cvj, nr. 122, vineri 11 mai 2012

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 122 Vineri, 11 mai 2012 Campania electoralã pentru alegerile locale a început C ampania electoralã pentru alegerile locale din 10 iunie a început astãzi, 11 mai, cu 30 de zile înaintea scrutinului, ºi se va încheia sâmbãtã, 9 iunie, la ora 7.00. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Ani de zile ca-n frigider C âteva sute de oameni trãiesc ca-n peºterã, împreunã cu copiii lor, într-un cartier din Petroºani. >>> >>> PAGINA AGINA A 4-A 4-A “Noi vrem curãþenie ºi locuri de muncã” Î ncepe campanie elec- toralã, iar candidaþii sunt aºteptaþi sã vinã cu oferta lor. Fiecare va avea ceva de promis, unii vor putea sã vorbeascã despre realizãri, alþii despre nerea- lizãrile celor de pânã acum. >>> >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A PDL se ascunde de mânia electoratului în alianþe ºi uniuni H unedoara se aflã pe lista judeþelor unde, la nivel naþional, PDL se ascunde de electorat în tot felul de alianþe ºi uniuni, a cãror denumire nu trãdeazã, în nici un caz, existenþa democrat - liberalilor. >>> >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A PAGINILE 6-7 Nevestele – ”farul cãlãuzitor” al minerilor Î n 2011, 3555 mineri au trecut prin ”furcile caudine” ale testelor perfecþionãrii, calificãrii ºi specializã- rii, conform Planului de Formare Profesionalã al Companiei Naþionale a Huilei. Soþiile minerilor par a avea argumente forte pentru a-ºi convinge bãrbaþii cã aceste calificãri sunt ”de bine”, ºi nu ”statul cu burta în sus ºi frecatul telecomenzii”.

Upload: geza-szedlacsek

Post on 13-Mar-2016

229 views

Category:

Documents


10 download

DESCRIPTION

CVJ, Nr. 122, Vineri 11 mai 2012

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ, Nr. 122, Vineri 11 mai 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 122

Vineri, 11 mai 2012

Campaniaelectoralã

pentrualegerile locale

a început

C ampania electoralãpentru alegerile

locale din 10 iunie aînceput astãzi, 11 mai, cu 30 de zile înainteascrutinului, ºi se va încheia sâmbãtã, 9 iunie, la ora 7.00.

>>> >>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Ani de zile ca-n frigider

C âteva sute de oamenitrãiesc ca-n peºterã,

împreunã cu copiii lor, într-un cartier dinPetroºani.

>>> >>> PPAGINAAGINA AA 4-A4-A

“Noi vremcurãþenie ºi

locuri demuncã”

Î ncepe campanie elec-toralã, iar candidaþii

sunt aºteptaþi sã vinã cuoferta lor. Fiecare va aveaceva de promis, unii vorputea sã vorbeascã desprerealizãri, alþii despre nerea-lizãrile celor de pânã acum.

>>> >>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

PDL se ascundede mânia

electoratului înalianþe ºi uniuniH unedoara se aflã pe lista

judeþelor unde, la nivelnaþional, PDL se ascunde deelectorat în tot felul de alianþeºi uniuni, a cãror denumirenu trãdeazã, în nici un caz,existenþa democrat - liberalilor.

>>> >>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

PAGINILE 6-7

Nevestele – ”farul cãlãuzitor”

aall mmiinneerriilloorr

Î n 2011, 3555 mineriau trecut prin

”furcile caudine” aletestelor perfecþionãrii,calificãrii ºi specializã-rii, conform Planului deFormare Profesionalã alCompaniei Naþionale aHuilei. Soþiile minerilorpar a avea argumenteforte pentru a-ºiconvinge bãrbaþii cãaceste calificãri sunt ”debine”, ºi nu ”statul cuburta în sus ºi frecatul telecomenzii”.

Page 2: CVJ, Nr. 122, Vineri 11 mai 2012

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 mai 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 217:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:45 Complotul 22:45 Corbul 4: Rãzbunarea 0:45 Complotul (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Burlacul III (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Vânãtoarea de mafioþi 22:20 Minþi ucigãtoare 0:30 Vânãtoarea de mafioþi (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Crimele din Midsomer (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Furtuna neagrã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent -Finala0:15 Farmecul scenei

9:30 CSI: Investigaþii (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r)13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Alex ºi Emma 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Înscenarea 22:30 A fost odatã în America 1:00 Focus (r)

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Dãnutz S.R.L. (r) -Prima parte 11:20 Dincolo de celebritate 11:30 Dãnutz S.R.L. (r) -Partea a doua 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:30 România voteazã!16:00 România voteazã!16:50 La vie en rose 17:20 România voteazã!17:40 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live)21:00 O datã-n viaþã23:10 Zbor de fluture 1:05 Distractis Show (r)

VÂNZÃRIVând spaþiu comercial în

zonã centralã str. 1Decembrie 1818 la

parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000m² în Vulcan (Valea

Ungurului). Telefon 0722 448 428

Institutul naþional de cercetare – dezvoltare pentru securitate minierã ºiprotecþie antiexplozivã – insemexpetroºani, cu sediul în localitateaPetroºani, str. Gral. Vasile Milea, nr. 32 –34, cod 332047, jud. Hunedoara, orga-nizeazã concurs pentru ocuparea unuipost de economist cu contract individual

de muncã pe duratã determinatã, încadrul Direcþiei Economic, Comercialã –Compartiment Financiar, Contabilitate.

Data limitã pentru depunereadosarelor de concurs la secretariatul insti-tutului este 23.05.2012, ora 15:30.

Concursul se va desfãºura în data de25.05.2012, ora 10:30 la sediul institu-

tului.Detali ºi informaþii suplimentare

privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþi-nutul dosarelor de concurs, precum ºitematica ºi bibliografia de concurs se potobþine de la sediul institutului – Comp.Resurse Umane, tel. 0254/541621 –541622 int. 192.

În acest an, pânãîn data de 9 mai,

în Valea Jiului aufost comunicate 65de accidente demuncã, 50 dintreacestea fiind ºiînregistrate ca atare.

Cele mai numeroase s-au produs în industriaextractivã. Dintre cele 50care au fost deja înregis-trate ca ºi accidente demuncã, 49 s-au soldat cucu incapacitate temporarãde muncã ºi, doar unul sin-gur a fost urmat de decesulangajatului. „Este vorba

despre un deces produsprin refrigerare, pe fondulintoxicãrii acute cu alcooletilic. Bãrbatul care a dece-dat prezenta o alcoolemiede aproape 4 la mie”, aprecizat Ileana Bodea, ºefServiciu Sãnãtate ºiSecuritate în MuncãPetroºani.

Dacã, ºi în acest an, peprimul loc în ceea cepriveºte incidenþa acciden-telor de muncã s-a situattot mineritul (35 de cazuri),pe locurile urmãtoare seaflã construcþiile, termofi-carea, fabricarea gea-murilor de termopan ºiconfecþiile.

MirMircea cea NISTORNISTOR

D upã bram-bureala cu

înscrierea copi-ilor în clasa 0 arputea urma unaºi mai mare.

Nu de alta, dar,noul ministru alEducaþiei nu esteadeptul ideii de atrimite copiii laºcoalã de la vârsta de6 ani. Ioan Mang aprecizat dealtfel, nucu mult timp înurmã, cã ar dori camicuþii de 6 ani sãmeargã la grãdiniþãºi nu la clasa pregãti-

toare. Prin urmare,clasa 0 ar putea dis-pãrea, chiar înaintede a se înfiinþa!Problema este ce seva întâmpla cu

micuþii înscriºi dejaîn clasa pregãtitoare,în condiþiile în carelocurile de la grã-diniþã au fost dejaocupate… Oricum,

pãrerile directorilorde unitãþi ºcolare dinValea Jiului, pe acestsubiect, rãmânîmpãrþite, uniisusþinând cã înfi-

inþarea clasei pregãti-toare ar fi utilã, alþiisusþinând vice-versa.

Pânã una – alta,înscrierea în clasapregãtitoare se aflã,în prezent, în ultimaetapã, cea de-a IV-a,aceasta urmând a seîncheia pe 18 mai.Dacã ultima lege aînvãþãmântului va fidin nou modificatãpânã în toamnã,câteva sute de copiidin Valea Jiului riscãsã rãmânã acasã,timp de un an dezile…

MirMirceaceaNISTORNISTOR

La accidente, tot mineritul a rãmas „fruncea”

Alba - neagra cu clasa 0?

Page 3: CVJ, Nr. 122, Vineri 11 mai 2012

C ampania electoralãpentru alegerile

locale din 10 iunie aînceput astãzi, 11 mai,cu 30 de zile înainteascrutinului, ºi se vaîncheia sâmbãtã, 9 iunie,la ora 7.00.

Legea prevede cã, în campaniaelectoralã, candidaþii, partidelepolitice, alianþele politice, alianþeleelectorale, precum ºi cetãþenii audreptul sã-ºi exprime opiniile, înmod liber ºi fãrã nicio discrimi-nare, prin mitinguri, adunãri, utilizarea televiziunii, radioului,presei ºi a celorlalte mijloace deinformare în masã.

În timpul campaniei electoralese asigurã candidaþilor, în modnediscriminatoriu, spaþii corespun-zãtoare pentru a se întâlni cualegãtorii, care pot fi amplasate lasediul primãriei, în ºcoli, univer-sitãþi, case de culturã, cãmine culturale ºi cinematografe.

Este interzisã organizarea acþiunilor de campanie electoralãîn unitãþile militare, precum ºi înspaþiile din ºcoli ºi universitãþi înperioada de desfãºurare a cursurilor.

Mijloacele folosite în campaniaelectoralã nu pot contraveniordinii de drept.

Reluarea de cãtre organizatoria mãsurilor necesare desfãºurãriinormale a adunãrilor electorale,precum ºi distribuirea, inclusiv decãtre candidaþi, de bãuturi alcoo-lice în timpul adunãrilor constituiecontravenþie ºi se sancþioneazã cuamendã de la 2.200 lei la 3.000lei.

Promisiunea, oferirea saudarea de bani, bunuri ori altefoloase în timpul campaniei elec-torale, precum ºi în scopul deter-minãrii alegãtorului sã voteze sausã nu voteze o anumitã listã decandidaþi ori un anumit candidatpentru funcþia de primar, consiliersau de preºedinte al consiliuluijudeþean, precum ºi primireaacestora de cãtre alegãtori consti-tuie infracþiuni ºi se pedepsesc,potrivit legii, cu închisoare de la 6luni la 5 ani.

Potrivit prevederilor legale, primarii sunt obligaþi ca pânã laînceperea campaniei electorale sãstabileascã, prin dispoziþie, locuri

speciale pentru afiºaj electoral,care trebuie sã fie situate în zonefrecventate de cetãþeni, fãrã stânjenirea circulaþiei pe drumurilepublice ºi a celorlalte activitãþi din localitãþile respective.

Este interzisã utilizarea de cãtreun partid politic, alianþã politicã,alianþã electoralã ori candidatindependent a locurilor specialede afiºaj electoral, astfel încât sãîmpiedice folosirea acestora decãtre alt competitor electoral.

Afiºajul electoral este permis ºiîn alte locuri decât cele specialenumai cu acordul proprietarilor,administratorilor sau, dupã caz, aldeþinãtorilor.

Organele de ordine publicãsunt obligate sã asigure integri-tatea panourilor ºi a afiºelor electorale.

Legea electoralã interziceafiºele electorale care combinãculori sau alte semne grafice astfelîncât sã evoce simbolurilenaþionale ale României ori alealtui stat.

Legea stabileºte cã sunt contravenþii ºi se sancþioneazã cuamendã de la 600 lei la 1.000 leidistrugerea, deteriorarea, mur-dãrirea, acoperirea prin scrieresau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-pro-gram afiºate sau a oricãror alteafiºe ori anunþuri de propagandãelectoralã, precum ºi afiºareamijloacelor de propagandã electoralã în alte locuri decât celepermise.

Potrivit prevederilor legale,radiodifuzorii publici ºi privaþi suntobligaþi sã asigure, în cadrul ser-viciilor de programe audiovizuale,desfãºurarea unei campanii elec-

torale echitabile, echilibrate ºicorecte pentru toate partidelepolitice, alianþele politice, alianþeleelectorale precum ºi pentru toþicandidaþii.

Accesul competitorilor la serviciile publice de radiodifuziuneºi de televiziune este gratuit.

Legea 67/2004 pentrualegerea administraþiei publicelocale menþioneazã cã, în perioa-da campaniei electorale, candi-daþii ºi reprezentanþii partidelorpolitice aflate în competiþie auacces la posturile publice ºi pri-vate de radiodifuziune ºi de tele-viziune numai la emisiunile ºi dez-baterile electorale. Candidaþii careau deja funcþii publice pot apãreaîn emisiunile informative strict înprobleme legate de exercitareafuncþiei lor.

În perioada campaniei elec-torale, candidaþii ºi reprezentanþiipartidelor politice aflate în com-petiþie nu pot fi producãtori, rea-lizatori sau moderatori ai emisiu-nilor realizate de radiodifuzoriipublici ºi privaþi.

Deºi campania electoralã seîncheie cu 24 de ore înainte deorã la care începe votarea, pos-turilor publice ºi private de radio-difuziune ºi de televiziune le esteinterzis prin lege, cu 48 de oreînainte de ziua votãrii, sã prezintecomentarii privind campania elec-toralã, sã invite sau sã prezintecandidaþi în programe, cuexcepþia situaþiilor în care li seacordã astfel dreptul la replicã, ºisã prezinte sondaje de opinie sausã difuzeze spoturi de publicitateelectoralã.

În acest caz, faptele se constatãºi sancþiunile se aplicã de cãtre

Consiliul Naþional alAudiovizualului, care se autose-sizeazã sau poate fi sesizat decãtre cei interesaþi.

Conform unei decizii a CNA,campania electoralã în audiovizualva începe pe 11 mai ºi se vaîncheia pe 7 iunie, la ora 24.00,iar candidaþii la alegerile locale sevor putea exprima gratuit în emi-siunile informative, electorale ºi dedezbatere electoralã difuzate deteleviziuni ºi radiouri.

“Accesul candidaþilor este gratu-it atât pe posturile publice, cât ºiprivate. Posturile care doresc sã seimplice în campanie pot oferiaccesul candidaþilor în emisiunileelectorale ºi în emisiunile de dez-batere electoralã în condiþiile legii.De asemenea, în emisiuni informa-tive vor fi difuzate informaþiiprivind activitãþile de campanie, câtºi elemente privind tehnica votãriiºi sistemul electoral”, a explicatRasvan Popescu.

Aceste emisiuni electorale,potrivit legii, pot fi difuzate numaide luni pânã vineri, a atras atenþiaRasvan Popescu.

“Posturilor le revine obligaþia dea trata candidaþii în mod echitabil,obiectiv ºi imparþial. Înainte de ziuavotãrii, existã douã zile de reflecþie,acordatã electoratului, în sensul cãnu se mai pot difuza comentariiprivind campania electoralã, sondaje ºi publicitate electoralã”, a spus Popescu.

El a precizat cã “normeleobiºnuite prevãzute de legislaþiaaudiovizualã privind protecþia demnitãþii umane, a dreptului lapropria imagine sunt aplicabile ºiîn emisiunile de campanie electoralã”.

Radiodifuzorii care vor reflecta

campania electoralã, caurmare a solicitãrilor primitede la competitorii electorali,au obligaþia sã informeze cuprivire la acest lucru CNA,pânã cel mai târziu pe 9 mai,se mai spune în Decizia CNA.

În perioada campanieielectorale, candidaþii ºireprezentanþii competitorilorelectorali pot sã participenumai la emisiunile electoraleºi de dezbateri electorale.

Totodatã, radiodifuzoriipublici ºi privaþi pot difuzaspoturi publicitare electoralenumai în cadrul emisiunilorelectorale ºi de dezbateri elec-torale. Spoturile electorale sedifuzeazã gratuit ºi nu consti-tuie comunicare comercialãaudiovizualã. Spoturile publi-citare electorale nu pot aveao duratã mai mare de 30 desecunde ºi trebuie sã fie asu-mate în mod explicit de com-petitorii electorali.Radiodifuzorii au obligaþia sãasigure identificarea spo-turilor electorale, astfel încâtpublicul sã fie informat cuprivire la competitorul elec-toral al cãrui mesaj estedifuzat.

Potrivit Legii 67/2004pentru alegerea autoritãþiloradministraþiei publice locale,continuarea propagandeielectorale dupã încheiereacampaniei electorale - sâm-bãtã, 9 iunie, la ora 7.00 -prin lansarea, afiºarea saudistribuirea materialelor elec-torale de orice tip este contra-venþie ºi se sancþioneazã cuamendã de la 1.400 lei la2.000 lei. (Mediafax)

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 mai 2012 Politic 3

Campania electoralã pentru alegerile locale a început

Page 4: CVJ, Nr. 122, Vineri 11 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 mai 201244 Actualitate

C âteva sute deoameni trãiesc

ca-n peºterã, împre-unã cu copiii lor, într-un cartier dinPetroºani. Unii nuau mai avut luminãîn casã de 8 ani ºiaºa au trãit în gar-sonierele pline deigrasie, proprietateaprimãriei dinPetroºani, în toþiaceºti ani.

Toþi ºi-au improvizatcâte ceva ca sã aibãluminã ºi spun cã îºispalã rufele la alte rude.Tot acolo încarcã ºibateriile de maºinã cucare îºi alimenteazãinstalaþiile improvizate

de iluminat. În astfel decondiþii trãiesc oamenibolnavi cu pensii cedepãºesc puþin 200 delei ºi care, pentru aavea curent electric, artrebui sã plãteascãsume foarte mari. „Ne-a cerut 1.200 delei ca sã facãbranºamentul de afarãpânã în locuinþã. Deunde sã am eu baniiãºtia? Am o pensie de300 de lei ºi nu amcuret în locuinþã de 8ani. Numai eu ºtiu cuma trecut iarna asta”,spune un bãrbat, pensionar.

În blocul nr 2 de pe

strada Saturn, dinCartierul Aeroport,locuiesc zeci de familii,iar unele cu copii micise înghesuie în câþivametri pãrtraþi deîntuneric. “Iarna aveamzãpada pânã sus lageam ºi cumaprindeam lumânãrile,parcã eram în cavou.Mai lipsea moartea sãne ia, cã nu mai eramult”, spune o altãfemeie. “Iarna trecutãmi-am dus copiii larude, acum stau cât eziua de lungã, afarã ºiseara ascultãm un radiope care îl alimentãm dela o baterie de maºinã.

Luminã am de lalumânãri ºi de la olanternã, care o încarcde la prieteni. Atât ºiaºa îmi cresc aici 3copii”, afirmã ºi o altãlocatarã a blocului.

Marea majoritate alocuinþelor aparþin deprimãrie ºi distribuitorulde enrgie electricã ascos contoarele pescarã, dar fiecarelocuinþã trebuie sãsuporte costul racor-durilor pânã înuntru, iaroamenii spun cã nu îºipermit asta. “Nu am deunde. Eu am un ajutorde 100 de lei ºi nu ambani sã plãtesc. În iarnã

am ajuns sã trîiescnumai în spital, cãmereu mi s-a fãcut rãu.Sunt cardiacã ºi ºtiuvecinii cât de des avenit salvarea aici”, afirmã o altã femeie din bloc.

Pentru aceºti oameninu se gãsesc soluþii, iaradministraþia localã aplãtit doar branºamen-tul pânã la bloc ºi atât.De o jumãtate de an,oamenii au stat aºa, întimp ce alþii nu aureuºit sã-ºi achite fac-turile de 8 ani de zile ºide atunci au stat înîntuneric.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Ani de zile ca-n frigider

O modalitate ieftinã ºide efect de a pune

în evidenþã oraºul, esteluminarea clãdirilor petimp de noapte.

Cele mai multe biserici dinMunicipiul Petroºani au fostdeja luminate, prin instalaþiispeciale de lumini reci ºi calde,montate de muncitorii de laprimãrie, iar noaptea aratãfeeric. Printre cele câteva caremai sunt de pus în valoare înacest fel se numãrã ºi bisericaSfinþilor Împãraþi Constantin ºiElena, Sfânta MuceniþãVarvara din Aeroport sauSfântul Nicolae din centru.“Toate bisericile din MunicipiulPetroºani vor fi luminate cacele pe care le-am finalizatpânã acum. Este o operaþiunecare nu este foarte costisi-toare, însã are un efect extra-

ordinar din punct de vedere aurbanismului ºi pune în valoarearhitectura fiecãrui lãcaº decult”, ne-a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani.

Însã, nu doar bisericile vor fievidenþiate în acest fel, ci ºialte instituþii ºi edificii. Primulcare a fost luminat deja, esteTeatrul de Stat ID Sîrbu.

“Pe viitor o sã extindemacest program ºi la celelalteclãdiri istorice cum ar fi Casa

Studenþeascã sau MuzeulMineritului, clãdiri care au ovaloare istoricã ºi care, credeu, trebuie puse în valoare ºiîn acest fel”, a mai precizatTiberiu Iacob Ridzi.

De precizat este faptul cã înmarile oraºe din România,cele mai importante clãdirisunt deja evidenþiate în acestfel pe timp de noapte. Unexemplu în acest sens esteMunicipiul Cluj-Napoca.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Clãdiri scãldate în luminã Transport de material

lemnos, interceptat

P oliþiºtii hunedoreni auinterceptat un trans-

port ilegal de material lemnos. Lemnele au fostimediat confiscate ºi auajuns înapoi la pãdurari.

Poliþiºtii BirouluiCombaterea DelictelorSilvice Hunedoara au efectuat o acþiune privindlegalitatea transportului dematerial lemnos, pe razamunicipiului Brad ºi acomunelor arondate.

Pe raza localitãþii Zdrapþi,a fost depistat un bãrbat de38 de ani, din oraºulCâmpeni - judeþul Alba,

care transporta cu o autoutili-tarã cantitatea de 9,657 mccherestea rãºinoase, fãrã a aveaasupra sa aviz de însoþire amaterialului lemnos conformlegislaþiei în vigoare. „Bãrbatul afost sancþionat conform Legii171/2010 cu amendã în valoa-re de 2.000 lei, iar materialullemnos, în valoare de aproxima-tiv 3.500 lei, a fost predatOcolului Silvic Baia de Criº”, adeclarat Bogdan Niþu, purtãtorde cuvânt al IPJ Hunedoara.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Page 5: CVJ, Nr. 122, Vineri 11 mai 2012

H unedoara se aflã pelista judeþelor unde,

la nivel naþional, PDL seascunde de electorat în totfelul de alianþe ºi uniuni, acãror denumire nu trãdeazãnu trãdeazã, în nici un caz,existenþa democrat - liberalilor.

În mai multe judeþe ale þãrii,PDL se ascunde de electorat, iarprintre acestea se regãseºte ºijudeþul Hunedoara. Aici demo-crat – liberalii au format oalianþã, iar strategia lor electoralãpare a fi confuzia electoratului.

Dupã alierea cu UNPR ºiPNÞCD, s-a nãscut UniuneaSocial Popularã (USP), o denu-mire extrem ed asemãnãtoare cucea a Uniunii Social Liberale

(USL). ªi sigla democrat – libe-ralilor s-a schimbat, iar aceastaeste un copac cu o coroanã destele amplasate pe un fondverde. Liderii PDL susþin cã,dupã alegerile din 10 iunie, vorreveni la formula iniþialã, iarfiecare partid îºi pãstreazã identitatea,

culorile ºisiglele consacrate.

Pe plan naþional mai existãalte aproape 20 de uniuni ºialianþe electoral, cum ar fiAlianþa pentru Ialomiþa, Alianþapentru Viitorul Brãilei, AlianþaPopularã ProgresistãEcologistã Liberalã dinNeamþ, Miºcarea pentrunoul Mehedinþi, toate cuculori ºi sigle modificate.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 mai 2012 Actualitate 5

15 mai 2012,

Î ncepe campanieelectoralã, iar can-

didaþii sunt aºteptaþisã vinã cu oferta lor.Fiecare va avea cevade promis, unii vorputea sã vorbeascãdespre realizãri, alþiidespre nerealizãrilecelor de pânã acum.Un lucru e, însã, cert:locuitorii din Petroºanivor curãþenie, locuri demuncã pentru tineri ºiun trai mai bun.

Aºteptãrile celor dinValea Jiului sunt legate deun trai sigur ºi de o viaþãmai bunã. Toþi oameniispun cã se aºteatpã ca

aceastã campanie sã fieuna rezonabilã, iar ceicare vor accede în fotoli-ile de la primãrii sãpromitã mai puþin ºi sãfacã mai mult.

“Cred cã nu mai avemnevoie de atâtea promisi-uni, ci de realizãri. Parcãîn ultima vreme s-a maifãcut câte ceva, dar pri-marii nu au putere, dacãnu sunt ajutaþi de laBucureºti. Eu mã tem sãnu fie mai rãu”, spune unbãrbat din Petroºani.

Alþii cred cã e nevoiede o schimbare ºi cã astas-ar putea face acum.“Trebuie ca la fiecarevotare sã schimbãm câte

ceva. Poate reuºim ºiacum ºi scãpãm de atâtaausteritate, cã ne-amsãturat”, spune un altlocuitor din Petroºani.

Campania electoralãpentru alegerile din iunie,

începe vineri dimineaþã ºiîn toate oraºele Vãii Jiuluicandideazã primarii aflaþiîn ultimii 4 ani în funcþie.Tot ei se numãrã ºi printre favoriþi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

““NNooii vrem curãþenie ºi locuri de muncã”

Look nou pentruPetroºani Nord

ª i strãzile din zona nordicãca Petroºaniului îºi vor

schimba look-ul în urmãtoareleluni, pe lângã Centrul Civic.Strada Constructorului este unadintre acestea.

Muncitorii firmei care executã lucrãrilede asfaltare ºi modernizare din zona decentru a municipiului Petroºani, lucreazãzilele acestea pe strada Constructorului.Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a inspectatlucrarea de curând. “StradaConstructorului face parte din pachetulde strãzi din Nordul Petroºaniului careintrã în reabilitare pe fonduri europene,iar acum, firma constructoare este lafaza la care monteazã borduri. Ulteriorvom reface total trotuarele ºi vom turnacovor asfaltic”, ne-a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarul MunicipiuluiPetroºani.

Pe lângã strada Constructorului, ºialtele din municipiul Petroºani sunt dejaîn programul de reabilitare sau urmeazãsã intre în vara acestui an, respectivAnghel Saligny, Zorilor, General VasileMilea, Constantin Mile, Cloºa, Horia,Carol Schreter ºi Avram Iancu.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

PDL se ascunde de mânia electoratului în alianþe ºi uniuni

++++ ++++ ====

Page 6: CVJ, Nr. 122, Vineri 11 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 mai 2012 Actualitate 76 Actualitate

Î n 2011, 3555 mineri autrecut prin ”furcile cau-

dine” ale testelor per-fecþionãrii, calificãrii ºi spe-cializãrii, conform Planuluide Formare Profesionalã alCompaniei Naþionale aHuilei. Soþiile minerilor para avea argumente forte pen-tru a-ºi convinge bãrbaþii cãaceste calificãri sunt ”debine”, ºi nu ”statul cu burtaîn sus ºi frecatul telecomenzii”.

La ultima mineriadã, când mineriiintraserã în grevã ºi nu se lãsau con-vinºi sã se întoarcã la locurile lor demuncã, a rãmas de notorietate apelulpurtãtorului de cuvând al CompanieiNaþionale a Huilei de atunci, ValeriuButulescu, fãcut nevestelor de mineri.Acesta le sugera chiar sã punã mânape tigaie ca ”argument” de convin-gere pentru cã altfel vor suferi ºi ele,dar ºi copiii lor.

Se pare cã a avut dreptateîncrezându-se în puterea de convin-gere a femeilor. O scenã petrecutãzilele trecute, a fost încã o dovadã. Odoamnã îºi certa aprig soþul care înju-ra faptul cã ”iar mã trimit ãºtia laspecializare, mãga-mi-aº…”.

Ploaia de argumente pitoreºti alesoþiei, printre care cele mai ortodoxeerau ”ce ai de fãcut?, stai cu burta însus ºi freci telecomanda! Ce, dai tuvreun ban, te costã ceva? (etc., etc.)Hai, la spãlare, mãnânci ºi pleci, cãtimpul trece ºi nu ºtii ce vremuri vin”,l-a convins pe bãrbatul care bom-bãnea cu voce scãzutã.

Acesta este un caz ce nu poate figeneralizat, deºi sociologii spun cãreprezintã, precum sondajele de

opinie, un procent considerabil dintotalul familiilor în general, nu numaidin Valea Jiului.

Scena cu pricina ne-a adus amintecã dupã cele douã accidente demuncã de la mina Vulcan, 2001 ºi2002, CNH a pus la punct un pro-gram de calificare, recalificare, specializare a salariaþilor.

Sigur cã formarea profesionalã asalariaþilor, reprezintã un dreptgarantat de Constituþia României,ulterior fiind emise acte legislativecare reglementeazã accesul la pro-grame de formare profesionalã a per-sonalului angajat în cadrul operato-rilor economici, dar nu este o obli-gaþie a acestor operatori pentru cãreprezintã cheltuieli în plus. În acestevremuri este mai simplu sã angajezioameni gata calificaþi pe banii lor, iarangajatorii doar ”sã-i adapteze” activitãþii pein istruiri ºi specializãri.

P entru CNH este o obligaþie…

Dar CNH având o activitate speci-ficã, grea, nu are de ales. Purtãtorul

de cuvânt alCompanieiNaþionale aHuilei, OanaStoicuþa ºiFeliciaPãtrãºcoiu, dincadrul DirecþieiResurseUmane, respec-tiv ServiciulOrganizare ºiFormareProfesionalã,ne-au pus ladispoziþie date,au explicatmodalitãþile delucru ºi cinebeneficiazã deaceste pro-grame.

În conformi-tate cu preve-derile art.194 ºiart.195 dinLegeanr.53/2003,republicatã –Codul Muncii,CNH are oblig-aþia de a asigu-ra, pe cheltuialasa, partici-

parea la programe de formare profe-sionalã pentru toþi salariaþii, cel puþino datã la 2 ani, cu respectareaPlanului de Formare Profesionalã,elaborat cu consultarea sindicatului,document devenit anexã laContractul Colectiv de Muncã alC.N.H.-S.A, precizeazã F. Pãtrãºcoiu,din cadrul Direcþiei Resurse Umane,CNH.

În acest sens, formarea profesio-nalã a salariaþilor companiei se rea-lizeazã de cãtre furnizori de formareprofesionalã autorizaþi ºi de cãtrecompartimentele din cadrul com-paniei care au ca atribuþii organi-zarea cursurilor de formare profesio-nalã. De amintit cã aferent anului2011, un numãr de 3555 salariaþi auparcurs programe de formare profe-sionalã.

”Menþionãm cã programele deformare profesionalã, se desfãºoarãîn mod distinct pe niveluri depregãtire, profesii, meserii ºi specia-litãþi, þinându-se seama de compe-tenþele de bazã ale participanþilor, decerinþele posturilor pe care aceºtia leocupã ºi de posibilitatea lor de pro-movare ºi sunt susþinute de cãtrespecialiºti ai companiei, care în cali-tate de lectori, asigurã diseminarearegelementãrilor, tehnologiilor apli-cate în procesul de producþie,respectiv a prevederilor specificetuturor activitãþilor, care conduc larealizarea obiectului de activitate alC.N.H.

C alificãri preþioase, spe-cializãri ºi competenþe

Formarea profesionalã a salari-aþilor din cadrul Companiei Naþionalea Huilei S.A., se organizeazã cuprecãdere pentru :

- Calificare / recalificare – repre-zintã pregãtirea profesionalã careconduce la dobândirea unui ansamblude competenþe care permit unei per-soane sã desfãºoare activitãþi speci-fice uneia sau mai multor ocupaþii.

Astfel, programele de calificaredesfãºurate, au avut ca obiectivdobândirea de cãtre salariaþii noºtrii -absolvenþi ai acestor cursuri de califi-care - de competenþe specificemeseriilor desfãºurate cu precãdereîn subteran, respectiv miner, electri-cian de minã, lãcãtuº de minã, sem-nalist – cuplãtor.

Perfecþionare – reprezintãpregãtirea profesionalã care conduce

la dezvoltarea sau completareacunoºtinþelor, deprinderilor profesio-nale ale unei persoane care deþinedeja o calificare

Aceastã acþiune, deþine cea maimare pondere în activitatea de for-mare profesionalã desfãºuratã încadrul C.N.H.-S.A., ca urmare a fap-tului cã oferã participanþilor, posibili-tatea actualizãrii competenþelordobândite specifice meseriilor dinminerit, respectiv îmbunãtãþireaacestora, prin aplicarea reglemen-tãrilor impuse de managementulorganizaþional, care conduc la efici-entizarea extracþiei de huilã.

Astfel, anual, salariaþi încadraþi camineri, ajutori mineri, vagonetari,electricieni de minã, lãcãtuºi de minã,mecanici la instalaþia de extracþie pepuþ, semnaliºti – cuplãtori, figuranþitopografi, fochiºti, telefoniºti, opera-tori staþie telegrizumetricã, gestionari,primitori -distribuitori, oparatori intro-ducere validare date, preparatori, la-boranþi, º.a., sunt absolvenþi ai aces-tor programe de formare profesionalã.

- Specializare – reprezintãpregãtirea profesionalã care conducela dezvoltarea competenþelor încadrul aceleiaºi calificãri, dobândireade competenþe noi în aceeaºi arieocupaþionalã sau într-o arie ocu-paþionalã nouã, dobândirea de com-petenþe tehnice noi, specifice maimultor ocupaþii.

Salariaþii din cadrul CompanieiNaþionale a Huilei S.A., selectaþi învederea participãrii la aceste cursuri,au posibilitatea ca dupã absolvireaprogramelor, sã aplice competenþeleºi cunoºtinþele dobândite în meseriicu un grad ridicat de implicare ºiresponsabilitate, cum ar fi : artificierde minã, sondor de minã, mecanic lainstalaþie de extracþie pe puþ, expertAGR/electrician AGR.

C ursuri postliceale ºipostuniversitare

Activitatea de formare profesio-nalã se adreseazã ºi personaluluide execuþie ºi conducere dincadrul companiei, participarea fiindcu prioritate la programele a cãrortematici abordeazã reglementãri acãror aplicabilitate imediatã conducla eficientizarea managementuluiorganizaþional. Printre aceste pro-grame, organizate atât de furnizoriautorizaþi cât ºi de companie, enu-merãm: perfecþionarea în domeniile: tehnic producþie, securitate ºi sãnã-tate în muncã, topografie ºi cadas-tru, achiziþii publice, juridic, informaþiiclasificate, ISCIR, cadru tehnic PSI,audit public intern, control intern,resurse umane, monitorizare factorimediu.

Având în vedere efectul pozitiv alformãrii profesionale continue, con-ducerea companiei urmãreºte capreluarea atribuþiilor specifice acti-vitãþii de extracþie a cãrbunelui sã nuînregistreze sincope, mai ales în pro-cesul decizional. În acest sens, înultimii ani, s-a considerat oportunnecesitatea participãrii unui numãrde 139 salariaþi la ºcoala postlicealãde maiºtrii mineri ºi electromecanici –organizator Colegiul Tehnic DimitrieLeonida - , respectiv a unui numãr de40 ingineri la cursuri postuniversitarede specializare minierã ºi evaluare ariscurilor pentru sãnãtate ºi securitateîn muncã, organizate de cãtreUniversitatea din Petroºani.

Faþã de cele prezentate, consi-derãm cã formarea resurselorumane costituie unul din vectoriiactivi ai reuºitei programlui de reor-ganizare a activitãþii de pe piaþaenergeticã, în care C.N.H.-S.A arerolul de asigurare materie primã,motiv care determinã ca activi-tatea de formare profesionalã a pro-prilor salariaþi sã fie încontinuare înatenþia conducerii C.N.H.” – a pre-cizat Felicia Pãtrãºcoiu, Direcþiaresurse Umane din cadrul CNH.

Ca urmare, salariaþii chemaþi lacalificare-perfecþionare ar trebui sãzicã ”Doamne-ajutã”, pentru cã însectorul privat rar se întâmplã aseme-nea minuni, exceptând companiilemari care îºi selecteazã presonalulpentru asemenea cursuri ºi asta doardacã au confirmat ºi au trecut cu bineteste de evaluare. În rest, totul estepe banul salariatului pentru a facefaþã pieþei muncii.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS

Nevestele – ”farul cãlãuzitor” al minerilor

U n circuit turistic cul-tural, fãrã precedent,

care are în centru vestigiileromane, ar putea puneîntr-o nouã luminã ColoniaUlpia Traia Sarmisegetuza,capitala Daciei Romane.

Fosta capitalã a Daciei Romaneva fi promovatã în Peninsulã, iarpe lângã Ulpia TraianaSarmisegetuza, circuitul include ºiprovincia Cagliari din Sardinia,zona Cap Bon din Tunisia ºiregiunea Krasnodar din Rusia.Proiectul este menit sã promovezeturismul cultural ºi alãturã în modefirmesc zone din patru colþuri careaparent nu ar avea mai nimic încomun. Toate regiunile amintiteau fãcut parte din Imperiul Romanºi pãstreazã ºi acum importanteurme ale civilizaþiei romane ºi toc-mai aceastã zestre istoricã sedoreºte a fi valorificatã, prin inter-mediul unui amplu proiect ce bene-ficiazã de sprijinul CIUDAD, unprogam internaþional care vizeazãCooperarea pentru DezvoltareUrbanã ºi Dialog. În România,turiºtii vor fi îndemnaþi sã vizitezeruinele Coloniei Ulpia TraianaSarmisegetuza, vechea capitalã aprovinciei romane Dacia Felix,oraº fondat chiar de împãratulTraian. Iar istoricii spune cã înceea ce priveºte Sarmisegetuza,marele avantaj este cã, spre deose-bire de alte capitale provincialeromane, localnicii nu au construitun nou oraº peste cel vechi,roman, astfel cã turiºtii pot admiraîntreaga splendoare urbanisticã aacestui oraº important.

A teliere de lucru cutehnicã romanã

Cei care vor opta pentru un ast-fel de circuit au ocazia sã viziteze,într-un tur de douã sãptãmâni, oinsulã ºi o peninsulã dinMediterana, una dintre staþiunile delux din Rusia ºi una dintre cele maifrumoase zone din România, acolounde se aflã oraºul îngropat alromanilor.

Potrivit proiectului, reþeauainternaþionalã care acoperã vechileprovincii de la extremitãþile lumiiromane va reuni meºteºugari,firme ºi întreprinzãtori locali. Înplus, vor fi stimulaþi mai ales tineriiºi femeile sã se implice în atelierede lucru, în care vor redescoperivechile tehnici folosite de romani ºivor primi asistenþã pentrurealizarea unor produse în confor-mitate cu reþetele antice. Deasemenea, pe lângã promovareace va fi fãcutã acestor zone plinede încãrcãturã istoricã, programulîºi propune sã exploateze multi-tudinea de produse ºi materialelãsate în urmã de romani.Sarmisegetuza Ulpia Traiana a fostcapitala Daciei Romane din anul106, când a fost fondat acest oraº,ºi pânã în timpul retragerii aure-liene, din perioada 271 – 274. Înciuda numeroaselor reorganizãriale provinciei romane, oraºul fon-dat de împãratul Traian ºi-a conser-vat statutul de metropolã, însã apoia fost abandonat, pentru cã, dupãplecarea legiunilor romane, el numai putea fi apãrat. Acum, caurmare a dezvoltãrii turismului cul-tural, el ar putea fi readus la viaþã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Ulpia Traiana Sarmisegetuza,readusã la viaþã

de un circuit turistic inedit

Page 7: CVJ, Nr. 122, Vineri 11 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 mai 2012 Actualitate 76 Actualitate

Î n 2011, 3555 mineri autrecut prin ”furcile cau-

dine” ale testelor per-fecþionãrii, calificãrii ºi spe-cializãrii, conform Planuluide Formare Profesionalã alCompaniei Naþionale aHuilei. Soþiile minerilor para avea argumente forte pen-tru a-ºi convinge bãrbaþii cãaceste calificãri sunt ”debine”, ºi nu ”statul cu burtaîn sus ºi frecatul telecomenzii”.

La ultima mineriadã, când mineriiintraserã în grevã ºi nu se lãsau con-vinºi sã se întoarcã la locurile lor demuncã, a rãmas de notorietate apelulpurtãtorului de cuvând al CompanieiNaþionale a Huilei de atunci, ValeriuButulescu, fãcut nevestelor de mineri.Acesta le sugera chiar sã punã mânape tigaie ca ”argument” de convin-gere pentru cã altfel vor suferi ºi ele,dar ºi copiii lor.

Se pare cã a avut dreptateîncrezându-se în puterea de convin-gere a femeilor. O scenã petrecutãzilele trecute, a fost încã o dovadã. Odoamnã îºi certa aprig soþul care înju-ra faptul cã ”iar mã trimit ãºtia laspecializare, mãga-mi-aº…”.

Ploaia de argumente pitoreºti alesoþiei, printre care cele mai ortodoxeerau ”ce ai de fãcut?, stai cu burta însus ºi freci telecomanda! Ce, dai tuvreun ban, te costã ceva? (etc., etc.)Hai, la spãlare, mãnânci ºi pleci, cãtimpul trece ºi nu ºtii ce vremuri vin”,l-a convins pe bãrbatul care bom-bãnea cu voce scãzutã.

Acesta este un caz ce nu poate figeneralizat, deºi sociologii spun cãreprezintã, precum sondajele de

opinie, un procent considerabil dintotalul familiilor în general, nu numaidin Valea Jiului.

Scena cu pricina ne-a adus amintecã dupã cele douã accidente demuncã de la mina Vulcan, 2001 ºi2002, CNH a pus la punct un pro-gram de calificare, recalificare, specializare a salariaþilor.

Sigur cã formarea profesionalã asalariaþilor, reprezintã un dreptgarantat de Constituþia României,ulterior fiind emise acte legislativecare reglementeazã accesul la pro-grame de formare profesionalã a per-sonalului angajat în cadrul operato-rilor economici, dar nu este o obli-gaþie a acestor operatori pentru cãreprezintã cheltuieli în plus. În acestevremuri este mai simplu sã angajezioameni gata calificaþi pe banii lor, iarangajatorii doar ”sã-i adapteze” activitãþii pein istruiri ºi specializãri.

P entru CNH este o obligaþie…

Dar CNH având o activitate speci-ficã, grea, nu are de ales. Purtãtorul

de cuvânt alCompanieiNaþionale aHuilei, OanaStoicuþa ºiFeliciaPãtrãºcoiu, dincadrul DirecþieiResurseUmane, respec-tiv ServiciulOrganizare ºiFormareProfesionalã,ne-au pus ladispoziþie date,au explicatmodalitãþile delucru ºi cinebeneficiazã deaceste pro-grame.

În conformi-tate cu preve-derile art.194 ºiart.195 dinLegeanr.53/2003,republicatã –Codul Muncii,CNH are oblig-aþia de a asigu-ra, pe cheltuialasa, partici-

parea la programe de formare profe-sionalã pentru toþi salariaþii, cel puþino datã la 2 ani, cu respectareaPlanului de Formare Profesionalã,elaborat cu consultarea sindicatului,document devenit anexã laContractul Colectiv de Muncã alC.N.H.-S.A, precizeazã F. Pãtrãºcoiu,din cadrul Direcþiei Resurse Umane,CNH.

În acest sens, formarea profesio-nalã a salariaþilor companiei se rea-lizeazã de cãtre furnizori de formareprofesionalã autorizaþi ºi de cãtrecompartimentele din cadrul com-paniei care au ca atribuþii organi-zarea cursurilor de formare profesio-nalã. De amintit cã aferent anului2011, un numãr de 3555 salariaþi auparcurs programe de formare profe-sionalã.

”Menþionãm cã programele deformare profesionalã, se desfãºoarãîn mod distinct pe niveluri depregãtire, profesii, meserii ºi specia-litãþi, þinându-se seama de compe-tenþele de bazã ale participanþilor, decerinþele posturilor pe care aceºtia leocupã ºi de posibilitatea lor de pro-movare ºi sunt susþinute de cãtrespecialiºti ai companiei, care în cali-tate de lectori, asigurã diseminarearegelementãrilor, tehnologiilor apli-cate în procesul de producþie,respectiv a prevederilor specificetuturor activitãþilor, care conduc larealizarea obiectului de activitate alC.N.H.

C alificãri preþioase, spe-cializãri ºi competenþe

Formarea profesionalã a salari-aþilor din cadrul Companiei Naþionalea Huilei S.A., se organizeazã cuprecãdere pentru :

- Calificare / recalificare – repre-zintã pregãtirea profesionalã careconduce la dobândirea unui ansamblude competenþe care permit unei per-soane sã desfãºoare activitãþi speci-fice uneia sau mai multor ocupaþii.

Astfel, programele de calificaredesfãºurate, au avut ca obiectivdobândirea de cãtre salariaþii noºtrii -absolvenþi ai acestor cursuri de califi-care - de competenþe specificemeseriilor desfãºurate cu precãdereîn subteran, respectiv miner, electri-cian de minã, lãcãtuº de minã, sem-nalist – cuplãtor.

Perfecþionare – reprezintãpregãtirea profesionalã care conduce

la dezvoltarea sau completareacunoºtinþelor, deprinderilor profesio-nale ale unei persoane care deþinedeja o calificare

Aceastã acþiune, deþine cea maimare pondere în activitatea de for-mare profesionalã desfãºuratã încadrul C.N.H.-S.A., ca urmare a fap-tului cã oferã participanþilor, posibili-tatea actualizãrii competenþelordobândite specifice meseriilor dinminerit, respectiv îmbunãtãþireaacestora, prin aplicarea reglemen-tãrilor impuse de managementulorganizaþional, care conduc la efici-entizarea extracþiei de huilã.

Astfel, anual, salariaþi încadraþi camineri, ajutori mineri, vagonetari,electricieni de minã, lãcãtuºi de minã,mecanici la instalaþia de extracþie pepuþ, semnaliºti – cuplãtori, figuranþitopografi, fochiºti, telefoniºti, opera-tori staþie telegrizumetricã, gestionari,primitori -distribuitori, oparatori intro-ducere validare date, preparatori, la-boranþi, º.a., sunt absolvenþi ai aces-tor programe de formare profesionalã.

- Specializare – reprezintãpregãtirea profesionalã care conducela dezvoltarea competenþelor încadrul aceleiaºi calificãri, dobândireade competenþe noi în aceeaºi arieocupaþionalã sau într-o arie ocu-paþionalã nouã, dobândirea de com-petenþe tehnice noi, specifice maimultor ocupaþii.

Salariaþii din cadrul CompanieiNaþionale a Huilei S.A., selectaþi învederea participãrii la aceste cursuri,au posibilitatea ca dupã absolvireaprogramelor, sã aplice competenþeleºi cunoºtinþele dobândite în meseriicu un grad ridicat de implicare ºiresponsabilitate, cum ar fi : artificierde minã, sondor de minã, mecanic lainstalaþie de extracþie pe puþ, expertAGR/electrician AGR.

C ursuri postliceale ºipostuniversitare

Activitatea de formare profesio-nalã se adreseazã ºi personaluluide execuþie ºi conducere dincadrul companiei, participarea fiindcu prioritate la programele a cãrortematici abordeazã reglementãri acãror aplicabilitate imediatã conducla eficientizarea managementuluiorganizaþional. Printre aceste pro-grame, organizate atât de furnizoriautorizaþi cât ºi de companie, enu-merãm: perfecþionarea în domeniile: tehnic producþie, securitate ºi sãnã-tate în muncã, topografie ºi cadas-tru, achiziþii publice, juridic, informaþiiclasificate, ISCIR, cadru tehnic PSI,audit public intern, control intern,resurse umane, monitorizare factorimediu.

Având în vedere efectul pozitiv alformãrii profesionale continue, con-ducerea companiei urmãreºte capreluarea atribuþiilor specifice acti-vitãþii de extracþie a cãrbunelui sã nuînregistreze sincope, mai ales în pro-cesul decizional. În acest sens, înultimii ani, s-a considerat oportunnecesitatea participãrii unui numãrde 139 salariaþi la ºcoala postlicealãde maiºtrii mineri ºi electromecanici –organizator Colegiul Tehnic DimitrieLeonida - , respectiv a unui numãr de40 ingineri la cursuri postuniversitarede specializare minierã ºi evaluare ariscurilor pentru sãnãtate ºi securitateîn muncã, organizate de cãtreUniversitatea din Petroºani.

Faþã de cele prezentate, consi-derãm cã formarea resurselorumane costituie unul din vectoriiactivi ai reuºitei programlui de reor-ganizare a activitãþii de pe piaþaenergeticã, în care C.N.H.-S.A arerolul de asigurare materie primã,motiv care determinã ca activi-tatea de formare profesionalã a pro-prilor salariaþi sã fie încontinuare înatenþia conducerii C.N.H.” – a pre-cizat Felicia Pãtrãºcoiu, Direcþiaresurse Umane din cadrul CNH.

Ca urmare, salariaþii chemaþi lacalificare-perfecþionare ar trebui sãzicã ”Doamne-ajutã”, pentru cã însectorul privat rar se întâmplã aseme-nea minuni, exceptând companiilemari care îºi selecteazã presonalulpentru asemenea cursuri ºi asta doardacã au confirmat ºi au trecut cu bineteste de evaluare. În rest, totul estepe banul salariatului pentru a facefaþã pieþei muncii.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS

Nevestele – ”farul cãlãuzitor” al minerilor

U n circuit turistic cul-tural, fãrã precedent,

care are în centru vestigiileromane, ar putea puneîntr-o nouã luminã ColoniaUlpia Traia Sarmisegetuza,capitala Daciei Romane.

Fosta capitalã a Daciei Romaneva fi promovatã în Peninsulã, iarpe lângã Ulpia TraianaSarmisegetuza, circuitul include ºiprovincia Cagliari din Sardinia,zona Cap Bon din Tunisia ºiregiunea Krasnodar din Rusia.Proiectul este menit sã promovezeturismul cultural ºi alãturã în modefirmesc zone din patru colþuri careaparent nu ar avea mai nimic încomun. Toate regiunile amintiteau fãcut parte din Imperiul Romanºi pãstreazã ºi acum importanteurme ale civilizaþiei romane ºi toc-mai aceastã zestre istoricã sedoreºte a fi valorificatã, prin inter-mediul unui amplu proiect ce bene-ficiazã de sprijinul CIUDAD, unprogam internaþional care vizeazãCooperarea pentru DezvoltareUrbanã ºi Dialog. În România,turiºtii vor fi îndemnaþi sã vizitezeruinele Coloniei Ulpia TraianaSarmisegetuza, vechea capitalã aprovinciei romane Dacia Felix,oraº fondat chiar de împãratulTraian. Iar istoricii spune cã înceea ce priveºte Sarmisegetuza,marele avantaj este cã, spre deose-bire de alte capitale provincialeromane, localnicii nu au construitun nou oraº peste cel vechi,roman, astfel cã turiºtii pot admiraîntreaga splendoare urbanisticã aacestui oraº important.

A teliere de lucru cutehnicã romanã

Cei care vor opta pentru un ast-fel de circuit au ocazia sã viziteze,într-un tur de douã sãptãmâni, oinsulã ºi o peninsulã dinMediterana, una dintre staþiunile delux din Rusia ºi una dintre cele maifrumoase zone din România, acolounde se aflã oraºul îngropat alromanilor.

Potrivit proiectului, reþeauainternaþionalã care acoperã vechileprovincii de la extremitãþile lumiiromane va reuni meºteºugari,firme ºi întreprinzãtori locali. Înplus, vor fi stimulaþi mai ales tineriiºi femeile sã se implice în atelierede lucru, în care vor redescoperivechile tehnici folosite de romani ºivor primi asistenþã pentrurealizarea unor produse în confor-mitate cu reþetele antice. Deasemenea, pe lângã promovareace va fi fãcutã acestor zone plinede încãrcãturã istoricã, programulîºi propune sã exploateze multi-tudinea de produse ºi materialelãsate în urmã de romani.Sarmisegetuza Ulpia Traiana a fostcapitala Daciei Romane din anul106, când a fost fondat acest oraº,ºi pânã în timpul retragerii aure-liene, din perioada 271 – 274. Înciuda numeroaselor reorganizãriale provinciei romane, oraºul fon-dat de împãratul Traian ºi-a conser-vat statutul de metropolã, însã apoia fost abandonat, pentru cã, dupãplecarea legiunilor romane, el numai putea fi apãrat. Acum, caurmare a dezvoltãrii turismului cul-tural, el ar putea fi readus la viaþã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Ulpia Traiana Sarmisegetuza,readusã la viaþã

de un circuit turistic inedit

Page 8: CVJ, Nr. 122, Vineri 11 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 mai 201288 Actualitate

În Valea Jiului ziuadedicatã curãþeniei

generale a naturii s-aurnit ºi a pornit cevamai greu la drum.

Dupã cum au precizat respon-sabilii cu acþiunea „Lets Do ItRomania” unii dintre factorii dedecizie locali nu au prea dorit sãse implice în acþiune dar, totuºi,curãþenia va avea loc. „În câtevalocalitãþi în care am solicitat spri-jinul primarilor aceºtia nu audorit sã semneze niciun contractcu noi. Cel puþin pânã astãzi(NR joi, 10 mai). Alþii, însã, auînþeles cã este nevoie de impli-carea ºi ajutorul lor. Noi, oricum,cu sau fãrã sprijin, vom trecesâmbãtã la treabã”, a declaratAndrei Miu, coordonatorulproiectului „Lets Do It Romania”în judeþul Hunedoara.

În estul Vãii Jiului, zonelevizate pentru a fi ecologizatesunt Defileul Jiului, GroapaSeacã, Jieþ ºi Maleia. Numaipentru locuitorii municipiuluiPetroºani, interesaþi de a partici-pa la curãþenie, pânã în prezent,au fost strânºi 1.200 de saci ºi300 de perechi de mãnuºi carevor fi puse la dispoziþia celorinteresaþi de participarea la acestproiect.

Pânã la demararea celei maiample acþiuni de ecologizare dinacest an a mai rãmas o singurãzi. „Lets Do It Romania” repre-zintã cel mai ambiþios proiect deimplicare socialã care îºi pro-pune curãþirea deºeurilor dinnaturã. În anii anteriori volun-tarii care au participat la acestproiect, în întreaga þarã, aucolectat peste un milion de sacicu gunoaie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

O prireafinanþãrii

ProgramuluiNaþional deDezvoltare aInfrastructurii,dupã cum se parecã ar intenþiona liderii PSD ºi PNL,ar însemna pentrumunicipiulPetroºani stopareaunor importantelucrãri de reabilitare.

Acestea ar fi trebuit sã înceapã înperioada imediaturmãtoare. În princi-pal drumurilecuprinse pe acestprogram nu vor maiputea fi reabilitate,decât dacã edilii au înbugetul local cuprinsãºi finanþarea nece-sarã. Dupã cum auprecizat reprezen-tanþii primãriei dinPetroºani “Programul

trebuia sã continue,nu la volumul pre-conizat iniþial, darexistau fonduri pen-tru proiectelecuprinse în acest pro-gram, noi având treistrãzi cuprinse pentrureabilitare prin acestprogram”. Mai multelocalitãþi hunedorenear putea beneficia deinvestiþii prinProgramul Naþionalde Dezvoltare a

Infrastructurii, cum arfi reabilitarea dru-murilor sau introdu-cerea de apã ºi canal,numai în cazul încare acesta nu ar fistopat. Prin acestprogram ar urma sãfie reabilitat ºi drumuldintre Hotelul Rusu ºiMasivul Parâng, dru-mul spre Straja saucel spre Pasul Vâlcan.

MirMirceaceaNISTORNISTOR

Proiecte aflate în pericol de a fi sistate

Târ⺠– grãpiº, ecologizareava atinge ºi Valea Jiului

S tadioanelesunt asaltate

de huligani, iarjudeþul Hunedoaranu face excepþie dela regulã.

Potrivit reprezen-tanþilor Inspectoratului deJandarmi JudeþeanHunedoara dacã la com-petiþiile sportive dinsezonul 2011-2012, s-aconstatat o scãdere anumãrului de faptepenale sãvârºite, însezonul actual infracþiu-nile sunt în continuãcreºtere.

“Dacã în sezonul com-petiþional 2010-2011,jandarmii hunedoareni auconstatat 2 fapte denaturã penalã ºi au fostidentificaþi 9 autori, însezonul competiþional

aflat în desfãºurare nu s-aconstatat sãvârºirea vreunei fapte de naturãpenalã. În schimb, însezonul competiþionalaflat încã în desfãºurarese constatã o creºtere anumãrului faptelor denaturã contravenþionalã,16 contravenþii faþã de 9constatate în sezonulcompetiþional prece-dent”, declarã NicolaeRãducu, purtãtor decuvânt al IJJHunedoara.

De la începutulsezonului competiþionalpânã în prezent, jandarmii hunedoreni auexecutat 119 misiuni deasigurare a ordinii publicela care au participat peste640 jandarmi hunedoreni.

Totodatã, reprezen-tanþii IJJ Hunedoarasusþin cã au desfãºurat

campanii de prevenire aviolenþei pe arenelesportive, cu ocaziadesfãºurãrii unor com-petiþii, prin postare deafiºe, difuzarea unormesaje audio ºi dis-tribuirea de fluturaºi.

“Inspectoratul deJandarmi JudeþeanHunedoara a iniþiat 2programe de pregãtirespecificã în domeniulasigurãrii mãsurilor deordine ºi siguranþã îninteriorul arenelorsportive. Programele suntorganizate gratuit ºi suntadresate societãþilor spe-cializate de protecþie ºipazã. Acest gen de pro-grame de pregãtire vor fiorganizate premergãtorînceperii sezoanelor com-petiþionale ºi în pauzelecompetiþionale, pentru

pregãtireapersonaluluicareacþioneazãpentru asi-gurareamãsurilorde ordine ºisiguranþã îninteriorul arenelorsportive”, mai spuneNicolae Rãducu.

Jandarmii îºi propunastfel sã contribuie lacreºterii nivelului de sigu-ranþã a participanþilor lacompetiþiile sportive prinacþiuni de prevenire aviolenþei la competiþiilesportive printr-un dialogsusþinut cu organizatoriide jocuri sportive ºisuporterii în vederea pro-movãrii idealului sportiv ºinoþiunii de fair-play.

Violenþa pe stadioanelehunedorene, în creºtere

A doua majorare salari-alã se va face în luna

decembrie, atunci când vorfi reîntregite salariilebugetarilor, procentul fiindde 7,5%, a declarat min-istrul Finanþelor Publice,Florin Georgescu.

‘În Ordonanþa de Urgenþã vomspune cã salariile se reîntregesc cu16%, cu 8% din iunie ºi cu 7,5%din decembrie, asta este cifracorectã. FMI-ul vorbea din punctde vedere fiscal, în sensul cã salari-

ile vor fi încasate în luna urmã-toare, în iulie ºi ianuarie. Ei vor-beau din punct de vedere fiscal,noi vorbim din punct de vedereeconomic ºi social, darambele viziuni sunt corecteºi exacte’, a spus FlorinGeorgescu.

Reîntregirea salariilorbugetarilor va avea loc îndouã tranºe, pânã la finalulanului 2012, precizeazãGuvernul, printr-un comu-nicat de presã transmismiercuri.

Pe de altã parte, cota

unicã de impozitare de 16% va fimenþinutã, dar, din 2013, se voraplica cote mai mici în cazul salariilor sub 1.600 de lei.

A doua majorare salarialã,din decembrie, va fi de 7,5 procente

Page 9: CVJ, Nr. 122, Vineri 11 mai 2012

Iuliu Winkler:UE trebuie sã

devinã o Europãfederalã

U niunea Europeanã numai poate rezista doar

ca o uniune economicã ºi opiaþã unicã, pentru cã viitorulei stã în federalizare.

Asta susþine deputatul european IuliuWinkler (UDMR, PPE) într-o declaraþiescrisã depusã în cadrul dezbaterilor cutema “Viitorul Europei” care au avut locîn plenul Parlamentului European (PE)

reunit, miercuri, la Bruxelles.În declaraþia sa, deputatul european

al UDMR aratã cã în alegerile care s-ausuccedat în ultimul an în statele membre ale UE, cetãþenii au votat pentru schimbare. “Analizând sensulideologic al acestei schimbãri vedemcum în Franþa dreapta a fost înlocuitãcu stânga, iar în Spania s-a întâmplatinvers. Ce este comun printre învingã-tori? Promisiunile, mai mult sau maipuþin populiste, de încetare a politicilorde austeritate ºi de împlinire a aºteptã-rilor celor care vor menþinerea statuluisocial european care îi îngrijeºte pe toþi.Întrebarea care se pune, acum, estedacã, dupã crizã, se poate reveni lastatul social european al sfârºitului desecol XX?”, afirmã Iuliu Winkler.

Parlamentarul european considerã cã

UE trebuie sã devinã o Europã federalã,o Europã a regiunilor ºi a comunitãþilor,cu competenþe clare ale instituþiilor salede la Bruxelles, balansate cu rãspunderealimpede a eurocraþilor în faþa celor 500de milioane de cetãþeni europeni. Înopinia sa, deficitul incontestabil dedemocraþie al construcþiei europene deazi poate fi soluþionat doar prinpotenþarea rolului PE. “UE nu mai poateexista doar ca o uniune economicã ºi opiaþã unicã aºa cum o vrea Albionul, numai poate rezista doar ca o uniune inter-guvernamentalã astatelor naþionale de secol XX”, maisusþine Iuliu Winkler în declaraþia sa.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 mai 2012 Actualitate 9

Z iua Regeluinu a fost

luatã în calcul denicio adminsitraþiedin Valea Jiului.Oamenii nici mãcarnu ºtiu cã 10 maieste dedicatã ZileiMonarhiei, iarpãrerile suntîmpãrþite între ceicare l-ar vrea perege sãrbãtorit ºiceoi care cred cã nuare atât de multãvaloare.

Regele Mihai alRomâniei nu este sãr-bãtorit în toatã þara ºi,pentru cã suntempoate singura þarã carenu ne sãrbãtorim

regele, nici anul aces-ta nu a fost nimenicare sã-ºi aducãaminte cã 10 maieste Ziua Regelui.Cei mai mulþi oamenicred cã nici nu amavea motive sã sãrbã-torim, dar sunt ºioameni care spun cãregele ar fi o soluþiepentru România. “Epãcat cã nu sãrbãtorimºi noi. Îmi aduc ºiacum aminte de cânte-cele dedicate regelui,pe care le ascultam încolpilãrie. Ar fi osoluþie regele”, spuneun bãtrân pensionardin Petroºani. “Credcã regele e importantpentru cei care l-aucunoscut în epoca lui.Acum, nimeni nu mai

ºtie nimic despre astaºi nici nu ºtiu dacã artrebui sã-l sãrbãtorim,cã nu a fãcut nimic înþarã”, spune o femeie.“Nu am nicio pãrere.Acest om nu are valoarea de care sebucurã alte familiiregale din strãinãtate.E ca ºi cum nu arexista”, susþine ºi untânãr.

Data de 10 Mai,sãrbãtoarea Regatului

României, a fostinterzisã de comuniºti,ºi ignoratã de cãtreautoritãþile române dedupã 1989. Aceastã zieste legatã de treievenimente crucialedin istoria modernã aþãrii noastre.

Pe 10 Mai 1866,Carol I de Hohenzollernsoseºte în Bucureºti,capitala României, ºidepune jurãmântul înfaþa Parlamentului.

Pe 10 Mai 1877,dupã ce cu o zi înainteParlamentul dezbãtuseproblema, Carol Iproclama solemnIndependenþa absolutã aRomâniei.

Pe data de 10 Mai1881, Carol I a fostîncoronat ca Rege alRomâniei, iar þara a fostridicatã la rangul deRegat.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Ziua Regeluieste o

necunoscutã pentru edilii din

Valea Jiului

Premierãteatralã laPetroºani

S âmbãtã, 12 mai, pe scenateatrului din Petroºani va

fi prezentatã în premierã piesa“Insula femeilor”.

Piesa ce poartã semnãtura luiValeriu Butulescu a fost declaratã dreptcea mai bunã comedie la FestivalulNaþional de Comedie din anul 2009.Cel care semneazã regia este târg-mureºeanul Ioan Cristian, un maivechi colaborator al teatrului dinCapitala Vãii Jiului. “De fiecare datãrevin cu plãcere aici unde publicul esteunul cu totul ºi cu totul deosebit. Spunacest lucru þinând cont de ce am vãzutla fiecare premierã pe care am pus-oîn scenã. Am mai remarcat ºi altcevaºi anume faptul cã publicul dinPetroºani apreciazã, în mod special,comediile. Despre piesa propriu-zisãnu vreau sã menþionez nimic pentru anu le strica plãcerea celor care vorveni sã vizioneze premiera”, a precizatregizorul Ioan Cristian.

Distribuþia piesei se bazeazã pe doar6 actori de la Teatrul Dramatic “I.Sîrbu” din Petroºani. Este vorbadespre Izabela Badovics, Irina Bodea –Radu, Ioana Florescu, Bianca Holobuþ,Mihai Sima ºi Dorin Ceagoreanu.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Page 10: CVJ, Nr. 122, Vineri 11 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 mai 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

H O R O S C O P 11 m a i 2 0 1 2

Încã de la primele ore ale dimineþiivei fi cam nemulþumit, fãrã un motivanume. Ai dori sã lãmureºti uneleneînþelegeri mai vechi, iar ocaziile nuse vor lãsa prea mult aºteptate.Calitãþile tale vor ieºi în evidenþã într-un cerc mai larg de cunoºtinþe, ceeace þi-ar putea aduce noi simpatii.

Alãturi de partenerul de suflet aiputea pune la punct planuri pentruîmbunãtãþirea situaþiei financiare.Oricum, chiar dacã nu este prearomantic, de discuþii pe teme pecu-niare nu vei scãpa în aceastã zi. Ar fibine sã-þi dedici cât mai mult din tim-pul tãu liber fiinþei iubite.

Veti avea unele controverse cu per-soana iubitã, fãrã, însã, ca acestea sãvã deterioreze relaþia. Suspiciuniletale se vor demonstra în scurt timpneîntemeiate, aºa cã ar fi bine sã þi lecenzurezi. Ar fi de dorit sã ai unregim alimentar echilibrat cãci aiputea avea probleme de sãnãtate.

Implicarea în activitãþi intelectuale îþiva permite sã te remarci. La slujbãreuºeºti sã fii eficient, ceea ce te-arputea ajuta sã-þi îmbunãtãþeºti situaþiafinanciarã. Relaþia cu partenerul deviaþã va fi ceva mai agitatã ºi nu estecazul sã te implici în discutii în con-tradictoriu.

Interesul pentru chestiunile sentimen-tale este peste nivelul obiºnuit,entuziasmul sentimental va atingelimita superioarã. Relaþia cu o per-soanã de sex opus de la serviciu arputea cãpãta noi dimensiuni. Nu estemomentul pentru a lua decizii închestiunile mai deosebite.

Nu te apuca de mai multe treburi odatã, cãci nu vei reuºi sã finalizezimai nimic. N-ar fi rãu sã apelezi ºi lasprijinul familiei. Sentimentele talesunt foarte profunde, dar eºti camimpulsiv ºi din acest motiv ai puteaavea neînþelegeri cu fiinþa iubitã.Sentimentele tale sunt confuze.

Starea de neliniºte, de agitaþie ce te-a caracterizat o bunã bucatã devreme tinde sã se accentueze. Nureuºeºti sã îþi canalizezi energia sprescopuri concrete, ceea ce te face sãobosesºi mai repede decât în modobiºnuit. Activitãþile sociale te vorface mai optimist.

De muncã multã nu vei scapa nici înaceastã perioadã. Este posibil sãaparã situaþii noi, cu care nu te veidescurca prea uºor, dar cum nimicnu se dovedeºte a fi urgent, nu ai dece sã intri în panicã. Inspiraþia te-arputea ajuta mult în acest domeniu.Energia fizicã este la limita.

Vei fi, însã, ceva mai subiectiv, aºacã ar fi bine sã nu iei decizii fãrã omaturã chibzuinþã în aceastã direcþie.Cãlãtoriile te vor avantaja din punctde vedere sentimental ºi nu numai.Cineva din familie ar putea avea orealizare de care se va bucura întregul clan.

Va trebui sã iei o decizie, care te vaobliga la o analizã amãnunþitã atuturor aspectelor pe care le implicã.Neatenþia ºi superficialitatea te potcosta mult în viitorul apropiat. Ar fide dorit sã nu te implici în activitãþice vizeazã o reuºitã imediatã ºi maiales sã dai dovadã de prudenþã.

Din punct de vedere sentimental aitoate motivele sã fii mulþumit.Farmecul de care dispui îþi va per-mite sã faci o excelentã impresiepersoanelor de sex opus. N-ar fiexclus ca partenerul sã aibã orealizare de care vã veþi bucuraîmpreunã.

Unele nemulþumiri mai vechi se vorrezolva, ceea ce te va face sã fi mairelaxat, mai înþelegãtor. Esti ceva mairomantic, mai implicat în relaþia tade dragoste, ceea ce te poate ajutasã te bucuri de aprecierea parteneru-lui. N-ar fi exclus ca acesta sã aibãun câºtig bãnesc neaºteptat.

Page 11: CVJ, Nr. 122, Vineri 11 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 mai 2012 Actualitate 11

Fãcurãm ce fãcurãm ºivãzurãm cum stã chestia cuEuropa...

Exact de 9 Mai – ZiuaEuropei, scumpa noastrã þarã(scumpã, fiindcã toate-sscumpe!) a trãit un evenimentunic. Finala Ligii Europene aadus la Bucureºti mai mulþituriºti decât a adus madamUdrea cu frunza aia a ei. Eracazul sã mai dea ºi spanioliibuzna spre noi, fiindcã ºi ainoºtri au nãpãdit PeninsulaIbericã, fiecare pe unde auputut, care la canciog ºi mistrie,care la cãpºuni, care la ciordit,dupã cum le-a fost felul...

Ne tot batem cu cãrãmida-npiept cã am intrat în Europa, deparcã am fi cãzut din Lunã.Practic, ºi pânã acum 5 ani (în2007 ne-au „bãgat” în UE) totîn Europa eram, dar nu ºtiamnoi. Chestie de mentalitate.

Apartenenþa la bãtrânul con-tinent, unde credeam noi cã e

numai lapte ºi miere e o chestiemult mai veche.

Prin perioada interbelicã, opoetesã la modã, VeronicaPorumbacu (era ºi prin man-uale, unde a rãmas pânã binede curând) fãcea niºte„temenele”, aducea niºteosanale pentru coana Europa,de te-apuca râsul:

„O, Europa, te simt în mineTe simt vibrând adânc...”Chestia asta apãrea în

„Gazeta literarã”. N-a trecutmultã vreme, preþ de un spriþprelungit, ºi mucalitul epigramist

Pãstorel Teodoreanu i-arãspuns:

„Mult stimatã VeronicãEu credeam c-o ai mai micã!Dar mãrturisirea-þi clarãDin „Gazeta literarã”Dovedeºte elocventCã în... chestia matale...De-adâncimi fenomenaleIntrã-ntregul continent!”Revenind la finala dintre cele

douã echipe spaniole atletice, afost frumos ºi bine organizat.Mai ales cã, doar cu o zi înainte,la noi, la Cluj, unde se spune cãlumea e civilizatã meciul dintre

cele douã rivale din oraºul luiEmil Boc (ptiu, drace, uite cãnu-mi mai iasã din cap!) s-aîncheiat înainte de limitã. Untroglodit pe nume Cadu a stricatºandramaua, dându-se la public,iar Bornescu i-a aplicat una la„bornãu”. De-aci a început ocaftealã generalã ºi dã-i, ºiluptã... Sã vedem cum s-o ter-mina, azi se hotãrãºte. Dar eu-de-aº fi la FRF aº da o deciziecu un articol unic: „Bãi, Cadu,ia-þi valiza ºi te du...” Ce dracu,suntem ºi noi în Europa, iar laechipele noastre avem jucãtoridin toatã Africa ºi America deSud, cumpãraþi la kil, care vin ºise dau mari la noi.

Noroc cu spectacolul mirificde pe Arena Naþionalã, fiindcãºi acum s-ar mai discuta desprepocinogul de la Cluj!

Pânã la urmã, tot Europa ne-a salvat. Dupã ce cã ne dãbani europeni de nu suntem înstare sã-i „absorbim”, uite cã ºicând e vorba de fotbal tot ei nescot din belea.

Întrebarea care se pune e câto sã ne mai suporte Europaasta, care are ºi ea, cum sespune, demnitatea ei. N-o sã sesature de noi, ca femeia deomul ei care se tot îmbatã ºi nudã bani în casã?

Apropos de chestia asta cuEuropa, cicã întreabã unul laRadio Erevan: „Cum poate fiexclus un stat din UniuneaEuropeanã?” Rãspunsul vinerepede: „În principiu nu esteposibilã o excludere, dar nebazãm pe fantezia ºi imaginaþiaRomâniei!”

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Cum mi-am petrecutziua de 9 mai

”În Grecia anticã, ceicare aduceau veºti

proaste erau uciºi.Norocul tãu e cã nueºti lângã mine înacest moment” – astami-a spus ieri AttilaDezsi, cu voce gâtuitãde lacrimi, când amavut ingrata sarcinã dea-i aduce la cunoºtinþãfaptul cã MihaelaGhiuca a decedat.

Jurnalist, coordona-torul Asociaþiei ProDemocraþia pe ValeaJiului ºi preºedinte alAsociaþiei ”Equal”, amurit, la 47 de ani, înurma unui chin de o sãp-tãmânã. Diagnosticul afost unul neiertãtor:infarct cerebral, cu starecomatoasã. Medicii de laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani au fãcut totposibilul s-o salveze, darpoate cã Mihaela s-asãturat de o viaþã în careparcã totul îi mergea pedos ºi în care luptasepentru a-i apãra pe toþi,pentru a apãra drep-tatea, legea, mai puþinpentru a se apãra pe eade intemperiile vieþii.

Mihaela s-a dus aºacum a venit pe lume ºicum ºi-a trãit întreagaviaþã: discret, liniºtit,încercând sã nu deran-jeze pe nimeni. Cãci astaa fost Mihaela: zgârcitãcu destãinuirile legate deviaþa personalã, denecazurile pe care le-aavut de înfruntat, daravând puterea unui leucând venea vorba de aapãra drepturile unuinãpãstuit al sorþii. Prinintermediul ei mulþi ºi-augãsit liniºtea, alinarea ºidreptatea. Dar oare eape umãrul cui s-a pututplânge, cui ºi-a strigatdurerea unei vieþi neîm-plinite ºi chinuite? NumaiDumnezeu a ºtiut ce asimþit Mihaela Ghiucaîncã din adolescenþã,când, la moartea mameiadoptive, tatãl adoptiv avândut tot ºi a aruncat-oîn stradã, neinteresându-lce viaþã va avea pe viitorpuiul de om pe care l-aabandonat de parcã ar fifost un cãþel. TotDumnezeu a ºtiut ce plan

are pentru ea când i-ascos-o în cale pe VioricaComârzan, cea care aluat-o sub aripa ei ºivreme de 30 de ani i-afost mamã, tatã, sorã,cea mai bunã prietenã ºicare a tratat-o de parcãi-ar fi fost copil.

Scriu aceste lucruri –mãrturisesc cã este celmai greu material dinviaþa mea - pentru cavoi, cititorii, care aþi ºicunoscut-o, sã înþelegeþide ce uneori Mihaelapãrea atât de furioasã ºide supãratã pe viaþã, penedreptãþile ei.

Nu voi scrie ce pri-etene minunate am fost,deoarece o relaþie profe-sionalã cu Mihaela era oîncercare durã datã deDumnezeu, întrucât ea afost un om foarte dificil,dar astãzi simt cã ampierdut un om foartedrag mie. Chiar dacã aufost momente când îmivenea s-o strâng de gâtla propriu ºi ne certam lacuþite, Mihaela Ghiuca afost o patã de culoare,

atât în viaþa mea, cât ºiîn jurnalismul Vãii Jiului.

Ne certam nu dincauzã cã am fi avutopinii diferite referitoarela un subiect, ci pentrucã îi catalogasem stilul delucru ”cam agresiv”. Defapt, îi bãga în sperieþipe bieþii oameni cu careintra în contact ºi careerau suspectaþi de ea cãar încãlca vreo lege. Nuo datã era sã plecãm depe teren cu târnãcoapefãcute guler în jurul gâtu-lui, fiindcã Mihaela îiprinsese pe unii la furatºi le þinea moralã într-unmod nu foarte prietenos,iar respectivii, mulþi lanumãr, ne-au arãtat cumse poate bate recordul la100 de metri plat fãrãantrenament. Când scriuaceste rânduri zâmbesc,chiar dacã la acea vremeîi juram, zi de zi, dupãcâte o asemenea ”aven-turã”, cã „e ultima datãcând mai fac teren cutine. Într-o zi ne omoarãcareva din cauza ta, fiimai potolitã!”, iar ea îmi

explica, ºi mai nervoasã:”Ana! Cu politeþuri nufaci nimic. Trebuie sãintri în ei ca în brânzã!”.

Însã repet: aºa a fostMihaela. Un bun prietenpentru unii, cel mai aprigduºman faþã de alþii. Totce ºtiu este cã mi-a dat olecþie importantã: cã sepoate ºi sã nu renunþi,dacã tu crezi cu tãrie înceva, ”chiar dacã ai oºansã de 0,001%, nuconteazã, e ºansa ta, nurenunþa”. Inclusiv lameseria de jurnalist,când îi explicam cât deingratã mi se pare, cumam momente în care aºvrea sã plec departede toate ºi de toþi,undeva unde sã numã ºtie nimeni.

Mihaela a muritluptând. Nu pentruviaþa ºi bunãstarea ei,ci pentru ca voi, citi-torii noºtri, sã puteþiavea parte de o lumeîn care lucrurile numerg numai pe dosori vã împotmoliþiîntr-o lume în care

termeni ca dreptate,onoare, cinste, corectitu-dine nu-ºi prea au rostul.

Mihaela Ghiuca a ple-cat dintre noi mult, multprea devreme, dupã oviaþã plinã de încercãri,dar sunt sigurã cãDumnezeu are treabã cuea, acolo, Sus. Cu sigu-ranþã are nevoie de cine-va care trebuie sã facãordine la poarta Raiului.

În încheiere aº vrea sãle mulþumesc tuturorcelor care s-au implicatîn ultima sãptãmânã deviaþã pentru a o ajuta peMihaela.

Dumnezeu s-o ierte ºis-o odihneascã

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

Adio, Mihaela Ghiuca!

Page 12: CVJ, Nr. 122, Vineri 11 mai 2012

C omandantul IPJHunedoara, Liviu

Dumitru,a gãsit o modali-tate ineditã de a-ºi rotunjiveniturile: s-a apucat descris cãrþi. Nu singur, ci ajutat de o subalternã,respectiv agent principal depoliþie Carla Strujan.

Nu e vorba chiar de cãrþi, cimai bine spus de un ghid de cãlã-torie - ”Destinaþii Europene” –aflat la a doua ediþie. Faþã deediþia precedentã, publicatã în

anul 2011, aceasta cuprinde traduceri din limba românã în limbaenglezã, francezã, germanã ºispaniolã la întrebãri uzuale ce pot fiutilizate în situaþii generale de cãtrecetãþenii români, atunci când seaflã pe teritoriul altor state.

De asemenea, au fost actual-izate ºi datele cu privire la statelemembre ale spaþiuluiSchengen, iarreprezentanþii IPJHunedoara spun cãlucrarea îºi dovedeºteutilitatea prin prismafaptului cã România se

pregãteºte sã adere, în luna septembrie 2012, la spaþiulSchengen.

Din ediþia de anul acesta au fosttipãrite deja 500 de exemplare,lucrarea putând fi gãsitã în curândîn reþeaua publicã de difuzare apresei, anunþã reprezentanþii IPJ.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

B ãºtinaºii dinValea Jiului

au propriul muzeu,amplasat chiar înincinta BisericiiSfânta Varvara dinCartierul Aeroport,care devine un con-curent serios pen-tru mult mai vechi-ul Muzeul alMineritului.

Momârlanii din ValeaJiului au primul muzeu,care cuprinde aspecte dinviaþa bãºtinaºilor, vechicrescãtori de oi, desprecare se spune cã sunturmaºii direcþi ai dacilor.Muzeul a fost înfiinþat încurtea Bisericii SfântaVarvara, iar pentru ame-

najarea lui PrimãriaPetroºani a alocat circa60 de mii de lei. Preotulparoh Octavian Pãtraºcu,cel care s-.a zbãtut caacest muzeu sã prindãviaþã, a utilat muzeul cu ostânã momârlãneascã ºi ocasã þãrãneascã adusãdirect din inima muntelui,în care se gãsesc obiectecare erau folosite odinioarã de momârlani.

„Muzeul funcþioneazãîn cadrul complexului bisericesc, ºi am avut nesperat de mulþi vizita-tori de la deschiderea lui.Toatã lumea a apreciatfrumuseþea muzeului ºi aexponatelor. Mai alescopiii care sunt crescuþisãracii în oraº ºi nu ºtiaudin obiceiurile ºi tradiþiileînaintaºilor noºtri. Ei aufost cei mai curioºi ºi au

întrebat tot timpul desprece au vãzut”, spunepãrintele OctavianPãtraºcu.

Muzeul este deschis înpermanenþã ºi poate fivizitat de oricine, chiardacã încã nu are un ghid.„Face pe ghidul cine senimereºte, ºi eu ºi pãrin-tele Nicolae chiar ºi eno-riaºii. Cine este acolo înmomentul în care vin vizitatori merge cu ei lamuzeu. Avem acolo unconsiliu ºi un comitetpentru cã la noi este înpermanenþã activitate.Nãdãjduim cã vom ajungecu timpul sã avem ºi unpersonal pregãtit pentrughidare dar si pentrubunurile patrimoniale pecare noi le avem ºi vremsã le expunem pentru aarata valoarea Vãii Jiului.

Sunt obiecte de valoarefoarte mare, bunuri patri-moniale pe care le-amcolecþionat ºi pãstratpentru a fi folosite înValea Jiului”, a mai spuspãrintele Pãtraºcu.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 mai 201212 Actualitate

Fondul de carte,în creºtere

Î n prezent, fondul de carte alBibliotecii Municipale din Petroºani

este de peste 60.000 de volume. Recent, acesta s-a îmbogãþit cu alte cãrþi,

achiziþionate cu sprijinul financiar al primãriei.Dintre noile volume, cele mai multe sunt dindomeniile istorie, psihologie sau beletristicã.Cele mai cãutate cãrþi, în prezent, sunt cele deistorie sau cele solicitate în programa ºcolarã.Deºi se bate monedã pe faptul cã românii nuprea mai citesc, totuºi, numai în ultima lunã, labiblioteca din Petroºani au fost înregistrate200 de cereri de înscriere...

MirMircea cea NISTORNISTOR

MMuuzzeeuull MMoommâârrllaanniilloorratrage tot mai mulþi turiºti

Ghidul de cãlãtorie al ºefului IPJa ajuns la ediþia a doua