cvj, nr. 227, marti 9 octombrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 227

Marti, 9 octombrie 2012

Razii cu mascaþii înHunedoara

M ascaþii DIICOT ºi BCCOau rãscolit Hunedoara,

luni dimineaþã, într-o acþiunece a vizat destructurarea uneireþele de 11 persoane bãnuitede evaziune fiscalã ºi delapi-dare. Prejudiciul ajunge laaproape 2 milioane de euro, iarprintre arestaþi sunt numesonore din Hunedoara.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Nu îºi potface acte

de identitateP ersoanele care au case

spre zona Rusu nu auadrese deºi au domicilii. Zecide persoane care au casele înzona staþiunii montaneParâng nu figureazã cãavând un domiciliu.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Panicã în rândul

angajaþilorPrimãrieiPetroºani

C irca 300 de angajaþi aimunicipalitãþii vor fi

nevoiþi sã se descurce cu omicºorare cu 25 la sutã dinsalariu, dacã nu vor câºtigaprocesul cu Curtea deConturi care a declarat ilegalun spor. Prima decizie estenefavorabilã angajaþilor ºiurmeazã sã fie atacatã.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Monica IacobRidzi a rupttãcerea dupã

trei ani

“P ânã acum am pãstrattãcearea pentru cã aºa

mi s-a spus din interiorulpartidului”. Asta a afirmatMonica Iacob Ridzi, care aprezentat câteva documentedespre care spune cã au rolulde a-i demonstra nevinovãþia.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Primarul Pãducel - ”hoþul de imagine” - l-a pus

într-o situaþie jenantã pepreotul Pomohaci

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

”ª tiþi ce a fãcut primarul ãsta cu

apucãturi comuniste? Pelângã cã s-a suit pe scenã ºia vorbit de parcã el ar fifãcut tot, s-a dus în cabinãla preotul Pomohaci ºi i-azis cã vrea sã iese cu el pescenã. Mai vroia o datã.Pãrintele, jenat, a refuzat ºia spus cã o sã-l cheme,sigur, între cântece dar sãprindã momentul prielnic,aºa ca sã fie bine” -Octavian Tavi Iancu,Petrila. Culisele unor evenimente ce au loc înlocalitãþile Vãii Jiului, scotla luminã, când nici nu teaºtepþi, atutudinea neorto-doxã a unor edili însetaþi deimaginea de binefãcãtori,care se sacrificã pentrubinele cetãþenilor.

R estricþii pe drumurilejudeþene. În timp ce

se construieºte autostradaDeva-Orastie de“demoleazã”alte drumurijudeþene. ReprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara au emis o infor-mare prin care începând deieri (luni-n.r.) au introdusrestricþii pe anumite sec-toare de drum.

Având în vedere cã urmare atransportului de material pentrurealizarea tronsonului de autostradãDeva-Orãºtie s-au produs deteriorãripe unele sectoare de drumurijudeþene care au dus la diminuareacapacitãþii portante a acestora,apãrând faianþãri, burduºiri ºi gropi

în suprastructura lor care pot ducela producerea de accidente rutiere,

„Vã informãm cã în conformitatecu prevederile art.44 din OrdonanþaGuvernului României nr.43/1997privind regimul drumurilor vomintroduce restricþii privind masamaximã admisã pe osie a vehiculelorde la 8T/osie la 5T/osie începândcu data de 08.10.2012 pânã laremedierea acestor deficienþe decãtre societãþile SC STRABAG SRLºi SC STRACO GROUP SRL peurmãtoarele sectoare de drumurijudeþene:

1.DJ 761:ªoimuº-Bârsãu-Certejude Sus-Sãcãrâmb, km 0+000-6+000;

2.DJ 107A:Gelmar-Geoagiu-Hãrãu-Uroi-Bârsãu, km 35+125-64+445;

3.DJ 705:DN7-Geoagiu-Balºa-Almaºu Mic de Munte-Lim.judeþ Alba, km 0+000-31+500;

4.DJ 700A:Uroi-Simeria,km 0+000-4+390;

5.DJ 687:Sântuhalm-Hunedoara –Cãlan, km0+000-22+841;

6.DJ 706A:Ilia-Brãniºca-Bejan,km 0+000-19+700”, se aratã îninformarea emisã de CJH.

Autoritãþile judeþene pun presiunepe firmã Strabag pentru a urgenþãînceperea lucrãrilor de reparaþii ºiîntreþinere a sectoarelor de drumjudeþean care au fost distruse de uti-lajele de mare tonaj. Firma construc-toare nu dã semne cã ar fi dispusãsã înceapã lucrãrile, iar reprezen-tanþii Consiliului Judeþean ameninþãcu restricþii de tonaj pe drumurilecirculate de utilajele Strabag.

Reprezentanþii spcietãþii care con-struieºte autostrada ºi cei aiConsiliului Judeþean Hunedoara auîncheiat în luna mai un protocol princare Strabag se angajeazã sã reparedrumurile deteriorate de utilajele demare tonaj care transportã materialde umpluturã pentru terasamentulautostrãzii.

În protocol sunt prevãzute câtevatronsoane de drum, însã nu estespecificatã clar datã pânã la careStrabag trebuie sã efectueze lucrãrilede reparaþii.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 octombrie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Taxi Driver (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r)14:15 Sã v-amintiþiDuminica... (r)17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Fosta mea iubire (r)0:15 Împãrãteasa de fier (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Vânãtoarea de comori11:50 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator

20:30 Next Top Model byCãtãlin Botezatu 22:30 Un Show Pãcãtos0:30 Observator

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Pariu cu viaþa (r)12:00 Pariu cu viaþa (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Îndoiala 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:15 Vocea României 22:30 ªtirile Pro TV23:00 The Mentalist - Înmintea criminalului 0:00 Apropo TV (r)1:00 Dupã 20 de ani (r)

9:30 Jessica 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r)13:45 Teleshopping 14:15 Naþiune, te cunosc! 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Copiii spun lucruritrãsnite 21:30 Bãtrâni ºi neliniºtiþi

9:45 Legendele palatului:concubina regelui10:30 Dãnutz S.R.L. -Prima parte11:30 Dãnutz S.R.L. -Partea a doua12:30 Campania Biblionet:Mediaº12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european16:00 Maghiara de pe unu17:00 Îndrãznesc sãalãptez17:35 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Ascultã tãcerea!

�DN 7 Deva - Sântuhalm �DN 7Mintia - Sãcãmaº �DN 7 Ilia -

Gurasada - Zam �DN 68 A SãcãmaºDobra �DN7 Mintia - Veþel �DN7

Veþel - Leºnic �DN7 Leºnic - Sãcãmaº�DN7 Ilia - Gurasada �DN7

Gurasada - Burjuc � DN7 Burjuc-Zam�Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN76 Cãinelul de Jos - Bejan � Vulcan pe

DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu

AAAAmmmmppppllllaaaassssaaaarrrreeeeaaaa RRRRaaaaddddaaaarrrreeeelllloooorrrr

îîîînnnn jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuullll HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

MMMMaaaarrrrþþþþ iiii 9999....11110000....2222000011112222

Restricþii pe drumurile judeþene

M ãcar una dintre vechilelocomotive cu abur lãsate

sã rugineascã sub cerul liber înjudeþul Hunedoara ar putea fi salvatã. Administraþia publicã dinpetroºani vrea sã recondiþioneze oveche locomotivã, pe care sã otransforme într-un punct de reper al localitãþii.

O veche locomotivã cu abur, aban-donatã sub cerul liber în curteadepoului CFR din Petroºani ar putea firecondiþionatã ºi transformatã într-uninteresant punct de reper din munici-piul Petroºani. Primarul Tiberiu IacobRidzi a aflat de la noi despre acestelocomotive valoroase, susceptibile aface parte din patrimoni-ul naþional, ºi mãcar unadintre ele ar putea aveao soartã mai bunã. „Voilua legãtura cu cei de laCFR pentru a achiziþionao locomotivã sau sã opreluãm în custodie, sãvedem cu se poate ºiapoi voi propune acestlucru în Consiliul Local.Locomotiva va firecondiþionatã ºiamplasatã în scuarul dincentru, spre pasarelaCFR. Aºa cum se întâm-plã cu avionul amplasatîn sensul giratoriu de la

intrarea în CartierulAeroport, locomoti-va ar fi ºi un exce-lent punct dereper”, a declaratIacob – Ridzi.

În judeþul Hunedoara sunt, din câteam reuºit sã identificãm noi, cel puþin 4vechi locomotive cu abur, lãsate la milaintemperiilor sã rugineascã în vechiledepouri. Una dintre ele se gãseºte înStaþia CFR de la Subcetate. Vegetaþia acrescut peste ea, în timp ce fierul a fostcorodat de intemperii, aºa cã locomoti-va cu abur mai aminteºte vag de ceeace era odatã. Este închisã în incintafostei remize de locomotive Subcetate,construitã ºi ea în anul 1908 pentru aasigura remorcarea trenurilor pe tron-

sonul Subcetate-Bouþari. Locomotivaface parte dintr-o serie de 7 construiteîn anul 1908 de WienerLokomotivfabriks AG, Floridsdorf, special pentru linia de cremalierãSubcetate-Bouþari Alte trei locomotivevechi, care ar fi putut deveni piese demuzeu, zac în depoul de la Petroºani.Locomotivele sunt de provenienþã austriacã ºi, cândva, erau un mijloc detransport modern, chiar dacã azi abiase mai poate citi pe una dintre ele“iuþealã maximã 40 km pe orã”. Unadintre locomotive a fost construitã în1913, iar celelalte douã între anii 1932-1950. Doar aceste trei au mai rãmasdintr-un numãr foarte mare, iar celelalte au luat drumul fierului vechi.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 octombrie 2012 Actualitate 3

O ficialii cautãsoluþii pentru ca

Societatea Naþionalãde Închideri de Mine,recent înfiinþatã, sãdevinã funcþionalã.

Societatea a fost creatã ºiînregistratã la RegistrulComerþului ºi are chiar ºi undirector, pe Petre Drãgoescu- Director Securitate siSãnatate în Muncã în cadrulCNH, dar încã nueste funcþio-nalã. Este ochestiunede ordintehnic,care trebuie,însã,neapãratpusã la punctîn cel mai scurt timp, pentrucã pânã la finele acestui ansocietatea trebuie sãfuncþioneze.

„Legea 53 – CodulMuncii, Legea 319 – privindsecuritatea ºi sãnãtatea înmuncã ºi Legea 34 – aachiziþiilor publice au cerinþeexprese. Într-o singurã zi,

celor 2455 de oamenitrebuie sã li se facã ºilichidãrile ºi trebuie sãfie ºi angajaþi”, a

explicat PetreDrãgoescu. Este vorba

despre angajaþii de la celetrei unitãþi miniere conside-rate neviabile – Petrila,Paroºeni ºi Uricani – caretrebuie sã treacã tot înaceeaºi zi ºi pe la ghiºeulENEL pentru noile contracteprin care sã beneficieze decota de energie electricãsubvenþionatã, precum ºi pela cabientul de medicina

muncii pentru dosarele medicale. Un volum imensde lucru ºi o situaþie foartedificilã, pentru care se cautãacum soluþii. Societatea,care ar trebui sã funcþionezepânã în 2018 - dacã pânãatunci nu se vor alipi ºi alteunitãþi miniere ce vor intrape program de închidere -nu are nici sediu ºi este,momentan, gãzduitã deCompania Naþionalã aHuilei Petroºani.

Toate aceste chestiuniprocedurale trebuie

rezolvate, aºa încât pânã lafinele anului entitatea eco-nomicã sã devinã funcþio-nalã. Ar fi nevoie deemitere a unui act normativcare sã amendeze De pre-cizat cã noua societate comercialã va prelua în platão serie de active de la fostaCompanie Naþionalã aHuilei ºi, mai exact, minelecatalogate neviabile.

Cât priveºte viabilitateasau nevibilitatea minelor dinValea Jiului, lucrurile suntdiscutabile. Anumiþi para-metri economici au înscriscele trei unitãþi extractive pelista celor care vor fi închise.Numai cã, între timp,Paroºeniul s-a redresat spectaculos ºi, împreunã cuEM Vulcan sunt singurele dinValea Jiului unde preþul deproducþie se situeazã sub valoarea de 1.000 de lei lamia de lei producþie marfã.În schimb, Livezeniul,exploatare inclusã pe listaminelor viabile, înregistreazãcosturi de producþie foartemari, la fel ca ºi EM Petrila.


Cererile de subvenþie se

depun dejaC ei care au venituri mici

beneficiazã de subvenþii, darpentru asta trebuie sã-ºi depunãcereri. Potrivit celor din PrimãriaPetroºani, de miercuri demareazãaceastã acþiune ºi de ea beneficiazãmai multe categorii sociale.

Ajutoarele de încãlzire se pot depunepânã în luna noiembrie, dar agentul termicva fi furnizat abia de luna viitoare. Astasusþin reprezentanþii primãriei din Petroºani,care îndrumã oamenii sã-ºi depunã cereri launitãþile ce îi aºteaptã din aceastã sãptã-mânã. „Cererile pentru ajutoarele deîncãlzire se pot depune de miercuri, 10octombrie. Pot face astfel de cereri, persoanele care au venitul ce se încadreazãîn lege, dar se va þine cont de agentul cucare se încãlzesc. Astfel, dacã se încãlzesccu gaz sau de la reþeaua de termoficare,atunci cererile se iau de la E-on, respectiv de la SC Termoficare.

Ele se completeazãºi se duc înapoi. Dacãîncãlzirea se face culemne, atunci miercuriva fi deschisã o camerãla sediul unde a funcþio-nat pânã acum serviciul deprotecþie socialã, la vechiul spital. Acolo sevor da cererile”, a declarat Dorina Niþã,viceprimar Petroºani.

Pentru cei care se încãlzesc cu lemn saugaz, venitul pe persoanã sau membru defamilie trebuie sã fie sub 650 de lei, iar pentru cei racordaþi la termoficare, venitulpe membru de familie nu trebuie sã treacãde 786 de lei, în timp ce pentru persoanelece locuiesc singure, venitul nu trebuie sãdepãºeascã 1.082 de lei.

Anul trecut peste 230 de oameni au beneficiat de lemne pe timpul iernii, alte 380au avut subvenþionat consumul de gaz ºi 233au primit subvenþii pentru termoficare. Întotal, sumele alocate pentru aceºti oameni auajuns la aproximativ 315.000 de lei. De precizat cã aproximativ 20 de persoanedintre cele care au depus anul trecut cereri,nu au fost acceptate, dupã ancheta socialã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

O veche locomotivã arputea deveni un important

punct de reper alPetroºaniului

Societatea de Închideri de Mineeste încã în derivã

D eputatul de ValeaJiului, Cristian

Resmeriþã, este tocatmãrunt de opoziþie pen-tru cã ”i se þine palma”de actuala guvernare ºide aceea a reuºit sã rea-ducã administraþia fis-calã la Lupeni. Caurmare, a început ºirulcererilor cãtreMinisterul Finanþelor…

Dupã ce presa a relatat cãdeputatul PSD de Valea Jiului,Cristian Resmeriþã, a reuºit sãreaducã, la Lupeni, FinanþelePublice, au început cârcotelile,c-aºa-i românul. Sigur cã opo-nenþii politici nu se apreciazãreciproc, vorba unui cârcotaºcã ”doar nu-s prost sã fiu sin-cer”, ºi au lansat ideea cã de-putatul are susþinere de laBucureºti ºi cã dacã n-ar fi fostactuala guvernare ”care sã-iþinã palma”, nu ar fi reuºit.

Aºa a început ºirul cereriloraltor politicieni cãtre Ministerulde Finanþe pentru reînfiinþareaFiscului pe colegiile lor. Primuleste deputatul PDL, IosifVeniamin Blaga, care cere mi-nistrului ”Vã rog, domnule mi-nistru, în virtutea atribuþiilordumneavoastrã, sã mã infor-

maþi în scris ºi verbalasupra posibilitãþii,prezente ºi viitoare, înceea ce priveºte revenirealucrurilor la normal, pentruca locuitorii oraºuluiSimeria sã aibã din noucircumscripþia fiscalã pro-prie” – spune deputatul, în

încheierea cererii sale.Unii deputaþi ºi senatori,

care doresc acelaºi lucru pentrulocalitãþile din colegiile lor, auuitat cã Ministerul Finanþelornu mai poate decide revenireala situaþia anterioarã a adminis-traþiilor fiscale, pentru cã aconvenit cu Fondul Monetar

Internaþional, lacererea acestuia,restrângerea pânãla un anumit numãral acestor birouri ºitotul a fost bãtut încuie.

Cum a reuºit Resmeriþã? Aabordat direct FMI-ul.

”A fost foarte dificil sã facacest lucru ºi am sã vã spun dece. În prima fazã când am dis-cutat cu cei de la MinisterulFinanþelor ºi cu preºedinteleANAF, mi-au spus în felulurmãtor: ‚numãrul de unitãþifinanciare este convenit cuFondul Monetar Internaþional ºitrebuie sã rãmânã fix. Noi nuputem face nimic în sensulacesta’. Toatã lumea se cram-

pona de acestãprocedurã. Amspus sã mã laseºi pe mine sãdiscut cu cei dela FMI. Am dis-cutat cu cel carese ocupã cuacest aspectprivind finanþeledin România ºiam obþinut oaprobare ver-balã, în primãfazã, de la dân-sul. Nu mãaºteptam, în

urma unei promisiuni verbale,dar iatã cã ordinul de înfiinþarese aflã pe biroul meu” – adeclarat Cristian Resmeriþã.

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 octombrie 201244 Actualitate

P ânã la finalul luniioctombrie 2012 vor fi

efectuate lucrãri dereparaþie la drumurilejudeþene afectate deautovehiculele grelefolosite la transportareamaterialelor necesare con-strucþiei autostrãzii Deva -Orãºtie.

În urma demersurilor iniþiate deConsiliul Judeþean Hunedoara, înlegãturã cu semnarea unui actadiþional la „Protocolul nr.3946/25.05.2012 privind regle-mentarea circulaþiei pe anumitesectoare de drumuri aflate în

administrarea Consiliului JudeþeanHunedoara”, vã informãm cã îndata de 2 octombrie a.c. a avut loco întâlnire între J.V.STRABAG AG– STRABAG SRL – STRACOGROUP SRL – Contract Deva-Orãºtie ºi conducerea C.J.HUNE-DOARA cu privire la evaluareastãrii tehnice a drumurilor judeþeneutilizate în vederea aprovizionãriicu materiale pentru realizareaobiectivului „Construcþie variantade ocolire Deva-Orãºtie la standardde autostradã”.

Aceste demersuri s-au finalizatprin semnarea Actului adiþional nr.5260 din 08.10.2012 prin care sevor executa lucrãri de reparaþiipânã la data de 31.10.2012, dupãcum urmeazã:

- DJ 761: ªoimuº – Bârsãu, km0+000 – 5+900

- DJ 107A: Bârsãu – Hãrãu –Uroi, km 0+000 – 11+200

- DJ 705: Geoagiu DN7, km0+000 – 4+500

- DJ 700A: Uroi – Simeria, km0+000 – 1+600

- DJ 687: Sântuhalm –Hunedoara, km 0+000 – 7+900

În data menþionatã -31.10.2012, o comisie formatãdin reprezentanþii firmelor con-structoare ºi ai Consiliului JudeþeanHunedoara va verifica în teren exe-cuþia lucrãrilor de reparaþie ºi vaefectua recepþia acestora.

Biroul de presã

L a sfârºitulsãptãmânii

trecute, ComitetulExecutiv Judeþeanal PSD Hunedoaraa aprobat lista can-didaþilor care vor fiînscriºi în luptaelectoralã.

Aceasta a fost trimisãieri la Bucureºti pentru aprimi girul BirouluiNaþional al formaþiuniipolitice. În Valea Jiului,candidaþii la alegerile dindata de 9 decembrie aiPartidului SocialDemocrat sunt urmãtorii:Cosmin Nicula (la Senat),Cristian Resmeriþã ºi IoanRus (la CameraDeputaþilor). „Suntpregãtit pentru campaniaelectoralã care va demaraîn data de 8 noiembrie ºi

sunt pregãtit ºi pentruobþinerea unui mandat dedeputat. Spun aceastaþinând cont de faptul cãam mai avut un astfel demandat în anii anteriori.În principal, am decis sãcandidez pentru a-i ajutape oamenii din ValeaJiului, cei între care trã-

iesc”, a spus Ioan Rus,candidatul PSD înColegiul Nr. 5 Petrila –Petroºani – Aninoasa.

În Valea Jiului, candi-daþii USL (structurapoliticã din care faceparte ºi PSD) provin doardin partea PSD. Cealaltãprincipalã formaþiune

politicã aflatã în compo-nenþa USL) respectivPNL, nu are niciun candi-dat în colegiile dinaceastã zonã. „În urmanegocierilor purtate s-adecis ca în Valea Jiului,atât la Colegiul Nr. 1 dinSenat cât ºi la ColegiileNr. 4 ºi 5, de la CameraDeputaþilor, candidaþii sãfie din partea PartiduluiSocial Democrat. PNL-ula optat pentru alte colegiidin judeþul Hunedoara”, amai precizat Ioan Rus.

Ceilalþi candidaþi dinpartea PSD în judeþulHunedoara sunt: NataliaIntotero (în ColegiulOrãºtie) ºi LaurenþiuNistor (în Colegiul Brad –Valea Mureºului), ambii laCamera Deputaþilor.

Mircea NISTOR

PSD-iºtii ºi-au ales candidaþii

Dupã Resmeriþã, ºi alþi deputaþi cer ceeace nu pot face ministrul Finanþelor ºi ANAF

Z eci de persoanecare au casele în

zona staþiunii montaneParâng nu figureazã cãavând un domiciliu.Asta pentru cã imobilelenu sunt numerotate dincauza unor deficienþeale planului cadastral.

Persoanele care îºi au domi-ciliile pe stradã care duce sprestaþiunea montanã Parâng nupott sã primeascã corespon-denta din cauza unui lucru care

la prima vedere pare nesemni-ficativ.

Nicio casa din acea zonã nueste numerotatã, însã reprezen-tanþii administraþiei localeîncearcã sã remedieze proble-ma.

„Referitor la stabilirea denu-mirii strãzilor din zona Rusuprecum ºi numerotarea caselor.Se încearcã acest proiect pen-

tru cã sunt foartemulte cabane ºilocuinþe în zonaRusu care lamomentul actualnu au numãr decasã ºi unii chiarstau acolo ºi îºidoresc corespon-denþa sã ajungã laaceste adrese.Proiectul la noieste gata, pregãtitpentru a intra înConsiliu (ConsiliuLocal-n.r.), daravând în vedere cãacolo este drumjudeþean 709F netrebuie un aviz de

la instituþia PrefectuluiHunedoara. Spream cã avizulsã vinã cât mai repede pentrucã noi sã putem introduceproiectul pe ordinea de zi”, adeclarat Lucian Dragomir,directorul executiv al SPADPPPetroºani.

Numerotarea caselor nu s-aputut realiza din cauza anumi-tor neconcordante din planulcadastral.

„Nu au fost numerotate pen-tru cã acolo nu am avut unplan cadastral care sã fieîntocmit în baza cadastrului

imobiliar edilitar. Acum s-afãcut aceastã lucrare, avemtoatã situaþia la zi ºi am puteasã facem cadastrarea ºiatribuirea de numere caselordin zona”, a mai precizatDragomir.

În plus, reprezentanþiiadministraþiei locale vor sãdenumeascã ºi strãzile care ducspre staþiunea montanãParâng. Drumul care face legã-tura între telescaun ºi hotelulRusu ar urma sã poarte denu-mirea de stradã Rusu.Atribuirea denumirii „Rusu”

este justificatã de notorietateaacesteia, ºtiut fiind ºi faptul cãvechea cabanã din aceastãzonã s-a numit tot cabanaRusu, nume sub care a intrat înconºtiinþa publicã. Segmentulcare va urca pânã latelescaunul TS3 va fi numitãstrada Bujorului. Acest numeeste inspirat din numele floriicare se gãseºte în zonamunþilor Parâng, ºi anumebujorul de munte.

Urmeazã ca reprezentanþiiPrefecturii Hunedoara sãavizeze favorabil iniþiativaadministraþiei locale de laPetroºani, urmând apoi cãproiectul sã fie supus spreaprobarea Consiliului Local.

S-au mutat la munteÎn urma demarãrii lucrãrilor

la proiectul „Dezvoltarea dome-niului schiabil în zona montanãParâng” cât ºi în urma pen-sionarii, un numãr din ce în cemai mare de locuitori aimunicipiului Petroºani caredeþin case de vacanþã în zonaturisticã Parâng au instraintaaparatamentele din oraº ºi s-aumutat la munte. Acestea ausolicitat administraþiei localeacordarea unor numere la casapentru a-ºi perschimba actelede identitate.

Raul IRINOVICI


M ascaþiiDIICOT ºi

BCCO au rãscolitHunedoara, lunidimineaþã, într-oacþiune ce a vizatdestructurarea uneireþele de 11 persoanebãnuite de evaziunefiscalã ºi delapidare.Prejudiciul ajunge laaproape 2 milioanede euro, iar printrearestaþi sunt numesonore dinHunedoara.

Procurorii Direcþiei deInvestigare a Infracþiunilorde Criminalitate Organizatãºi Terorism (DICOT) -Serviciul Teritorial Alba-Iulia, împreunã cu ofiþeri depoliþie judiciarã din cadrulBrigãzii de Combatere aCriminalitãþii OrganizateAlba-Iulia, au destructuratun grup infracþional formatdin 11 persoane suspectatede evaziune fiscalã ºi delap-idare. Printre aceºtia senumãrã un fost ºef depoliþie, un fost finanþator alechipei CorvinulHunedoara ºi un om deafaceri cercetat în dosaruljafului de 20 de milioane deeuro, alãturi de SilvianToma, fostul finanþator alFC Hunedoara.

Potrivit anchetatorilor,membrii grupãrii au obþinutbeneficii financiare sub-

stanþiale din efectuarea deoperaþiuni comerciale cuproduse laminate ºi fiervechi. În plus, aceºtia sus-trãgeau societãþile pe carele administreazã de la plataimpozitelor ºi taxelordatorate bugetului de stat,în special TVA.

“Astfel, ca mod de oper-are, învinuiþii au achiziþion-at, prin cesiune, mai multesocietãþi comerciale, pecare le-au utilizat pentruderularea de achiziþii intra-comunitare, prin inter-punerea lor în relaþiile com-erciale dintre parteneriiexterni din UniuneaEuropeanã ºi beneficiariireali ai mãrfurilor, respectivsocietãþile comercialeadministrate de cãtre lideriigrupãrii, din municipiulHunedoara”, se aratã într-un comunicat de presã alDIICOT.

Societãþile intermediarecontrolate de membriigrupãrii facturau mãrfurileachiziþionate din UE cãtrefirmele beneficiare fãrã a

calcula legal TVA-ul datoratbugetului de stat ºi laaproximativ acelaºi preþ cucel de achiziþie din import,realizând astfel o fraudã detip “carusel”.

În aceasta modalitate,societãþile comerciale bene-ficiare deduceau ilegal TVAºi practicau un preþ de vân-zare diminuat faþã de preþulreal al mãrfurilor.

Printre cei arestaþi lunise numãrã ºi AdrianFiler, fost adjunct al fostuluiºef al Poliþiei municipiuluiHunedoara în perioada1998 – 2005. Acesta,dupã ce a ieºit la pensie s-aapucat de afaceri cu fiervechi. Mai mult, vizat înacest dosar este ºi omul deafaceri FlorinGheorghe Uscatu, fostfinanþator al echipei de fot-bal de liga a II-a Corvinul2005. Alãturi de aceºtiamai este ºi Cupetiu, celcare era practic beneficiarultrazacþiilor.

Filer, Uscatu ºi Cupetiusunt implicaþi într-o amplã

afacere de achiziþionare,prin cesiune, a mai multorsocietãþi comerciale, pecare le-au utilizat pentruderularea de achiziþii intra-comunitare, prin inter-punerea lor în relaþiile com-erciale dintre parteneriiexterni din UniuneaEuropeanã ºi beneficiariireali ai mãrfurilor, respectivsocietãþile comercialeadministrate de cãtre lideriigrupãrii, din municipiulHunedoara.

Surse judiciare afirmaucã Uscatu a fost implicat înmai multe scandaluri legatede colectarea ºi comer-cializarea fierului vechi. El afost reþinut, în februarie,alãturi de alte persoane,între care ºi finanþatorul FCHunedoara, SilvianToma, în urma unordescinderi privind evaziuneafiscalã ºi spãlarea de bani încare prejudiciul a fost esti-mat la 20 de milioane deeuro. Uscatu este cercetatîn libertate în acest dosar.

Prejudiciul produs demembrii grupãrii în acestmod a fost estimat la1.800.000 de euro.

Procurorii ºi poliþiºtii faczece percheziþii, lalocuinþele membrilorgrupãrii ºi la sediile unorsocietãþi comerciale dinjudeþul Hunedoara, urmândca 11 persoane sã fie dusela audieri, la sediul DIICOT.

Diana MITRACHE

RRRRaaaazzzziiii iiii ccccuuuu mmmmaaaassssccccaaaaþþþþ iiii iiii îîîînnnn HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

Sancþionaþi pentruo þeavã spartã

O þeavã de apã a curs luni dezile ºi nimeni nu a fãcut

nimic. Spãrtura nu a fost remedi-atã, decât dupã intervenþia pre-sei, iar acum la Apa Serv ValeaJiului are loc o anchetã ce se valãsa cu sancþiuni.

O þeavã spartã în centrul Petroºaniului acreat mare vâlvã la nivelul Apa Serv. Ceidin conducere au demarat o anchetã ºi

acum se cautã vinovaþii care au lãsat ca apasã curgã luni de zile, pânã ce presa asesizat defecþiunea. „Cei care ar trebui sãrãspundã sunt ºefii de secþie de la Petroºaniºi nu au nicio scuzã cã nu au ºtiut. Dacã nuau ºtiut, e de rãu ºi dacã au ºtiut ºi nu aufãcut nimic, iar e de rãu. Dupã ce aþi venitla noi la firmã (n.r.presa), sâmbãtã s-aremediat totul într-o singurã zi. Din pãcate,aceastã spãrturã era de luni de zile ºicreºteau pierderile ºi cine mai ºtie câte situ-aþii de acest gen nu mai sunt în ValeaJiului”, a declarat Costel Avram, directorgeneral Apa Serv.

Avram recunoaºte cã astfel de situaþii nusunt singulare ºi tocmai s-a decis sã impunãsancþiuni. „Chiar luni dimineaþã am convo-cat o ºedinþã ca sã aflu de ce aceastã situ-aþie nu a fost semnalatã ºi de ce s-a rezolvatdoar când ne-a anunþat presa. Urmeazã sãstabilim ºi sancþiuni”, a mai precizat Avram.

Spãrtura a afectat þevile de aducþiune aapei, dar ºi cele de canalizare. ªi asta, chiardacã s-a aflat la doi paºi de sediul Primãrieidin localitate ºi nimeni nu a intervenit pânãacum.

Diana MITRACHE

Nu îºi pot face acte de identitate

Persoanele care au case spre zona Rusunu au adrese deºi au domicilii

A mbasada Italiei laBucureºti a organizat o

cinã de binefacere pentruCentrul Pollicino dinPetroºani, acþiune în urmacãreia s-au strâns câtevamii de euro.

Acþiunea caritabilã a avut loc laAmbasada Italiei ºi au fost invitaþiprimarul din Petroºani împreunãcu deputatul Monica Iacob Ridzi,precum ºi reprezentanþii CaseiPollicino.

„Evenimentul a fostunul impresionant. Unexemplu pentru ceeace înseamnã spiritulviu al unei naþii atun-ci când comunitateacere sprijin. (…) Afost o searã pentruPetroºani, pentrubeneficiarii CentruluiPollicino, pentrusufletele acestor tineri.Sunt onorat cã am pututparticipa în acel cadru select ºide aceea în numele comunitãþiilocale din Petroºani vreau sãmulþumesc Ambasadei Italiei pen-tru acest demers”, a precizat pri-marul Tiberiu Iacob-Ridzi.

La cinã a participat ºi primaruldin localitatea italianã Ponte nelleAlpi, Roger De Menech, dar ºideputatul Monica Iacob Ridzi.Totodatã, comunitatea italianã dinRomânia - aproximativ 100 deoameni de afaceri care deruleazãafaceri pe teritoriul þãrii – a onorat

invitaþia ambasadorului. În urmaacþiunii de binefacere, invitaþii audonat 4.240 de euro, sumã debani ce va sprijini activitãþiledesfãºurate în Centrul Pollicinodin Petroºani.

Invitaþii speciali ai Ambasadeiau fost cei din Corul Alpinilor,veniþi din Italia pentru a prezentaun moment artistic ce a avut loc laBiserica Italianã din Bucureºti.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 octombrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

I magine dezolantã în zona Groapele

din Retezat dupã ceculegãtorii de fructe depãdure au confundatpeisajul sãlbatic cu groapa de gunoi. Cumzona nu este una preferatã pentru traseede cãtre turiºti, nimenin-a bãgat de seamã dedezastrul ecologic.

Încã de cum au apãrutafinele sau zmeura, în zonaGroapele din Retezat s-aucantonat zeci de culegãtori,iar ce a rãmas în urma loreste un adevãrat dezastru.

Aceºtia nu s-aumulþumit doar a tãiajnepenii (plantã protejatã) ºi brazii delângã stâna nucºore-nilor pentru foc, ci aulãsat aruncate laîntâmplare sute depet-uri, pungi de plastic ori alte deºeurinedegradabile.

„Vântul a purtattoate gunoaiele, în special pungile din plastic care au rãmasagãþate în brazi ºi înjenepeniº. Dacã amglumi, am spune cã auîmpodobit Retezatul,Groapele ca sã fim întemã, ca de Crãciun.

Pãcat de faptul cã nimeninu-i vede pe aceºti oameni, cã-ºi pot face de cap. Înþeleg

cã trebuie sã trãiascã dar nu sepoate sã nu aibã respect

pentru naturã. Nu era atât de greu dacã-ºi

luau cu ei sticlele în care auavut apã, pungile ºi ambalajelede la mâncare ºi le puneautoate într-o grãmadã lângãstânã”, a spus Alin, unul dintreturiºtii care au ales sã parcurgãtraseul extrem de sãlbatic cepleacã din satul Paroºi ºi pânãla Groapele.

Pânã ºi în cele douã tãuri,lacuri ascunse bine în munte,urmele culegãtorilor de fructede pãdure au rãmas vizibile.Sticlele de plastic încã plutescpe luciul apei chiar dacã afi-narii ori culegãtorii de zmeurãºi-au fãcut planul ºi au coborâtde mult din munte.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Afinarii Afinarii au fãcutau fãcutprãpãd prãpãd în Retezatîn Retezat

S mochin care facefructe mare parte

din an, vie sãlbãticitãcu struguri dulci ºi maimari decât se fac înzonã, ori arbuºti orna-mentali rari ºi de carenici bãtrânii nu ºtiucum au apãrut. Suntdoar câteva din “minunile” gãsite într-opoieniþã din DealulHaþegului care au ºi oexplicaþie bazatã însãpe un mit al zonei.

Þara Haþegului nu aredoar zimbrii, parcul dinoza-urilor pitici de la Tuºtea oribiserici, castele ºi cetãþi sauMunþii Retezat. Are maimulte „minuni” care abiaaºteaptã sã fie descoperiteºi chiar dacã nu sunt la felde importante ca ºi celeenumerate mai sus, sunt lafel de uluitoare. Cel puþin înceea ce priveºte povesteaþesutã în jurul lor. În DealulHaþegului existã o poieniþãîn care un smochin a fostaclimatizat cu zeci de ani înurmã ºi chiar dacã n-a maifost îngrijit de circa zece anide zile, de când „stãpânul”lui a trecut în lumea celordrepþi, încã face fructe. Înaceeaºi poieniþã de dea-supra de Hanul Bucura mai

sunt ºi alte plante carerodesc mai mult decât înmod normal. Localnicii auo explicaþie ºi spun cã ovrãjitoare este „vinovatã”.

V rãjitoarea dindeal

În poieniþa din deal, încãde pe timpul comuniºtilortrãia o femeie frumoasã

care a fost izgonitã dintr-unsãtuc din Þara Haþegului.Iubea un bãrbat care eraînsurat ºi de aceea sãteniiau decis sã o alunge.Femeia s-a aciuat lângã hanºi câteva sute de metri maisus, pe deal, ºi-a fãcut ocolibã. I-a plãcut cã nimeninu o mai deranja ºi ahotãrât sã rãmânã. „Lumeaa poreclit-o Pãsãroaia. ªi-afãcut casã ºi grãdinã ca sãaibã ce mânca. La fel caorice gospodar ºi-a fãcut ºiea ce avea nevoie. Trãiasingurã acolo ºi nimeni nuavea curaj sã intre la eapentru cã, aºa se vorbeaatunci, cã e vrãjitoare. Nuse ocupa cu vrãji rele cidoar pentru a-i lega peoameni. Era frumoasã ºifãcea descântece ca sã oiubeascã ºi pe ea un bãrbatfrumos. Cât a trãit aici,vreo 60 de ani, a tot avut labãrbaþi dar nici unul n-aluat-o de nevastã. Aºa cã eanu cred cã era cu magie”,spune Marin, un localnic

care a luat pãmântul unde atrãit „vrãjitoarea”. Nicicomuniºtii nu au gonit-o dindeal chiar dacã ocupaseterenul abuziv. Securiºtii dinHaþeg se temeau de ea,credeau ºi ei cã facedescântece.

L ocul fermecat

Abia dupã moartea ei, înurmã cu vreo 15 ani, ceicare au intrat în ogradafemeii au descoperit o adevãratã grãdinã botanicã.„Avea o vie care fãceastruguri de masã, eraustruguri albi, mari ºi foartedulci. La fel cum se fac prinMoldova. Era plin detrandafiri de toate formeleºi culorile. Mai erau niºtepomi pitici de zici cã eraupalmieri ºi-i gãseai la fiecarecolþ al casei iar în mijlocavea un smochin mare. Amluat ºi eu un lãstar ºi s-aprins. De cinci ani se totînmulþeºte ºi face fructe.Am pus ºi în grãdinã doi ºiau supravieþuit ºi iarna chiardacã a îngheþat afarã. Eu

ºtiam cã smochinul trãieºtedoar unde e cald. Via s-asãlbãticit dacã n-a fostcurãþatã ºi tot face struguriºi acum. Smochinul a fosttãiat dupã ce s-a aflat de el.Oamenii care au case maijos ºi-au luat sã-ºi punã la

ei. Aproape la toþi s-a prinsºi din iunie ºi pânã înoctombrie face fructe moi ºizemoase. Deºi era tãiat înfiecare an din rãdãcina luiieºeau puieþi în primãvara.Nu-l puteai stârpi. Oameniiîncã mai cred cã fãcea vrãjiºi de aceea tot ce este îngrãdinã rodeºte”, spune unalt localnic.

S e adapteazãuºor

Smochinul poate trãifoarte bine ºi la noi, maipuþin în zona de nord þãriiunde iarna este maigeroasã, chiar dacã esteexotic.

În România, cele mairecomandate soiuri suntcele care fac fructe roºii,galbene ºi verzi, deoareceacestea au timp sã secoacã. Specia cu fructeverzi poate face 3 recoltepe an,cea cu fructe galbene2 recolte pe an ºi cea cufructe roºii 2 recolte pe an.

În primii doi ani, smo-chinii trebuie îngrijiþi iarnaiar apoi se descurcã singur

ºi pe timp geros.În Roma anticã,

smochinul era considerat unarbore sfânt pentru cã, înmitul fundaþiei, Romulus ºiRemus au fost alãptaþi delupoaicã sub un smochin.


Acþiune caritabilã aAmbasadei Italiei pentru

ccooppiiiiii ddiinn PPeettrrooººaannii

„Grãdina magicã” din Dealul Haþegului

“P ânã acum am pãs-trat tãcearea pen-

tru cã aºa mi s-a spusdin interiorul partidu-lui”. Asta a afirmatMonica Iacob Ridzi, carea prezentat câteva docu-mente despre care spunecã au rolul de a-i demon-stra nevinovãþia.

Deputatul din Colegiul de EstValea Jiului, Monica Iacob Ridzi,prezentã sâmbãtã în studiourileMondo Tv Petroºani, a rupttãcerea dupã trei ani de la datacând a fost pusã sub urmãrirepenalã pentru plata unor sumeimportante de bani din perioadacând a fost Ministrul Tineretuluiºi Sportului. Ea spune cã a alessã facã asta atât de târziu, pen-tru cã pânã acum a fost rugatãde foºti colegi de partid sã tacã.“A fost o rugãminte la începutsã nu mai vorbesc deloc pe mar-ginea dosarului, pentru cã

lucrurile se vor liniºti. Am con-stat cã am greºit cã am mers peaceastã linie a partidului. A fosto rugãminte sã vorbesc mai multîn interior ºi mai puþin în exteri-or, dar am constatat cã nu amfost ascultatã în interiorul par-tidului. Din pãcate, timp de treiani de zile am vorbit mai multsingurã sau doar eu cu avocaþii

ºi nu am gãsit înþelegere sã fiuascultatã, pentru cã asta esteceea ce mi-am dorit. Au fostcolegi de partid care au vorbitdespre mine ºi despre dosarulmeu în spaþiul public, fãrã sãvorbeascã ºi cu mine, ceea cemi se pare profund incorect.Tocmai de aceea, am ales ca deacum încolo sã vorbesc mai

mult despre dovezile nevi-novãþiei mele”, a declaratMonica Iacob Ridzi în cadrulemisiunii Punctul pe I.

Tot acum, dupã trei ani, ea aarãtat ºi niºte documente impor-tante, care vor balansa greu îninstanþã. De altfel, ea a venit ºiînsoþitã de unul dintre avocaþiiei. “Este pentru prima datã cândîntradevãr arãtãm dovada cãdoamna Ridzi nu a fãcut acesteplãþi. Pe fondul cauzei este unînceput de a clarifica, nu numaiverbal, ci ºi prin documenteclare, oficiale ºi în original,nicidecum copii, aceastã împre-jurare care de trei ani atârnã pespinarea acestui caz . DoamnaRidzi nu a fãcut nicio platã înlegãturã cu evenimentele din 2Mai, iar aceste documente aufost depuse la instanþa de jude-catã. Am fãcut trimitere la ele ºicred cã închide un capitol carede trei ani este deschis”, a

declarat AlexandruChiciu, avocatulMonicãi Iacob Ridzi.

De altfel, acestedocumente desprecare se vorbeºte,au ºi fost depuse caprobe în instanþã.“Am fost audiatã îninstanþã vreme deaproape 10 ore, amexplicat completuluide judecatã, am venitcu dovezile nevi-novãþiei mele ºirecunosc cã nu aumai avut nicio între-bare, nici procurorulde la DNA, absolut

nimeni, pentru cã nu le veneasã creadã cã am astfel dedovezi, cã adevãrul este altul ºinu acela care a fost prezentat înmod nereal. Tocmai de aceeami-a fost foarte greu sã tac timpde trei ani de zile, dar începândde astãzi voi vorbi mai mult ºivoi aduce toate dovezile nevi-novãþiei mele, pentru cã mi separe corect sã le prezint înprimul rând aici, în Valea Jiului,pentru cã eu aici am fost aleasã.Nu m-am dus la Bucureºti, iar lamomentul demisie mele dinPDL am spus cã voi vorbi înValea Jiului ºi aici voi încerca sãle arãt oamenilor cã nu amabsolut nicio implicare în acestdosar”, a precizat Monica IacobRidzi.

De asemenea, deputatul afãcut ºi câteva referiri la partiduldin care pânã de curând a fãcutparte ºi a subliniat faptul cã înprezent are mai multe prop-uneri, însã nu s-a decis asupraniciuneia. “Nu am negat discuþi-ile pe care le-am avut cureprezentanþii tuturor partidelor.Vreau sã vãd în primul rând ce-ºi doresc oamenii. Au fost foartemulþi care mi-au spus cã mã vorsusþine doar dacã voi candidaindependent, pentru cã nuagreeazã anumite partidepolitice, dar sunt ºi persoanecare îmi spun cã mai bine mãduc la o formaþiune politicã saualta. Sunt într-o perioadã deanalizã. Analizez toate varianteleºi voi lua, sper eu, decizia careva întruni majoritatea opþiunilordin colegiul care îl reprezint”, amai afirmat Monica Iacob Ridzi,deputat în Colegiul de Est ValeaJiului.

Luiza ANDRONACHE

”ª tiþi ce a fãcutprimarul ãsta

cu apucãturi comu-niste? Pe lângã cã s-a suit pe scenã ºi avorbit de parcã el arfi fãcut tot, s-a dusîn cabinã la preotulPomohaci ºi i-a ziscã vrea sã iese cu elpe scenã. Mai vroiao datã. Pãrintele,jenat, a refuzat ºi aspus cã o sã-lcheme, sigur, întrecântece dar sãprindã momentulprielnic, aºa ca sãfie bine” - OctavianTavi Iancu, Petrila.

Culisele unor eveni-mente ce au loc în local-itãþile Vãii Jiului, scot laluminã, când nici nu teaºtepþi, atutudinea neorto-doxã a unor edili însetaþide imaginea de binefãcã-tori, care se sacrificã pen-tru binele cetãþenilor.Doar cã de multe oriaceºtia aplicã metodaElenei Ceauºescu: îºi

însuºesc prin tertipurinebãnuite munca altora.

Trei familii de pension-ari din zona de jos aPetrilei, respectiv stradaMinei ºi Prundului, ne-aupovestit ce spectacolminunat au vãzut de ZiuaVârstnicilor, dar cã pri-marul Petrilei, IliePãducel, a dat cu bâta înbaltã ºi l-a pus într-o situ-aþie jenantã chiar pepreotul CristianPomohaci, angajat dealþii pentru a susþine unspectacol de muzicãardeleneascã ºi pricesne,la Casa de Culturã”Ladislau Schmidt”Petrila, care sãîncãlzeascã sufletelespectatorilor, dar ºi sã nuuite în ceasuri de bucuriede Dumnezeu ºi fru-museþea credinþei.

”Eu sunt tânãr pen-sionar, am 49 de ani, cãaºa-s ãºtia de la minã,dar sigur nu m-am prostitºi nu mã prosteºtenimeni. ªtiþi ce a fãcutprimarul ãsta cu apucã-turi comuniste? Pe lângãcã s-a suit pe scenã ºi avorbit de parcã el ar fifãcut tot, s-a dus în cab-inã la preotul Pomohaciºi i-a zis cã vrea sã iesecu el pe scenã. Mai vroiao datã. Pãrintele, jenat, arefuzat ºi a spus cã o sã-lcheme, sigur, între cân-tece dar sã prindãmomentul prielnic, aºaca sã fie bine. Doamnã,vreau sã vã zic cã elhabar nu avea cine e

Pomohaci, ºi când omulãla, pus în situaþie derahat, l-a chemat pe scenãîntre cântece, Pãducel aminþit cu neruºinare ºi azis cã el ºi framilia lui îlapreciazã, cã îl ascultã bla,bla. Sunt martori care vãpot spune cã habar nuavea. Vi-i zic eu de faþã cucine a întrebat. ªi a vorbitde parcã el a fãcut specta-colul” – a declaratOctavian Tavi Iancu, pen-sionar de la mina Petrila.Spusele au fost confirmateºi de Nicolae Bãlteanu,pensionar de la PreparaþiaPetrila.

”Eu mãrg mai mereu laCasa Pensionarilor ºi amfost în excursii cu ei ºiacum de Ziua pensionar-ilor ne-or dat câte 300 delei, adica 3 milioanevechi, cã-s vãduvã, bãrbat-ul mi-o murit în minã ºi

mi-or zâs cã sã viu laspectacolul fãcut deCasã, cã o sã cântepopa Pomohaci. ªiam fost. Dar nu-i fru-mos ce a fãcut pri-maru nost. S-o suit pãscenã de mai multeori ºi o zâs aºe deparcã el o l-o plãtit.Doamnã, da acesta-ineruºinat? Pãi sã fizâs c-o dat ºi Primãriabani, c-am auzât c-ordat, da, 15 milioane, daalþii or dat mai mult, ceiacare au afaceri, c-o cerutdomnu Borºa ºi l-or servitoamenii buni, dar ãia nus-or suit pã scenã sã zâcãºi sã se laude de atâteaori. Ne-or dat doamnã ºipachete, eu cred c-am fostpãstã o sutã” – povesteºteAna Muntean.

Cei de la CasaPensionarilor CAR Petrila

nu au comentat pãrerilemembrilor sãi, încercândsã împace ºi capra ºivarza, precizând cãPrimãria ºi Consiliul Localau contribuit cu 15 mil-ioane ºi i-au ajutat pentrucã nu le-au cerut bani pesala de spectacol.

”Noi am organizat, cade fiecare datã, pentrumembrii noºtri de la CasaPensionarilor o mani-festare de ziua lor ºi a ieºit

un spectacol reuºit,spunem noi, având învedere cã la precesniacântatã de pãrintelePomohaci, la sfârºit, toatãsala era în picioare deparcã era o rugãciunegeneralã. Ne-au ajutatmulte persoane dintre celela care am apelat pentrusponsorizãri. ChiarMonica Iacob Ridzi a con-tribuit cu 10 milioane lei,apoi Primãria ºi ConsiliulLocal cu 15 milioane ºine-au permis sã facemspectacolul la Casa deCulturã. De la federaþiaNaþionalã a Caselor deAjutor Reciproc”Omenia” am primitniºte sume de bani pen-tru ajutorarea per-soanelor aflate în dificul-tate, bani ce au ajuns la24 de vãduve ale miner-ilor singure ºi cu venit depânã în 600 lei, la caream adãugat ºi noi pentruîncã 77 de persoane,majoritatea tot vãduve,care se descurcã greu. Înrest, nu comentez ce zic

oamenii despre primar. Euîi mulþumesc cã ne-a ajutatºi cu sala ºi am putut faceceva pentru aceºtioameni”- a declaratMartin Borºa, preºedinteCasa pensionarilor CARPetrila.

Existã ºi foºti consiliericare susþin cã primarul IlePãducel este de multãvreme ”hoþ de imagine”.

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 octombrie 2012 Deyvãluiri 98 Politic

Î n proporþie de peste90 la sutã, Monica

Iacob – Ridzi va fi candi-datul PP- DDHunedoara la alegerileparlamentare peColegiul Petroºani –Petrila – Aninoasa. Ex-ministrul democrat – lib-eral a fost duminicã lasediul firmei patronatede HaralambieVochiþoiu, preºedintelePP-DD Hunedoara ºiunde, potrivit surselornoastre, s-a discutat încadru lãrgit, atât despreprimirea ei în partid, câtºi despre candidaturaacesteia.

Deºi anunþul oficial întârzie sãaparã, pânã când DanDiaconescu nu se va pronunþaîn acest sens, Monica Ioacob –Ridzi, proaspãt demisionarã dinPDL, are cele mai mari ºanse sã

fie candidatul PP-DDHunedoara la alegerile parla-mentare pe Colegiul Petroºani –Petrila – Aninoasa.

Discuþiile sunt avansate ºi sevorbeºte chiar ºi despre adezi-

unea acesteia la partidul lui DanDiaconescu, dar HaralambieVochiþoiu a negat aceastã infor-maþie. Nu a negat, însã, discuþi-ile purtate duminicã cu MonicaRidzi. „Da, au fost discuþii, dar

asta decide Bucureºtiul. Eu, per-sonal, cred cã Monica Iacob –Ridzi este un politician care maiare ceva de spus în politicalocalã ºi naþionalã, dar este ochestiune de decizie colectivã.Dacã se considerã venirea eiaduce un plus partidului, pot sãtrec peste toate celelalte”, adeclarat Haralambie Vochiþiu.Între Haralamboe Vochiþoiu ºiMonica Iacob – Ridzi relaþiile,de-a lungul timpului, nu au fosttocmai prietenoase, dar înultimul timp se constatã recon-siderarea discursului din partealui Vochiþoiu. Înmuierea tonuluidin partea lui Vochiþoiu, dar ºinuanþarea unor aspecte,vorbeºte aproape de la sine defaptul cã Monica Iacob – Ridziîºi pregãteºte transferul politic alanului, cel puþin la niveluljudeþului Huendoara. Oricum

PP-DD Hunedoara se pregãteasã meargã cu un candidat „deîmprumut” pentru Colegiulpetroºani – Petrila – Aninoasa.Înainte de intrarea în forþã aMonicãi Ridzi, candidatul pro-pus de PP-DD pentru CameraDeputaþilor era Gabriel Lungu,city manager al municipiuluiLupeni ºi reprezentat de vazã alPSD.

La jumãtatea lunii septem-brie, deputatul Monica Iacob –Ridzi ºi-a înaintat demisia dinPDL ºi din grupul parlamentardemocrat-liberal, urmând sãactiveze ca parlamentar inde-pendent pânã la finalul mandat-ului. Demisia i-a fost înaintatãlui Vasile Blaga, iar deputatulhunedorean a declarat cã gestulsãu are la bazã faptul cã PDL adevenit „un partid al dubleimãsuri”. Practic, aceasta a lãsatsã se înþeleagã cã în cazul sãuatitudinea partidului a fost durã,în timp ce în situaþii mai grave adovedit toleranþã.

Carmen COSMAN

Transferul anului în politicã

Monica Iacob – Ridzi la un pas de a semnacu Dan Diaconescu

”E ra dezamãgit ºi chiarsupãrat, din câte am

constatat, pentru cã din dis-cuþiile ºi consultãrile cuprivire la desemnarea candi-daþilor pentru alegerile par-lamentare nu a ieºit cea maifericitã formulã pentruValea Jiului ºi judeþ” – jr.Remus Matei Mateevicz,Petroºani.

Sorin Silaghi, din Petroºani, esteun politician cu vechi state în PD ºiapoi PDL. Fost director de investiþiiºi dezvoltare la fost RAAVJ, cândRegia apei era pe val, iar judeþul îlavea ca preºedinte pe GheorgheBarbu, Sorin Silaghi a evoluat dez-voltându-ºi propria afacere. A ajutatpartidul din care face parte, partidcare se spune cã i-a întors serviciile.Presa, localã din diverse judeþe ºi ceacentralã, susþine cã ”pedelistul RaduChiurtu, directorul DepartamentuluiResurse Umane din MinisterulEconomiei, este prieten ºi partenerde afaceri cu afaceristul SorinSilaghi, din Petroºani.

Silaghi, membru PDL de mai binede cinci ani, este unul din prieteniiapropiaþi ai familiei Ridzi, iar firmasa ºi a lui Chiurtu primeºte aproapetoate contractele importante deîntreþinere a reþelei de ape din þarã”.

Sorin Silaghi ºi-a fãcut datoria ºiîn campaniile electorale, sprijinind cubani partidul, contribuþii absolutnecesare în cursa pentru câºtigareaalegerilor. Spre exemplu pentrucampania din anul 2008, Silaghi adat 12.500 lei, conform listei carejustifica o parte din cheltuielile par-tidului.

Aflat zilele trecute în Petroºani,Sorin Silaghi, pãrea dezamãgit încer-când, zadarnic, sã-ºi maschezesupãrarea cu privire la propunerilecandidaþilor PDL pentru alegerileparlamentare din decembrie, fãrã afi luat ºi el în calcul, mãcar deformã. ”Era dezamãgit ºi chiar

supãrat, din câte am constatat, pen-tru cã din discuþiile ºi consultãrile cuprivire la desemnarea candidaþilorpentru alegerile parlamentare nu aieºit cea mai fericitã formulã pentruValea Jiului ºi judeþ.

Oamenii nu par a fi de forþã înfaþa electoratului, chiar dacã suntprofesioniºti pe segmentul lor deactivitate. Pãrea tare dezamãgit ºi nucredea cã se mai schimbã prea multepe ultima sutã de metri ºi a precizatcã trebuiau promovaþi ºi alþi oamenidin PDL, pentru cã nu ºtii ce cepoate întâmpla cu cei cunoscuþi ºilinia a doua, rezervele trebuiaupregãtite din timp.

Da, ºi la el se referea ºi e normal,cã e vechi în partid ºi a confirmat cãºtie ºi se pricepe. Ar fi avut ºanse,mai ales cã ºi candidaþii celorlaltepartide sunt lipsiþi de forþã, unii chiarslabi” – a declat un autodeclaratapropiat al lui Sorin Silaghi, RemusMatei Mateevicz.

Alþi cunoscuþi ai PDL-istuluiSilaghi susþin cã acesta ar fi fost vul-nerabil atacurilor, ºi de aceea nu afost bãgat ”în cãrþi”, având învedere amplele dezvãluiri privindRaportul anual al Curþii de Conturicare a scos la ivealã nereguli graveîn cheltuirea banilor publici la maimulte societãþi aflate în adminis-

trarea Ministerului Economiei. Una dintre cele mai scandaloase

situaþii a fost constatatã laConversmin SA, societate comer-cialã responsabilã cu închiderea,conservarea ºi ecologizarea minelor,scandal care nu i-a fost benefic luiSorin Silaghi, pentru cã a fostamintit de mai multe ori ca apropiatal unor persoane din Minister, care l-ar fi favorizat.

ªi uite aºa, la fiecare patru ani,mai ies la luminã frãmântãrile dininteriorul partidelor ºi mai auzim deoameni care ani de zile au dispãrutdin atenþia publicã.

Ileana FIRÞULESCU

Monica Iacob Ridzi a rupt tãcerea dupã trei ani

Primarul Pãducel – ”hoþul de imagine” - l-a pusîntr-o situaþie jenantã pe preotul Pomohaci

Vechi PDL-ist ºi fost directorinvestiþii la Apa Serv, Sorin Silaghi,

este dezamãgit de candidaþi

H ectareîntregi

de pãºune auars în acestweek-end înzona alpinãnumitãOboroca, laLupeni.

Incendiul, celmai probabilcauzat de cei careîncã îºi mai curãþãpãºunile, a izbucnit

duminicã în timpulzilei, iar pompieriis-au luptat cuflãcãrile pânã târz-iu în noapte.

“Este vorba deo suprafaþã foartemare în golul alpinîntre localitãþileVulcan ºi Uricani.Am participat laacþiunea de stin-gere cu 16 sub-ofiþeri, un ofiþer ºi

un camion deteren. Aºteptãm sãvedem dupã ploaiadin timpul nopþiiîn ce stadiu se maiaflã incendiul”, adeclarat mr.Adrian Avram,comandantulDetaºamentului dePompieriPetroºani.

Intervenþia pen-tru stingerea

incendiului afost extremde dificilã dincauza accesu-lui greu dinzonã. “A fostfoartegreu.Am par-

curs mai multe orepe jos deoareceaccesul auto a fostposibil pânã la unmoment dat, iarde acolo a trebuitsã mergem pe jospe coamamuntelui pentru aputea lichidafocarele”, a maispus Avram.

Ploaia care acãzut în ultimeleore ar putea fi sal-vatoare, însã peri-colul nu este încãeliminat 100%,pentru cã focul s-ar putea reaprindeoricând.

LuizaANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 octombrie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

H O R O S C O P 9 o c t o m b r i e 2 0 1 2

Eºti destul de obosit, aºa cã nute implica în activitãti ce te-arputea suprasolicita. Cel mai binear fi sã fii alãturi de partenerulde viaþã, care are niºte realizãriºi doreºte sã se bucure de ele,împreunã cu tine. N-ar fi exclussã ai parte de musafiri.

În familia ta ar putea sã aparãunele discuþii, care îþi vor crea ostare de tensiune. Încearcã, pecât posibil, sã mediezi conflictul,altfel nu vei avea parte de o ziliniºtitã. Nu uita sã îþi treci înprogram activitãþile gospodãreºti,care au devenit urgente.

Te preocupã relaþia ta sentimen-talã parcã mai mult decât în modobiºnuit. Ai putea aranja sã îþipetreci ziua numai în companiapersoanei iubite ºi vei petrececaâeva ore de neuitat. Orice altãproblemã o vei da uitãrii. Profitãde ceea ce þi se oferã.

Eºti mai sensibil decât de obicei,aºa încât ai putea sã îþi petrecetitimpul liber în compania per-soanei iubite. Cineva din familieare nevoie de sprijinul tãu pentrua-ºi pune în aplicare planurile devacanþã. Gãseºte mãcar un sfatsi pentru el.

Nu eºti în forma ta cea maibunã, dar nici nu ai problemedeosebite. Eºti nemulþumit deîncetineala cu care îþi ies lucrurileºi ai impresia cã nimeni nu estede partea ta. Niºte musafiri sosiþipe neaºteptate te vor înveseli cubuna lor dispoziþie.

Ai putea avea o surprizã plãcutãdin partea persoanei iubite. Aiputea încerca o micã schimbareîn casã - aceasta þi-ar satisfacedorinþa de nou. Nu intra în dis-cuþii contradictoriu cu cei dinanturajul apropiat, cãci nu veireuºi decât sã te iriþi degeaba.

Ai putea avea o realizare maideosebitã în plan sentimental; fiiatent cãci beneficiezi de o ºansãcare nu se ºtie când va maiapãrea. De la o rudã vei priminiºte bani cãrora le vei gãsirepede o utilizare. În sfârºit, îþivei face ºi tu o plãcere.

Vei avea de luat o decizie, carete va þine cu sufletul la gurã obunã bucatã de vreme. Totul estesã nu te laºi condus de primulimpuls. Chiar ºi aparatele elec-trocasnice þi-ar putea face o sur-prizã mai puþin plãcutã.

Agenda de lucru îþi este încãr-catã cu o mulþime de activitãþi.Încearcã sã o iei mai uºor dacãdoreºti sã ai succes. Te afli într-operioadã în care lucrurile îþi iescât se poate de greu, aºa cã per-severenþa ar trebui pusã peprimul plan.

O surprizã deosebitã în viaþa taafectivã te va face sã fii deosebitde entuziast. Dacã ai în plan ocãlãtorie, acum ai putea încercasã o pui în practicã. Cineva îþi dãniºte informaþii deosebit de utile,dar þi se pare cã vin din altãlume.

Prudenþa de care dai dovadã, nu-ºi are rostul; în schimb, sfatulunui prieten s-ar putea dovedicât se poate de inspirat. Poþiface speculaþiile la care te-ai gân-dit, deoarece vei avea destuleavantaje de pe urma acestora.

Nu reuºeºti sã îþi pui gândurile înordine ºi asta te împiedicã sã îþisusþi punctul de vedere. Nuinsista, cãci nu vei reuºi decât sãþi-i pui în cap pe toþi cei din jur.O activitate relaxantã, un sportsau o plimbare în aer liber, þi s-arpotrivi mai bine în aceastã zi.

SC Elcompet SRL Petroºani aaaannnnggggaaaajjjjeeeeaaaazzzzãããã eeeelllleeeeccccttttrrrr iiiicccc iiiieeeennnniiii

Interviul va avea loc joi 11 octombrie2012 la sediul firmei, str. Avram Iancu

nr. 1 Petroºani, în spatele poliþiei, la ora 12:00

Oboroca în flãcãri

O tânãrã de 16 ani dinDeva este cãutatã de

poliþie, dupã ce familia sa adat-o dispãrutã. Fata a plecatla ºcoalã, sãptãmâna trecutã,iar de atunci nimeni nu a maivãzut-o.

Familia sa a vãzut-o ultima datãmiercuri, când a plecat la ºcoalã, iarcând pãrinþii au constatat cã nu maivine, au alertat poliþia. „În data de04.10.2012, în jurul orei 10:00,Poli??ia Municipiului Deva a fostsesizatã de cãtre o femeie din Deva, cuprivire la faptul cã, în data de03.10.2012, în jurul orei 07:30, fiicasa, Rad Mihaela, de 16 ani, a plecat dela domiciliu, însã nu a mai revenit. Dinverificãrile efectuate a rezultat faptulcã, în data de 03.10.2012, minora a

participat la cursurile unitãþii deînvãþãmânt la care este elevã, de undea plecat singurã în jurul orei 13:00”, aprecizat Bogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.

Semnalmente :înãlþime 1,58 m,greutate 66 kg, faþa ovalã, ochi cãprui(strabism la ochiul stâng), pãr ºaten,lung. La data dispariþiei minora purta:pantaloni sport de culoare albastrudeschis, geacã albã, pantofi tip sportde culoare albã, geantã cu imprimeutip leopard.

Poliþiºtii continuã cercetãrile în ve-derea depistãrii minorei, care urmeazãa fi datã în urmãrire naþionalã.

Persoanele care pot furniza infor-maþii care sã conducã la depistareaacesteia, sunt rugate sã apelezenumãrul unic de urgenþã 112 sau sãsesizeze cea mai apropiatã unitate depoliþie.

Diana MITRACHE

Tânãrã din Deva, dispãrutã dupã ce a plecat la ºcoalã

O stradã dinVulcan, deºi

este una centralã ºiîntr-o zonã bunã alocalitãþii, aratã ca însecolul XIX. Chiar ºidupã ce primãria s-aapucat de reparaþii,lucrãrile s-au sistatîn scurt timp, iarmuncitorii nu se vorîntoarce decât celmai probabil peste olunã.

Acum mai bine de o lunãºi jumãtate, dupãnenumãrate sesizãri ºirugãminþi din partea oame-nilor, conducerea primãrieiVulcan a început sã decop-erteze Strada Aleea Muncii,o zonã centralã a municipi-ului, de altfel, pentru cã purºi simplu nu se mai puteacircula în zonã din cauzadegradãrii betonului.Responsabilii din adminis-traþie spuneau atunci cãlucrãrile vor fi gata într-untimp relativ scurt ºi cã nueste atât de complicat derealizat. Acum, însã, stradaaratã ca în secolul trecut,iar muncitorii sunt denevãzut. Ne întrebãm ºi noiatunci cât poate fi de greusã refaci o stradã, care nuare nevoie decât de câþivazeci de metri debeton.“Greu nu este, dar

având în vedere cã suntfoarte multe lucrãri caretrebuie fãcute cu oamenifoarte puþini, pentru cãangajãrile sunt blocate,lucrãrile de genul celor depe Aleea Muncii le facemcu oameni de la ajutorulsocial. Aceºti oameni aucâteva zile pe lunã de lucru,iar când au terminat, îi maivedem peste o lunã. Înatare condiþii, având învedere cã au venit ºi ploileºi ne-au distrus mare partedin drumurile din zonaParoºeni, am intervenitacolo, iar acum se lucreazã.În ceea ce priveºte AleeaMuncii, ce sã zic, probabilla începutul luni viitoare,dacã vom avea mai mulþi

oameni la ajutorul social,vom intra ºi acolo la turn-area betonului, ca sã ter-minã ceea ce am început”,a declarat Alin Fara, direc-tor tehnic la PrimãriaMunicipiului Vulcan.

Dupã ce o parte dinpiatra cubicã a fost înde-pãrtatã ºi la fel ºi betonulcare se crãpase de-a lungulanilor din cauza apei mena-jere care provine de la

canalele din zonã, ºi caremereu dau pe dinafarã,acum, Aleea Muncii este ostradã de pãmânt, pur ºisimplu. Imaginea asuprastrãzii, care este de altfelinclusã în zona de clasifi-carea A a municipiului,adicã de cel mai înalt rang,este una de necrezut, maiales pentru vremurile încare ne aflãm.

Luiza ANDRONACHE

Lupeniul areacum drum de

centurã

V eºti bune pentru ºoferiidin Lupeni ºi nu numai.

Dupã ani întregi de aºteptare,de puþin timp, drumul de cen-turã de aici a fost finalizat înproporþie de circa 90%, iaracum este perfect funcþional.

“Din acest moment putem sã spunemcã centura este aproape reabilitatã. Înprimãvara anului viitor se va turna atreilea strat de asfalt, pentru cã în acestmoment sunt douã straturi, un strat devreo 15 – 20 de cm pentru egalizare ºiîncã unul.

Vom lãsa în aceastã stare centurapânã la anul, sã vedem cum se prezintã,urmând ca ultimul strat de asfalt, careconþine o mixturã foarte foarte micã princare nu trece apa, sã fie turnat în primã-varã, iar atunci sã terminãm lucrarea”, adeclarat Cristian Resmeriþã, deputat PSDColegiul deVest Valea Jiului.

Reabilitarea centurii din Lupeni faceparte dintr-un proiect cu finanþare euro-peanã, accesat de primãria din localitate.Administraþia localã de aici are în plan ºimodernizarea altor strãzi din zonele per-iferice, dar ºi a bulevardului principal, olucrare extrem de costisitoare ºi deduratã, care va demara în primãvaraanului viitor.

Luiza ANDRONACHE


C irca 300 de anga-jaþi ai municipal-

itãþii vor fi nevoiþi sã sedescurce cu o micºorarecu 25 la sutã dinsalariu, dacã nu vorcâºtiga procesul cuCurtea de Conturi carea declarat ilegal unspor. Prima decizie estenefavorabilã angajaþilorºi urmeazã sã fie ata-catã.

Curtea de ConturiHunedoara, în urma unui con-trol a stabilit cã toþi angajaþiiPrimãriei Petroºani careprimeau sporul de dispozitiv cereprezintã 25 de procente dinsalariul lunar, este acordat ile-gal. Reprezentanþii angajaþilormunicipalitãþii au atacat deciziala Tribunalul Hunedoara caredupã ce a judecat cauza a datcâºtig Curþii de Conturi. Astfel,

circa 300 de funcþionari ºimuncitori, dacã decizia vadeveni una definitivã ºi irevoca-bilã, vor primi bani mai puþini.Culmea este cã aceeaºi instanþãa stabilit printr-o decizie irevo-cabilã cã sporul trebuie acor-

dat. „ Acest spor se acordatuturor angajaþilor ºi a fost datîn baza unei deciziijudecãtoreºti emisã deTribunalul Hunedoara. A venitCurtea de Conturi ºi a spus cãeste ilegal ºi cã nu mai trebuia

acordat de la 1 ianuarie 2011.Noi am atacat raportul laTribunalul Hunedoara care nune-a dat câºtig de cauzã. Acumaºteptãm motivarea pentru aputea acþiona mai departe laCurtea de Apel Alba. Acum euîmi pun întrebarea, când aujudecat corect? Atunci când auspus cã trebuie acordate acestesporuri sau acum când spun cãnu mai trebuie. Acelaºi tribunala judecat cauzele”, spunreprezentanþii angajaþilormunicipalitãþii. Ceimai mulþi angajaþi ausalarii cuprinse între700 ºi 1000 de leilunar, iar dacã se vainterzice sporul dedispozitiv, mulþioameni vor ajungesã primeascã o leafãmai micã decât ceasub economie. „Cine

va mai rãmâne sã lucreze optore sau zece pe un salariu demizerie, adicã de 500 de lei? ªiaºa nu avem suficienþi angajaþiºi nici voie sã ocupãm posturilelibere. Este absurd sã se judececu jumãtãþi de mãsurã, când eun govern se decide într-un fel,când vine altul în alt fel”, aspus unul dintre funcþionari.Veºtile rele nu se opresc aici,iar angajaþii ar putea fi obligaþichiar sã returneze o sumã debani reprezentatã de sporulîncasat din ianuarie 2011.

Maximilian GÂNJU

Panicã în rândul angajaþilor Primãriei Petroºani

Stradã ca în secolul trecut

S taþiunea Strajaeste cuprinsã

într-un amplu programde dezvoltare, iar aicideja a fost finalizatãtelegondola care vaduce, în doar 8 minuteturiºtii de la poalelemasivului direct înstaþiune. Un complexprogram, de aproape50 de milioane de euro.

Telegondola este doarunul dintre aspecteleproiectului generosfinanþat din fonduriguvernamentale. „Avemfinalizate lucrãrile la laculde acumulare de 75.000mc. Este în acestmoment în desfãºurareacþiunea de umplere cu

apã a acestuia. Deasemenea, avem telegon-dola care este amplasatãpe traseul vechiuluitelescaun. Are o lungimede 2,5 kilometri, are 46de cabine a 8 locuri, iartimpul de mers este de 8minute ºi este dejafuncþionalã ºi aºteptãm sãîi facã ultimele probe”, adeclarat Gabriel Lungu,city – managerul munici-piului Lupeni.

Odatã ajunºi în munte,pentru turiºti sepregãteºte o pasarelã de60 de metri, care sã facãtrecerea dintr-o parte înalta, în zona staþiei deîntoarcere a telegondolei,

iar în acest fel pârtia vaputea trece pe sub aceapasarelã. Proiectulprevede ºi construcþiaunui telescaun de 4locuri, aflat în fazã deexecuþie, care merge dinªaua Mutu pânã în Vf.Straja. Anul viitor vor fiexecutate ºi celelalte treitelescaune prevãzute înproiectul a cãrui valoaretotalã este în valoare de45 de milioane de euro.„Eu zic cã, prin ceea cese încearcã, respectivunirea cu zona pasulVâlcan, în mod sigur vomavea o zonã turisticãatractivã ºi unul dintrecele mai mari domenii

schiabile din Europa.Problema este sãrezolvãm ºi cu anumiteservicii ºi ceea ce înseam-nã alimentarea cu apã ºicanalizarea în staþiunea

Straja. Avem un proiectde aproximativ 160 demiliarde de lei în acestsens. Dacã ºi acesta va fifinanþat, în acel momentvom putea sã spunem cãeste o staþiune modernã”,a mai spus Lungu.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 octombrie 201212 Turism

SSttrraajjaa mmooddeerrnniizzaattãã ccuu aapprrooaappee 50 de milioane de euro

Ciudãþeniade la

PoaleleRetezatului

D acã sãtenii din satulVadu de lângã Orlea

au în mijlocul drumuluiun ditamai stâlpul de iluminat ºi cei din Paroºise pot amuza de „înþelepciunea” edililor lor.Au un drum forestier care urcã într-o zonã sãlbaticã a Retezatului,semnalizat ca la carte.

Ciudãþenie la poaleleRetezatului. Un drum forestiercare duce cãtre Groapele, estesemnalizat mai ceva decât ointersecþie dintr-unmunicipiu. Culmea estecã în satul dinapropiere, unde indica-toarele ar fi trebuin-cioase, ca lipsesc înmulte locuri.

„ªoseaua” care ducecãtre Cabana Ianculuieste folosit de lemnariiar pe ea circulã înmare parte doar tractoarele ºi TAF-urile.

Încã de la ieºirea dinsatul Paroºi, drumul,chiar dacã este neasfaltat, e ca înpalmã. Are câteva ieºiricãtre dealurile unde

localnicii au fânaþ ºi unde seface accesul

doar cucarul

ºi

tractorul. Culmea este cãfiecare ieºire este semnalizatãcu indicatorul cedeazã trecereadeºi existã ºi vizibilitate foartebunã ºi nici nu se poate circulacu vitezã. Pe unii sãteni îiamuzã situaþia.

„Dacã aici au crezut ei cãtrebuie indicatoare, atunci

înseamnã cã aºa este. Cred cãau pus „cedeazã trecerea” pentru urºii care coboarã dinmunte. Erau mai bune în satdeºi nici acolo, la o adicã, nuse impuneau. Cu banii cheltuiþifãceau altceva, poate drumuldin sat care e mai rãu decâtunul desfundat pe care circulãTAF-urile”, spune un localnic.

Tot în zona Þãrii Haþegului,în satul Vadu, un drum sãtescare în mijlocul lui un stâlp deelectricitate.

Situaþia este surprinzãtoarepentru cei care trec pentruprima datã prin cãtunul dinÞara Haþegului. Localnicii s-auobiºnuit însã de multã vremecu stâlpul din mijlocul drumuluiastfel cã nimeni nu s-a proptitîn el cu maºina.


cvj, nr. 227, marti 9 octombrie 2012

Documents