cvj, nr. 255, vineri 16 noiembrie 2012

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 255 Vineri, 16 noiembrie 2012 Un nou contract pentru huila de la minele aflate pe program de închidere M inele neviabile incluse în noua Societate Naþionalã de Închideri de Mine tre- buie sã încheie un nou contract pentru vân- zarea huilei extrase. >>> P >>> PAGINA AGINA A 4-A 4-A Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului va prelua peste 2000 de ortaci P este 2000 de mineri vor fi transferaþi la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Atac la bannerele PP-DD M ai multe materiale de campanie ale candi- daþilor PP-DD din Valea Jiului au fost distruse în noaptea de miercuri spre joi. >>> P >>> PAGINA AGINA A 12-A 12-A Viaþa printre mormanele de cãrbune H aiducii huilei trãiesc bine de pe urma fur- turilor de cãrbune ºi chiar sunt încurajaþi sã jefuiascã trenurile pentru cã, odatã prinºi, primesc pedepse cu suspendare de cele mai multe ori. >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 15 noiembrie e ziua în care la mina Petrila, mai mult ca oricând, ortacii îºi aduc aminte de cei pieriþi acum 4 ani în subteran. Au aprins o lumânare la locul de unde au plecat ortacii lor acum 4 ani ºi ºi-au adus aminte cã mina nu iartã. >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 Lumini aprinse în memoria ortacilor de la Petrila

Upload: geza-szedlacsek

Post on 11-Mar-2016

223 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

CVJ, NR. 255, VINERI 16 NOIEMBRIE 2012

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ, NR. 255, VINERI 16 NOIEMBRIE 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul II � Nr. 255

Vineri, 16 noiembrie 2012

Un nou contractpentru huila dela minele aflatepe program de

închidere

M inele neviabileincluse în noua

Societate Naþionalã deÎnchideri de Mine tre-buie sã încheie un noucontract pentru vân-zarea huilei extrase.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

SocietateaNaþionalã de

Închideri MineValea Jiului vaprelua peste

2000 de ortaci

P este 2000 de minerivor fi transferaþi la

Societatea Naþionalã deÎnchideri Mine ValeaJiului.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Atac la bannerele

PP-DDM ai multe

materiale de campanie ale candi-daþilor PP-DD din ValeaJiului au fost distruse în noaptea de miercurispre joi.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 12-A12-A

Viaþa printremormanele de

cãrbuneH aiducii huilei trãiesc

bine de pe urma fur-turilor de cãrbune ºi chiarsunt încurajaþi sã jefuiascãtrenurile pentru cã, odatãprinºi, primesc pedepse cususpendare de cele maimulte ori.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

15 noiembrie e ziua în care la mina Petrila, mai mult ca oricând, ortacii îºi aduc aminte de cei pieriþi acum 4 ani în subteran. Au aprins o lumânare la locul de unde au plecat ortacii lor acum

4 ani ºi ºi-au adus aminte cã mina nu iartã.>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Lumini aprinse în memoriaortacilor de la Petrila

Page 2: CVJ, NR. 255, VINERI 16 NOIEMBRIE 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 noiembrie 201222 Utile

� Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?� Vrei sã te dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti

colaboratori serioºi de afaceri?� Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Casa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100

Petroºani

tel. 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj....rrrrooooe-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Grupul Vouã (r)17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Rebelul 0:30 Culoarea fericirii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 Vânãtoarea decomori 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 FamiliaDA 20:30 Orã de vârf 3

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Tutela (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Jilþul sirenei 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Dansez pentru tine 0:30 Explore Midnight1:00 Jilþul sirenei (r)

10:30 Prima zi (r) 11:30 Teleshopping 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Crimã pentru începã-tori: New Age 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã22:30 Copiii spun lucruritrãsnite (r)23:15 Mondenii (r)

10:10 Aºa-i românul!10:20 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care auschimbat lumea12:40 Legendele palatului: 13:20 Legendele palatului: 14:00 Telejurnal 14:45 Finanþe ºi afaceri15:15 Teleshopping 15:30 Planeta arborilor 16:00 Tezaur folcloric 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care auschimbat lumea (r)17:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 201220:50 Meteo

Vineri, 16.11.2012Petroºani 9:00-

15:00. Zona afectatã:str. N. Gociu, str. Venusbl. 8 - 10. Motivulrestricþiei - anulare reþeaveche ºi cuplare lareþeaua nouã de ali-

mentare cu apã str. N.Gociu.

Lupeni 9:00-15:00Zona afectatã: CartierViitorului. Motivulrestricþiei - remedierepierdere pe bran-ºament str. Viitorului bl.K 1, sc. III.

RRRReeeessssttttrrrr iiiiccccþþþþ iiii iiii aaaappppãããã VVVVrrrreeeemmmmeeeeaaaa îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

� DN 7 Deva -Sântuhalm � DN 7Mintia - Sãcãmaº �

DN 7 Ilia - Gurasada -Zam � DN 68 ASãcãmaº Dobra �

DN7 Mintia - Veþel �DN7 Veþel - Leºnic �

DN7 Leºnic - Sãcãmaº� DN7 Ilia - Gurasada� DN7 Gurasada -

Burjuc � DN7 Burjuc-Zam � Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN76 Cãinelul de Jos -

Bejan � Vulcan pe DN66A ºi B-dul Mihai

Viteazu

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee

Motorinã 6,10 Lei

Benzinã5,83 Lei

Motorinã 6,14 Lei

Benzinã5,75 Lei

Motorinã 6,12 Lei

Benzinã5,72 Lei

Motorinã 5,96 Lei

Benzinã5,63 Lei

Motorinã 6,17 Lei

Benzinã6,18 Lei

Motorinã 6,45 Lei

Benzinã5,79 Lei

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Page 3: CVJ, NR. 255, VINERI 16 NOIEMBRIE 2012

Mircea NISTOR

Printre acestea senumãrã: recalculareapunctului de pensie,acordarea ºi pe maideparte a gratuitãþilor lacurent ºi cãrbune,crearea de locuri demuncã pentru nepoþiipensionarilor minieri,acordarea de bilete deodihnã ºi chiardemararea unor lucrãride construire a unorautostrãzi suspendate înlocalitãþile Vãii Jiului.

„Poate cã unii vorzâmbi când vor citidespre ºosele sus-pendate. Noi, însã, nedorim sã fluidizãm trafi-cul rutier din zonã ºi

construirea unor ºoselesuspendate ni se pare unlucru realist ºi de bunsimþ.

În plus, ar urma sã fiecreate astfel, noi locuri

de muncã. Adevãrul estecã numãrul autove-hiculelor care tranziteazãzona este unul prea mareºi trebuie sã fie luate oserie de mãsuri pentrurezolvarea acestei prob-leme”, a precizat IonHortopan, preºedinteLSPM Valea Jiului.

Vineri, 16 noiembrie, odelegaþie a foºtilorminieri urmeazã a seîntâlni, în Hunedoara, cuministrul Muncii, MarianaCâmpeanu.

Diana MITRACHE

Campania care ademarat de câteva zile întot judeþul Hunedoara

poartã denumirea „Tudecizi! Voteazã legal! ºi,din aceastã sãptãmânãse desfãºoarã ºi în ValeaJiului.

Cei din M.A.I. spuncã în aceastã campanies-a pus accent pe infor-marea corectã a cetãþe-nilor care vin la vot ºicare trebuie sã ºtie ce

drepturi au. Acþiunea s-adesfãºurat în zoneleintens populate ºi de laDeva au venit reprezen-tanþii IPJ, ISU, ai

Prefecturii ºi aiJandarmeriei. „Vrem sãne adresãm tuturor cate-goriilor de oameni, carepânã în ziua votuluiîmplinesc 18ani ºi potvota. Ei trebuie sã ºtie ceau de fãcut ºicã, chiardacã nu cunosc binelegile, nu sunt absolviþide vinã, dacã o încalcã.

Vom distribui peste10.000 de pliante întoate localitãþile judeþuluiºi, cu precãdere, înzonele rurale, undeoamenii sunt mai dispuºisã greºeascã”, spuneBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.„Pânã acum, jandarmiidin cadrul InspectoratuluiJudeþean de JandarmiHunedoara au participatla 21 de acþiuni elec-torale ºi nu s-ausemnalatincidente. Cu siguranþã

cã vor mai fimitinguri, dar noisperãm calucrurile sã sedesfãºoare câtmai normal”,aadãugat ºiNicolae Rãducu,purtãtor decuvânt al IJJHunedoara.

Oamenii auprimit pliante ºiprima acþiune aavut loc în PiaþaCentralã de laPetroºani. „Ebine cãse fac ast-felde acþiuni.

Avem nevoie sã ºtim ce elegal”, a spus un om carea primit un astfel de pli-ant în piaþã.

Acþiunile de informarevor continua ºi la ele vorlua parte responsabilii dinPoliþia localã ºi cea deproximitate aºa încât toþioamenii se afle ce drep-turi ºi ce obligaþii au în

campania elec-toralã.

Peste 1.200de poliþiºti, jan-darmi ºi pom-pieri vor fi ladatorie pe tim-pul campanieielectorale dinjudeþulHunedoara.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 noiembrie 2012 Politic 3

„Am primit pânãacum doar o solicitare dela PP-DD, dar cred cãvor mai veni ºi altele”, adeclarat ieri, TiberiuIacob Ridzi, primarul

municipiului Petroºani. Surse din interiorul

USL spun cã ºi candidat-ul PSD pentru ColegiulAninoasa-Petroºani-Petrila va organiza un

spectacol electoral, celmai probabil în decem-brie tot la Petroºani, la

care va participa ºi par-lamentarul CosminNicula, candidatul USLla funcþia de senator încolegiul electoral dinValea Jiului.

Maximilian GÂNJU

Candidaþii nu se înghesuie laspectacole

O singurã solicitare pentru apro-barea unor spectacole electorale

a ajuns la Primãria MunicipiuluiPetroºani. Solicitarea vine din parteaPP-DD care a cerut voie edililor sãorganizeze douã manifestãri electoralepentru zilele de 6 ºi 7 decembrie. Mai este însã timp pentru a se cereaprobare spun edilii.

Foºtii mineri vor (ºi) ºosele suspendate

C omitetul de coordonare al LigiiSindicatelor Pensionarilor Minieri

din Valea Jiului s-a reunit ieri, laPetroºani, pentru a analiza problemelece vor fi prezentate la viitoarele întâl-niri cu reprezentanþii formaþiunilorpolitice care au candidaþi la alegeriledin 9 decembrie.

Dulciuri pentru copii

C u ocazia sãrbãtorilor de sfârºit dean elevii din Petroºani vor primi

câte o cutie de ciocolatã din parteaedililor locali.

Mircea NISTOR

Câteva mii de copii vor beneficia de darul „spon-sorizat” de la bugetul local de cãtre reprezentanþiiprimãriei ºi cei ai consiliului local. Cei mai mici din-tre locuitorii municipiului vor intra în posesia cioco-latelor înainte de a intra în vacanþa de iarnã.

Votul ilegal înseamnã puºcãrie

R esponsabilii din MinisterulAdministraþiei ºi Internelor au

ajuns la Petroºani sã informezecetãþenii despre riscurile de a da sauprimi mitã electoralã. Trei neconcor-danþe au fost reclamate pânã acum înHunedoara, iar campania pare sãsedesfãºoare normnal.

Page 4: CVJ, NR. 255, VINERI 16 NOIEMBRIE 2012

Mircea NISTOR

Banii necesari derulãriilucrãrilor au atins sumade circa 4 miliarde de leivechi. „Modernizareapieþei era mai mult decâtnecesarã. Ne-am propussã demarãm lucrãrile înacest an ºi sã le încheiemînainte de sosire iernii ºi,iatã, acest lucru s-a ºiîntâmplat. Sunt mai mult

decât mulþumit pentru cãam reuºit, astfel, sãrezolvãm una dintre solic-itãrile, mai vechi, alecomercianþilor ºi aleoamenilor care seaprovizioneazã cu pro-duse agro – alimentaredin aceastã piaþã”, a spusTiberiu Iacob – Ridzi, pri-marul municipiuluiPetroºani.

Piaþa redeschisã ieri

circuitului comercial dis-pune de un spaþiu devânzare acoperit cu poli-carbonat, instalat pe ostructurã metalicã, de ungrup sanitar ºi de un ves-

tiar destinat adminis-tratorilor pieþei. „Nuare rost sã vã dau preamulte detalii tehnicevis-a-vis de lucrãrile pecare le-am derulat timp

de câteva luni de zile.Principalul este cã, deacum înainte, ºi noi neputem derula activitateaîn condiþii europene dar,mai ales, ceea ce este celmai important, ºicumpãrãtorii ºi vânzãtoriide produse agro –ali-mentare”, a precizat IoanPristavu, administratorulpieþelor din Petroºani.

Pânã la urmã, de nouainvestiþie destinatã asig-urãrii unui comerþ civilizatvor beneficia în primulrând cumpãrãtorii ºivânzãtorii de produseagro – alimentare. „Vinde vreo 40 de ani sã

vând aici, am stat tot tim-pul în frig ºi în curent dar,de acum, se pare cã amscãpat de reumatism”, aspus o vânzãtoare delegume care vine dinjudeþul Gorj. „Chiar mãbucur pentru cã s-a fãcutaceastã investiþie în mod-ernizarea pieþei. Erafoarte necesarã dar,rãmâne sã vedem cum ºicui le vor fi repartizatemesele”, a declarat o altãcomerciantã.Repartizarea meselor dinnoul spaþiu se vadesfãºura vineri, 16noiembrie, cu începerede la ora 10:00.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 noiembrie 201244 Actualitate

În campania electoralã, în fiecare miercuri, de la orele 15.00 la 16.00, emisiuneaelectoralã este preluatã integral de Transilvania L!VE ºi transmisã în direct, pe satelit

Mircea NISTOR

În anii anteriori, rap-sodul popular venit dinOltenia a mai avut, ºi el,câteva tentative de a-ºiprezenta piesele

reprezentative pe scenaCasei de Culturã aSindicatelor dinPetroºani dar, specta-colele nu au mai avut locpentru cã nu s-au vândutsuficiente bilete. „Dupã

ce am reuºit sã-l aducempe Florin Piersic care ajucat, alãturi de MedeeaMarinescu, în piesa„Strãini în noapte” amcãpãtat încredere îniubitorii de artã din ValeaJiului ºi, sunt sigurã,vom putea organiza ºispectacolul lui TudorGheorghe. Acesta nu vamai avea loc în data de3 decembrie, fiind repro-gramat, din cauza unormotive organizatorice,

pentru data de 7 decem-brie”, a declarat MiaAlbescu, director Casade Culturã a Sindicatelor„Ion Dulãmiþã”Petroºani.

La spectacolul pe carear urma sã-l susþinãTudor Gheorghe înPetroºani, preþul unuibilet a fost fixat la sumade 60 de lei. Pânãastãzi, pentru spectacolulprogramat în data de 7decembrie, au fost vân-dute aproape 150 debilete.

Carmen COSMAN

Minele viabile, care urmeazãsp fie incluse, alãturi deTermocentralele Mintia ºiParoºeni, în nou – creatulComplex Energetic Hunedpoara,vor merge în continaure pevechiul contract, la care se va

încheia doar un nou act adiþional.În aceastã categorie intrã mineleLivezeni, Lonea, Vulcan ºiLupeni. În schimb, cele treiunitãþi extractive neviabile –Petrila, Paroºeni ºi Uricani –aflate pe program de închidere –trebuie sã încheie un nou con-tract. „Huila se va vinde în con-

tinuare cu 69,5 leri pe GigaCalorie, dar se merge pe con-tracte diferite”, a explicat Alic.

Miercuri, Guvernul a aprobatordonan’a de urgenþã privindSocietatea Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului, care poateprelua de la CNH personalulnecesar desfãºurãrii activitãþii,respective personalul de la celetrei unitãþi care se vor închidepânã în 2018.

Piersic a reuºit, încearcã ºi Gheorghe

D upã ce Florin Piersic a reuºit sã„joace” în sfârºit la Petroºani,

dupã doi ani de încercãri eºuate, acuma venit rândul lui Tudor Gheorghe sãîncerce sã susþinã un spectacol înCapitala Vãii Jiului.

Piaþa „Dacia” s-a „europenizat”R eprezentanþii Primãriei ºi

Administraþiei Pieþelor din Petroºaniau tãiat azi panglica inauguralã a Pieþei„Dacia” din Cartierul Aeroport. Spaþiul devânzare a produselor agro-alimentare a tre-cut, în ultimele luni, printr-o mai multdecât necesarã operaþiune de modernizarefiind adaptatã, acum, cerinþelor europene îndomeniu.

Un nou contract pentru huila de laminele aflate pe program de închidere

M inele neviabile incluse în noua SocietateNaþionalã de Închideri de Mine trebuie sã

încheie un nou contract pentru vânzarea huileiextrase. Costel Alic, directorul Complexului EnergeticHunedoara, spune cã huila din Valea Jiului se vavinde, în continuare cu 69,5 lei pe Giga Calorie.

Page 5: CVJ, NR. 255, VINERI 16 NOIEMBRIE 2012

Monika BACIU

”2455 trebuie sã fie.Dacã sunt la momentul încare discutãm 2455 ebine, dar cu siguranþãatâþia se vor transferapentru cã în baza noti-

ficãrii pe care o avemdepusã la ComisiaEuropeanã acesta estenumãrul de personal pen-tru anul 2012. Au fostmai puþini, dar s-au trans-ferat dintre cei careîndeplinesc condiþiile de

pensie ºi urmeazã sã ben-eficieze de concediericolective, de salariilecompensatorii”, adeclarat pentru CronicaVãii Jiului, preºedinteleSindicatului Muntele,Petre Nica.

Potrivit sursei citate,anul acesta nu se maipoate vorbi de o nouãtranºã de disponibilizãri.

”Poate la nul în martie,februarie va fi (runda dediscponibilizãri-n.r.). anulacesta nu mai e timpulfizic necesar pentrudisponibilizãri”, a maiprecizat Nica.

Conform notificãriiComisiei Europene, teo-retic, anul acesta ar fiurmat sã îºi încetezeactivitatea 300 de anga-jaþi ai unitãþilor miniereneviabile din cadrulCompaniei Naþionale aHuilei, însã din cauzaîntârzierilor acest lucru s-aamânat pentru anul viitor.Este vorba de disponibi-lizãrile ce urmeazã a fiefectuate în rândul per-sonalului de la unitãþileminiere neviabile care facparte din SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 noiembrie 2012 Actualitate 5

Carmen COSMAN

Cu o legislaþie în domeniulmuncii mult mai asprã ºi sancþi-uni drastice, mulþi angajatorisperã încã sã eludeze legea ºicautã tot felul de portiþe sãscape de rãspundere. Unii din-tre ei îºi aduc muncitorii lalucru noaptea, alþii doar înweek-end, în speranþa cãinspectorii de muncã se odih-nesc ºi îi pierd din vedere. Ori,merg pe principiul cã, dacã totasu fost verificaþi odatã, a doua

oraã nu s emai întâmplã. Slabeºanse, sã scape, însã, iar mulþidintre cei verificaþi au primitsancþiuni usturãtoare. Nu maipuþin de 3811 societãþi au fostcontrolate deja, dintre care2.141 pe relaþii de muncã, iardiferenþa pe sãnãtate ºi securi-tate în muncã. Iar nereguliledescoperite nu au fost puþine.Sorin Istrate, purtãtor decuvânt al ITM Hunedoara,spune cã au fost aplicate numai puþin de 4423 de sancþiunicontravenþionale, , în valoare

totalã de aproape 2,8 milioanede lei. Ponderea, ca valoare asancþiunilor, o deþin nereguliledescoperite pe relaþii demuncã, pentru care s-au datamenzi de peste 2,2 milioanede lei. Lucrurile nu se oprescînsã aici.

N ereguli curepetiþie

Pentru neregulile gravedescoperite, inspectorii demuncã au formulat nu maipuþin de 10 plângeri penale,doar 2 pe capitolul sãnãtate ºisecuritate în muncã. „Pe relaþiide muncã, plângeri penale sepot face atunci când sunt de la6 oameni în sus fãrã formenlegale”, a precizat Istrate. Iardupã cum se vede au fost 8astfel de cazuri în acest an.

Unele chiar cu repetiþie. Deexemplu, o firmã din BaiaMare, care are punct de lucrupe autostrada Deva – Orãºtie,afost depistatã în data de 6 sep-

tembrie cu patru persoane caremunceau la negru.O lunã maitârziu, în 11 octombrie, a fostgãsitã din nou în culpã, dar dedata aceasta cu 7 muncitorifãrã fiorme legale. De precizat,însã, cã Valea Jiului ocupã unloc aparte în ceea ce priveºteacþiunile de control pe linia

SSM, anul acesta fiind aplicate2283 de sancþiuni, în cuantumde 500.000 de lei. În plus, caurmare a neregulilordescoperite, 6 instalaþii au fost

sistate. „Într-adevãr, existã încãangajatori care sperã sãeludeze legea, care riscã încontinuare în ciuda prevederilorlegale. Noi oricum, facem con-troale ºi noaptea, dar ºi înweek-end, iar legea nu iartã penimeni”, a mai spus SorinIstrate.

Dosare penale pentru “negrii de pe plantaþie”

D eºi sancþiunile sunt drastice ºi controalelesunt multiple, o serie de angajatori din

judeþul Hunedoara încearcã în continuare sãeludeze legea privind relaþiile de muncã.Inspectorii de muncã îi bâneazã însã chiar ºinoaptea sau în week-end-uri, iar în 10 cazuri s-au formulat plângeri penale.

P este 2000 de mineri vor fi transferaþila Societatea Naþionalã de Închideri

Mine Valea Jiului. Dupã de Guvernul aaprobat, miercuri, ordonanþa de urgenþãprivind transferul personalului de launitãþile neviabile ale Companiei Naþionalea Huilei la noua societate, în urma statisti-cilor, 2455 de angajaþi ai Companiei vor fitransferaþi la noua societate.

SSSSoooocccciiiieeeettttaaaatttteeeeaaaa NNNNaaaaþþþþ iiiioooonnnnaaaallllãããã ddddeeee ÎÎÎÎnnnncccchhhhiiiiddddeeeerrrr iiii MMMMiiiinnnneeee VVVVaaaalllleeeeaaaaJJJJiiiiuuuulllluuuuiiii vvvvaaaa pppprrrreeeelllluuuuaaaa ppppeeeesssstttteeee 2222000000000000 ddddeeee oooorrrrttttaaaacccciiii

D in ce în cemai mulþi

conducãtori autosunt prinºi în traf-ic dupã ce au con-sumat bãuturialcoolice.

Numai ieri spre exem-plu poliþiºtii hunedorenide la rutierã au identifi-cat în urma unui controldouã persoane care eraula volanul autove-hiculelor într-o avansatãstare de ebrietate. Înprimul caz, în urmatestãrii conducãtorului

auto, aparatul etilotest aafiºat valoarea de 0,51mg/l, alcool pur în aerulexpirat, iar în cel de-aldoilea caz, valoarea indi-catã a fost de 1,10mg./l., alcool pur înaerul expirat. Demenþionat cã în cel de-aldoilea caz, ºoferul a fostimplicat ºi într-un acci-dent de circulaþie. Înambele cazuri au fostîntocmite dosare decercetare penalã, con-ducãtorilor auto fiindu-lerecoltate probe biologicede sânge în vederea sta-bilirii alcoolemiei.

Soferi prinºi bãuþi la volan

Page 6: CVJ, NR. 255, VINERI 16 NOIEMBRIE 2012

O datã cu ziua de 15noiembrie când ofi-

cial am intrat în PostulCrãciunului putem spunecã ºi perioada când cei carevor sã-ºi uneascã destineles-a încheiat pentru cã înpost nu se pot oficia slujbereligioase pentru nunþi ºibotezuri.

Cuplurile care totuºi sunthotãrâte sã facã acest pasimportant în viaþa o pot facedoar la Serviciul de Stare Civilãal primãriei care poate oficiali-za cununii tot anul indiferent dezi, nu doar sâmbãtã ca lacununia religioasã.

Dar putem spune cã odatãcu venirea sezonului rece ºi alpostului multe din cuplurilecare vor sã se cãsãtoreascãîºi fac doar programãrilepentru anul care urmeazã sãvinã pentru cã doar aºa potavea siguranþa unei date fixeºi bine stabilitã în prealabil.

Putem spune cã anulacesta a fost unul aldragostei pentru cã numãrulcelor care au spus DA înfaþa ofiþerului de starecivilã de la Petroºani afost de 187, un numãrdestul de mare þinândcont de situaþia economicã prin caretrecem, multe cupluripoate gândindu-se dedouã ori pânã sã ia oasemenea decizie

importantã în viaþa lor. Probabil un factor important,

pe lângã foarte multã dragoste,care a dus la un numãr aºa demare de cãsãtorii, este cã multãlume vorbeºte de anul 2012 cade unul apocaliptic dar ºi cufoarte mult noroc pentru ceicare aleg sã-ºi uneascã destinele.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 noiembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

H aiducii huileitrãiesc bine de pe

urma furturilor de cãr-bune ºi chiar sunt încu-rajaþi sã jefuiascãtrenurile pentru cã,odatã prinºi, primescpedepse cu suspendarede cele mai multe ori.

Sunt însã ºi familii sãracecare nu au curajul sã fure caîn codru. Trãiesc tot de peurma unui sac de cãrbuneadunat din haldele aban-donate.

L upeni-perimetrul

minier

Este locul de unde secâºtigã o pâine în fiecarezi fãrã teama cã vin mas-caþii peste tine. Munca esteistovitoare pentru a aduna ºisorta un sac de cãrbune însãcum nu ai încotro, trebuiesã o faci. Aurel are 36 deani ºi trei copii mici acasã.Stã în cartierul Bãrbãteni, ozonã situatã la ieºirea dinmunicipiul Lupeni unde suntnumeroase familii care nuau ce pune pe masã. Uniiîºi duc traiul din contraban-da cu þigãri, iar alþii din fur-turi de fier sau cãrbune. Maisunt ºi cei care se tem de

puºcãrie, de lege ºi ar muncipentru pâinea zilnicã. Nu auunde, aºa cã soluþia lor estesã sape cât e ziua de lungãprin haldele de steril.„Suntem mai mulþi caresãpãm dupã cãrbune.Plecãm de dimineaþã de laºase de acasã ºi pânã laamiazã adunãm câte doisaci de cãciulã. Este doar

cãrbune

fãrã piatrã, fãrã mizerii.Îl alegem cu mâna pen-tru cã nu-l primeºtenimeni. Sacii îi vindem laoamenii care stau la case

ºi fac foc. Primeºti cât sãcumperi ceva de-ale gurii,

nu te îmbogãþeºti dar eºtiliniºtit cã nu te aleargãgarda. Pe nimeni nu intere-seazã ce faci dacã nu furidin vagoane sau nu intri încurtea minei”, ne spunebãrbatul.

ª i-a sãpat singurgroapa

Un sac de cãrbune, demulte ori, le pune viaþa înpericol „culegãtorilor”.Oamenii îºi sapã singurigroapa. „Sãpãm ºi pânã ladoi metri, poate ºi mai bine.Acolo este cãrbune bun. Demulte ori au cãzut malurilepeste noi. Pe mine m-aprins o datã pânã la piept îngroapã ºi am avut noroc cuniºte bãieþi care sãpau ºi ei

dupã fier ºi cãrbune. Era înzona minei, la linia industri-alã ºi au sãrit ei cu lopeþilede m-au dezgropat. Nu maiputeam sufla din cauzastrânsorii”, mai spuneAurel. Un alt cãrbunar are

deja trei ani de când îºicâºtigã pâinea de pe urmahuilei. Omul are doi copii laºcoalã ºi dupã ce-ºi terminãorele îi ia cu el la haldã.„Muncesc ºi ei, nu avemîncotro. Vara la pãdure ºi lamunte dupã afine ºi ce semai gãseºte ºi iarna la cãr-bune. Nu putem muri defoame dar nici nu furãm.Aºa învaþã ºi ei cã nu potface ceva în viaþã decât prinmuncã”, spune bãrbatul. Înfiecare an, odatã cu lãsareafrigului, disponibilizaþii sapãdupã cãrbune ºi în fostacarierã de la Câmpu luiNeag- Uricani. Oameniilucreazã pe brânci, dar pentru un sac de cãrbuneprimesc câþiva lei. Suntconºtienþi, însã, cã orice ziîn care sapã dupã cãrbunear putea fi ºi ultima lor zi de viaþã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

15 noiembrie e ziua în care

la mina Petrila, maimult ca oricând,ortacii îºi aducaminte de cei pieriþiacum 4 ani în subteran. Au aprinso lumânare la loculde unde au plecatortacii lor acum 4 ani ºi ºi-au adusaminte cã mina nu iartã.

S-au adunat în sala deapel, acolo unde îºifumeazã toþi þigara dedinainte de a intra în ºutºi s-au aºezat pe treptelede acoloîmbrãcaþi însalopete. Toþi ºi-auamintit în aceastã zi decolegii lor, cu care acum4 ani ºi-au zis NorocBun!, dar unii nu au maiavut „noroc”. „Suntsupãrat. Îi ºtiam pe ceicare atunci au murit. M-am gândit azi la ei ºiacum fumez ºi eu ºi intruîn minã. O þigarã, chiardouã ºi cobor. E tristãziua asta”, spune unminer de la Petrila.

„Au fost colegiinoºtri... acuma... Azi, ca

în fiecare an ºi chiar înfiecare zi, când trec pelalocul de muncã, mãgândesc la ei, acolosubpãmânt. Intru ºi eu în ºut.E greu în minã. Nelipsesc echipamente ca sã

nu se mai întâmple astfelde nenorociri”, spune unaltul, care se pregãtea sãintre la lãmpãrie. „Îmiaduc aminte de ai. Amlucrat cu ei 13 ani ºiapoi..ei nu au mai venit

afarã. E la fel ca în fiecarezi, foarte greu”, spune unalt ortac de la Petrila,coleg cu victimele acelorexplozii din 15 noeimbrie

Nici nu mai pot sã deavina pe ceva, ori pe cineva ºi doar au pãºitsmeriþi cu gândul la tragedia din acea zi desâmbãtã. Nimeni nu auitat-o ºi nimeni n u uitãcã mina îºi ia mereu tribut.

Acum 4 ani la guraminei sunau sirenelesalvãrilor venite dupãrãniþi. Pentru mulþi sune-tul era cumplit ºi toþi ceiadunaþi atunci la guraminei cãutau sã aflenumele celor din abatajulmorþii. Nici directorulminei nu a uitat asta, iarConstatin Jujanpovesteºte cum a fostatunci.

„Îmi aduc amintemereu de acest ultimeveniment dramatic de laPetrila, care se întâmplaîntr-o zi de sâmbãtã, cupuþin înainte de ora15.00. Din modul în cares-a produs ºi dinamploarea lui, din punctde vedere al numãruluivictimelor, a fost, întradevãr, unul dramatic.Suntem mai puþini, ca

numãr, activitatea s-arestrâns ºi ea dupã 2008,mai triºti ºi maisupãraþi,pentru cã minava intra într-un programde închidere. A fost aceazi ca un început alsfârºitului minei. A dus lareducerea activitãþiiminiere, acel eveniment ºitimp de douã sãptãmânidupã activitatea a fostreluatã cu douã din ºaseabataje, lucru care agenerat locuri de muncãmai puþine. Rezervele decãrbune sunt mai puþineºi nu e deloc facil”, adeclarat Constantin Jujan,director al minei Petrila,care acum 4 ani a preluat,

imediat dupã producereaexploziei, conducereaminei ºi a întregii activitãþice s-a desfãºurat încã dinziua exploziilor.

Minerii la Petrila auajuns sã foreze recentpânã aproape de abatajulmorþii de atunci. Dinpãcate, însã, acolo a maiavut loc un incident ºi unminer a ºi murit. „Suntemchiar în apropierea abata-jului în care s-a produsaccidentul,la abatajul 431ºi, pe viitor, vom încercaredeschiderea unui altabataj, în care a fost unfoc de minã ºi unincendiu imediat dupã

producerea exploziei”, amai spus Jujan.

13 mineri ºi salvatoriau murit ºi alþi 15 au tre-

cut prin luni de groazã ºis-au zbãtut sã trãiascã,deºi puþini le-au dat ºansede supravieþuire.

Pe rol se aflã un procesºi ºefii de atunci de laMina Petrila sunt acuzaþide ucidere din culpã.

Vãduvele ºi copiiiorfani ai celor care aumurit atunci îi vorcomemora peste câtevazile, conform obiceiului, laun termen care a fostfixat între ziua fatidicã de15 noiembrie ºi 4 decem-brie, când este ZiuaSfintei Varvara, ocroti-toarea minerilor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Dragostea învinge criza financiarã, dar ºi previziunile apocaliptice din 2012

Viaþa printre mormanele de cãrbune

Lumini aprinse în memoria ortacilor de la Petrila

Page 7: CVJ, NR. 255, VINERI 16 NOIEMBRIE 2012

O datã cu ziua de 15noiembrie când ofi-

cial am intrat în PostulCrãciunului putem spunecã ºi perioada când cei carevor sã-ºi uneascã destineles-a încheiat pentru cã înpost nu se pot oficia slujbereligioase pentru nunþi ºibotezuri.

Cuplurile care totuºi sunthotãrâte sã facã acest pasimportant în viaþa o pot facedoar la Serviciul de Stare Civilãal primãriei care poate oficiali-za cununii tot anul indiferent dezi, nu doar sâmbãtã ca lacununia religioasã.

Dar putem spune cã odatãcu venirea sezonului rece ºi alpostului multe din cuplurilecare vor sã se cãsãtoreascãîºi fac doar programãrilepentru anul care urmeazã sãvinã pentru cã doar aºa potavea siguranþa unei date fixeºi bine stabilitã în prealabil.

Putem spune cã anulacesta a fost unul aldragostei pentru cã numãrulcelor care au spus DA înfaþa ofiþerului de starecivilã de la Petroºani afost de 187, un numãrdestul de mare þinândcont de situaþia economicã prin caretrecem, multe cupluripoate gândindu-se dedouã ori pânã sã ia oasemenea decizie

importantã în viaþa lor. Probabil un factor important,

pe lângã foarte multã dragoste,care a dus la un numãr aºa demare de cãsãtorii, este cã multãlume vorbeºte de anul 2012 cade unul apocaliptic dar ºi cufoarte mult noroc pentru ceicare aleg sã-ºi uneascã destinele.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 noiembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

H aiducii huileitrãiesc bine de pe

urma furturilor de cãr-bune ºi chiar sunt încu-rajaþi sã jefuiascãtrenurile pentru cã,odatã prinºi, primescpedepse cu suspendarede cele mai multe ori.

Sunt însã ºi familii sãracecare nu au curajul sã fure caîn codru. Trãiesc tot de peurma unui sac de cãrbuneadunat din haldele aban-donate.

L upeni-perimetrul

minier

Este locul de unde secâºtigã o pâine în fiecarezi fãrã teama cã vin mas-caþii peste tine. Munca esteistovitoare pentru a aduna ºisorta un sac de cãrbune însãcum nu ai încotro, trebuiesã o faci. Aurel are 36 deani ºi trei copii mici acasã.Stã în cartierul Bãrbãteni, ozonã situatã la ieºirea dinmunicipiul Lupeni unde suntnumeroase familii care nuau ce pune pe masã. Uniiîºi duc traiul din contraban-da cu þigãri, iar alþii din fur-turi de fier sau cãrbune. Maisunt ºi cei care se tem de

puºcãrie, de lege ºi ar muncipentru pâinea zilnicã. Nu auunde, aºa cã soluþia lor estesã sape cât e ziua de lungãprin haldele de steril.„Suntem mai mulþi caresãpãm dupã cãrbune.Plecãm de dimineaþã de laºase de acasã ºi pânã laamiazã adunãm câte doisaci de cãciulã. Este doar

cãrbune

fãrã piatrã, fãrã mizerii.Îl alegem cu mâna pen-tru cã nu-l primeºtenimeni. Sacii îi vindem laoamenii care stau la case

ºi fac foc. Primeºti cât sãcumperi ceva de-ale gurii,

nu te îmbogãþeºti dar eºtiliniºtit cã nu te aleargãgarda. Pe nimeni nu intere-seazã ce faci dacã nu furidin vagoane sau nu intri încurtea minei”, ne spunebãrbatul.

ª i-a sãpat singurgroapa

Un sac de cãrbune, demulte ori, le pune viaþa înpericol „culegãtorilor”.Oamenii îºi sapã singurigroapa. „Sãpãm ºi pânã ladoi metri, poate ºi mai bine.Acolo este cãrbune bun. Demulte ori au cãzut malurilepeste noi. Pe mine m-aprins o datã pânã la piept îngroapã ºi am avut noroc cuniºte bãieþi care sãpau ºi ei

dupã fier ºi cãrbune. Era înzona minei, la linia industri-alã ºi au sãrit ei cu lopeþilede m-au dezgropat. Nu maiputeam sufla din cauzastrânsorii”, mai spuneAurel. Un alt cãrbunar are

deja trei ani de când îºicâºtigã pâinea de pe urmahuilei. Omul are doi copii laºcoalã ºi dupã ce-ºi terminãorele îi ia cu el la haldã.„Muncesc ºi ei, nu avemîncotro. Vara la pãdure ºi lamunte dupã afine ºi ce semai gãseºte ºi iarna la cãr-bune. Nu putem muri defoame dar nici nu furãm.Aºa învaþã ºi ei cã nu potface ceva în viaþã decât prinmuncã”, spune bãrbatul. Înfiecare an, odatã cu lãsareafrigului, disponibilizaþii sapãdupã cãrbune ºi în fostacarierã de la Câmpu luiNeag- Uricani. Oameniilucreazã pe brânci, dar pentru un sac de cãrbuneprimesc câþiva lei. Suntconºtienþi, însã, cã orice ziîn care sapã dupã cãrbunear putea fi ºi ultima lor zi de viaþã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

15 noiembrie e ziua în care

la mina Petrila, maimult ca oricând,ortacii îºi aducaminte de cei pieriþiacum 4 ani în subteran. Au aprinso lumânare la loculde unde au plecatortacii lor acum 4 ani ºi ºi-au adusaminte cã mina nu iartã.

S-au adunat în sala deapel, acolo unde îºifumeazã toþi þigara dedinainte de a intra în ºutºi s-au aºezat pe treptelede acoloîmbrãcaþi însalopete. Toþi ºi-auamintit în aceastã zi decolegii lor, cu care acum4 ani ºi-au zis NorocBun!, dar unii nu au maiavut „noroc”. „Suntsupãrat. Îi ºtiam pe ceicare atunci au murit. M-am gândit azi la ei ºiacum fumez ºi eu ºi intruîn minã. O þigarã, chiardouã ºi cobor. E tristãziua asta”, spune unminer de la Petrila.

„Au fost colegiinoºtri... acuma... Azi, ca

în fiecare an ºi chiar înfiecare zi, când trec pelalocul de muncã, mãgândesc la ei, acolosubpãmânt. Intru ºi eu în ºut.E greu în minã. Nelipsesc echipamente ca sã

nu se mai întâmple astfelde nenorociri”, spune unaltul, care se pregãtea sãintre la lãmpãrie. „Îmiaduc aminte de ai. Amlucrat cu ei 13 ani ºiapoi..ei nu au mai venit

afarã. E la fel ca în fiecarezi, foarte greu”, spune unalt ortac de la Petrila,coleg cu victimele acelorexplozii din 15 noeimbrie

Nici nu mai pot sã deavina pe ceva, ori pe cineva ºi doar au pãºitsmeriþi cu gândul la tragedia din acea zi desâmbãtã. Nimeni nu auitat-o ºi nimeni n u uitãcã mina îºi ia mereu tribut.

Acum 4 ani la guraminei sunau sirenelesalvãrilor venite dupãrãniþi. Pentru mulþi sune-tul era cumplit ºi toþi ceiadunaþi atunci la guraminei cãutau sã aflenumele celor din abatajulmorþii. Nici directorulminei nu a uitat asta, iarConstatin Jujanpovesteºte cum a fostatunci.

„Îmi aduc amintemereu de acest ultimeveniment dramatic de laPetrila, care se întâmplaîntr-o zi de sâmbãtã, cupuþin înainte de ora15.00. Din modul în cares-a produs ºi dinamploarea lui, din punctde vedere al numãruluivictimelor, a fost, întradevãr, unul dramatic.Suntem mai puþini, ca

numãr, activitatea s-arestrâns ºi ea dupã 2008,mai triºti ºi maisupãraþi,pentru cã minava intra într-un programde închidere. A fost aceazi ca un început alsfârºitului minei. A dus lareducerea activitãþiiminiere, acel eveniment ºitimp de douã sãptãmânidupã activitatea a fostreluatã cu douã din ºaseabataje, lucru care agenerat locuri de muncãmai puþine. Rezervele decãrbune sunt mai puþineºi nu e deloc facil”, adeclarat Constantin Jujan,director al minei Petrila,care acum 4 ani a preluat,

imediat dupã producereaexploziei, conducereaminei ºi a întregii activitãþice s-a desfãºurat încã dinziua exploziilor.

Minerii la Petrila auajuns sã foreze recentpânã aproape de abatajulmorþii de atunci. Dinpãcate, însã, acolo a maiavut loc un incident ºi unminer a ºi murit. „Suntemchiar în apropierea abata-jului în care s-a produsaccidentul,la abatajul 431ºi, pe viitor, vom încercaredeschiderea unui altabataj, în care a fost unfoc de minã ºi unincendiu imediat dupã

producerea exploziei”, amai spus Jujan.

13 mineri ºi salvatoriau murit ºi alþi 15 au tre-

cut prin luni de groazã ºis-au zbãtut sã trãiascã,deºi puþini le-au dat ºansede supravieþuire.

Pe rol se aflã un procesºi ºefii de atunci de laMina Petrila sunt acuzaþide ucidere din culpã.

Vãduvele ºi copiiiorfani ai celor care aumurit atunci îi vorcomemora peste câtevazile, conform obiceiului, laun termen care a fostfixat între ziua fatidicã de15 noiembrie ºi 4 decem-brie, când este ZiuaSfintei Varvara, ocroti-toarea minerilor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Dragostea învinge criza financiarã, dar ºi previziunile apocaliptice din 2012

Viaþa printre mormanele de cãrbune

Lumini aprinse în memoria ortacilor de la Petrila

Page 8: CVJ, NR. 255, VINERI 16 NOIEMBRIE 2012

-M ã domnu’, ar fi mai bine sã pleci

din þara noastrã! Cleofãia dintr-un ficaturiaº, „fãcut” în sânge.Tipul era gras ºi dizgraþios,libidinos, cu ochi subþiri deasiatic fugar de propria-ietnie, ochi lipsiþi de culoaredistinctã, cu frunte îngustãºi bombatã ; era activistulde dupã Revoluþie, flãmân-dul emanat în faþã, la opalmã de nasul celor careîºi pierduserã simþul olfac-tiv, alte simþuri.

Mânca animalic, dascãlului îitrecu prin minte o cãþeanenorocitã, salvatã de la moartedupã lovituri criminale aplicatede cine mai ºtie ce dezaxaþi,cãþea pe care o tratase ºi hrãnisepânã la însãnãtoºire, animal caremânca la fel, nu se sãtura nicio-datã, o gãsise înfometatã...

Dar în faþa lui se afla un om,adicã aºa se încãpãþâna el sãcreadã, mânca zgomotos ºi depe buzele-i groase, unse pestemãsurã cu ulei ºi suc maroniu, seprelingea sosul vâscos, dungilese adunau sub bãrbia turtitã ºide acolo cãdeau picãturã dupãpicãturã pe prosopul alb, uriaº,înfipt în despicãtura cãmãºii colorate .

„De când e þara asta a voas-

trã, numai de dupã...?” se gândi,dar nu rosti, stomacul i se ridicaîncet ºi sigur spre gât, noroculsãu era cã activistul nu-l invitasesã se aºeze, folosea metodaînaintaºilor, adicã „þine-i pe solici-tanþi în picioare, vor obosi ºi vorpleca mai repede”.Masa la caremânca individul era pentru vreodouãzeci de locuri, în încãpereerau chiar mai mult de douãzecide scaune, toate erau acoperitecu cearceafuri albe, ºtanþate lacolþuri, erau „ajutoare” sosite înþarã de la spitale din strãinãtate,marfã „transferatã ” în interes departid, se înþelege. Aerul era caldºi umed, mirosea greu, pe undeva era igrasie.

- Mã domnu’, un revoluþionaradevãrat trebuie sã semene cupopa, adicã dupã cum spunepoanta, sã ia de peste tot, ce ise cuvine ºi ce i se dã, înapoi sãnu dea niciodatã. Cine mamadracului v-a pus sã faceþi grã-diniþã tocmai acolo, în buricultârgului, cãraþi-vã la margine, sãzburde þângãlãii prin bãlãrii, mãcrezi atât de prost încât sã-miblochez afacerile de dragul unoracare nu ºtiu , încã, sã se ºteargãla cur ?

Solicitantul îºi lãsase multcapul pe spate, greaþa dãdeanãvalã ºi se fãcea cã admirã rânjetul celui de pe peretele dinspatele revoluþionarului, rânjet cabotul autoturismului Dacia.Maierau în încãpere, alãturi desteagurile partidului, în câteva

servante cu poliþe transformate,broºuri cu platforme-program ºistatute, afiºe ºi insigne, ºepci,cravate ; erau mai multe ramecu chiciuri þipãtoare ºi mai multepoze cu diverºi activiºti postrevoluþionari, cei porniþi cusãlbãticie sã se îmbogãþeascã, sãcalce peste cadavre pentru aajunge în prima linie.

-Acolo a fost dintotdeaunagrãdiniþã cu program prelungit,cartierul acesta e plin cu oamenicare muncesc, aceºti oameni aucopii, de ce sã-i ducem la periferie, aici e parcul pestedrum, copiii nu trebuie sã zburdeprin bãlãrii, parcul e mai indicat...

-Indicat pe mama lor, ce, eu i-am fãcut? Faraon, hai la tata!

Surprins, dascãlul se feri, desub masã ieºi un dulãu zdravãn,o corciturã adusã de la con-tainere,” da, domnu’, sã vadã ºiBrigitte Bardot cã noi ne iubimpatrupedele, cã câinele e considerat ºi la noi cel mai bunprieten al omului”, animal cublanã slinoasã, nespãlatã.

-Faraon, linge-l pe tata !Stãpânindu-ºi cu greu greaþa

care-l împingea volens-nolens sãvomite, omul de stãtea înpicioare (norocul lui cãdimineaþa bãuse doar cafea, trebuise sã-ºi amâne micul dejun)încercã încã o datã sã-i explicenoului activist :

-Domnule Rãzãlescu,nouaputere trebuie sã-ºi ajuteaproapele, sunt câteva clase de

preºcolari, spaþiul le aparþine,apoi trebuie sã existe o anumeresponsabilitate, noua generaþie...

-Noua generaþie suntem noi,mã dascãle, ei vor fi peste vreodouãzeci de ani ºi numai dacã ledãm noi voie, întâi sã ne trãimnoi viaþa, cã cât timp o trãit„împuºcatu’” unul n-o miºcat înfront, iar acum toþi veniþi cu guramare cã vreþi ba aia, ba ailaltã,îþi spun încã o datã ºi te rog sãbagi la cap cã mie mi s-o retro-cedat imobilul la cerere, acolo austat în lungul timpului mineriipensionari, e clãdire de pe tim-pul sovromului, grãdiniþa a venitsã plece, se aude, dascãle,sãplece! Linge-mã, Faraoane!

ªi, aplecându-se într-o parte,hãpcãul de pe singurul scauntapisat din încãpere se lãsã linspe bot de câinele care trãgea cuochii la platoul cu restul de ficat,apoi se ºterse cu prosopul,

ºterse ºi câinele care, mârâind,nu se lãsã pânã nu primi obucatã de fripturã. De parcã s-arfi înþeles cu cel din faþa sa, grasulluã de pe masã o canã depãmânt ars ºi sorbi cu zgomot ºimai mare vin roºu, „trebuie sãnu mã ciumurlesc, domnu’, asta-i reþetã de la un doctormare, ficat în sânge ºi vin roºuacriºor, am o hibã la mãruntaie,trebuie sã trãiesc spre bineleRevoluþiei ºi-al Parlamentului,dacã zici cã te-a pus partidulnostru director, de ce nu tragifermoarul peste gurã, ce pilã aipe la ºefi, ori eºti deºteptuldeºtepþilor?... dar acuma mã leºi,mã aºteaptã campania pentrualegerile generale, adicã Patria,cu „p” mare, da ?”

Câinele ocolea masacercetând peste tot din plic-tisealã, stropea din când în cândcâte un picior de masã oriscaunele din capete, colþurile

servantelor, de afarã rãzbãteaustrigãtele specifice noii pieþelibere, „ia ardeiul bulgãresc, nea-mule, ia cartoful turcesc ºi mor-covul unguresc, am pepene gre-cesc ºi strugure evreiesc,ia laleledin Olanda ºi crizanteme dinFinlanda, cumpãrã varzã dinBelgia ºi conopidã din Austria,nu te zgârci, neamule, toate-sieftine ºi bune, nu se stricã nicipânã la Crãciun!”

Preocupat dintr-o datã, javrade la container începu sãmiroase din aproape în aproapepantofii ºi pantalonii directorului,acesta abia se þinea pe picioare,stomacul era pe punctul sã-iexplodeze.

-Copenhaga!Strigãtul „revoluþionarului”

stârni lãtratul lingãului de con-tainer.

-Aºa îi spun eu fetei de casã,una pe care am luat-o sã-migãteascã, sã cureþe...

Fata intrã fãrã sã batã la uºã,o tânãrã zdravãnã, muncitã,pãrea cã ºtie ce vrea. Profesorul, rãmas în acelaºi loc, continuasã privescã uimit creatura dinfaþa sa, amestecul de animal ºide prost crescut, zâmbetul luilanguros, privirile pofticioase...

-Totuºi, dacã ar fi sã apelãmla hotãrârea legii, într-un stat dedrept...

-Mã c... pe ea lege, dascãle,legea e pentru cei care au bani ºiavocaþi cumpãraþi, mã domnule,de ce nu bagi la cap? Ia-þi copiiiºi du-te unde-þi spun, suntem încampanie electoralã ºi ai facebine sã faci cum îþi spun, suntem

la putere ºi gloata ne va vota,majoritatea o vom avea, altfel teaºteaptã un loc de muncã înAfganistan, am eu grijã !

Fata, cu un prosop pe braþ:-ªtiu, ºefu’, am frecat varzã

roºie cu ceapã verde, am pus uleide mãsline ºi oþet din mere cumiere de albine, poliflorã, acumlasã zeamã, puþinã sare?...

- Fãrã sare, draga mea, o sãpun eu cât îmi trebuie, sarea s-oarunci pe coridor, pe trepte ºi pedrum, s-o vadã bine intelectualu’ãsta care-mi stã pe cap, sã nugreºeascã drumul, hai, salutã ºila garã, timpul unui ales algloatei înseamnã bani, n-amtimp de fleacuri cu grãdiniþe !

Profesorul privea nu numai cuuimire, ci cu un spontan interespedagogic creatura din faþa sa,„Doamne, cum de-au ajuns pefruntea naþiei pãduchi de felulãstuia, cum de-a ajuns timpul sãfie numai al lor, unde mergem,ce trebuie sã facem ?” . Fata

ieºise, îi fãcuse cu ochiul, sevedea cã-i merge mintea ºi cãera pornitã sã-l joace pe lan-gurosul care încercase sã-i atingãfesa. In încãperea luminatã maimult decât trebuia pãtrundeauvaluri de negurã, ochii solicitan-tului erau obosiþi, greaþa îlîmpingea spre uºã.

-Vã rog frumos, pânã se pro-nunþã legea, sã nu stricaþi inte-rioarele, sunt cu desene specificepreºcolarilor, s-au fãcut greu ºicu mult suflet...

Grãsanul se întunecã brusc, seînnecã la o îmbucãturã zdravãnã,care zburã pe faþa de masãimprovizatã din cearceafurilefurate, urlând cu vocea-i caver-noasã de fumãtor înrãit:

-Þi-am spus, mã dom’le, legeasã-mi beleascã belingheru’,mortu’ de la groapã nu se maiîntoarce, cui nu-i convine þaraasta pe care o conducem ºi o s-otot conducem, sã plece, d-aiaavem liber în UE, la drum, aici

rãmânem noi, comuniºtii cu faþãumanã, hai, pa !

Nodul din gât ajunsese în gurãºi omul ieºi, ameþit, cãutând cuochii; încãrcãtura acrã-amarã îiajunsese în gurã, trebuie sã vomite, dar unde ? Îl salvã fata„de casã” , punându-i în faþãligheanul de inox în care „frecase” salata:

-Aici, dom’ profesor, fãrã grijã!Luã iute din mâna ei vasul ºi

deºertã acolo încãrcãtura descârbã ºi venin, întorcându-se cuspatele ºi cãutând sã facã zgo-mot cât mai mic. Se ºterse cubatista-i mare, albã, mai toþidascãlii de ºcoalãobiºnuiesc sãpoarte la ei maimulte batiste, suntsituaþii când ceimici...

-Mã rog deiertare,domniºoarã, n-ammai putut , pot sãplãtesc!...

Fata, dupã ce îiluã vasul din mânãse duse la o chiu-vetã clasicã ºi, cuo lingurã aflatã dincazanul dededesubt curãþãvoma profesorului,apoi deschise undulãpior atârnatpe zid ºi scoase deacolo un plic cupraf de ardei roºii,scuturã conþinutuldeasupra ºi,amestecând cu lin-

gura zâmbi sardonic :-Animalul de dincolo nu

meritã altceva, e bunã pentru elºi aºa, eu altã salatã nu-i fac,ducã-se!

Sãru’mâna, dom’ profesor,auziþi-l cum rage...Oricum,uitasem de boiaua roºie, ãºtia cael nu concep nimic fãrã puþinroºu, asta-i viaþa lor...

ªi intrã cu ligheanul în mânã,în timp ce dascãlul, ameþit,numãra scãrile coborând,coborând... (fragment din„Constelaþia Kogayon”, vol. IV)

Ioan Dan BãlanIoan Dan Bãlan

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 noiembrie 2012 Culturã 98 Culturã

C eea ce în altezone ale þãrii

este cunoscut subnumele de Filipii detoamnã, ºi sunt dedicate lupului, deaceea se mainumesc Zilele lupu-lui de toamnã, (ter-men pãstrat la fraþiide peste munte), lamomârlani poartãnumele de gadineþi,pe Valea Jiului deEst, unde se sãrbã-toresc zilele de 12-17 noiembrie,sau Gradinete, peValea Jiului de Vest,unde se sãrbãtoreºtemai ales ziua de 17,Gradinetele celªchiop.

Aceste sãrbãtorisunt dedicate lamomârlani apãrãrii îngeneral de animalelesãlbatice care puneauºi le pun în pericolturmele de oi ºi vitele.

Denumirea acestorsãrbãtori vine de la„gadinã”, animal sãl-batic, întrucât acestesãrbãtori erau þinutepentru apãrarea vitelor,a turmelor de oi, con-tra animalelor sãlba-tice: lupi, mistreþi, urºi.

Despre „gadineþi”Dumitru Gãlãþan-Jieþ,spune în Credinþe,datini ºi superstiþii însatele din estul VãiiJiului : „Sãrbãtorilegadineþilor cuprind înzonã ºase zile. Trei zile„de frupt”, înaintea

la 17 noiembrie, douãzile dupã Lucin sauGrãdineþ, ºi era închi-nat Sf. Petru socotitpatronul lupilor.

În aceste zile sfântulhotãrãºte fiecãrui lupce va mânca pestean. Spune legenda cãun om oarecare s-a dusîn pãdure în noapteade Grãdineþ, unde Sf.Petru þinea colocviul culupii ºi s-a suit într-uncopac sã asculte ce seva statornici de sfântulpentru fiecare lup.

Dupã ce sfântulîmparte tainul anual alfiecãruia, iatã cãsoseºte ºi un lupºchiop care întârziase laîmpãrþirea darurilor.

Lupul ºchiop întreabã pe sfânt: „miece-mi dai de mân-care?”. „Nu mai amnimic”, zice sfântul.„Dã-mi, Doamne, pecel ce ascultã în copaccele ce se zic aici”, „Altãu sã fie” ºi pânã într-un an omul a fost mân-cat de lupi.”

Legenda, cu tâlc,explicã de ceGradinetele cel ºchiopera mai periculos ºi trebuia þinut: pentru caînsãºi viaþa oamenilorsã nu fie pusã în pericol, nu doar cea aanimalelor.

Ioan Dan BãlanIoan Dan BãlanElisabeta BogãþanElisabeta Bogãþan

lãsatului postului deCrãciun, ºi trei zile în post,deci în zilele de 12-17noiembrie inclusiv, mai alesîn satul Jieþ. În alte sate,numãrul acestora poate firedus la patru sau chiar latrei. Înainte vreme strãbuniinu lucrau nimic în acestezile, nu aduceau nici mãcarfân cu cãruþele, pentru animale. Acum însã, înunele din aceste zile se mailucreazã, dar, dupã cumafirmã Moian Anica «nicibine nu le merge celor celucreazã. Oricum, nici înzilele noastre, pe duratagadineþilor, nu se lucreazãcu lâna, nu se toarce, nu seþese, nu se coase, nu semacinã porumbul la moarã,pentru a le merge bine animalelor.»”

În calendarul creºtin ortodox acestor zile le corespund sãrbãtori dedi-cate unor sfinþi, dar nu sepoate stabili o similitudineîntre viaþa acestor sfinþi ºigadineþi. Astfel, în 12noiembrie, este sãrbãtoritSf. Ioan Milostivul, arhiepis-copul Alexandriei. Numelelui vine de la faptul cã amiluit pe cei sãraci ºi afãcut multe minuni. Ziua de

13 noiembrie este închi-natã Sf. Ioan Gurã de Aur,din cetatea Antiohia, patri-arhul Constantinopolului. Înziua de 14 noiembrie, estesãrbãtorit Sfântul ApostolFilip, care a suferit multenecazuri din partea celornecredincioºi. În 15 noiem-brie, prima zi a postului,este sãrbãtorit Sf. MucenicGurie, cãruia i s-a tãiatcapul pentru credinþa sacreºtinã. Ziua de 16 noiem-brieeste închinatã SfântuluiApostol ºi EvanghelistMatei, care a scrisEvanghelia sa în limbaevreiascã. În 17 noiembrie,ultima zi a gadineþilor ºi ziuaa treia din post, este sãrbã-torit Sfântul Grigore, episcopul Neocezareii, carea sãvârºit multe minuni.

Momârlanii considerã„gadinetele cel ºchiop”, celmai periculos dintre toþigadineþii, când în nici un caznu trebuie sã se lucrezenimic, pentru a fi feritã derele casa, iar animalele feritede atacul gadinelor. Dar, îndiferite sate, „gadinetele celºchiop” este sãrbãtorit înzile diferite, 14, 15 sau 16noiembrie.

Legat de zilele gadineþilor

este obiceiul magic allegãrii limbilor foarfecelor cuo sfoarã, pentru ca guralupulor sã fie legatã, sã nupoatã ataca oile, dupã cumatestã Dumitru Gãlãþan-Jieþîn aceeaºi carte, pentru satulJieþ, urmând sã fie dezlegatedoar în primãvarã, pentrutuns.

Despre „gadineþi” IoanLascu spune în Tradiþii caredispar. Comunitatea momâr-lanilor din zona Petroºani :„În plus, în sãptãmâna ceprecedã postul de Crãciun,se respectã o interdicþiemagicã: este vorba deGãdineþi; atunci nu selucreazã cu lânã serile, pen-tru ca gadinile (lupii ºi urºii)sã nu fure oile. De aseme-nea, nu se pune pe focnimic din lânã, pentru caoile sã nu se îmbolnãveascãsau sã fie vãtãmate de gadinã. Dacã o oaie cãpiazã(cãpiatul este o boalã incur-abilã care atacã creieruloilor), dupã ce este sacrifi-catã, capul îi este pus într-un copac, la rãscruce dedrumuri, pentru ca boala sãnu se lege ºi de celelalte. Delupi ori de urºi nu sevorbeºte noaptea (interdicþiede tip tabu) pentru a nu lestârni spiritele ºi pentru a nuface astfel rãu animalelor

din gospodãrie.” Din afirmaþiile de mai sus

rezultã cã în zona Petroºanigadineþii sunt sãrbãtoriþi însãptãmâna de dinaintea postului de Crãciun.

De ziua gadineþilor suntlegate ºi unele legende,dupã cum atestã MarcelLapteº în Ziua lupului: „Însudul Transilvaniei, în zonaetnofolcloricã a Hunedoarei,mai ales în ÞinutulMomârlanilor mai circulã ºiastãzi în mijlocul oierilor legenda potrivit cãruia pentru a nu rãmâne sterilelupoaicele cãutau la caselegospodarilor cãrbuni aprinºiîn cenuºa pe care femeile oaruncau pentru a nu-imânca ºi a se putea astfelînmulþi. În aceastã perioadãfemeile din satele momâr-lãneºti fãceau rugãciuniacasã sau la bisericã pentrualungarea lupilor din sat (dela stâne).”

La fraþii de peste munte,se sãrbãtoresc în specialprimii trei gadineþi, în 12,13, 14 noiembrie, iar zilelerespective sunt numite Zilelelupului, dupã cum afirmãVirgil Butaº în Pui. Credinþeºi practici legate de anulagricol: „Douã animale puternice (ursul ºi lupul) suntsãrbãtorite la sfârºitul anului

agricol, în ziua ursului (1august) ºi zilele lupului(12;13;14 noiembrie), zilede sãrbãtoare, nu se pro-nunþã numele lor, nu semulg vacile, nu se lucreazãcu lânã, se leagã tot ce estecu gura ºi dinþii ºi este opritlucrul la nutreþul animalelor(cositul ºi adunatul fânului).

Aceste credinþe ºi practicine duc cu gândul la mitolo-gie, la traci, apoi la dacii depe Columna lui Traianpurtând ca stindard de luptã„capul de lup” numit deistorici „balaurul dac”.”

Pe Valea Jiului de Vest,se sãrbãtoreºte în specialziua de 15 noiembrie,numitã sãrbãtoarea lupilor,lucinul sau gradineþ, precumºi Gradinetele cel ºchiop, în17 noiembrie. Despre sãr-bãtoarea lupilor Petre Gh.Fãgaº ne spune: „La 15noiembrie este sãrbãtoarealupilor numitã dupã etimolo-gia greceascã lucinul, de laLicos=lup, iar la UricaniGrãdineþ, dupã cuvântulvechi slav gadinã, careînseamnã animal sãlbatic, depradã. La romani zeiþa Iunosau Iunona, protectoareanaºterilor, întruchipatã ca ofemeie tânãrã, era supranu-mitã ºi Lucina ºi atributeleei au trecut dupã triumfulcreºtinismului numai asupra

animalelor sãlbatice laUricani pânã în zilele noas-tre sub numele de Lucinus.Licos a fost dat nume ºi luiZeus care a apãrut odatã laArgos sub aceastã înfãþiºaresau nume dat lui Panidentificat cu Silvan, zeulpãdurilor ºi al turmelor.Lupul era închinat zeuluirãzboiului la multe popoare,ca de altfel ºi la daci, eiînºiºi lupi dupã nume, cãcidac în limba frigianã daosînseamnã lup, or limbafrigianã este tot o ramurã alimbii trace, ca ºi daca.Lupercii erau preoþi ai zeu-lui Pan, care era înfãþiºat cupicioare, coarne ºi pãr deþap, aºa cum este înfãþiºat ºiSatana în iconografiaromâneascã.”

În ceea ce-lpriveºte pe celmai periculosdintre gadineþisau gradineþi,„gradinetele celºchiop”, laUricani existãde asemenealegende legatede acestgradinete, con-semnate tot dePetre Gh.Fãgaº:„Gradinetele celºchiop se serba

Gadineþii / Zilele lupului de toamnã

Revoluþionaru’

Page 9: CVJ, NR. 255, VINERI 16 NOIEMBRIE 2012

-M ã domnu’, ar fi mai bine sã pleci

din þara noastrã! Cleofãia dintr-un ficaturiaº, „fãcut” în sânge.Tipul era gras ºi dizgraþios,libidinos, cu ochi subþiri deasiatic fugar de propria-ietnie, ochi lipsiþi de culoaredistinctã, cu frunte îngustãºi bombatã ; era activistulde dupã Revoluþie, flãmân-dul emanat în faþã, la opalmã de nasul celor careîºi pierduserã simþul olfac-tiv, alte simþuri.

Mânca animalic, dascãlului îitrecu prin minte o cãþeanenorocitã, salvatã de la moartedupã lovituri criminale aplicatede cine mai ºtie ce dezaxaþi,cãþea pe care o tratase ºi hrãnisepânã la însãnãtoºire, animal caremânca la fel, nu se sãtura nicio-datã, o gãsise înfometatã...

Dar în faþa lui se afla un om,adicã aºa se încãpãþâna el sãcreadã, mânca zgomotos ºi depe buzele-i groase, unse pestemãsurã cu ulei ºi suc maroniu, seprelingea sosul vâscos, dungilese adunau sub bãrbia turtitã ºide acolo cãdeau picãturã dupãpicãturã pe prosopul alb, uriaº,înfipt în despicãtura cãmãºii colorate .

„De când e þara asta a voas-

trã, numai de dupã...?” se gândi,dar nu rosti, stomacul i se ridicaîncet ºi sigur spre gât, noroculsãu era cã activistul nu-l invitasesã se aºeze, folosea metodaînaintaºilor, adicã „þine-i pe solici-tanþi în picioare, vor obosi ºi vorpleca mai repede”.Masa la caremânca individul era pentru vreodouãzeci de locuri, în încãpereerau chiar mai mult de douãzecide scaune, toate erau acoperitecu cearceafuri albe, ºtanþate lacolþuri, erau „ajutoare” sosite înþarã de la spitale din strãinãtate,marfã „transferatã ” în interes departid, se înþelege. Aerul era caldºi umed, mirosea greu, pe undeva era igrasie.

- Mã domnu’, un revoluþionaradevãrat trebuie sã semene cupopa, adicã dupã cum spunepoanta, sã ia de peste tot, ce ise cuvine ºi ce i se dã, înapoi sãnu dea niciodatã. Cine mamadracului v-a pus sã faceþi grã-diniþã tocmai acolo, în buricultârgului, cãraþi-vã la margine, sãzburde þângãlãii prin bãlãrii, mãcrezi atât de prost încât sã-miblochez afacerile de dragul unoracare nu ºtiu , încã, sã se ºteargãla cur ?

Solicitantul îºi lãsase multcapul pe spate, greaþa dãdeanãvalã ºi se fãcea cã admirã rânjetul celui de pe peretele dinspatele revoluþionarului, rânjet cabotul autoturismului Dacia.Maierau în încãpere, alãturi desteagurile partidului, în câteva

servante cu poliþe transformate,broºuri cu platforme-program ºistatute, afiºe ºi insigne, ºepci,cravate ; erau mai multe ramecu chiciuri þipãtoare ºi mai multepoze cu diverºi activiºti postrevoluþionari, cei porniþi cusãlbãticie sã se îmbogãþeascã, sãcalce peste cadavre pentru aajunge în prima linie.

-Acolo a fost dintotdeaunagrãdiniþã cu program prelungit,cartierul acesta e plin cu oamenicare muncesc, aceºti oameni aucopii, de ce sã-i ducem la periferie, aici e parcul pestedrum, copiii nu trebuie sã zburdeprin bãlãrii, parcul e mai indicat...

-Indicat pe mama lor, ce, eu i-am fãcut? Faraon, hai la tata!

Surprins, dascãlul se feri, desub masã ieºi un dulãu zdravãn,o corciturã adusã de la con-tainere,” da, domnu’, sã vadã ºiBrigitte Bardot cã noi ne iubimpatrupedele, cã câinele e considerat ºi la noi cel mai bunprieten al omului”, animal cublanã slinoasã, nespãlatã.

-Faraon, linge-l pe tata !Stãpânindu-ºi cu greu greaþa

care-l împingea volens-nolens sãvomite, omul de stãtea înpicioare (norocul lui cãdimineaþa bãuse doar cafea, trebuise sã-ºi amâne micul dejun)încercã încã o datã sã-i explicenoului activist :

-Domnule Rãzãlescu,nouaputere trebuie sã-ºi ajuteaproapele, sunt câteva clase de

preºcolari, spaþiul le aparþine,apoi trebuie sã existe o anumeresponsabilitate, noua generaþie...

-Noua generaþie suntem noi,mã dascãle, ei vor fi peste vreodouãzeci de ani ºi numai dacã ledãm noi voie, întâi sã ne trãimnoi viaþa, cã cât timp o trãit„împuºcatu’” unul n-o miºcat înfront, iar acum toþi veniþi cu guramare cã vreþi ba aia, ba ailaltã,îþi spun încã o datã ºi te rog sãbagi la cap cã mie mi s-o retro-cedat imobilul la cerere, acolo austat în lungul timpului mineriipensionari, e clãdire de pe tim-pul sovromului, grãdiniþa a venitsã plece, se aude, dascãle,sãplece! Linge-mã, Faraoane!

ªi, aplecându-se într-o parte,hãpcãul de pe singurul scauntapisat din încãpere se lãsã linspe bot de câinele care trãgea cuochii la platoul cu restul de ficat,apoi se ºterse cu prosopul,

ºterse ºi câinele care, mârâind,nu se lãsã pânã nu primi obucatã de fripturã. De parcã s-arfi înþeles cu cel din faþa sa, grasulluã de pe masã o canã depãmânt ars ºi sorbi cu zgomot ºimai mare vin roºu, „trebuie sãnu mã ciumurlesc, domnu’, asta-i reþetã de la un doctormare, ficat în sânge ºi vin roºuacriºor, am o hibã la mãruntaie,trebuie sã trãiesc spre bineleRevoluþiei ºi-al Parlamentului,dacã zici cã te-a pus partidulnostru director, de ce nu tragifermoarul peste gurã, ce pilã aipe la ºefi, ori eºti deºteptuldeºtepþilor?... dar acuma mã leºi,mã aºteaptã campania pentrualegerile generale, adicã Patria,cu „p” mare, da ?”

Câinele ocolea masacercetând peste tot din plic-tisealã, stropea din când în cândcâte un picior de masã oriscaunele din capete, colþurile

servantelor, de afarã rãzbãteaustrigãtele specifice noii pieþelibere, „ia ardeiul bulgãresc, nea-mule, ia cartoful turcesc ºi mor-covul unguresc, am pepene gre-cesc ºi strugure evreiesc,ia laleledin Olanda ºi crizanteme dinFinlanda, cumpãrã varzã dinBelgia ºi conopidã din Austria,nu te zgârci, neamule, toate-sieftine ºi bune, nu se stricã nicipânã la Crãciun!”

Preocupat dintr-o datã, javrade la container începu sãmiroase din aproape în aproapepantofii ºi pantalonii directorului,acesta abia se þinea pe picioare,stomacul era pe punctul sã-iexplodeze.

-Copenhaga!Strigãtul „revoluþionarului”

stârni lãtratul lingãului de con-tainer.

-Aºa îi spun eu fetei de casã,una pe care am luat-o sã-migãteascã, sã cureþe...

Fata intrã fãrã sã batã la uºã,o tânãrã zdravãnã, muncitã,pãrea cã ºtie ce vrea. Profesorul, rãmas în acelaºi loc, continuasã privescã uimit creatura dinfaþa sa, amestecul de animal ºide prost crescut, zâmbetul luilanguros, privirile pofticioase...

-Totuºi, dacã ar fi sã apelãmla hotãrârea legii, într-un stat dedrept...

-Mã c... pe ea lege, dascãle,legea e pentru cei care au bani ºiavocaþi cumpãraþi, mã domnule,de ce nu bagi la cap? Ia-þi copiiiºi du-te unde-þi spun, suntem încampanie electoralã ºi ai facebine sã faci cum îþi spun, suntem

la putere ºi gloata ne va vota,majoritatea o vom avea, altfel teaºteaptã un loc de muncã înAfganistan, am eu grijã !

Fata, cu un prosop pe braþ:-ªtiu, ºefu’, am frecat varzã

roºie cu ceapã verde, am pus uleide mãsline ºi oþet din mere cumiere de albine, poliflorã, acumlasã zeamã, puþinã sare?...

- Fãrã sare, draga mea, o sãpun eu cât îmi trebuie, sarea s-oarunci pe coridor, pe trepte ºi pedrum, s-o vadã bine intelectualu’ãsta care-mi stã pe cap, sã nugreºeascã drumul, hai, salutã ºila garã, timpul unui ales algloatei înseamnã bani, n-amtimp de fleacuri cu grãdiniþe !

Profesorul privea nu numai cuuimire, ci cu un spontan interespedagogic creatura din faþa sa,„Doamne, cum de-au ajuns pefruntea naþiei pãduchi de felulãstuia, cum de-a ajuns timpul sãfie numai al lor, unde mergem,ce trebuie sã facem ?” . Fata

ieºise, îi fãcuse cu ochiul, sevedea cã-i merge mintea ºi cãera pornitã sã-l joace pe lan-gurosul care încercase sã-i atingãfesa. In încãperea luminatã maimult decât trebuia pãtrundeauvaluri de negurã, ochii solicitan-tului erau obosiþi, greaþa îlîmpingea spre uºã.

-Vã rog frumos, pânã se pro-nunþã legea, sã nu stricaþi inte-rioarele, sunt cu desene specificepreºcolarilor, s-au fãcut greu ºicu mult suflet...

Grãsanul se întunecã brusc, seînnecã la o îmbucãturã zdravãnã,care zburã pe faþa de masãimprovizatã din cearceafurilefurate, urlând cu vocea-i caver-noasã de fumãtor înrãit:

-Þi-am spus, mã dom’le, legeasã-mi beleascã belingheru’,mortu’ de la groapã nu se maiîntoarce, cui nu-i convine þaraasta pe care o conducem ºi o s-otot conducem, sã plece, d-aiaavem liber în UE, la drum, aici

rãmânem noi, comuniºtii cu faþãumanã, hai, pa !

Nodul din gât ajunsese în gurãºi omul ieºi, ameþit, cãutând cuochii; încãrcãtura acrã-amarã îiajunsese în gurã, trebuie sã vomite, dar unde ? Îl salvã fata„de casã” , punându-i în faþãligheanul de inox în care „frecase” salata:

-Aici, dom’ profesor, fãrã grijã!Luã iute din mâna ei vasul ºi

deºertã acolo încãrcãtura descârbã ºi venin, întorcându-se cuspatele ºi cãutând sã facã zgo-mot cât mai mic. Se ºterse cubatista-i mare, albã, mai toþidascãlii de ºcoalãobiºnuiesc sãpoarte la ei maimulte batiste, suntsituaþii când ceimici...

-Mã rog deiertare,domniºoarã, n-ammai putut , pot sãplãtesc!...

Fata, dupã ce îiluã vasul din mânãse duse la o chiu-vetã clasicã ºi, cuo lingurã aflatã dincazanul dededesubt curãþãvoma profesorului,apoi deschise undulãpior atârnatpe zid ºi scoase deacolo un plic cupraf de ardei roºii,scuturã conþinutuldeasupra ºi,amestecând cu lin-

gura zâmbi sardonic :-Animalul de dincolo nu

meritã altceva, e bunã pentru elºi aºa, eu altã salatã nu-i fac,ducã-se!

Sãru’mâna, dom’ profesor,auziþi-l cum rage...Oricum,uitasem de boiaua roºie, ãºtia cael nu concep nimic fãrã puþinroºu, asta-i viaþa lor...

ªi intrã cu ligheanul în mânã,în timp ce dascãlul, ameþit,numãra scãrile coborând,coborând... (fragment din„Constelaþia Kogayon”, vol. IV)

Ioan Dan BãlanIoan Dan Bãlan

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 noiembrie 2012 Culturã 98 Culturã

C eea ce în altezone ale þãrii

este cunoscut subnumele de Filipii detoamnã, ºi sunt dedicate lupului, deaceea se mainumesc Zilele lupu-lui de toamnã, (ter-men pãstrat la fraþiide peste munte), lamomârlani poartãnumele de gadineþi,pe Valea Jiului deEst, unde se sãrbã-toresc zilele de 12-17 noiembrie,sau Gradinete, peValea Jiului de Vest,unde se sãrbãtoreºtemai ales ziua de 17,Gradinetele celªchiop.

Aceste sãrbãtorisunt dedicate lamomârlani apãrãrii îngeneral de animalelesãlbatice care puneauºi le pun în pericolturmele de oi ºi vitele.

Denumirea acestorsãrbãtori vine de la„gadinã”, animal sãl-batic, întrucât acestesãrbãtori erau þinutepentru apãrarea vitelor,a turmelor de oi, con-tra animalelor sãlba-tice: lupi, mistreþi, urºi.

Despre „gadineþi”Dumitru Gãlãþan-Jieþ,spune în Credinþe,datini ºi superstiþii însatele din estul VãiiJiului : „Sãrbãtorilegadineþilor cuprind înzonã ºase zile. Trei zile„de frupt”, înaintea

la 17 noiembrie, douãzile dupã Lucin sauGrãdineþ, ºi era închi-nat Sf. Petru socotitpatronul lupilor.

În aceste zile sfântulhotãrãºte fiecãrui lupce va mânca pestean. Spune legenda cãun om oarecare s-a dusîn pãdure în noapteade Grãdineþ, unde Sf.Petru þinea colocviul culupii ºi s-a suit într-uncopac sã asculte ce seva statornici de sfântulpentru fiecare lup.

Dupã ce sfântulîmparte tainul anual alfiecãruia, iatã cãsoseºte ºi un lupºchiop care întârziase laîmpãrþirea darurilor.

Lupul ºchiop întreabã pe sfânt: „miece-mi dai de mân-care?”. „Nu mai amnimic”, zice sfântul.„Dã-mi, Doamne, pecel ce ascultã în copaccele ce se zic aici”, „Altãu sã fie” ºi pânã într-un an omul a fost mân-cat de lupi.”

Legenda, cu tâlc,explicã de ceGradinetele cel ºchiopera mai periculos ºi trebuia þinut: pentru caînsãºi viaþa oamenilorsã nu fie pusã în pericol, nu doar cea aanimalelor.

Ioan Dan BãlanIoan Dan BãlanElisabeta BogãþanElisabeta Bogãþan

lãsatului postului deCrãciun, ºi trei zile în post,deci în zilele de 12-17noiembrie inclusiv, mai alesîn satul Jieþ. În alte sate,numãrul acestora poate firedus la patru sau chiar latrei. Înainte vreme strãbuniinu lucrau nimic în acestezile, nu aduceau nici mãcarfân cu cãruþele, pentru animale. Acum însã, înunele din aceste zile se mailucreazã, dar, dupã cumafirmã Moian Anica «nicibine nu le merge celor celucreazã. Oricum, nici înzilele noastre, pe duratagadineþilor, nu se lucreazãcu lâna, nu se toarce, nu seþese, nu se coase, nu semacinã porumbul la moarã,pentru a le merge bine animalelor.»”

În calendarul creºtin ortodox acestor zile le corespund sãrbãtori dedi-cate unor sfinþi, dar nu sepoate stabili o similitudineîntre viaþa acestor sfinþi ºigadineþi. Astfel, în 12noiembrie, este sãrbãtoritSf. Ioan Milostivul, arhiepis-copul Alexandriei. Numelelui vine de la faptul cã amiluit pe cei sãraci ºi afãcut multe minuni. Ziua de

13 noiembrie este închi-natã Sf. Ioan Gurã de Aur,din cetatea Antiohia, patri-arhul Constantinopolului. Înziua de 14 noiembrie, estesãrbãtorit Sfântul ApostolFilip, care a suferit multenecazuri din partea celornecredincioºi. În 15 noiem-brie, prima zi a postului,este sãrbãtorit Sf. MucenicGurie, cãruia i s-a tãiatcapul pentru credinþa sacreºtinã. Ziua de 16 noiem-brieeste închinatã SfântuluiApostol ºi EvanghelistMatei, care a scrisEvanghelia sa în limbaevreiascã. În 17 noiembrie,ultima zi a gadineþilor ºi ziuaa treia din post, este sãrbã-torit Sfântul Grigore, episcopul Neocezareii, carea sãvârºit multe minuni.

Momârlanii considerã„gadinetele cel ºchiop”, celmai periculos dintre toþigadineþii, când în nici un caznu trebuie sã se lucrezenimic, pentru a fi feritã derele casa, iar animalele feritede atacul gadinelor. Dar, îndiferite sate, „gadinetele celºchiop” este sãrbãtorit înzile diferite, 14, 15 sau 16noiembrie.

Legat de zilele gadineþilor

este obiceiul magic allegãrii limbilor foarfecelor cuo sfoarã, pentru ca guralupulor sã fie legatã, sã nupoatã ataca oile, dupã cumatestã Dumitru Gãlãþan-Jieþîn aceeaºi carte, pentru satulJieþ, urmând sã fie dezlegatedoar în primãvarã, pentrutuns.

Despre „gadineþi” IoanLascu spune în Tradiþii caredispar. Comunitatea momâr-lanilor din zona Petroºani :„În plus, în sãptãmâna ceprecedã postul de Crãciun,se respectã o interdicþiemagicã: este vorba deGãdineþi; atunci nu selucreazã cu lânã serile, pen-tru ca gadinile (lupii ºi urºii)sã nu fure oile. De aseme-nea, nu se pune pe focnimic din lânã, pentru caoile sã nu se îmbolnãveascãsau sã fie vãtãmate de gadinã. Dacã o oaie cãpiazã(cãpiatul este o boalã incur-abilã care atacã creieruloilor), dupã ce este sacrifi-catã, capul îi este pus într-un copac, la rãscruce dedrumuri, pentru ca boala sãnu se lege ºi de celelalte. Delupi ori de urºi nu sevorbeºte noaptea (interdicþiede tip tabu) pentru a nu lestârni spiritele ºi pentru a nuface astfel rãu animalelor

din gospodãrie.” Din afirmaþiile de mai sus

rezultã cã în zona Petroºanigadineþii sunt sãrbãtoriþi însãptãmâna de dinaintea postului de Crãciun.

De ziua gadineþilor suntlegate ºi unele legende,dupã cum atestã MarcelLapteº în Ziua lupului: „Însudul Transilvaniei, în zonaetnofolcloricã a Hunedoarei,mai ales în ÞinutulMomârlanilor mai circulã ºiastãzi în mijlocul oierilor legenda potrivit cãruia pentru a nu rãmâne sterilelupoaicele cãutau la caselegospodarilor cãrbuni aprinºiîn cenuºa pe care femeile oaruncau pentru a nu-imânca ºi a se putea astfelînmulþi. În aceastã perioadãfemeile din satele momâr-lãneºti fãceau rugãciuniacasã sau la bisericã pentrualungarea lupilor din sat (dela stâne).”

La fraþii de peste munte,se sãrbãtoresc în specialprimii trei gadineþi, în 12,13, 14 noiembrie, iar zilelerespective sunt numite Zilelelupului, dupã cum afirmãVirgil Butaº în Pui. Credinþeºi practici legate de anulagricol: „Douã animale puternice (ursul ºi lupul) suntsãrbãtorite la sfârºitul anului

agricol, în ziua ursului (1august) ºi zilele lupului(12;13;14 noiembrie), zilede sãrbãtoare, nu se pro-nunþã numele lor, nu semulg vacile, nu se lucreazãcu lânã, se leagã tot ce estecu gura ºi dinþii ºi este opritlucrul la nutreþul animalelor(cositul ºi adunatul fânului).

Aceste credinþe ºi practicine duc cu gândul la mitolo-gie, la traci, apoi la dacii depe Columna lui Traianpurtând ca stindard de luptã„capul de lup” numit deistorici „balaurul dac”.”

Pe Valea Jiului de Vest,se sãrbãtoreºte în specialziua de 15 noiembrie,numitã sãrbãtoarea lupilor,lucinul sau gradineþ, precumºi Gradinetele cel ºchiop, în17 noiembrie. Despre sãr-bãtoarea lupilor Petre Gh.Fãgaº ne spune: „La 15noiembrie este sãrbãtoarealupilor numitã dupã etimolo-gia greceascã lucinul, de laLicos=lup, iar la UricaniGrãdineþ, dupã cuvântulvechi slav gadinã, careînseamnã animal sãlbatic, depradã. La romani zeiþa Iunosau Iunona, protectoareanaºterilor, întruchipatã ca ofemeie tânãrã, era supranu-mitã ºi Lucina ºi atributeleei au trecut dupã triumfulcreºtinismului numai asupra

animalelor sãlbatice laUricani pânã în zilele noas-tre sub numele de Lucinus.Licos a fost dat nume ºi luiZeus care a apãrut odatã laArgos sub aceastã înfãþiºaresau nume dat lui Panidentificat cu Silvan, zeulpãdurilor ºi al turmelor.Lupul era închinat zeuluirãzboiului la multe popoare,ca de altfel ºi la daci, eiînºiºi lupi dupã nume, cãcidac în limba frigianã daosînseamnã lup, or limbafrigianã este tot o ramurã alimbii trace, ca ºi daca.Lupercii erau preoþi ai zeu-lui Pan, care era înfãþiºat cupicioare, coarne ºi pãr deþap, aºa cum este înfãþiºat ºiSatana în iconografiaromâneascã.”

În ceea ce-lpriveºte pe celmai periculosdintre gadineþisau gradineþi,„gradinetele celºchiop”, laUricani existãde asemenealegende legatede acestgradinete, con-semnate tot dePetre Gh.Fãgaº:„Gradinetele celºchiop se serba

Gadineþii / Zilele lupului de toamnã

Revoluþionaru’

Page 10: CVJ, NR. 255, VINERI 16 NOIEMBRIE 2012

Este vorba desprefirme care nu doarau fãcut faþã situaþieieconomico-financiareactuale, dar au reuºitsã-ºi dezvolte afac-erea prin gãsirea denoi soluþii ºi noi pieþede desfacere. Potrivit organizatorilor,gala excelenþei în afaceriTopul firmelorHunedoara 2012 vine sãconfirme cã economiahunedoreanãfuncþioneazã ºi are rezul-tate, iar competiþia înrândul firmelor, indiferentde mãrime ºi obiectul deactivitate este beneficãpentru crearea unuimediu de afaceri competi-tiv.

Top 2012 este la ediþiaa XIX-a, fiind competiþiaîn afaceri care a câºtigatan de an faimã ºi pres-tigiu, atât la nivel localcât ºi naþional, datoritãmetodologiei unitare lanivel naþional, a indicato-rilor fãrã echivoc luaþi încalcul ºi a seriozitãþii decare toþi factorii implicaþiau dat dovadã. Organizatde Camera de Comerþ ºiIndustrie Hunedoara,

instituþie preocupatã înpermanenþã de sprijinireaºi reprezentarea firmelordin judeþ, în colaborarecu Camera de Comerþ ºiIndustrie a României,acest Top constituie unmijloc eficient de a pro-mova activ firmele locale,care au obþinut în fiecarean rezultate economicefoarte bune.

Metodologia care astat la baza clasificãriifirmelor este unica peþara, bazându-se pe rezul-tatele financiare alefiecãrei firme pe anul2011, înregistrate laMinisterul FinanþelorPublice. Datele de identi-ficare ale firmelor provinde la Oficiul Naþional alRegistrului Comerþului,domeniul de activitate dinbilanþurile acestora, iaractualizarea lor s-a fãcutîn baza declaraþiilor com-ercianþilor.

Criteriile de grupare aufost stabilite în funcþie dedomeniile de activitate ºimãrimea firmei, indica-torii de eficienta au luatîn considerare cifra deafaceri, profitul deexploatare, rata profituluicurent, eficienta utilizãriiresurselor umane, efortul

de dezvoltare, efi-cienta utilizãrii capi-talului angajat.

La întocmireaclasamentului dinacest an au partici-pat 12.204 societãþicomerciale, societãþicooperative/organi-zaþii cooperative,institute de cercetare

ºi regii autonome, dintrecare, dupã aplicarea cri-teriilor eliminatorii, aufost selecþionate conformmetodologiei 1.926 defirme, 808 dintre acesteafiind clasate în top peprimele 5 locuri, pedomenii de activitate ºiclase de mãrime. Toatefirmele incluse în TopulJudeþean al Firmelor vorparticipa la TopulNaþional al Firmelor, lacare sunt premiate peprimele 10 locuri 72 defirme hunedorene dincare 11 firme ocupaprima poziþie. ªi în acest an premiem10 firme în cadrulTopului InvestitorulAnului ºi cele mai bune10 firme din judeþ, încadrul TOP 10. Unnumãr de 134 firme auobþinut Trofeul de exce-lenþã pentru prezenþa în

TOP în anii 2008, 2009,2010, 2011 ºi 2012, iarun numãr de 167 firmeau obþinut Diploma deexcelenþã pentru prezenþaîn TOP în ultimii trei aniconsecutiv, respectiv2010, 2011 ºi 2012.

Lista cu firmele premi-ate o veþi putea gãsi înCatalogul Topul firmelordin judeþul Hunedoara,2012, care este editat cuaceastã ocazie. La festivi-tatea de premiere ºi-auanunþat prezenta peste70 de firme, iar seara seva încheia cu o cinã fes-tivã, o paradã a modei cucreaþii din judeþulHunedoara ºi cuextragerea, în cadrulTombolei, a câºtigãtorilorpremiilor oferite de spon-sori.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 noiembrie 20121100 Actualitate

H O R O S C O P 1 6 n o i e m b r i e 2 0 1 2

Ziua se anunþã încãrcatã, cãci veiavea mult de lucru la serviciu, iarrezolvãrile pe care le vei iniþia nuse vor dovedi prea inspirate.Colaborãrile þi-ar putea ridica ºiele ceva probleme ºi dacã nu veiacþiona cu diplomaþie poþi aveaparte de ceva încurcãturi.

Lucrurile nu îþi ies prea uºor ºi aisenzaþia cã eforturile pe care ledepui nu-i intereseazã pe cei dinanturajul de la serviciu. Vei aveamult de muncit ºi nu întotdeaunameritele îþi vor fi recunoscute.Conºtiinciozitatea îþi va fi de unreal folos.

În aceastã zi interesul tãu pentruchestiunile sentimentale se vaaccentua considerabil, iar iniþia-tivele din acest domeniu se vorbucura de succes. Nu este exclussã existe unele divergenþe depãreri, generate de proiectelecomune.

Vor fi multe de pus la punct, iarrãbdarea nu va fi punctul tãuforte în aceastã perioadã.Încearcã sã nu fii încãpãþânat ºimai ales sã nu dai curs pornirilorimpulsive, care pot determinaapariþia unor neînþelegeri cupartenerul de suflet.

În aceastã zi interesul tãu pentruchestiunile sentimentale se vaaccentua considerabil, iar iniþia-tivele din acest domeniu se vorbucura de succes. Nu este exclussã existe unele divergenþe depãreri, generate de proiectelecomune.

Dacã doreºti sã faci unele micischimbãri în plan profesional,situaþia te avantajeazã cucondiþia sã nu exagerezi. Esteposibil sã te confrunþi cu cevaprobleme legate de acte, sau deo aprobare, care te va þine cusufletul la gurã.

Partenerul se va confrunta cu osituaþie mai dificilã, iar sprijinultãu i-ar putea fi de un real folos.Vei avea tot felul de discuþii curudele apropiate pe teme deinteres comun ºi îþi vei susþine cuînverºunare punctele de vedere.Nu se vor rezolva chiar toate.

Unul dintre pãrinþi îþi va solicitasprijinul pentru a rezolva o situ-aþie delicatã. Traversezi o bunãperioadã pentru a te bucura deproiectele pe care þi le-ai fãcutpentru timpul liber. Activitãþilesociale îþi vor stimula imaginaþiaºi creativitatea.

Eºti mai optimist decât în modobiºnuit, iar comunicarea cu ceidin jur decurge cât se poate dearmonios. Ai putea profita deocazie pentru a-þi gãsi susþinãtoripentru proiectele în care eºtiimplicat. Este posibil sã primeºtio sumã de bani.

Ar trebui sã te concentreziasupra unor activitãþi la care airãmas în urmã pânã acum.Totuºi, în ansamblu situaþia tefavorizeazã, aºa cã nu este cazulsã îþi faci probleme. Neînþe-legerile se tot adunã de la o zi laalta.

Entuziasmul tãu sentimental vacreºte semnificativ în aceastãperioadã. Timpul liber petrecutîn compania fiinþei iubite îþi vada ocazia sã îþi consolidezi relaþiacu aceasta. Veþi cheltui ceva baniîmpreunã, dar acest lucru nu arede ce sã te deranjeze.

Din punct de vedere mintal eºtideosebit de eficient. Reuºeºti sãte concentrezi cu uºurinþã ºi nuvei avea nici o problemã dacãvei dori sã îþi pui ideile în prac-ticã. Dacã ai probleme legate deaparatul circulator, în aceastãperioadã ele s-ar putea acutiza.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

Topul firmelor hunedorene

Camera de Comerþ ºi IndustrieHunedoara, la fel ca toate Camerele

Teritoriale din România, va premia, astãzi,la Restaurantul Sava din Deva, cu începerede la ora 17, cele mai bune firme din judeþ încadrul Galei excelenþei în afaceri - TopulFirmelor din judeþul Hunedoara, Ediþia aXIX-a, 2012.

D e zeci de ani,femeile se lovesc

de tot felul deprejudecãþi. Se chinuiesã-ºi depãºeascãcondiþia de casnice,menajere sau... purtã-toare de moºtenitori.Încet-încet se ºireuºeºte, dar totul înfuncþie de mentalitateaºi locul în care te situezipe planetã...

„Cele cinci feþe ale Eveieste un spectacol izvorât dinexperienþe reale, din durerea,dar ºi din bucuria de a fifemeie. Deþinând o ambigui-tate fundamentalã, fiindmereu consideratã inferioarãbãrbatului, privitã ca agent aldisoluþiei, sau ca purtãtoare apãcatului originar, femeiarãmâne o constantã enigmã,atitudinea masculinã faþã decel de-al doilea sex fiindmereu contradictorie,oscilând între atracþie ºirepulsie. Pandorã, Evã, rãumagnific, poartã a diavolului,fiarã sãlbaticã, femeia sezbate, de câteva mii de ani,sã-ºi depãºeascã condiþia decarcasã reproductivã. Într-olume a bãrbaþilor, încã, undemasculul este cel important,

este ceva, iar femeia estealtceva, o femeie susþine cãnu suntem un soi de alteritatea celuilalt sex, ci suntemplãmãdiþi la fel.” spuneHaricleea Nicolau despre pre-miera de sâmbãtã, 17 noiem-brie, ora 18.

T eatrul, pe înþele-sul copiilor

Dupã premiera „MaryPoppins” cu o salã plinã,spectacolul pentru copii se vajuca din nou, duminicã, 18noiembrie, ora 12, pe scenaTeatrului Dramatic „Ion D.Sîrbu” Petroºani.

„Mary Poppins, adusã devântul dinspre rãsãrit þinândîntr-o mânã umbrela iar încealaltã geanta din materialde covor, aºa cum spuneaucopiii, intrã în casa undeJane, Michael ºi gemeniiJohn ºi Barbara o aºteptaucu nerãbdare. Noua bonafiind mai severã cu Jane ºiMichael, aceºtia credeau cãnu se vor distra, dar s-auînºelat deoarece zilele ceurmau sã le petreacã cu MaryPoppins aveau sã fie de vis.”,Adrian Gãzdaru despre spec-tacolul „Mary Poppins”.

Oana TUÞU

Anunþ angajare

Televiziunea Parângangajeazã

operator imagine

Experienþa con-stitue avantaj. Ceiinteresaþi pot depuneCV-urile la sediul televiziunii între orele 11-13.

„Femeie devii, nu te nasti.”(Simone de Beauvoir)

Page 11: CVJ, NR. 255, VINERI 16 NOIEMBRIE 2012

Monika BACIU

Având în vedere cã decâþiva ani încoace tot maimultã lume a renunþat lareþeaua de termoficare dincauza preþurilor mari pecare aceastã firmã le prac-ticã, dar ºi din considerentulcã nu aveau suficintã cãldu-ra în case din cauza reþeleide termoficare foartedeficitare cu toate cã înfiecare an se fac lucrãri dereparaþii ºi mentenanþa latoate magistralele. Din aces-te considerente lumea s-adebranºat de la reteau determoficare iar cei care audispus de o anumitã sumãde bani au recurs la variantaîncãlzirii cu gaz montându-ºicentrale proprii în aparta-mente ºi case, care oferã ºicãldurã ºi apã caldã tot anuldacã este nevoie.

O alternativã la încãlzireaîn domicilii o reprezintãlemnul, aceastã materieprimã fiind din ce în ce mai

folositã în ultima. Cei maigospodari oameni ºi-au

fãcut încã provizii de lemneîncã din perioada de varãpentru a se asigura cã nuvor rãmâne fãrã, dar ºi dinconsiderentul cã odatã cuvenirea frigului ºi preþullemnului de foc va creºte.

Oricum ºi înacest an oferãpentru vânzareade lemn de foceste destul demare ºi cei carevând ne spun cã

pot acoperii în mare partecerinþele de pe piaþã.Lemnul care este scos lavânzare provine de cele maimulte ori din pãdure chiardacã nu de fiecare datãlocul din care sunt tãiatelemnele sunt ºi proprietate

personalã, chiar ºi în acestecondiþii statul roman nupermite tãierea saudefriºarea pãdurilor indifer-ent dacã acestea au un pro-prietar de drept.

Dar având în vedere cã

sunt mulþi comercianþi deacest fel, care din momentce pun anunþuri ºi pe stâlpiidin oraº prezentându-ºiofertele, înseamnã cãaceºtia pot oferii ºi actedoveditoate pentru lemnulpe care îl comercealizeaza,sau de cele mai multe orinu.

Pe lângã aceºti comer-cianþi de lemn mai sunt ºicei care vând cãrbune,aceºtia din urmã fiind ceicare trag tot greul pentru alface rost din punctul devedere cã în marea majori-tate a timpului stau urcaþipe vagoanele garniturilor detren care duc acest cãrbune.Este o muncã foarteriscantã pentru aceºtioameni care încearcã dingreu sã câºtige un ban pen-tru a-ºi întreþine familile.

Putem spune cã oricarear fi varianta de încãlzire ºiprin orice metode amcumpãra combustibilulnecesar confortului termicpentru acasã, importanteste sã avem bani pentru cãtoate aceste lucruri costa.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 noiembrie 2012 Actualitate 11

Monika BACIU

”Deocamdatã am montat 50de bãnci ºi coºuri de gunoi.Restul urmeazã sã le montãm

anul viitor”, a declarat citymanagerul Primãriei Petroºani,Marian Popescu.

Deocamdatã doar centrulcivic va fi ”mobilat”, la Brãdet

urmând ca mobilierul urban sãfie montat abia anul viitor.

Centrul civic al municipiuluiPetroºani a fost schimbat întotalitate graþie proiectului acãrui implementare tocmai a

demarat în urmã cu mai binede un an de zile. Proiectul pen-tru reamenajarea centrului civica fost finanþat din fondurieuropene ºi a costat 19,5 mil-ioane de lei.

Conform planului detaliat delucrãri, în cadrul proiectului afost reabilitatã zona pietonalãcuprinsã între Piaþa Victoriei ºiParcul “ComunitateaEuropeanã”, de lângã Teatrulde Stat “Ion D. Sîrbu”.

Zona pietonalã a fost reabili-tatã cu pavaj din piatrã, între-rupte de zone verzi, au fostreabilitate sau construite noifântâni arteziene ºi spaþii deodihnã, iar alte douã parcuri aufost ºi ele finalizate. În plus,lucrãri de reamenajare s-audesfãºurat ºi în zona de agre-ment de la Brãdet, unde s-areconstruit întreg spaþiul desti-nat turiºtilor.

Centrul civic este ”mobilat” parþial

A venit mobilierul stradal pentru CentrulCivic. Centrul civic al municipiului

Petroºani începe sã prindã contur. Deja au fostamplasate câteva bãnci ºi coºuri de gunoi.Potrivit reprezentanþilor Primãriei, anul viitorva fi finalizatã ”echiparea” totalã a zonei.

S âmbãtã, 17 noiem-brie 2012, începând

cu ora 09.30, la Sala deMarmurã a PrimãrieiPetroºani va avea loc uneveniment festiv dedicatsãrbãtoririi a:

·75 de ani de la realizarea laAtelierele Centrale Petroºani, aColoanei Infinitului, capodoperamarelui artist ConstantinBrâncuºi

· 75 de ani de la înfiinþareaªcolii de Zbor fãrã motor,aparþinând AeroclubuluiPetroºani, fiind a doua ºcoalã deacest tip înfiinþatã în þara noas-trã.

Toþi cei pasionaþi de istoria,cultura ºi dezvoltarea comunitãþiinoastre sunt invitaþi sã participela aceastã manifestare, în cadrulcãreia domnul Primar Tiberiu

Iacob-Ridzi va înmâna Diplomaºi placheta de „Cetãþean deOnoare” doamnei SoranaGeorgescu Gorjan, pentru activi-tatea deosebitã avutã în pro-movarea operei brâncuºiene.

Evenimentul este organizat decãtre Primãria ºi Consiliul Localal municipiului Petroºani, încolaborare cu Asociaþia deEcologie Petro Aqua.

Sâmbãtã, la Petroºani, se vor sãrbãtori 75 de ani de istorie

ºi culturã

Oferte ºi alternative pentru confortul termic din casele noastre

O datã cu venirea anotimpului recefiecare persoanã încearcã sã-ºi creeze

un confort termic cât mai ridicat, fie cã vor-bim de o locuinþã la bloc, fie de o casã.

Suspect de contrabandã cuþigãri reþinut de poliþiºti

Î ncã un suspect pentru contra-bandã cu þigãri netimbrate a fost

reþinut în urma unei acþiuni apoliþiºtilor hunedoreni. PoliþiºtiiBiroului de Investigare a FraudelorHunedoara l-au depistat pe untânãr de 28 de ani, în timp ce comer-cializa þigãri netimbrate în zonaPiaþa Dunãrea.

Asupra acestuia a fost gãsitã cantitateade 220 pachete de þigãri netimbrate. Celuiîn cauzã i s-a întocmit dosar de cercetarepenalã pentru comiterea infracþiunii de con-trabandã, fiind reþinut pentru 24 de ore.

Suspectul urmeazã a fi prezentatJudecãtoriei Hunedoara cu propunere dearestare preventivã.

Pânã în momentul reþinerii, suspectulavea interdicþia de a pãrãsi þara, fiind trimisîn judecatã tot pentru infracþiuni de contra-bandã cu þigãri.

Page 12: CVJ, NR. 255, VINERI 16 NOIEMBRIE 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 noiembrie 201212 Actualitate

Maximilian GÂNJU

Patru bannere ale PP-DD, dedimensiuni foarte mari, care erau

amplasate în zona Spitalului deUrgenþã Petroºani au fost atacatecu vopsea portocalie în noaptea demiercuri spre joi. Chiar dacã zonaeste împânzitã de camerele desupraveghere ale magazinelor dinapropiere, vandalii încã n-au fostdescoperiþi. Din primele informaþii,doi indivizi au aruncat dintr-omaºinã mai multe pungi cu vopseape materialele electorale. Preºedin-tele PP-DD Hunedoara,Haralambie Vochiþoiu a depus o

plângere la PoliþiaPetroºani ºisperã ca van-dalii sã fie

prinºi. Cele maiafectate panourielectorale sunt celepe care se aflã par-lamentarul ºi candi-datul PP-DD la dep-utaþi, Monica IacobRidzi. Candidatul laSenat din parteaPP-DD în colegiulValea Jiului nupoate crede cã arputea fi mâna unuia

dintre contracandidaþi. „Am depus plângere ºi eu zic cã

vinovaþii vor fi prinºi. Sunt niºtevandali, nu pot sã cred cã un omcare candideazã la o demnitate înstatul român poate sã facã aºaceva, cu mâna lui sau cu mâna

altuia”, a declarat,Haralambie

Vochiþoiu,preºedintele PP-

DD Hunedoara.De la startul cam-paniei electoraleacesta este celmai grav incidentpetrecut în ValeaJiului.

Atac la bannerele PP-DD

M ai multe materiale de campanie ale candidaþilorPP-DD din Valea Jiului au fost distruse în

noaptea de miercuri spre joi. Unele surse vorbesc de orãzbunare a contracandidaþilor, însã liderul PP-DDspune cã sunt doar niºte vandali.

”Este inadmisibil ceeace se întâmplã. Nu-mivine sã cred cã, într-operioadã atât de scurtã,

derapajele electorale auatins asemenea cote aledispreþului uman.

Cei de la USL audeclarat cã vor o cam-

panie electoralã curatã,una bazatã pe proiecte,pe dialog ºi pe dez-batere.

Observ cã realitateanu coincide cu ceea ceau declarat public ºi, înconsecinþã, mi-au ruptafiºele, mi-au tãiat ban-nerele ºi le-au stropit cuvopsea.

Pe mine nu mã voratrage în jocul lor mur-dar chiar dacã vor con-tinua cu tot felul deºicane ºi presiuni.

Am doar rugãminteaca aceºti candidaþi sã-ºi

demonstreze maturitateapoliticã ºi îi invit sã par-ticipe alãturi de mine lao dezbatere civilizatã peteme de interes pentrucomunitatea localã”, adeclarat doamna depu-tat Monica Iacob-Ridzi.

Doamna deputat adepus plângere la poliþieîn vederea identificãriituturor persoanelor careau recurs la distrugereamaterialelor electorale.

Biroul de presãCabinet deputat

Monica Iacob-Ridzi

Campanie electoralã murdarã cu afiºerupte ºi bannere vopsite

D oamna deputat Monica IacobRidzi, candidat pe colegiul est al

Vãii Jiului – Petroºani, Petrila,Aninoasa, face apel la o campanie elec-toralã decentã, civilizatã care sã sebazeze pe principiile democraþiei ºi aleunui stat european. De la începutulcampaniei electorale , afiºele candidat-ului Monica Iacob-Ridzi au fost rupte,iar bannerele au fost vopsite.