cvj, nr., 163 marti 10 iulie 2012

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 163 Marti, 10 iulie 2012 Colegiul Medicilor nu a ajuns la nici un rezultat în „cazul Brãtilã” C olegiul Medicilor Hunedoara nu a finalizat încã ancheta în cazul medicului Sorin Brãtilã, acuzat de pãrinþii unui copil de 4 ani cã l-a operat la mâna sãnãtoasã. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Exodul halatelor albe Î n timp ce unii medici pleacã peste hotare, doi doctori ºi-au preluat cabi- netele la Spitalul din Lupeni. Doi medici ºi-au preluat atribuþiile, începând de ieri (luni-n.r.) la Spitalul munici- pal din Lupeni. Ei sunt soþ ºi soþie ºi au venit în Valea Jiului dintr-o localitate din judeþul Alba. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Sute de apeluri 112 din cauza caniculei S ute de oameni sunã zilnic în Hunedoara pentru cã au nevoie de salvare. Administraþiile locale au orga- nizat puncte de prim ajutor, salvãrile sunt mereu pregãtite sã intervinã, iar medicii fac recomandãri. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Colegiul Economic Hermes Petroºani este în pericol C lãdirea Colegiului Economic Hermes Petroºani este în pericol din cauza escavãrii unei porþiuni de teren la o distanþã de doar câþi- va metri, loc unde ar fi trebuit sã fie construit un mini hotel. >>> P >>> PAGINA AGINA 11 Pionii contrabandiºtilor, speriaþi de moarte de razia BCCO Î n pieþele din Valea Jiului, locurile favorite ale vânzãtorilor de þigãri de contrabandã, nu mai este pic de þigarã netimbratã. „Sãgeþile” traficanþilor, cei care se ocupau cu vânzarea cu amãnuntul, fug ca dracu de tãmâie dacã-i întrebi de þigãri. Cei mai mulþi dorm cu frica în sân cã vor fi luaþi ºi ei dupã ce mahãrii se „sparg” la audieri. PAGINA A 3-A

Upload: geza-szedlacsek

Post on 01-Feb-2016

223 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CVJ, nr., 163 Marti 10 iulie 2012

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ, nr., 163 Marti 10 iulie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 163

Marti, 10 iulie 2012

ColegiulMedicilor nu a

ajuns la nici unrezultat în

„cazul Brãtilã”C olegiul Medicilor

Hunedoara nu a finalizatîncã ancheta în cazul mediculuiSorin Brãtilã, acuzat de pãrinþiiunui copil de 4 ani cã l-a operatla mâna sãnãtoasã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Exodulhalatelor albeÎ

n timp ce unii medicipleacã peste hotare, doi

doctori ºi-au preluat cabi-netele la Spitalul din Lupeni.Doi medici ºi-au preluatatribuþiile, începând de ieri(luni-n.r.) la Spitalul munici-pal din Lupeni. Ei sunt soþ ºisoþie ºi au venit în ValeaJiului dintr-o localitate dinjudeþul Alba.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Sute deapeluri 112din cauzacaniculei

S ute de oameni sunã zilnicîn Hunedoara pentru cã

au nevoie de salvare.Administraþiile locale au orga-nizat puncte de prim ajutor,salvãrile sunt mereu pregãtitesã intervinã, iar medicii facrecomandãri.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

ColegiulEconomicHermes

Petroºani esteîn pericol

C lãdirea ColegiuluiEconomic Hermes

Petroºani este în pericol dincauza escavãrii unei porþiuni deteren la o distanþã de doar câþi-va metri, loc unde ar fi trebuitsã fie construit un mini hotel.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Pionii contrabandiºtilor,speriaþi de moarte

de razia BCCO

Î n pieþele din Valea Jiului, locurile favorite ale vânzãtorilor de þigãri de contrabandã, nu mai estepic de þigarã netimbratã. „Sãgeþile” traficanþilor, cei care se ocupau cu vânzarea cu amãnuntul,

fug ca dracu de tãmâie dacã-i întrebi de þigãri. Cei mai mulþi dorm cufrica în sân cã vor fi luaþi ºi ei dupã ce mahãrii se „sparg” la audieri. PAGINA A 3-A

Page 2: CVJ, nr., 163 Marti 10 iulie 2012

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT

DEPOZITDEPOZITStr. Lunca, Nr. 100, Preþ

foarte avantajosRelaþii la tel.: 0372764439,

0254542472

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)

12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi12:45 Sã v-amintiþi Duminica... 15:00 Rãzboinicul (r)16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul22:45 Iubire interzisã 0:30 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:20 Forþa Rãului

22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos1:00 Topaz

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r)11:00 Apropo TV (r)12:00 România, te iubesc! (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Comoara din spatele cãrþilor

22:30 ªtirile Pro 23:15 Mesaje de dincolo (s) 0:15 Lois ºi Clark (s) (r)

9:30 Pete, mascota liceului (r)11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº (s) 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Comandã mireasa prin poºtã

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Luptãtorii dreptãþii 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii0:30 Luptãtorii dreptãþii (r)

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong10:15 Dincolo de celebritate10:30 Dãnutz S.R.L. - Prima parte11:30 Dãnutz S.R.L. - Partea a doua12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci (r)13:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european16:00 Maghiara de pe unu17:00 Leacurile naturii 17:40 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Anatomia lui Grey21:55 Anatomia lui Grey22:50 Lumea modei23:10 Vreau sã trãiesc! 1:20 Legendele palatului: doctorul Hur Jun (s)

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANIanunþã cã pe perioada de cod portocaliu, persoanele care

sunt într-o situaþie de urgenþã pot apela numãrul de telefon 0254.541.114 din cadrul

Primãriei municipiului Petroºani pentru a fi ajutate.

Primar, Tiberiu Iacob-Ridzi Întocmit, Mãlina Neluþu

O uãle pot deveni periculoasepentru sãnãtatea noastrã

dacã sunt cumpãrate de oriunde.Medicii sanitar-veterinari dinValea Jiului atrag atenþia asupraacestui aspect, drept pentru careau demarat ºi controale vizavi decomercializarea ºi depozitarea lor.

Consumul ouãlor pe perioada veriipoate deveni periculos dacã acesteasunt cumpãrate din locuri unde nu aufost depozitate corespunzator. Ouãle sepot altera în doar câteva ore, mai alesdacã sunt þinute în soare sau chiar într-un loc care nu este aerisit sau cutemperaturi potrivite. Dar cum putemrecunoaºte un ou proaspãt, bun deconsumat, indiferent de unde îlcumpãrãm?! În primul rând, trebuiesã verificãm data expirãriiinscripþionatã pe coaja oului.Apoi, la un ou proaspãt, coajaeste mai durã la atingere,aproape grunjoasã, pecând la cel vechi,este matã ºilucioasã. De aiciîncolo, calitatea ºiprospeþimea unuiou se recunoaºteatunci când îl

spargem. “Oul care este vechi, atuncicând îl spargem, se împrãºtie, iar gãlbenuºul nu îºi mai pãstreazã formarotundã, compactã, iar albuºul nu maieste suficient de gelatinos, are periferiaapoasã. La oul proaspãt, în momentulcând îl spargem, se pãstreazã compactgãlbenuºul, iar raportul dintre înãlþimeagãlbenuºului ºi diametru, trebuie sã fiede 1/2, 1/ 3 . Dacã aveþi suspiciunicum cã oul nu ar corespunde din punctde vedere organoleptic, atunci se facedeterminarea PH-ului, care poate fifãcutã de cãtre orice specialist al nostruîn teren sau la circumscripþiile sanitar –veterinare ºi de siguranþã a ali-mentelor”, ne-a declarat dr GheorgheCristea, medic coordonatorCircumscripþia Sanitar – Veterinarã ºide Siguranþã a Alimentelor Valea Jiului.

Consumul de oua necores-punzãtoare din punct de vederefizico-chimic poate duce laîmbolnãviri ºi complicaþii gravede sãnãtate.

Medicii din Valea Jiuluiau fãcut mai multe

controale vizavi deacest aspect, iar veri-ficãrile continuã ºi în

zilele urmãtoare.LuizaLuiza

ANDRONACHEANDRONACHE

Atenþie la consumul de ouã!

Un gând de mângâiere, compasi-une ºi sincere condoleanþe.

Suntem alãturi de colegul nostruDanciu Emil, în aceste clipe de greaîncercare ºi durere, pricinuite de plecarea spre cele veºnice ascumpei sale mame

DANCIU VIORICA (80 ani)

Dumnezeu sã-i dea odihnã veºnicã!

Colectivul Colegiului Naþional deInformaticã “Carmen Sylva”

Petroºani

�� DECESE ��

Page 3: CVJ, nr., 163 Marti 10 iulie 2012

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012 Actualitate 3

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Î n pieþele din ValeaJiului, locurile favorite

ale vânzãtorilor de þigãri decontrabandã, nu mai estepic de þigarã netimbratã.„Sãgeþile” traficanþilor, ceicare se ocupau cu vânzareacu amãnuntul, fug ca dracude tãmâie dacã-i întrebi deþigãri. Cei mai mulþi dormcu frica în sân cã vor filuaþi ºi ei dupã ce mahãriise „sparg” la audieri.

Teama a pus stãpânire pecontrabandiºtii care vindeauþigãri netimbrate în pieþele dinlocalitãþile Vãii Jiului. Pionii sau„sãgeþile”cum sunt numiþivânzãtorii de þigãri au apãrutieri-luni, la „muncã”, însã nicimãcar unul nu mai avea marfãde vânzare.

Clienþii fideli au venit încã dedimineaþã pentru aprovizionareºi chiar dacã ºtiau cã Valea afost rãscolitã în urmã cu câtevazile de mascaþi tocmai pentruþigãri, sperau cã mãcar vreocâþiva sã fi scãpat. De scãpat înmod cert au scãpat câþiva, doarcã s-au ºi cuminþit instantaneudupã ce ºefii lor au fost sãltaþivinerea trecutã de ofiþerii de laCrima Organizatã.

Unul dintre cei care vindeaþigãri de contrabandã, sub pro-tecþia anonimatului, a fost deacord sã povesteascã cummergea afacerea. „Eu erampion, vânzãtor cu pachetul.De unde le primeam ºi cine leaducea nu ºtiu, chiar nu vãpot spune. Mã întâlneam cucel care îmi aducea marfã odatã pe sãptãmânã ºi luamun sfert de bax. Eu câºtigamun leu la pachet ºi aveamclienþii mei, nu strigam prinpiaþã cã am þigãri. Alþii maibazaþi nu se fereau, ei aveau

vânzare mai mare. Cinevaimportant era în spatele lor ºiam vãzut cã n-a fost ridicatacum. Nu vã spun numele luipentru cã risc sã am prob-leme. Câºtigam cam 100 delei la zi, vreo 2800 pe lunã,banii mei. Nu m-am îmbogãþitdar trãiam. Pânã anul trecutcând au fost sãltaþi vameºii cuelicopterele, fãceam ºi 2500de euro pe lunã. Atunci tefereai doar de garda de laDeva (n.r. Garda Financiarã)”,spune vânzãtorul. Acum numai vrea sã audã de þigãri,frica e prea mare. „Nu maifac afaceri, e prea mare risculºi am scãpat de tot. În ziuacând a fost razia trebuia sãîmi aducã 10 cartuºe. ªiacum dorm cu frica în sân”,mai spune acesta.

„C odul traficanþilor”

De la capii reþelei de contra-bandiºti ºi pânã la „sãgeþi”, toþise înþelegeau prin mesaje codi-ficate. Nimeni nu spunea þigãriºi dacã foloseau telefonul mobilpentru o tranzacþie, imediatscãpau de cartela telefonicã.Soþii Frasina ºi Valeriu Petriºorcoordonau, dintr-un aparta-ment modest din localitateaVulcan, traficul de þigãri decontrabandã din Valea Jiului,iar ca paravan, foloseau o societate care avea ca obiectprelucrarea ºi comercializarealemnului. Aveau cãrãuºi carefãceau aprovizionarea cu þigãride peste graniþã. Sã nu fie

descoperiþi, marfa era denu-mitã „bomboane” sau„acadele”. Mãrcile de þigãrierau „botezate” de traficanþi,astfel cã în urma unei convor-biri aveau impresia cã sevorbeºte despre orice altcevadecât þigãri. Pachetele de þigãriDoina erau „tanti”, sau „CD-uri”. Pentru marca Fast sefolosea fasole, iar Jin Ling aveanume de cod „galbene” ori„lãmâi”. Þigãrile „Marble”erau „cãrãmizi” sau „roºii”, iarpentru Pall Mall se folosea„Polul Nord”. Când se aduceaun transport, pe lângã faptul cãþigãrile erau ascunse în com-partimente secrete fãcute lamaºini, erau folosite maºini cu

antemergãtor ºi scãpau de controalele sau filtrele depoliþie. ªi totuºi, ofiþerii BCCOAlba au reuºit sã le spargã atâtcodul cât ºi sã le interceptezeconvorbirile. Timp de ºase lunide zile cât au fost pe urmele lor,ofiþerii au ajuns sã le cunoascãtoate miºcãrile ºi sã conturezereþeaua. Una dintre cele maimari care a fost vreodatã înValea Jiului dupã cum aveam sãaflãm în urma descinderii desãptãmâna trecutã.

P rejudiciu de 28 demiliarde de lei

vechi

O acþiune fãrã precedent afost derulatã, vineri 6 iulie, înmai multe localitãþi ale VãiiJiului, iar poliþiºtii de la crimãorganizatã au vizat destruc-turarea clanurilor de contraban-diºti de þigãri. Mai bine de 60de persoane au fost reþinute ºiduse la DIICOT Hunedoarapentru cercetãri ºi mandate dearestare. La percheziþii au fostconfiscate sute de baxuri deþigãri precum ºi sume mari debani descoperite în casele trafi-canþilor. Acþiunea s-a derulatconcomitent ºi la grupãri dinjudeþele Suceava, Bihor, Aradºi Timiº, cu care clanurile detraficanþi din Valea Jiului îºiderulau afacerile de contra-bandã cu þigãri. Potrivit ºefuluiBBCO Alba, comisarul ºefTraian Berbeceanu, cel care acoordonate acþiunea dedestructurare a reþelei de con-trabandiºti din Valea Jiului, tra-ficanþii au creat un prejudiciude circa 2,8 milioane de lei,însã încã se calculeazã ºi arputea fi cu mult mai mare.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Pionii contrabandiºtilor, speriaþide moarte de razia BCCO

C olegiulMedicilor

Hunedoara nu afinalizat încãancheta în cazulmedicului SorinBrãtilã, acuzat depãrinþii unui copil de4 ani cã l-a operat lamâna sãnãtoasã.

ReprezentanþiiColegiului MedicilorHunedoara continuãancheta în cazulmedicului Sorin Brãtilãde la Secþia deChirurgie Plasticã ºiReparatorie aSpitalului de UrgenþãPetroºani.

Dosarul este unuldeosebit de complexºi, pentru a lua odecizie în acest caz,este nevoie sã fie ana-lizate cu atenþie toateactele medicale, inclu-siv de la Timiºoara

unde a fost dusmicuþul. Toate pãrþileimplicate în acest caz,cu acuzaþii de malpra-xis, au fost audiate, iarla finalul cercetãrilorîntregul dosar - carecuprinde ºi biletul detrimitere de la mediculde familie, ºi radi-ografia, ºi rezultatul dela ortoped - va fi trimisunui expert.

ªocantul caz s-apetrecut la mijlocullunii mai când pãrinþiimicuþului Alexandru, învârstã de numai 4 ani,au reclamat cã în locsã fie operat la mânadreaptã, unde avea oproblemã, copilul lor afost operat la mânastângã. Pãrinþii micuþu-lui spun cã medicul agreºit grav, mai ales cã

existau toate docu-mentele medicale ºichiar ºi o radiografie,care indicau faptul cãla mâna dreaptã eraproblema ºi, mai multdecât atât, afecþiuneaera vizibilã chiar ºi fãrãun consult de speciali-tate. Medicul SorinBrãtilã mai este acuzatºi de faptul cã l-a ope-rat de fimozã peAlexandru, intervenþiepentru care pãrinþii nuºi-au dat acordul. Ocomisie formatã dinreprezentanþi aiColegiului MedicilorHunedoara ºi Direcþieide Sãnãtate Publicã adeclanºat imediatcercetãrile în acest caz.Dacã va fi gãsit vino-vat, medicul chirurgSorin Brãtilã riscãsancþiuni salariale sauprofesionale, în funcþiede rezultatul anchetei.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Colegiul Medicilor nu a ajuns la nici un rezultat în „cazul Brãtilã”

Page 4: CVJ, nr., 163 Marti 10 iulie 2012

Î n cazul în careregimul comu-

nist ar fi reuºit sãmaisupravieþuiascã

încã 2-3 ani, ValeaJiului ar fi avut ºiun bazin olimpic deînot. Aºa însã,dupã prãbuºirea

„Epocii de Aur” ºibazinul din Petrilaa intrat în picajliber. În cei 22 deani scurºi de lamomentul„Decembrie 1989”acesta s-a transfor-mat într-o ruinã

plinã de igrasie ºigunoaie.

În urmã cu mai binede douã decenii, laPetrila, a demarat con-struirea unui complexacvatic în care ar fi urmatsã fie organizate com-petiþii de înot ºi (poate)partide de polo pe apã.Bazinul, care urma sãaibã dimensiuni olimpice,s-ar fi putut trans-forma într-o perlãsportivã a Vãii, darnu a fost sã fie.

Revolta de iarnãdin decembrie1989, a adus sto-parea lucrãrilordupã care nu aumai fost gãsitefondurile necesarefinalizãrii con-strucþiei. Prinurmare, aceasta,la fel ca ºi alteconstrucþii „comu-

niste” a fost lãsatã deizbeliºte, devenind un felde punct deaprovizionare cu mate-riale de construcþie. Înurmã cu doar câþiva aniun investitor privat aîncercat sã schimbe desti-naþia iniþialã a ruinei ºi são transforme într-o fa-bricã de canapele, dariniþiativa a rãmas ºi ea la

stadiul de simplã intenþie.Prin urmare, clãdirea,ajunsã o ladã de gunoi,se pare cã nu mai areniciun viitor. Nu de alta,dar investitorii fug deValea Jiului iar sportul seaflã pe ultimul plan înceea ce priveºte interesuloamenilor de afaceri dinzonã.

Mircea NISTOR

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 201244 Actualitate

D upã abolirea legiicomuniste care

interzicea închidereabalcoanelor pentru a nufi afectatã vizual arhi-tectura stradalã, mii delocuitori ai Vãii au tre-cut la închiderea acesto-ra, în vederea extinderii„spaþiului vital”. Dinpãcate, acþiunea a fostexecutatã total alan-dala, în nici un bloc delocuinþe neexistând înprezent douã balcoaneasemãnãtoare.

În timp ce unii, mai cu bani,au ales noile ºi modernele ter-mopane, alþii ºi-au zidit „cutiilede chibrituri” exterioare culemne, cãrãmizi, plãci prefabri-cate sau corniere din fier.„Ideal ar fi ca fiecare posesorde balcon, ce vrea sã-l închidã,

sã obþinã de la primãrie oautorizaþie de construire. Artrebui sã existe o uniformitateîn ceea ce priveºte balcoaneleînchise pentru ca ºi blocurile sãfie estetice”, susþin reprezen-tanþii Inspectoratului Judeþean

în Construcþii Hunedoara.Potrivit legilor în vigoare, pen-tru a închide un balcon estenecesar acordul primãriei peraza cãreia domiciliazã viitorulproprietar de balcon închis.Pentru aceasta, trebuie sã fie

achitatã o taxã de „urbanism”în valoare de câteva zeci de miide lei vechi, dar ºi o altã taxã,de alte câteva milioane de lei,precum ºi încã o taxã de auto-rizaþie de 1% din valoareadevizului. Deviz care poate

ajunge ºi pânã la 70 de mi-lioane de lei vechi. Cum princi-pala problemã a locuitorilorVãii este sãrãcia, cei mai mulþiau preferat sã treacã pestetoate aceste etape care, înafarã de veºnica ºi fascinantabirocraþie româneascã, solicitauîn plus ºi alocarea unor sumeconsistente de bani.

Pe de altã parte, conformlegilor în vigoare, pentru oricelucrare executatã într-un blocde locuinþe este necesarãobþinerea unei autorizaþii deconstrucþie. În caz contrar,urmeazã aplicarea unor sancþi-uni contravenþionale, care potajunge ºi pânã la 1 miliard delei vechi. Totuºi, mai ales petimp de varã, oamenii purcedla tot felul de amenajãri saureamenajãri fãcute dupã cum îitaie pe fiecare capul sau înfuncþie de bugetul disponibil...

Mircea NISTOR

Construcþii „alandala”

Bazinul de înot, o utopie

D eºi de laadoptarea

Hotãrârii de ConsiliuLocal nr. 33/2008, careprevede aplicarea unoramenzi celor carearuncã deºeurile rezul-tate din redecorareaapartamentelor lagunoi, au trecut maibine de 4 ani locuitoriidin Petroºani continuãsã se debaraseze deresturi la fel ca întot-deauna.

Adicã aruncându-le lapunctele de colectare aledeºeurilor menajere, acolo deunde nu le ridicã nimeni. Încele 6 luni scurse din acest anau fost identificaþi totuºi câteva

zeci de contravenienþi, aceºtiaîmbogãþind vistieria localã cucâteva mii de lei.

Pe de altã parte, trebuieprecizat faptul cã deºi de laintroducerea metodei decolectare selectivã agunoaielor în municipiulPetroºani a trecut ceva timp,

cetãþenii continuã sã aruncedeºeurile menajere tot alan-dala. Aproape nimeni nu pareinteresat de faptul cã (pealocuri) mai existã tomberoanespeciale pentru plastic sauhârtie astfel cã gunoaiele suntaruncate tot la grãmadã, inclu-siv pe jos sau lângãtomberoane.

Mircea NISTOR

Neºtiinþã sau dezinteres?

Page 5: CVJ, nr., 163 Marti 10 iulie 2012

S ute de oamenisunã zilnic în

Hunedoara pentrucã au nevoie de sal-vare. Administraþiilelocale au organizatpuncte de prim aju-tor, salvãrile suntmereu pregãtite sãintervinã, iar mediciifac recomandãri.

Zilnic 140 de apeluri

sunt primite în medie laserviciul 112, de laoameni care sunt în difi-cultate din cauzacaniculei. Sãptãmânatrecutã, doi oameni auajuns la spital, dupã ceau leºinat pe stradã, iarîn week-end-ul care atrecut peste 140 deoameni au cerut ajutorîn fiecare zi. “ Estefoarte cald dar mã prote-jez. Am capul acoperit ºi

am haine deschise. Amºi apã cu mine”, spuneDan. “ Este foarte cald,chiar am simþit cã leºin,dar m-am aºezat pebancã la umbrã ºi mi-amrevenit”, spune Silvia.

Medicii le recomandãcelor care au aercondiþionat, sã reglezeaparatul astfel încât tem-peratura sã fie cu 5grade mai micã decâttemperatura ambientalã,iar ventilatoarele sã nufie folosite dacã temper-atura aerului depaºeºte32 grade Celsius.

„Direcþia de SãnãtatePublicã judeþulHunedoara atenþioneazãpopulaþia sã þinã cont defaptul cã sãnãtatea estemenþinutã ºi de con-sumul unor alimentesalubre, pãstate ºipreparate în condiþiiigienico-sanitare core-spunzãtoare. Rugãm

populaþia din judeþ sã nuse expunã la soare înintervalul orar 11.00-17.00, iar dacã vor faceplajã sã respectemãsurile recomandate deMinisterul Sãnãtãþii pen-tru protecþia împotrivaradiaþiei solare ultravio-letã”.

Medicii le recomandãcelor care au aercondiþionat, sã reglezeaparatul astfel încât tem-peratura sã fie cu 5grade mai micã decâttemperatura ambientalã,iar ventilatoarele sã nufie folosite dacã temper-atura aerului depaºeºte32 grade Celsius.

În judeþul Hunedoaraeste cod galben decaniculã,iar medicii nerecoamndã sã nehidratãm corect, sã bemapã, iaurt, sau sã facemduºuri cãlduþe.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Î n timp ce uniimedici pleacã

peste hotare, doi doc-tori ºi-au preluat cabi-netele la Spitalul dinLupeni. Doi medici ºi-au preluat atribuþiile,începând de ieri (luni-n.r.) la Spitalulmunicipal din Lupeni.Ei sunt soþ ºi soþie ºiau venit în ValeaJiului dintr-o locali-tate din judeþul Alba.

“Este vorba de doimedici, un anestezist ºiun chirurg, Camelia ºiNicolae Costinaº. Ei auvenit din Abrud, dinjudeþul Alba. Începând deastãzi (luni-nr.) ei ºi-auocupat posturile ºi îºi vorexercita aici meseria”,declarã Gabriel Lungu,preºedintele Consiliuluide Administraþie alSpitalului Municipal dinLupeni.

Administraþia localã deaici le va oferi celor douãcadre medicale toate

condiþiile de care aunevoie pentru a-ºi exerci-ta meseria conform celormai înalte standard.

“Le vom oferi tot ceau nevoie pentru cã actulmedical sã fie unul de ceamai bunã calitate. Estefoarte important pentrunoi cã aici sã fiemedici buni care sãvinã în ajutorulpacienþilor”, mai pre-cizeazã Lungu (foto).

La spitalul municipaldin Lupeni vor mai fi

angajate cadre medicale.La finele anului urmeazãsã fie încadraþi pe posturedoi medici

rezidenþi, un pediatru ºiun farmacist.

Cadrele medicale dinRomânia emigreazã înmasã. Medicii ºi asisten-tele medicale din þarãsunt nemulþumiþi de

condiþiile de trãi ºi decondiþiile sociale,drept pentru care îºidepun în numãr dince în ce mai mareactele pentru a li se

recunoaºte studiile ºi încelelalte þãri ale UniuniiEuropene.

Conform informaþiilorde pe site-ul MinisteruluiSãnãtãþii, la 31 ianuarie,aproape 4.000 de cadremedicale ºi-au depusactele pentru a li serecunoaºte studiile înstatele membre UE, pen-tru a putea emigra. Înstatele UE, cadrele med-

icale sunt plãtite mult maibine decât în þarã.

Astfel, în urmaeliberãrii certificatelor deconformitate aproximativ4.000 de cadre medicalear urma sã pãrãseascã sis-temul sanitar românesc înfavoarea celui din statelemembre UE.

Începând cu 2007,dupã aderarea României laUniunea Europeanã,Ministerul Sãnãtãþii, con-form directivelor europene,a început eliberarea docu-mentelor care atestã expe-rienþa profesionalã cerutãde normele comunitarepentru recunoaºterea cali-ficãrii în celelalte statemembre UE.

Documentul este nece-sar personalului calificatdin sistemul de sãnãtatecare intenþioneazã sã pro-feseze într-un stat mem-bru al UE.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012 Actualitate 5

Exodul halatelor albe

Sute de apeluri112 din cauza

ccaanniiccuulleeii

P rimãriaMunicipiului

Petroºani a avizatsolicitarea conduceriiTermocentraleiParoºeni careintenþioneazã sã-ºireabiliteze conductelede agent termic de peraza localitãþii.

Edilii din Petroºani aufixat însã ºi un termen pentru aceste lucrãri, iarangajaþii termocentralei trebuie sã fie gata culucrãrile pânã la jumãtatealunii septembrie.

„Am stabilit cu conduce-rea SE Paroºeni un graficde lucrãri pentru schim-barea reþelei din spatelePrimãriei Petroºani.

Acestea trebuie finalizatepânã la data de 15 septem-

brie pentru a putea intranoi cu lucrãrile deasfaltare”, a precizat con-ducerea SPADPP din cadrulPrimãriei Petroºani.

Pe de altã parte, un graf-ic de lucrãri a fost stabilit ºicu SC Apa Serv SA ValeaJiului care are un proiect dereabilitare ºi extindere areþelelor, însã acesta nu s-aputut respecta din cauzã cãsocietatea de apã ºi canaln-a putut da „verde” pentruînceperea lucrãrilor firmeicare a câºtigat licitaþia.

Mai multe contestaþiiîmpiedicã începerealucrãrilor în baza proiectuluide modernizare, iar dinacest motiv municipalitateanu poate derula un altproiect care deja arefinanþare, respectiv cel deasfaltare a mai multorstrãzi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Termocentrala Paroºenitrebuie sã-ºi reabilitezereþeaua din Petroºani

pânã la toamnã

Page 6: CVJ, nr., 163 Marti 10 iulie 2012

F ructe depãdure,

ciuperci, plante medicinale ori mierede albine, toate suntde vânzare pe DN 7A, pe drumul dintrePetroºani ºiVoineasa.

Încã din Cheile Jieþuluise întind tarabele negusto-rilor care aºteaptã camuºterii sã le cumperemarfa. De la fructe depãdure, ciuperci, brânzã devaci ori de oaie ºi pânã laelixirul pentru sãnãtate -

mierea de albine, totul estede vânzare cu preþ pemãsurã pentru cã marfaeste „naturalã” susþinnegustorii. Cumpãrãtorisunt mai ales din rândulturiºtilor care se aven-tureazã prin sãlbãticia ce

strãjuieºte drumul pânã laVoineasa, deºi încã decând încep vânzãtorii sã-ºifacã „reclamã”, realizezi cãmarfa nu e chiar aºa de„naturalã” dupã cum

susþin. Dacã la fructele depãdure ºi ciuperci estelimpede cã sunt culese dinsãlbãticie, în privinþa pro-duselor lactate ºi a mieriilucrurile stau puþin altfel.

„Este miere de salcâmfoarte curatã. Aici s-a fãcutunde nu este poluare.Vedeþi stupii, nu e cu zahãrsau alte porcãrii”, susþineun negustor. Mai mult casigur cã mierea provine dela stupii negustorului pecare-i aratã ca sã deaîncredere muºteriului,numai cã la fel de sigur afost colectatã în altã partepentru cã în Chei, pãdurilesunt în general de foioaseºi prea puþin de salcâm.Cam la fel este ºi cu brân-za vândutã la marginea

drumului cãtre Voineasa.Deºi tarabagii jurã cã o aude la cirezile care pascliniºtite iarba grasã demunte, cei mai mulþi vincu ea din satele vâlcene.Cert este cã toate produse-

le au gust „de casã” ºichiar dacã nu sunt tocmaicum susþin vânzãtorii,muºterii sunt mulþumiþi iarafacerea merge.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

C entru de Sãnãtate dinCãlan va fi preluat de

Consiliul JudeþeanHunedoara. Desfiinþarea luide cãtre Guvern se referãdoar la partea juridicã ºivine în sprijinul CJHunedoara privind preluareaacestuia ºi finanþarea lui.

Guvernul a dat o decizieprivind desfiinþarea Centrului deSãnãtate Cãlan, judeþulHunedoara, ca urmare a uneisolicitãri venite din parteaPrefecturii Hunedoara.

În conformitate cu prevede-rile Hotãrârii Guvernului nr.529/2010, Consiliul Local alOraºului Cãlan a preluat mana-gementul asistenþei medicalepentru Centrul de SãnãtateCãlan, iar ulterior a aprobat

iniþierea procedurii de desfi-inþare a Centrului de SãnãtateCãlan, judeþul Hunedoara.

În motivarea Guvernului semai spune cã C.L. Cãlan nu ºi-a exprimat cordul cu privirela transformarea unitãþii sanitare în cãmin pentru per-soane vârstnice, ceea ce a atraslipsa finanþãrii acestei unitãþisanitare.

Toate componentele bazeimateriale ale Centrului deSãnãtate Cãlan, achiziþionate cu finanþare de la bugetul destat sau cu credite externegarantate de Guvern, precum ºicelelalte componente ale bazeimateriale inclusiv stocurile demedicamente, materiale san-itare ºi aparaturã, vor fi date înadministrarea SpitaluluiJudeþean de Urgenþã Deva,care le va prelua prin protocol

de predare-preluare. Anul trecut, Centrul de

Sãnãtate din Cãlan a trecut însubordinea Spitalului Judeþeande Urgenþã Deva, iar deciziaGuvernului vine în sprijinul

acestui transfer. Practic, este o procedurã

tehnicã, aºa încât preluarea sãse poatã realiza legal ºi centrulsã poatã fi finanþat.

CarCarmen men COSMAN COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

R eamenajarea centruluicivic de la Petroºani

dã, cu fiecare zi, impresia cãne aflãm într-un oraº euro-pean. Aproape cã ºi terasele,nou apãrute nu mai de-ranjeazã pe nimeni ºi oscurtã plimbare pe bulevardul pietonal,care încã nu e finali-zat, te face sã te simþiun pic mai bine.

Pavarea zonei pietonalecu piatrã cubicã ºi granit,amenajarea spaþiilor verzi, oviitoare fântânã ce prindecontur lângã TeatrulDramatic,toate ne duc cu gân-dul cã ne aflãm într-un oraºeuropean. Asta o spun ºi oameniicare trec acum, dupã mai multesãptãmâni în care totul a fostînchis de un ºantier cu mult prafºi utilaje grele.

„Nu am trecut de ceva vremeprin centrul civic, dar acumsunt uimitã sã vãd cât e deschimbat totul. Eu cred cã e înbine ºi, chiar am poposit la oterasã cu aer de capitalã euro-peanã, aici la Petroºani”, a spuso doamnã, venitã în oraºul natal,Petroºani, dupã mai mulþi anipetrecuþi în strãinãtate.

Dar lucrurile nu par noi doarpentru cei care nu mai stau aici,ci ºi pentru cei care locuiesc înPetroºani, ºi care vãd cã lucrurilese schimbã de la o zi la alta. „Efrumos, sperãm sã þinã, deºideja am vãzut tineri cu câinicare îºi fac nevoie în rondurile,încã neamenajate, de flori”,spune un al alt domn.

Nu la fel de fericiþi sunt ºi com-ercianþii, care spun cã nu mai au

vad de când cu lucrãrile, dar careºi ei realizeazã cã vor avea

vânzãri din zona zero aoraºului. „Abia dacã facemfaþã sã ne plãtim facturilecurente. Cine credeþi cã amai vândut ceva de când eºantier aici? Acum sperãmsã ne vinã ºi nouã apa lamoarã, cã vãd cã se maiadunã lumea ºi la terase-le astea, care aratã bine”,spune un comerciant dinzona pietonalã.

Lucrãrile la centrul civic sunt îngrafic ºi se vor finaliza în acestan, termenul de execuþie fiindpreconizat pentru 20 de luni ºisunt finanþate din fondurieuropene nerambursabile, încadrul POR 2007-2013, Axa pri-oritarã 1 – “Sprijinirea dezvoltãriidurabile a oraºelor – poli urbanide creºtere” pe Domeniul majorde intervenþie 1.1 – “Planuri integrate de dezvoltare urbanã”,subdomeniul “Centre urbane”.

Astfel, autoritãþile locale de la

Petroºani au la dispoziþie19.503.905,21 lei din care12.668.633,44 lei reprezintãcontribuþia Uniunii Europene ºi2.782.842,32 lei contribuþiaGuvernului României, Consiliuluilocal Petroºani revenindu-i doar ocotã de cofinanþare de4.052.429,45 lei pentru imple-mentarea acestuia. Cu aceºtibani, urmeazã a fi executateurmãtoarele lucrãri specifice:

- reabilitarea zonei pietonalecuprinse între Piaþa Victoriei ºiParcul “Comunitatea Europeanã”

(situat lângã Teatrul de Stat “IonD. Sîrbu”), cuprinzând:

- reabilitarea zonei pietonalecu pavaj din piatrã;

- amenajarea unei piste pentrurole;

- amenajarea suprafeþelor dezonã verde;

- Amenajarea treptelor deacces la spaþiile comerciale;

Crearea unui acces liber lainformaþii pentru trecãtori prininstalarea a 6 panouri informa-tive cuprinzând informaþii privind

traseele turistice din zonã, posibilitãþi de transport în comun,condiþii climatice etc.;

Reabilitarea celor 5 parcuri dinzona centralã a municipiuluiPetroºani (parcul “ComunitateaEuropeanã”, parcul Pensionarilor,parcul “I.L. Caragiale”, parcul“Romtelecom” ºi zona de agre-ment “Brãdet”), cuprinzând:

- reabilitarea aleilor cu pavajdin piatrã;

- amenajarea suprafeþelor dezonã verde;

- amenajarea unui loc de joacãpentru copii în parcul

“Comunitatea Europeanã”;- amenajarea treptelor de acces

spre zona de agrement “Brãdet”;- amenajarea unui amfiteatru

pentru spectacole în zona deagrement “Brãdet”;

- amenajarea de parcãri.

Refacerea completã a sistemu-lui de iluminat public în zona viza-tã de proiect cu o nouã soluþieornamentalã grupatã pe funcþi-unea cãreia se adreseazã ºi intro-ducerea într-un canal subteran atuturor cablurilor de servicii (elec-tricitate, telefonie, Internet etc.).

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

U n numãr de 100 de bãnciau fost montate în oraºul

Lupeni din Valea Jiului. Asta a fãcut partea dintr-un planelaborat de administraþialocalã, imediat dupã realegerealui Cornel Resmeriþã în funcþiade primar al municipiului.

Întreg municipiul Lupeni are acumbãnci din lemn, vopsite în roºu ºi cucadru negru de fier. Asta au decis

edilii locali, care spun cã zeci de astfelde obiecte sunt acum, mai ales peartera principalã.

„Bãncile pe care le vedeþi suntmontate recent de-a lungul artereiprincipale a municipiului. Au fost achiziþionate cu bani de la bugetullocal 100 de bãnci, altele au fostreparate, iar majoritatea le regãsiþipe artera principalã. Restul au ajunsîn faþa blocurilor, acolo undeoamenii ne-au solicitat acest lucru”,a declarat Gabriel Lungu, city mana-

ger al municipiu-lui Lupeni.

În plus, laLupeni auînceput ºilucrãrile dereabilitare astrãzilor, pline degropi, petecite.Primul pas a fostfãcut în zonaprimãriei, acolounde au fostscose, pentruînceput, bordurilevechi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

100 de bãnci roºii la Lupeni

Centrul de sãnãtate din Cãlan va fi preluat de Consiliul Judeþean

Vânzare la drum, de la ciuperci ºi pânã la miere de albine

PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiiiuuuullll devine oraº european

Page 7: CVJ, nr., 163 Marti 10 iulie 2012

F ructe depãdure,

ciuperci, plante medicinale ori mierede albine, toate suntde vânzare pe DN 7A, pe drumul dintrePetroºani ºiVoineasa.

Încã din Cheile Jieþuluise întind tarabele negusto-rilor care aºteaptã camuºterii sã le cumperemarfa. De la fructe depãdure, ciuperci, brânzã devaci ori de oaie ºi pânã laelixirul pentru sãnãtate -

mierea de albine, totul estede vânzare cu preþ pemãsurã pentru cã marfaeste „naturalã” susþinnegustorii. Cumpãrãtorisunt mai ales din rândulturiºtilor care se aven-tureazã prin sãlbãticia ce

strãjuieºte drumul pânã laVoineasa, deºi încã decând încep vânzãtorii sã-ºifacã „reclamã”, realizezi cãmarfa nu e chiar aºa de„naturalã” dupã cum

susþin. Dacã la fructele depãdure ºi ciuperci estelimpede cã sunt culese dinsãlbãticie, în privinþa pro-duselor lactate ºi a mieriilucrurile stau puþin altfel.

„Este miere de salcâmfoarte curatã. Aici s-a fãcutunde nu este poluare.Vedeþi stupii, nu e cu zahãrsau alte porcãrii”, susþineun negustor. Mai mult casigur cã mierea provine dela stupii negustorului pecare-i aratã ca sã deaîncredere muºteriului,numai cã la fel de sigur afost colectatã în altã partepentru cã în Chei, pãdurilesunt în general de foioaseºi prea puþin de salcâm.Cam la fel este ºi cu brân-za vândutã la marginea

drumului cãtre Voineasa.Deºi tarabagii jurã cã o aude la cirezile care pascliniºtite iarba grasã demunte, cei mai mulþi vincu ea din satele vâlcene.Cert este cã toate produse-

le au gust „de casã” ºichiar dacã nu sunt tocmaicum susþin vânzãtorii,muºterii sunt mulþumiþi iarafacerea merge.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

C entru de Sãnãtate dinCãlan va fi preluat de

Consiliul JudeþeanHunedoara. Desfiinþarea luide cãtre Guvern se referãdoar la partea juridicã ºivine în sprijinul CJHunedoara privind preluareaacestuia ºi finanþarea lui.

Guvernul a dat o decizieprivind desfiinþarea Centrului deSãnãtate Cãlan, judeþulHunedoara, ca urmare a uneisolicitãri venite din parteaPrefecturii Hunedoara.

În conformitate cu prevede-rile Hotãrârii Guvernului nr.529/2010, Consiliul Local alOraºului Cãlan a preluat mana-gementul asistenþei medicalepentru Centrul de SãnãtateCãlan, iar ulterior a aprobat

iniþierea procedurii de desfi-inþare a Centrului de SãnãtateCãlan, judeþul Hunedoara.

În motivarea Guvernului semai spune cã C.L. Cãlan nu ºi-a exprimat cordul cu privirela transformarea unitãþii sanitare în cãmin pentru per-soane vârstnice, ceea ce a atraslipsa finanþãrii acestei unitãþisanitare.

Toate componentele bazeimateriale ale Centrului deSãnãtate Cãlan, achiziþionate cu finanþare de la bugetul destat sau cu credite externegarantate de Guvern, precum ºicelelalte componente ale bazeimateriale inclusiv stocurile demedicamente, materiale san-itare ºi aparaturã, vor fi date înadministrarea SpitaluluiJudeþean de Urgenþã Deva,care le va prelua prin protocol

de predare-preluare. Anul trecut, Centrul de

Sãnãtate din Cãlan a trecut însubordinea Spitalului Judeþeande Urgenþã Deva, iar deciziaGuvernului vine în sprijinul

acestui transfer. Practic, este o procedurã

tehnicã, aºa încât preluarea sãse poatã realiza legal ºi centrulsã poatã fi finanþat.

CarCarmen men COSMAN COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

R eamenajarea centruluicivic de la Petroºani

dã, cu fiecare zi, impresia cãne aflãm într-un oraº euro-pean. Aproape cã ºi terasele,nou apãrute nu mai de-ranjeazã pe nimeni ºi oscurtã plimbare pe bulevardul pietonal,care încã nu e finali-zat, te face sã te simþiun pic mai bine.

Pavarea zonei pietonalecu piatrã cubicã ºi granit,amenajarea spaþiilor verzi, oviitoare fântânã ce prindecontur lângã TeatrulDramatic,toate ne duc cu gân-dul cã ne aflãm într-un oraºeuropean. Asta o spun ºi oameniicare trec acum, dupã mai multesãptãmâni în care totul a fostînchis de un ºantier cu mult prafºi utilaje grele.

„Nu am trecut de ceva vremeprin centrul civic, dar acumsunt uimitã sã vãd cât e deschimbat totul. Eu cred cã e înbine ºi, chiar am poposit la oterasã cu aer de capitalã euro-peanã, aici la Petroºani”, a spuso doamnã, venitã în oraºul natal,Petroºani, dupã mai mulþi anipetrecuþi în strãinãtate.

Dar lucrurile nu par noi doarpentru cei care nu mai stau aici,ci ºi pentru cei care locuiesc înPetroºani, ºi care vãd cã lucrurilese schimbã de la o zi la alta. „Efrumos, sperãm sã þinã, deºideja am vãzut tineri cu câinicare îºi fac nevoie în rondurile,încã neamenajate, de flori”,spune un al alt domn.

Nu la fel de fericiþi sunt ºi com-ercianþii, care spun cã nu mai au

vad de când cu lucrãrile, dar careºi ei realizeazã cã vor avea

vânzãri din zona zero aoraºului. „Abia dacã facemfaþã sã ne plãtim facturilecurente. Cine credeþi cã amai vândut ceva de când eºantier aici? Acum sperãmsã ne vinã ºi nouã apa lamoarã, cã vãd cã se maiadunã lumea ºi la terase-le astea, care aratã bine”,spune un comerciant dinzona pietonalã.

Lucrãrile la centrul civic sunt îngrafic ºi se vor finaliza în acestan, termenul de execuþie fiindpreconizat pentru 20 de luni ºisunt finanþate din fondurieuropene nerambursabile, încadrul POR 2007-2013, Axa pri-oritarã 1 – “Sprijinirea dezvoltãriidurabile a oraºelor – poli urbanide creºtere” pe Domeniul majorde intervenþie 1.1 – “Planuri integrate de dezvoltare urbanã”,subdomeniul “Centre urbane”.

Astfel, autoritãþile locale de la

Petroºani au la dispoziþie19.503.905,21 lei din care12.668.633,44 lei reprezintãcontribuþia Uniunii Europene ºi2.782.842,32 lei contribuþiaGuvernului României, Consiliuluilocal Petroºani revenindu-i doar ocotã de cofinanþare de4.052.429,45 lei pentru imple-mentarea acestuia. Cu aceºtibani, urmeazã a fi executateurmãtoarele lucrãri specifice:

- reabilitarea zonei pietonalecuprinse între Piaþa Victoriei ºiParcul “Comunitatea Europeanã”

(situat lângã Teatrul de Stat “IonD. Sîrbu”), cuprinzând:

- reabilitarea zonei pietonalecu pavaj din piatrã;

- amenajarea unei piste pentrurole;

- amenajarea suprafeþelor dezonã verde;

- Amenajarea treptelor deacces la spaþiile comerciale;

Crearea unui acces liber lainformaþii pentru trecãtori prininstalarea a 6 panouri informa-tive cuprinzând informaþii privind

traseele turistice din zonã, posibilitãþi de transport în comun,condiþii climatice etc.;

Reabilitarea celor 5 parcuri dinzona centralã a municipiuluiPetroºani (parcul “ComunitateaEuropeanã”, parcul Pensionarilor,parcul “I.L. Caragiale”, parcul“Romtelecom” ºi zona de agre-ment “Brãdet”), cuprinzând:

- reabilitarea aleilor cu pavajdin piatrã;

- amenajarea suprafeþelor dezonã verde;

- amenajarea unui loc de joacãpentru copii în parcul

“Comunitatea Europeanã”;- amenajarea treptelor de acces

spre zona de agrement “Brãdet”;- amenajarea unui amfiteatru

pentru spectacole în zona deagrement “Brãdet”;

- amenajarea de parcãri.

Refacerea completã a sistemu-lui de iluminat public în zona viza-tã de proiect cu o nouã soluþieornamentalã grupatã pe funcþi-unea cãreia se adreseazã ºi intro-ducerea într-un canal subteran atuturor cablurilor de servicii (elec-tricitate, telefonie, Internet etc.).

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

U n numãr de 100 de bãnciau fost montate în oraºul

Lupeni din Valea Jiului. Asta a fãcut partea dintr-un planelaborat de administraþialocalã, imediat dupã realegerealui Cornel Resmeriþã în funcþiade primar al municipiului.

Întreg municipiul Lupeni are acumbãnci din lemn, vopsite în roºu ºi cucadru negru de fier. Asta au decis

edilii locali, care spun cã zeci de astfelde obiecte sunt acum, mai ales peartera principalã.

„Bãncile pe care le vedeþi suntmontate recent de-a lungul artereiprincipale a municipiului. Au fost achiziþionate cu bani de la bugetullocal 100 de bãnci, altele au fostreparate, iar majoritatea le regãsiþipe artera principalã. Restul au ajunsîn faþa blocurilor, acolo undeoamenii ne-au solicitat acest lucru”,a declarat Gabriel Lungu, city mana-

ger al municipiu-lui Lupeni.

În plus, laLupeni auînceput ºilucrãrile dereabilitare astrãzilor, pline degropi, petecite.Primul pas a fostfãcut în zonaprimãriei, acolounde au fostscose, pentruînceput, bordurilevechi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

100 de bãnci roºii la Lupeni

Centrul de sãnãtate din Cãlan va fi preluat de Consiliul Judeþean

Vânzare la drum, de la ciuperci ºi pânã la miere de albine

PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiiiuuuullll devine oraº european

Page 8: CVJ, nr., 163 Marti 10 iulie 2012

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012 Traditii 98 Culturã

1. Cât e de frumos ºi cât e detrist în acelaºi timp, sã urmãreºticosaºul bãºtinaº în Poieni, înmijlocul fâneþei care va deveni,în scurt timp, fân. Cosaºul ºicoasa lui, precum forestierul ºitoporul lui, precum parlamen-tarul ºi partidul lui, precumsãpãtorul ºi sãpãliga lui îºiîndeplinesc, fiecare în felul sãu,menirea, nu-i aºa? Primul,înfrãþit dintotdeauna cu natura,precum orice român cu codrul,ca orice sãpãtor cu sudoarea ºialesul cu culoarea (politicã,bineînþeles!), privind spre Valeanãduºitã sub soarele de Cuptorºi urmãrind panglicile liniei fe-rate, cânta sau numai recitasacadat, pregãtind mâncarea deiarnã pentru vite:

La curbã ºinele pocnescsub drezinã democratã;

Românie, te iubesc,cã eºti mândrã ºi

bogatã!

ªi, opintindu-se de la dreaptaspre stânga, de la stânga spredreapta, omul ucise iarba ºi flo-rile de fân, neluând în seamã larãtãciþii trandafiri albi ºi roºii, lagarofiþele, lalelele ºi panseluþelede munte, la pãrul-lupului ºicreasta-cocoºului, la coada–ºoricelului, coada-dihorului, orimireasma crinului etc. cosaºulîncerca sã lase în picioareromaniþa ºi trei-fraþi-pãtaþi,ºovârvul (oregano!) ºi limba-oii,câte o tufã de pojarniþã, cân-tând, fãrã veste, în limbaspargã:

Conlur bardavil til sarsica

la pontaveþ upil discantscorbeau tri glanderi

clavarsica

u stil rânjadau zimnicant.

La pleutu milu siverlanda

sur bãsescoiu na pirleþoh, populus fug

sarabandasilenþiotis cor maleþ!…Refren de cor naþional

ºi co-naþional:Vai, vai, vai ºi ai, ai, ai,

Garlic þeapã-n fundfâsstai!

2. „Nu întreba ce face þarapentru tine; întreabã-te ce facitu pentru þara ta!” A spus unpreºedinte care imediat dupãrostire a murit împuºcat. Deparcã s-ar fi înþeles cunemurirea, dinastiile politice dinRomânia se schimbã la conduc-

ere din ce în ce mai des; de numai avem timp, între cei care aufost ºi cei care vin la ciolan, sãcântãm precum proletarii lui neaNelu: „schimbaþi-vã, iarãºi,stãpâni/pentru proºti, pentrunebuni!”

ªi, apropo de întrebare, unºcolar a fost întrebat (poanta ecunoscutã…) de un miliþian atot-cunoscãtor, ca politicianul deastãzi:

- ªtiu cã ai fugit de laºcoalã!…

- N-am fugit, nenea miliþianu’!- Nu? Bine… Ia sã vedem,

astãzi ai avut geografie?- Am avut.- Buun! Te cred, numai dacã-

mi rãspunzi corect: dacã în faþãai sudul, în stânga estul ºi în

dreapta vestul, ce ai în spate,ai?

- Ghiozdanul, nenea mi-liþianu’!…

Da, onor cititorule, cam aºamerge treaba ºi pe la noi, undelegea încã se ocupã de investi-garea viespii care l-a înþepat peautomobilistul de-a ajuns cumaºina-n ºanþ sau de cãutareaalbinei care a înþepat-o pe vesti-ta Mariana de piept, de sânii i-au crescut spectaculos.

Oricum, dacã în cele de maisus, vorbite sau nu, durerile suntmute, sã ne amintim de catrenulunui autor în viaþã de la noi, dinValea Jiului, aflat cu trupul înceaþã ºi cu mintea-n nori:

Hai la mere/hai la pere,Hai la …pupã de muiere!Întrucât vara sexele se atrag

fierbinte, vã implor sã vã pupaþizgomotos, dar frumos:

Trãiascã noua drezinã demo-craticã!

La curbã ºinele pocnesc-între pamflet ºi odã- Este varã, ca la carte! suspensori ºi suspensoare,

tanga, bikini ºi slipuri ies la soare sfidãtoare,dezvelind trupuri destinse… cu aleºii mai de ieri,dornici sã-ºi bronzeze muºchii pectorali ºi fesieri.

Ce plãcere elevatã! ce supremã împlinire!dar ce se aruncã obºtii ce-a votat cu pãrtinireºi-acum suferã cuptorul verii cu jar la mijloc?

„ -cerºiþi cerului nori umezi, sã staþi ºi voi sub obroc!”

Cum adicã? Sã taci, dom’le, ori sã-þi dai cu pumnu-n gurã!cei aleºi nu se dezbracã din iubire, ci din urã

ca sã vadã obºtea chioarã cã-s „goi”, fãrã „buzunare”,c-au „donat” pentru „poziþii” zeci de mii, mda, sumã mare…

Da, dar toamna când rãcoarea-i va împinge spre saltele,paturile vor fi „full” cu euroi ºi mahmudele,

fie ºi cu RON-i de-ai noºtri, care-mpãturiþi frumosnu au iz vespasianic, chiar dacã sunt scoºi din…dos!

Este varã!… sunt de abur preºedintele, ministru’care a „ciupit” ideea de la Tisa pân’ la Nistru,este varã printre slipuri, sutiene, suspensoare,de ne arde cu furie pânã ºi mãreþul soare…

ªi se mirã sus, în ceruri, chiar ºi Dumnezeu prea-bunul,cu câtã ipocrizie nou-alesul „trage tunul”

simplu, precum brãcinarul de la slip, la suspensor…lãsând sã-l mângâie vântul unde-l doare de popor!

Ioan Dan BÃLAN

„târguri de douã þãri”, ca aceleade pe Parâng de la PoianaMiresii, ªesul Nedeii, PoianaMuierii din vecinãtateaizvoarelor Lotrului; de pemuntele Nedeia de deasupraPolovragilor, din nordulOlteniei; (…) de pe culmeaGalbina din apropiereaizvoarelor Jiului Românesc ºidin vecinãtatea satului Câmpullui Neag; sau de pe munteleªureanu.

Datele cele mai importantepentru þinerea lor erau zilele deSânziene (24 iunie), Sânpetru,Sântilie, Sântãmãrie ºiSânmedru. Dintre toate, multãvreme, „Nedeia din PoianaMiresii, târg de douã þãri, sãrbã-toare din pãgâni, fãrã calen-dar… le întrecea pe toate(N.Deleanu), (…)

Nedeile, în special cândcumulau ºi funcþia de târguri deþarã, þineau douã ºi chiar treizile. (…) Organizarea nedeilorpe înãlþimi, inclusiv a târgurilorde þarã pentru oi, vaci, cai,porci, produse pastorale, þesã-turi, vase de lut, piese de port,bãuturi etc., a fost înlesnitã ºide structura reliefului acesteizone etnografice în ansamblu.

Astfel, în raza Uricanilor,ultimele nedei pe munte de pro-porþii mai mari au avut loc în1945, iar la Nedeia de pe

muntele Dealul Mare (MasivulRetezat) ºi de pe munteleCoarnele (masivul Vâlcan) în1946. acest fel de nedeie s-amai pãstrat doar pe munteleªiglãu (masivul Vâlcan), dar deproporþii reduse. (…) Cele maiînsemnate au fost aºa-numitele„nedei de douã þãri”, „nedei depe înãlþimi”, „târguri de fete”,

unelte ºi obiecte de uz casnic,aduse spre vânzare ºi schimb înnaturã.

În Valea Jiului – ca ºi înzonele etnografice înconjurã-toare – în fiecare grup de satenedeile se succedau în ordinecronologicã. Nedeile aveau locpe munþi ºi în sate ca petreceriintersãteºti tradiþionale, iniþial înaceeaºi zi cu târgul de þarã celmai important din cursul anului,iar mai târziu concomitent cuhramul bisericii respective. (…)

Dunãre în Arta popularã dinValea Jiului, pag. 56: „Un prilejimportant de transmitere a unorvalori estetice l-au constituit„nedeile” (…), târguriletradiþionale de þarã cu o funcþieeconomicã ºi socialã remarca-bilã, în acelaºi timp prilejuri deschimb de producþii artistice,deoarece luau un caracter deadevãratã expoziþie etnograficãvie, întrunind producþiile artis-tice ale unor zone foartediferite, odatã cu un belºug de

S e ºtie cã nedeile, laînceputuri, aveau

de fapt rolul de târguri.„Nedeile erau un fel detârguri de înãlþime ºi înacelaºi timp un fel desãrbãtori cu prilejulcãrora locuitorii seadunau tocmai sus pemunte: în Jigor, înJigorel, în Ponorâci, înComarnic, la un fel depetrecere în naturã ºi laschimb de produse. (…)Cu timpul nedeile ºi-aupierdut rolul economicîn dauna sãrbãtorilorpropriu-zise, coborând însatele comunei” – afirmãIoachim Lazãr ºi Ion-Pilu Tãmaº înMonografia comuneiBaru Mare.

Aceasta nu înseamnã cã nuau existat sau nu existã ºi târ-guri pur ºi simplu, fãrã nedeie,în sate. De exemplu, la târgulde armindeni din Pui, se puteauprocura cele necesare pentrumuncã în anul care începea.

Atestãrile rolului de târguri alnedeilor sunt numeroase, ca deexemplu afirmaþiile lui Nicolae

În legãturã cu aceasta, G. Vîslan aobservat cã în Valea Jiului, la„sudul Retezatului, se întind, laînãlþimi de peste 1500 m ade-vãrate câmpii ondulate, cu osuprafaþã totalã cât ºi a ºesului dinÞara Haþegului”. De aceea nedeile(…) au lãsat urme toponimicefoarte numeroase, tocmai pe cul-mile întinse ca niºte poiene, pemunþii cu spatele lat.” - afirmã totNicolae Dunãre.

Dacã târgurile de primãvarã ºide varã sunt legate de nedei ºi dehramurile bisericilor, târgurile detoamnã sunt, în general, de sinestãtãtoare.

De asemenea, dacã la târgurilede primãvarã se procurã cele tre-buincioase lucrului în noul an agri-col, dacã târgurile de varã sunt târ-guri de troc, de procurat alimenteºi haine ºi, de multe ori, sunt „târ-guri de fete”, unde se cunosc tineriºi se aranjeazã cãsãtorii, târgurilede toamnã sunt, când se þin maidevreme, târguri de animale, tre-buincioase pentru lucrãrile detoamnã sau pentru gospodãrie,când se þin ceva mai târziu, târguride produse din recolta anului.Astfel, se þineau târguri de laînceputul lunii septembrie, pânãtoamna târziu. Aceasta, desigur, înafarã de târgurile sãptãmânaleînvecinate, cum ar fi cel de la Pui,þinut sâmbãta.

Multe dintre târgurile dispãruteîn perioada comunistã au fost reîn-viate, chiar au apãrut altele noi. Oformã de revigorare a târgurilor auconstituit-o Zilele localitãþilor, þinuteîn zilele când se þineau vechile târ-guri. În zonele care au devenitoraºe, Zilele localitãþilor presupunmai mult parada portului popular, acântecelor ºi jocurilor populare,precum ºi desfaceri de produse maimult comerciale, alimentare ºi deîmbrãcãminte.

Însã în localitãþile care ºi-au pãs-trat caracterul de sat, Zilele loca-

litãþilor revigoreazã cu adevãratvechile târguri, cãci aceste Zile suntºi adevãrate târguri de toamnã.(Deºi, uneori, Zilele localitãþilor aufost lipite de târgul de primãvarã,cum sunt, la fraþii de peste munte,Zilele localitãþii Pui, de Armindeni,când se þinea ºi renumitul Târg dearmindeni. În acest caz, la târgul detoamnã, de Sf. Paraschiva, a fostrevigoratã Nedeia).

Un termen vehiculat în ultimeledecenii, comuniste, pentru târgurilede toamnã a fost cel de ZiuaRecoltei.

Termen care a rãmas, îl întâlnimde exemplu recent asociat cu ZileleMunicipiului Petroºani.

Tradiþie nouã, Zilele localitãþilor,asimilate sau nu cu Zilele recoltei,permeabile mai mult sau mai puþinunor asalturi comerciale, au ºansesã rãmânã ca o tradiþie durabilã, caniºte sãrbãtori la care momârlaniiparticipã cu drag, bucuroºi cã potsã-ºi etaleze cu falã portul, bucuroºicã jocurile ºi cântecele momâr-lãneºti aflã cinstire.

Ioan Dan BãlanElisabeta Bogãþan

Târgurile: de primãvarã, de varã ºi de toamnã

Nou-aleºi în… suspensoare- cronicã rimatã-

wwwwwwwwwwww....ssssaaaarrrreeee iiiinnnnoooocccchhhhiiii .... ccccoooommmm

Page 9: CVJ, nr., 163 Marti 10 iulie 2012

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012 Traditii 98 Culturã

1. Cât e de frumos ºi cât e detrist în acelaºi timp, sã urmãreºticosaºul bãºtinaº în Poieni, înmijlocul fâneþei care va deveni,în scurt timp, fân. Cosaºul ºicoasa lui, precum forestierul ºitoporul lui, precum parlamen-tarul ºi partidul lui, precumsãpãtorul ºi sãpãliga lui îºiîndeplinesc, fiecare în felul sãu,menirea, nu-i aºa? Primul,înfrãþit dintotdeauna cu natura,precum orice român cu codrul,ca orice sãpãtor cu sudoarea ºialesul cu culoarea (politicã,bineînþeles!), privind spre Valeanãduºitã sub soarele de Cuptorºi urmãrind panglicile liniei fe-rate, cânta sau numai recitasacadat, pregãtind mâncarea deiarnã pentru vite:

La curbã ºinele pocnescsub drezinã democratã;

Românie, te iubesc,cã eºti mândrã ºi

bogatã!

ªi, opintindu-se de la dreaptaspre stânga, de la stânga spredreapta, omul ucise iarba ºi flo-rile de fân, neluând în seamã larãtãciþii trandafiri albi ºi roºii, lagarofiþele, lalelele ºi panseluþelede munte, la pãrul-lupului ºicreasta-cocoºului, la coada–ºoricelului, coada-dihorului, orimireasma crinului etc. cosaºulîncerca sã lase în picioareromaniþa ºi trei-fraþi-pãtaþi,ºovârvul (oregano!) ºi limba-oii,câte o tufã de pojarniþã, cân-tând, fãrã veste, în limbaspargã:

Conlur bardavil til sarsica

la pontaveþ upil discantscorbeau tri glanderi

clavarsica

u stil rânjadau zimnicant.

La pleutu milu siverlanda

sur bãsescoiu na pirleþoh, populus fug

sarabandasilenþiotis cor maleþ!…Refren de cor naþional

ºi co-naþional:Vai, vai, vai ºi ai, ai, ai,

Garlic þeapã-n fundfâsstai!

2. „Nu întreba ce face þarapentru tine; întreabã-te ce facitu pentru þara ta!” A spus unpreºedinte care imediat dupãrostire a murit împuºcat. Deparcã s-ar fi înþeles cunemurirea, dinastiile politice dinRomânia se schimbã la conduc-

ere din ce în ce mai des; de numai avem timp, între cei care aufost ºi cei care vin la ciolan, sãcântãm precum proletarii lui neaNelu: „schimbaþi-vã, iarãºi,stãpâni/pentru proºti, pentrunebuni!”

ªi, apropo de întrebare, unºcolar a fost întrebat (poanta ecunoscutã…) de un miliþian atot-cunoscãtor, ca politicianul deastãzi:

- ªtiu cã ai fugit de laºcoalã!…

- N-am fugit, nenea miliþianu’!- Nu? Bine… Ia sã vedem,

astãzi ai avut geografie?- Am avut.- Buun! Te cred, numai dacã-

mi rãspunzi corect: dacã în faþãai sudul, în stânga estul ºi în

dreapta vestul, ce ai în spate,ai?

- Ghiozdanul, nenea mi-liþianu’!…

Da, onor cititorule, cam aºamerge treaba ºi pe la noi, undelegea încã se ocupã de investi-garea viespii care l-a înþepat peautomobilistul de-a ajuns cumaºina-n ºanþ sau de cãutareaalbinei care a înþepat-o pe vesti-ta Mariana de piept, de sânii i-au crescut spectaculos.

Oricum, dacã în cele de maisus, vorbite sau nu, durerile suntmute, sã ne amintim de catrenulunui autor în viaþã de la noi, dinValea Jiului, aflat cu trupul înceaþã ºi cu mintea-n nori:

Hai la mere/hai la pere,Hai la …pupã de muiere!Întrucât vara sexele se atrag

fierbinte, vã implor sã vã pupaþizgomotos, dar frumos:

Trãiascã noua drezinã demo-craticã!

La curbã ºinele pocnesc-între pamflet ºi odã- Este varã, ca la carte! suspensori ºi suspensoare,

tanga, bikini ºi slipuri ies la soare sfidãtoare,dezvelind trupuri destinse… cu aleºii mai de ieri,dornici sã-ºi bronzeze muºchii pectorali ºi fesieri.

Ce plãcere elevatã! ce supremã împlinire!dar ce se aruncã obºtii ce-a votat cu pãrtinireºi-acum suferã cuptorul verii cu jar la mijloc?

„ -cerºiþi cerului nori umezi, sã staþi ºi voi sub obroc!”

Cum adicã? Sã taci, dom’le, ori sã-þi dai cu pumnu-n gurã!cei aleºi nu se dezbracã din iubire, ci din urã

ca sã vadã obºtea chioarã cã-s „goi”, fãrã „buzunare”,c-au „donat” pentru „poziþii” zeci de mii, mda, sumã mare…

Da, dar toamna când rãcoarea-i va împinge spre saltele,paturile vor fi „full” cu euroi ºi mahmudele,

fie ºi cu RON-i de-ai noºtri, care-mpãturiþi frumosnu au iz vespasianic, chiar dacã sunt scoºi din…dos!

Este varã!… sunt de abur preºedintele, ministru’care a „ciupit” ideea de la Tisa pân’ la Nistru,este varã printre slipuri, sutiene, suspensoare,de ne arde cu furie pânã ºi mãreþul soare…

ªi se mirã sus, în ceruri, chiar ºi Dumnezeu prea-bunul,cu câtã ipocrizie nou-alesul „trage tunul”

simplu, precum brãcinarul de la slip, la suspensor…lãsând sã-l mângâie vântul unde-l doare de popor!

Ioan Dan BÃLAN

„târguri de douã þãri”, ca aceleade pe Parâng de la PoianaMiresii, ªesul Nedeii, PoianaMuierii din vecinãtateaizvoarelor Lotrului; de pemuntele Nedeia de deasupraPolovragilor, din nordulOlteniei; (…) de pe culmeaGalbina din apropiereaizvoarelor Jiului Românesc ºidin vecinãtatea satului Câmpullui Neag; sau de pe munteleªureanu.

Datele cele mai importantepentru þinerea lor erau zilele deSânziene (24 iunie), Sânpetru,Sântilie, Sântãmãrie ºiSânmedru. Dintre toate, multãvreme, „Nedeia din PoianaMiresii, târg de douã þãri, sãrbã-toare din pãgâni, fãrã calen-dar… le întrecea pe toate(N.Deleanu), (…)

Nedeile, în special cândcumulau ºi funcþia de târguri deþarã, þineau douã ºi chiar treizile. (…) Organizarea nedeilorpe înãlþimi, inclusiv a târgurilorde þarã pentru oi, vaci, cai,porci, produse pastorale, þesã-turi, vase de lut, piese de port,bãuturi etc., a fost înlesnitã ºide structura reliefului acesteizone etnografice în ansamblu.

Astfel, în raza Uricanilor,ultimele nedei pe munte de pro-porþii mai mari au avut loc în1945, iar la Nedeia de pe

muntele Dealul Mare (MasivulRetezat) ºi de pe munteleCoarnele (masivul Vâlcan) în1946. acest fel de nedeie s-amai pãstrat doar pe munteleªiglãu (masivul Vâlcan), dar deproporþii reduse. (…) Cele maiînsemnate au fost aºa-numitele„nedei de douã þãri”, „nedei depe înãlþimi”, „târguri de fete”,

unelte ºi obiecte de uz casnic,aduse spre vânzare ºi schimb înnaturã.

În Valea Jiului – ca ºi înzonele etnografice înconjurã-toare – în fiecare grup de satenedeile se succedau în ordinecronologicã. Nedeile aveau locpe munþi ºi în sate ca petreceriintersãteºti tradiþionale, iniþial înaceeaºi zi cu târgul de þarã celmai important din cursul anului,iar mai târziu concomitent cuhramul bisericii respective. (…)

Dunãre în Arta popularã dinValea Jiului, pag. 56: „Un prilejimportant de transmitere a unorvalori estetice l-au constituit„nedeile” (…), târguriletradiþionale de þarã cu o funcþieeconomicã ºi socialã remarca-bilã, în acelaºi timp prilejuri deschimb de producþii artistice,deoarece luau un caracter deadevãratã expoziþie etnograficãvie, întrunind producþiile artis-tice ale unor zone foartediferite, odatã cu un belºug de

S e ºtie cã nedeile, laînceputuri, aveau

de fapt rolul de târguri.„Nedeile erau un fel detârguri de înãlþime ºi înacelaºi timp un fel desãrbãtori cu prilejulcãrora locuitorii seadunau tocmai sus pemunte: în Jigor, înJigorel, în Ponorâci, înComarnic, la un fel depetrecere în naturã ºi laschimb de produse. (…)Cu timpul nedeile ºi-aupierdut rolul economicîn dauna sãrbãtorilorpropriu-zise, coborând însatele comunei” – afirmãIoachim Lazãr ºi Ion-Pilu Tãmaº înMonografia comuneiBaru Mare.

Aceasta nu înseamnã cã nuau existat sau nu existã ºi târ-guri pur ºi simplu, fãrã nedeie,în sate. De exemplu, la târgulde armindeni din Pui, se puteauprocura cele necesare pentrumuncã în anul care începea.

Atestãrile rolului de târguri alnedeilor sunt numeroase, ca deexemplu afirmaþiile lui Nicolae

În legãturã cu aceasta, G. Vîslan aobservat cã în Valea Jiului, la„sudul Retezatului, se întind, laînãlþimi de peste 1500 m ade-vãrate câmpii ondulate, cu osuprafaþã totalã cât ºi a ºesului dinÞara Haþegului”. De aceea nedeile(…) au lãsat urme toponimicefoarte numeroase, tocmai pe cul-mile întinse ca niºte poiene, pemunþii cu spatele lat.” - afirmã totNicolae Dunãre.

Dacã târgurile de primãvarã ºide varã sunt legate de nedei ºi dehramurile bisericilor, târgurile detoamnã sunt, în general, de sinestãtãtoare.

De asemenea, dacã la târgurilede primãvarã se procurã cele tre-buincioase lucrului în noul an agri-col, dacã târgurile de varã sunt târ-guri de troc, de procurat alimenteºi haine ºi, de multe ori, sunt „târ-guri de fete”, unde se cunosc tineriºi se aranjeazã cãsãtorii, târgurilede toamnã sunt, când se þin maidevreme, târguri de animale, tre-buincioase pentru lucrãrile detoamnã sau pentru gospodãrie,când se þin ceva mai târziu, târguride produse din recolta anului.Astfel, se þineau târguri de laînceputul lunii septembrie, pânãtoamna târziu. Aceasta, desigur, înafarã de târgurile sãptãmânaleînvecinate, cum ar fi cel de la Pui,þinut sâmbãta.

Multe dintre târgurile dispãruteîn perioada comunistã au fost reîn-viate, chiar au apãrut altele noi. Oformã de revigorare a târgurilor auconstituit-o Zilele localitãþilor, þinuteîn zilele când se þineau vechile târ-guri. În zonele care au devenitoraºe, Zilele localitãþilor presupunmai mult parada portului popular, acântecelor ºi jocurilor populare,precum ºi desfaceri de produse maimult comerciale, alimentare ºi deîmbrãcãminte.

Însã în localitãþile care ºi-au pãs-trat caracterul de sat, Zilele loca-

litãþilor revigoreazã cu adevãratvechile târguri, cãci aceste Zile suntºi adevãrate târguri de toamnã.(Deºi, uneori, Zilele localitãþilor aufost lipite de târgul de primãvarã,cum sunt, la fraþii de peste munte,Zilele localitãþii Pui, de Armindeni,când se þinea ºi renumitul Târg dearmindeni. În acest caz, la târgul detoamnã, de Sf. Paraschiva, a fostrevigoratã Nedeia).

Un termen vehiculat în ultimeledecenii, comuniste, pentru târgurilede toamnã a fost cel de ZiuaRecoltei.

Termen care a rãmas, îl întâlnimde exemplu recent asociat cu ZileleMunicipiului Petroºani.

Tradiþie nouã, Zilele localitãþilor,asimilate sau nu cu Zilele recoltei,permeabile mai mult sau mai puþinunor asalturi comerciale, au ºansesã rãmânã ca o tradiþie durabilã, caniºte sãrbãtori la care momârlaniiparticipã cu drag, bucuroºi cã potsã-ºi etaleze cu falã portul, bucuroºicã jocurile ºi cântecele momâr-lãneºti aflã cinstire.

Ioan Dan BãlanElisabeta Bogãþan

Târgurile: de primãvarã, de varã ºi de toamnã

Nou-aleºi în… suspensoare- cronicã rimatã-

wwwwwwwwwwww....ssssaaaarrrreeee iiiinnnnoooocccchhhhiiii .... ccccoooommmm

Page 10: CVJ, nr., 163 Marti 10 iulie 2012

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

1 0 i u l i e 2 0 1 2

Te tenteazã sã ieºi la cumpãrãturi pen-tru aþi satisface unele mofturi. N-ar fiexclus nici ca persoanele mai tineredin familie sã aibã nevoie de o sumãde bani care nu îþi este tocmai laîndemânã. Implicarea în activitãþisociale îþi va permite sã îþi pui în valoa-re calitãþile, dar ºi sã-þi gãseºti adepþipentru proiectele tale mai vechi.

La serviciu te vei bucura deaprecierea superiorilor ierarhici. N-arfi exclus sã þi se dea noi sarcini, semncã se mizeazã mult pe calitãþile tale.Dacã vei da dovadã de superficiali-tate, nu vei avea nici un avantaj, iarpopularitatea ta se va deprecia simþi-tor. Þine cont cã multe în viitorul tãudepind de conºtiinciozitate.

Þi se propune sã te implici în activitãþi la limita legalitãþii, pentru a-þi putea realiza planurile. Ar fi binesã nu dai curs acestui sfat, care þi-arputea aduce multe neplãceri într-unviitor nu foarte îndepãrtat. Oricum,în curând finalizãrile se vor con-cretiza, aºa cã nu are nici un rost sãte complici.

Este posibil sã primeºti o sumã debani pe care o aºtepþi de mai multtimp. Eºti cam obosit, dar ideile pecare le ai te ajutã sã te descurci fãrãprobleme. Cel mai favorizat rãmânetotuºi domeniul intelectual, în carepoþi avea o realizare deosebitã. Înanturajul apropiat se vor ivi unelealtercaþii ºi ar fi bine sã nu intervii.

Eºti în vervã ºi hotãrât sã rezolvi tot ceîþi iese în cale. Mai ales la serviciu veiavea un randament deosebit, sprebucuria colegilor, care vor beneficia ºiei de ajutorul tãu. Ai putea lua acum odecizie pentru viitor, dar este bine sãanalizezi situaþia pe toate feþele. Relaþiacu partenerul de viaþã s-ar putea deteri-ora dacã nu vei fi mai atent.

Problemele de cuplu sau cele nãscutede asocieri pot fi cu uºurinþã rezolvate.Soluþiile pe care le gãseºti acum dausatisfacþii multiple tuturor celor impli-caþi. Energia fizicã te susþine în tot cevei întreprinde, dar dacã doreºti casuccesul sã fie deplin încearcã sã fiimai conciliant. Farmecul personal îþiva da ocazia sã faci o figurã excelentã.

Este momentul sã faci schimbãrile pecare le doreºti în apartament, cãci ceidin familie te vor susþine în aceastãdirecþie. Unul dintre pãrinþi va avea orealizare, ceea ce te va bucura nes-pus. Nivelul cheltuielilor va creºtesimþitor ºi acest lucru îþi creeazã ostare de nesiguranþã. Totuºi, nu estecazul sã-þi faci probleme.

Ai de fãcut o mulþime de drumuri, carepar a nu se mai termina. Dacã îþirãmâne timp, ai putea încerca sã îþirezolvi corespondenþa. Înþelegerile scrisesau verbale au toate ºansele sã se real-izeze în cel mai scurt timp. Starea tageneralã nu va fi nemaipomenitã înprimele ore ale dimineþii, aºa cã, dacãai ceva important de fãcut, fã-l.

Dorinþa ta de o mai mare indepen-denþã îi ia pe nepregãtite pe cei dinjur ºi poate provoca discuþii obosi-toare. Dacã doreºti sã îþi impui punc-tul de vedere, încercã sã fii maidiplomat ºi sã o iei mai pe ocolite.Eventual, lasã loc pentru a continuadiscuþia ºi mâine. Relaþia cu colegiieste cam tensionatã.

Corectitudinea ºi seriozitatea de caredai dovadã te fac foarte apreciat decei din jur. Vei avea astãzi ocazia sãîþi lãrgeºti cercul de prieteni, ceea ceeste în conformitate cu dorinþele tale.O persoanã cu funcþie îþi promite unajutor substanþial, dar nu este cazul sãiei în serios chiar tot ce þi se spune.Evitã sã te implici în colaborãri.

Relaþiile tale cu ºefii ar putea fi maitensionate dacã vei încerca un dialogpe teme financiare. În cazul în caredoreºti sã pleci într-o cãlãtorie, veiprimi o aprobare sau actele de cãlã-torie. Totuºi, chiar dacã pleci, chiardacã nu, fii atent la ce faci cu banii.În familie se va pertece un eveni-ment care îþi va trezi interesul.

Rãbdarea ºi perseverenþa se cer a fipuse pe primul plan, cãci proiectelepe care þi le-ai fãcut nu prea au sorþide izbândã. Nu ai însã nici un motivsã te impacientezi, cãci ai timp sufi-cient la dispoziþie. Energia fizicã nueste la nivelul obiºnuit, aºa cã n-ar firãu sã îþi pãstrezi mai mult timp pen-tru odihnã.

H O R O S C O P

ANUNÞPrimãria Oraºului

Petrila, prinCompartimentul CorpControl Comercial siAutorizare Transport

Public Local,

va procedura la eliberarea unui

numãr de 5Autorizaþii Taxi

stabilite prin Regulamentulde organizare ºi desfãºurare aactivitãþii de transport publicîn regim de taxi pe raza teritorialã a oraºului Petrila.

Autorizaþiile taxi vor aveaurmatoarele numere deatribuire 13/3, 19, 60, 63ºi 85.

În acest scop persoanelefizice autorizate sau operatoriide transport interesaþi, vordepune o cerere ºi actelenecesare la RegistraturaPrimãriei oraºului Petrila,pânã la data de 07.09.2012,orele 15,00.

Documentele care trebuiea fi depuse sunt urmãtoarele:

- Dovada îndepliniriicondiþiei de capacitate profe-sionalã, respectiv: copie depe certificatul de competenþãprofesionalã a persoaneidesemnate, pentru trans-portatorul persoanã juridicãsau întreprindere familialã;

- Dovada îndepliniriicondiþiei de onorabilitate,respectiv: cazierul judiciar alpersoanei desemnate, dincare sã cã acesta: nu a fostcondamnatã pentru infracþi-

uni de naturã comercialã; nua fost condamnatã pentruinfracþiuni privind condiþiilede platã ºi de angajare,perioadele de conducere ºi deodihnã ale conducãtorilorauto, siguranþã rutierã, sigu-ranþa vehiculului rutier sau apersoanelor transportate,protecþia mediului ;

- Avizul medico – psiholo-gic care atestã cã persoanadesemnatã este aptã pentru aocupa o funcþie care concurãla siguranþa circulaþiei;

- Cazierul fiscal al trans-portatorului, dacã acesta esteoperator economic;

- Declaraþie pe propriarãspundere privind perioadeleîn care transportatorul a executat servicii de transportîn regim de taxi , cu menþio-narea intervalelor când a avutinterdicþii ºi motivul acestora;

- Dovada îndepliniriicapacitãþii financiare, respec-tiv:declaraþie pe propriarãspundere a transportatoru-lui cã poate asigura spaþiilenecesare pentru parcareatuturor autovehiculelor cucare va desfãºura activitateade taxi, spaþii deþinute în proprietate sau prin contractede închiriere;declaraþie pepropria rãspundere a transportatorului cã deþinesau are capacitatea financiarãde a deþine un numãr deautovehicule, pe tipuri, înproprietate sau în temeiulcontractelor de leasing

- cererea transportatoruluipentru eliberarea tipului deautorizaþie de transport, stabilit prin prezenta lege;

- copie de pe Certificatulde înregistrare la registrulcomerþului ca transportator,respectiv persoanã fizicãautorizatã, asociaþie familialãautorizatã sau persoanãjuridicã, dupã caz.;

- copie de pe certificatul deagreeare pentru utilizareaautovehiculului în regim detaxi eliberat de R.A.R.;

- copie de pe certificatul de înmatriculare, carnet deidentitate ale autovehicululuidin care sã rezulte cã acestaeste deþinut de cãtre transportatorul autorizatrespectiv în proprietate sau întemeiul unui contract de leasing ºi talonul anexã lacertificatul de înmatriculare,cu inspecþia tehnicã periodicã valabilã;

- copie de pe poliþa deasigurare a pasagerilor ºi abagajelor pentru riscurileacestora.

Documentele cu privire lacriteriile de departajare ºipunctajul acordat, data lacare va fi demaratã procedu-ra de eliberare a autorizaþi-ilor taxi, data anunþãrii rezul-tatului atribuirii cât ºi listasolicitanþilor înscriºi în lista deaºteptare, vor fi afiºate laaºiºierul instituþiei noastre.

Alte informaþii referitoarela documentele necesare par-ticipãrii la obþinerea autoriza-þiilor taxi se obþin la sediulPrimãriei Oraºului Petrila,respectiv Biroul de TransportPublic Local.

PRIMAR,ILIE PÃDUCEL

Primãria oraºului Petrila

Page 11: CVJ, nr., 163 Marti 10 iulie 2012

D orina Pleºcan,consilier

judeþean din parteaPP-DD Hunedoara,este decisã sã-ºirespecte toate promi-siunile din campaniaelectoralã. Este odovadã de respectfaþã de cetãþenii carei-au dat votul ºi totla sprijinul lor vaapela dacã nu vagãsi o altã cale depromovare aproiectelor.

A promis cã va facetot ce îi stã în puterepentru binele locuito-rilor din judeþulHunedoara ºi vrea sãse þinã de cuvânt.Dorina Pleºcan, con-silier judeþean ales pelistele PP-DDHunedoara a declaratcã vrea sã respecte totceea ce a promis încampania electoralã.

ªi, aºa cum le-a spusoamenilor care au creditat-o cu încrederealor, se preocupãîndeaproape de atragereade investitori în judeþ, ceeace înseamnã crearea denoi locuri de muncã. „Încursul lunii august voi aveao întrevedere cu un grupde investitori italieni, caredoresc sã deschidã laPetroºani o fabricã deaccesorii. Dar, aºa cum amspus ºi în campania elec-toralã, nu doresc sã mãocup doar de Valea Jiului,ci de întregul judeþ”, a pre-

cizat Dorina Pleºcan, careºi-a început deja activitateade consilier judeþean cu totce înseamnã acest lucru.Are în vedere mai multeiniþiative ºi spune cã, dacãnu se poate altfel, dacã nuva gãsi sprijin în colegii dela celelalte partide din CJHunedoara, va apela lasprijinul populaþiei, pentrupromovarea unor proiectede larg interes prin iniþia-tivã cetãþeneascã. Iar pro-blemele cetãþenilor sunt încontinuare prioritare pen-tru proaspãtul consilierjudeþean. „Chiar dacã înConsiliul JudeþeanHunedoara suntem minori-tari, pentru a satisfacedoleanþele cetãþenilor dinValea Jiului ºi din întreguljudeþ voi apela ºi la spriji-nul primarilor pentru ocolaborare eficientã pentrubinele comunitãþilor.Doresc ca pe parcursulîntregului mandat priori-tatea numãrul 1 sã fiecetãþeanul ºi voi stabili un

program de audienþe lasediul PP-DD, aºa încâtoricine doreºte, oricineare o problemã sã mãpoatã gãsi”, a declaratDorina Pleºcan.

Aºa cum subliniazãmereu, pentru con-silierul judeþean DorinaPleºcan politica sa este,de fapt, politicacetãþeanului ºi, de-a lun-gul activitãþii sale, ademonstrat cã s-a pusmereu în slujba oame-nilor.

Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 2012 Actualitate 11

C lãdirea ColegiuluiEconomic Hermes

Petroºani este în pericol dincauza escavãrii unei porþiunide teren la o distanþã dedoar câþiva metri, loc undear fi trebuit sã fie construitun mini hotel. Firma caretrebuia sã execute proiectuls-a apucat de lucrãri, însã le-a lãsat baltã mai apoi dincauza stopãrii finanþãrii dela Ministerul Educaþiei.

Aºa se face cã acum, profesorii deaici se plâng de faptul cã oricând s-arputea produce o alunecare de teren,care sã afecteze clãdirea ºcolii.

Primãria a luat act de situaþie ºi vaaloca din bugetul propriu banii pentrufinalizarea zidului de sprijin. „ Baniiexistã deja în bugetul local ºi aºtep-tãm ca firma sã realizeze acest zid desprijin, pentru a preveni o eventualã

surpare, care sã pun în pericol liceul.Cât priveºte construcþia propriu-zisã amini hotelului, aºteptãm sã vedemfondurile de la minister”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani.

Zidul de sprijin fãcut cu chiu cu vaipânã acum de muncitori unei firmecoordonatã de Aurelian Serafinceanu,care a ºi câºtigat licitaþia pentruproiectul în sine, de-abia susþineterenul, iar începerea reconstrucþieiar trebui urgentatã, asta pentru a nuasista la o catastrofã. De apreciat,dacã vorbim de o paralelã, este DoruTamaº, care la fel, a câºtigat prinfirma lui un proiect cu finanþare de laMinisterul Educaþiei, respectiv con-strucþia grãdiniþei de pe strada

Constructorului. Banii au fost sistaþi obunã perioadã de timp, dar el a con-tinuat lucrarea cu fonduri proprii ºi aaºteptat pânã când sumele i-au fostdecontate prin primãrie.

Luiza ANDRONACHE

DDDDoooorrrriiiinnnnaaaa PPPPlllleeeeººººccccaaaannnn:::: „„„„VVVVooooiiii rrrreeeessssppppeeeeccccttttaaaa ttttooootttt cccceeee

aaaammmm pppprrrroooommmmiiiissss îîîînnnn ccccaaaammmmppppaaaannnniiiiaaaa eeeelllleeeeccccttttoooorrrraaaallllãããã!!!!””””

Colegiul Economic HermesPetroºani este în pericol

Page 12: CVJ, nr., 163 Marti 10 iulie 2012

L -au ales, reales ºi pus pefotoliul de primar la

Uricani pe Dãnuþ Buhãescu,dar tot nu se lasã. Este vorbadespre cetãþenii care i-au datvotul actualului primar ºi careîncã îi fac campanie, înamintirea zilelor frumoasepetrecute în stradã înainte descrutinul din 10 iunie.

La Uricani încã sunt afiºe pe strãzidin care oricine poate sã afle cã echipaprimarului este de nota zece. Chiar la

intrarea în celmai vestic ºimai lung oraºdin Valea Jiului,te întâmpinã unbalcon, propri-etatea particu-larã a unuilocalnic, dincare zâmbeºteîn zeci deexemplare,nimeni altuldecât DãnuþBuhãescu, pri-marul realespentru a doua

oarã la Uricani. Un altbanner, prãfuit ºi el deatâta timp cât a trecut dela campania electoralã, ni-l aminteºte ºi pe candi-datul la funcþia depreºedinte al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, IoanMircea Moloþ, reales ºi el, graþievoturilor din Valea Jiului. Întrebat de cenu a dat jos afiºele, proprietarul dã vinape lene. „Mi s-a mai spus sã le dau jos.Eu am acest apartament, dar nu locui-esc acolo ºi încã nu am ajuns sã ledezlipesc. O sã merg ºi, dacã încurcãlumea, o sã le dau jos”, a spus propri-etarul apartamentului cu pricina.

Afiºe rãzleþe se întâlnesc peste tot, înfiecare oraº, dar cele mai multe au fostdintre cele lipite foarte bine ºi care nus-au putut dezlipi la timp. ªi GheorgheIle mai are câþiva stâlpi marcaþi cu chi-pul sãu prin Vulcan ºi, la fel îi regãsimpe stâlpi ºi la Petroºani, pe CostelAvram, sau Haralamebie Vochiþoiu.

Diana MITRACHE

L a 17 ani îºicâºtigã singur

banii de buzunar,din vânzarea deiluzii. Bogdan esteelev de liceu ºi sepregãteºte pentruFacultatea deArhitecturã, dar demic a fost atras,iremediabil, deiluzionism. Acumdescifreazã ºitainele mentalis-mului ºi este foarteapropiat deCristian Gog, celcare a câºtigat cuun astfel de numãrcompetiþia„Românii au ta-lent”.

Bogdan Murgilã esteelev în clasa a XI-a, laLiceul Teoretic MihaiEminescu din Petroºani.La prima vedere este untânãr ca oricare altul, cunãzuinþe ºi visuri specificevârstei. Poate doar

pachetul de cãrþi de jocdin mâna lui nu secadreazã în peisajulurban al zilelor noastre,dar nu neapãrat. Abiacând începe sãpovesteascã despreiluzionism îþi dai seamacã, pentru el, aceastãartã sã-i spunem înseam-nã mai mult decât unhobby. Pasiunea pentruiluzionism a pornit dincopilãrie. Tatãl lui i-a arã-tat un mic truc ºi i-a spuscã poate sã facã imposi-bilul sã devinã posibil. Afost scânteia de la care aplecat vâlvãtaia. „Prefersã le numesc iluzii, nutrucuri, iar pentru o iluzieexersez de la câteva zecide minute, la câteva ore,în funcþie de complexi-

tatea ei”. Acum sepregãteºte temeinic pen-tru a urma cursurileFacultãþii de Arhitecturã,dar nu renunþã la iluziilecu care îºi coloreazãviaþa. Þine legãtura cuCristian Gog, cel care acâºtigat anul acesta com-

petiþia „Românii au ta-lent” ºi, pentru cã e ta-lentat, scoate un ban debuzunar chiar din vân-zarea de iluzii, fie cã vor-bim de spectacole organi-zate sau de cel care auloc ad-hoc, în faþa asis-tenþei din parcuri, trenurisau pieþe.

V rea sã meargãpe apa

fântânii arteziene

Nu cere bani, dar sebucurã când talentul ºimunca sa sunt rãsplãtite,iar când o puºtoaicã i-acerut un autograf a fostuimit ºi încântatdeopotrivã. „Am fostprivit ºi cu admiraþie ºi cudispreþ, ºi înjurat ºi aplau-

dat. Depinde de la caz lacaz. Depinde dacã omu-lui îi place spectacolul,dacã îi place neprevãzu-tul, dacã poatã sã vadãimposibilul ca posibil…

Vorbeºte mult ºi cudrag despre pasiunea lui,

din care ar vrea sã facã oa doua meserie. Dacãpoate sã îmbine utilul cuplãcutul este ideal. „Amînceput acum doi ani,undeva prin toamnã. Nudoar cãrþi, ci multe alteiluzii”, spune Bogdan.Practic, vorbim despretrucuri cu cifre, predicþii,introducerea unui numãrîn mintea unei persoane,

îndoirea unor linguri sauiluzia trecerii printr-ungeam ºi multe altele. ªi,pentru cã tot se lucreazãintens la noua faþã a cen-trului civic din Petroºani,Bogdan ar vrea sã lepregãteascã o surprizã deproporþii localnicilor. A

luat legãtura cu primarulTiberiu Iacob – Ridzipentru un numãr ineditde …mers pe apã înnoua fântânã artezianãcare se construieºte, darnumai dacã va face rostºi de o sponsorizare pen-tru echipamentul de careare nevoie.

ªtie cã mai are multde studiat ºi îl admirã pe

Cristian Gog. „Pot sãspun cã el mi-a dat unimbold, mi-a arãtat de

unde sã studiez teoria,pentru cã orice lucru pecare îl faci pleacã de la oteorie, iar aici este oteorie vastã. Nu mi-a trã-dat niciun secret, dar, înschimb, m-a îndrumat”,povesteºte tânãrul. Iardin exterior este vrãjit denumerele de iluzionismale lui Criss Angel ºiGeorge Diamond, pentru

efectele spectaculoase pecare le creazã.

Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 iulie 201212 Actualitate

BBBBaaaannnniiii ddddeeee bbbbuuuuzzzzuuuunnnnaaaarrrr ddddiiiinnnn vvvvâââânnnnzzzzaaaarrrreeeeaaaa ddddeeee iiii lllluuuuzzzziiii iiii

CCCCaaaammmmppppaaaannnniiiiaaaa ccccoooonnnntttt iiiinnnnuuuuãããã llllaaaa UUUUrrrr iiiiccccaaaannnniiii