cvj, nr. 257, marti 20 noiembrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul II � Nr. 257

Marti, 20 noiembrie 2012

Bonurile decãrbune sunt

impozitate fãrãbazã legalã

B onurile de cãr-bune, impozitate

fãrã bazã legalã.Deputatul hunedoreanMonica Iacob Ridzi îisolicitã ministrului definanþe, FlotinGeorgescu sã analizezesituaþie pensionarilorminieri din Valea Jiului.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 111-A1-A

Avocaþi ocupaþi

Avocaþii inculpaþilordin dosarul Petrila

2008 nu s-auprezentat la termen

D osarul Petrila 2008amânat din cauza

problemelor avocaþilor.>>> P>>> PAGINAAGINA AA 111-A1-A

USL - Soluþiapentru eliminareadezastrului produs

de guvernãrileBoc & Ungureanu

I oan Rus, candidatulUSL pentru Camera

Deputaþilor pe colegiulValea Jiului-Est, susþinecã guvernarea USLpoate salva România, îngeneral, ºi Valea Jiuluiîn mod special.


Concesiunealucrãrilor din

Straja, la a douaîncercare

A dministraþia localãdin Lupeni îºi mai

încearcã norocul încã odatã. Administraþia localãdin Lupeni concesioneazãlucrãri pentru realizareaproiectului - dezvoltareastaþiunii turistice Straja...


C u toþii ajungem la un moment dat în viaþã când ne hotãrâm sã avem un copil. Este fiinþa care întregeºte ofamilie, care aduce bucurie ºi care ne motiveazã în viaþã. >>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7

Nou nãscuþi abandonaþi de mame,dar ºi de sistem

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 noiembrie 201222 Utile

� Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?� Vrei sã te dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti

colaboratori serioºi de afaceri?� Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Casa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100

Petroºani

tel. 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj....rrrrooooe-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:30 Naufragiaþii 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari

13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Naþiune, te cunosc! 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport20:30 Copiii spun lucruritrãsnite

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r)11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:15 Avionul con-damnaþilor

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Pariu cu viaþa (r)12:00 Pariu cu viaþa (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Experiment diabolic 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:15 Vocea României 23:15 ªtirile Pro TV23:45 Fringe 0:45 Apropo TV (r)1:45 Dupã 20 de ani (r)

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Taxi Driver (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r)14:00 Sã v-amintiþiDuminica... (r)17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite

20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Fosta mea iubire (r)0:15 Împãrãteasa de fier (r)1:45 Grupul Vouã (r)

9:15 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul!10:25 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:20 Pe scurt despreorice11:30 Filmoteca veselã (r)12:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier (r)13:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european16:00 Maghiara de pe unu17:00 Cãlãtor pe viaþã17:30 Oameni care auschimbat lumea (r)17:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier18:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport

VVVVrrrreeeemmmmeeeeaaaa îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

� DN 7 Deva -Sântuhalm � DN 7Mintia - Sãcãmaº �

DN 7 Ilia - Gurasada -Zam � DN 68 ASãcãmaº Dobra �

DN7 Mintia - Veþel �DN7 Veþel - Leºnic �

DN7 Leºnic - Sãcãmaº� DN7 Ilia - Gurasada� DN7 Gurasada -

Burjuc � DN7 Burjuc-Zam � Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN76 Cãinelul de Jos -

Bejan � Vulcan pe DN66A ºi B-dul Mihai

Viteazu

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee

Motorinã 6,10 Lei

Benzinã5,83 Lei

Motorinã 5,95 Lei

Benzinã5,75 Lei

Motorinã 6,10 Lei

Benzinã5,75 Lei

Motorinã 5,95 Lei

Benzinã5,68 Lei

Motorinã 6,17 Lei

Benzinã6,18 Lei

Motorinã 6,45 Lei

Benzinã5,71 Lei

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

*A început reîntregirea salariilor,înapoierea reþinerilor din pensii ºi plataunor drepturi ale mamelor ºi ale pension-arilor minieri.

*Vor fi reacordate ajutoarele, drepturiletuturor categoriilor sociale ºi profesionalepãgubite de fosta guvernare Boc-Ungureanu.

REDUCEM TREPTAT, în urmatorii 4ani, CAS-UL DATORAT DE

ANGAJATOR cu 5 puncte procen-tuale, concomitent cu creºterea

progresivã, pânã în anul 2016, a salari-ului minim pe economie pânã la 1.200RON.

REDUCEM TVA LA PRODUCATORIIAGRICOLI de la 24% la 9%, iar 15% se

întoarce la producator în momentul încare prezinta factura. Masura va fi

valabila doar pentru producþie ºi nu pelanþul de prelucrare. Stimulam

astfel producatorii interni ºi reducemevaziunea fiscala din agricultura.

*Dupa 4 ani de mandat al guvernuluiUSL, TVA VA REVENI LA NIVELUL DE

19%. Pastram plafon 16% ºi introducem, pe

parcursul mandatului, IMPOZITUL DIFERENÞIAT PE VENIT-

UL SALARIAL CU DEDUCTIBILITAÞIFISCALE: cote de 8%, 12% ºi 16%, cevor fi stabilite pe grile de venit.

REDUCEM la jumatate NUMARULDE TAXE PARAFISCALE.

CRESTEM DEDUCTIBILITATEACHELTUIELILOR în cercetare ºi dez-voltare de la 20% la 50%.

COMPENSAM MEDICAMENTELE înmod real cu 90% pentru pensionarii cu

pensii sub 1000 de RON. Asiguram RECONDIÞIONAREA ªI

DOTAREA PÂNA ÎN ANUL 2016 A AMBULATORIILOR DE SPECIALI-

TATE din spitale prin programul POR,prin alte programe comunitare, prin pro-gramul cu Banca Mondiala sau prinfinanþare de la Ministerul Sãnãtaþii.

Sprijinim investiþiile private în CON-STRUCÞIA ªI DOTAREA DE SPITALENOI, prin garantarea creditelor de catrestatul român ºi subvenþionarea parþiala a

dobânzilor. EXTINDEM SISTEMUL SMURD LA

NIVEL NAÞIONAL, cu contribuþia Autoritaþilor locale. Extindem echipa-

jele SMURD la nivel rural în colaborare cu Autoritaþile locale ºi continuam pro-

gramele multianuale de dotare ale serviciilor de ambulanþa ºi SMURD.

POLITICI SOCIALE Sprijin pentru cei în nevoie, repararea

nedreptãþilor fãcute de Guvernul Boc-Ungureanu.

INDEXAM PENSILE CU RATAINFLAÞIEI, conform prevederilor legii ºiîn

limitele bugetului. CREªTEM RESPONSABILITATEA

INDIVIDUALA PRIVIND PENSI-ILE:

introducem un sistem de con-turi individuale de economisirepentru

pensia publica (Pilon I). MULTIPLICAM RESURSELE

DE VENIT PENTRU BATRÂNE.Eprin

introducerea sistemului facul-tativ de pensii ocu-paþionale.Susþinem

veniturile pen-tru stimulareape termen lunga profesiilorcu grad mai

mare deuzura.

MOD-ERNIZAMSIS-TEMULASIS-

TENªEISOCIALEprin transfor-marea

acestuiadintr-

un sistem pasiv în unul proactiv desus.inere a familiei

prin schimbarea accentului de pe asis-ten.a acordata individului pe

construirea masurilor de protec.iesociala în jurul protecþiei familiei.

ÎNTARIM COEZIUNEA ªI INCLUZI-UNEA SOCIALA prin politici de

reducere a saraciei, pentru 580.000persoane, pâna în anul 2020.

APLICAM CONCEPTUL EUROPEANDE “ECONOMIE SOCIALA” pentru

creºterea ratei de ocupare a per-soanelor provenind din grupurile

defavorizate, inclusiv a minoritaþiirome.

Definim clar categoriile vulnerabile careau nevoie de AJUTOR

SUPLIMENTAR PENTRU PLATAFACTURII LA ENERGIE ºi liberalizarea

Pieþei de energie electrica ºi gaz naturalpentru categoriile de

consumatori care pot plati preþul pieþei. REFORMAM SISTEMUL DE ASIS-

TENÞA SOCIALA în baza a doua principii: proximitatea (sprijinul merge

cât mai aproape de beneficiar) ºi reciprocitatea (ajutorul social este

condiþionat de participarea la anumite activitaþi ale comunitaþii). DEZVOLTAM SERVICII SOCIALE

pentru îngrijirea copiilor ºi a persoanelor dependente de familie ºi

sprijinim recunoaºterea muncii la domiciliu.

A IGNORAT CU BUNÃªTIINÞÃ SISTEMUL DE

SÃNÃTATE, a închis spitale, insti-tute de cercetare, a determinat

emigrarea medicilor si acadrelor sanitare, a

lasat categoriiîntregi de bol-navi fara medica-mentatia indis-pensabila peri-clitând nivelul desanatate si sper-anta de viaþã aromânilor.

A ABANDO-NAT SIGU-RANÞACETÃÞENILOR,a desfiintat sectiide poliþie, aredus personalulMinisterului deInterne, gen-

erând o creºtere ainfractiunilor împotri-va persoanei sau aproprietãþii.

A SUBFINANÞAT CRONIC ARMATAºi a erodat credibilitatea României camembru NATO.

A POLITIZAT JUSTIÞIA, a subordonatinstitutiile fundamentale ale acesteia pen-tru a proteja grupurile de interese din sferaPDL si pentru a hãitui adversarii politicisau din societatea civila, ducând lascaderea dramatica a încrederii în lege siîn aplicarea corecta a acesteia.

A DISTRUS INSTITUTIILE CAREPUTEAU SA PROTESTEZE, a dezmem-brat

sindicatele, a politizat societatea civila,a adus numeroase structuri media la

faliment, a demonizat orice contestatar,a folosit instituþii ale statului pentru a

pune presiune pe cei cu alte puncte devedere.

A LÃSAT FÃRÃ SUB-VENÞII MINERITUL DINVALEA JIULUI, cu intenþiade a-l închide total, fãrã sãþinã seama de o zonã carenu-i aducea foloase person-ale.

S-AU TÃIAT: * salariile bugetarilor cu

25%* indemnizaþia pentru

creºterea copilului cu 15%* indemnizaþiile acordate

membrilor Academiei

Române, membrilor Academiei Oamenilorde ªtiinþã din România ºi membrilorAcademiei de ªtiinþe Tehnice din Româniacu 25%

* Cuantumul drepturilor reprezentândsalarizarea în valutã ºi alte drepturi în val-utã ºi în lei ale personalului trimis in misi-une permanentã sº respectiv temporarã înstrãinãtate cu 25%

* Cuantumul drepturilor specifice pen-tru activitãþile desfãºurate în instituþiile deapãrare, ordine publicã ºi siguranþãnaþionalã cu 25%

* ajutorul de ºomaj cu 15%* salariile preoþilor cu 25%* renta viagerã a sportivilor cu 25%* compensaþia lunarã pentru chirie cu

25%* salariile angajaþilor BNR, CNVM,

CSSPP ºi CSA cu 25%* cuantumul brut al pensiilor cu 15%

(valoarea punctului de pensie scade la622,9 lei)

* cuantumul sprijinului material acordaturmaºilor membrilor Academiei Româneºi urmaºilor membrilor AcademieiOamenilor de ªtiinþã din România cu 15%

* ajutorul lunar pentru soþulsupravieþuitor

* indemnizaþiile prevãzute de Legea nr.341/2004 Legea recunoºtinþei faþã deeroii-martiri ºi luptãtorii care au contribuitla victoria Revoluþiei române din decem-brie 1989, precum ºi faþã de persoanelecare ºi-au jertfit viaþa sau au avut de suferitîn urma revoltei muncitoreºti anticomu-niste de la Braºov din noiembrie 1987,republicatã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare

Nu s-au mai acordat:* pensiile anticipate* trusoul pentru nou-nãscuþi* biletele de odihnã pentru pensionari* ajutorul pentru tinerii cãsãtoriþi* indemnizaþii la ieºirea la pensie,

retragere sau la trecerea în rezervã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 noiembrie 2012 Politic 3

Ioan Rus, candidatulUSL pentru CameraDeputaþilor pe colegiulValea Jiului-Est, susþine cãguvernarea USL poatesalva România, în gene-ral, ºi Valea Jiului în modspecial. Ioan Rus a punc-tat, pentru exemplificarenedreptãþile ºi lipsa deprofesionalism aguvernãrii Boc-Ungureanuºi efectele imediate ale

guvernãrii USL ºi mãsurilece vor fi aplicate dupãalegerile din 9 decembrie2012, dacã USL ºi candi-daþii sãi vor câºtigaalegerile. ”Programul deguvernare al USL esteunul realist, cu mãsurieconomice ºi socialesimultane, mãsuri care sãredea demnitatea popu-laþiei ºi sã o smulgã dinsãrãcia acutã, în care am

fost cu toþii aruncaþi defosta guvernare.Majoritatea dintre acestemãsuri sunt deja negoci-ate cu FMI. Toate nedrep-tãþile fãcute de guvernareaPDL, toate tãierile care ausãrãcit România vor fireparate ” – a declaratIoan Rus, candidat USLpentru CameraDeputaþilor.

Mãsurile guvernãrilor Boc,care au sãrãcit acut România

USL - Soluþia pentru eliminarea dezastruluiprodus de guvernãrile Boc & Ungureanu

Guvernarea USL a început reparareanedreptãþilor, programul de guvernare

va scoate România din sãrãcie

Diana MITRACHE

Au venit prea târziu ºi preapuþine. Este vorba despredozele de vaccin anbtigripal,care încã nu au ajuns lamediciide familie. Astaîn condiþiile încare vaccinarea, ca sã fie efi-cientã, trebuia începutã încã deacum o lunã. Medicii de familiespun, însã, cã situaþia nu e toc-mai favorabilã pacienþilor, carenu au suficiente doze. „În

primul rând, campania tre-buia începutãde la mijlocullui octombrie, dar nici pânãacum nu am primit vaccin.Avem, însã, confirmarea cãvom primi 10 fiole de vaccinantigripal pentru fiecare medic.Adicã pentru cam 250 – 300de persoane cu risc”, a declaratdr. Constantin Gheorghiu,reprezentantul medicilor defamilie din Valea Jiului.

Direcþia de Sãnãtate Publicã

Hunedoara a primit aproxima-tiv 8.000 de doze de vaccinantigripal achiziþionat deMinisterul Sãnãtãþii.

“ Acum am primit 7700 devaccinuri antigripale, atât pen-tru personalul medico-sanitar,cât ºi pentru populaþie, respec-tiv medicii de familie. Noi amsolicitat 42.000 de doze devaccin”, a declarat CeciliaBirãu, director adjunct la

Direcþia de Sãnãtate PublicãHunedoara.

Distribuirea dozelor de vac-cin în judeþ a început deja, iarmedicii de familie din ValeaJiului pot ridica fiolele de lasediul Circumscripþiei deSãnãtate Publicã de laPetroºani, aflat la parterulPoliclinicii pentru adulþi.

Medicii de familie vor finevoiþi însã sã facã o selecþie lasânge pentru a gestiona dozele.

„Probabil vom pune câte opicãturã pentru fiecare pacient.Altfel, nu vãd cum rezolvãmaceastã mare problemã, pentrucã, acest vaccin este foarte bunºi protejeazã, cu specificarea cãvaccinul din acest an este pen-tru viruºii care au fost activi

anul trecut. Dacã se nimeresctulpinele care determinã gripaanul acesta, atunci vaccinul vafi ºi bun. Dacã nu, existã riscul,chiar dacã facem vaccin, sãcontacteze pacientul boala”, amai adãugat mediculGheorghiu.

Sãptãmâna aceasta, cei deDeva sperã sã mai primeascãde la Bucureºti aceeaºi canti-tate de vaccinuri, pentru cã,totalizând pe toate judeþeleaceste doze care au fostîmpãrþite sãptãmâna trecutã latoate direcþiile, fiolele au fost înnumãr de 500.000, iarMinisterul Sãnãtãþii a anunþatpe site-ul propriu cã pentruacest an a cumpãrat 1 milionde doze.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 noiembrie 201244 Actualitate

În campania electoralã, în fiecare miercuri, de la orele 15.00 la 16.00, emisiuneaelectoralã este preluatã integral de Transilvania L!VE ºi transmisã în direct, pe satelit

Diana MITRACHE

Peste 400 de femei ºi-au fãcut în spitalele dinPetroºani, Deva ºiHunedoara testul Babeº– Papanicolau. De celpuþin o lunã înHunedoara se desfãºoarãcampania gratuitã de

testare ºi responsabilii dela Casa Judeþeanã aAsigurãrilor de Sãnãtatespun cã au deja de fãcutdeconturi. „Pânã acums-au testat 434 de femei,care au participat laacest program –pilot,care a început în lunaseptembrie. Noi ºtim cã

acesta este numãruldosarelordepuse pentrua fi decontate prin acestprogram”, a declaratMihaela Olariu,reprezentant al CJASHunedoara.

Judeþul Hunedoaraeste printre primele dinþarã în care aceastã cam-panie a demarat în luna

septembrie, iar femeiletrebuie sã ºtie cã se potadresa medicilor de fami-lie.

Programul sedesfãºoarã pe o perioadãde cinci ani ºi a debutat,anul acesta, în mai multejudeþe printre care ºiHunedoara.

C âteva sute de femei s-au adresat dejamedicilor de familie din judeþul

Hunedoara ca sã beneficieze de un test gra-tuit de depistare a cancerului de col uterin,care abia a început de câteva sãptãmâni.

LuizaANDRONACHE

“Suntem încã la achiz-iþii de maºini, chiar amaprobat o nouã organi-gramã unde angajãm ºiun informatician ºi unmanager care sã seocupe de tot ceea ceînseamnã date tehnice.Sunt convins cã în doi

ani de zile, judeþulHunedoara va fi poateprimul judeþ dinRomânia în care câiniifãrã stãpân nu vor mai fipe stradã”, a declaratMircea Ioan Moloþ,preºedinte C.J.Hunedoara.

În Valea Jiului,problema câinilor

vagabonzi a fost mereu oproblemã, iar cel maigrav este faptul cã tottimpul, pe strãzi aparpatrupede noi, alteledecât cele ºtiute ºi steril-izate de hingheri. Unadin maºinile cu care ani-malele din dotareaServiciului Judeþean pen-tru Ocrotirea Animalelor,atunci când va fi

funcþional, va ajunge ºiîn Valea Jiului. “Maivrem sã achiziþionãmîncã douã, în aºa felîncât una sã fie pentruValea Jiului, una pentruzona Bradului, dar nuvor fi suficiente, pentrucã anul viitor vor contin-ua investiþiile ºi vomachiziþiona ºi ale maºini,pentru cã fãrã altele, sãte ocupi de câini, chiarnu poþi”, a mai spusMircea Moloþ.

Consiliul Judeþean acumpãrat deja în cursulacestui an prime douãmaºini speciale pentruprinderea animalelor fãrãstãpân.

Consiliul Judeþean Hunedoara face achiziþii pentruServiciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor

J udeþul Hunedoara ar putea fi primul judeþ din þarã carescapã de câinii comunitari, iar asta în decursul urmãtorilor

doi ani. Dupã ce Consiliul Judeþean Hunedoara s-a asociat cumai multe unitãþi administrativ-teritoriale, inclusiv cu cele dinValea Jiului, în vederea constituirii Serviciului Judeþean pentruocrotirea animalelor, acum, aceastã intenþie se aflã la stadiul încare se fac achiziþii ºi angajãri.

SSSSuuuutttteeee ddddeeee ffffeeeemmmmeeeeiiii îîîî ºººº iiii ffffaaaacccc tttteeeessssttttuuuullll PPPPaaaappppaaaannnniiii ccccoooollllaaaauuuu

C âte o picãturã sã ajungã la toþi! Aºa seva desfãºura, potrivit medicilor de fami-

lie din Valea Jiului, campania de vaccinareantigripalã, care ºi aºa a început târziu.

VVVVaaaacccccccciiiinnnn ccccuuuu ppppiiiiccccããããttttuuuurrrraaaa îîîînnnn HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

Monika BACIU

Pe site-ul ServiciuluiElectronic de AchiziþiiPublice a fost publicatã onouã încercare a adminis-traþiei locale din municipiulLupeni în ceea ce priveºteconcesionarea unor lucrãride investiþii din Straja.

T erasã de tippanoramic

Amplasamentul propuspentru aceastã locaþie esteVârful Mutu , unde existã odeschidere deosebitã spretoate punctele cardinale ºisunt peisaje de o frumuseþerãpitoare. Accesul facil cutelscaunul T3’’, aproapeimpune construcþia uneilocaþii de unde sã poata fiadmiratã priveliºtea întregiizone.

Construcþia propusã areregim de înãlþime subsolparþial + parter + mansar-da(S+ P +M). La subsolsunt prevãzute spaþii pen-tru depozitare (cca 492mp), iar la parter un holcentral , grupuri sanitareindividuale pe sexe, casascãrii ºi o zonã principalãde luat masa cu autoservire-192 locuri, respectiv unasecundarã „a la carte’’ –36 locuri. Terasa aresuprafaþa de 584 mp,putând acoperi încã 84 de

locuri de servire a mesei.Suprafaþa construitã are1155 mp, aria utilã fiindde 1087 mp.

C oncesiune aprobatãde Consiliul Local

Concesiunea lucrãrilordin staþiunea montanãStraja a fost aprobatã deConsiliul Local al municipi-ului Lupeni în luna septem-

brie a acestui an. Lamomentul respectiv conce-sionarea a fost câºtigatã deomul de afaceri EmilPãrãu, însã acestuia i s-areziliat contractul.

Straja este o Staþiunemontanã interesantã, cuposibilitãþi multiple deamenajare ca zonã schia-bilã ºi capacitate de cazare.Pe o razã de 150 km în jurlocuiesc cca. 850.000 per-soane, la o distanþã de400 km cca. 15.200.000

persoane ºi de altfel dinaceste regiuni provinmarea majoritate aturiºtilor din Straja.

Prin implementareaproiectului propus se vorcrea premizele extinderiiclientelei tradiþionale astaþiunii cãtre un segmentde piaþã mult mai generos,ca numãr de clienþi ºipotenþial financiar: turiºticare doresc sã practicesporturile de iarnã încondiþii de calitate, la stan-darde europene ºi un altsector aproape neexploatatturismul montan de varã.

Pentru municipiulLupeni turismul reprezintão orientare mai recentã,iar pentru dezvoltarea

durabilãa acestu-ia tre-buieîndeplin-ite maimultecondiþii.Datoritãdez-voltãriidezechili-brate astaþiunii

turistice Straja prioritarãeste implementarea unuiproiect de dezvoltare ainfrastructurii adiacenteactivitãþii turistice. Prinacest proiect se va realizaun cadru de creare a uneioferte turistice la nivel nudoar regional ci ºi naþionalºi chiar internaþional.Astfel se va asigurasporirea aportului econom-ic (încasãri, inclusiv val-utare, contribuþia directã ºiindirectã a turismului lacreºterea veniturilor popu-laþiei locale ºi la dez-voltarea economicã ºitehnico-edilitarã a zonei) ºisocial, respectiv la recon-versia forþei de muncã ºiabsorbþia unei pãrþi dinaceasta în activitatea deturism ºi serviciile conexecare se vor dezvolta.

Pentru a eficientizainvestiþiile în infrastructura,pe langa dezvoltareadomeniului schiabil al staþi-unii, sunt necesare investi-tii care sa asigure conditiide cazare, relaxare, recu-

perare si distractie la celemai ridicate standarde‚creându-se astfel premizeleunui turism de cea maibuna calitate; in acest felstatiunea turistica Straja isipierde titulatura de statiuneturistica de mana a doua.

În cadrul proiectãrii dez-voltãrii staþiunii STRAJA s-a luat în calcul ºiconectarea cu zona turis-ticã Pasul Vulcan dinmunicipiul Vulcan, delimi-tata administrativ de ValeaSohodolului. Avand invedere faptul catelescaunul T3 (Sohodol–Varful Straja) nu s-a pututmaterializa din cauza unorneintelegeri cu proprietariiterenului in zona Sohodol ,s-a optat pentru asigurarealegaturii cu telescaunul T4si de acolo mai departespre Pasul Vulcan ‚ prinamplasarea unui telescaunT3’ cu plecare de sub laculdin Saua Mutu si sosire inVf. Straja. Reamplasareatelescaunului T3 in pozitiaT3’ are drept consecintarealizarea unui noutelescaun T3’’ care poateasigura numarul de schiorice poate fi preluat detelescaunul spre Vf. Strajasi mai departe sprea PasulVulcan cu o telegondola(investitie propusa deMunicipiul Vulcan pentru afac legatura cu Straja)

Telescaunul T3’’ sepropune a fi amplasatlanga teleschiul exitent Ts2cu plecare din zonaCabanei vechi Straja sisosire in Varful Mutu ;acest telescaun T3” poatefi folosit si vara ,fiindamplasat la capatulDrumului Judetean 664A.

Crearea unei zone turis-tice de mare anvergurãcuprinzând municipiileLupeni , Vulcan ºiPetrosani ar avea efectebenefice pentru toate local-itãþile amintite ºi prin efor-turile comune promovareaºi dezvoltarea Vãii Jiului arfi mai eficiente. Este dealt-fel o practicã conformã cutendinþele actuale dinEuropa, unde s-au devoltatstaþiuni montane mari, pearealul mai multor unitãþiadministrativ-teritoriale dis-tincte, ale cãror adminis-traþii locale au cooperatpentru interese socio-eco-nomice comune.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 noiembrie 2012 Actualitate 5

Diana MITRACHE

Pentru cã anul2012, este declaratAnul Mobilitãþii,AsociaþiaInternaþionalã aPoliþiºtilor (I.P.A.)- regiuneaHunedoara spri-jinã activitateapoliþiºtilorhunedoreniprin echipareaacestora cutrei biciclete

electrice E-bike.Acestea au fost donate în cadrul proiectului pilot„Parteneriat pentru mobilitate” ºi vor fi puse la dis-poziþia poliþiºtilor IPJ Hunedoara. „Biciclete electricepot atinge viteza de 25 km/h, au o autonomie de50 km, sunt propulsate de acumulatori electrici ºireprezintã o alternativã verde la autoturismele deserviciu, consumatoare de combustibil poluant.Obiectivul utilizãrii lor în activitatea poliþiºtilor esteacela de creºte mobilitatea, de a economisi com-bustibil ºi de a polua mai puþin”, spune Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii pot folosi bicicletele electrice îndeplasãrile de rutinã în interes de serviciu, pe razamunicipiului Deva, pentru a transporta corespon-denþa sau a înmâna citaþii procedurale unor per-soane din localitate, pentru a realiza deplasãricurente în interiorul inspectoratului sau între sediulIPJ ºi acela al Poliþiei Municipiului Deva.

Poliþiºtii hunedoreni adoptã aceastã alternativã cuscopul de a promova modelul european de trans-port ecologic în municipiul Deva. Dacã proiectul sedovedeºte eficient, el va fi extins ºi în alte municipiidin judeþ.

Biciclete electrice pentrupoliþiºtii hunedoreni

P oliþiºtii hunedoreni ies din AnulMobilitãþii cu biciclete electrice.

Trei biciclete de acest fel ajung în urmaunei donaþii la cei din Deva ºi progra-mul ar putea chiar sã continue.

Concesiunea lucrãrilor din Straja,la a doua încercare

A dministraþia localã din Lupeni îºi maiîncearcã norocul încã o datã.

Administraþia localã din Lupeni conce-sioneazã lucrãri pentru realizarea proiectului- dezvoltarea staþiunii turistice Straja,Lupeni-telescaunul t3’’ , restaurant panora-mic Vf. Mutu, modernizare spaþii cazare peamplasamentul cabanei vechi Straja”.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 noiembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

C u toþii ajungem laun moment dat în

viaþã când ne hotãrâmsã avem un copil. Estefiinþa care întregeºte ofamilie, care aducebucurie ºi care nemotiveazã în viaþã.

Multe cupluri se gândescsã facã un copil indiferent decât de grea este viaþa, eispunând cã poate situaþiafinanciarã în care ne aflãm înacest moment va fi ºi odatãcu trecerea anilor ºi odatã cuo vârstã înaintatã ºi riscurileunei sarcini creºte consider-abil. De aceea hotãrârea tre-buie luatã încã din timp.

O sarcinã este foarte difi-cilã ºi multe dintre viitoarelemãmici nu ºtiu la ce sã seaºtepte, în timpul ei, ele

poate doar au auzit de la altepersoane care au trecut prinaºa ceva, ce înseamnã sãporþi un copil nouã luni înpântece dar mai mult decâtatât sã-l ºi poþi creºte dupã cei-ai dat viaþa.

Din cauza unui moment derãtãcire sau poate chiar ºi cubunãºtiinþã sunt foarte multefemei, tinere în special dar ºipersoane cu o culturã gener-alã redusã, care aduc pe lumeun copil pe care nu ºi-ldoresc, cei mai mulþi dintreaceºtia fiind abandonaþi înspitalele unde au fost nãscuþi.Acestea pânã la urmã suntcazurile fericite pentru cã înultima vreme tot mai mulþiastfel de nou nãscuþi suntabandonaþi în locuri publicesau mai mult decât atât chiaruciºi de cãtre acele persoanecare le-au dat viaþã ºi care ar

fi trebuit sã fie alãturi demicuþi.

În Valea Jiului nu s-auînregistrat astfel de cazuri înultima perioadã, cazuri încare mamele sã îºi aban-doneze pruncii.

În timp ce aceºti monºtrii,pentru cã nu se pot consideramame, recurg la tot felul deastfel de mãsuri pentru ascãpa de niºte suflete care nu

au nicio vinã cã au venit pelume, multe femei care îºidoresc din tot sufletul uncopil ºi care nu îl pot face dinmotive medicale suferã ºi maimult vãzând cã alte persoaneîºi bat pur ºi simplu joc de oviaþã, aceastã viaþã însem-nând totul pentru oamenii cuo gândire raþionalã.

Multe dintre aceste femeine spun cu tristeþe cã decâtsã fie abandonaþi, sau mairãu, aceºti micuþi, mai bineaceste ” mame” le-ar fi datlor copii spre adopþie. Aºa arfi beneficiat de o familie ºi deun trai decent.

Aducând în discuþie posibil-itatea unei adopþii ne gândimdoar la ce legi ”minunate”are þara noastrã, atunci cândo persoanã vrea sã adopte unmicuþ trebuie sã îndeplineascãfoarte multe condiþii ºi mai

mult decât atât din cauzabirocraþiei existente actelenecesare pentru o adopþiedureazã foarte mult.

În multe cazuri putemvedea micuþii care pur ºi sim-plu sunt vânduþi fãrã niciunregret, mulþi fiind vânduþi lapersoane din afara þãrii carepoate nu au gânduri preacurate în ceea ce-i priveºte peaceºti copii nevinovaþi, iar înacele cazuri legile nu existãpentru cã autoritãþile nu-ºi facdatoria. Mai bine prefera sãaibe un copil pe constintadecât sã facã în aºa fel încâtsã dea posibilitatea unur per-soane iubitoare sã-l poatã luaacasã ºi sã-i ofere o viaþã fru-moasã.

Într-adevãr principalã vinaeste a persoanelor carerecurg la aceste metode de ascãpa de copii dar niciautoritãþile nu fac nimic pen-tru a stopa aceste lucruri.

Monika BACIUMonika BACIU

C onservatorismulsatului româ-

nesc, încãpãþânareacu care ºi-a pãstratde-a lungul întregiiistorii tradiþia, semanifestã cu forþaîntr-o zonã mai puþinobservatã: credinþa.

Când au acceptat creºtinismul, strãmoºii noºtrinu s-au grãbit sã renunþe lavechile lor mituri ºi ritualuripãgâne, pe care le-au cultivat mai departe,înglobându-le în noua credin-þã. Pânã în zilele noastre,prãznuirea sfinþilor din calen-darul creºtin e însoþitã de unveritabil alai de datini ºi obi-ceiuri, care nu compromitesemnificaþia biblicã.

Sfântul Andrei, mareaaniversare creºtinã de lafinele lui noiembrie, nu faceexcepþie de la acest ritual.Ziua Sfântului Andrei secheamã ºi Ziua lupului, fiarafiind un simbol importantpentru dacã însuºi steagul loravea înfãþiºarea unui balaurcu cap de lup. Se credea ºiîncã se mai crede ºi acum cãîn ziua de 30 noiembrie,lupul devine mai sprinten, îºipoate îndoi gâtul þeapãn ºinimic nu scapã dinain-tea lui. De aici ºi credinþa cã „îºi vedelupul coada”.

Tradiþia spune cã înnoaptea de 30 noiem-brie lupii se adunã, iarSf. Andrei împarteprada pentru iarnacare începe. Ca sã-ºiapere gospodãria defiare, se obiºnuieºte ºiastãzi în cãtune sã seungã þãruºii de lapoartã, ferestrele ºipragul uºilor cu usturoi.

N oapteastrigoilor,

noaptea moroilorÎn cãtunele

montane populate deurmaºii dacilor,

momârlanii, poveºtile despremoroi sau strigoi încã se maiduc pe mai departe.

Legendele spun cã înnoaptea de Sf. Andrei, aceste spirite ale morþilor,care nu ajung în lumea de„dincolo” dupã înmor-mântare devin foarte pericu-loase pentru cei vii. „Nu e oglumã atunci când vorbimdespre strigoi, moroi sau fan-tome.(…) Sunt douã feluri destrigoi: buni ºi rãi. Buni suntcei care nu te sperie, aceºtiaau menirea de a-i ajuta peoameni. Strigoii morþi sau rãise întorc la viaþã ºi iau formãde lupi care sfâºie animalesau chiar oameni. Cea maibuna metodã este sã te închini ca sã nu pãþeºtinimic”, povestesc bãtrânii. Înritualurile strãmoºilor pentrua scãpa de aceste spirite,usturoiul ocupã un loc impor-tant, fiind agãþat de streaºinacasei sau pus în porþi. Se maispune cã la miezul nopþii sedeschid cerurile ºi, acompani-aþi de cântecele cocoºilor,coboarã îngerii înarmaþi,alungând strigoii ºi toate celelalte duhuri rele.

Sfântul Andrei este socotitînceput de iarnã, numindu-sedin acest motiv „Andrei-de-iarnã”.

MaximilianMaximilian GÂNJUGÂNJU

A început goanacumpãrãturilor pentru

Crãciun. Toate magazinele ºihipermarket-urile sunt plinede produse alimentare ºi cuspecific de Crãciun careaºteaptã sã fie cumpãrate.

Multitudinea de sortimente deproduse pur ºi simplu furãprivirea fiecãrei persoane caretrece pragul unui astfel de maga-zin, chiar dacã nu cumpãrã nimicsau îºi face o idee despre marfaexpusã sau preþurile care le auprodusele.

Binenþeles la mare cãutaresunt accesorile pentru bradul deCrãciun ºi masa de Crãciun.Globuri de toate culorile ºidimensiunile, betealã ºi alte accesorii.

Oferta de brazi artificiali este ºiea destul de mare, ºi nicipreþurile nu sunt foarte mari, dela cei mai mici pânã la cei de 2,3metri înãlþime.

Toþi aceºti brazi sunt foartefrumoºi odatã asamblati ºi expuºiprivitorilor sau poate chiarpotenþialilor cumpãrãtori. Dar cutoate acestea apar ºi destul demulte probleme, mulþi dintreaceºti brazi frumoºi la primaprivire nu corespund specificaþilordate pe cutiile în care sunt ambalaþi.

În acest sens am întâlnitoameni care au cumpãrat un astfel de brad artificial, dar odatãajunºi acasã au constatat cã produsul cumpãrat nu corespun-dea cu nimic din ceea ce era scrispe ambalaj.

”Am cumpãrat acest brad pecare îl vedeþi ºi dumneavoastrã dela un supermarket din oraº, dupãce am achitat la caserie con-travaloarea lui ºi am rugat o per-soanã sã ne arate dacã are toatecomponentele am mers acasã

bucuroºi sã-l desfacem ºi sã-lasamblãm sã vedem cum este.Când l-am asamblat am observatcu uimire cã niciuna din specificaþile date pe cutie nu sepotriveau cu realitatea. Bradultrebuia sã aibã o înãlþime de 185de cm ºi avea în realitate maipuþin de 170 cm, circumferinþa labaza era de 70 cm din 102 cmcât arãta pe cutie. Noroc cã ampãstrat bonul iar a doua zi ammers înapoi la magazin ºi amputut sã ne recuperãm banii”.

Astfel de lucruri sunt din ce înce mai frecvente. ªtim cã nu estevina acestor magazine care le comercializeazã dar atât timp câtau fost înregistrate mai multe reclamaþii din partea clienþilor, ºireprezentanþii magazinelor ar puteasesiza firmele care distribuie aceºtibrazi cu privire la aceste defecte ºimai mult de atât sã opreascã vân-zarea lor pânã în momentul în caresunt aduºi brazi care corespundspecificaþilor de pe ambalaj.

Noi nu putem decât sã sfãtuimoamenii sã fie foarte atenþi cecumpãrã ºi sã verifice toate pro-dusele de acest gen ºi mai multdecât atât sã pãstreze bonul decasã, în cazul în care produsul nucorespunde sã poatã face dovadacã a fost cumpãrat dintr-un anu-mit loc ºi sã poatã fi returnat fãrãprobleme.


Preþurile de latarabe, comparate cu

cele de la vitrineP etroºenenii comparã în aceastã perioadã

preþurile din magazin ale hainelor groaseºi la încãlþãmintea de iarnã, cu cele de pe tarabele din târgul sãptãmânal.

Piaþa de la stadion, de câteva sãptãmâni este plinã deoameni, care cumpãrã dacã au bani, iar dacã nu, mãcarvin ºi se uitã. Aºa s-a întâmpla ºi la târgul de duminicãde la stadion. Sute de oameni au venit aici pentru avedea dacã preþurile hainelor de iarnã se încadreazã înbugetul lor. “Am venit sã caut niºte încãlþãri la copil pentru iarnã, o geacã ºi un hanorac mai gros. Preþurilenu sunt chiar mici, dar oricum, faþã de magazin, parcãse mai simte o economie de 10, 20 de lei”, ne-adeclarat o mãmicã.

“Am gãsit niºte bocanci ºi vreau sã-i încerc. Dacã mise potrivesc, cred cã îi ºi cumpãr”, a declarat ºi un tânãr.Vânzãtorii care vin duminicã de duminicã la târgul deîmbrãcãminte ºi produse industriale de la stadion, încercã mereu sã-i îmbie pe potenþialii clienþi cu preþuriaccesibile, spun ei, dar ºi cu posibilitatea de a mainegocia. “ Eu vând încãlþãminte din piele. Preþurile, dacãeste sã mã întrebaþi pe mine, sunt destul de bune. Dar,oricum, noi mai lãsãm de la noi dacã vedem cã omulvrea sã cumpere sau nu prea are bani ”, ne-a declarat o vânzãtoare.

Iar, dacã petroºenenii nu ºi-au cumpãrat din târghaine groase sau papuci de iarnã, sigur au trecut mãcarde curioºi ºi printre comercianþii de vechituri. Aici auvãzut tot ce ºi-au dorit sau nu. Începând de la aparatevechi de vârsta bunicii, tacâmuri, obiecte decorative ºiterminând cu tot felul de “minuni” cum ar fi senzori deiluminat, bijuterii cu patina timpului sau telefoane dinprima generaþie de celulare.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

AAmmbbaallaajjuull nnee aattrraaggee,,ccoonnþþiinnuuttuull nnee ddeezzaammããggeeººttee

Mituri din noapteade Sântandrei

NNoouu nnããssccuuþþii abandonaþi de mame, dar ºi de sistem

I nspectoratulGeneral pentru

Situaþii de Urgenþã(I.G.S.U) ºi E.ONRomânia au demarat,în aceastã sãptãmânã,a doua campaniecomunã de informareºi conºtientizare apopulaþiei din cadrulparteneriatuluiîncheiat în luna sep-tembrie a acestui an.

Astfel, campanianaþionalã de informare ºieducaþie preventivãR.I.S.C. „ Renunþã.Improvizaþiile sunt cata-strofale!” îºi propune sãavertizeze cetãþenii cuprivire la riscurile la carese expun dacã încalcã regulile privind utilizareainstalaþiilor electrice ºi acelor alimentate cu gaz.

Ideea campaniei a ple-cat de la o realitate îngri-

jorãtoare: în fiecare ansute de oameni devin victime, urmare a unorevenimente care se producfie din cauza improvizaþi-ilor fãcute la instalaþiileelectrice sau de gaz, fiedin cauza obturãriicoºurilor de fum.

Numai în primele 10luni ale acestui an, 5.000de locuinþe au cãzut pradãflãcãrilor ºi 581 de per-soane - 550 adulþi ºi 31de copii - au devenit victime ale incendiilor.

De asemenea, în ariade responsabilitate aE.ON, în ultimii trei ani,peste 260 de persoane aufost grav afectate urmarea intoxicaþiei cu monoxidde carbon, iar dintre aces-tea nu mai puþin de 67 depersoane ºi-au pierdutviaþa prin asfixiere.

Cauza principalã a aces-tor evenimente tragice afost utilizarea unor sursede încãlzire alimentate cu

gaze naturale, racordate lacoºuri de fum necurãþatesau înfundate, improvizate,construite necorespunzãtorsau chiar folosirea unor

aparate de încãlzire improprii, deteriorate sauneracordate la coºuri.

„Gravitatea eveni-mentelor, precum ºi inci-

denþa ridicatã a acestorcazuri ne-a determinat ca,pe lângã activitatea deprevenire pe care odesfãºurãm în mod curent,sã ne implicãm împreunãcu partenerul nostru E.ONRomânia, într-o nouãcampanie de informaremenitã sã reducã numãrulacestor evenimente cata-strofale”, a declaratGeneral de brigadã Dr.Ioan Baº, InspectorGeneral al InspectoratuluiGeneral pentru Situaþii deUrgenþã (I.G.S.U).

„Într-un fel sau altul,fiecare dintre noi suntemresponsabili pentru sigu-ranþa familiilor noastre. Nuputem sã îi expunem pecei dragi la situaþii de risc,iar pentru a evita inci-dente grave nu trebuiedecât sã respectãm o regulã simplã: orice inter-venþie la instalaþia electricãsau de gaz trebuie sã fierealizatã numai de cãtre depersoane sau firme autorizate. În plus, oriceproblemã sesizatã la aces-

te instalaþii trebuie sem-nalatã distribuitorului degaz sau electricitate, prinintermediul Dispeceratelorde urgenþã”, a declaratFrank Hajdinjak,Directorul General alE.ON România.

Campania naþionalãR.I.S.C. este a doua cam-panie comunã derulatã deI.G.S.U. ºi susþinutã deE.ON România, primafiind cea de informare ºieducaþie preventivã“F.O.C. – FlãcãrileOmoarã Copii”.

E.ON România ºiInspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã(I.G.S.U.) au semnat, înluna septembrie a.c., unprotocol de colaborare învederea derulãrii în comuna unor campanii de informare, prevenire ºiconºtientizare a cetãþenilorasupra pericolelor la caresunt expuºi în cazul utilizãrii necorespunzã-toare a diferitelor surse deenergie.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 noiembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19

Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR“ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI

C ercetãtorii de laPetroºani vor face

expertiza tehnicã încazul exploziei de lasfârºitul sãptãmânii tre-cute produse la un blocde garsoniere din locali-tatea Bumbeºti-Jiu.

Explozia de vineri pro-dusã într-un bloc de gar-soniere din Bumbeºti s-asoldat cu pagube materialeºi mai mulþi rãniþi, iarpoliþiºtii împreunã cuprocurorii din judeþul Gorjau deschis o anchetã înacest caz. Cercetãrile sebazeazã însã foarte mult ºipe expertiza cercetãtorilorde la Institutului Naþionalde Cercetare – Dezvoltare

pentru Securitate Minierãºi Protecþie Antiexplozivã(INSEMEX) Petroºani.Aceºtia au fost solicitaþi depoliþiºti sã efectuezeancheta tehnicã în urma

cãreia sã se poatã vedeacauzele ce au dus la defla-graþie.

„Am fost solicitaþi dePoliþia Oraºului BumbeºtiJiu pentru a efectua exper-tiza tehnicã în acest caz.Încã de vineri dimineaþa, laora 7.30 a plecat la faþalocului o echipã formatãdin patru de cercetãtori dincadrul INSEMEX. Mâine(n.r. marþi) vedem ce auconstat, ce probe s-au luatºi dacã mai este nevoie dealte deplasãri la faþa locu-lui”, a declarat ieri, direc-torul general al INSEMEXPetroºani, Constantin

Lupu. Explozia s-a produsvineri dimineaþa în jurulorei 4, iar trei persoane aufost rãnite ºi zece aparta-mente au fost afectate. Dinprimele date, cauza pare afi o acumulare de gaze. Înlaboratoarele institutuluidin Petroºani sunt efectu-ate în prezent mai multeexpertize tehnice necesareechipelor de anchetatori.„Avem foarte multe exper-tize în lucru. Bine are fi sãnu se mai întâmple acci-dente ca sã fie nevoie deele. Eu merg pe principiulcã dacã trebuie, lucrãm ºi24 de ore din 24 pentru ale finaliza”, a mai precizatdirectorul INSEMEXPetroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

EExxpplloozziiaa ddee llaa BBuummbbeeººttii- expertizatã

la INSEMEX Petroºani

Ziua cercetãtorului,marcatã

ºi la INSEMEXÎ n data de 19 noiembrie, în România a fost ce-

lebratã “Ziua cercetãtorului ºi proiectantului”,ca un omagiu adus savantului de origine românãGheorghe Emil Palade, precum ºi comunitãþiicelor care s-au dedicat muncii de cercetare.

Emil Palade s-a nãscut în 19 noiembrie 1912 la Iaºiºi a emigrat în SUA în anul 1946, unde a lucrat îndomeniul cercetãrii biologice. În 1961 a fost ales membru în National Academy of Science, iar în 1974a primit premiul Nobel pentru fiziologie ºi medicinã,fiind unul dintre foarte puþinii români care au intrat înposesia acestui premiu.

În Valea Jiului, singurul loc în care a fost marcatã“Ziua cercetãtorului ºi proiectantului” a fost InstitutulNaþional de Cercetare - Dezvoltare INSEMEXPetroºani. Cu aceastã ocazie, cercetãtorii careactiveazã aici au fost recompensaþi cu prime.“Acordarea primelor a venit ca o recompensã materi-alã oferitã tuturor celor care activeazã la acest institutdar, în special, colegilor care au proiecte selectate ºifinanþate prin programele naþionale de cercetare,ºefilor de laboratoare ºi directorilor de proiecte. Cuaceastã ocazie, doresc sã le mulþumesc tuturor celorcare activeazã în cadrul institutului nostru pentru rezul-tatele deosebite obþinute ºi în acest an, atât pe planºtiinþific, cât ºi din punct de vedere financiar. Pentru amarca toate aceste rezultate remarcabile toþi angajaþiiau fost invitaþi sãptãmâna trecutã la o masã festivã”, aprecizat Constantin Lupu, directorul INSEMEX SAPetroºani.

În prezent, în cadrul institutului din Valea Jiuluiactiveazã un numãr de circa 120 de cercetãtori, acãror valoare este recunoscutã atât pe plan naþionalcât ºi în întreaga lume.

MirMircea cea NISTORNISTOR

T renurile ce tranziteazãValea Jiului acumuleazã

frecvent întârzieri din cauzahoþilor de fier vechi care ausustras piese întregi ce dirijauautomat circulaþia feroviarã.

Pe ruta Baru Mare- Strâmbuþa-Petroºani, adicã pe distanþa deaproximativ 40 de kilometri,mecanicii de pe locomotive circulã“pe vârfuri” de teamã sã nu sarãlocomotiva de pe linii.

Mai grav, în unele puncte de pesegmentul feroviar din Valea Jiului,

ºeful de tren ºi mecanicul opresclocomotiva, se dau jos ºi schimbãmacazul cu mâna, iar apoi îºi vãdmai departe de drum. Poliþiºtii TFau în permanenþã de muncã,aproape zilnic fiind înregistrat câteun furt de fier la calea feratã.

Segmentul feroviar Baru Mare-Petroºani-Strâmbuþa a fost atacatsistematic de “magneþi” (n.r.hoþii defier vechi cum sunt numiþi în ValeaJiului) astfel încât toate trenurile,indiferent de rangul lor suntdirecþionate uneori manual, precumla începutul secolului al XXVIII - lea.Se întâmplã dupã câte un atac al

hoþilor. Aceºtia suntorganizaþi în ade-vãrate bande, furã totceea ce înseamnãmetal de pe segmen-tul feroviar, iarautoritãþile nu reuºescsã facã faþãatacurilor. Imediat cepoliþiºtii TF reuºescsã “spargã” o bandãde magneþi, o altãgrupare îi ia locul.Majoritatea hoþilor

sunt din Valea Jiului, iar dupã cesunt prinºi susþin cã au fost disponi-bilizaþi din minerit, iar fierul sustraseste sigura lor ºansã de a-ºi asigurapâinea zilnicã. Nimic mai fals spunoamenii legii. Peste 90 la sutã din-tre cei prinºi nu au muncit o zi înminerit ºi nici nu ar vrea sãmunceascã deoarece din furturile defier vechi se trãieºte foarte bine, un“magnet” putând ajunge la un venitlunar ºi de 2000 de lei.

P rinºi cu ºina înspinare

Tronsonul feroviar ce strãbateValea Jiului, era atacat de hoþi înspecial pentru cuprul din cablurilecare asigurau funcþionarea instalaþi-ilor ce dirijeazã automat circulaþia,dar aceºtia au început sã atace chiarºi liniile de cale feratã. În zona Triajdin Petroºani, poliþiºtii din cadrulBiroului Transporturi Feroviare auprins persoane care tãiau cu unaparat de sudurã chiar linia feratã.Atunci poliþiºtii au evitat o catastrofãdeoarece hoþii au fost prinºi la timp,adicã exact cu câteva ore înainte caun tren sã ajungã pe porþiunea fãrãlinie.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cãlãtorie cu trenul ca la 1800

ªi-au incendiatcasele de la

coºurilenecurãþate

C oºurile de fumnecurãþate corespunzãtor

au stat la baza a douãincendii, iar douã familii aufost la un pas sã rãmânã subcerul liber în plinã iarnã.

La Uricani, pompierii au interven-it pentru a stinge un incendiu izbuc-nit la o locuinþã din localitate.Echipa de intervenþie a constatat cãincendiul se manifesta într-oîncãpere în care se afla centrala ter-micã, iar pentru stingerea flãcãrilor,pompierii au folosit o autospecialã

cu apã ºi spumã ºi astfel s-a reuºitstoparea propagãrii incendiului laîntregul imobil. Flãcãrile au mistuitmaterialul lemnos depozitat în jurulcoºului de fum al centralei termice,iar cauza probabilã de producere aincendiului este coºul de fum neprotejat termic faþã de materialelecombustibile din imediata apropiere.

De asemenea, pompierii StaþieiBrad au intervenit cu douã autospeciale cu apã ºi spumã pentrustingerea unui incendiu produs înlocalitatea Tãrãþel, la o anexãgospodãreascã în care eraamplasatã o centralã termicã. Dinfericire, intervenþia pompierilor afost promptã, iar echipajele de intervenþie au lichidat incendiulînainte ca acesta sã se extindã ºi laspaþiile de locuit. În incendiu au arsizolaþia centralei termice ºi acoperiºulanexei în care se afla mijlocul deîncãlzit. Pompierii spun cã, în acestcaz, incendiul a fost generat, cel maiprobabil, de cenuºa ºi jarul depozi-

tate în apropierea materialelor combustibile. Din fericire, în niciunuldintre cazuri nu au fost victime, cidoar pagube materiale. „Reamintimcã a doua cauzã de incendiu lalocuinþe, dupã scurtcircuitul electric,o constituie coºurile de evacuare afumului necurãþate sau neizolatecorespunzãtor faþã de materialelecombustibile din apropiere, precumºi depozitarea necorespunzãtoare acenuºii sau jarului nestins.Inspectoratul pentru Situaþii deUrgenþã al judeþului Hunedoara recomandã, ca mãsurã de protecþiepentru evitarea incendiilor lalocuinþe, curãþarea coºurilor de fum”,a declarat Anemona Doda, purtãtorde cuvânt al ISU Hunedoara. Acestuiprocedeu ar trebui efectuat, de personal autorizat, de douã ori pe anºi obligatoriu înaintea sezonului rece,când mijloacele de încãlzire suntpuse în funcþiune, mai spunreãrezentanþii ISU Hunedoara.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Improvizaþiile sunt catastofale

Proiect. Oraºele mici ºi sãrace s-ar putea

dezvolta retrogradând lastatutul de comune

O raºele mici ºi sãrace, cu încasãri insufi-ciente faþã de necesitãþile lunare ar fi mai

avantajate dacã ar retrograda ºi s-ar declara,din nou, comune, aºa cum au fost cândva,

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, MirceaIoan Moloþ, apreciazã cã pentru oraºele mici, înglodate îndatorii, o posibilã soluþie de depãºire a problemei oreprezintã trecerea, din nou, la rangul de comunã.Statutul de oraº oricum nu îi ajutã la nimic în acestmoment. „Ar fi mult mai avantajaþi primarii ºi comu-nitãþile locale dacã ar reveni la statutul de comune, fiindcã mai mulþi bani primesc pe fondurile europene înperioada urmãtoare, decât în calitatea lor de oraºe”, adeclarat Mircea Moloþ. Cel mai sãrac oraº, în cea maineagrã situaþie financiarã este Aninoasa, din Valea Jiului,dar nici Cãlanul sau Geoagiu nu stau foarte bine. NicolaeDunca, primarul Aninoasei, care a preluat în iunie acestfotoliu, spune cã s-a gândit la aceastã posibilitate, de arenunþa la statutul de oraº, mai ales cã în Aninoasa suntacum mai puþin de 5.000 de suflete.

„C atârul” Aninoasa vrea sã schimbe legislaþia

Spune, însã, cã nici aºa nu ar avea mari beneficii,pentru cã Aninoasa este un fel de „catâr” - adicã nici cal,nici mãgar - lãsat mereu între legi. „M-am gândit laaceastã posibilitate, dar nu ºtiu dacã ar mai fi un avantajla acest moment. Programele pentru zonele rurale eraupe SAPARD, dar s-au cam terminat. O altã problemã arfi cã oraºele mici, cu mai puþin de 10.000 de locuitori nupot accesa fonduri structurale. Aºa cã noi suntem într-ozonã tampon”, a declarat Dunca.

Acesta încearcã, prin Asociaþia Oraºelor din România– la care este membru în Comitetul Director – o modifi-care legislativã, prin care ºi oraºele mici sã poatã accesafonduri structurale, nu doar puþinele programe guverna-mentale pe care le pot accesa acum ºi care implicã ocotã de cofinanþare. Nicolae Dunca spune cã, atuncicând a preluat fotoliul de primar, administraþia publicãlocalã avea 80 de miliarde datorii. În patru luni a reuºit sãachite vreo 15 miliarde ºi asta cu economii ºi reducerifinanciare la sânge. Situaþia este drasticã dacã þinem contde faptul cã, lunar, cheltuielile Primãriei Aninoasa sunt devreo 3 miliarde de lei vechi, suma incluzând salariile ºi ratele, în timp ce încasãrile sunt de numai 800 de milioane de lei. (Car(Carmen men COSMANCOSMAN))

Premiul a fostînmânat depreºedinteleFilialei Alba-Hunedoara aUniunii Scriitorilordin România,cunoscutul poet

Aurel Pantea ºi depreºedinteleConsiliuluiJudeþean Alba,Ion Dumitrel,binecunoscut pen-tru susþinerea liter-aturii de cali-

tate ºi a folcloru-lui.

Se încununeazãastfel strãdania deani ºi ani a autoru-lui de a aºezaÞinutulMomârlanilor înlocul care i se

cuvine, adicã alã-turi de marile ºicunoscutele þinu-turi etno-folcloricedin România.

Cu aceastãocazie, Ioan DanBãlan a citit dincreaþia lui.


H O R O S C O P 2 0 n o i e m b r i e 2 0 1 2

O persoanã cu funcþie îþi vaaduce la cunoºtinþã o veste carete va pune pe gânduri. Nu vei fiîntr-o formã nemaipomenitã. Aitendinþa de a te enerva din orice,ceea ce te va împiedica sã real-izezi ce þi-ai propus. Un programechilibrat te va ajuta.

Ar fi bine sã îþi pui în ordine pri-oritãþile ºi sã nu te ocupi de maimulte probleme odatã. Interesulpentru chestiunile sentimentale vafi foarte mare în aceastã zi, maiales cã ºi tu eºti ceva mai sensibil,chiar mai romantic. Vei dori maimultã stabilitate în viaþa ta.

Situaþia ta sentimentalã se vaîmbunãtãþi într-o oarecaremãsurã dacã vei da dovadã deun plus de înþelegere. Este posi-bil sã cunoºti o persoanã care teva entuziasma din punct devedere afectiv. Nevoia ta de sta-bilitate te poate face insipid.

Eºti dinamic ºi dornic sã te impli-ci în activitãþi noi, care sã teincite ºi sã-þi dea ocazia sã-þi puiideile în practicã. Din pãcate aitendinþa de a-þi încãrca prea multagenda de lucru ºi asta poategenera stres ºi obosealã Ar fi dedorit sã nu te laºi dus de val.

În aceastã zi vei avea parte demultã muncã ºi de stres. Te veiimplica între activitãþi dintre celemai diverse ºi te vei izbi de totfelul de obstacole. Din fericireperseverenþa de care dispui te vaajuta sã te descurci. Nu este unmoment favorabil pentru drumuri.

Din punct de vedere sentimentallucrurile evolueazã mulþumitor;partenerul de suflet are toateºansele unei realizãri de care vãveþi bucura amândoi. Veþi aveaocazia sã participaþi împreunã ladiverse activitãþi sociale, care vãvor face mare plãcere.

Barometrul tãu afectiv va atingelimita superioarã. Vei aveanenumãrate ocazii de a-þipetrece timpul liber în companiafiinþei iubite ceea ce te va ajutasã te relaxezi într-o oarecaremãsurã. Din pãcate proiecteletale vor fi date peste cap.

Te aºteaptã o zi bunã din toatepunctele de vedere aºa cã nicisuccesele în plan sentimental nuvor lipsi. Pe de altã parte simpa-tia de care te vei bucura în rân-dul persoanelor de sex opus arputea stârni nemulþumireapartenerului.

Nu duci lipsã de energie, dar nuai stare sã faci nimic. Ar fi binesã nu te implici în mai multeactivitãþi odatã, cãci nu vei reuºidecât sã-þi accentuezi starea deagitaþie ce te caracterizeazã înultimul timp. Atenþie la regimulalimentar.

Starea generalã va fi bunã ºiacest lucru îþi va permite sã facifaþã oricãror activitãþi. Este operioadã bunã pentru a-þi consol-ida relaþia de dragoste. Timpulpe care îl vei petrece împreunãcu fiinþa iubitã vã va da ocazia sãîmbinaþi plãcutul cu utilul.

Relaþia cu partenerul de suflet nuevolueazã chiar aºa cum îþidoreºti. Dacã ai fi mai înþelegã-tor ar fi mai bine pentru toatãlumea. Orice controversã poategenera o adevaratã furtunã înviaþa ta sentimentalã. Pe câtposibil, evita drumurile.

În familie vor fi câteva eveni-mente cate îþi vor absorbi toategândurile. Dacã doreºti sã faci oschimbare în cãmin, vei primesprijinul prietenilor, dar rudeleapropiate se vor dovedi mai con-servatoare. Ar fi bine sã nuîncerci sã nu te impui.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

Anunþ angajare

Televiziunea Parâng angajeazã operator imagine

Experienþa constitue avantaj.Cei interesaþi pot depune CV-urile la sediul televiziunii întreorele 11-13.

Ioan Dan Bãlan a primit PremiulUniunii Scriitorilor, Filiala

Alba-Hunedoara

Î n data de 17 noiembrie2012, la adunarea generalã

a membrilor UniuniiScriitorilor din România,Filiala Alba-Hunedoara, care aavut loc la Alba-Iulia, lui IoanDan Bãlan i s-a înmânatPremiul pentru Monografie alUniunii Scriitorilor dinRomânia, pe anul 2011, pentruvolumul „Momârlanii”.

LuizaANDRONACHE

S-a produs o inversarede cadre în Poliþia dinValea Jiului. Rãmasvacant dupã demisia luiRomeo Amurãriþei, postulde ºef al PoliþieiMunicipiului Lupeni a fostocupat temporar. „ Înmomentul de faþã, lacomanda PoliþieiMunicipiului Lupeni esteîmputernicit comisarul ºefMocanu Dãnuþ, iar la

Uricani, comanda unitãþiia fost preluatã de comis-arul ºef de poliþieAmurãriþei Romeo. Ceidoi sunt împuterniciþi înfuncþii de comandã pânãla organi-zarea unuiconcurs ”, adeclaratAdrianaVoina, purtã-tor de cuvântIPJHunedoara.Romeo

Amurãriþei a depus la IPJHunedoara la sfârºitul lunioctombrie o cerere deeliberare din funcþie “pemotive personale”, iar denumele acestuia se leagãmai multe cercetãri, print-re ºi cazul tânãrului care s-a spânzurat în incintasecþiei de poliþie, precumºi dosarul în care îi suntaduse acuzaþiile de agre-siune din partea unui fostsubaltern, IustinianIvanciuc. De asemenea,Dãnuþ Mocanu, a fostpânã acum ºef al PoliþieiOraºului Uricani.

Inversare de cadre în Poliþie

D e la sfârºitul sãptãmânii trecute,comisarul ºef Dãnuþ Mocanu este

ºeful Poliþiei Lupeni, iar comisarul ºefRomeo Amurãriþei, ºeful Poliþiei Uricani.Aceastã inversare vine dupã ceAmurãriþei ºi-a dat în prima fazã demisiadin funcþia de comandã a Poliþiei Lupeni.

Monika BACIU

”Nu s-a întâmplat nimic la termen

pentru cã noi avocaþii am înºtiinþatinstanþa ca suntem plecaþi la alteinstanþe care nu suportã amânare. Încã

nu ºtim care este termen urmãtor”, adeclarat Ovidiu Filipescu pentru CronicaVãii Jiului.

Doi foºti directori generali aiCompaniei Naþionale a Huilei (CNH)Petroºani, nu au mai fost audiaþi, luni,la Tribunalul Gorj în procesul ºefiloracuzaþi de producerea exploziei de lamina Petrila din noiembrie 2008. Fostuldirector al Exploatãrii Miniere Petrila,Aurelian Necula ºi adjuncþii sãiGheorghe Roþu þi Dan Þtefan Negru, aufost condamnaþi, pe fond, laJudecãtoria Târgu Jiu, la þapte ani þijumãtate þi, respectiv, þase ani þi jumã-

tate de detenþie, pentru ucidere dinculpã, dupã ce 13 mineri au murit þi alþi12 au fost grav rãniþi în douã exploziisuccesive ce au avut loc în 15 noiem-brie 2008. Instanþa i-a mai obligat pecei trei la plata unor daune substanþialecãtre rudele þi victimele celor douãexplozii.

Inculpaþii au declarat recurs laTribunalul Gorj, iar ulterior, procesul s-amutat la Curtea de Apel Craiova care,în primãvara acestui an, a decis reluareajudecãþii la Tribunalul Gorj.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 20 noiembrie 2012 Actualitate 11

Mircea NISTOR

În rest, pe nimeni de la

C apitalã nu-i maiintereseazã viaþa

acestora...

Ca sã luãm unul dintre celemai recente exemple, vã maiamintiþi îmbulzeala jurnaliºtilorcare se cãlcau în picioare înneagra zi de 15 noiembrie2008? Tragica explozie demetan care a bãgat în pãmânt13 mineri de la Petrila i-a atras

pe stimabilii din Capitalã camierea pe muºte. Ziarele,radiourile ºi televiziunile practicse mutaserã în Valea Jiului deunde executau buletine de ºtiri,aproape din orã în orã.Interviuri cu rãniþii, soþiile ºimamele minerilor trecuþi înnefiinþã, medicii, reprezentanþiiCompaniei ºi ai minei, cu pri-marii sau cu oricine le cãdea înmânã, chiar dacã avea sau nuavea de-a face cu mineritul.Oricine rostea câteva cuvinteera bun, bani sã iasã, pentru cãun astfel de eveniment negru,

este binevenit ºi bine remuner-at. Alãturi de ziariºti ºi ziariste,Valea fusese, în acele triste zile,luatã cu asalt ºi de reprezen-tanþii puterii centrale, în fruntecu preºedinte,premier, miniºtri,politicieni, ºamd.Ce mai, Valea eraburicul þãrii!Transmisiuni îndirect de la minã,de la sediulCompaniei, de lapriveghi ºi apoi,bineînþeles, de laînmormântãri.Orice vagã urmãde lacrimã eravânatã pentrupentru cã durereasemenilor sevinde cel mai bine ºi impre-sioneazã.

Informaþiile despre mineri au

continuat apoi cu zbaterea întreviaþã ºi moarte a ortacilorajunºi pe paturile de spital dinPetroºani sau Bucureºti. Ce-idrept, încet-încet, ºtirile cu, ºidespre, mineri s-au rãrit pe zice trecea ºi subiectul s-a peri-mat. Pentru “centrali”…

În 15 noiembrie 2012 s-auîmplinit 4 ani de la tragicele

evenimente de la Mina Petrila.Câte dintre organele de presãcentralã ºi-au mai trimis

oamenii prin Valea Jiului ºiunde aþi vãzut vreo ºtire desprecomemorarea celor 13 mineri?Dupã doi ani, pe 16 noiembrie2010, a fost datã ºi sentinþa înDosarul „Petrila 2008”, în careerau judecaþi 3 dintre cei acuza-þi cã ar fi fost de vinã pentrumoartea minerilor ºi salvatorilorminieri. Câte dintre ziarele ºiposturile centrale de radio sauTV au inserat mãcar o scurtãºtire despre condamnarea laani grei de închisoare pentrucei consideraþi responsabili detragedia de la Mina Petrila? Eh,dacã ar fi fost vorba despre alteevenimente, de preferinþãînsoþite de moarte, sânge, lacri-mi ºi durere, corbii s-ar finãpustit din nou peste ValeaJiului. Minerul nu este intere-sant, nici pentru jurnaliºti ºi nicipentru politicieni, decât mort ºidoar în perioada campaniilorelectorale. Culmea, una dintreacestea se aflã în plinãdesfãºurare dar, pare-se, totdegeaba…

Pentru “centrali” minerii sunt “interesanþi”doar când mor…

P entru ziarele sau televiziunile naþionale,adicã de la centru ºi mai exact de prin

Bucureºti, oamenii Vãii Jiului ºi, în special,minerii sunt subiecte interesante doar atuncicând trec prin clipe grele ºi mai ales atunci cândmor într-o explozie ºi, de preferinþã, cât maimulþi.

Avocaþi ocupaþi

Avocaþii inculpaþilor din dosarul Petrila2008 nu s-au prezentat la termen

D osarul Petrila 2008 amânat din cauza problemelor avo-caþilor. Ieri (luni-n.r.) pe rolul Tribunalului Gorj ar fi tre-

buit sã aibã loc un nou termen în cazul exploziilor de la MinaPetrila din anul 2008. Procesul nu a avut loc din cauza faptuluicã avocaþii inculpaþilor nu s-au putut prezenta la acest termen.

Monika BACIU

Este vorba de faptul cãbonurile de cãrbune suntimpozitate, fãrã însã aexista o bazã legalã.

”Facilitãþile acordatepensionarilor mineri înbaza Hotãrârii de Guvernnr. 60/1990 reprezintã osubvenþie acordatã ca aju-tor de stat. Cele trei unitãþiminiere – EM Petrila, EMParoºeni, EM Uricani –sunt beneficiare ale acestuiajutor de stat, suportã cos-turile legate de aceste facil-itãþi în baza Deciziei787/2012/UE. În prezent,aceste fonduri nu suntpurtãtoare de TVA ºi CAS,dar sunt supuse impozituluipe venit, în contradicþie cuart. 42 din Codul fiscal”, searatã în interpelarea depusãde deputatul hunedorean.

Conform articolului susmenþionat, ajutoarele, ind-emnizaþiile ºi alte forme desprijin cu destinaþie spe-

cialã, acordate din bugetulde stat, bugetul asigurãrilorsociale de stat, bugetelefondurilor speciale, bugetelelocale ºi din alte fonduripublice, inclusiv cele din

fonduri externe neram-bursabile, nu sunt venituriimpozitabile. Totodatã nusunt impozitabile veniturilepentru risc maternal,creºterea copilului ºi îngri-jirea copilului bolnav.

Cu aceste prevederi,Monica Iacob Ridziaccentueazã faptul cãimpozitarea bonurilor

de cãrbune este nelegalã.Acordarea bonurilor de

cãrbune este o formã desprijin cu destinaþie spe-cialã, iar impozitarea aces-tora intrã în contradicþie cu

prevederile legale învigoare. Mai mult decâtatât, buonurile de cãrbunesunt considerate, pe bunãdreptate venit, dar nu suntluate în calcul la recalcu-larea pensiei, conformprevederilor Legiinr.263/2012 privind sis-temul sanitar de pensii pub-lice.

Astfel, deputatul îi solic-itã ministrului de Finanþe,Florin Georgescu, sã îicomunice mai multeaspecte.

”Ce mãsuri are în vedereMinisterul Finanþelor pen-tru aplicarea prevederilorart. 42 din Codul Fiscal încazul acordãrii bonurilor decãrbune ºi care este punc-tul de vedere al ministeruluireferitor la neluarea în cal-cul a bonurilor de cãrbuneca venit la recalcularea pen-siilor”, acestea sunt între-bãrile pe care deputatulMonica Iacob Ridzi i le-aadresat lui FlorinGeorgescu.

Ministrul Finanþelor arela dispoziþie, conform regle-mentãrilor în vigoare, 30de zile pentru a-i rãspundedeputatului.

Bonurile de cãrbune sunt impozitatefãrã bazã legalã

B onurile de cãrbune, impozitate fãrãbazã legalã. Deputatul hunedorean

Monica Iacob Ridzi îi solicitã ministrului definanþe, Flotin Georgescu sã analizeze situ-aþie pensionarilor minieri din Valea Jiului.

Carmen COSMAN

Trenul regal va ajungepentru prima datã înjudeþul Hunedoara îndata de 3 decembrie, înPetroºani ºi va fi garatla Linia I aºa încât sãpoatã fi vizitat de oricinedoreºte. Este un momentistoric ºi este cuprins încadrul manifestãrilor ded-icate împlinirii a 100 deani de la înfiinþareDepoului de Locomotivedin Petroºani. O mani-festare realizatã înparteneriat de CJHunedoara ºi PrimãriaPetroºani, pentru cã ºiînchirierea trenului regalcostã ºi nu puþini bani.„Considerãm cã este unmoment deosebit ºi deaceea am fãcut oasociere cu primãria,CFR Marfã ºi cu ºcoala„I.G.Duca” fiindcã sãrbã-torim 100 de ani de la

existenþa depoului înValea Jiului.

(…) Nu puteamsã nu sãrbãtorim acesteveniment ºi, ca lucrurilesã fie încununate de suc-ces, Consiliul Judeþean aalocat 100.000 de RONpentru a reuºi sã aducemºi trenul regal ºi sã-lmenþinem douã zile aici,ca sã se bucure toþi ceiacre vor sã-l viziteze”, adeclarat Mircea IoanMoloþ, preºedintele

Consiliului JudeþeanHunedoara. Trenul vaajunge în Petroºani îndata de 3 decembrie ºiva rãmâne aici pânã în 4decembrie, iar la cente-narul depoului de loco-motive oficialii vor face ºio scurtã deplasare cutrenul regal. De

acelaºi tratament voravea parte ºi eleviiolimpici, care vor primicãlãtoria cu trenul regaldrept recompensã pentrumeritele lor. Programulevenimentelor va fi, însãmai vast de atât. „Coaceastã ocazie, împlinireaa 100 de ani de la dareaîn folosinþã a DepouluiCR de la petroºani, noi

vom amplasa o locomo-tivã cu abur în PiaþaVictoriei. Locomotivaeste de patrimoniu, esteîn custodia noastrã ºi amrecondiþionat-o. Din câteam înþeles, mai suntºapte astfel de locomo-tive în Europa, care suntexponate în muzee sauîn alte locuri ºi nebucurãm cã la Petroºaniam reuºit sã avem un ast-fel de exponat”,declarat Tiberiu Iacob –

Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.Acesta a explicat cã, lafel ca ºi în cazulavionului amplasat însensul giratoriu de laintrarea în CartierulAeroport, ideea a fostde a marca anumitezone ale oraºului culucruri simbolice, careîn trecut au reprezentat

ceva pentru municipiulPetroºani ºi nu numai dea pune în valoare acestelucruri.De asemenea, în colabo-rare cu CFR ºi cuDirecþia de Patrimoniu seare în vedere transfor-marea unei hale aDepoului de la petroºaniîntr-un muzeu al CFR,unic nu numai înHunedoara, ci în întreagaþarã.

Luiza ANDRONACHE

Odatã cu intenþia de a aducetrenul regal în Valea Jiului cuocazia aniversãrii a 100 de aniexistenþã a Depoului Petroºani,aleºii de la judeþ s-au mai gândit la

o iniþiativã care vaavea drept menirescoaterea în evi-denþã a istorieizonei. „ Suntem îndiscuþie cu CFRMarfã sã preluãm

o halã de la Petroºani unde sãfacem primul muzeu al CFR-uluidin judeþul Hunedoara. Vrem sãfacem asta printr-o asociere cu ei,iar noi vom face investiþiile pentrua transforma hala într-un muzeu”,a declarat Mircea Moloþ, preºedin-

tele Consiliului JudeþeanHunedoara.

Depoul CFR este unul din celemai evidente ansambluri industri-ale din Petroºani, iar faptul cã s-apãstrat în mare parte nealterat, nuface decât sã fie ºi mai interesantpentru viitorii vizitatori ai muzeu-lui. Aici, existã încã trei locomo-tive cu aburi, una de clasã micã,una de clasã mijlocie ºi încã unade clasã mare, care pot fi admi-rate.


C onsiliul Judeþean Hunedoara vrea sã deschidãun muzeul la Petroºani, în depoul de locomotive.

Acesta ar urma sã fie primul muzeu CFR din judeþ.

MMMMuuuuzzzzeeeeuuuu CCCCFFFFRRRR llllaaaa PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiii

La centenarul Depoului CRR

Trenul regal poposeºte la Petroºani

T renul regal va poposi douã zile laPetroºani, graþie unei acþiuni

comune a Primãriei MunicipiuluiPetroºani ºi Consiliului JudeþeanHunedoara, iar cei care vor sã-l vizitezevor avea posibilitatea sã o facã.

cvj, nr. 257, marti 20 noiembrie 2012

Documents