cvj, nr. 127, vineri 18 mai 2012

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 127 Vineri, 18 mai 2012 Anchetã în cazul copilului operat la altã mânã C onducerea Spitalului din Petroºani a demarat o anchetã, în cazul bãiatului de numai 3 ani ºi jumãtate din Petroºani care a fost operat de chirurg la altã mânã. Poliþia aºteaptã ancheta spitalului, pentru cã familia micuþului a depus plângere penalã. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Primãria Petrila, fabricã de clonat acte?! P rimãria Petrila se transformã, din când în când, în mini-fabricã de clonat acte. În plus, lucreazã în „subantreprizã” pentru „atelierul” mai mare de la Judecãtoria Petroºani, împreunã ºi cu un notar public. >>> P >>> PAGINA AGINA A 9-A 9-A Castelul Corvinilor ar putea intra pe lista monumentelor UNESCO C astelul Corvinilor, unul dintre cele mai impor- tante monumente medievale din România, ar putea fi inclus pe lista bunurilor cul- turale mondiale protejate de UNESCO. Demersurile au fost deja fãcute de un grup de inimoºi... >>> P >>> PAGINA AGINA 12 12 PAGINA A 3-A Opriþi ilegalitãþile lui Mircia Muntean! O are e un pic ... gay sau femeie? Încã de la început vreau sã îi asigur pe toþi homosexualii cã nu am nimic ºi nu mã intereseazã orientãrile lor sexuale. Vorba românului, dacã dragostea e mare.... Am o dilemã, însã, care mã macinã de câteva zile. Mircia Muntean e gay? Cum am ajuns la aceastã frãmântare? Pãi, la lansarea “bufonului politic”, mai exact a lui Mircia Muntean la Petroºani, imnul sãu a fost “I will survive”, adicã imnul gay sau, în cel mai bun (rãu?) caz, al femeilor puternice.

Upload: geza-szedlacsek

Post on 13-Mar-2016

218 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

CVJ, Nr. 127, Vineri 18 mai 2012

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ, Nr. 127, Vineri 18 mai 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 127

Vineri, 18 mai 2012

Anchetã în cazulcopiluluioperat laaltã mânã

C onducerea Spitaluluidin Petroºani a

demarat o anchetã, în cazulbãiatului de numai 3 ani ºijumãtate din Petroºani carea fost operat de chirurg laaltã mânã. Poliþia aºteaptãancheta spitalului, pentru cãfamilia micuþului a depusplângere penalã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

PrimãriaPetrila,

fabricã declonat acte?!P rimãria Petrila se

transformã, din când în când, în mini-fabricã declonat acte. În plus, lucreazãîn „subantreprizã” pentru„atelierul” mai mare de laJudecãtoria Petroºani,împreunã ºi cu un notar public.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 9-A9-A

CastelulCorvinilor arputea intra

pe lista monumentelor

UNESCOC astelul Corvinilor, unul

dintre cele mai impor-tante monumente medievaledin România, ar putea fiinclus pe lista bunurilor cul-turale mondiale protejate deUNESCO. Demersurile aufost deja fãcute de un grupde inimoºi...

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212PAGINA A 3-A

OOpprriiþþii iilleeggaalliittããþþiillee

lluuii MMiirrcciiaa

MMuunntteeaann!!

O are e un pic ...gay sau femeie?

Încã de la început vreau sã îi asigur pe toþihomosexualii cã nu am nimic ºi nu mã intereseazãorientãrile lor sexuale. Vorba românului, dacãdragostea e mare....

Am o dilemã, însã, caremã macinã de câteva zile.Mircia Muntean e gay? Cumam ajuns la aceastãfrãmântare? Pãi, la lansarea“bufonului politic”, mai exacta lui Mircia Muntean laPetroºani, imnul sãu a fost “Iwill survive”, adicã imnul gaysau, în cel mai bun (rãu?)caz, al femeilor puternice.

Page 2: CVJ, Nr. 127, Vineri 18 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 mai 201222 Actualitate

O campanie împotri-va celor tentaþi sã

ia ori sã dea mitã, turismului electoral,sau a votului ilegal areloc în aceste zile în întregjudeþul Hunedoara. Toþifactorii de rãspundereimplicaþi în asigurareabunului mers al campaniei au venit ºi laPetroºani, pentru a informa populaþia.

Poliþiºtii s-au deplasat înpieþe ºi locuri publice, unde auîmpãrþit pliante prin care auinformat populaþia ce înseam-nã vot ilegal, mitã, sau cum sepedepsesc ele. „Vrem sã infor-mãm populaþia cu privire lacâteva aspecte ce þin de ilegali-tatea votului. Suntem în cam-panie electoralã, urmeazãscrutinul ºi oamenii trebuie sãºtie cã votul multiplu, prin turism electoral, mita ori dete-riorarea afiºelor se pedepsesc,pentru cã vin în contradicþie culegea. Cei în cauzã riscã de la6 luni la 5 ani de detenþie”,

spune Niþu Bogdan, purtãtorde cuvânt al IPJ Hunedoara.

Cei care vãd nereguli petimpul campaniei, ori chiar întimpul scrutinului pot suna la112. „Este timpul sã aflelumea cã dacã sesizeazã nere-guli, lucrurile intrã în normali-tate. O pot face la 112, iarapelurile lor vor fi luate în con-siderare”, a precizat AnemonaDoda, purtãtor de cuvânt ISUHunedoara.

Nici jandarmii nu stau deo-parte. Sute de angajaþi aiJandarmeriei sunt în alertã ºiau ca obiectiv principalalegerile ºi campania elec-toralã. „Nu avem un numãrexact, dar jandarmii vor fiprezenþi la toate adunãrile publice care vor avea loc cuacest prilej. Trebuie sã precizezcã acestea vor trebui anunþateanterior, pentru ca totul sã fieîn regulã. Noi vom fi prezenþiatât în campanie, cât ºi pe timpul scrutinului electoral”, adeclarat lt. Nicolae Rãducu,purtãtor de cuvânt al IJJHunedoara.

Pânã acum au fost depuse20 de sesizãri la poliþie. Elesunt cu autori necunoscuþi ºivizeazã cazuri în care au fostlipite afiºe în locuri nepermise,ori situaþii în care afiºele dinzonele permise au fost rupte.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

VÂNZÃRIVând spaþiu comercial în zonãcentralã str. 1 Decembrie 1818

la parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Votul ilegal ºi mitaelectoralã, combãtute

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Page 3: CVJ, Nr. 127, Vineri 18 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 mai 2012 Actualitate 3

C onducerea Spitaluluidin Petroºani a

demarat o anchetã, în cazulbãiatului de numai 3 ani ºijumãtate din Petroºani carea fost operat de chirurg laaltã mânã. Poliþia aºteaptãancheta spitalului, pentru cãfamilia micuþului a depusplângere penalã.

Managerul Spitalului deUrgenþã din Petroºani spunecã va audia toþi factorii impli-caþi în acest incident ºi abiaapoi va face publice rezultatele.“Deocamdatã cazul este prelu-at de o echipã, care va investi-ga cazul. Este o anchetã lanivelul spitalului, iar deocam-datã se fac verificãri interne”,spune dr. Alin Vasilescu, manager SUP

În plus, familia micuþului afãcut plângere penalã ºi lapoliþie. “La Poliþia din

Petroºani a ajuns o plângerepenalã împotriva unui medicde la Spitalul de Urgenþã din

Petroºani, care este acuzat devãtãmare corporalã. Dinpãcate este vorba despre un

copilaº de 3 ani, iar dupã cecolegiul medicilor se vaprononþa, vom lua ºi noi o

decizie în acest caz”, a susþinutBogdan Niþu, purtãtor de cuvPoliþia HD.

La intervenþia lui RaedArafat, secretar de stat înMinisterul Sãnãtãþii, bãieþelulde 3 ani ºi jumãtate pe caremedicul din Petroºani l-a ope-rat la mâna stângã în loc decea dreaptã, a fost transferat laTimiºoara. Copilul va fi operat,din nou, de un profesor univer-sitar, la o clinicã de specialitatedin oraºul de pe Bega. Între timp, la Petroºani a ajunso comisie de anchetã formatãdin reprezentanþi ai ColegiuluiMedicilor Hunedoara ºiDirecþiei de Sãnãtate Publicã,care au declanºat investigaþiilede specialitate la unitatea me-dicalã unde profeseazã mediculacuzat de malpraxis, SorinBrãtilã.

CarCarmen men COSMANCOSMANDiana Diana MITRACHEMITRACHE

B olnavii deParkinson din

judeþul Hunedoara arputea avea, în viitorulapropiat, echipamentemedicale speciale, caresã permitã efectuareaintervenþiilor chirurgi-cale care ar putea ame-liora sau stopa mala-dia. La asta lucreazãreprezentanþiiAsociaþieiAntiParkinson.

Locaþie, conform ofi-cialilor SpitaluluiJudeþean de UrgenþãDeva existã, în sediul noiiSecþii de Neurologie,

însã, deocamdatã, lipsescbanii ºi medicii specialiºti.

”În prezent lucrãm laun proiect de aducere aechipamentului medicalpentru efectuarea ope-raþiei de neuroimplant înjudeþul Hunedoara.Cãutãm modalitãþi definanþare, am vorbit ºi cuSpitalul Judeþean deUrgenþã din Deva ºi înviitorul apropiat sperãmsã reuºim sã-l ducem lacapãt”, a declarat DanRãican, preºedinteleAsociaþiei AntiParkinson.

Nici un bolnav operatdin judeþul Hunedoara

Pot fi efectuate douã

tipuri de operaþii în cazulbolii Parkinson care aajuns într-o fazãavansatã.

”Existã operaþia deneuroimplant, prinimplantarea unor elec-trozi în creier ºi a unuipeacemaker în umãr ºi adoua operaþie este cea cupompa de levodopa, unaparat care îþi dã levodopa (medicamentfolosit în ameliorareasimptomelor bolii – n.r.).La nivel naþional se faccam 15 intervenþii pe an,în funcþie de gravitatealor, gratuit. Din 2007pânã acum, au fost ope-

rate 42 de cazuri, iar listade aºteptare este foartelungã. Din judeþulHunedoara nu a fostnimeni operat, deºi suntpersoane care au nevoiede o asemenea inter-venþie”, mai spune DanRãican.

D otãri de zeci demii de euro

Cât costã asemeneaechipamente? Pompa delevodopa ajunge undevaîn jurul a 7.000 de euro,iar neurostimulatorulajunge la 20.000 deeuro. ”Pe lângã acestea,dotarea sãlii de operaþiecostã cel puþin50.000 de euro,fiindcã trebuieun cadru special,în care pacientulsã poatã fifixat”, explicãDan Rãican.

Dr. ªtefanRepede, medic-ºef în cadrulDirecþiei deSãnãtate Publicã(DSP) a judeþuluiHunedoara, aprecizat cãproiectul luiRãican este posi-

bil, dar lipsesc specialiºtii.”Este posibil un aseme-nea proiect, dar îþi tre-buie specialiºti. Dar euºtiu cã cine îþi dã aparatulte ºi instruieºte. DomnulRãican ar vrea, dar totuldepinde de conducereaspitalului”, declarã dr.ªtefan Repede.

Ioan Demeter, direc-torul medical al SpitaluluiJudeþean de UrgenþãDeva, spune cã imple-mentarea unui proiectcare sã-i ajute pe bolnaviide Parkinson este bin-evenit, dar mai e nevoiede încã un neurochirurg.

”Specialiºti în neu-

rochirurgie avem unulsingur. Aparatura pentrubolnavii de Parkinosn nueste lispisã de impor-tanþã, am primit adresede la asociaþia respectivãlegat de achiziþionareaaparaturii. Se poatecolabora pentru achiz-iþionarea ei cu ConsiliulJudeþean sau cuMinisterul Sãnãtãþii, vomvedea ce va fi pe viitor.Locaþie avem, specialiºtiavem, dar ne-ar mai trebui încã un neurochirurg”, a precizatIoan Demeter.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Anchetã în cazul copiluluioperat la altã mânã

BBoollnnaavviiii ddee PPaarrkkiinnssoonn,,fãrã bani de aparaturã

ºi fãrã medici specialiºti

Page 4: CVJ, Nr. 127, Vineri 18 mai 2012

D eºi potenþialulturistic al

judeþului Hunedoaraeste unanim recunos-cut, realizãrile înacest domeniu suntextrem de puþine.

Zeci ºi sute de proiecte auînghiþit milioane de euro,judeþul Hunedoara fiindcodaº la atragerea de turiºti,în ciuda faptului cã la capi-tolul peisajele ºi locuri de ofrumuseþe rarã, Hunedoaraeste cu siguranþã întreprimele judeþe din România.

Singurul candidat laConsiliul JudeþeanHunedoara care vine cu unplan concret de revigorare aturismului este preºedintele

Partidului PoporuluiHunedoara, HaralambieVochiþoiu.

„Nimeni nu poate nega cãDumnezeu a înzestrat judeþulnostru cu locuri superbe,pesiaje care îþi taie respiraþia.Avem munþii Retezat ºiParâng, avem staþiuni, unelelãsate în paraginã precumVaþa, avem þinutul Moþilor ºiÞara Haþegului ºi multealtele. Strãmoºii noºtri auconstruit aici cetãþi, fortifi-caþii, mãnãstiri. În judeþulHunedoara, aproape oriundepui piciorul, gãseºti istorie –Sarmizegetusa, CastelulCorvinilor, Cetatea Devaetc.”, a subliniat Vochiþoiu.

Preºedintele PP-DD aadãugat cã „valorificareaacestor obiective este una

dintre prioritãþi, de îndatã cevoi ajunge în frunteaConsiliului Judeþean. Dacãne dorim un turism ca lacarte, va trebui sã construimdrumuri de acces modernecãtre obiective, ceea ceînseamnã locuri de muncã.Apoi, vom obþine fondurieuropene pentru restaurareaprincipalelor atracþii turisticecu importanþã istoricã, pro-ces ce presupune iaraºicrearea de locuri de muncãpentru hunedoereni”, arelatat Vochiþoiu.

În final, HaralambieVochiþoiu a declarat cã, prinmuncã ºi cu bani europeni,va transforma judeþulHunedoara în capitala turis-mului din Transilvania ºidin România.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 mai 201244 Politic

P

Vochiþoiu, candidatul PP-DD la ºefiaConsiliului Judeþean Hunedoara:Vom face din judeþul Hunedoaracapitala turismului din România

”Acela cu pãrul maibogat, drãgãlaº ºi

cu ochi neguroºi, mi-ovorbit tare fain(…)Scrie-mi dumita cum îlcheamã cã pe el o sã-lvotez”- Maria-LucreþiaS., 68 de ani, o femeiemicã, cu douã plase derafie pline cu sticle delapte, aninate de umãr.

O mini anchetã de presã, lacare au paticipat trei persoane,care au intervievat 68 decetãþeni cu drept de vot dinPetrila, Petroºani ºi Lupeni, areliefat faptul cã douã treimidintre aceºtia vor vota candi-datul care are o oarecare noto-rietate. Dar mai ales îi vor votapentru cã le-a vorbit frumos,pentru cã le-a ascultatnecazurile, pentru cã sunt bãr-baþi prezentabili ºi serioºi, pen-tru cã le-au pus bec la poartãsau o maºinã de pietriº, cã au

adus bani pentru localitate saupentru cã sunt harnici ºi auvenit des sã-i întrebe de sãnã-tate ºi nevoi, chiar dacã nu auputut sã le rezolve problemele.

Ceilaþi au înjurat invariabilcandidaþii, erau supãraþi pelume ºi pe viaþã, au adus jignirice þin ºi de aspectul fizic,uitând cã aºa ne naºtem ºi nuputem alege sã fim cu toþiimanechine. Alþii au spus cã selasã în mâinile bunuluiDumnezeu, deºi Dumnezeu nuparticipã la vot, dar au articulatîndesat ºi cu furie bolnãvicioasãblesteme la adresa candidaþilorºi a tuturor politicienilor, uitândcã asta nu cadreazã cu credinþaºi cu învãþãturile ”bunuluiDumnezeu”…

”Nu-l mai votez pe ãsta deacia cã dacã amu, în campanieelectoralã nu-mi aduce piatrãroºie la drumul ãsta, apãi dupãaia, nici atâta. Am pus cerereºi nu mã mai primeºte la el, totfuge de mine. Dar acela cu

pãrul mai bogat, drãgãlaº ºi cuochi neguroºi, mi-o vorbit tarefain, tot o venit ºi m-o întrebatcum o duc, o povestit cu mine,mi-o zis ce sã fac, unde sã mãduc sã-mi rezolv treburile. Fainomul acela. Scrie-mi cum îlcheamã cã pe el o sã-l votez”– a declarat Maria-Lucreþia S.,68 de ani,o femeie micã cudouã plase de rafie pline cu sti-cle de lapte, aninate de umãr.

”De ce votez cu el? Aþivãzut ce prezentabil este, arebun simþ ºi atâtea face! Numaisã nu-ºi mai afiºeze familia cãasta nu-i bine. Toatã lumea acomentat cã nu se face sã-þibagi pruncii în toatã treabaasta. De data asta sper cã seocupã ºi de zona noastrã, chiardacã e la margine, aici e carti-er mare, ar putea fi centruldoi. Da, imi este drag ºi deaceea îl votez” – CarmenAndreea, 47 de ani, laborantã.

”Ce sã facã puþoii ãºtelalþi?Ãsta-i nebãgat în rahaturi, e

copt la minte ºi serios, aratã ºifain , nu þi-e ruºine cu el înlume. Are o vorbã bunã pentrutoatã lumea, pe când ceilalþi îivezi cã sunt falºi numai ca sãte ducã, sã-i votezi. Pe unii nui-am vãzut cã au fãcut ceva ºise poartã de zici cã ei au datgaura la macaroanã. Pe .dracu,nu au fãcut nimic pânã acum!Unii nici mãcar în familiile lor”– Laurenþiu S., 42 de ani,inginer.

Situaþia aratã precum unstudiu fãcut de europeni cuprivire la faptul cã angajaþiipreferã o ambianþã plãcutã ºirelaþii corecte la serviciu ºi abiape locul doi este salariul. Adicãmajoritatea intervievaþilor,locuitori ai celor trei localitãþiapreciazã faptul cã sunt trataþicu consideraþie de edilii lor, pelocul doi fiind încrederea ºirealizãrile.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

”Drãgãlãºenia” ºi ochii frumoºiconteazã pentru alegãtor

Page 5: CVJ, Nr. 127, Vineri 18 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 mai 2012 Politic 5

M ircia Muntean,fosta “mãsea stri-

catã” a PNL-ului, actual-mente candidat al par-tidului de trãdãtori ºiinfractori, UNPR, vreacu tot dinadinsul sãajungã pe primul locîntr-un top al candi-daþilor cu cele mai multeilegalitãþi semnalate peparcursul campanieielectorale.

În Valea Jiului, acest ipochi-men UNPR-ist, care viseazã sãconducã judeþul, Doamnefereºte!, este deja candidatulnumãrul unu al ilegalitãþilor.Mircia Muntean este singuruldintre candidaþi care a încãlcatîncã dinainte de se da startulcampaniei Legea electoralã,când s-a apucat sã împânzeascãtoatã Valea Jiului cu ciocolatã deproastã calitate.

Mai apoi, “ bufonul politic” s-a trezit cã este un iubitor altradiþiilor ºi s-a lipit la toatepetrecerile câmpeneºti alemomârlanilor. Dacã era mâncaregratis ºi alegãtori devrãjit....Personal îl cunosc peMircia Muntean ºi recunosc cãnu am mai întâlnit un politician

care sã mintã în aºa fel încât sãcreadã ºi el.

Dacã ai ocazia sã stai devorbã cu acest “ bufon politic”,dupã primele cinci minuteprimeºti atâtea promisiuni (min-ciuni) încât Pinocchio la un loccu alt „nãsos”, Buratino, suntmici copii. El nu ºtie ce eonoarea, loialitatea ºi cuvântuldat. În schimb are cunoºtinþetemeinice de cum sã prejudiciezebugetele locale, ori în a-ºi stabilicomisioanele. A învãþat ºichinezeºte, cã altfel nu se puteaînþelege cu investitorii de la DHScât ºi cum sã cearã diferitefavoruri. Deci, categoric un astfel de individ dacã ajunge înfruntea Consiliului Judeþean,hunedorenii îºi pot rezerva unloc spre ...Canada.

O are e un pic ... gaysau femeie?

Încã de la început vreau sã îiasigur pe toþi homosexualii cãnu am nimic ºi nu mã intere-seazã orientãrile lor sexuale.Vorba românului, dacã dragosteae mare..... Am o dilemã, însã,care mã macinã de câteva zile.Mircia Muntean e gay? Cum amajuns la aceastã frãmântare? Pãi,la lansarea “bufonului politic”,mai exact a lui Mircia Munteanla Petroºani, imnul sãu a fost I

will survive, adicã imnul gay sau,în cel mai bun (rãu?) caz, alfemeilor puternice. ªi nu o spuneu cã aceastã melodie este imnulgay-ilor. Cu o simplã cãutare peInternet am aflat despre I willsurvive cã : “Cântecele desprepersonalitãþi puternice ºi inde-pendente au avut întotdeaunaappeal pentru persoanele gay,suplinind motivaþie ºi încrederecã dificultãþile pot fi depãºite ºiexistã toate premisele pentru oviaþã demnã ºi fericitã. Cea maicunoscutã piesã din acest playlisteste poate “I Will Survive”(Gloria Gaynor), dar ºi “Ain’t NoMountain High Enough” (DianaRoss) sau “Over the Rainbow”(Judy Garland) rezistã testuluitimpului. Melodii precum “Free”(Ultra Nate) sau “Outside”(George Michael) sunt de aseme-nea foarte populare, iar efectullor eliberator le asigurã ºi astãzisucces comercial.”

În concluzie, Mircia Munteaneºti un el sau o ea?, sã ºtie ºilocuitorii din Valea Jiului, mineriicãrora le ceri votul, cum sã þi seadreseze când mai ajungi prinzonã sã împarþi ciocolatã ieftinãsau mai ºtiu eu cealtceva...Poate prezervative, ce ofi rãu? Cã preºedinte la ConsiliulJudeþean, totuºi, sper cã e oglumã cã vrei sã ajungi...

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

N ici la Petrilalucrurile nu

stau prea roz în ceeace priveºtedesfãºurarea cam-paniei electorale înliniºte.

Dorin Curtean, candida-tul PC la Primãria Petrila, îiacuzã pe oamenii luiPãducel cã i-au rupt afiºele.În replicã, primarul IliePãducel îi adreseazã unepitet plin de drãgãlãºenieºi susþine cã el nu se ocupãde ”gãinãrii”.

”Pãducel îi pune pe toþiaghiotanþii sã rupã afiºele,sã le mâzgãleascã, darnumai ale lui rãmân. Dar eunu am fãcut nicio recla-maþie, fiindcã eu considercã bãtãlia electoralã nu sepoartã între cei care pun

sau rup mai multe afiºe, cidiscuþia de la om la om eimportantã”, spuneCurtean.

Ilie Pãducel susþine însãcã Dorin Curtean ar trebuisã-i nominalizeze persoanacare i-a rupt afiºele. ”Sãvinã Curtean cu un exempluconcret, cã m-a acuzat ieriºi Bobar cã un fin de-al meui-a rupt afiºele, dar finul decare vorbeºte el e pe loculdoi pe lista de consilierilocali a PSD. Curtean, pelângã Bobar, este un altnemernic. Pentru mineastea sunt gãinãrii. Pãducelnu se ocupã cu ruptulafiºelor, eu am de rezolvatproblemele cetãþenilor dinPetrila, nu stau sã rup afiºeelectorale”, a declarat IliePãducel.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

A tenþie can-didaþi,

mita electoralãeste infracþiuneºi cei prinºiriscã de la 6luni la 5 ani dedetenþie!

Poliþiºtii de la IPJHunedoara au ajunsieri dimineaþã ºi înValea Jiului pentrua da startul cam-paniei. La Uricani,cel mai vestic oraºal Vãii Jiului, ºi

totodatã locul undes-au semnalatprimele neregulielectorale, ofiþeriide la Poliþie auîmpãrþit materialeinformative în toatezonele din oraº.

“La acþiunea deinformare a popu-laþiei au luat partedoi ofiþeri operativiºi doi de la serviciulrutier. Au fostîmpãrþite pliante ºibroºuri cetãþenilor,iar oamenii au fost

foarte receptivi”,ne-a declaratcomandantulPoliþiei UricaniDãnuþ Mocanu.

Votul multiplu,prin turism elec-toral, mita ori dete-riorarea afiºelor sepedepsesc, pentrucã vin în con-tradicþie cu legea.Cei în cauzã riscãde la 6 luni la 5 anide închisoare.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

Opriþi ilegalitãþile lui Mircia Muntean!

Campania din Petrila,plinã de ” gãinãrii”

Campania “Votul ilegal ºi mitaelectoralã” ºi la Uricani

Page 6: CVJ, Nr. 127, Vineri 18 mai 2012

Î ntr-o atmosferã festivã, Prinþul Paul

de România a primittitlul de Cetãþean deOnoare al MunicipiuluiPetroºani, distincþieacordatã de ConsiliulLocal.

Deºi activitatea sa nu areneapãrat legãturã cu Petroºanisau Valea Jiului, oficialii spun cãau apreciat munca sa depusãpentru România ºi pentru patrimoniul nostru naþional.

Prinþul Paul de România ºiPrinþesa Lia au fost primiþi cupânie ºi sare la PrimãriaPetroºani, de un grup demomârlani autentici,îmbrãcaþi întradiþionalele costumepopulare. Cuplul prin-ciar a vizitat mai întâiBiserica Sf. Varvara,unde se gãseºte primulMuzeu al Momârlanilor,iar mai apoi delegaþia apoposit la sediul admi-nistraþiei publice locale,unde înaltului oaspete i-a fost înmânat titlul deCetãþean de Onoare alMunicipiului Petroºani.Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob– Ridzi, a declarat cãaceastã distincþie îi esteacordatã pentru modulîn care Prinþul Paul s-aimplicat în pãstrarea ºiconservarea monu-mentelor istorice, dar ºi

pentru ampla acþiune de pro-movare a þãri. „Pentru toateacestea, în semn de mulþumireºi apreciere, vã acordãm, cumodestie ºi respect, titlul deCetãþean de Onoare alMunicipiului Petroºani”,a precizat Iacob – Ridzi.

Pe de altã parte, înal-tul oaspete, a precizat cãa fost fermecat de frumuseþea zonei, caremeritã promovatã ºi cãva sprijini cât va puteaValea Jiului. Prinþul Pauleste de pãrere cã trebuiepromovat turismul înValea Jiului, pentru cãzona este de o frumuseþeaparte. Mai mult, a precizat cã, dacã estenevoie, va spijini Valeaîn relaþiile cu parteachinezã, care este dis-

pusã sã investeascã în mieneritulde huilã, mai ales cã are orelaþie foarte bunã cu oficialiidin Republica PopularãChinezã.

Astãzi, Prinþul Paul ºi PrinþesaLia îºi vor continua vizita înmunicipiul Petroºani ºi se vorafla la Mina Livezeni unde vorsta de vorbã cu ortacii.Programul mai cuprinde ºi vizitela ºcolile din municipiu.

M ircia întârziatul

Manifestãrile s-au desfãºuratdupã un program bine stabilit,de la care oaspeþii ºi organiza-torii nu s-au abãtut. Singurulcare a întârziat a fost primarulDevei, Mircia Muntean – candi-datul USP la Consiliul Judeþean– care nu pare sã fi înþeles con-ceptul de “punctualitate”.Acesta a ajuns fix la 15:08 ºi îºicãuta disperat din priviri fotoliul,scaunul pardon, de invitat spe-cial. ªi s-a tot foit, spre amuza-mentul asistenþei, pânã a ajunsla locul sãu.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 mai 2012 Actualitate 76 Actualitate

F ostul ministru alEconomiei ºi

Finanþelor, VarujanVosganian, a vorbit,la Petroºani, din cãrþiprecum un profesor ºia dat exempluloaselor ºi cartilagiilorsale din adolescenþã,exemplu ce ar puteafi valabil ºi încreºterea VãiiJiului…

Când un om de talia luiVarujan Vosganian coboarãprintre locuitorii Vãii Jiului,fiecare se aºteaptã sã audãidei ºi variante de soluþiicare sã ridice vãlul incertitu-dinii ºi al bâjbâielii socio-economice.

Aºteptãrile au fost mari,probabil cã de aceea s-anãscut ºi dezamãgireaamarã a multora. Asta pentru cã, dincolo de activi-tatea sa politicã, VarujanVosganian este conferenþiar

universitar la Facultatea deRelaþii Internaþionale aAcademiei de StudiiEconomice din Bucureºti,vicepreºedinte al UniuniiScriitorilor din România, din2005, membru fondator alSocietãþii Române deEconomie, membru alConsiliului ExperþilorInternaþionali ai CentruluiEuropean de Studii Politicecu sediul la Bruxelles, mem-bru onorific al Consiliuluiªtiinþific al InstitutuluiNaþional de Prognozã ºiSenior Cercetãtor alInstitutului Naþional deEconomie…

La Petroºani, Vosganian,în calitatea sa de fost min-istru al Economiei ºiFinanþelor în CabinetulTãriceanu, a pãrutnepregãtit pentru acestã vizitã electoralã. Rupt derealitate, a vorbit teoretic,din manuale fãrã a-ºi adaptaºtiinþa la situaþia prezentã aVãii Jiului ºi a CompanieiNaþionale a Huilei. A ”citat”

din manuale despre cumfuncþioneazã piaþa cãrbuneluiîn general, cum e cu con-tractele comerciale, cu ofer-tele de preþ uitând cã a fostministru, deci responsabil ºicu o companie de stat pre-cum CNH, cãreia i-a impuspreþul de vânzare ca toatecelelalte guverne. Acesta ainvocat faptul cã o creºtere apreþului huilei la valoarearealã, pentru a nu munci în

pierdere, ar mãri preþulenergiei pe relaþia termocen-tralelor Mintia ºi Paroºeni.Vocea sa a sunat ca a unuitatã ce-ºi apãrã copiii – ter-mocentralele -, deºi aceºtiaau achiziþionat huilã externãla preþ mai mare decât celcerut de CNH. Argumentelesale nu au stat în picioare,ministrul, probabil, conside-rând cã se adreseazã unoroameni fãrã minte, care nu

au habar cã în domeniulenergetic primeazã deciziilepolitice ca în orice altã þarã încare interesul naþionalprimeazã.

Cea mai plasticã expri-mare a unei idei privindviitorul Vãii Jiului a fostexemplul radiografiei oaselorsale, la vârsta de 16 ani,când tatãl domniei sale a vrutsã ºtie cât va creºte.

”La 16 ani, tatãl meu m-a

dus la un doctor pentru oradiografie a oaselor, a carti-lagiilor, pentru a vedea câtvoi creºte pentru cã se ºtie cãun trup de adolescent areresurse de creºtere ºi medicula spus cã voi creºte pânã la1,80 m, iar dacã voi face ºigimnasticã pot ajunge la1,86 m. Valea Jiului areterenuri, case ieftine, resurseumane ºi dacã la toate astease adaugã ºi sprijin guverna-

mental ºi o voce unicã aadministraþiilor locale, se vaforma un triunghi importantºi vom putea spune cãrelansarea poate sã vinã.Dacã face ºi gimnasticã,Valea Jiului poate creºtemult” – a declarat VarujanVosganian la MondoTV/FMPetroºani, ca o bomboanã depe tortul zicerilor sale despreo Vale turisticã ºi minerit.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

2.500 de leipentru

campioananoastrã de la

Bruxelles

P rimãria Petrila adecis sã o premieze

cu suma de 2.500 de lei pegimnasta raluca Haidu,campioanã europeanã,împreunã cu echipaRomâniei, la Europenelede la Bruxelles.

Hotãrârea de consiliu a fostvotatã de toþi cei 17 consilieriprezenþi la ultima ºedinþã deconsiliu de la Petrila.Viceprimarul ConstantinRamaºcanu, spune cã au vrutca, din puþin lor, sã supli-menteze sumele alocate deGuvern pentru premiereaechipei de aur a României. „Noi

am hotãrât, în urmã cu trei ani,sã premiem copiii care s-au distins în tot ce înseamnã performanþã, adicã olimpiadeleºcolare dar ºi rezultateledeosebite pe ramuri sportive. Cuocazia câºtigãrii CampionatuluiEuropean de cãtre RalucaHaidu, am considerat cã putemsã facem o premiere individualã.Sã venim în sprijinul Guvernului,care a fãcut un gest frumos prindublarea premiilor pentru gim-naste. Totuºi, suma este micã, ºiam decis sã sprijinim ºi noi, dinpuþinul pe care îl avem”, adeclarat viceprimarul oraºuluiPetrila, ConstantinRamaºcanu. În funcþie deprogramul Ralucãi Haidu,suma oferitã drept premiu decãtre CL Petrila va fi înmâ-natã pãrinþilor gimnastei, orichiar acesteia, în cadrul uneiceremonii organizate deadministraþia publicã localã.

În vârstã de aproape 18ani, Raluca Haidu a contribuit, prin execuþiile sale, la obþinerea medaliei deaur a echipei României laCampionatele Europene de la

Bruxelles. Familia acesteia osusþine din tot sufletul, însã însportul de performanþã oriceajutor este binevenit. TatãlRalucãi a lucrat 26 de ani însubteranele Minei Petrila, caelectrician, iar acum se aflã înºomaj, iar în curând îºi vadepune dosarul pentru pensio-nare. Soþia sa, Elena, este cas-nicã. Cei doi locuiesc în Petrila,într-un apartament cu treicamere, împreunã cu fratele maimare al Ralucãi, Iulian (21 deani) ºi cel mic, Gabriel (9 ani).

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cetãþean de Onoare al Petroºaniului

Prinþul Paul de România vrea sã sprijine Valea Jiului

”Dacã face ºi gimnasticã, Valea Jiului poate creºte”

Page 7: CVJ, Nr. 127, Vineri 18 mai 2012

Î ntr-o atmosferã festivã, Prinþul Paul

de România a primittitlul de Cetãþean deOnoare al MunicipiuluiPetroºani, distincþieacordatã de ConsiliulLocal.

Deºi activitatea sa nu areneapãrat legãturã cu Petroºanisau Valea Jiului, oficialii spun cãau apreciat munca sa depusãpentru România ºi pentru patrimoniul nostru naþional.

Prinþul Paul de România ºiPrinþesa Lia au fost primiþi cupânie ºi sare la PrimãriaPetroºani, de un grup demomârlani autentici,îmbrãcaþi întradiþionalele costumepopulare. Cuplul prin-ciar a vizitat mai întâiBiserica Sf. Varvara,unde se gãseºte primulMuzeu al Momârlanilor,iar mai apoi delegaþia apoposit la sediul admi-nistraþiei publice locale,unde înaltului oaspete i-a fost înmânat titlul deCetãþean de Onoare alMunicipiului Petroºani.Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob– Ridzi, a declarat cãaceastã distincþie îi esteacordatã pentru modulîn care Prinþul Paul s-aimplicat în pãstrarea ºiconservarea monu-mentelor istorice, dar ºi

pentru ampla acþiune de pro-movare a þãri. „Pentru toateacestea, în semn de mulþumireºi apreciere, vã acordãm, cumodestie ºi respect, titlul deCetãþean de Onoare alMunicipiului Petroºani”,a precizat Iacob – Ridzi.

Pe de altã parte, înal-tul oaspete, a precizat cãa fost fermecat de frumuseþea zonei, caremeritã promovatã ºi cãva sprijini cât va puteaValea Jiului. Prinþul Pauleste de pãrere cã trebuiepromovat turismul înValea Jiului, pentru cãzona este de o frumuseþeaparte. Mai mult, a precizat cã, dacã estenevoie, va spijini Valeaîn relaþiile cu parteachinezã, care este dis-

pusã sã investeascã în mieneritulde huilã, mai ales cã are orelaþie foarte bunã cu oficialiidin Republica PopularãChinezã.

Astãzi, Prinþul Paul ºi PrinþesaLia îºi vor continua vizita înmunicipiul Petroºani ºi se vorafla la Mina Livezeni unde vorsta de vorbã cu ortacii.Programul mai cuprinde ºi vizitela ºcolile din municipiu.

M ircia întârziatul

Manifestãrile s-au desfãºuratdupã un program bine stabilit,de la care oaspeþii ºi organiza-torii nu s-au abãtut. Singurulcare a întârziat a fost primarulDevei, Mircia Muntean – candi-datul USP la Consiliul Judeþean– care nu pare sã fi înþeles con-ceptul de “punctualitate”.Acesta a ajuns fix la 15:08 ºi îºicãuta disperat din priviri fotoliul,scaunul pardon, de invitat spe-cial. ªi s-a tot foit, spre amuza-mentul asistenþei, pânã a ajunsla locul sãu.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 mai 2012 Actualitate 76 Actualitate

F ostul ministru alEconomiei ºi

Finanþelor, VarujanVosganian, a vorbit,la Petroºani, din cãrþiprecum un profesor ºia dat exempluloaselor ºi cartilagiilorsale din adolescenþã,exemplu ce ar puteafi valabil ºi încreºterea VãiiJiului…

Când un om de talia luiVarujan Vosganian coboarãprintre locuitorii Vãii Jiului,fiecare se aºteaptã sã audãidei ºi variante de soluþiicare sã ridice vãlul incertitu-dinii ºi al bâjbâielii socio-economice.

Aºteptãrile au fost mari,probabil cã de aceea s-anãscut ºi dezamãgireaamarã a multora. Asta pentru cã, dincolo de activi-tatea sa politicã, VarujanVosganian este conferenþiar

universitar la Facultatea deRelaþii Internaþionale aAcademiei de StudiiEconomice din Bucureºti,vicepreºedinte al UniuniiScriitorilor din România, din2005, membru fondator alSocietãþii Române deEconomie, membru alConsiliului ExperþilorInternaþionali ai CentruluiEuropean de Studii Politicecu sediul la Bruxelles, mem-bru onorific al Consiliuluiªtiinþific al InstitutuluiNaþional de Prognozã ºiSenior Cercetãtor alInstitutului Naþional deEconomie…

La Petroºani, Vosganian,în calitatea sa de fost min-istru al Economiei ºiFinanþelor în CabinetulTãriceanu, a pãrutnepregãtit pentru acestã vizitã electoralã. Rupt derealitate, a vorbit teoretic,din manuale fãrã a-ºi adaptaºtiinþa la situaþia prezentã aVãii Jiului ºi a CompanieiNaþionale a Huilei. A ”citat”

din manuale despre cumfuncþioneazã piaþa cãrbuneluiîn general, cum e cu con-tractele comerciale, cu ofer-tele de preþ uitând cã a fostministru, deci responsabil ºicu o companie de stat pre-cum CNH, cãreia i-a impuspreþul de vânzare ca toatecelelalte guverne. Acesta ainvocat faptul cã o creºtere apreþului huilei la valoarearealã, pentru a nu munci în

pierdere, ar mãri preþulenergiei pe relaþia termocen-tralelor Mintia ºi Paroºeni.Vocea sa a sunat ca a unuitatã ce-ºi apãrã copiii – ter-mocentralele -, deºi aceºtiaau achiziþionat huilã externãla preþ mai mare decât celcerut de CNH. Argumentelesale nu au stat în picioare,ministrul, probabil, conside-rând cã se adreseazã unoroameni fãrã minte, care nu

au habar cã în domeniulenergetic primeazã deciziilepolitice ca în orice altã þarã încare interesul naþionalprimeazã.

Cea mai plasticã expri-mare a unei idei privindviitorul Vãii Jiului a fostexemplul radiografiei oaselorsale, la vârsta de 16 ani,când tatãl domniei sale a vrutsã ºtie cât va creºte.

”La 16 ani, tatãl meu m-a

dus la un doctor pentru oradiografie a oaselor, a carti-lagiilor, pentru a vedea câtvoi creºte pentru cã se ºtie cãun trup de adolescent areresurse de creºtere ºi medicula spus cã voi creºte pânã la1,80 m, iar dacã voi face ºigimnasticã pot ajunge la1,86 m. Valea Jiului areterenuri, case ieftine, resurseumane ºi dacã la toate astease adaugã ºi sprijin guverna-

mental ºi o voce unicã aadministraþiilor locale, se vaforma un triunghi importantºi vom putea spune cãrelansarea poate sã vinã.Dacã face ºi gimnasticã,Valea Jiului poate creºtemult” – a declarat VarujanVosganian la MondoTV/FMPetroºani, ca o bomboanã depe tortul zicerilor sale despreo Vale turisticã ºi minerit.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

2.500 de leipentru

campioananoastrã de la

Bruxelles

P rimãria Petrila adecis sã o premieze

cu suma de 2.500 de lei pegimnasta raluca Haidu,campioanã europeanã,împreunã cu echipaRomâniei, la Europenelede la Bruxelles.

Hotãrârea de consiliu a fostvotatã de toþi cei 17 consilieriprezenþi la ultima ºedinþã deconsiliu de la Petrila.Viceprimarul ConstantinRamaºcanu, spune cã au vrutca, din puþin lor, sã supli-menteze sumele alocate deGuvern pentru premiereaechipei de aur a României. „Noi

am hotãrât, în urmã cu trei ani,sã premiem copiii care s-au distins în tot ce înseamnã performanþã, adicã olimpiadeleºcolare dar ºi rezultateledeosebite pe ramuri sportive. Cuocazia câºtigãrii CampionatuluiEuropean de cãtre RalucaHaidu, am considerat cã putemsã facem o premiere individualã.Sã venim în sprijinul Guvernului,care a fãcut un gest frumos prindublarea premiilor pentru gim-naste. Totuºi, suma este micã, ºiam decis sã sprijinim ºi noi, dinpuþinul pe care îl avem”, adeclarat viceprimarul oraºuluiPetrila, ConstantinRamaºcanu. În funcþie deprogramul Ralucãi Haidu,suma oferitã drept premiu decãtre CL Petrila va fi înmâ-natã pãrinþilor gimnastei, orichiar acesteia, în cadrul uneiceremonii organizate deadministraþia publicã localã.

În vârstã de aproape 18ani, Raluca Haidu a contribuit, prin execuþiile sale, la obþinerea medaliei deaur a echipei României laCampionatele Europene de la

Bruxelles. Familia acesteia osusþine din tot sufletul, însã însportul de performanþã oriceajutor este binevenit. TatãlRalucãi a lucrat 26 de ani însubteranele Minei Petrila, caelectrician, iar acum se aflã înºomaj, iar în curând îºi vadepune dosarul pentru pensio-nare. Soþia sa, Elena, este cas-nicã. Cei doi locuiesc în Petrila,într-un apartament cu treicamere, împreunã cu fratele maimare al Ralucãi, Iulian (21 deani) ºi cel mic, Gabriel (9 ani).

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cetãþean de Onoare al Petroºaniului

Prinþul Paul de România vrea sã sprijine Valea Jiului

”Dacã face ºi gimnasticã, Valea Jiului poate creºte”

Page 8: CVJ, Nr. 127, Vineri 18 mai 2012

Pe 160 dehunedoreni îicautã poliþiaZ eci de hunedoreni sunt

cãutaþi de poliþie.Numãrul lor este relativ mare,iar ei sunt acuzaþi de diferitefapte antisociale.

Urmãriþii naþional sau inter-naþional sunt hoþi, au fost recla-maþi pentru diferite fapte antiso-ciale, ori ºi-au abandonat familiile.Majoritatea au de fãcut ani buni depuºcãrie ºi poliþiºtii sunt pe urmelelor. “Sunt peste 160 de hunedoreni daþi în urmãrire.

Ei sunt cãutaþi în þarã ºi strãinã-tate, pentru cã au comis diferitefapte. Unii au de efectuat ani de

puºcãrie, alþii

au fost daþi în urmãrire pentruabandon familial, dar toþi sunt înatenþia organelor de poliþie”, adeclarat Bogdan Niþu, purtãtor decuv IPJ Hunedoara

Poliþiºtii spun cã au date desprefiecare urmãrit naþional sau inter-naþional ºi cã e doar o chestiunede timp, pânã vor fi prinºi ºi încar-ceraþi. Asta dacã nu ajung sã seascxundã, pânã când faptele lor arputea sã fie prescrise.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri 17 mai 201288 Actualitate

F irma de dis-tribuþie a apei

din Hunedoara faceapel ca populaþiasã sesizeze la timpfurturile de capacede canal. Asta dupãce sute de capaceau dispãrut, iarApa Pord Deva acheltui mii de euroca sã le înlocuiascã.

Responsabilii de laApa Prod Deva spun cãfenomenul a devenit unulextrem de periculos ºiasta pentru cã în câtevaore au dispãrut 20 decapace.

„Atragem atenþiaasupra unui fenomendeosebit de periculos

pentru comunitatea noas-trã. Noaptea trecutã laHunedoara, hoþii au furatpeste 20 de capace decãmine de pe reþelele dealimentare cu apã ºicanalizare, respectivtoate capacele din fontãde pe strãzile G. Enescu,Zorilor, TudorVladimirescu,Trandafirilor.

Numai în Hunedoarala ora actualã lipsesccirca 860 de astfel decapace de pe cãminelereþelelor. ReprezentanþiiC.O Hunedoara a SC.APA PROD SA DEVAnu mai fac faþã valuluimare de furturi. Înultimele sãptãmâni aufost înlocuite 18 capacede fontã cu unele dinbeton, îndeosebi înzonele verzi unde

înlocuirea este posibilã.Pentru carosabil estenevoie de capace dinrãºini, iar înlocuirea cadeîn sarcina administraþieilocale”, spune BogdanLucuþa, purtãtor decuvânt Apa Prod SADeva.

În 2009 numai laDeva, spre exemplu, aufost înlocuite 800 decapace de fontã ºi altecâteva sute din rãºini,unde situaþia a permis-o.

Un capac de 30 kgdin fontã se vinde la cen-trele de colectare a fieru-lui vechi cu 30 de lei, iarînlocuirea unuia costã150 de euro la care seadaugã cheltuieli cu man-opera (turnare beton,fixare în ramã) ajungân-du-se la un cost final în

jur de 1.200-1.300 lei.Furtul capacelor de pe

cãminele reþelelor duce lacolmatarea acestora ºiimplicit la pericolul unoraccidente nedorite.„Facem din nou un apelserios cãtre reprezen-tanþii societãþii civile sãdea dovadã de spirit civicºi implicare activã ºi sãsesizeze instituþiile abili-tate la numãrul deurgenþã 112. De aseme-nea facem un apel cãtrepatronii centrelor decolectare a fierului vechisã nu mai preia sub-ansamble ºi materialeprovenite din reþelele deapã ºi canalizare”, aumai spus responsabilii dela Apa Prod.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Magneþii au furat sute de capace de canal

Page 9: CVJ, Nr. 127, Vineri 18 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Vinerii, 18 mai 2012 Actualitate 9

P rimãria Petrila setransformã, din

când în când, în mini-fabricã de clonat acte.În plus, lucreazã în„subantreprizã” pentru„atelierul” mai mare dela JudecãtoriaPetroºani, împreunã ºicu un notar public.

Nu o spunem noi, ci chiarcei pãþiþi, care au dat cu capulîn neregulile comise de subor-donaþii primarului Ilie Pãducel.Este practic încã o filã dindosarul expus într-un numãranterior al cotidianului nostruºi în care douã judecãtoare dinPetroºani au intrat în atenþiaorganelor de cercetare penalã.Situaþia stã în felul urmãtor: învederea încheierii unui contractde vânzare – cumpãrare alunui bun imobil pentru care

vânzãtorul nu deþinea act deproprietate, reprezentanþiiPrimãriei Petrila au eliberat unceritificat fiscal, nr. 6/ 2508din 17.08.2005, în bazacãruia vânzãtorul declarã cã aplãtit impozitele pentru terenulîn suprafaþã de 9.460 mp,înscris în CF nr. 2083

Livezeni. La data eliberãrii,adicã 17 august 2005, vânã-torul ar fi plãtit pentru acestcertificat fiscal taxa extrajudi-ciarã de timbru în valoare de 4lei. Cum o fi dat banii benefi-ciarul, greu de aflat, dinmoment ce chitanþa aparecâteva zile mai târziu, adicã în

data de 22 august 2005! Peacest certificat fiscal, majori-tatea terenurilor menþionate nusunt nici mãcar localizate, darfuncþionarii publici trec totuºicu precizie data la care s-aemis actul de dobândire a lor,respectiv 1 ianuarie 2000, o ziîn care nu se lucreazã nicãieri!

Ce ne facem însã, când maiapare un document care areabsolut acelaºi numãr, nicio vir-gulã diferenþã? Vorbim despreun alt cerificat fiscal, semnatde un alt funcþionar publicdecât precedentul, cu adnotãrifãcute cu pixul ºi cu data emi-terii chitanþei modificatã dar cuacelaºi numãr de înregistrareca ºi precedentul. Potrivitinformaþiilor noastre, estevorba despre certificatul fiscalnecesar într-un dosar aflat perolul Judecãtoriei Petroºani. Iarpe baza acestor documente, unnotar public din Petroºani aîntocmit contractul de vânzare– cumpãrare, fãrã sã existe pelângã ºi un titlu de proprietate.De precizat ar mai fi cã acesteacte au fost verificate deParchetul petroºani, dar ºi deJudecãtorie ºi nu s-a descoperitnicio neregulã!

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Primãria Petrila, fabricã de clonat acte?!

I steria naþionalãlegatã de

muºcãturile cãpuºelornu este valabilã ºi laPetroºani. Aici mediciispun cã au puþinecazuri ºi chiar în ultima perioadã nu avenit niciun ommuºcat de acesteinsecte.

Vremea rece nu i-ascos încã pe oameni laiarbã verde, dar nicicazuri de muºcãturi deinsecte nu au fost sem-

nalate. Medicii de laurgenþã spun cã deo-camdatã situaþia estesub control ºi populaþiaar trebui sã nu-ºi facãprobleme din acestpunct de vedere. “Nuavem semnalate cazuride muºcãturi de cãpuºeîn aceastã perioadã.Maxim unul pe sãptãmânã, ceea ce nue deloc îngrijorãtor”, aprecizat dr. PetricãCorlan, medic Unitateade primire a Urgenþelorde la Spitalul de

Urgenþã din Petroºani.Totuºi, pentru cã

sezonul cald abiaîncepe, medicii reco-mandã câteva mãsurinecesare în cazul în careieºim la iarbã verde. “Artrebui ca oamenii ce iesla pãdure, unde este ºiiarbã sã foloseascãcreme de protecþie ºi sãfie atenþi dupã Suntcâteva metode de pro-tecþie care devin efi-ciente ºi atunci oameniinu trebuie sã-ºi facãgriji. Oricum nu avem

cazuri care sã nealarmeze”, a mai pre-cizat dr.Corlan.

Potrivit reprezen-tanþilor Direcþiei deSãnãtate Publicã (DSP)Hunedoara, în 2010, aufost confirmate, înjudeþ, opt cazuri deîmbolnãvire cu Lyme,iar în 2011, nouãcazuri. Anul acesta, osingurã persoanã estesuspectatã cã ar fi infes-taã de la cãpuºe.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Mai puþinecãpuºe

Moloþ îºi lanseazãcandidatura în Valea JiuluiM ircea Moloþ, actualul preºedinte al Consiliul

Judeþean Hunedoara ºi aspirant la încã unmandat pentru aceastã funcþie, îºi lanseazã candi-datura sâmbãtã, la Lupeni, printr-un spectacol orga-nizat de USL, la care vor participa toþi candidaþii dela locale din Valea Jiului.

Aceºtia sunt Cornel Resmeriþã, Dãnuþ Buhãescu,Gheorghe Ile, Gheorghe Bobar, Nicolae Dunca,Constantin Ramaºcanu, Alina Cârstoiu ºi Dorin Curtean.„ Este vorba de un spectacol electoral, care va avea locsâmbãtã, începând ora 13:00, în Parcul Copiilor dinBãrbãteni ºi va dura în jur de 3 ore”, a declarat GabrielLungu, city manager Municipiul Lupeni.

Pe scena acestui spectacol vor evolua artiºti ºi trupeprecum HIQ, Marcel Pavel, Mariana Deac, Lena Miclãuº,Cristian Fodor ºi Eugen Mihãilã.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Page 10: CVJ, Nr. 127, Vineri 18 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 mai 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

H O R O S C O P 1 8 m a i 2 0 1 2

Zi favorabilã studiului ºi comu-nicãrii. Puteþi obþine câºtiguriimportante din tranzacþii financia-re. În partea a doua a zilei, sunteþianunþat cã trebuie sã plecaþi într-ocãlãtorie în interes de afaceri, iarpartenerul de viaþã este nemulþu-mit. Intuiþia vã ajutã!

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o prob-lemã mai veche a familiei. În cur-sul dimineþii, descoperiþi o ofertãavantajoasã pentru cumpãrareaunei case sau pentru un schimbde locuinþã. O persoanã mai învârstã din familie, se opune cufermitate acestei iniþiative.

Nervozitate vã poate pune într-osituaþie neplãcutã în cãmin.Pãstraþi-vã calmul ºi dedicaþi-vãunor activitãþi de rutinã. N-arstrica sã fiþi mai tandru cupartenerul de viaþã. Preocupaþi-vã mai mult de viaþa de cuplupentru a evita disesiunile.

S-ar putea sã plecaþi într-odeplasare neaºteptatã. Nu estecazul sã regretaþi schimbarea pro-gramului: aceastã cãlãtorie poatereprezenta pentru dumneavoastrãun nou început. Aveþi succes peplan social ºi financiar. Profitaþide acest context favorabil!

Puteþi obþine cu uºurinþã micicâºtiguri financiare, însã fiþi pru-dent ºi evitaþi speculaþiile de oricefel. În partea a doua a zilei,reuºiþi sã tensionaþi relaþia cupartenerul de viaþã. Se pare cãaveþi o idee fixã în legãturã cuschimbarea stilului de viaþã.

Reuºiþi sã faceþi schimbãri majoreîn viaþa dumneavoastrã, mai alespe plan profesional ºi în privinþarelaþiilor sentimentale. Azi suntfavorizate întâlnirile cu persoaneimportante, relaþiile de parteneri-at ºi cãlãtoriile în interes person-al. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

În cursul dimineþii sunteþianunþat cã aþi moºtenit o sumãmare de bani. Sunteþi nevoitsã faceþi mai multe drumuriscurte, iar seara vã pregãtiþipentru o cãlãtorie, împreunãcu partenerul de viaþã. Ar fibine sã amânaþi întâlnirile.

Este momentul sã puneþi în prac-ticã planurile în legãturã cu oafacere foarte promiþãtoare.Relaþiile cu partenerul de viaþã potavea de suferit din cauza cã negli-jaþi rezolvarea unor problemefamiliale care depind exclusiv dedumneavoastrã.

În prima parte a zilei, este posibilsã aveþi mici dificultãþi în cãmin.Cu o vorbã bunã sau un miccadou, puteþi dezamorsa o situ-aþie tensionatã. O vizitã la pri-eteni, în cursul serii, readucearmonia ºi buna dispoziþie înrelaþiile parteneriale.

Talentul creativ este la cote ridicateºi vã poate ajuta sã rezolvaþi prob-lemele profesionale într-un modoriginal. Relaþiile sentimentale suntîn general bune, dar aveþi tendinþade a-i face reproºuri nejustificatepersoanei iubite. Nu forþaþi nota îndetrimentul persoanei iubite.

Preocupat de problemele person-ale, aveþi tendinþa sã neglijaþicãminul. Pentru rezolvarea prob-lemelor importante, vã puteþi bazape intuiþie, dar ºi pe sfaturilepartenerului de viaþã. Dupã-ami-azã, un prieten vã solicitã ajutorulîntr-o problemã financiarã.

Sunteþi în formã, iar relaþiile cuanturajul sunt excelente. Ziua deastãzi este favorabilã investiþiilor,demarãrii unei afaceri ºi cãlãtori-ilor în interes personal. Înpartea a doua a zilei vi se prop-une o colaborare. Nu vã grãbiþiîn luarea unei decizii.

Page 11: CVJ, Nr. 127, Vineri 18 mai 2012

A m obiceiul sã tragcu urechea pe la

fel de fel de poveºtiauzite de la fel de fel deboemi. Boemii mei îºi “devoreazã” pensiaamãrâtã, sorbindu-ºiberile, þigãrile, haleala,întreþinerea, telefonulºi… alte alea.

În general, se poate spunecã e vorba de bârfã, dar înorice kilogram de bârfã existãun dram de adevãr.

Astãzi, pe vreme ploioasã,vã ofer doar frânturi din acestediferite felurimi, sau felurite

diferimi, cum doriþi...

D orele, probleme,bã?

Firmele serioase, pe lângãsalariu, mai dau angajatorilor ºibonuri de masã. Firmele ºi maiserioase, care lucreazã 12 orepe zi oferã proletarilor ºi omasã caldã. Bieþii muncitorisunt mulþumiþi (adevãrul e cã ºimeritã!) Unii dintre ei numãnâncã nici acasã atît debine, primesc papa bun, cumnici femeia nu le face.

Asta în condiþiile în carefirma care le oferã mâncareanu gãteºte „amestecat”.

Adicã, nu amestecã fasoleacu cartofii, carnea de porc cucarnea de pasãre, sau

musacaua cu sarmalele. Aºa s-aîntâmplat de curând la o firmã,când muncitorii s-au blocat, nupentru faptul cã mâncarea era„amestecãturã”, dar le eraadusã pe ºantier cu... maºinamortuarã! Oare ce poftã demâncare ai, când þi se aducehaleala cu o maºinã neagrã,pictatã cu o cruce, în care, ieri,a fost transportat, într-un sicriu,încã unul care s-a lãsat defumat? „Bomoboana de pe co-livã” a fost când, tot dupã un„meniu” din ãsta... letal, chiarunul dintre ºefii de pe ºantier astat cu perfuzii, fiindcã, dincauza mâncãrii, i-a fost afectatã„flora intestinalã”. Ceea ce înlimbaj popular (sau populãros?)

ar însemna cã omul „s-a ciu-murlit” de la ce a mâncat.

...Treaba s-a rezolvat pecale „amiabilã”, incidentul s-aiertat (dar nu s-a uitat!).

Însã, printre oamenii de peºantier încã se mai vehiculeazã,uneori, când are unul câte-oproblemã, întrebarea din recla-ma aia TV celebrã: „Dorele,probleme, bã?” Deocamdatã,situaþia e sub control...

L a Bãniþa se furã.În continuare

Acum ceva vreme, vãspuneam cã, la Bãniþa, se furãca-n codru. Nu cã Bãniþa ar fiîn deºert, dar nu se poate ca,într-o comunitate atât de micã,sã nu treacã o zi, pânã nu sedã o spargere, un furt mãrunt,sau o ciordealã insignifiantã.

De data asta, e vorba de unjaf. O familie a fost jefuitã decele 3 (trei) vaci. Vacile asteaerauaverea

lor. Deºi stau într-o zonã acce-sibilã, la ºosea, într-o dimineaþãs-au trezit sãraci.

Era, poate, singura lorºansã de venit, chiar raþiunealor de a fi. Culmea este cã unadintre vaci avea viþel. Pe viþelnu l-au furat. Acum, bieþiioameni cumpãrã lapte de lavecini ºi hrãnesc viþeluºul cubiberonul. Degeaba se duc laPoliþie. La Bãniþa se furã. Încontinuare. ªi, se pare, în veci!Iar poliþiºtii de acolo, sub oblã-duirea primarului, cautã melo-dia aia idioatã „ Fã-mã,Doamne, ce n-am fost/ Ajutorde ºef de post!”...

Nota Autorului: Eramhotãrât sã nu mã amestec înpoliticã (mai ales în aceastãperioadã). Ceea ce se întâmplãîn aceste zile, mã face sã mãrãzgândesc. Da ce, io-s maiprost?

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 mai 2012 Actualitate 11

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Diferite Felurimi,Felurite Diferimi...

P oliclinica de laPetroºani ar putea

intra în reabilitare în câtevasãptãmâni, dupã ce se vatermina licitaþia pentruproiectul care vizeazã acestlucru.

Despre asta se vorbeºte de maibine de un an de zile, însã pânãacum au existat tot felul de proce-

duri care au trebuit duse la bunsfârºit. “Va fi modernizatã atâtclãdirea, cât ºi dotarea cuaparaturã ºi mobilier. Acesta esteun proiect pe fonduri europenenerambursabile în valoare de 4milioane de euro. Acum suntem înfaza la care licitaþie este pe final.

De douã luni de zile s-a pornitaceastã licitaþie ºi în maxim 2, 3sãptãmâni vom afla ºi câºtigã-torul”, ne-a declarat Tiberiu Iacob

Ridzi, primarul MunicipiuluiPetroºani.

De cealaltã parte, însã, proiec-tul care prevede reparaþia ºi mo-dernizarea capitalã a Spitalului deUrgenþã, este încã blocat de laConsiliul Naþional de Soluþionare aContestaþiilor, dupã ce licitaþia afost contestatã în douã rânduri.Acesta se deruleazã prin MinisterulSãnãtãþii.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

În sfârºit,drumul depe DefileulJiului intrãîn reparaþii

V in veºti din ceîn ce mai

bune pentru ValeaJiului.

Campanie electoralãsau nu, nici nu mai con-teazã, asta pentru cãîncep tot mai multe lucrãriºi se deruleazã proiectecare sunt mai mult decâtnecesare. În sfârºit, dupãani de zile în care a statpe masa Ministrului

Transporturilor, proiectulde reabilitare ºi moder-nizare a drumului de peDefileul Jiului va întra înscurt timp în linie dreapta.Pânã la a vedea muncitoriilucrând efectiv, mai suntcâþiva paºi.

“Astãzi (ieri) am afiºatla primãrie anunþul privinddezbaterea publicã a

proiectului de moderni-zare a DN 66 pe porþi-unea Bumbeºti Jiu –Petroºani, din punct devedere al mediului. Astaînseamnã cã proiectul esteîn faza avansatã, înainteaeliberãrii autorizaþiei deconstrucþie ”, ne-adeclarat Ilie Botgros, pri-marul Oraºului Aninoasa.

Acest proiect va sta laAninoasa în dezbatere 30de zile, dupã care pri-marul va da autorizaþiapentru partea careaparþine de judeþulHunedoara, iar pentruporþiunea de pe teritoriuljudeþului Gorj, avizul se vaobþine de la primãriaBumbeºti.

De asemenea, o altãveste bunã pentru ValeaJiului, este începereapregãtirilor pentru reabili-tarea DN66A, de la inter-secþia de la Livezeni ºipânã la Valea Ungurului.În ultimele zile, muncitoriiau putut fi vãzuþi aici,pregãtind drumul ºinivelând asfaltul.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Policlinica de la Petroºani va intra înreparaþie ºi modernizare

Page 12: CVJ, Nr. 127, Vineri 18 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 18 mai 201212 Actualitate

13:00

C astelul Corvinilor,unul dintre cele

mai importante monu-mente medievale dinRomânia, ar putea fiinclus pe lista bunurilorculturale mondiale pro-tejate de UNESCO.Demersurile au fostdeja fãcute de un grupde inimoºi cãrora lepasã de istoria naþion-alã ºi reprele istorice.

O organizaþie non- guverna-mentalã din municipiulHunedoara, proaspãt înfiinþatãvrea sã redea strãlucireaCastelului Corvinilor. ªi nu sin-guri, ci ajutaþi de cei mai bunispecialiºti în domeniul restau-rãrilor de monumente istorice.Asociaþia de Dezvoltare D.A.OHunedoara (Datorie, Atitudine,Onoare) a fãcut ºi primul pas,prin propunerea înscrieriiCastelului Corvinilor, pe listamonumentelor protejateUNESCO.

„Am trimis deja o scrisoareComisiei Naþionale a Românieipentru UNESCO, în care ampropus includerea Castelului pelista UNESCO. Totodatã, amsolicitat sã ni se explice, detali-at, ºi avantajele, pe care levom prezenta factorilor locali,pentru a sprijini demersul nos-tru”, a precizat BogdanLeucuþa, unul dintre hune-dorenii cãrora le pasã depreþioasele artefacte. El spunecã, în acest fel, ar putea aducela castel arhitecþi. ingineri con-structori, care sã spunã exactce trebuie fãcut ºi pentru a seevita în acest fel restaurãriledupã ureche, aºa cum s-aîntâmplat cu programul pus înpracticã pe banii MinisteruluiCulturii, când s-a dat cuvopsea lavabilã pe pereþii mon-umentului istoric. De fapt, dincauza deficienþelor grave, ofi-cialii Ministerului au dispus sus-pendarea de urgenþã a proiec-tului. Castelul Corvinilor se aflãde ani de zile într-un perpetuu

program de restaurare care nuface altceva decât sãîngrãdeascã accesul turiºtilor învechile camere ºi sã-i ºtir-beascã din farmec. În plus, demai bine de un an lucrãrile derestaurare a CasteluluiCorvinilor stagneazã, iar situ-aþia va rãmâne neschimbatãîncã vreo câteva luni.Muncitorii care lucrau aici ºi-austrâns de prin 2010 sculele ºiau plecat acasã, dupã ce ofi-cialii Ministerului Culturii audescoperit cã s-a lucrat „dupãureche”.

„În 2010 a fost sistatãlucrarea, considerându-se cãsunt vicii de proiectare ºi,implicit, de execuþie ºi trebuieelaborat un alt proiect. În2011, Ministerul Culturii ascos la licitaþie proiectarea ºieste posibil ca la jumãtateaacestui an sã se liciteze exe-cuþia noului proiect”, a declaratNicolae Ceriºer, directorulmuzeului Castelul Corvinilor.Veºtile de la Ministerul Culturiivin destul de greu, iar întretimp numãrul turiºtilor scãzutfoarte mult. Conform dateloroficiale, anul trecut Castelul afost vizitat de 60.000 deturiºti, mai puþin cu 1.400 faþãde 2010. ªi, din pãcate, se

pãstreazã trendul descendent.

P roiect derulat înhopuri

Castelul nu a mai fostrestaurant complet din anul1870. În perioada anilor1956-1968 a mai avut loc olucrare de restaurare primarãîn care s-a intervenit pentruconsolidarea zidurilor ºi abolþilor din piatrã de la capelacastelului ºi din Sala Dietei. Înurmã cu mai bine de 15 ani s-a decis restaurarea monu-mentului istoric, dar procesul s-a derulat în hopuri. Din 1997,prin planul naþional de restau-rare, a început ºantierul derestaurare a CasteluluiCorvinilor. Pânã în anul 2008finanþarea a fost destul deincoerentã ºi mai mult a con-tribuit Primãria MunicipiuluiHunedoara decât MinisterulCulturii. În anul 2008, CastelulCorvinilor a fost considerat oprioritate naþionalã ºi a benefi-ciat de finanþãri substanþiale,însã ministrul Culturii adescoperit cã lucrãrile suntprost executate. Potrivit spe-cialiºtilor, lucrarea de restau-rare a componentelor artisticedin piatrã a fost finalizatã în

proporþie de aproximativ 50%,iar acum aºteptãm imple-mentarea unui nou proiectpentru monumentul medieval.

I storia apreciatã destrãini

Castelul Corvinilor a fostconstruit în secolul al XV-leade Iancu de Hunedoara, pelocul unei vechi întãrituri, pe ostâncã la picioarele cãreiacurge pârâul Zlaºti. A fost unadintre cele mai mari ºi vestiteproprietãþi ale lui Iancu deHunedoara ºi, din acest motiv,castelul a cunoscut în timpulacestuia însemnate transfor-mãri. El devine astfel o somp-tuoasã locuinþã, nu numai unpunct strategic întãrit. Cu tre-cerea anilor, diverºii stãpâni aicastelului i-au modificatînfãþiºarea, îmbogãþindu-l cuturnuri, sãli ºi camere deonoare. Dupã ce ºi-a pierdututilitatea iniþialã, castelul a fostrestaurat ºi transformat înmuzeu. Unic în România caarhitecturã, monumentul estevizitat anual de mii de turiºti.“Bântuit” chiar de legenda luiDracula, Castelul Corvinilor dinHunedoara este recomandatde experþii de la Lonely Planet

drept o destinaþie “de vis” ºieste inclus în topul celor maifrumoase 10 castele dinEuropa.

M itul conteluiDracula, magnet

pentru turiºtiPe de altã parte, un clasa-

ment realizat în 2010 plaseazãCastelul Huniazilor pe poziþia adoua a celor mai înfricoºãtoareclãdiri din lume. Americaniicred cã arhitectura goticã ºiistoria întunecatã ºi adevãratãa familiei Corvinilor sunt sufi-ciente pentru a-þi bãga cevafricã în oase. Cunoscut ºi subdenumirea de CastelulHuniazilor sau CetateaHunedoarei, CastelulCorvinilor atrage prin con-strucþia impunãtoare, cuacoperiºuri înalte, cu turnuri ºiturnuleþe, ferestre înguste cio-plite în piatrã ºi balcoaneîmpodobite cu dantelãrie depiatrã. Dupã ce ºi-a pierdututilitatea iniþialã, castelul a fostrestaurat ºi transformat înmuzeu. Unic în România caarhitecturã, din 2009 ºiDracula ºi-a fãcut simþitãprezenþa între zidurilefortãreþei. Vlad Þepeº, maicunoscut peste hotare subnumele de Dracula, nu estechiar strãin de meleagurilehunedorene sau de CastelulCorvinilor. Potrivit istoriculuiRadu Florescu, în 1452 VladÞepeº l-ar fi vizitat pe Iancu deHunedoara la castel pentruprima datã, iar 10 ani maitârziu Þepeº, care cãuta refugiudupã atacul de noapte asupraunei tabere turceºti, a fostjudecat ºi întemniþat pentrumai bine de un an la castel,dupã care a avut domiciliuforþat la Viºegrad. Toate aces-te elemente îmbracã acest cas-tel într-o aurã de legendã, fieea înfricoºãtoare sau nu, careatrage an de an mii de turiºticare vor sã vadã istoriaCorvinilor la ea acasã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

CCaasstteelluull CCoorrvviinniilloorr aarr ppuutteeaa iinnttrraape lista monumentelor UNESCO