rezolvat la timpul potrivitvor deveni urgente. Vei avea oagendã încãrcatã, dar dispui deforþã suficientã pentru a facefaþã. Simþul posesiunii ºi dorinþade a fi cât mai autoritar potaduce unele neplãceri.

Nu vei fi în apele tale, dar întâl-nirile cu prietenii si în generalactivitãþile sociale te vor ajuta sã-þi recapeþi buna dispoziþie ºiîncrederea în viitor. Ai dori maimult de la partenerul de suflet ºifaptul cã lucrurile nu evolueazãchiar aºa cum ai vrea.

Te implici în prea multe activitãþi ºide aceea eºti mai puþin eficient cade obicei. Colegii te vor sprijini ºiastfel vei depãºi mai uºor neplãcer-ile cotidiene. Un prieten te-arputea ajuta sã rezolvi o problemãmai delicatã. Nu este momentulsã-þi exprimi nemulþumirile.

Sunt ºanse mari sã finalizezi olucrare pe care ai început-o demai mult timp. Colegii îþi voracorda tot sprijinul de care ainevoie ºi asta îþi va ridica multmoralul. În schimb, în planfinanciar nu va fi o zi nemai-pomenitã.

Din punct de vedere sentimentalnevoia ta de stabilitate, de sigu-ranþã este foarte mare. Unelenemulþumiri mai vechi te vorapãsa în continuare, dar nu estecazul sã faci ceva în aceastãdirecþie. Lasã lucrurile aºa cumsunt cãci ele se vor rezolva.

La serviciu cineva îþi va da oinformaþie, dar nu este cazul são iei în serios. Înclinaþia cãtreindependenþã îþi poate deteriorarelaþia cu fiinþa iubitã, aºa cã arfi bine sã-i oferi cât mai multeclipe petrecute împreunã. Esteposibil sã aparã o problemã.

Te aºteaptã o zi favorabilã,relaþia ta cu persoanele de sexopus se va îmbunãtãþi consider-abil. Vei beneficia de un bunechilibru energetic, în ciuda stãriide agitaþie care te caracterizeazãîn continuare. Încearcã sã te ori-entezi spre activitãþi practice.

Activitãþile de divertisment tetenteazã în mod special, mai alescã acestea îþi dau posibilitatea sãpetreci mai mult timp în compa-nia fiinþei iubite. Pentru cei cãsã-toriþi sunt posibile discuþii în con-tradictoriu, fãrã ca acestea sãaibã rezultate nefaste.

Comoditatea de care dai dovadãîþi poate crea unele probleme înrelaþia cu familia. Unul dinproiectele tale mai vechi arputea fi pus în practicã, mai alescã ºi colegii vor fi dispuºi sã-þidea o mânã de ajutor. Te impliciîn prea multe activitãþi.

Nu este momentul sã faci schim-bãri majore în viaþa ta sentimen-talã. Nemulþumirile se vor atenuadacã vei da dovadã de mai multãrãbdare ºi înþelegere faþã departenerul de suflet. Como-ditatea de care dai dovadã îþipoate crea unele probleme.

Miercuri,5.11.2012

Petrila 9:00 -15:00 Zonã: satJieþ, str. TraianVuia, blocuri turndin oraºul Petrila.Motiv: montareaerisitoare peaducþiunea Jiet -Petroºani.

Petroºani 9:00 - 15:00

Zonã: str.Maleia. Motiv:montare aerisitoarepe aducþiunea Jiet- Petroºani.

9:00 - 11:00

Zonã: zona indus-trialã Livezeni.Motiv: anularebranºament zonaGeneral Trans ºiînlocuire robinet detrecere pebranºament, str.Livezeni nr. 20.

Aninoasa 9:00 -14:00

Zonã: str.Simion Bãrnuþiu ºiHorea. Motiv:remediere pierderepe str. SimionBãrnuþiu nr. 2/2.

Mulþumim pentru

înþelegere

RRRR eeee ssss tttt rrrr iiii cccc þþþþ iiii iiii aaaa pppp ãããã

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

Deva: „Violenþa în familie nu trebuiesã te lase rece”

C aravana itinerantã ce trage sem-nalul de alarmã cu privire la vio-

lenþa în viaþa de familie ajunge la Deva.Joi, 6 decembrie, timp de 6 ore,specialiºtii în astfel de probleme seapleacã asupra cazurilor din Hunedoara.

Pregãtiþi pentru ninsori abundente

R eprezentanþii administraþiei localede la Petroºani sunt pregãtiþi pen-

tru ninsori abundente, dupã ce de ieri auînceput sã cadã primii fulgi.

Monika BACIU

Pe lângã orna-mentele care aufost puse încã desãptãmâna trecutã,

astãzi au fost mon-taþi brazi ºi alte fig-urine.

”Astãzi se final-izeazã pe centrulcivic toate instalaþi-

ile care aumai venit înaceastãdimineaþã ºide ieri,avem niºtebraduþifoartefrumoºi,niºte fig-urine ºimoºi dezãpadã”, aprecizatLucianDragomir, ºefSPADPP Petroºani.

Potrivit reprezen-tanþilor autoritãþilorlocale, toate

cartierele dinmunicipiu vor fiîmpodobite deiarnã. Mai multdecât atât, în Parcul

Central

“Carol Schretter” afost deja montat unbrad natural de di-mensiuni impresio-nante.

Mircea NISTOR

În aceeaºi zi, în cursulserii, este programat ºimomentul în care va fipornit, în parc, sistemulde iluminat instalat pen-tru celebrarea sãrbãto-rilor de iarnã.

“Evenimentul este pro-gramat pen-tru ora17,30iarinsta-laþia vafi por-nitã de

cãtre primarul TiberiuIacob – Ridzi”, a pre-cizat Nicu Taºcã, purtã-tor de cuvânt PrimãriaPetroºani. Tot în Parcul Central,dar o zi mai târziu, va fimontat ºi un cort undecei care doresc potdona alimente, dulciurisau jucãrii care vorajunge la copiii careprovin din familii cuprobleme sociale.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 decembrie 2012 Actualitate 11

Mã voi lupta ca Valea Jiului sã devinã zonãenergeticã strategicã de interes naþional

Miercea NISTOR

Acum, ei ar trebui sãadopte metode maiblânde, mai umane,(nicidecum porceºti)menite a nu aduce sufer-inþe prea mari ºi inutileanimalelor, mai exactspus, porcinelor. Astfel,normele europene îndomeniu, prevãd camamiferul domestic dinfamilia suinelor, „susscrofa domestica” în lat-inã, mai pe româneºtespus, porcul, trebuie maiînainte de a fi tãiat, sã fieasomat. Asomarea asta s-a decis de cãtrespecialiºtii în domeniu sãfie de douã feluri: cu

glonte captiv, respectivelectricã. Prin acest pro-cedeu, mamiferul arsuferi o pierdere totalã depersonalitate, fiindanesteziat astfel încâtîntregul sistem nervos ar

fi complet distrus. Înprincipiu, beleauaasomãrii porcinelor acãzut pe capul medicilorveterinari dar, aceºtia, celpuþin în Valea Jiului,pânã în prezent, nu aufost chemaþi sã asomezenici mãcar un porc sau oscroafã. “În principiu, noi

ar trebui sã ne ocupãmde problema asta, care sepoate face însã doar lasolicitarea cetãþenilor.Pânã acum, nu ne-achemat însã nimeni sã-iasomãm porcul ºi nici nu

putem intra de capul nos-tru în curtea omului. Noiavem dorinþã, dar esteneputinþã. Pe de altãparte, ar fi ºi o problemã,pentru cã un medic artrebui sã þinã asomatorul,altul animalul, unul sã-lelectrocuteze, altul sã-ltaie, ºi aºa mai departe.Nici noi nu suntem aºamulþi ºi ce s-ar întâmpladacã toþi ºi-ar tãia por-cul în aceeaºi zi, deIgnat, de exemplu? Pânãacum, deºi s-au tãiatdestui porci în ValeaJiului, directiva UE arãmas doar la stadiul deintenþie”, susþin mediciisanitar – veterinari dinzonã. Pânã una – alta, ºiîn acest an, mamiferuldomestic mai cunoscutsub denumirea de„porc”, va fi transformatîn caltaboºi, slãninã ºicârnaþi, tot în stilulneoaº românesc, adicãdupã o uºoarã hãituire,tragere de coadã,ameninþare cu cuþitul ºiîmplântarea acestuia îngrumaz. Europa maipoate sã aºtepte... Noi,suntem români...

Dioramã, beculeþe ºicort în parc

P arcul Central din Petroºani se aflãpe ultima sutã de metri în ceea ce

priveºte amenajarea sa pentru sãrbãtorilede sfârºit de an. Pânã în seara zilei demiercuri, atunci când va sosi Moº Nicolae,va instalatã ºi diorama care prezintã per-sonajele participante la NaºtereaMântuitorului Iisus Hristos.

Milioane de lumini

A stãzi (miercuri-n.r.) vor fipornite instalaþiile lumi-

noase specifice sãrbãtorilor deiarnã. Ieri (marþi), reprezen-tanþii Serviciului Public pentruAdministrarea DomeniuluiPublic ºi Privat din municipiulPetroºani lucrau la împo-dobirea centrului civic.

Porcii, ameninþaþi, din nou,cu asomarea

P otrivit cerinþelor europene“impuse” ºi României ca stat mem-

bru al UE, cu ocazia Crãciunului „ediþia2012”, românii nu ar mai avea dreptulsã-ºi omoare “strãmoºeºte” porcul,potrivit datinilor moºtenite dinstrãbuni, din timpurile când Europa deVest era vraiºte.

Monika BACIU

”Dacã vom reuºi sãrezolvãm ºi acestproiect, Institutul deEducaþie ºi CercetarePaleontologicã Nopcea,atunci chiar vom reuºi sãfacem din zona ÞãriiHaþegului o zonã de

excelenþã în turism”, adeclarat Mircea IoanMoloþ în cadrul ºedinþeide CJH din luna noiem-brie.

„Institutul de Educaþieºi Cercetare

Paleontologicã Nopcsa”doreºte sã devinã un ele-ment central alcercetãrilor de teren îngeologie, paleontologie ºipaleobiologie dinRomânia, având un car-acter preponderent prac-tic ºi oferind spaþiu decercetare, studiu ºi expe-

rienþã pentru viitoarelegeneraþii de cercetãtori,dar ºi trezind, prin activ-itãþi de educaþie nonfor-malã , expoziþii ºi oportu-nitãþi de explorare, dor-inþa de cunoaºtere a isto-

riei vieþii planetare lacopii ºi tineri, cu scopulde a continua, neîntre-rupt, munca începutã deFranz Baron Nopcsa.

Prin implementareaproiectului se doreºteamenajarea pe teritoriulcomunei GeneralBerthelot a unui parc înaer liber „populat” cumachete ale tuturordinozaurilor descoperiþiîn Þara Haþegului ladimensiuni reale, dar ºi aaltora din aceiaºi specie,dar gãsiþi în alte zone dinþarã. Totul se va realizacu ajutorul fonduriloroferite de mecanismulEEA Grants &Norwegian Grants, pelinia de finanþare 2009-2014.

P roiect cu rolde salvare

Proiectul implementatde CJ Hunedoara arerolul de a salva castelulde la Sãcel de la dis-trugerea totalã. Castelulºi domeniul Nopcsa dinsatul Sãcel se aflã în pro-prietatea CJ Hunedoaraºi se întind pe osuprafaþã de 1,7 hectare.Totul se aflã într-un sta-diu avansat de degradare,acestea fiind închise.Acestea au aparþinutbaronului Franz Nopcsa,

cel care a descoperitprimele fosile de dinozau-ri pitici din ÞaraHaþegului, fondator alpaleobiologiei ºi al studi-ilor de albanologie, direc-tor al Institutului Regal deGeologie din Budapesta,pretendent la tronulAlbaniei, spion alImperiului Austro-Ungarîn Transilvania, aventuri-er ºi fotograf, autor a150 de lucrãri publi-cate. „Institutul deEducaþie ºiCercetarePaleontologicãNopcsa”doreºtesã devinã unelement centralal cercetãrilor deteren în geologie,paleontologie ºi paleo-biologie din România,având un caracter pre-ponderent practic ºioferind spaþiu de cerc-etare, studiu ºi expe-rienþã pentru viitoarelegeneraþii de cercetãtori.Prin activitãþi de educaþienonformalã, expoziþii ºioportunitãþi de explo-rare, acesta va trezi dor-inþa de cunoaºtere a isto-riei vieþii planetare lacopii ºi tineri, cu scopulde a continua, neîntre-rupt, munca începutã deFranz Baron Nopcsa”,precizeazã Mircea Moloþ,preºedintele CJ

Hunedoaraîn nota defunda-mentare aproiectuluide hotãrâreaprobat delegislativul judeþului.Moloþ a mai spus cãodatã pus în practicã,acest proiect va transfor-

ma Þara

Haþegului într-o zonã deexcelenþã turisticã.

Potrivit proiectului CJHunedoara, parcul va fiamenajat pe o suprafaþã

de circa 42.000 de metripãtraþi ºi se va afla la odistanþa de aproximatix250 m faþã de localitateaGeneral Berthelot. Parculva adãposti circa 20 deexponate, organizate înjurul a 10 scene,machete ale tuturordinozaurilor descoperiþiîn Þara Haþegului ladimensiuni reale, pre-cum ºi ale altor animale,din aceleaºi specii, dardin zone diferite.

CJ Hunedoara s-a aso-ciat cu Universitatea dinBucureºti dupã ceaceastã instituþie deînvãþãmânt superior astudiat îndeaproapesiturile dinozaurilor piticidin Þara Haþegului.


C onsiliul Judeþean Hunedoara s-aasociat cu Universitatea Bucureºti.

Consilierii judeþeni au aprobat asociereainstituþiei judeþene cu Institutul deEducaþie ºi Cercetare PaleontologicãNopcea în vederea realizãrii unui proiectde interes comun, astfel încât sã se dez-volte Þara Haþegului.

CCCCoooonnnnssss iiii llll iiiiuuuullllJJJJuuuuddddeeeeþþþþeeeeaaaannnn

HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa,,,,aaaassssoooocccc iiii eeeerrrreeee ppppeeeennnntttt rrrruuuu

eeeexxxxcccceeee llll eeeennnnþþþþãããã îîîînnnn ttttuuuurrrr iiii ssssmmmm

cvj, nr. 268, miercuri 5 decembrie 2012

Documents