cvj, nr. 241, luni 29 octombrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 241

Luni, 29 octombrie 2012

PP-DD ºi-a prezentatcandidaþii din VJ

HaralambieVochiþoiu ºi MonicaRidzi “vedetele” luiDan Diaconescu din

Valea Jiului

P artidul Poporului –Dan Diaconescu ºi-a

prezentat, în cursul week-end-ului, candidaþiidin Valea Jiului la alegerileparlamentare din data de 9decembrie 2012.

>>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

CandidaþiiUSL, înscriºi

oficial la Biroul Electoral

JudeþeanC andidaþii USL din

judeþul Hunedoara s-au lansat, oficial, încursã. Ei ºi-au depus sâm-bãtã candidaturile la sediulBiroului Electoral Judeþean din Deva


Promovarea potenþialului deinvestiþii din Valea Jiului,

O prioritate pe agenda candidatului

de deputatConstantin Brânduºe

Î n mod evident, una dinsoluþiile care pot

asigura o dezvoltaretemeinicã, din punct devedere ec onomic ºi social,localitãþilor din ValeaJiului este reprezentatã deinvestiþiile care pot fiatrase în regiune prinintermediul mecanismuluiInvestiþiilor Strãine Directe


Viceprimarnou la VulcanP ostul de viceprimar al

municipiului Vulcan afost ocupat de un consilier PSD, dupã ce fostul viceprimar a demisionat. Totul în urmaunui scandal care a zguduitlumea politicã din oraº.


T oþi ºtim cã viaþa de student este foarte grea ºi mai tot timpul fãrã bani. Dar acest lucru nu estevalabil pentru toatã lumea binenteles. Unii din ei sunt sprijiniþi de pãrinþi care poate cu mari

sacrificii îºi þin copii în facultate în centre mari universitare.>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Eu am anii, tu dai banii...

SSSSttttuuuuddddeeeennnntttteeee ffff iiiieeeerrrrbbbbiiiinnnnþþþþ iiiissssccccããããppppaaaatttteeee ddddeeee ssssuuuubbbb

aaaarrrr iiiippppaaaa ppppããããrrrr iiiinnnntttteeeeaaaassssccccãããã

Diana MITRACHE

Centrul civic al municipiuluiPetroºani a fost schimbat în totalitate

graþie proiectului a cãrui imple-mentare tocmai a demarat în urmãcu mai bine de un an de zile.„Primãria municipiului Petroºani

invitã marþi, 30 octombrie2012, ora 12, în Sala deMarmurã a Primãriei, toþioamenii care vor sã vadã cuma fost construit din temeliicentrul civic al oraºului.

Cu acest prilej va avea locSeminarul de închidere ºi di-seminare a rezultatelorproiectului denumitReabilitare Zonã Pietonalã ºiParcuri în CentrulMunicipiului Petroºani,proiect finanþat de UniuneaEuropeanã,

Guvernul României ºi dinbugetul local al MunicipiuluiPetroºani”, se aratã într-uncomunicat remis presei deadministraþia localã dinPetroºani.

Proiectul pentru reamena-jarea centrului civic a fostfinanþat din fonduri europene

ºi a costat 19,5 milioane de lei. Conform planului detaliat de lucrãri,in cadrul proiectului a fost reabilitatãzona pietonalã cuprinsã intre PiaþaVictoriei ºi Parcul “ComunitateaEuropeanã”, de lângã Teatrul de Stat“Ion D. Sîrbu”.

Zona pietonalã a fost reabilitatãcu pavaj din piatrã, întrerupte dezone verzi,au fost reabilitate sau con-struite noi fântâni arteziene ºi spaþiide odihnã,iar alte douã parcuri aufost ºi ele finalizate.

În plus, lucrãri de reamenajare s-au desfãºurat ºi în zona de agre-ment de la Brãdet, unde s-a recon-struit întreg spaþiul destinat turiºtilor.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 octombrie 201222 Diverse

� Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?� Vrei sã te dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?� Vrei sã faci bani?Noi suntem partenerii pe

care îi cauþi!

Casa de Culturã, Str.1 Decembrie 1918,

nr. 100tel. 0374.906.687

e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Academia de testdrive (r)10:00 Suflete pereche (r)

11:00 Culoarea fericirii 12:00 Cu foamea în gât (r)14:00 Din toatã inima! (r)17:30 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite20:15 K-19: Submarinulucigaº 23:00 Anihilare totalã 1:00 K-19: Submarinulucigaº (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 Întâmplãri hazlii 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator

20:30 X Factor 22:30 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 O prietenie de pom-inã (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Apropo TV (r)15:00 Serviciul Român deComedie (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV23:00 The Mentalist - Înmintea criminalului

9:30 Esther Blueburger 11:30 Teleshopping 12:00 Cunoaºte, Viseazã,Iubeºte! (r)13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Mondenii (r)14:55 Mondenii (r)15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:30 Iubiri secrete20:30 Naþiune, te cunosc! 21:45 Mondenii

9:10 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:20 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:30 Garantat 100% 12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Cãlãtor pe viaþã17:30 Avocaþii schimbãrii 17:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Magazinul visurilorîmplinite

Stimaþi cetãþeni,

Primãria municipiului Petroºanivã invitã marþi, 30 octombrie2012, ora 12, în Sala de Marmurãa Primãriei, unde va avea locSeminarul de închidere ºi disem-inare a rezultatelor proiectului

REABILITARE ZONÃPIETONALÃ

ªI PARCURI ÎN CENTRUL MUNICIPIULUI PETROªANI

finanþat de Uniunea Europeanã,Guvernul României ºi din bugetullocal al Municipiului Petroºani

Vã aºteptãm!

Punct final la reabilitareaPetroºaniului

R eabilitarea centrului civic al municipiului Petroºani aajuns la final. Autoritãþile din capitala Vãii Jiului vor

organiza un seminar în care vor prezenta întreg proiectul.Parcuri moderne, alei pietonale, spaþii de joacã, dar ºipanouri informative pentru turiºti – toate au fost punctateºi finalizate, iar lucrãrile au ajuns la punctul final.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 octombrie 2012 Actualitate 3

Ileana FIRÞULESCU

Restructurãrile, ca urmare atãierilor masive de cheltuieli cusalariile, din instituþiile statuluiau creat unele situaþii de ”râsul-plânsul”, care pun oamenii pedrumuri ºi uneori mai mor.Dupã ce Spitalul de UrgenþãPetroºani a închis douã secþii –oftalmologie ºi oncologie – pe

perioada concediilor, din lipsamedicilor de specialitate peperioada concediilor, urmeazãºi Registrul ComerþuluiPetroºani, dar ºi ServiciulCazier Judiciar din cadrulPoliþiei Petroºani.

Dupã ce s-au fãcut demer-suri peste demersuri pentrudeschiderea ºi la Petroºani aacestor servicii, o perioadã

lucrurile au mers relativ bine.Dar când un singur om, cumeste Cristian Negru, de lainsalubrul ºi inadecvatul (spaþiu

de funcþionare) oficiu teritorialal Registrului Comerþului, estede la femeie de serviciu pânã laspecialist în domeniu ºi mai ºipleacã în concediu, pentru a

nu-ºi da viaþa pe câmpulmuncii, ºi oficiul se închide,parcã e prea mult.

Cei din Valea Jiului, care au

câte un act de depus, sau deactualizat dosare ale societãþilorºi chiar de înregistrat noi firmeo puteau face pânã vineri. Dartot vineri, Cristian Negru s-aaflat la Deva pentru depunereadocumentelor ºi de astãzi-luni,uºa registrului va sta închisã peperioada concediului inspec-torului.

Pânã la ultimele tãieri alecheltuielilor cu personalul de lastat, la Registrul Comerþului dela Petroºani erau angajate douãpersoane. La fel s-a întâmplatºi cu serviciul Cazier JudiciarPetroºani. ªi aici biroul cu pric-ina este închis pe perioadaconcediului singurului angajat.Totuºi, în aceastã perioadã ceicare au nevoie de acest serviciupot merge la Vulcan. Sau laDeva dacã tot e sã piardã timpºi bani.

Huilã suficientã pentruiarna care se apropie

G uvernul s-a asigurat cã termocen-tralele din România au stocurile de

lignit ºi de huilã asigurate, aºa încât înaceastã iarnã sã nu se înregistreze sincope în asigurarea energiei termice.

Carmen COSMAN

Cãrbunele din Valea Jiului devine foarte importantîn contextul iernii grele prognozate de meteorologi.Iar Executivul s-a asigurat cã existã suficiente rezervede huilã pentru termocentralele beneficiare, la fel ca ºilignitul extras din bazinul carbonifer al Olteniei.

Potrivit unei informãri oficiale, la ora actualã mai estenevoie de doar 12 procente de huilã ºi lignit pentru aieºi cu bine de iarna 2012 – 2013. Astfel, stoculprognozat de combustibili solizi, respectiv huilã ºi lig-nit este de 1.488.678 tone, în timp ce stocul realizatla data de 22.X.2012 este de 1.313.925 tone,reprezentând 88,3%. ªi pãcurã pare sã fie suficientã.Astfel, stocul prognozat la data de 31.X.2012 este de82.856 tone, în timp ce stocul realizat la data de22.X.2012 este de 72.537 tone , reprezentând 88%.De precizat cã huila extrasã din valea Jiului este arsãîn cuptoarele Termocentralelor Mintia ºi Paroºeni.

Maximilian GÂNJU

Un prim pas în privinþa alinieriila cerinþele Uniunii Europene înprivinþa selectãrii ºi depozitãriideºeurilor menajere a fost fãcut decãtre autoritãþile locale din ÞaraHaþegului, care ºi-au finalizat ostaþie de sortare a gunoiului lastandarde europene, au începuteducarea populaþiei în privinþaselectãrii ºi depozitãrii deºeurilor ºichiar scot bani buni din gunoiulreciclabil. La fel s/a întâmplat ºi laPetroºani ori Vulcan unde tot pefonduri externe s-au remediatproblemele în privinþa colectãrii.Ca un exemplu, Administraþialocalã din Vulcan a obþinut uncredit în valoare de 800.000 deeuro pentru amenajarea unei fabri-ci de reciclare a deºeurilor mena-

jere. Finanþarea a fost asiguratãdin fonduri PHARE, iar din aceºtibani au fost derulate mai multeprograme în ceea ce priveºtecolectarea selectivã ºi reciclareadeºeurilor. Potrivit primarul dinVulcan, Gheorghe Ile, proiectul afost prevãzut a se desfãºura îndouã etape: colectarea selectivã a

deºeurilor de la cetãþeni, iar cea dea doua - trierea deºeurilor (peturi,hârtie, pungi, sticlã ºi materialetextile) într-staþie de separare.Proiectul a fost finalizat ºi imple-mentat.

În ciuda acestor investiþii, ediliiîºi vãd realizãrile în pericol dincauzã cã la nivelul judeþului nu afost construit nici un deponeu eco-logic din cele douã care ar fi trebuitfinalizate. Astfel, deºeurilebiodegradabile care nu pot fi val-

orificate, ar trebui sã ajungã lagroapa ecologicã care încã se cautãunde sã fie amplasatã. ªeful judeþu-lui, Ioan Mircea Moloþ a încercatdiferite locaþii ºi în ciuda faptului cãa explicat pe îndelete avantajeleconstruirii acestor deponeuri,comunitãþile locale s-au opus.

Registrul Comerþului Petroºani închispentru… concediu

D upã închideri de secþii din Spitalul deUrgenþã Petroºani, stau închise pe

perioada concediului de odihnã a singuruluisalariat ºi Registrul Comerþului dar ºi ServiciulCazier Judiciar din Petroºani.

Maximilian GÂNJU

Sãrãcia se simte în bis-ericile din Valea Jiului,unde pomana localnicilor,care obiºnuiau sã donezebani lãcaºurilor de cult,este pe zi ce trece mairarã. În localitãþile VãiiJiului este crizã econom-icã încã de la sfârºitul

anilor 90, când auînceput disponibilizãriledin minerit, iar mii deoameni au rãmas pe dru-muri chiar ºi în ziua deastãzi. Bisericile nu s-aubizuit foarte mult pe con-tribuþia credincioºilor care

le trec prag-ul, ci pedonaþiileoamenilorde afacerisau pe aju-torul finan-ciar dat deadministraþi-ile locale.„Cei maimulþioameni

care vin la bisericã suntpensionari, sunt sãraci ºilasã cât pot ºi când pot.Aºa e de mult timp ºinimeni nu pune bazã pebanii aceia. Ei ajung îndiferite locuri, la copii, labãtrâni, unde face biseri-ca binefaceri. Se strângmai mulþi la platã ºiavans dar nu ºtiu câþi”,spune, unul dintre uneibiserici din Petroºani. Oscãdere care ar putea fipusã pe seama crizei eco-nomice cred feþele bis-ericeºti din Vale, aînceput sã se vadã laplata contribuþiei anuale aenoriaºilor, dupã cenumãrul celor care s-auachitat de aceastã sarcinãa scãzut an de an.

Ne selectãm gunoiul, darunde-l ducem?

L a nivelul judeþului Hunedoara ar fi trebuit sã fiefinalizate douã deponeuri ecologice, în conformitate

cu standardele Uniunii Europene privind depozitareagunoiului menajer. Pânã în prezent, nu s-au începutlucrãrile de construcþie la mãcar un deponeu, însãaproape toate gropile de gunoi din judeþ au fost închise.

Cutia milei e din ce în ce mai goalã

O parte însemnatã a preoþilor dinValea Jiului recunosc deschis cã

niciodatã nu au putut spune cã adunãfoarte mulþi bani de la credincioºi,deoarece este o zonã sãracã ºi bãnuþullãsat în cutia milei poate cântãri multpentru cel care-l lasã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 octombrie 201244 Actualitate

Raul IRINOVICI

Cea mai folositã metodã desinucidere în rândul romaniloreste spânzurarea (79 la sutã dincazuri), urmatã la mare distanþãde intoxicaþia voluntarã (7 lasutã) ºi precipitarea (5 la sutã).Sinuciderea a fost ºi rãmâne unsubiect extrem de controversat.Catalogat ca act de curaj,laºitate, slãbiciune, pãcat capi-tal, nebunie, sinuciderea esteun fenomen extrem de com-plex, influenþat de factori psi-hologici, biologici ºi sociali. Deasemenea, depresia necesitã oatenþie deosebitã încã de laprimele semne, fiind a treiacauzã de sinucidere în rândulpersoanelor de orice vârstã.Studiile aratã cã doar 15% din-tre cazurile de suicid suntprovocate de cauze de naturãpatologicã. Restul, de depresie,ce îl determinã pe individ sãvadã moartea ca pe ultimasoluþie pentru problema cu carese confruntã. Alte studii aratãcã 6% dintre cei care se sinucidurmeazã exemplul pãrinþilor, deunde s-a ºi tras concluzia cã

înclinaþia cãtre sinucidere estemoºtenitã.

Lipsa unei familii, alt motivcare împinge la sinucidereÎn cazul femeilor care au o cari-erã plinã de succes, dar cãroranu le mai rãmâne timp ºi pen-tru viaþa personalã, apare la unmoment dat întrebarea legatãde adevãrata importanþã alucrurilor care conteazã. Trãimîntr-o goanã nebunã dupã maimult ºi mai bun, însã atuncicând facem bilanþul, nu avemcu cine sã ne bucurãm sau sãne întristãm. Existã familia deorigine, existã prieteni, dar nuexistã acea jumãtate sau acelsuflet mic care sã spunã„mama”. Pe fondul acestorgânduri, se poate instala depre-sia ºi, în timp, împreunã cu ea,ºi gândurile legate de sinu-cidere. Depresia se poate insta-la ºi în viaþa persoanelor rea-lizate.Depresia se instaleazã chiar ºiîn viaþa persoanelor ce parextrem de împlinite. Gestul si-nuciderii nu poate fi oprit nicide existenþa unui copilMai mult, în astfel de

momente, existenþa unui copilnu opreºte întotdeauna gestulireversibil al sinuciderii ci, une-ori, poate fi catalizator.Gândurile iraþionale afirma cã omamã care nu mai are succesîn plan profesional nu ar mai fio mândrie pentru copilul sãu.Atunci, sinuciderea l-ar cruþã ºipe acesta de eºecul mamei.Între 60 ºi 80% dintre cei carecomit suicid îºi comunicãintenþia sub o formã sau alta.Aceastã intenþie este ºi ar tre-bui privitã ca un semnal dealarmã, ca un strigãt mut dupãajutor în fata vidului existenþialcare subjuga individul. Dupã otentativã nereuºitã de sinu-cidere, de cele mai multe oriurmeazã ºi alte încercãri, motivpentru care o astfel de per-soanã necesita ajutorul unuispecialist (psiholog, psihiatru).

O rice tip de proble-ma trebuie privitã

ca o provocare

De multe ori, acest gest parecu atât mai inexplicabil cu câtmãºtile pe care aceste per-soane le poartã în public suntimpecabile. Însã, de multe ori,tocmai expunerea fericirii ºiîmplinirii absolute aratã cã cevanu este în regulã. În viaþafiecãrui om existã ºi momentemai puþin fericite. A afirmacontrariul ºi a susþine cã eºtiextrem de fericit ºi împlinit nuînseamnã decât dorinþa puter-nicã de a ascunde adevãruldespre tine ºi viaþa ta. Esteadevãrat cã sunt ºi oameni care

primesc greutãþile cu zâmbetulpe buze ºi sunt fericiþi, daracest lucru nu înseamnã cã nuau probleme, ci cã ºtiu cum sãle perceapã ºi sã le întâmpinecã pe niºte provocãri.

Sã ai pentru ce trãi.Concluzia care se impune estecã, în astfel de situaþii ºi nunumai, se instaleazã vidul exis-tenþial. De cele mai multe ori,nu este atât de important dacãai cu ce sã trãieºti, ci mult maiimportant este sã ai pentru cetrãi, sã nu pierzi din vederecare este scopul existenþei. Înlipsa unui astfel de scop aparevidul existenþial. Aºa cum nicioacþiune nu poate exista în lipsaunui scop, nici viaþa nu poate fiîntreþinutã în lipsa unei moti-vaþii puternice, indiferent carear fi aceea. Dacã ne concen-trãm atenþia pe ceea ce avem,vom realiza cã suntem multmai bogaþi decât ne imaginãm.

S inuciderea, unpãcat capital

Sinuciderea este curmareavieþii proprii. Biserica spune cãnu avem voie sã ne luãm viaþape care nu ne-am dat-o noi,sinuciderea fiind un pãcatîmpotriva Duhului Sfânt ºi fãrãde iertare. Sinucigaºului nu i semai poate face nici un fel deslujbã ºi nici nu se îngroapã încimitir cu cei credincioºi.Conform dogmei creºtine, sinu-cigaºul, prin actul sau nefericit,i se substituie lui Dumnezeu.Cel care îºi curma viaþa secrede el stãpânul vieþii ºi almorþii, delimitându-se total de

condiþia sa în raport cu exis-tenþa. Acesta este un pãcatîmpotriva Duhului Sfânt,despre care Hristos a spus cãnu se va ierta nici în veaculacesta nici în cel viitor. Bisericasusþine cã moartea sinucigaºiloreste cea mai tristã dintre toatemorþile posibile. Asta pentru cãsinuciderea este o sfidare pecare omul o aduce luiDumnezeu ºi sensului creator alexistenþei. Problema înmor-mântãrii sinucigaºilor s-a mailuat în discuþie de-a lungul tim-pului. În aceastã privinþã,Biserica Ortodoxã are un punctde vedere bine precizat. Dacãîn privinþa incinerãrii Bisericanu are un canon expres care sãinterzicã acest lucru, faptul sedatoreazã apariþiei sau, maibine-zis, introducerii acesteipractici în viaþa Bisericii multmai târziu, adicã dupãîncheierea colecþiei oficialecanonice a Bisericii Ortodoxe.Dupã cum se ºtie, incinerarea aînceput sã pãtrundã în Bisericacreºtinã abia din secolul alXVIII-lea, adicã dupã Revoluþiafrancezã din 1789. În schimb,pentru sinucigaºi existã uncanon, din seria celor aleSfinþilor Pãrinþi, care interziceoficierea slujbei înmormântãriiºi a oricãrui fel de slujbã depomenire pentru aceºtia. Estevorba de canonul 14 alSfântului Timotei alAlexandriei, care opreºte a seaduce jertfã, adicã a facepomenire cu Liturghie, pentrusinucigaºi. Canonul este de alt-fel un rãspuns la o întrebarecare i-a fost adresatã SfântuluiPãrinte. În ceea ce priveºteînsã aplicarea practicii de a nuse face slujbã înmormântãriicelor sinucisi, trebuie sãobservãm cã sunt douã feluride situaþii pe care preotul tre-buie sã le cunoascã ºi anume:sinuciderea cu bunã ºtiinþã saucu mintea întreagã ºi sinu-ciderea alienaþilor mintali,despre care ºi canonulmenþionat, 14 al SfântuluiTimotei al Alexandriei, facepomenire ºi distincþie. De altfelºi manualele de Liturgica facaceastã diferenþiere, pe cândMolitfelnicele ºiAgheasmatarele sau Panihidanu amintesc de nici una din eleºi nici despre vreo interdicþiepentru sãvârºirea înmormân-tãrii sinucigaºilor.

Sinuciderea, strigãt mut dupã ajutor în faþavidului existenþial

S inucideri în lanþ în Valea Jiului. În ultimaperioadã în Valea Jiului au avut loc mai multe

sinucideri. De cele mai multe ori aceste cazuri aufost semnalate în rândul unor bãrbaþi tineri, amputea spune. Psihologii au arãtat cã un motiv pen-tru a explica numãrul mare de sinucideri, dar ºi detentative înregistrate în ultima perioadã poate fi ºicel al mediatizãrii excesive a cazurilor.

Un bãtrân s-a sinucisla Petrila

U n bãtrân de 76 de ani din Petrila ºi-a puscapãt zilelor la sfârºitul acestei sãptãmâni.

Omul locuia singur ºi a fost gãsit de rude mortîntr-o dependinþã a locuinþei sale.

Diana MITRACHE

Boda Francisc, un bãrbat care locuia în oraºul Petrila a fostgãsit, sâmbãtã, de rudele sale fãrã suflare într-o anexã alocuinþei sale. Omul trãia singur ºi era bolnav, dupã cum audeclarat rudele sale, iar în jurul prânzului, ginerele sãu venise sãîi aducã ceva de mâncare. Atunci a fãcut macabra descoperire.Corpul bãtrânului atârna într-un ºtreang într-o latrinã aflatã încurtea gospodãriei. „În jurul orelor 11,00 amfost sesizaþi de rudele bãrbatului, carelocuieºte pe strada Înfrãþirii la nr.2, cã acestaeste spânzurat într-o construcþie din curte.Echipa operativã din cadrul oraºului Petrila s-adeplasat imediat la faþa locului. S-au efectuatcercetãri cu privire la împrejurãrile în care s-aprodus evenimentul. Nu sunt suspiciuni decomitere a vreunui fapt penal”, a declaratIonuþ Floari, agent în cadrul Serviciului deInvestigaþii Criminale a oraºului Petrila.

Corpul neînsufleþit al bãtrânului a fost pre-luat de un echipaj de la serviciul de medicinãlegalã ºi transportat la Spitalul de Urgenþã dinPetroºani, unde i se va face autopsia.

IleanaFIRÞULESCU

Costel Avram, direc-torul Apa ServPetroºani, spune cãspãlãtoriile auto trebuiesã intre în rândulclienþilor serioºi. ªidacã pensionarii ”îºipermit” sã fiecorecþi, cinstiþi, sigurîºi vor permite ºifirmele.

”Controlul l-amînceput pe linie despãlãtorii auto pentrucã majoritatea au câtedouã branºamente,ceea ce nu este binedeloc. Vor avea doarunul pentru cã nu estenormal ca o spãlãtorieauto sã consume apãcât consumã un

apartament. În plus, lablocurile cu probleme,am fãcut un calcul ºiieºim mult mai binedacã vom face pe baniinoºtri branºamente

sepa-

rate. Aºaavem un control al rãuplatnicilor ºi putemoricând sã-i debransãmdin afarã, fãrã a maicrea neplãceri celorcare îºi plãtesc servici-ile de apã ºi canal.Sãptãmânal vin câte

25 de persoane înaudienþã, majoritateapentru a-ºi face angaja-

mente de platã. Suntgreºeli ºi din parteanoastrã, dar încet încetvom intra pe un fãgaºnormal pentru cã pro-ducþia facturatã a cres-cut”- a declarat direc-torul Apa Serv.


Diana MITRACHE

Accidentul a avut loc peºoseaua de centurã aPetrosaniului din vina unui

ºofer neatent care aintrat în plin înambulanþã. În urmaimpactului, mediculºi asistenta care erauîn misiune s-au alescu rãni ºi au avutnevoie de îngrijirimedicale, fiind prelu-aþi de un alt echipajde ambulanþã.

Poliþiºtii spun cãvina e exclusivã aºoferului care nu a oprit lastop. „Noi am fost solicitaþiprin 112 ºi ne-am deplasatimediat la faþa locului.

Din cercetãrile efectuate arezultat faptul cã ºoferul, carevenea de pe un drum secun-dar ºi care avea stop, nu aacordat prioritate maºiniisalvãrii, care era în misiune cusemnalele luminoase ºi acus-tice pornite.

De pe echipajul de ambu-lanþã, atât medicul, cât ºi asis-tenta au fost rãniþi ºi au fosttransportaþi la spital. În cauzãse întocmeºte dosar penalconducãtorului auto care nu aacordat prioritate ambulanteiºi vor fi continuate verificãrilede cãtre Poliþia Rutierã”, a

declarat agentul CristianRadulea, Poliþia RutierãPetroºani.

Bãrbatul care a intrat înplin în salvarea aflatã în misi-

une la Petroºani era bãut.Poliþiºtii au stabilit cã acesta aurcat beat la volan, iar acumîl cerceteazã pentru fapta sa.„Conducãtorii auto au fosttestaþi cu aparatul alcooltest,în urma testului constatându-se cã ºoferul care nu a acor-dat prioritate prezenta oalcoolemie de 0,33 mg/l,vapori de alcool în aerul expi-rat.

În continuare, cercetãrilevor fi efectuate de cãtrepoliþiºtii din cadrul BirouluiRutier, în cauzã fiind întocmitdosar penal pentru vãtãmarecorporalã”, spune BogdanNiþu, purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Medic ºi asistent rãniþi înurma unui accident

Raul IRINOVICI

Împlinind vârsta majoratuluiºi vãzându-se la facultate într-un oraº mare unde poate nusunt cunoscute de nimeni,unele reprezentante a sexuluifrumos se gândesc sã-ºi mairotunjeascã puþin veniturile într-un mod mai puþin ortodox.

Astfel putem vedea din ce înce mai multe anunþuri în micapublicitate sau pe paginile deinternet unde tinerele studentefãrã prejudecãþi ºi inhibiþiiposteazã tot felul de astfel deanunþuri care mai de care maiapetisante pentru doritorii deacest gen.

Ofertele sunt tot mai variateiar servicile sunt tot mai com-plexe dupã cum reiese dinanunþurile citite sau dupã cumne spun chiar acestedomniºoare pe care le-amsunat pentru a ne da mai multedetalii picante. Din acestedeclaraþii am rãmas surprinºide uºurinþa cu care vorbescaceste fete care de abia au 18ani ºi de lucrurile cu care selauda ele cã ar putea sã facã.

Astfel unuldintre aceleanunþurisunã camaºa’’Studentasexy, 19 ani,fund bombat ºisâni drãgãlaºi! Punpasiune în tot ce fac în specialla sexul oral neprotejat cufinalizare!! Nu ezitã sã mã inviþila tine sau la hotel!! Promit cãnu vei regreta!”.

Întrebându-le ºi de tarifelecerute, ele ne-au spus cã aces-tea diferã de la persoana lapersoanã ºi în funcþie de ser-viciile prestate.

Pentru cã am vrut sã vedemcât de departe se poate ajungeam cãutat alt anunþ. Am sunatla numãrul de telefon afiºat ºispre surprinderea noastrã acumnu mai era vorba de o singurãstudentã ci chiar de douã careîºi aºteaptã clienþii generoºi cubraþele ºi nu doar atât,deschise. Acestea promitlucruri senzaþionale dupã cumputem vedea ºi din anunþ

„2 bombonici dulci ce abia

aºteaptã sã le guºti te invitãîntr-un cadru select pentru a tealinta ºi rãsfaþa pe deplin, pen-tru a-þi împlini toate fanteziile(69, uro, dominare, show-uri) ºi

pentru a ne simþi bine!”Pe lângã acesteamai este ºi cate-

goria fetelorcare sunt dince în ce maiatrase devideo chat

dar acolo ser-vicile prestate

de fete suntpuþin mai diferite.

Stând ºi analizând toateaceste anunþuri ºi toate lucrurilepe care ni le-au spus acestetinere, putem trage concluziacã veniturile lor lunare suntfoarte substanþiale, dar mãcardin bun simþ ar putea sã spunãpãrinþilor care poate le dau ºiultima bucatã de pâine pe careo au în casã, ca sã le ºtie bineºi fericite, ar putea sã le zicã sãnu le mai trimitã bani pentru cãs-au angajat ºi au un venit.

Viaþa în sine este foarteplinã de greutãþi ºi suntem într-o continuã agitaþie, acest lucrudatorându-se în primul rând lip-sei banilor dar pentru acestefete foarte darnice nu putemzice decât un mare „ruºine”pentru cã în primul rând îºi batjoc de pãrinþii care muncescdoar ca sã le fie lor bine.

U n medic ºi o asistentã de pe ambulantaau fost rãniþi în urma unui accident

produs sâmbãtã dupã amiaza în Petroºani. Unºofer bãut a intrat în plin în ambulanþã aflatãîn misiune.

Eu am anii, tu dai banii...

Studente fierbinþi scãpate de subaripa pãrinteascã

T oþi ºtim cã viaþa de student este foarte greaºi mai tot timpul fãrã bani. Dar acest lucru

nu este valabil pentru toatã lumea binenteles.Unii din ei sunt sprijiniþi de pãrinþi care poatecu mari sacrificii îºi þin copii în facultate în centre mari universitare.

Toate spãlãtoriile auto din ValeaJiului, la control

U n control riguros este în plinãdesfãºurare la toate spãlãtoriile

auto din Valea Jiului, ca urmare a faptu-lui cã, s-a constatat, multe dintre aces-tea au câte douã branºamente la apã.

Î n anii post-revoluþionari,

românii s-auobiºnuit sã celebrezetot felul de sãrbãtoricare nu au nici înclin, nici în mânecãºi nici mãcar în tivcu istoria ºi tradiþialor popularã.

Adicã marcheazã niºtedate ºi agape prea puþinimportante ºi, în plus,nãscute târziu de o„tradiþie” care ducealipsã de zile marcantepentru a se identifica cuun tãrâm proaspãtcucerit sau cu cinevaanume. Aici ar fi vorbadespre “kitchioasa”Americã, mai exact spusSUA sau USA, pe graiullor. ªi uite aºa, cei maivechi europeni au ajunssã „þinã” ºi sã celebrezeniºte „chestii” inventate

în special de cãtre ceimai noi nord-americani.

În România de astãzi,Halloween-ul (poate maiexact spus Helloween),despre care nimeni nuºtie în mod sigur ce afost ºi cu ce s-a ocupat,este celebrat, probabildin inerþie nord-atlanticã,

adicãtelea NATO, lasfârºit de octombrie,pentru cã aºa este lamodã, de „bon-ton” sau„trendy” ºi nu în ultimulrând pentru cã un întregsistem de fãcut bani estemulþumit de identificareaunui nou prilej de a golibuzunarele ºi aºa goale

ale românului de rând. Dacã în urmã cu

ceva ani se cumpãraucadouri doar cu ocaziaunor evenimente binestabilite, gen Paºte,Crãciun, zile onomas-tice, 1 sau 8 martie,dupã „MomentulDecembrie 1989”,

bugetele familiale suntsubþiate ºi de cãtreimportatele ºi puþinimportantele (pentruromâni) sãrbãtori degenul Halloween sau St.Valentine s Day. O fiacum ziua SfântuluiValentin noua sãrbãtoareuniversalã a dragostei,dar puþini mai ºtiu cã ºiromânii, din vremuriimemoriale, îl au peDragobetele lor, celebratde mii de ani pe 24 februarie, cu câteva zilemai târziu decât noulDragobete - Valentin serbat pe 14 februarie.

În ceea ce priveºte

Halovin-ul ãsta, spune-seo celebrare de sorgintecelticã, aceasta este ºi eanou apãrutã pemeleagurile carpato-ponto-danubiene ºireprezintã o bunã ocaziede vânzare a dovleþilor.Adicã un fel de „Dai unban pe un bostan” ca sãse laude progenitura tacu creaþia sa pe la ºcoalãsau pe la „party-urile”special organizate înacest scop.

Cam atât, cã-n rest,pentru românii ade-vãraþi, nu reprezintãnimic. Dacã pânã înurmã cu ceva ani, cânderam traºi pe stânga,celebram, de exemplu,ziua Tãtucului Stalin,acuma, normal, dupã ceam trecut pe dreapta,mai trebuie sã serbãm ºiserbãrile NATO.Interesant ar fi de aflatce vom mai celebraatunci când vom ajungeºi-n centru. Poate Ziua Mondialã aPunctului G...

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 octombrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

U na dintre cele maipopulare sãrbã-

tori pe care þara noastrãa adoptat-o de la strãinieste cea de Halloweencare este în seara de 31octombrie.

Pentru aceastã sãrbãtoaredeja au început pregãtirile,împãtimiþii ei alegându-ºiþinutele care sunt din celemai ciudate ºi chiar morbidedacã putem spune.

Dacã în trecut un simpludovleac sculptat era deajuns, acum lucrurile au luato cu totul altã conotaþie,totul trebuind sã fie copiatdupã modelul semenilornoºtrii de peste ocean careau o imaginaþie foartebogatã cu privire la aceastãsãrbãtoare. Dar dacã ana-lizãm puþin datele istorice

vom putea vedea cã aceastarenumitã sãrbãtoare de fapteste o sãrbãtoare care arepeste 2000 de ani ºi care aapãrut pentru prima datã lacelþi, aceºtia alcãtuindIrlanda, Marea Britanie ºi o

parte din Franþa. Mai putemafla cã aceastã sãrbãtoare aajuns în America odatã cuextinderea limitelor colonialeale Marii Britanii.

Pentru a þine pasul cu ce-rinþele acestei sãrbãtori pre-

luatã de la strãini, ºi maga-zinele de la noi din þarã s-auaprovizionat din timp cufoarte multe lucruri ce þin desãrbãtoarea de Halloween,astfel cã putem gãsi de laarticole ciudate deîmbrãcãminte ºi accesorii, lacãni în formã de dovleac sauchiar bomboane gumate înforma unor dinþi de vampirºi binenteles nelipsitelepânze de pãianjen fãcute dinvatã ºi o gamã foarte marede pãianjeni de jucãrie.

Toate aceste lucruri carevin cu aceastã sãrbãtoare pecare o aºteaptã o planetãîntreagã sunt foarte binegândite ºi puse în practicãdin timp de cãtre comer-cianþii de peste tot carespera sã facã un adevãratprofit de pe urma acesteisãrbãtori.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Î n aceste ultimezile din luna

septembrie auînceput pregãtirilepentru ZiuaMorþilor. Astfelputem vedea pestrãzi tot maimultã lume caremerge în cimitirpentru a face curatla mormintelecelor dragi.

Ajunºi aici putemvedea cum lumea semobilizeazã de la ceimai mici la cei mai învârstã ºi sapã, curatamormintele, aruncãburuienile crescute depe acestea.

Apropiindu-ne de uniidintre ei putem vedea

pe lângã zelul pe care îlau în a face curãþenie, ºicâte o lacrimã în colþulochilor din cauzaemotilor ºi a dorului pecare îl au faþã de per-soanele dragi care numai sunt printre noi.

Întrebându-i de ce factoate aceste lucruri ºi cesemnificã aceastã sãrbã-toare pentru ei, toatãlumea ne-a rãspuns cãeste ca o obligaþiemoralã pe care o au faþãde cei dragi care nu maisunt printre noi pentrucã sufletele lor sã vadãcã nu sunt uitate ºi sãaibã liniºtea necesarã.

Dar pe lângã aceºtioameni pe care i-amputut vedea la muncã cuatâta dãruire, putemvedea ºi foarte multelocuri de veci unde nu

s-a fãcut absolut nimic,poate din cauzã cã numai are cine sã facã saudin cauzã cã cei a cãrorpersoane dragi suntîngropate acolo, nu semai afla pe meleagurilenoastre pentru a puteaveni ºi curatamormintele.

Un alt semn cã seapropie ziua de 1noiembrie îl reprezintãmultitudinea de floricare a invadat pieþeledin toatã Valea Jiului,acestea formând înpieþe un adevãrat covormulticolor, pregãtit sãfie cumpãrat de toatãlumea ºi pentru a fi dusedrept un omagiu celorcare nu mai sunt printrenoi ºi cãrora le ducemdorul atât de mult.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Curãþenie în cimitire

P entru cã 1 noiembrie are osemnificaþie aparte pentru

cei din Valea Jiului, care auadoptat de zeci de ani un obiceicatolic, cimitirele sunt acumcurãþate de bãlãrii.Administraþiile din zonã depuneforturi considerabile sã cureþeaceste locuri de veci ºi zeci deoameni sunt comasaþi în cimitire.

Lucrãrile au demarat de mai multesãptãmâni ºi, de la muncitori, la benefi-ciarii de venit minim garantat, toþi aufost trimiºi de primãrii în cimitire sã facãcurãþenie.

Tone de deºeuri, iarbã ºi vegetaþieuscatã au fost cosite ºi munþi de gunoaieau fost cãraþi din cimitire în ultimele zile.Totul în aºteptarea zilei în care cimitirul

devine locul cel mai animat din ValeaJiului. Responsabilii din primãrii au avutsarcini precise, iar oamenii au fosttrimiºi la lucru zilnic. „Ca în fiecare an,primãria municipiului Petroºani a alocatatât resurse umane, cât ºi materiale ºiutilaje. Asta ca cimitirele sã arate într-unmod exemplar de Ziua Morþilor, supra-numitã ºi Ziua Luminaþiei”, a declaratNicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al

Primãriei Petroºani.Cu acest prilej s-au cosmetizat mai

mulþi arbori, iar cei a cãror rãdãciniriscau sã afecteze construcþiile demorminte, au fost tãiaþi.

Sute De oameni vor lua cu asalt, înurmãtoarele zile, cimitirele pentru aaprinde o lumânare în memoria celor ceau trecut dincolo de Styx.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Incinerarea,o soluþie

neagreatã deBiserica

OrtodoxãS tresul, lipsurile ºi

guvernanþii îi bagãîn mormânt pe tot maimulþi români.

Mãrturie stã ºi faptul cã, înultimul an, groparii au muncitaproape non-stop. Astfel, nua fost zi de la Dumnezeu încare în cimitirele dinPetroºani sã nu fie cel puþin2 – 3 înmormântãri.

Cimitirele din Valea Jiului,situate pe versanþii dealurilor,sunt, pe zi ce trece, tot maineîncãpãtoare. Numai înCimitirul Central dinPetroºani sunt îngropaþi, uniipeste alþii, claie peste grã-madã, peste 40.000 deoameni, mai mulþi decât cei

35.000 de locuitori câþi maiare în prezent municipiul dela poalele Parângului. Unadintre soluþii ar fi incinerareacadavrelor, lucru neagreatînsã de cãtre BisericaOrtodoxã, de exemplu.

Pe de altã parte, mulþi dintre defuncþii îngropaþi înValea Jiului au drept locuride veci niºte adevãratepiscine, din cauzanumeroaselor izvoare de pedealuri. Din acest motiv, aapãrut ºi o iniþiativã intere-santã, respectiv cea desãpare a mormintelor înmunte, în niºte galerii. Mãcarar avea unde munci ºi mineriidisponibilizaþi de-a lungulanilor... (Mir(Mircea Ncea NISTORISTOR))

Z eci de copii cu problemespeciale s-au întrecut

vineri la Petroºani în maimulte probe. Fie cã vorbimdespre cei cu Sindrom Down,ori cu probleme ºi cerinþe spe-ciale, toþi s-au bucurat cã potparticipa la un concurs desti-nat doar lor, graþie celor de laSpecial Olympics.

Ediþia de la sfârºitul acestei sãp-tãmâni este cea de a doua ºi totuls-a desfãºurat sub sloganul „Vreausã câºtig, dar dacã nu pot câºtiga,vreau sã fiu brav în încercareamea”.

Sunt copii cu probleme, dar astanu îi împiedicã sã creadã cã pot ºiei sã învingã, iar dascãlii lor tocmaiîn acest spirit i-au antrenat. „Sesimþea nevoia sã organizãm unconcurs pentru copiii cu cerinþeeducative speciale, având în vederecã noi avem 97 de copii cu astfel

de probleme în ºcoalã. Vrem sã îivalorizãm într-un fel, sã simtã ºi eibucuria pe care o simt ceilalþi copiicare participã la olimpiade ºcolareºi concursuri la care ei nu auacces. Atunci ne-am întâlnit la ceade a doua ediþie a concursului laPetroºani, sprijiniþi fiind de cei dela Bucureºti ºi copiii au primit premii care sã îi încurajeze”, a

declarat Ramona Asan, coordonator al proiectului din cadrul ªcolii Generale IG DucaPetroºani.

La concurs au participat ºi copiide la Lupeni, Vulcan sau Petrila,toþi fiind din rândul celor cu cerinþe speciale.

„Sunt copii cu deficienþe graveºi severe, o parte fiind de la un

centru din Lupeni, dar ºi dinfamilii. Ei Aºteaptã aceste concursuri ºi sunt nerãbdãtori, pen-tru cã ºtiu ce bucurii le aduc acesteconcursuri în suflet”, a declarat ºiMaria Chiuda, coordonator al grupului de laLupeni.

Oaspeþi au fost la acest concurscei din Lupeni, care au venit cugândul de a câºtiga. „Venim sãplecãm cu cât mai multe premii ºicu amintiri frumoase. Sunt copii cuprobleme severe, care vin de la unliceu de pedagogie curativã dinHunedoara”, a spus ºi AlinaHriþcu, coordonatoarea oaspeþilor.

Copiii s-au întrecut în probe deatletism, baschet ºi fotbal ºi, aºacum a putut fiecare, a luptat pen-tru a câºtiga respectul celor din jur.Un astfel de concurs este de binevãzut de copiii cu cerinþe speciale,tocmai pentru cã le redã încred-erea în forþele lor, ºi, în plus,fiecare a plecat acasã cu medalie ºicadouri.


FFlloorrii ººii llaaccrriimmii în aºteptarea Zilei Morþilor Concurs special pentru copii speciali

PPããzzeeaa,, vviinnee HHaalloovviinnuull!! Kitsch-ul,analizat înPetroºaniE levii de la

Clubul Copiilordin Petrila ºi tineriiînscriºi la cercul dearte plastice de laCasa de Culturã aStudenþilor dinPetroºani au partici-pat la o dezbatere pemarginea fenomenu-lui reprezentat dearta de prost gust.

Manifestarea, intitulatã “Kitsch-ul înhabitatul urban”, s-aderulat în Petroºani ºi afost primitã cu interesde cãtre participanþii laaceasta. “A fost o întâl-nire interesantã ºi bine-venitã, tinerii fiind foartedeschiþi vis-a-vis de astfelde discuþii. Fenomenulnumit kitsch nu esteunul naþional ci unul universal.

Arta prostului gust aconfiscate întreagalume, iar America, dinfoarte multe puncte devedere, este un marekitsch. În ceea cepriveºte Petroºaniulacesta este un oraþ maiferit de acest fenomen,spre deosebire de altelocalitãþi din ValeaJiului”, a spus SorinOprea, unul dintre orga-nizatorii manifestãrii. Lafinalul acesteia, tineriiprezenþi au fost recom-pensaþi cu diplome departicipare.


Vrãjitoare, dinþi de vampir ºi pãianjeni

Halloween culinar “adoptat” în supermarket-urile din Valea Jiului

Î n mod evident, unadin soluþiile care pot

asigura o dezvoltaretemeinicã, din punct devedere ec onomic ºi social,localitãþilor din ValeaJiului este reprezentatãde investiþiile care pot fiatrase în regiune prinintermediul mecanismu-lui Investiþiilor StrãineDirecte (ISD).

În acest sens, la nivelulAgenþiilor de DezvoltareRegionalã funcþioneazã undepartament specializat tocmaiîn atragerea unor potenþialiinvestitori strategici în zone cupotenþial de dezvoltare, aºacum este ºi Valea Jiului.

Candidatul ARD pentrufuncþia de depitat în Colegiul4 Vest Valea Jiului (Vulcan-Lupeni-Uricani), dl. ConstantinBrânduºe, el însurºi un investi-tor privat interesat de dez-voltarea comunitãþii din careface parte, spune cã acestDepartament pentru InvestiþiiDirecte din cadrul Asociaþiei de

Dezvoltare Regionalã nu a fostsuficient utilizat pânã acum defactorii de rãspundere de lanivelul Colegiului pe care-lreprezintã.

“Eu cred cã, dacã ar fi vrutcu adevãrat sã ajute ValeaJiului, dl. deputat CristianResmeriþã ar fi putut sã aibãhabar despre acest mecanismsimplu, dar eficient, prin carepot fi atraºi investitorii strãiniîn localitãþile noastre. S-aupierdut însã 4 ani din cauzaignoranþei celor care, doar odatã la 4 ani, vin ºi ne vorbescdespre locuri de muncã ºidespre proiecte de dezvoltare,fãrã sã mai facã însã nimicdupã ce se vãd în Parlament”,spune Brânduºe.

Pentru a repara ºi aceastãgreºealã, Brânduºe a preluatiniþiativa de a mãriireprezentarea în baza de datea Agenþiei de DezvoltareRegionalã Vest cu oferta VãiiJiului pentru ISD (InvestiþiileStrãine Directe).

“În prezent, aceastã bazã dedate include, în ceea cepriveºte Colegiul de Vest alVãii Jiului, doar câteva terenuriagricole sau pãºuni din Vulcan,Uricani sau Lupeni. Dacãavem însã în vedere cã informaþiile din aceastã bazãde date a ARD ajung primelela Centrul Român de ComerþExterior, la Camerele deComerþ bilaterale cu alte statesau la Ambasadele strãine,observãm cã acesta reprezintãpoate cel mai eficient canal deinformaþii pentru potenþialiiinvestitori”, aratã candidatulARD pentru camera

Deputaþilor, ConstantinBrânduºe.

În acest context,Brânduºe spune cãeste dispus sã asigure,ca deputat înParlamentul României,acea interfaþã necesarãa oraºelor Lupeni,Vulcan ºi Uricani cumediul de afaceri pri-vat, cu investitorii puternici din stateleComunitãþii Europeneºi din întreaga lume,inclusiv prin intermediul bazei de date de la Agenþiade DezvoltareRegionalã. (T(T.V.V.).)

Promovarea potenþialului de investiþiidin Valea Jiului,

O prioritate pe agendacandidatului de deputatConstantin BrânduºeC andidaþii USL

din judeþulHunedoara s-aulansat, oficial, încursã. Ei ºi-au depussâmbãtã candidaturilela sediul BirouluiElectoral Judeþean din Deva

O listã generoasã, cunume cunoscute, caresperã sã se impunã în faþacontracandidaþilor de alalegerile parlamentare dindata de 9 decembrie.Aceasta este ofer-ta pe care USLHunedoara oaduce în faþaalegãtorilor, ceimai mulþi dintreactualii candidaþifiind parlamentariîn exerciþiu.Astfel, la Senatcandideazã actualul ministrual Muncii,MarianaCâmpeanu (PNL)- în Colegiul

Deva-Hunedoara-Haþeg,senatorul Cosmin Nicula(PSD) va candida înColegiul Valea Jiului, iarsenatorul Dorin Pãran(PNL) va intra în cursaelectoralã în Colegiul Brad-Orãºtie-ValeaMureºului. Pentru CameraDeputaþilor, vor candidaactualul deputat BogdanÞâmpãu (PNL) în ColegiulDeva-Cârjiþi, conferenþiaruluniversitar Carmen Hãrãu(PNL) în ColegiulHunedoara, senatorul DanRadu Ruºanu (PNL), înColegiul Haþeg-Cãlan-

ÞinutulPãdurenilor, depu-tatul LaurenþiuNistor (PSD), înColegiul Brad-Valea Mureºului,secretarul de statNatalia Intotero(PSD), în ColegiulOrãºtie-Geoagiu-Simeria, deputatulCristian Resmeriþã(PSD), în ColegiulLupeni-Vulcan, ºifostul deputatIoan Rus – preºedintelePSD Petroºani, în ColegiulPetroºani-Petrila-Aninoasa.‘’Plec la drum cu sufletuldeschis ºi cu o mare încurajare. Am fost astãzi(sâmbãtã, n.r.) laCampionatul Naþional deGimnasticã pentruJunioare, iar centrul depregãtire de laDeva a câºtigataproape tot ceeace se puteacâºtiga. Îmi dorescacelaºi lucru pentru tot judeþulHunedoara. Cuaceastã încredereplec la drum, datãde aceºti copiiminunaþi pe careîi formeazã Deva.Cred în viitorul

judeþului Hunedoara, dintoatã inima’’, a spus minis-trul Mariana Câmpeanu,care va candida din parteaUSL pentru un mandat desenator în Colegiul Deva-Hunedoara-ÞaraHaþegului.

Dan Radu Ruºanu afãcut rocada cu MarianaCâmpeanu ºi candideazã

la Camera Deputaþilor, deunde sperã sã ajute la dez-voltarea judeþului, dupãcum spune: ‘’În urmãtoriipatru ani sperãm sã creãmcât mai multe locuri demuncã în judeþulHunedoara, unul dintrejudeþele vitregite din þarã.Sperãm ca pe salba dehidrocentrale Haþeg-Streisã continuãm, ºi sã finali-zãm, ceea ce s-a început,prima fiind hidrocentralade la Bretea, în anul2013, cu o alocaþie de 40de milioane de euro’’. Pe de altã parte, preºedin-tele PNL Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ, a afirmat cã USL va abordacampania electoralã “într-un mod constructiv ºiserios”. “Sunt convins cãUSL Hunedoara va câºtigatoate locurile de parlamen-tari: trei de senatori ºiºapte de deputaþi. Nunumai cã USL este ‘peval’, dar dacã vã uitaþi lavaloarea fiecãrui candidatveþi putea observa, fãrã sãjignesc pe nimeni, o dife-renþã colosalã întreoamenii propuºi de noi ºiceilalþi candidaþi ai altorformaþiuni, cel puþin pânãla aceastã orã. Suntoameni fãrã dosare, cucoloanã vertebralã ºi cares-au þinut de cuvânt. ªi aºavor face ºi în continuare’’,a declarat Moloþ.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 octombrie 2012 Politicã 98 Politicã

P artidul Poporului –Dan Diaconescu ºi-a

prezentat, în cursul week-end-ului, candidaþiidin Valea Jiului la alegerileparlamentare din data de 9decembrie 2012. „Troica”este alcãtuitã dinHaralambie Vochiþoiu –candidatul la Senat înColegiul Valea Jiului,Monica Iacob – Ridzi ºiRadu Cãlin Napãu, candi-daþii din Colegiile 5 (Petrila– Petroºani – Aninoasa),respectiv 4 (Vulcan –Lupeni – Uricani), laCamera Deputaþilor.

Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi ºiprimarul oraºului Petrila, IliePãducel, prezenþi la lansareacandidaþilor PP-DD pentru ValeaJiului ºi-au exprimat explicit spri-jinul pentru susþinerea candida-turii lui Haralambie Vochiþoiupentru Senatul României,

respectiv al Monicãi Iacob-Ridzipentru Camera Deputaþilor. Pringestul celor doi edili, extrem deapreciat în comunitãþile lor,ºansele Monicãi Iacob-Ridzi ºiale lui Haralambie Vochiþoiusunt tot mai mari.

Motivul pentru care a fost alesoraºul din estul Vãii Jiului sedatoreazã faptului cã doi dintrecandidaþii partidului lui DanDiaconescu sunt originari deaici. „Noi nu am adus sã candideze oameni din altezone ale þãrii, aici, în ValeaJiului. Nimãnui nu-i va pãsamai mult de viitorul Vãii decâtnouã, celor originari dinaceastã zonã, de aceea toþi ceitrei candidaþi ai PP-DD sunt deaici”, a declarat HaralambieVochiþoiu.

„Petrila este oraºul în care

am copilãrit ºi, pot sã spun cãîn ultimii ani am reuºit sã facmulte pentru acesta, de faptpentru întreaga Vale a Jiului.

De aceea, mi-aº dori sã ajungla guvernare pentru a rezolvatoate problemele acestei zone”,a spus ºi Monica Iacob – Ridzi.

La întâlnirea cu memrii ºisimpatizanþii PP-DD din Petrilaau fost prezenþi ºi doi dintre primarii localitãþilor din ValeaJiului. Este vorba despre IliePãducel ºi Tiberiu Iacob – Ridzi.„Nimeni nu va reuºi sã reprezinte mai bine intereseleVãii Jiului decât oamenii nãscuþiaici”, au susþinut, la unison, primarii din Petrila ºi Petroºani.

Toþi cei prezenþi la întâlnireade la Petrila au precizat cã formaþiunea politicã pe care oreprezintã va fi una dintre surprizele competiþiei electoralecare va avea ca punct final datade 9 decembrie 2012. „PP-DDva fi surpriza plãcutã aalegerilor parlamentare dinacest an. Eu, HaralambieVochiþoiu, împreunã cu echipape care o coordonez, avem

promis tot sprijinul, dupã datade 10 decembrie, din parteaconducerii partidului nostru,pentru a rezolva problemeleVãii Jiului. Vom câºtigaalegerile dacã, toþi cei care ne-am întâlnit azi aici, vomvorbi cu alþi oameni ºi, în progresie aritmeticã, vor fi totmai mulþi cei care vor vota cuPP-DD. Numai aºa vom con-tribui la dispariþia ciocoilor”, aspus Haralambie Vochiþoiu.

„Am primit azi carnetul departid, în oraºul în care amcopilãrit, ºi cred, cu tãrie, cãvom fi surpriza alegerilor ºi celmai puternic partid dinRomânia. Spun acest lucruþinând cont de faptul cã USLeste alcãtuitã din mai multeformaþiuni politice, la fel ºiARD, în timp ce Partidul

Poporului este singur. Cred,totodatã, cã viitoarea campanieelectoralã va fi cea mai durã depânã acum. Susþin acest lucruavând în vedere înverºunareaoamenilor politici”, a precizat ºiMonica Iacob – Ridzi. Dacã vorfi aleºi, reprezentanþii PP-DD auprecizat cã se vor ocupa derezolvarea mai multor problemeale locuitorilor din Valea Jiului.

Printre acestea se numãrã:crearea unor noi locuri demuncã, scãderea preþului apeipotabile, redeschiderea spitaluluidin Petrila sau „resuscitarea”Companiei Naþionale a Huilei,despre care Vochiþoiu a precizatcã, în prezent, reprezintã „bãtaiade joc a bãieþilor deºtepþi careau sugativat-o ºi au muls-o”.


PP-DD ºi-a prezentat candidaþii din VJ

Haralambie Vochiþoiu ºi Monica Ridzi “vedetele” lui Dan Diaconescu din Valea Jiului

P ostul deviceprimar al

municipiului Vulcana fost ocupat de unconsilier PSD, dupãce fostul viceprimara demisionat. Totulîn urma unui scan-dal care a zguduitlumea politicã dinoraº.

Cristian Meriºanu ºiMalvine Socaci au fostîn centrul atenþiei înºedinþa de consiliu devineri de la Vulcan. Meriºanu afost ales cu 17 voturi din 18posibile în funcþia de viceprimaral municipiului Vulcan, el fiind ºisingurul propus pentru aceasta,dupã demisia Angelei Stoica –implicatã în scandalul sexualdintre copiii sãi ºi fostul agentde poliþie Adrian Sucilã.Meriºanu a fost propus de pri-mar ºi nu a avut nici un contra-candidat. „Sunt emoþionat, înprimul rând, cã e unul dintrecele mai importante momentedin viaþa mea, dupã cele legatede familie. Sunt convins cã voireuºi sã fac faþã ºi o sã încerc sãfiu elementul de legãturã între

Consiliul local ºi primar sauîntre oamenii din oraº ºi primar.Încã nu ºtiu ce atribuþii voi avea,voi discuta cu primarul desprece îmi va delega ºi vreau sãacopãr tot ce dânsul nu reuºeºtesau sã îl completez acolo unde enevoie”, a precizat la investireaîn funcþie Cristian Meriºanu,viceprimar Vulcan

Primarul din VulcanGheorghe Ile spune cã îl va luapeste tot cu el pe noul vicepri-mar ºi îi va da ºi sarcini. „Credcã ne vom înþelege foarte bine,pentru cã eu l-am propus. Eu aºdori ca mai mulþi consilieri sãajungã viceprimari sã vadã ce eaia administraþie. Cã de pe margine toþi comenteazã, darcând îi pui la lucru, toatã lumeagâfâie. Mã va însoþi peste totunde voi merge, ca sã vadã ce ede fãcut, pentru început”, adeclarat Gheorghe Ile, primaruldin Vulcan.

ªi Malvine Socaci este ceacare i-a luat locul în ConsiliulLocal Angelei Stoica.Propunerea a fost fãcutã dePSD ºi toþi consilierii prezenþiau votat proiectul care viza investirea acesteia.

Angela Stoica, fostul viceprimar ºi-a dat demisia pentru a-ºi proteja copiii aflaþiîn centrul unui scandal cu conotaþii sexuale.


Viceprimar nou la Vulcan

Îi ajutã cu pãcurã, dar vreamai mult de atât

Ponta aºteaptã un proiect pentru

schimbarea sistemuluide încãlzire de la Brad

P remierul Victor Ponta i-a cerutprefectului de Hunedoara, Sorin

Vasilescu, sã întocmeascã un proiectviabil pentru Brad, acolo unde înfiecare iarnã sunt probleme cuîncãlzirea în sistem centralizat.

Bradul foloseºte o centralã pe pãcurã,fãrã cogenerare, iar costurile de funcþionareºi producere a agentului termic sunt extremde mari.

Anul trecut, localitatea hunedoreanã abeneficiat, cu titlu de împrumut de la rezervade stat, de 2.000 de tone de pãcurã, dar

asta numai dupã ce primarul Florin Cazacua intrat în greva foamei. Pãcura care i-a aju-tat pe brãdeni sã treacã iarna trebuia retur-natã pânã la sfârºitul acestei luni, dar ediliidin Brad au cerut guvernului o pãsuire pânãla data de 31 mai 2013 ºi un nou împrumutde pãcurã, de 2.500 de tone, pentrufurnizarea energiei termice în aceastã iarnã.Premierul Victor Ponta crede, însã, cã laBrad este nevoie de mai mult de atât.

La videoconferinþa de vineri, acesta a datasigurãri cã va gãsi o soluþie. „Eu vreau sã-lajutãm pe primar, vreau sã-i ajutãm peoamenii din Brad, îi ajutãm ºi anul ãsta, darla un moment dat trebuie sã gãsim o soluþiepentru Brad, pentru cã în fiecare an eaceeaºi problemã - nu au cum sã seîncãlzeascã, nici nu vor avea vreodatã veni-turi sã plãteascã sistemul lor atât de scump.Facem ceva, facem o investiþie, gãsim osoluþie pentru viitor, cã încã o sutã de anidacã mai stãm aici, în fiecare început de ano sã discutãm despre Brad.

Anul trecut, primarul a fãcut grevafoamei. Ideea nu e sã facã greva foamei,ideea e sã gãsim o soluþie pentru Brad. Anul

ãsta, iarãºi, ajutãm, dar nu putem în fiecarean, totuºi, sau nu cred cã e bine”, a precizatPonta. Acesta i-a cerut prefectului deHunedoara, Sorin Vasilescu – care a ridicataceastã problemã în ºedinþa de lucru, sã vinãcu un proiect pentru ac problema încãlziriisã se rezolve:

„Veniþi cu un proiect, cã nu se poate înfiecare an sã avem acelaºi necaz cu Brad.Trebuie sã gãsim o soluþie, cum s-au gãsit lacelelalte localitãþi din aceastã þarã, sã inves-tim, sã facem un nou sistem, care sãfuncþioneze încã 20-30 de ani. Cã în fiecarean, ce facem? Face primarul greva foamei înfiecare an? Nu e asta soluþia. Noi dãm de larezervã, iarãºi mai ajutãm. Nu se poate.Sunt convins ºi vã rog, în zilele urmãtoare,împreunã cu primarul, veniþi încã o datã laMinisterul Administraþiei ºi Internelor ºiveniþi cu un proiect pe care sã putem sã-lfacem în 2013-2014”. Aºa cã, sãptãmânaaceasta, Sorin Vasilescu ºi primarul FlorinCazacu se vor afla la Bucureºti, la MinisterulAdministraþiei ºi Internelor.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Candidaþii USL, înscriºi oficial la Biroul Electoral Judeþean

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 octombrie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

Luni, 29 octombrie 2012 09:00-13:00 Petroºani

Zona afectatã este zona industrialãLivezeni. Motivul restricþiei - remedierepierdere la branºament str. Fabricii, nr.22.

Multumim pentru înþelegere.

RRRREEEESSSSTTTTRRRRIIIICCCCÞÞÞÞIIII IIII AAAAPPPPÃÃÃÃ

H O R O S C O P 2 9 o c t o m b r i e 2 0 1 2

Spiritul de iniþiativã vã îndeamnãsã faceþi ceva nou. Dacã nu ºtiþibine ce vreþi sã faceþi sau dacãsunteþi nesigur, mai bine renun-taþi! S-ar putea sã aveþi prob-leme minore de sãnãtate.Odihniþi-vã mai mult ºi relaxaþi-vã.

Este posibil sã fiþi irascibil, pen-tru cã nu reuºiþi sã vã respectaþiprogramul. Starea de nervozitatear putea sã vã punã într-o situ-aþie neplãcutã, atât faþã de cole-gi, cât ºi faþa de prieteni.Pãstraþi-vã calmul ºi concentraþi-vã asupra treburilor curente.

Vã amelioraþi simþitor situaþiafinanciarã. Fie încasaþi o primã,fie primiþi o moºtenire. Aveþiposibilitatea sã faceþi o investiþieavantajoasã, dar fiþi atent! Dupã-amiazã vã pregãtiþi pentru ocãlãtorie în interes familial. Nuvã grãbiþi ºi evitaþi speculaþiile.

Starea de iritare de dimineaþã arputea sã aibã efecte negativeasupra relaþiilor cu partenerul deviaþã. Jignirile reciproce pot gen-era discuþii aprinse. Nu este o ziprielnicã întâlnirilor cu prieteniiºi nici cãlãtoriilor. Aveþi ocaziasã luaþi o decizie bunã.

Din cauza nerãbdãrii, s-ar puteasã nu reuºiþi sã faceþi schimbãrilepe care vi le doriþi pe plan senti-mental. Vã petreceþi dupã-ami-aza împreunã cu prietenii ºi vãsimþiþi grozav. Lãsaþi-i ºi peceilalþi sã vorbeascã. În caz con-trar, riscaþi sã ajungeþi la ceartã.

În prima parte a zilei, sunteþinerãbdãtor sã terminaþi o treabãînceputã acum câteva zile. Nu vãgrãbiþi, pentru cã riscaþi sã stri-caþi ceva, pierzând astfel timp ºibani. Pãstraþi-vã calmul ºi nuîncepeþi discuþii în contradictoriucu partenerul de viaþã!

Dacã trebuie sã plecaþi într-ocãlãtorie, ar fi mai bine sã oamânaþi, pentru cã s-ar putea sãaveþi probleme. Bazaþi-vã peintuiþie. Evitaþi speculaþiile deorice fel! Problemele numeroasede la serviciu vã extenueazã.

Deºi aveþi spirit de iniþiativã,astãzi nu prea vã surâde ºansa.Nu vã asumaþi nici un risc. Aveþirãbdare ºi nu forþaþi lucrurile! Separe cã relaþiile parteneriale sunttensionate din cauzaneînþelegerilor legate de plecareaîntr-o cãlãtorie.

Pentru a evita un conflict, fiþimai obiectiv în privinþa posibil-itãþilor financiare! Þineþi cont deintuiþia partenerului de viaþã.Renunþaþi la cãlãtorie, pentru cãnerãbdarea vã poate duce laaccidente grave!

Pe plan profesional, aveþi unsucces remarcabil, însã va finevoie sã rãmâneþi la serviciupeste orele de program. ªefii vãapreciazã spiritul de iniþiativã,dar nu ºi colegii. Nu forþaþi penimeni sã facã ceva ce nu aþiaccepta nici dumneavoastrã.

Aveþi o putere de concentraredeosebitã, care vã stimuleazã înactivitatea profesionalã. La ser-viciu, reuºiþi sã aplanaþi un con-flict. Ascultaþi pãrerile tuturorcolegilor. Dupã-amiazã primiþi oveste bunã de la o rudã din altãlocalitate.

Dimineaþa s-ar putea sã aveþi defãcut mai multe drumuri scurte,în interes personal. Apelaþi laajutorul familiei, pentru cã nu vãajunge timpul. Dacã mergeþi cumaºina, aveþi grijã sã nu depãºiþiviteza legalã, pentru cã riscaþi oamendã!

Carmen COSMAN

Dincolo de copiii fãrã pãrinþi dinorfelinate, þigani sau scandaluri politice,România poate însemna ºi culturã decalitate, pe care suntem ajutaþi sã oexportãm.Prezent laPetroºani, regi-zorul ZoltanSchapira, aanunþat cãactorii Teatrului„I.D. Sârbu” dinPetroºani vorputea juca înScandinavia.„Acum 12 ani am început colaborãrileculturale, în special cu teatrul. Vreau sãvã spun cã nivelul artistic al TeatruluiI.D. Sârbu este unul dintre cele maiînalte din România ºi se situeazã pe unloc de onoare chiar ºi în ComunitateaEuropeanã. Mã întorc cu drag laPetroºani, la aceºti oameni care au oinimã foarte caldã ºi încercãm sã

aducem încã o razã de spe-ranþã, o deschidere cãtrecomunitatea europeanã ºi, înspecial, cãtre Scandinavia”, adeclarat Zoltan Schapira.Acesta a precizat cã suntmulþi ani de când se încearcãridicarea culturii româneºtipeste hotare, dincolo detoate „mizeriile” prezentate

în exterior ca fiind sinonime cuRomânia. Iar în primãvara anului viitor,Zoltan Schapira anunþã cã va fi montatão piesã ce va fi jucatã în Scandinavia deactorii din Petroºani. „Aceste spectacole

pe care le susþinemîn Scandinavia, înprimul rând seadreseazã diplo-maþilor strãini caresunt în capitaleleunde vor juca.Aceºti diplomaþisunt importanþi pen-tru cã vin din toatepãrþile lumii, decirenumele acestui

teatru, calitatea acestei culturi exportatedin Petroºani vor ajunge în toatecolþurile lumii”, a subliniat cunoscutulom de teatru. Acesta a precizat cãimportant este ca actorii teatrului dinPetroºani sã fie însoþiþi de o reclamã ajudeþului ºi a localitãþii de unde vin, iarcultura este adevãratul ambasador alunei þãri.

Teatrul din Petroºani iese în lume

A ctorii Teatrului de Stat „I.D.Sîrbu” din Petroºani vor putea

duce peste hotare, în Suedia, cultura ºiarta dramaticã româneascã. RegizorulZoltan Schapira, stabilit în Suediaînainte de Revoluþie, mijloceºte acestlucru, alãturi de Consulatul României.

Carmen COSMAN

Un premiu internaþional pentruaforism, primit pe meleaguri italiene.Este încã o recunoaºtere a valoriioperelor apreciatului scriitor ValeriuButulescu, ale cãrui volume au fosttraduse în mai multe limbi. ValeriuButulescu a fost laureat la secþiuneaautori strãini în cadrul unui festivaldedicat chiar acestui gen literar, aforis-mul, ºi, aºa ºa cum titreazã presa delimbã italianã, distincþia acordatã laTorino reprezintã cel mai valoros pre-miu acordat în Italia pentru aforisme.Dar nu este singura distincþie cu care a

fost onorat scriitorul hunedorean.Asociaþia culturalã „Il Mondo delleIdee” din Torino i-a acordat acestuiaun premiu special „pentru complexasa operã aforisticã reprezentatã înItalia prin cartea „Oasi di sabbia”.Acesta este chiar volumul de debut allui Butulescu, care a fost tradusã ºipublicatã în Italia în anul 2011 ºi astrâns critici favorabile. ValeriuButulescu este poet, dramaturg, proza-tor, traducãtor, autor de aforisme, jur-nalist ºi om politic român, fiind mem-

bru al UniuniiScriitorilordin România.Este consid-erat de criticiiliterari dreptunul dintrescriitorii con-temporani demarcã aiRomâniei ºiunul dintrecei maiimportanþiautori deaforisme dinlume.


„Oaze de nisip” a lui ValeriuButulescu, premiatã în Italia

L a mii de kilometri de casã, în Italia, cunoscutul scriitorValeriu Butulescu a primit recunoaºterea meritelor

sale ºi a volumelor de aforisme care i-au adus celebritatea înîntreaga lume. Un premiu extrem de important pentruactivitatea sa ºi o diplomã pe care Butulescu a ºi adus-o são prezinte colegilor sãi din Consiliul Local Petroºani, undeva fi ºi expusã.

Diana MITRACHE

Administraþia de laVulcan a reuºit sã achitejumãtate din suma pe carespitalul o datora la apã. Aºase face cã unitatea medicalãnu va fi, cel puþin deocam-datã, debranºatã,aºa cumrisca în 28 octombrie, cândexpira termenul impus deresponsabilii de la apã. Înplus, cei din Vulcan susþin

cã vor achita ºi restul sumei.„S-a achitat jumãtate dinsumã, cealaltã, respectiv500 de milioane de leivechi, va fi plãtitã ºi ea lunaviitoare. Nu vom mai aveaapoi probleme cu apadeloc, iar pacienþii pot sãstea liniºtiþi”, a spus pri-marul Gheorghe Ile de laVulcan.

Unitatea medicalã de laVulcan a fost la un pas de a

fi debranºatã la începutullunii octombrie de la reþeauade alimentare cu apã. Asta

a decis furnizorul acesteiutilitãþi, care a cerut ma-nagerului sã achite datoriile.

P acienþii ºi personalul medical dinSpitalul de la Vulcan a fost la un pas

sã rãmânã fãrã apã. Asta din cauza datori-ilor neplãtite cãtre furnizorul de apã, iaradministraþia localã a reuºit sã achite oparte a datoriilor.

SSSSppppiiii ttttaaaalllluuuullll VVVVuuuullllccccaaaannnn aaaa ssssccccããããppppaaaatttt ddddeeee ddddeeeebbbbrrrraaaannnnººººaaaarrrreeee

Maximilian GÂNJU

Succesul Companiei Huileiîn privinþa protejãrii Jiului estede necontestat, iar la mãsurã-torile inspectorilor s-a arãtat cãrâul are ape de cea mai bunãcalitate. La izvoare, apa poatefi bãutã fãrã nici un fel detratament, datoritã puritãþii. În

schimb, încã se poate vorbidespre o hartã a poluãrii, iarfiecare zonã a judeþului areproblemele specifice.“Punctele roºii” rãmân unitãþileminiere din Valea Jiului, dar nuprin activitatea extractivã ciprin haldele de steril.Majoritatea mãsurilor din pro-gramele de conformare vizeazãamenajarea haldelor ºipregãtirea lor în vedereaînchiderii.

O altã problemã aparte esteîntâlnitã la depozitul de cenuºãal Uzinei dePreparare aCãrbuneluiCoroieºti dinmunicipiulVulcan.

Nici restulhaldelor deþinutede CompaniaHuilei Petroºaninu sunt conformeîn totalitate cunormele de pro-

tecþie a mediului, chiar dacãCNH a fãcut progrese majorela capitolul protecþia mediului.

Un alt factor de poluare suntºi deponeurile de gunoi care nurespectã legislaþia europeanã.

Un alt factor important depoluare în mai multe localitãþiale judeþului remarcat de cãtreAPM îl reprezintã ºi zgomotulprodus de zonele industriale.

Un lucru bun este cã ariileprotejate din localitãþile judeþuluinu au avut de suferit de pe urmadiferiþilor factori de poluare.

I azurile de decantare, haldele de steril,deponeurile de deºeuri sau emisiile nocive

contribuie la otrãvirea apelor, solului sau aeru-lui. Punctele roºii de pe harta poluãrii în loca-litãþile hunedorene sunt concentrate în zona fos-telor oraºe monoindustriale. Chiar dacã s-aufãcut paºi mari în privinþa protecþiei mediului,industria minierã din Valea Jiului rãmâne unuldintre poluatori.

RRRRuuuuiiiinnnneeee llll eeee mmmmaaaammmmuuuuþþþþ iiii lllloooorrrr iiiinnnndddduuuussss tttt rrrr iiii aaaa llll iiiiîîîînnnnccccãããã ppppoooolllluuuueeeeaaaazzzzãããã

Carmen COSMAN

Consiliul Judeþean Hunedoara aaprobat în cadrul ºedinþei din lunaoctombrie proiectele de hotãrâre carevizeazã asocierea cu municipiilePetroºani ºi Lupeni în vederea real-izãrii unor parcuri acvatice. ValeaJiului este deja recunoscutã pentrustaþiunile montane, aflate în plin pro-ces de modernizare, însã preºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara,Mircea Moloþ, care a iniþiat acesteproiecte, este de pãrere cã trebuiegânditã ºi o alternativã viabilã ºi pen-tru cei care nu sunt neapãrat atraºi demunte, în condiþiile în care existã un

imens potenþial încã nevalorificat „Oevaluare corectã a componentelorinfrastructurii existente în turismul VãiiJiului ºi o analizã a posibilitãþilor devalorificare eficientã apotenþialului turistic alzonei, a condus laideea realizãrii unorobiective pentru dez-voltarea turismului înoraºele Vãii Jiului,complementare infra-structurilor de turismdin domeniile schia-bile. În acest contextam propus realizareaunui complex de

agrement cu destinaþie de parc acvativ.Acest proiect are ca scop creareaunei infrastructuri moderne de agre-ment, cu o arhitecturã adecvatã, ºicare sã ducã la creºterea potenþialuluiºi atractivitãþii din punct de vedere tur-istic din zona Vãii Jiului », a precizatpreºedintele CJ Hunedoara, MirceaMoloþ. Semnarea acordului de asocierea fost doar primul pas. Ulterior se vatrece la etapa de elaborare a studiuluide fezabilitate ºi proiectare a acestorobiectiv, ºi apoi la cea de finanþare ºiimplementare propriu-zisã.

Luiza ANDRONACHE

“Este un proiect de hotãrârede revocare a hotãrârii nr85/2012 , datã în data de 27septembrie. Consiliul Local aaprobat atunci o asociereprivind administrarea activelordin Straja în ceea ce priveºtedomeniul schiabil cu societateaComexim. Consider cã s-afãcut o greºealã când s-a apro-bat acest proiect, pentru cã nuau fost luate în calcul mai multeelemente, din pãcate. Am vãzutniºte declaraþii ale omului deafaceri Emil Pãrãu, care a fostpus într-o situaþie delicatã ºifãrã nicio vinã, pentru cã aces-tui investitor din Straja i sedatoreazã multe lucruri, poatemare parte dintre ele ºi astfeleste pãcat cã a fost pus intr-oasemenea situaþie delicatãprintr-o hotãrâre de consiliulnefundamentatã ºi fãrã toateelementele la bazã ”, a declaratGabriel Lungu, city manager

Municipiul Lupeni.

Emil Pãrãu: Eu nici nu amsemnat contractul deasociere

În replicã, omul de afaceriEmil Pãrãu spune cã el de faptnici nu a semnat contractul deasociere ºi cã nu este supãrat.

“Primãria nu pierdea nicio-datã, pentru cã în lunile cândera pe pierdere, atunci totCOMEXIM-ul trebuia sã-i dea osumã de 1.500 de lei, tot înideea de a se demonstra cãprimãria nu va avea de pierdutîn aceastã afacere cuComexim, ci va avea numai decâºtigat. În primele zile nu amsemnat contractul, pentru cã,sã fiu sincer, ºtiu cã aceastãinstalaþie, în primii câþiva ani vafi pe pierdere, apoi am auzit cãcineva ar da mai mult. Dinmomentul acesta eu am zic cãnu mai semneze. Între timp s-aconstatat cã de fapt nici nu sepoate face aceastã asociere. Eu

nu sunt supãrat din niciunmotiv. De ce sã fiu, pe cine, peprimãrie?! Doamne fereºte, înniciun caz. Dacã eram supãratnu ajutam ºi nu fãceamnegocieri cu proprietari deterenuri, pe unde merg pârtiile”, a declarat Emil Pãrãu, celmai important investitor înstaþiunea Straja.

A ngajaþii primãrieiLupeni, neinformaþi

Reprezentanþii primãrieiLupeni mai spun cã revocareahotãrârii care prevedea caStaþiunea Straja sã fie adminis-tratã de Emil Pãrãu, într-oasociere din care primãria avea50 % profit din veniturileobþinute din administrareatelegondolei, este una denaturã fiscalã, care trebuiafãcutã. “ Revocând o hotãrâreprin care se dãdea în adminis-trare aceste active, este clar detot cã multe persoane îºi punîntrebarea de ce s-a fãcut asta.S-a discutat despre preþul ofer-it, dar nu preþul este de vinã. Înmomentul în care hotãrârea afost pusã pe tapet , trebuia sãse ºtie clar de tot cã primãriaMunicipiului Lupeni a încasatTVA de 65 de miliarde leivechi ºi mai este în posibilitateade a încasa încã 300 miliardelei vechi, astfel, în momentul în

care nu exploatezi direct acesteactive, trebuie sã dai baniiînapoi ”, a mai spus city man-ager-ul Municipiului Lupeniu.

“Mie nu-mi trebuie nici-un bun de la stat, eu suntfoarte mulþumit de bunurilece mi le-am realizat eu cumânuþa mea”

“Atenþie, eu nu am cerutaceastã telegondolã, ci primamea propunere a fost alta. Sãrãmânã a primãriei, eu sã dauoameni calificaþi pentruîntreþinere, iar ei sã plãteascãprestarea. Asta a fost, dar ei auzis cã nu, iar atunci s-a fãcutaceea asociere pe care eu nuam semnat-o. Auzind cã ar fi ºialþi interesaþi, am zis atunci cãPãrãu are o imagine, iar eu nu

vreau sã fiu asimilat cu un hoþ,cã vezi Doamne aº lua eu bunulstatului. Doamne fereºte! Mienu-mi trebuie nici un bun de lastat, eu sunt foarte mulþumit debunurile ce mi le-am realizat eucu mânuþa mea”, a afirmatEmil Pãrãu.

Emil Pãrãu: “Pe EmilBercea îl cunosc aºa ºichiar nu am nicio problemãcu el, ne salutãm ºi atâtatot”

Omul de afaceri Emil Pãrãu,deºi a afirmat cã nu estesupãrat, în ton i sepoate ghici o notã dedezamãgirea. Aici, deºio asociere nu mai esteposibilã, pentru cã astaar însemna ca primãriasã înapoieze banii dinreturnarea de TVA, decurând, un alt om deafaceri din Valea Jiului,Emil Bercea, a venit cuo contra ofertã pentruadministrarea StaþiuniiStraja. El a propus caprimãriei sã îi revinã uncâºtig de…70 % dinveniturile totale. Un

lucru de altfel imposibil, la unsimplu calcul. “ Pe Emil Berceaîl cunosc aºa ºi chiar nu amnicio problemã cu el, nesalutãm ºi atâta tot. Dar, nuam nicio treabã, pentru cã aºacum e el, poate erau ºi alþii.Mie, sincer, mi-ar fi convenit caprimãria sã fi spus: da, dom’le,nu mai dãm la Pãrãu, dacã s-arfi putut face asocierea, ºi ofacem cu altul care dã maimult. Dar, acela sã fi dat ºi sãdemonstreze cã aºa poate sãfuncþioneze aceste instalaþii,ceea ce, din punctul meu devedere este imposibil. Fãrãoameni calificaþi nu ai cum.Gândiþi-vã cã telegondola,peste douã, trei sãptãmâni tre-buie sã porneascã ”, a maicompletat Pãrãu.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 octombrie 201212 Turism

D area în administrare privatã a StaþiuniiStraja a devenit subiect de controversã,

dupã ce aleºii locali din Lupeni s-au gândit, apois-au rãzgândit cu privire la acest lucru. EmilPãrãu a fost revocat din postura de administra-tor, chiar înainte de a semna contractul, în timpce omul de afaceri Emil Bercea a intrat ºi el pefir cu o altã ofertã.

Consiliul Judeþean înfiinþeazãparcuri acvatice în Valea Jiului

V alea Jiului va beneficia de douã parcuri acvatice,unul la Petroºani ºi altul al Lupeni, care sã consti-

tuie o alternativã turisticã viabilã pentru sporturile deiarnã sau drumeþiile montane.

SSSSttttaaaaþþþþ iiiiuuuunnnneeeeaaaa SSSSttttrrrraaaajjjjaaaa,,,, bbbbaaaa eeee ddddaaaattttãããã,,,, bbbbaaaa eeee lllluuuuaaaattttãããã.... .... ....

cvj, nr. 241, luni 29 octombrie 2012

Documents