cvj, nr. 149, miercuri 20 iunie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 149

Miercuri, 20 iunie 2012

Alic înlocuitorul luiMârza în formarea

Complexului EnergeticHunedoara

D irectorul de la termocentralaMintia, Costel Alic, împreunã cu

directorul general al CNH, Nicolae Drãgoisunt cei care se vor ocupa de înfiinþareaComplexului Energetic Hunedoara.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Accidentele miniere au loc dinlipsa investiþiilor

TEROAREA SE POATE REPETAM inerii se accidenteazã ºi au

probleme în subteran pentru cãlucreazã cu utilaje foarte vechi.Sindicaliºtii din Valea Jiului cerinvestiþii în tehologie, alta decât cea aanilor 70 – 80 cu care se lucreazã acum.


Minerii arºi au ºanse

minime desupravieþuireC ei doi mineri care au

fost rãniþi, lunidimineaþa, într-un cumplitaccident produs în subteran-ul minei Petrila au ºanseminime de supravieþuire.


Soþia unui poliþist, sechestratã

ºi atacatã ziua înamiaza mare

P oliþiºtii din Petroºani încearcãsã dea de urma unui bãrbat

care a atacat o femeie ziua în ami-aza mare ºi dupã ce a târât-o într-oscarã de bloc, a tãiat-o cu un corpascuþit pe mâini ºi abdomen.


Echipa preºedintelui Mircea Moloþ

provoacã nemulþumiri în USL Valea Jiului

E chipa preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara,

Ioan Mircea Moloþ, propusã în funcþii la societãþile din Valea Jiului se pare cã i-aunemulþumit, deopotrivã ºi pe PSD-iºtii ºi pePNL-iºtii dintre Jiuri, care pretind cã mãcarcomunicarea sã existe ºi dupã alegeri.

>>> PAGINA A 3-A

Î n ziua de 18 iunie, în localitatea Hunedoara a

avut loc fazajudeþeanã a concursurilorprofesionale ale ServiciilorVoluntare ºiPrivate pentruSituaþii deUrgenþã înorganizareaInspectoratuluipentru Situaþiide Urgenþã“Iancu deHunedoara” al JudeþuluiHunedoara.

Competiþia s-a desfãºurat în cadrulbazei sportive Corvinul din localitateaHunedoara, ºi s-a adresat echipelor vo-luntare cât ºi private din judeþulHunedoara. Bãtãlia a fost mare, la com-petiþie participând un numãr de 7

echipaje atât voluntare cât ºi private. Înurma desfãºurãrii probelor practiceechipajul SVSU Petrila a obþinut locul I,acesta poziþie fiind cea de-a patra clasare

pe locul 1 consecutivã.Deasemenea cu aceastã ocazie le-au

fost înmânate diplome de merit ºicelor trei pompieri care în datã de11.06.2012 , datoritã intervenþieipromte, au împiedicat un cetãþean sãse autoincendieze într-o secþie de

votare de pe raza localitãþiPetrila.

Probele au constat înpredarea ºtafetei 4 x 100 m,pista de îndemânare ºi vitezã, ºirealizarea dispozitivului de inter-venþie.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 iunie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428� Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan

(Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Crime Inc. 12:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r)15:00 Rãzboinicul (r)16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 Þtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Fosta mea iubire (r)

8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Plasa de stele (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:20 Cine sunt? 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) (r)11:00 Lois ºi Clark (s) (r)12:00 Lois ºi Clark (s) (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Viaþa în Africa (s) 15:00 Viaþa în Africa (s) 16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV

20:30 Schimb de prizonieri

9:30 Obsesie criminalã (r)11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Balul de absolvire

17:00 Trãsniþii18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaþa de pe tort20:30 Spionul Dandana 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Zoom10:30 Dãnutz S.R.L. - Primaparte11:25 Dincolo de celebritate11:30 Dãnutz S.R.L. - Parteaa doua12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã (r)13:25 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã (r)14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO Þtiri15:00 Fotbal: CampionatulEuropean 2012 (r)16:55 Dincolo de celebritate17:00 România olimpicã 17:40 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Rãzbunarea mortului 22:45 Celebritãþile timpului tãu23:45 EURO Studio 0:45 Mad Men - Nebunii depe Madison Avenue (s) 1:40 Legendele palatului

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii ccoollaa--bboorraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

Pompieri de top

Pompierii de la Petrila pe prima poziþie a podiumului

M inerii se acciden-teazã ºi au prob-

leme în subteran pentrucã lucreazã cu utilajefoarte vechi. Sindicaliºtiidin Valea Jiului cerinvestiþii în tehologie, altadecât cea a anilor 70 – 80cu care se lucreazã acum.

Zoltan Lacataº, preºedinteleLSMVJ a declarat public cãdoar investiþiile în minele dinValea Jiului pot face diferenþadintre viaþa ºi moartea mine-rilor care intrã zilnic în subte-ran. Asta pentru cã oameniilucreazã cu utilaje foarte vechiºi nici echipamente de pro-tecþie nu au. «În Valea Jiului seproduc evenimente ºi serepetã, iar asta ar trebui sã deafoarte mult de gândireMinisterului Economiei, prinpersoanele abilitate, care ar

trebui sã ajungã la o concluzieºi anume, cã minele din ValeaJiului trebuie sã beneficieze deinvestiþii extrem de sigure înceea ce priveºte securitateasalariaþilor. Asta pentru cã în2008 au fost ultimele investiþii,iar de atunci deloc”, a declaratZoltan Lacataº.

Accidentul de luni, când doimineri au fost arºi de apafiartã þâºnitã din spatele digu-lui, s-a produs la o distanþãmicã faþã de cea în care în2008 au murit 15 mineri.Mina Petrila e locul în careaccidentele de muncã revin ºiliderii sindicali ai minerilor credcã asta se întâmplã ºi dincauza tectonicii, dar ºi aechipamentelor cu care mineriiintrã în ºut. „Din punct devedere al locului de muncãunde s-a produs evenimentul,el se aflã într-o zonã sincli-nalã, în care numai cu investiþii

majore pot fi efec-tuate alte lucrãri depregãtire pentru aajunge la zãcãmân-tul de huilã dinzona respectivã.

În aceastã minã,dacã nu se iaumãsuri de siguranþãîntr-un regim foarterapid, s-ar putea sãmai avem astfel deevenimentenefericite, pentrucã salariaþii deacolo nu au niciovinã cã nu existãresurse financiaresã se investeascã întehnologia deextracþie. Iar, pe dealtã parte, mineriiau echipamente caºi în anii 70 – 80,cu care transportãcãrbunii lasuprafaþã, sauechipament delucru efectiv înminã ºi pentru pro-tecþia omului sub pãmânt. Ieri,dacã inginerul ºi celãlalt mineraveau un echipament de pro-tecþie corespunzãtor pentrufocul endogen, sau împotrivavaporilor de apã care au trecutpeste ei, ar fi fost posibil carãnirea lor sã nu se întâmple.Din aceste cauze, MinisterulEconomiei ºi administraþiaCNH ar trebui sã fie foarteatenþi ca sã nu mai avem acci-dente de acest gen”, a maiadãugat Lacataº.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 iunie 2012 Actualitate 3

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

D irectorul de latermocentrala

Mintia, Costel Alic,împreunã cu direc-torul general alCNH, NicolaeDrãgoi sunt cei carese vor ocupa deînfiinþareaComplexuluiEnergeticHunedoara.

Pânã acum, numele luiFlorin Mârza era cel maivehiculat, pe partea

Termoelectrica, ca fiindresponsabil pentru a facedemersurile necesare înfi-inþãrii Complexului, dar,potrivit unor surse oficialeacesta va fi revocat iarCostel Alic se va ocupape mai departe.

Specialiºtii din energiesunt de pãrere cã nuexistã altã soluþie pentrusupravieþuirea minerituluidin Valea Jiului decât for-

marea ComplexuluiEnergetic Hunedoara, iarcele douã persoane

responsabile, adicã,Nicolae Drãgoi ºi CostelAlic, au experienþa nece-

sarã, dar ºi susþinereapoliticã, pentru a duce labun sfârºit înfiinþareacomplexului.

De altfel, la sfârºitulsãptãmânii în Valea Jiuluiva fi prezent ministrulEconomiei, DanielChiþoiu (neoficial sevehiculeazã ºi numelepremierului Victor Ponta),care va face o analizã aunitãþilor miniere ce vor fiincluse în ComplexulEnergetic Hunedoara.

Complexul EnergeticHunedoara urmeazã sãfie înfiinþat pânã în lunaiulie 2012, prin fuziuneatermocentralelor Mintia ºiParoºeni cu patru minede huilã ce aparþinCompaniei Naþionale aHuilei din Petroºani.

CNH va fi divizatã înaceastã lunã în mine via-

bile ºi neviabile, urmândca unitãþile din urmã sãfie incluse într-o nouãcompanie energeticã,pânã când se va finalizaprogramul de închidere alor.

Pe lângã cele douãtermocentrale, Mintia ºiParoºeni, din ComplexulEnergetic Hunedoara vorface parte ºi minele dinValea Jiului: Lonea,Livezeni, Vulcan ºiLupeni, însã înglobarealor se va putea facenumai dupã separarea lorde minele ce urmeazã a fiînchise – Paroºeni, Petrilaºi Uricani.

Vânzarea pachetuluimajoritar de acþiuni alComplexului EnergeticHunedoara, pânã înprima parte a anuluiviitor, este prevãzutãexpres în memorandumulde politici economice ºifinanciare semnat deGuvern cu FMI.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Alic înlocuitorul lui Mârza în formareaComplexului Energetic Hunedoara

Sprijin pentru minerii arºi la Petrila

D upã ce Guvernul s-a arã-tat dispus sã sprijine per-

soanele afectate de accidentulcare s-a petrecut luni la MinaPetrila, ºi administraþia localãîºi exprimã disponibilitatea dea oferi sprijin la nevoie.

Potrivit viceprimarului ConstantinRamaºcanu, dacã familiile victimelorarse la mina Petrila, luni, vor aveanevoie, vor primi ºi ajutor. Pânãacum, administraþia localã nu a luatnicio mãsurã, dar cei de la primãries-au arãtat dispuºi sã acþioneze dacãva fi necesar.

„Noi am aflat despre caz mai mult

din mass-media ºi din discuþii particulare.

Deocamdatã, cei doi sunt laBucureºti ºi nu am luat legãtura nicicu familiile lor. Sigur, dacã va fi nece-sar, ne vom oferi sprijinul, pentru cãastfel de evenimente sunt nedorite lanoi în oraº”, a spus ConstantinRamaºcanu, viceprimar al oraºuluiPetrila.

Organele de anchetã vor verificace s-a întâmplat în cazul de la minaPetrila, când doi mineri au fost arºi însubteran. Cei doi au 40 ºi 45 de ani,iar medicii de la urgenþa spitalului dinPetroºani spun cã au ajuns cu arsurigrave pe trei pãtrimi din suprafaþacorpului. Minerii au fost duºi laBucureºti, luni dupã amiazã, la spi-talul de arºi.

La mina Petrila a demarat oanchetã a ITM pentru a stabili caresunt împrejurãrile în care s-a produsaccidentul.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Accidentele miniere au loc din lipsa investiþiilor

TEROAREA SE POATE REPETA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 iunie 201244 Actualitate

ª efulCircumscripþie

i SanitarVeterinarePetroºani este încãrþi pentru a pre-lua conducereaDirecþiei SanitarVeterinare aJudeþuluiHunedoara dupã cefostul director s-apensionat.

Medicul veterinarOctavian Popescu estepropunerea PSD pentrupostul de director alDSVSA Hunedoara,funcþie rãmasã vacantãdupã pensionareamedicului MariusLãzãrescu. ªeful CSVSAPetroºani are o vechimeîn sistem de circa 30 deani ºi de mai mulþi aniconduce circumscripþiadin „capitala” Vãii Jiului.Totodatã, OctavianPopescu este membru al

Organizaþiei PSDPetroºani ºi s-a aflat pelista de consilieri a USLla alegerile locale, însã n-a acces în ConsiliulLocal Petroºani. Popescua mai fost în conducereaDSVSA Hunedoara pefuncþia de directoradjunct pentru o scurtãperioadã de timp, însã arevenit la Petroºani.Surse din cadrul PSDspun cã medicul esteaproape sigur noul ºef alDSVSA Hunedoara,

numirea lui pe funcþieurmând a fi fãcutã înperioada imediat urmã-toare. Dacã va ajunge laconducerea instituþiei,Octavian Popescu va tre-bui sã încerce recupe-rarea mãcar a unei pãrþidin 3prejudiciul fãcut defosta conducere laDSVSA Hunedoara.Afacerea „aparaturãmedicalã” a prejudiciatinstituþia cu mai multemiliarde de lei vechi.Foºtii ºefi ai direcþiei au

achiziþionat aparaturã dela o societate fãrã cabunurile sã mai ajungã lainstituþie. Plata a fostfãcutã integral deºilegea permitea doarachitarea unui avans.Firma n-a mai livratnici pânã astãzibunurile ºi a intrat îninsolvenþã dupã ce aîncheiat profitabilaafacere cu DSVSAHunedoara.Cercetareapenalã s-afinalizat cutrimitereamai mul-tor ºefiimpli-caþi în

judecatã, inclusiv a luiLãzãrescu, pentru

fals intelectual.

MaximilianGÂNJU

T empera-turile ridi-

cate dinultimele zile auþinut ocupaþimedicii urgen-tiºti din ValeaJiului, mulþidintre fiindsolicitaþi sãintervinã lapacienþi care auclacat din cauzabãuturii core-latã cu cãlduraînãbuºitoare.

Chiar ºi cea maisãnãtoasã per-soanã din zonã a

înfruntat cu greu-tate cãldura sufo-cantã din ultimeledouã zile, nu însãºi cei care trãiescpe strãzi. Dacãtemperaturile de30 de gradeCelsius ar fi trebuitsã le taie pofta dea mai colindaPetroºaniul la oreleprânzului ºi de a se“înarma” cu unpãhãrel de tãrie,acest lucru nu s-aîntâmplat. Drepteste cã, cei fãrãadãpost s-au refu-giat prin parcuri, laumbrã însã nu aurenunþat nici în

ruptul capului la“sticluþã”. ªi nueste vorba de obãuturã rãcoritoaredupã cum ar finormal ci de tãrie.Încã de la orematinale, în parculde lângã TeatrulDramatic dinPetroºani sau în“parcul pensiona-rilor” de lângãCNH Petroºani,cei fãrã adãpost îºiiau “antidotul”împotriva caniculei.“Este antidotîmpotriva cãldurii.Chiar dacã estetãrie, este bunãpentru cã ne punesângele în miºcareºi ne þine defoame. Ce-ar fi sã

umblãm

fãrã nimic la<bord> ºi flãmânzipe stradã? În câte-va ore am fi morþi.Ascultaþi-mã ce vãspun cã am drep-tate, chiar dacãdoctorii zic cã nu-ibunã tãria”, spuneIon, un bãrbat de52 de ani rãmasfãrã casã deaproape 10 ani. Bãrbos, îmbrãcatde iarnã la o tem-peraturã deaproape 40 degrade, bãrbatul cugreu îºi aminteºtenumele de familie,iar când vine vorbadespre soþie saucopii vizibil iritatrefuzã sã mai vor-beascã cu noi.Spune cã a fostminer, dar nu aintrat niciodatã în

minã. A lucratla suprafaþã

ca elec-tri-

cian, la mai multeexploatãri dinValea Jiului. În totacest timp cât nepovesteºte despretragedia prin careconsiderã el cã atrecut, reuºeºte sãdea gata o sticlã desfert de tãrie. Cândmai prinde ceva delucru ºi primeºtecâþiva bãnuþi îi dãpe votcã ieftinã. Însituaþia bãrbatuluimai sunt cel puþin10 boschetari ºiasta numai laPetroºani. Fieiarnã sau varãaceºti oameni decele mai multe oriresemnaþi ºi închiºiîn ei, încearcã sãsupravieþuiascãprin metodele lor.Sunt de pãrere cãpe nimeni nu maiintereseazã soartalor ºi se mulþumesccu un colþ de pâinemucegãit gãsit într-un container ºi unpahar de tãrie.

MaximilianGÂNJU

Popescu, favorit pentruºefia DSV Hunedoara

TTTTããããrrrr iiiiaaaa mmmmeeeerrrrggggeeee bbbbiiiinnnneeee ººººiiii ppppeeee ccccaaaannnniiiiccccuuuullllãããã

N umãrul tichetelor din progra-mul “Rabla” va fi suplimentat

cu 15.000, pânã la sfârºitul luniiiunie, iar dupã rectificarea bugetarãvor mai exista încã 15.000.

Cele 15.000 de tichete din primaetapã au o valoare totalã de 57 de mi-lioane de lei. Potrivit celor din MinisterulMediului, pânã la sfârºitul lunii iunie tre-buie sã se finalizeze procedura de punerepe piaþã, suplimentar, a 15.000 detichete în programul “Rabla”. Acestea vorputea fi folosite dupã 1 iulie 2012.Ministerul de resort a suplimentat numãrultichetelor cu scopul de a menþine locurilede muncã, la Compania Dacia Mioveni.

Programul “Rabla” 2012 a început în

lunaaprilie pen-tru persoane fizice.Fondurile destinate aces-tuia puteau sã acoperecasarea a 30.000 de maºinivechi, dovadã cã în doar o lunã, aufost acoperite costurile pentruscoaterea din uz a aproape12.000 de maºini.

În ultimii doi ani,prin programul“Rabla” au fostcasate peste300.000 demaºini uzate ºi au fostcumpãrate 101.766 demaºini noi.

Diana MITRACHE

„Rabla” continuã „Rabla” continuã dupã 15 iuniedupã 15 iunie


P oliþiºtii dinPetroºani

încearcã sã dea deurma unui bãrbatcare a atacat ofemeie ziua în ami-aza mare ºi dupã cea târât-o într-o scarãde bloc, a tãiat-o cuun corp ascuþit pemâini ºi abdomen.

Femeia atacatã,Elisabeta Bianga (27de ani), este soþia unuipoliþist angajat laPoliþia TF Petroºani ºiieºise ieri dimineaþã lacumpãrãturi, când afost atacatã de un bãrbat care a târât-oîntr-o scarã de bloc.

Agresorul i-a tãiatpãrul ºi a zgâriat-o pemâini ºi abdomen cuun obiect ascuþit, posi-bil un cuþit au apreciatmedicii din cadrulSpitalului de UrgenþãPetroºani, care auîngrijit-o.

Adjunctul ºefuluiPoliþiei Petroºani,comisarul ªtefanCiucã, a declarat la

scurt timp dupã eveni-ment cã a fostdeclanºatã o anchetãpentru a se stabili cuexactitate ce s-aîntâmplat, iar poliþiºtiiau luat în calcul toatevariantele posibile dela o încercare de agre-siune ºi pânã la tâl-hãrie, ameninþare orirãzbunare, varianteinfirmate ulterior.Tânãra a ajuns laUrgenþa Spitalului

Petroºani unde aprimit îngrijiri medi-cale, iar dupã ce s-amai liniºtit a mers cusoþul ei la PoliþiaPetroºani pentru adepune plângere ºi ada detalii despre agresor.

„În aceastãdimineaþã, (n.r. marþi)în jurul orei 09:30,Poliþia MunicipiuluiPetroºani a fost sesiza-tã telefonic cu privire

la faptul cã o femeieîn vârstã de 27 de ani,a fost agresatã pe ostradã din municipiulPetroºani de un bãrbatnecunoscut care aforþat-o sã intre într-oscarã de bloc, i-a tãiato parte din pãr ºi i-aprodus mai multeexcoriaþii pe braþe ºipe abdomen cu unobiect ascuþit.

Femeia a fost trans-portatã la Unitatea de

primiri Urgenþe aSpitalului dinPetroºani, în stare deºoc, iar dupã acor-darea primului ajutormedicii au stabilit cãleziunile nu îi pun înpericol viaþa (…)Poliþiºtii au demaratcercetãrile în acest cazsub aspectul comiteriiinfracþiunii de loviresau alte violenþe,urmând a fi audiatã ºipartea vãtãmatã – deîndatã ce starea desãnãtate îi va permite– pentru a se stabilidacã incidentul arelegãturã cu profesiasoþului acesteia,poliþist în cadrulPostului de PoliþieTransporturi FeroviarePetroºani”, a declaratinspectorul, BogdanNiþu, purtãtor decuvânt IPJHunedoara. Poliþiºtiidin Petroºani au uncerc de suspecþi ºiîncearcã sã-l prindã peagresor.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

SSooþþiiaa uunnuuii ppoolliiþþiisstt,, sechestratã ºi atacatãziua în amiaza mare

Tâlhãrie cu halucinogenela o benzinãrie

din Deva

A utorii tâlhãriei comise înurmã cu aproape o sãptãmânã

într-o benzinãrie din municipiulDeva au fost prinºi de poliþiºtiihunedoreni. Cei doi ºi.au recunos-cut fapta dar susþin cã nu au ºtiutce fac, din cauzã cã erau sub efec-tul substanþelor halucinogene.

Poliþiºtii Serviciului InvestigaþiiCriminale din cadrul IPJ Huendoara,împreunã cu cei din cadrul Biroului deInvestigaþii Criminale Deva ºi ServiciuluiIntervenþie Rapidã i-au identificat ºi reþi-nut pe cei doi autori ai tâlhãriei comise înurmã cu 5 zile într-o benzinãrie din Deva.Cei doi tineri, în vârstã de 25, respectiv24 de ani, sunt din Deva, iar în cursulaudierii ºi-au recunoscut fapta, dar auprecizat cã se aflau sub influenþa unorsubstanþe halucinogene. „Persoanele încauzã au fost reþinute pentru 24 de ore,pe bazã de ordonanþã, pentru sãvârºireainfracþiunii de tâlhãrie, urmând a fiprezentaþi Parchetului de pe lângãJudecãtoria Deva cu propunere dearestare preventivã”, a declarat BogdanNiþu, purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

Reamintim cã, joi dimineaþã, douã per-soane l-au atacat pe angajatul unei ben-zinãrii din municipiul Deva, iar oameniilegii au intrat în alertã dupã ce un martora sunat la 112.. Imediat la faþa locului asosit o echipã operativã care a vizionatimaginile surprinse de camerele desupraveghere, în care se observa cumoperatorul staþiei încearcã sã se opunãcelor doi agresori ºi, în timp ce era þinutde unul dintre aceºtia, celalalt cãuta însertarul cu bani. În urma agresiunii, ope-ratorul benzinãriei, în vârstã de 39 ani, afost rãnit de cãtre unul dintre suspecþi cuun cuþit. Victima a fost transportatã laSpitalul Judeþean Deva unde s-a constatatcã are fracturã de piramidã nazala, pre-zintã plãgi tãiate la nivelul degetelor mâiniistângi ºi mai multe escoriaþii. Cei doi tâl-hari au reuºit sã sustragã aproximativ 800de lei din sertarul casei de marcat.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

C ei doi mineri careau fost rãniþi, luni

dimineaþa, într-uncumplit accident produsîn subteranul mineiPetrila au ºanse mini-me de supravieþuire.

Pronostic sumbru pentrucei doi mineri rãniþi grav înaccidentul produs în subtera-nul minei Petrila lunidimineaþa. Medicii sunt rezer-vaþi în privinþa evoluþiei stãriiacestora de sãnãtate ºi spun

cã au doar 20% ºanse sãsupravieþuiascã. Ingineruladjunct ºef de sector Cãtãlinªerban ºi minerul ºef debrigadã Dãnuþ Codreanu suntinternaþi al secþia ATISpitalului de Arºi din Bucureºtiºi sunt în continuare intubaþi.Medicii spun cã grav este cã,pe lângã arsurile de gradele 3ºi 4, ambii au complicaþii pul-monare ºi renale. PremierulVictor Ponta a declarat cã atâtvictimele accidentului, cât ºifamiliile lor, vor fi ajutate deGuvern. „Este obligaþia

organelor de anchetã sã aflãmce s-a întâmplat cu adevãrat,dacã sunt vinovãþii, dacãexista posibilitatea sã evitãmun asemenea accident, dupãcare evident cã vom sprijini,din fondurile speciale pe carele avem la dispoziþie, atât per-soanele rãnite, cât ºi familiilelor. Dar îmi exprim regretul.Dupã cum ºtiþi, reprezint înParlament o zonã undeasemenea accidente s-auîntâmplat ºi unde oamenii trã-iesc din activitatea energeticãºi de minerit ºi, chiar dacã e

vorba de Valea Jiului,nu neapãrat de zonaOlteniei de dupãDefileu, am exactacceaºi grijã pentruoamenii de acolo ºi îmipare foarte rãu deceea ce s-a întâmplat”,a declarat VictorPonta.

Cei doi angajaþi aiMinei Petrila lucrau larãcirea preventivã azonei îndiguite, unde în2008 s-au produs celedouã explozii consecu-tive soldate cu decesula 13 mineri.

Accidentul a avut loc în timpce se executa operaþiunea deintroducere de cenuºã de ter-mocentralã pe un foraj într-ogalerie aflatã la o distanþã de1,5 metri de frontul de lucru.În acel moment s-a produs oerupþie spontanã de apãsupraîncãlzitã din zona foraju-lui, care i-a surprins ºi acciden-tat grav pe cei doi angajaþi.

Reprezentanþii CompanieiNaþionale a Huilei Petroºani,sub coordonarea inspectorilorde muncã din Petroºani, con-tinuã ancheta îna cest cazpentru a stabili cum a fostposibilã producerea acestuiaccident de muncã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Proiecte da, efecte....

Fii COOL,fãrã ALCOOL

Proiecte avem, dar efecte?Centrul de Prevenire Evaluareºi Consiliere AntidrogHunedoara, structura teritorialãa Agenþiei Naþionale Antidrogîn parteneriat cu Inspectoratulªcolar al Judeþului Hunedoara,Centrul Judeþean de Resurse ºiAsistenþã Educaþionalã ºi 5ºcoli generale din judeþ adesfãºurat în acest an ºcolarproiectul „Sã învãþãm sã facemalegeri corecte: Fii COOL fãrãAL-COOL!”.

Scopul proiectului l-a consti-tuit întãrirea factorilor de pro-tecþie ºi reducerea factorilor derisc prin informarea tinerilor ºipãrinþilor cu privire la riscurileconsumului de alcool, prinInformarea elevilor de gimnaziu(clasa a VII-a) ºi a familiilor aces-tora cu privire la efectele ºiriscurile consumului de alcool.

Astfel în perioada septembrie2011 – mai 2012 au fostdesfãºurate 20 de activitãþi cu120 de elevi în 5 ºcoli generaledin judeþ.

Activitãþi de acest gen s-auderulat si la Liceul Teoretic „M.Eminescu” Petroºani – ªcoalageneralã nr. 4, ªcoala gen. „I.G. Duca” Petroºani, LiceulTeoretic Lupeni – structuraªcoala gen. nr. 2. Cu fiecaregrupã de elevi din clasa a VII-aau fost desfãºurate 4 activitãþitimp de 1 lunã.

Activitãþile au constat înprezentarea de informaþii cuprivire la riscurile consumului dealcool, desfãºurarea de jocuri ºiexerciþii cu privire la dezvoltareaabilitãþilor sociale, capacitateade luare a deciziilor ºi derezolvare a problemelor ºiîmbunãtãþirea abilitãþilor decomunicare între pãrinþi ºi copii.La finalul activitãþilor împreunãcu elevii, au fost desfãºurateîntâlniri cu pãrinþii elevilor.Astfel au fost realizate 5 activi-tãþi la care au participat peste60 de pãrinþi.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Minerii arºi au ºanse minime de supravieþuire

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 iunie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

O datã cu vacanþa vin ºitaberele pentru elevi,

la munte ori la mare.Taberele de aventurã sunt oalternativã la cele clasiceapãrute de ceva vreme undecopii au parte de o mulþimede activitãþi în aer liber pre-cum plimbãri cu bicicletaori, tirolianã, fotografie,escaladã ºi expediþii.

O sãptãmânã de distracþie întabãrã este pentru cei mici prilejde prietenii noi, aventurã în aerliber ºi acumulare de cunoºtinþe,dar ºi o pauzã din faþa calcula-torului. Pentru acestea, pãrinþiiplãtesc sub 1.000 de lei.

P rovocare la “supravieþuire”

Taberele de aventurã de laStraja îi provoacã pe copii laopt zile de „supravieþuire” înnaturã, în cadrul activitãþilor de

orientare turisticã, drumeþii,alpinism, tirolianã, tir cu arcul.Cei mai curajoºi au posibilitateasã se cãþere pe perete de frângiica niºte adevãraþi alpiniºti, ori sãtraverseze pe frânghii, laînãlþime, anumite trasee.

Pasionaþii de artã pot optapentru picturã pe pietre ºiscoarþã de copac, împletireaunor brãþãri, modelaj, ori origa-

mi. Nu vor lipsi nici vânãtorilede comori, unde fiecare copilpoate fi un pirat, carnavalul, cucavaleri ºi domniþe, discoteca,parada pijamalelor ºi bineînþelesfocul de tabãrã.

Organizatorii taberei de aven-turã Boom Camp din Strajaspun cã dorinþa lor este de a-iridica pe copii din faþa calcula-torului, ori de a-i aduna de pe

strãzi ºi a le dezvolta anumiteaptitudini.

“Încã din prima zi copiii vordescoperi lucruri noi despre ei ºigrupul din care fac parte. De-alungul celor opt zile vor aflacum pot supravieþui în naturãvor învãþa sã se orientezefolosind busola, vor petrece onoapte în cort, vor afla ceplante sunt comestibile. Deasemenea îºi vor testa limiteleprin escaladã pe stâncã, cãþãrãripe pereþi de frânghie, tirolianã,drumeþii etc., ºi nu în ultimulrând vor învãþa ºi exersa tehnicide picturã, modelare ºi împle-tire”, spune Angela Huda, organizator.

Mai mult, organizatorii susþincã talentele pe care copiii le vordemonstra la Seara talentelorsau Carnaval precum ºiîndemânarea ºi curajul laVânãtoarea de comori vor fipremiate în tabãrã cu surprizede care câºtigãtorii îºi vor aminticu drag.

P atru serii în aceastãvarã

Tabãra Boom Camp dinStraja este organizatã pentrucopiii de 5-16 ani, iar costulparticipãrii este de 740 de lei(pentru fraþi reducere de 50 delei pentru fiecare în parte). Întimpul acestei veri, se vor orga-niza patru serii, prima începândîn 30 iunie. Numãr de locuri:minim 20; maxim 35 copii.

Rezervarea unui loc în tabãrãse face în momentul achitãriiunui avans de 200 lei. Restulplãþii se poate face fie în ratelunare, fie intergral pânã în ziua

începerii taberei.Preþul include cazarea: camere

cu 2, 3 ºi 4 locuri; mesele seservesc la restaurantul PlatoulSoarelui, restaurant ce se aflã laparterul cabanei. Se vor servi 3mese pe zi + gustãri, fructe ºi dul-ciuri; un supraveghetor/animatorla o grupã de 10 - 12 copii;materialele necesare desfãºurãriiactivitãþilor; un CD cu fotografiidin tabãrã; premii ºi diplome.

Pentru mai multe detalii puteþiapela la numãrul de telefon0724.887.293 sau trimite e-mail:[email protected]

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Tabere de aventurã la Straja

Compania Judeþeanã deTurism Hunedoara (înparteneriat cu DHS,Asociaþia Pro-Straja ºiClubul Silver Fox) orga-nizeazã concursul “StrajaBike” – ediþia I, concurs tipopen, deschis tuturor bici-cliºtilor amatori, începãtorisau avansaþi, care se vadesfãºura în douã manºe, înzilele de 23 ºi 24 iunie2012, în Staþiunea mon-tanã Straja din judeþulHunedoara.

Acþiunea, organizatã cusprijinul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, sedoreºte a fi o pledoariepentru miºcarea în aer liberºi urmãreºte creºtereanumãrului de turiºti careviziteazã judeþulHunedoara.

P ROGRAM CONCURS

SÂMBÃTÃ(23.06.2012):

8.00 – 11.00 -Sosirea ºi înregistrarea participanþilor

11.00 – 11.30 -ªedinþa tehnicã

12.00 - Start con-

curenþi - manºa I (pe cate-gorii de vârstã)

16.00 - Afiºare rezultate - manºa I

20.00 - Searã distractivã

DUMINICÃ(24.06.2012):

11.00 - Start concurenþi

- manºa a II -a 13.00 - Spectacol

“Sãrbãtoarea sânzienelor”13.30 - Afiºare rezultate

finale13.30 - 14.00 -

Primire contestaþii14.30 - Festivitatea de

premiere

„STRAJA BIKE” - STRAJA - 22-24 IUNIE 2012 - EDIÞIA I

S ute de localniciºi turiºti sunt

aºteptaþi de Sânziene,în Straja, pentru alua parte la o între-cere tradiþionalã amomârlanilor, ca maiapoi sã petreacã laiarbã verde.

Evenimentul se þine înfiecare an pe data de 24iunie, iar Nedeia deSânziene este o tradiþie pen-tru staþiunea hunedoreanãStraja. Încet, încet, mani-festarea momârlanilor aprins ºi la turiºti dar ºi laortacii care ºi-au cãutat

bunãstarea în bazinul carbonifer. Aºa se face cã înfiecare an pe 24 iunie, deSânziene, munþii Vâlcancare strãjuiesc Straja seumplu de turiºti, localnici ºimomârlani, la una din celemai mari petreceri câm-peneºti organizate în Vale.

„Nedeia se va þine ºi înacest an, duminicã, înStaþiunea Straja. Este otradiþie ºi au fost alocate

fonduri de la bugetulPrimãriei MunicipiuluiLupeni pentru organizareaevenimentului. S-a alocatsuma de 10 mii de lei pentru un spectacol folcloricºi concursul de cai.Evenimentul este organizatde primãria Lupeni în cola-borare cu domnul EmilPãrãu, ca în fiecare an”, a

declarat, Gabriel Lungu,administratorul public dincadrul Primãriei Lupeni.”

Atracþia nedeii din Strajaeste un concurs de cai, obicei la fel de vechi canedeia în sine ºi la caregospodarii momârlani ies sãse „fãleascã cu animalele depovarã” dar ºi sã le aratecelor care urmãresc întrecerea, ce calitãþi au animalele.

Fiecare momârlan care serespectã are în gospodãriecel puþin un cal, iarbunãstarea lui este reflectatãde animal. Cu cât este maiarãtos ºi mai puternic cuatât proprietarul lui este maiavut. Tradiþia respectatã cusfinþenie de momârlani cereca animalele de tracþiune sãfie suspuse unor probeextrem de dificile, iar la finalflãcãul care reuºeºte sãcâºtige competiþia estedeclarat „omul nedeii”.Dupã festivalul cailor petre-cerea continuã în staþiunecu muzicã popularã, mititeiiºi bere ca în fiecare an, ast-fel ca toþi oaspeþii sã sesimtã ca într-o zi de sãrbã-toare.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Straja se pregãteºtepentru

Nedeia Sânzienelor

S-a votat legeacare atestã continuarea

mineritului înValea Jiului

C onsideratã cea mai moder-nã termocentralã pe huilã

din þarã, Termoelectrica Paroºenimai avea nevoie de douã insta-laþii costisitoare pentru a produceenergie curatã, altfel risca sã fieînchisã. Ieri, s-a votat legea definanþare a acestor investiþii cuBanca Europenã de Investiþii ºica urmare, Termocentrala vaavea nevoie mult timp de huiladin Valea Jiului.

Deputatul PSD de Valea Jiului,Cristian Resmeriþã ne-a confirmat fap-tul, cã ieri, în Camera Deputaþilor, s-avotat legea care atestã cã minerit vaexista ºi în viitorul Vãii Jiului, datoritãinvestiþiilor majore care se vor face lacea mai modernã termocentralã pehuilã. ªi cum nimeni nu investeºte grã-mada de bani fãrã a avea în vederehuila, legea garateazã mineritul.

”Azi (ieri – n.n.), s-a votat înCamera Deputaþilor noua lege privind

ratificarea contractului de finanþaredintre România ºi Banca Europeanãde Investiþii, în cauzã fiind finanþareaproiectului Centrala Electricã Paroºeni,proiect în valoare de 63,3 milioaneeuro. Aceastã lege de ratificare estecertitudinea cã mineritul în Valea Jiuluiva continua în condiþii europene demediu” – a declarat deputatul CristianResmeriþã.

Finanþarea proiectului, carecuprinde continuarea investiþiilor laParoºeni privind condiþiile de mediu,va fi structuratã pe douã paliere,respectiv 50% bani de la BancaEuropeanã de Investiþii (BEI), iar restulde 50% este suportatã de partearomânã, respectiv de Ministerul deFinanþe. De precizat cã proiectul delege a fost aprobat de GuvernulRomâniei la sfârºitul lunii aprilie fiindtrimis urgent Parlamentului.

Consideratã cea mai modernã ter-mocentralã pe huilã din România,Termoelectrica Paroºeni mai aveanevoie de douã instalaþii costisitoare,dar obligatorii, pentru a produceenergie curatã: dispozitive de reducerea sulfului, a oxizilor de azot ºi asigu-

rarea depozitelor de zgurã ºi cenusã.Realizarea acestui program de

investiþii de mediu va permitefuncþionarea centralei în condiþii desiguranþã ºi cu respectarea legislaþieiprivind protecþia mediului. Seurmãreºte astfel încadrareaevoluþiei sectorului energetic înstrategia de dezvoltare durabilãa economiei României, precumºi respectarea unor obligaþii demediu asumate de þara noastrã.

Proiectul de mediu constã înmontarea unei instalaþii dedesulfurare a gazelor arse ºi aunui sistem pentru colectarea,transportul ºi depozitareacenuºii ºi zgurii, cu scopul de areduce în mod semnificativemisiile de SO2 ºi gradul depoluare generat de gestiuneacurentã a cenuºii ºi deºeurilorde ardere. Proiectul are ca ter-men de finalizare anul 2015.

Sucursala ElectrocentraleParoºeni a fost construitã laînceputul anilor 50, plecând dela un proiect de provenienþãruseascã, fiind prima termocen-tralã pe cãrbune din þara noas-trã. Uzina de producerea aenergiei electrice ºi termice dinmunicipiul Vulcan a fost proiec-tatã sº alimenteze cu electrici-tate ºi energie termica toatãValea Jiului, precum ºi industriaminierã din cele ºase localitãþiale zonei.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 iunie 2012 Actualitate 98 Fapt divers

C opiii nimãnui înurma emigrãrilor

masive. Lipsa locurilorde muncã din ValeaJiului lasã copiii singuripe lume, pãrinþii acesto-ra alegând sã plece înstrãinãtate în cauãtareaunui trai mai bun.

Rezultate ºcolare înscãdere. Lipsa pãrinþilor sesimte în rezultatele ºcolareobþinute de elevi. Potrivitdirectorului de la ªcoalaGeneralã IG Duca Petroºani,Elena Gârjob, numãrulpãrinþilor care pleacã ºi îºilasã copiii în grija rudelor esteun fenomen din ce în ce maides întâlnit.

“Este un fenomen tot maimare. La nivelul ºcolii avemdeclaraþi un numãr de peste70 de elevi a cãror pãrinþisunt plecaþi în strãinãtate. Dincei 70 sunt copii cu ambiipãrinþi plecaþi ºi doar unpãrinte. De regulã, copiii suntîn grija bunicilor, unchilor,mãtuºilor, mai rar a vecinilor”,afirmã directorul unitãþii deînvãþãmânt.

Potrivit sursei citate, lipsapãrinþilor se simte în procesulde învãþãmânt. Elevii care aurãmas în grija altor persoane,nu mai prezintã interes faþãde carte.

„Lipsa pãrinþilor se simte lanivel educaþional. Copiii sunt

marcaþi în primul rând lelipseºte afectivitatea care esteun factor decisiv la vârsta lor,în educaþie, apoi le lipseºterigurozitatea ºi dragosteapãrinþilor pentru a se pregãtipentru ºcoalã. Cei maimãriºori (clasa a VII-a, a VIII-a) intrã în anumite gãºti decopii ºi încearcã sã chiulescãde la ºcoalã, sã nu îºi facãtemele”, mai spune directorul.

Activitãþi de consiliere.Pentru ca elevii sã treacã maiuºor peste lispa pãrinþiloraceºtia pot apela la psihologulºcolar. Acesta discutã cu eleviiºi prin diferite activitãþi ludiceîncearcã sã capteze atenþiacopiiilor.

“În anul acesta ºcolarnumãrul copiilor a cãrorpãrinþi au plecat în strãinãtate

a crescut alarmant de mult.Pot sã spun cã aproape jumã-tate s-a dublat numãrul faþãde anul trecut ºcolar. Fiindcopii le este foarte greu pen-tru cã pãrinþii sunt plecaþi ºiaceºti copii au rãmas în grijabunicilor, a mãtuºilor ºi nu leeste indiferent. Suferã ºi sevede ºi în rezultatele ºcolare.De aceea noi cãutãm sã-iidentificãm ºi prin programelede consiliere încercãm sã-iatragem ºi sã ne spunã ofurileºi sã-i ajutãm. Sã ºtie cã nusunt singuri, sã ºtie cã suntemop echipã ºi ne intereseazãsoarta lor”, afirmã psihologulºcolar Diana Iozsa.

În cadrul unitãþii deînvãþãmânt din Petroºanifuncþioneazã CentrulEducaþional de Zi pentru

Activitãþi Remediale (CEZAR).Acesta a luat fiinþã în urmaparteneriatului încheiat decãtre IªJ Hunedoara cu IªJAlba, în cadrul proiectului„Educaþie pentru toþi, educaþiaeste ºansa ta!” cofinanþat dinFondul Social European prinProgramul OperaþionalSectorial pentru DezvoltareaResurselor Umane 2007 –2013.

În cadrul proiectului, sedesfãºoarã activitãþi remedi-ale, de detectare ºi recuperarea lacunelor ºcolare, orientarepsihopedagogicã, activitãþi desocializare, educative ºi inter-culturale, activitãþi de con-siliere, de educaþie pentrusãnãtate, de loisir, destinateelevilor. Acestea se deruleazãsub îndrumarea a doi profe-sori, experþi activitãþi remedi-ale, un profesor psihopeda-gog, un profesor responsabilcu activitatea de loisir ºi oasistentã medicalã. Elevii caresunt integraþi în acest pro-gram sunt împãrþiþi pe douãgrupe, în funcþie de nivelul deînvãþãmânt.

De asemenea, prin inter-mediul acestui proiect eleviibeneficiazã de o masã festivã,lunar. Mai mult, în cadrulacestui proiect elevii benefici-azã ºi de un pachet alimentarzilnic.

În judeþul Hunedoarafuncþioneazã trei centreCEZAR în oraºele: Deva,Orãºtie ºi Petroºani. În centruldin Petroºani au fost înscriºi44 de elevi din clasele I-VIII,în anul trecut ºcolar, iar anulacesta am mai inclus încã 10elevi noi.

Raul IRINOVICI Raul IRINOVICI

Singuri pe lume…

Copii singuri, pãrinþi plecaþiîn cãutarea unui trai decent

Î n satul Jieþ nu staila pândã în

cãutarea câtorvabãtrâni în costumepopulare. Îi întâlneºtila fiecare pas ºi au ce-þi povesti, dacã teopreºti din goana nebu-nã a vieþii de la oraº.

Creºterea animalelorînseamnã, pentru familiaIlina Stoica – în primulrând, vãcãrit ºi oierit,nelipsiþi fiind ºi caii ºiasinii (mãgarii), aceºtia dinurmã reprezentând ºi celmai important mijloc detransport în zonele acci-dentate, greu accesibile,din munþii noºtri Parâng,ªurean, Retezat ºiVâlcan.

Am aflat lucruri intere-sante de la Ilina Stoica.Oieritul ºi activitãþile speci-fice ce-i revin sunt fãcutede soþul dumneaei, învreme ce vãcãritul ºi toatecelelalte activitãþi din ocolle face sunt duse laîndeplinire de ea. Multãalergãturã pentru întreagafamilie: „Le facem dinplãcere, dragoste, tradiþie

ºi datinã, mi se confeseazãea, aºa ducem maideparte ce ne-au învãþatpãrinþii ºi bunicii noºtri.”

La începutul lui iuniemomãrlanii stabilesc ziua

ieºitului în munte, aceastacoincide cu ziua mãsuratu-lui oilor ºi stabilireaciobãnitului în funcþie denumãrul oilor aflate înproprietatea fiecãrui

cioban, dacã numãrul totalal oilor dintr-o strungãeste de 500 de oi,numãrul de zile al perioa-dei de ciobãnie ºi pazãeste de 90 de zile, rezultã

5 -6 oi la zi, perioada deciobãnie ºi pazã pentruposesorul unei turme de30 de oi fiind de 4 pânãla 5 zile, maxim. Dupãcum explicã bãciþa IlinaStoica, importante suntpentru fiecare proprietarcâteva momente aleciobãnitului oilor în muntepentru cã respectivaperioadã corespunde cuperioada de producþie delapte ºi, implicit, de lac-tate: caº, urdã ºi jintiþã.

Mãsuratul oilor este unobicei întâlnit ºi la momâr-lanii din Valea Jiului.Atunci, în munþii dinîmprejurimi, pentru ei esteo adevãratã sãrbãtoare cucântec din fluier ºi caval,joc ºi voie bunã. În Silvei,Parâng, Retezat, Dobraia,Voivod, PlaiulRãscolenilor, Sterminos,Capra, Frunþ, MuncelulBirãonilor, Sãlanile ºiMuncelul Jieþenilor,momârlanii respectã ace-leaºi datini ºi obiceiuri.Folosesc instrumentespecifice: aparatul pentrumãsurat, un fel de nivel-metru, poartã denumireade tanc, de asemenea mai

folosesc cioiul (aprox. 1litru), gãleata (aprox. 7cioiuri), veadra (7 gãleþi) ºicupa (7 veadre). Oile culapte momãrlanii le mainumesc mârzãri iar celorfãrã lapte le spun sterpe.Sterpele se ciobãnesc sep-arat în alt munte.

Despre toate acestea,subsemnatul am maidescris în paginile sãp-tãmânalului Vaii Jiului, alregretatului editor ºi publi-cist Dan Codrea, avem, deasemenea, în Valea Jiuluiscriitori de renume care aucontinuat descrierea aces-tor obiceiuri ºi tradiþii lamomârlani în volume decãrþi minunate, pasionale,scrise cu suflet ºi dragostepentru viaþa acestei comu-nitãþi, deloc uºoarã.

Trebuie sã-i menþionezºi sper cã nu se vorsupãra: prof. Ioan DanBãlan, momârlanul nostruînfiat, cum imi place sã-lalint, doctor DumitruGãlãþan-Jieþ, prof. IoanLascu care a dus urdaoilor noastre pânã pemeleagurile Craiovei.

Petru Petru BOLOGBOLOG--CIMPCIMPAA

Tradiþii, datini ºi obiceiuri care nu dispar

Datini ºi obiceiurimomârlãneºti –CIOBÃNITUL

ªi-a luat viaþa de tânãr

A ales sã-ºi punã capãt zilelor deºiavea viaþa înainte. Un bãrbat

din Lupeni, tatã a doi copii, s-a arun-cat de la etajul patru, curmându-ºiviaþa în mod tragic.

Tragedie, luni seara, la Lupeni. Un bãrbat cu vârs-ta de aproximativ 32 de ani s-a aruncat de la etajulpatru al blocului în care locuia, de la geamul aparta-mentului unui vecin. Martorii ºi vecinii de la faþa locu-lui, care l-au cunoscut pe tânãr, spun cã în ultimavreme era mai retras, mai ales dupã ce l-a pãrãsitsoþia care i-a luat ºi cei doi copii ºi s-a dus la muncãîn Italia. „ªtiu cã trãia singur, cã l-a lãsat nevasta ºi aplecat în Italia. A luat copiii cu ea ºi în ultimul timp,pe el îl mai vedeam abãtut”, ne-a declarat un vecin.

“Am auzit o bubuiturã ºi m-a sunat sora mea casã-mi spunã ce s-a întâmplat. Parcã nu-mi vine sãcred nici acum”, a spus o altã vecinã Incidentul aavut loc în zona strãzii Viitorului, în spatele CAP-ului.Poliþiºtii cerceteazã împrejurãrile exacte în caretânãrul a murit, dar ipoteza sinuciderii este cea maiplauzibilã. Concluziile finale vor fi luate dupã efectu-area necropsiei. Cadavrul tânãrului a fost depus lamorga Spitalului Municipal Lupeni.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

C ãldurã mare, moncher! Termometrele

au arãtat în ultimelezile temperaturi depeste 30 de grade, iarmeteorologii au emis oatenþionare de cod gal-ben de caniculã pentrutoatã sãptãmâna.

În astfel de condiþii, a te proteja de radiaþiile solare ºi decãldura care poate deveni ucigãtoare, este aproape oobligaþie. Pentru confortul nostru termic, de preferat pe ovreme ca asta, este sã nealegem þinute vaporoase încazul damelor ºi la fel de uºoareºi pentru domni. Magazinele deîmbrãcãminte nu se pot plângecã nu au vânzãri în ultimavreme, mai ales dacã pot satis-face cerinþele oricãrui client. “Magazinul nostru are o gamãvariatã de haine de sezon, iarclienþii, în general cer þinuteuºoare ºi în culori deschise”, ne-a spus vânzãtoarea unui standdintr-un complex comercial.

Încãlþãmintea, de asemenea,trebuie sã fie uºoarã, deschisã ºiîn ton cu moda. Din fericire,modele sunt cu sutele, iarpreþurile variazã în funcþie demateriale folosite ºi, de ce nu,

de locul de unde suntcumpãrate. “Avem mulþi clienþizilele acestea care solicitã totfelul de modele. Pentru com-pletarea unei þinute de varã încazul doamnelor, recomandãmo pereche de saboþi cu talpãînaltã, ortopedicã, însã comodã.Pentru bãrbaþi existã o gamãvariatã de pantofi sport per-foraþi ºi chiar sandale sau saboþidin piele ”, a spus ºi vânzã-toarea unui magazin deîncãlþãminte.

Însã, importante sunt ºi acce-soriile, cum ar fi pãlãriile sauochelarii de soare. Anul acestse poartã foarte mult ochelariiRay Ban, care sunt cunoscuþitinerilor, iar pãlãriile, sub nicioformã nu trebuie sã lipseascãdin þinuta de plimbare a uneifemei. “ Se vând pãlãriile foartebine, cele cu boruri largi, daranul acesta sunt ºi modele maispeciale. Se poarte pãlãriile

împletite cu iarbã de mare, caresunt mai deosebite”, ne-a spusvânzãtoare unui magazin deprofil.

Dupã ce ne-am uitat prinmagazine ºi ne-a fãcut o impre-sie, la final tragem linie ºi

vedem cât ar costa o þinutãcompletã de damã, de laîncãlþãminte ºi pânã la acce-sorii. Ochelarii de soare variazãîntre 15 ºi 40 de lei, pãlãria, înfuncþie de model ºi materialpoate fi de la 30 pânã la 65 delei, o rochie vaporoasã dinmaterial uºor sau chiar din in,costã undeva între 100 ºi 150de lei, iar o pereche de sandaleîn ton cu restul þinutei neajunge cam la 70 de lei. Cândtotul este aproape gata, dacã negândim ºi la accesorii, putemalege o pereche de mãrgele co-lorate, care sã înveseleascã þinu-ta ºi care nu sunt mai ieftine de20 de lei. Noi ne oprim aici ºivã lãsãm pe dumneavoastrã,dragi cititori, sã faceþi calculul.

Oportunitãþile sunt nelimitatecând vine vorba de imaginaþie,însã restrânse dacã ne gândimla buget.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Fie varã, fie iarnã, haina îl face pe om

Cronica Vãii Jiului | Miercurti, 20 iunie 2012

2 0 i u n i e 2 0 1 2

Þi se pare cã pãrinþii cer cam multede la tine, dar nici nu este cazul sã îþiexprimi nemulþumirile. O cãlãtoriepe care o vei face astãzi îþi va per-mite sã îmbini plãcutul cu utilul. Ocunoºtinþã îþi va da niºte informaþiice se vor dovedi deosebit de intere-sante. Nu te grãbii sã le foloseºti,mai ales cã ai ºi aºa destul de multe.

Esti uºor nemulþumit, fãrã a avea unmotiv anume. Impulsivitatea te poateface sã spui lucruri pe care le veiregreta nu peste mult timp. Cel maibine ar fi sã discuþi cu persoanaiubitã tot ce simþiþi ºi aceasta te vaajuta sã depãºeºti momentul.Proiectele pe care þi le-ai fãcut pen-tru timpul liber vor suferi uneleschimbãri.

Drumurile îþi vor consuma o mareparte a zilei, dar vei avea mãcar sat-isfacþia de a fi putut rezolva o prob-lemã importantã. Energia de caredispui îþi permite sã faci chiar maimulte decât þi-ai propus. Un prietenare o problemã de sãnãtate, iar spri-jinul tãu ar fi binevenit. Partenerul deviaþã îþi va anunþa o micã realizare.

Relaþiile cu cei din jur evolueazã celpuþin mulþumitor. Ai putea sã îþi faciun nou prieten sau sã îþi consolidezivechile prietenii. Cunoºtinþele pecare le ai sunt cam împrãºtiate, deaceea, din punct de vedere intelectu-al nu dai randamentul scontat. Poþimiza pe sprijinul unei cunoºtinþe maivechi ºi experimentate.

Partenerul de suflet îþi va acceptatoate propunerile, aºa cã nu estecazul sã ai nici un fel de emoþii.Relaþia cu acesta se va ameliora, aºacã ºi tu vei fi ceva mai relaxat. Esteposibil sã fii obligat sã rãmâi cevamai mult timp peste program la ser-viciu, dar cum rezultatele te vor satis-face, efortul nu te va obosi.

Este foarte posibil sã aparã uneleprobleme legate de acte. În cazul încare ai de semnat documente ofi-ciale, cel mai înþelept lucru ar fi sãamâni aceastã chestiune pentru oaltã zi. Vei avea o nemulþumirelegatã de cineva din anturajul apropi-at, dar ar fi de dorit sã laºi lucrurilesã se rezolve de la sine.

Conjunctura generalã te favorizeazãîn mod special, aºa cã te poþi implicaîn tot felul de activitãþi. Din punct devedere mental, randamentul tãu estela limita superioarã. Un examen sauun test ar putea fi depãºit cu brio.Chiar ºi deciziile pe care le vei lua înproblemele mai delicate, se vor dove-di inspirate.

În aceastã perioadã nu este cazul sãceri sprijinul celor din jur. Fiecare areproblemele lui, iar tu dispui ºi deforþa necesarã sã duci totul la bunsfârºit. Orice vei întreprinde va nece-sita un efort mare ºi timp îndelungat.Dacã ai de gând sã faci o cheltuialãde dimensiuni mai mari, ar fi bine sãte sfãtuieºti cu cineva apropiat.

Relaþiile cu persoanele mai tinere îþisunt avantajoase, cu condiþia sã nuîncerci sã îþi impui punctele devedere. Nu încerca nici un fel deschimbare în cãmin, cãci nu vei reuºinimic ce te-ar putea satisface. Unschimb de replici cu o rudã apropi-atã, te va prost dispune, dar numaipentru câteva ore.

Eºti puþin îngrijorat din cauza situaþieitale financiare. Vei face faþã situaþiei,cãci norocul te va susþine în aceastãzi. Sãnãtatea îþi creeazã unele prob-leme, cãci este posibil sã te confrunþicu dureri de cap sau stãri febrile; ovizitã la medic te poate lãmuri cã nueste nimic grav, deci nu ai de ce sãfii îngrijorat.

Dacã vei reuºi sã îþi manifeºti cu pru-denþã ºi sã îþi cenzurezi pornirileimpulsive, ai putea realiza ceva maideosebit. Dorinþa de manifestare estefoarte mare ºi graba în care vrei sãfinalizezi totul te-ar putea determinasã faci gafe. De la drum vei primi oveste care te va cam neliniºti.

Energia ta este maximã, iar ideilepar sã îþi scape de sub control.Colaborarea cu cei din jur te avanta-jeazã din toate punctele de vedere.Un prieten îþi va face o propunere cepare interesantã, dar ai nevoie detimp sã o studiezi. Dacã ai de gândsã te implici într-o nouã activitate,înarmeazã-te cu rãbdare.

H O R O S C O P

Pentru prevenirea incidentelorîn aceastã perioadã cu temper-aturi extreme, MinisterulSãnãtãþii recomandã populaþieisã asculte sfaturile medicilor ºisã evite, pe cât posibil,expunerea prelungitã la soareîntre orele 11 ºi 18. De asemenea, în perioadele decaniculã este recomandat con-sumul zinic de lichide (între 1,5– 2 litri de lichide), fãrã aaºtepta sã aparã senzaþia desete. Trebuie sã consumãm unpahar de apã (sau echivalentulacestuia) la fiecare 15 – 20 deminute.Sfatul medicului este sã con-sumãm în fiecare zi cât maimulte fructe ºi legumeproaspete (pepene galben,roºu, prune, castraveþi, roºii)deoarece acestea conþin omare cantitate de apã. Estebine de ºtiut cã o dozã de iaurtproduce aceeaºi hidratare ca ºiun pahar de apã.

Nu trebuie consumat alcool(inclusiv bere sau vin) deoareceacesta favorizeazãdeshidratarea ºi diminueazãcapacitatea de luptã a organis-mului împotriva cãldurii. Esteobligatorie evitarea bãuturilorcu conþinut ridicat de cofeinã(cafea, ceai, cola) sau de zahãr(sucuri rãcoritoare carboga-zoase) deoarece acestea suntdiuretice.Pe parcursul zilei este bine sãfacem duºuri cãlduþe, fãrã a neºterge de apã, iar dacã avemaer condiþionat, aparatul tre-buie reglat astfel încât tempe-ratura sã fie cu 5 grade maimicã decât temperatura ambi-entalã.Dacã este absolut necesar sãne expunem la soare întreorele amiezii trebuie sã folosimo þinutã adecvatã: pãlãrii desoare, haine lejere ºi ample,din fibre naturale, de culorideschise

Sunt de evitat activitãþile înexterior care necesitã un con-sum mare de energie (sport,grãdinãrit, etc) ºi trebuie avutãgrija persoanelor vârstnice, acopiilor, persoanelor cu dizabi-litãþi oferindu-le, în mod regulatlichide, chiar dacã nu le soli-citã.

Pentru copiii aflaþi în tabere:· se vor asigura condiþii core-spunzãtoare de cazare, · alimentele trebuie sã respecteriguros normele de igiena ºi sãfie proaspete. · se va avea grijã de hidratareacorespunzãtoare acopiilor · copiii vor fisupravegheaþi, iarlocul de joacã va fiamplasat la umbrã,în afara orelor decanicula avândcapul protejat depãlãriuþe. · scãldatul, acolounde e cazul, va fifãcut sub absolutãsupraveghere aînsoþitorului. Recomandãri pen-tru persoanele vârst-nice ºi cu afecþiunicronice: · creearea unuiambient care sã nu

suprasolicite capacitatea deadaptare a organismului · hidratare corespunzãtoare cuapã platã sau apã cu propri-etãþi organoleptice corespunzã-toare, ceai slab îndulcit, sucurinaturale de fructe fãcute încasã fãrã adaus de conservanþi · alimentaþia va fi predominatdin legume ºi fructe proaspete · se vor consuma numai ali-mente proaspete din maga-zinele care dispun de instalaþiifrigorifice funcþionale de pãs-trare a alimentelor. Se va evitaconsumul alimentelor uºorperisabile · este interzis consumul dealcool ºi cafea în timpulcaniculei · se va evita circulaþia înperioadele de vârf ale caniculei,

sau dacã este absolut necesarse va folosi îmbrãcãminteuºoarã din materiale vegetaleprecum ºi pãlãriuþa de pro-tecþie pe cap · persoanele care suferã deanumite afecþiuni îºi vor contin-ua tratamentul conform indi-caþiilor medicului. Este foarteutil ca în aceste perioade, per-soanele cu afecþiuni cronice,cardio-vasculare, hepatice,renale, pulmonare, de circu-laþie, mentale sau cu hiperten-siune sã consulte mediculcurant în vederea adaptãriischemei terapeutice la condiþi-ile existente · menþinerea cu rigurozitate aigienei personale, efectuarea acâte 3 – 4 duºuri pe zi.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

RRRReeeeccccoooommmmaaaannnnddddããããrrrr iiii ppppeeeennnnttttrrrruuuu ppppeeeerrrr iiiiooooaaaaddddeeeelllleeee ccccuuuu tttteeeemmmmppppeeeerrrraaaattttuuuurrrr iiii eeeexxxxttttrrrreeeemmmmeeee

1100 Diverse

E chipa preºedinteluiConsiliului Judeþean

Hunedoara, Ioan MirceaMoloþ, propusã în funcþii lasocietãþile din Valea Jiului separe cã i-au nemulþumit,deopotrivã ºi pe PSD-iºtii ºi pePNL-iºtii dintre Jiuri, carepretind cã mãcar comunicareasã existe ºi dupã alegeri.

Propuneri, cereri ºi oferte înpepinierele politice ale USL, în specialPSD ºi PNL, în Valea Jiului. S-au cerutde la centru ºi de filialele judeþene,organizaþiilor de partid locale, CV-uriale unor oameni specialiºti pe diversedomenii de activitate, alte CV-uri s-auoferit, pentru a fi duse la Bucureºti pen-tru verificare ºi selectare. Acest lucru seface, spun liderii partidelor, pentru aavea pregãtiþi oameni pe toateeºaloanele superioare fãcând parte dinpolitica de resurse umane din toate par-tidele.

N imeni nu îndrãzneºtesã-i spunã lui Moloþ

Ca urmare, liberalii de la Petroºani ºi-au pregãtit oameni pe ceea ce înseam-nã economia energeticã, ºi conexe, dinValea Jiului, doar cã pentru acest sector

doresc sã-ºi promoveze oameni ºi socialdemocraþii. Mircea Ioan Moloþ,preºedintele Consiliului Judeþean, areechipa sa de specialiºti, care însã separe cã nu sunt agreaþi de liberalii dinValea Jiului, lucru ce a creat disconfortîn organizaþiile PSD ºi PNL pentru cãliberalii nu au ºtiut cum sã justificehotãrârile lui Moloþ.

Este cazul, de exemplu, a liberaluluiNicolae Petroi, de la Vulcan, care estefavoritul la funcþia de director alTermoelectrica Paroºeni, acolo unde amai fost de altfel. Ideea cu liberalul vul-cãnean nu este pe placul celor din teri-toriu, dar nu îndrãzneºte nimeni sã-ispunã lui Moloþ cã ar fi extrem denefericitã aceastã alegere. Chiar unii lid-eri liberali îi îndemnã pe confaþii dealianþã sã atragã atenþia preºedinteluiCJH asupra lui Petroi.

Potrivit unor surse politice din interi-orul alianþei reþinerile de a se împotriviar fi generate de faptul cã NicolaePetroi, din nu se ºtie care cauze, esteapropiat de Mircea Moloþ, ºi mergândmai departe, cã ”ministrul economieieste cumnat cu Dan Radu Ruºanu”,chestor al Senatului ºi vicepreºedintePNL la nivel naþional, s-a încercat sã nise explice... Nu am înþeles legãturainvocatã chiar de liberali, din moment

ce USL clameazã profesionalis-mul în selectarea resurselorumane.

Acelaºi lucru este reproºatlui Mircea Ioan Moloþ în cazullui Costel Avram la Apa Serv,în condiþiile în care, aceleaºisurse pretind cã Avram ar fisusþinut în campania electoralã,pe faþã, pe Tiberiu Iacob Ridzi ºi MirciaMuntean de la USP. (nr: Avram adeclarat public în cadrul unei conferinþede presã susþinerea pentru Tiberiu IacobRidzi ºi pentru Ioan Mircea Moloþ, nupentru Mircia Muntean).

I NSEMEX, þintã dublã

La fel, existã supãrãri ºi în cazuloamenilor pregãtiþi pentru INSEMEXPetroºani. Liberalii îºi doresc instituþia,dar PSD-iºtii nu concep acest lucruavând acolo chiar un om al lor, pe dr.ing. Artur Gãman, ºefulDepartamentului de SecuritateIndustrialã, ºef al Laboratorului Riscuri-Salvare ºi preºedinte al Consiliului deAdministraþie – Asociaþia SalvatorilorMinieri ºi de Suprafaþã din România.

PNL l-a dorit pe Petre Drãgoescu,dar acesta trebuia sã îndeplineascã niºtecondiþii stricte pentru conducerea unui

asemenea Institut unicatîn România, drept pen-tru care a fost numitdirector Securitate aMuncii din cadrul CNH.

C NH, doaronorifici

diluaþi politicCât priveºte Consiliul

de Administraþie alCNH, aceiaºi politicieni

din localitãþile Vãii Jiului reclamã ocumulare a unor oameni care nu se vorputea armoniza pentru bunul mers alCompaniei, pentru cã modul de gândireal acestora este total diferit chiar contra-dictoriu, lucru ce va afecta hotãrârile ceprivesc activitatea mineritului.

Este vorba de doi vechi directori gen-erali ai Companiei – Alexandru Blaj ºiIlie Bãlãnesc, cãrora nu li se mai ºtieculoarea politicã, dacã o mai au. Blaj afost un foarte propiat al lui Ion Iliescu,apoi a pãrut a fi cu toþi ºi cu nici unul,iar Ilie Bãlãnescu a fost PD, acum estePNL. Fostul rector al UniversitãþiiPetroºani, Emil Pop, se ºtie cã estePSD fiind ºi naºul familiei lui Ioan Rus,PSD Petroºani.

În rest, s-au înaintat CV-uri, de laPNL Petroºani, pentru oameni special-izaþi în domeniul energetic – zic dum-nealor – respectiv pentru funcþii laCNH, la INSEMEX ºi la viitorulComplex Energetic Hunedoara.

”Da, este vorba de politica deresurse umane ºi avem oameni de val-oare, iar funcþiile din consiliile deadministraþie sunt unele onorifice, nu evorba de aºa-zisul ciolan, cum spun unii,pentru cã indemnizaþiile se ridicã pe la5 milioane lei vechi”- a declaratpreºedintele PNL Petroºani, AlinSimota.

Ileana FIRÞULESCU


P este o sãptãmânãvom avea un nou

consiliu judeþean ºi,dupã momentul solemnal depunerii jurãmântu-lui de cãtre noii aleºivom afla ºi numelenoilor vicepreºedinþi.

USL nu are nici un impedi-ment în a-i numi pe cei doivicepreºedinþi ai ConsiliuluiJudeþean Hunedoara. Marþi,vom afla numele acestora,odatã cu reunirea nouluiConsiliu Judeþean Hunedoara,Preºedintele reales al CJ

Hunedoara, Mircea Moloþ, adeclarat cã, dupã momentulsolemn al depunerii jurãmântu-lui, vor începe ºi lucrãrile înproaspãt alesul for legislativ dela nivel judeþean. USL a reuºitsã obþinã nu mai puþin de 17mandate de consilier judeþean,dupã alegerile din data de 10iunie, ceea ce îia sigurã majori-tatea. USP are 11 mandate deconsilier, în timp ce PP-DD,nou apãrut pe scena politicã,are 4 consilieri judeþeni.Potrivit listelor prezentate laalegeri, care în mod cert vorsuferi unele modificãri în sensulretragerii unor candidaþi, înfavoarea urmãtorilor de pe

listã, componenþa CJHunedoara ar fi urmãtoarea:USL - Mircea Moloþ,preºedinte, iar consilierii vor fiIoan Rus, Tiberiu Balint, VasileBârea, Sorin Vasilescu, MarinColtescu, Valeriu Babãu, DanilLazãr, Liliana Þolaº, NataliaIntotero, Ioan Prip, VetuþaStãnescu, Ioan ªtaier, MarcelSocol, Radu Turdean, AdrianZvîncã, Ion Hirghiduº. Probabilde pe aceastã listã vor dispãreaSorin Vasilescu – care va fiînvestit în funcþia de prefect,respectiv Natalia Intotero carea fost deja numitã secretar destat. Din partea USP au accesîn Consiliul Judeþean MirciaMuntean – care ar putea, însã,sã aleagã Consiliul Local Deva,Dorin Gligor, Iosif Blaga,Tiberiu Iacob Ridzi (va fiînlocuit pentru cã a fost alesprimar al Petroºaniului), MihailRudeanu, Cosmin Costa,Adrian David, Viorel Arion (pri-mar al Hunedoarei, deci intrãurmãtorul de pe listã), OvidiuBotici, Florian Toma ºi IoanPetrui. Consilierii judeþeni aleºipe listele PP-DD suntHaralambie Vochiþoiu, MarianMuntean, Robert Muzsic ºiDorina Pleºcan.

Carmen COSMAN

NNNNoooouuuullll ccccoooonnnnssssiiii llll iiiiuuuu jjjjuuuuddddeeeeþþþþeeeeaaaannnn sssseeeeîîîînnnnttttrrrruuuunnnneeeeººººtttteeee mmmmaaaarrrrþþþþ iiii

Echipa preºedintelui Mircea Moloþprovoacã nemulþumiri în USL Valea Jiului

Centrul civic alPetroºaniului prinde totmai mult contur, iar zonaeste total schimbatã faþãde cum a fost pânã acumcâteva luni, când munci-torii s-au apucat de tre-abã. Întreg spaþiul a fostlãrgit ºi reconfigurat.Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a efectuat o vizitãde lucru în teren, iar noi

l-am însoþit, pentru a neexplica cum va arãta totulla final. Prima oprire esteîn zona Hotelului Onix.“Ei bine, aici pavãm zonacu piatrã cubicã ºi cumarmurã albã”, ne spuneprimarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

De altfel, în centrulcivic, ºi copii vor avea unspaþiu al lor, în zona fos-

tul parc de la teatru.Mergând întra-colo, edilulne explicã faptul cã acumse lucreazã la construireaunui mini amfiteatru pen-tru cei mici, iar la final,tot acolo, se vor montatot felul de jocuri spe-ciale.

Puþin mai spre nord,bulevardul de lãrgeºte, iarzona promite sã devinã

una de prome-nadã. Firmacare executãproiectul maiare de lucruaproximativdouã luni pânãcând tot centrulsã fie gata. În

faþa Banc Post seplacheazã cugranit, iar din locîn loc, pânã ºilocurile unde suntplantaþi copaciiaratã altfel.

În proiectul ge-neral sunt inclusemulte locuri deparcare, în spe-cial în zona fân-tânii arteziene dela fostul giratoriu.“ În aceastã zonã,Piaþa Victoria, facem maimulte locuri de parcarecu piatrã cubicã ºi delimi-tate cu marmurã albã,însã lucrãm ºi la spaþiipentru plimbare, de

petrecere a timpului liber.Sunt convins sã acest locva fi unul foarte aglomer-at tot timpul”, a maideclarat primarulPetroºaniului.

În cadrul aceluiaºi

proiect este inclusã ºirefacerea zonei de agre-ment Brãdet. Valoareatotalã a lucrãrilor este de19 mi-lioane de lei.

LuizaANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 iunie 201212 Actualitate

S ãtenii dincãtunul Dealul

Babii îºi pun mari spe-ranþe în preºedintele CJHunedoara, Ioan MirceaMoloþ, în privinþa dru-mului judeþean Meriºor-Dealul Babii-Vulcan.

Oamenii spun cã la alegeri l-au susþinut “cu mic cu mare”pe preºedintele Mircea Moloþpentru ca acesta sã finalizezeproiectul de modernizare a dru-mului DJ 666.

“Noi, toþi din sat, l-am votatpe domnul Moloþ ca sã neajute cu acest drum. Acum cã aieºit preºedinte sperãm sã nune uite ºi sã facã drumul, cãºtim cã este un om de cuvânt ºice zice aia ºi face”, spune unsãtean din Dealul Babii.

„Domnul preºedinte Moloþne-a promis cã ne va face ºinouã drumul sã arate bine.Sperãm sã nu ne mai prindã oiarnã cu drumul asta pe care îlavem acum”, spune un altlocalnic.

De mai bine de 10 anis-a adus în discuþie moder-nizarea DJ 666 ( Meriºor -Vulcan), aspect stipulat ºi în“Strategia de dezvoltaresocio–economicã a Bazinuluicarbonifer al Vãii Jiului” apro-batã prin H.G. nr. 646/2002.În anul 2003 a fost elaborat ºiPlanul de Amenajare alTeritoriului Zonal Valea Jiului încare era prevãzutã modern-izarea acestuia.

Anul trecut CJ Hunedoaraa scos proiectul de reabilitare ºimodernizare a DJ 666 (km1+010-km 5+010) la licitaþie,iar licitaþia a fost adjudecatã deSC Viva Construct SRL, cusediul în Deva, la valoarea de3.048.702 lei fãrã TVA, cumult sub costul estimat iniþialde 6.906.922 lei fãrã TVA.Istoria existenþei drumului

Dealul Babii-Meriºor se pierdeîn antichitate. Acest drum afost unul de importanþã majorãîntre Transilvania ºi Oltenia,

alãturi de cel de pe ValeaOltului. În perioada medievalã

drumul era folosit intens pentrunegoþ, aspect evidenþiat ºi derealizarea Turnului de vamã dela Crivadia (în continuareaacestui drum), prin prelungireasa peste pasul Vulcan spreOltenia. Odatã cu realizareacãii ferate Simeria-Subcetate-Meriºor-Bãniþa-Petroºani, în

1870, drumul ºi-a pierdut însãdin importanþã.Odatã modernizat drumulDealul Babii-Meriºor vareprezenta cu siguranþã o alter-nativã pe axa de comunicaþieValea Jiului-Þara Haþegului, datfiind faptul cã distanþa se vascurta cu circa 16 kilometri.

Totodatã, potrivit docu-mentelor, aceastã rutã maiscurtã va facilita accesareaamenajãrilor turistice, înperioada de iarnã, din Straja ºiPasul Vulcan ºi va stimula ame-najarea de pensiuni agroturis-tice în zonele Rãchita, Ruseþi,Dealul Babii .

Marius MITRACHE

LLLLooooccccaaaallllnnnniiiicccciiii iiii ddddiiiinnnn DDDDeeeeaaaalllluuuullll BBBBaaaabbbbiiii iiii îîîîººººiiii ppppuuuunnnn ssssppppeeeerrrraaaannnnþþþþeeeelllleeee îîîînnnn pppprrrreeeeººººeeeeddddiiiinnnntttteeeelllleeee MMMMiiiirrrrcccceeeeaaaa IIIIooooaaaannnn MMMMoooollllooooþþþþ

PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiiiuuuullll sssseeee aaaaffff llllãããã îîîînnnn ppppllll iiiinnnnãããã ooooppppeeeerrrraaaaþþþþ iiiieeee ddddeeee llll iiii ffff tttt iiiinnnngggg ffffaaaacccciiiiaaaallll

cvj, nr. 149, miercuri 20 iunie 2012

Documents