cv1

7/21/2019 cv1

http://slidepdf.com/reader/full/cv15695d00d1a28ab9b0290bece 1/10

1. Componentele Componentele Componentele sistemului istemului istemuluicardiovascular cardiovascular cardiovascular

1. Inima = pompa care asigură forţa necesară circulaţiei sângelui în organism,prin intermediul celor două “circulaţii”:

pulmonară în regim de !oasă presiune"

sistemică în regim de înaltă presiune"

#. $rterele = sistemul de distri%uţie a sângelui până la nivel tisular"

&. 'icrocirculaţia (care include capilarele) = asigură sc*im%urile dintre sânge +iţesuturi"

. -enele = servesc ca reervoare +i colecteaă sângele pentru al readuce lainimă.

/rincipalele func rincipalele func rincipalele funcţii ale sistemului cardiovascular

0evoltă +i menţine o $ medie adaptată la cerinţele tisulare, în condiţii de2e3i%ilitate +i de minimaliare a efortului inimii, pentru:

asigurarea nutriţiei ţesuturilor +i îndepărtarea produ+ilor de cata%olism ceamai importantă funcţie"

transportul su%stanţelor de la un organ la altul"

transportul *ormonilor care regleaă diferitele funcţii ale organelor"

transportul componentelor sistemului imun"

menţinerea ec*ili%rului *idroelectrolitic.

a) Inima = organ musculocavitar, cu formă conică +i pereţi %ine devoltaţi 4devoltă presiune înaltă, preintă camere:

atriul ($0) +i ventriculul drept (-0)

atriul ($5) +i ventriculul stâng (-5)

funcţie: # pompe în serie (pompa dreaptă +i stângă), conectate princirculaţia pulmonară +i sistemică" pompa -5 funcţioneaă la presiune 6 (de 783 mai mare decât cea din-0): în sistolă (faa de contracţie): se a!unge la 1#9 mmg" în diastolă (faa de rela3are): presiunea scade la doar câţiva mmg.

1. endocardul peretele intern" = ţesut endotelial (acela+i care tapeteaă întreg sistemul circulator)"#. miocardul cu grosimea cea mai mare, repreentat de mu+c*iul striatcardiac" mai gros în ventriculi decât în atrii 4ventriculii sunt adevărate

pompe" grosimea peretelui -5 ; & ori decât a -0"

7/21/2019 cv1


&. pericardul mem%rana e3ternă care învele+te inima" are # foiţe(viscerală +i parietală), delimitând cavitatea pericardică, cu un strat <n delic*id cu rol lu%ri<ant. /

5istemul valvular cardiac istemul valvular

-alvele atrioventriculare localiate între atrii +i ventriculi: valva mitral ă (') între $5 + i -5. valva tricuspidă () î n t r e $ 0 +i-0. -alvele sigmoidiene localiate între ventriculi +i marile artere: valvaaortică ($) între - 5 +i aortă.valva pulmonară (/) între -0 +i artera pulmonară. iecare valv ă are trei cuspe, e3ceptând valva mitral ă, care are numaidou ă cuspe.

Cum funcţioneaă valvele cardiace valvele cardiace valvele cardiace>

-alvele previn regurgitarea sângelui. $sigură curgerea unidirecţională,

esenţială pentru funcţionarea inimii ca pompă 4 curgerea sângelui numaidin vene ? atrii ? ventriculi ? aortă sau artera pulmonară, dar nu +i însens invers. -alvele cardiace pot preenta două tipuri de disfuncţii:

insu<cienţa: valvele nu se mai înc*id complet, determinând re2uarea(regurgitarea) sângelui"

stenoa: desc*iderea valvelor este redusă sau se realieaă greu. Inimatre%uie să devolte o forţă mai mare pentru a împinge sângele prin ori<ciulstenoat. valvele pot preenta una sau am%ele tipuri de disfuncţii în acela+i timp(insu<cienţa +i stenoa).

/roprietăţile inimii: uncţia cronotropă (ritmicitatea) de<ne+te frecvenţa cardiacă (C) +iritmicitatea lor (succesiunea lor)" este o proprietate a celulelor 5@C" uncţia dromotropă (de conducere) de<ne+te capacitatea de a conducestimulii generaţi la nivel cardiac" este o proprietate a tuturor tipurilor decelule cardiace, dar în special a celulelor 5@C"

uncţia %atmotropă (e3cita%ilitatea) de<ne+te capacitatea de a răspundela stimuli printrun /$" este o proprietate a tuturor tipurilor de celulecardiace, dar în special a <%relor miocardice contractile (cu răspuns rapid)" uncţia inotropă (contractilitatea) de<ne+te capacitatea de a răspundela stimuli printro contracţie" este o proprietate a <%relor miocardicecontractile atriale +i ventriculare" uncţia tonotropă (tonicitatea) de<ne+te capacitatea celulelor cardiace de a menţine un tonus contractil%aal" este o proprietate a <%relor miocardice contractile atriale +iventriculare.

a) $orta +i arterele mari:artere elastice 4 asigură suportul faţă de forţa e3ercitată de sângelee!ectat su% presiune din inimă" Areervoare de înaltă presiuneA"reistenţă B la trecerea sângelui. %) $rterele mici +i arteriolele: cu musculatură netedă 6 4 distri%uţia

sângelui către organe, prin reglarea diametrului, ca răspuns la

7/21/2019 cv1


stimularea simpatică +i la mecanismele locale de control" ”vase dereistenţă“" conţin #9D din volumul sanguin.c) Capilarele =simple ducte cu pereţii formaţi dintrun strat endotelial,fără musculatură netedă 4 nu î+i pot modi<ca în mod activ diametrul" = “vase de sc*im%” pentru su%stanţe nutritive, produ+i de cata%olism,

gae respiratorii +i apă" datorită grosimii B (1E) 4 spaţiu redus întresângele capilar +i celule 4 favorieaă sc*im%urile dintre sânge +iţesuturi" conţin 7D din volumul sanguin.

d) -enele +i venulele au pereţi mai su%ţiri decât arterele" sunt mai largidecât arterele corespondente (&3)" = ”vase de capacitanţă“,conţinând cea mai mare parte din volumul sanguin ( F7D) la opresiune scăută.

colecteaă sângele din capilare +i îl transportă la inimă 4 asigură întoarcerea venoasă" c*iar dacă presiunea venoasă este scăută, estesu<cientă pentru umplerea inimii cu sânge în cursul diastolei.

Caracteristicile celor Caracteristicile celor Caracteristicile celor #sisteme circulatoriiGeîntoarcerea sângelui din circulaţia sistemică se face prin venele cave? în $0 ? în -0, care pompeaă sângele în plămâni (prin arterapulmonară)" Geîntoarcerea sângelui din circulaţia pulmonară se faceprin venele pulmonare ? în $5 ? în -5, care îl pompeaă în circulaţiasistemică prin aortă.

a) Circulaţia sistemica 5ângele se reîntoarce din plămâni la inimă prin cele patru venepulmonare, în $5. $5 este mai puţin compliant decât $0 4devoltă o presiune mai mare decât în $0 (819 mmg). 5ângele

trece din $5 în -5 prin ori<ciul valvei mitrale. -5 are un peretemuscular foarte gros, astfel încât poate genera o presiune crescută

7/21/2019 cv1


în timpul contracţiei (1#919 mmg). 5ângele din -5 trece în aortăprin ori<ciul valvei aortice.

%) Circulaţia pulmonară

$triul drept are o distensi%ilitate crescută (complianţă 6) 4 se poate acomoda lacantitatea de sânge venos care se reîntoarce 4 menţine o presiune scăută (9&mmg). /resiunea normală în $0 depinde de: volumul de sânge din atriu"complianţa atriului. 5ângele trece din $0 în -0 prin ori<ciul valvei tricuspide./eretele -0 nu este atât de %ine devoltat ca +i cel al -5, +i devoltă o presiunemai mică (17#9 mmg). 5ângele din -0 trece prin ori<ciul valvei semilunarepulmonare în artera pulmonară.

ipuri de <%re cardiace <%re cardiace <%re cardiace:

1. i%re contractile ma!oritatea"

#. i%rele sistemului e3citoconductor (5@C) în ţesutul nodal au automatism(celule pacemaHer): 5$ 4 pacemaHer <iologic" (89J9Kmin)" $- 4 determină%locul <iologic" (979Kmin)" Căi internodale 4 conectea ă 5$ + i $-"asciculul is L ramurile dr. +i stg. 4 conduc stimulii în ventricul" (#7&7K min)"Geţeaua /urHin!e conduce stimulii la pere ţii ventriculilor" (#9 &9K min).

#. 5tructura <%rei miocardice

Celula cardiacă (miocitul) este o celulă musculară specialiată striată cu undiametru de M #7 E +i o lungime de M 199 E . @ste compusă din fascicule demio<%rile ce conţin mio<lamente. /rincipala funcţie a <%rei miocardice este de arealia ciclul contracţierela3are.

7/21/2019 cv1


#.1. Caracteristici morfo funcţionale ionale ale ale celulei cardiace

1) 5arcolema este o mem%rană comple3ă, ce învele+te <ecare celulă cardiacă, este compusă dintrun strat %ilipidic +i mai multe tipuri de proteine: pompe,canale, carrieri, proteine N, receptori, enime"

principalele canale: a L, O L, CaLL"

principalele pompe: CaLL, a LKO L, a LKCaLL.

7/21/2019 cv1


1. Canalele de a L : în <%rele rapide (contractile): canale rapide de a L (volta!dependente), desc*ise în faa de depolariare" în <%rele lente (pacemaHer):canale speci<ce de a L (nongated) sau funnP c*annels, activate în timpul 0Q0.

#. Canalele de OL (volta! dependente +i dependente de $c*): desc*ise în faa derepolariare. rol principal: refacerea potenţialului de repaus +i controlul nivelul

e3cita%ilităţii celulare. $c* le menţine mai mult desc*ise, inducând starea de*iperpolariare.

&. Canalele de CaLL (tipurile Q + i volta! dependente): în <%rele rapide(contractile): tipulQ (longlasting) sau canale 0/: sunt canale standard de CaLL desc*ise în faa de platou, cu rol în procesul “calciuminduced calciumrelease”, important în iniţierea mecanismului de contracţie" în <%rele cu răspunslent (celule pacemaHer): canale de CaLL: tip (transient) activate în cursul0Q0 (faa )" tipQ activat în cadrul faei de depolariare (faa 9).

1. /ompa a LKOL: transport activ primar, activ mai ales în faa , pentru aresta%ili ec*ili%rul ionic" pompeaă & a L în afară +i # O L înăuntru pentru<ecare moleculă de $/.

#. $ntiporterul a LKCaLL transport activ secundar cuplat cu pompa a LKO L,folosind gradientul de a L creat de aceasta" e3puleaă 1 CaLL în sc*im%ul a& a L.

&. /ompa CaLL e3puleaă CaLL, pentru a resta%ili ec*ili%rul ionic.

#) 0iscurile intercalare intercalare

7/21/2019 cv1


5tructuri mem%ranare în “igag” la capetele <%rei musculare, cu rol prin: 1.gap !unctions (ne3usuri) formate din cone3oni 4 conecteaă citosolul celuleloradiacente" regiuni cu reistenţă electrică scăută" determină funcţionareainimii ca un tot unitar 4 sinciţiu electric 4 transmitere rapidă a stimulului de lacelulă la celulă. #. macula ad*erens (desmoomii) +i fascia ad*erens formeaă

arii de adeiune puternică dintre celule.

invaginaţii ale sarcolemei 4 formaţiuni tu%ulare alungite care e3tind spaţiule3tracelular spre interior" %ine devoltaţi în <%rele ventriculare roluri: 1) conduc/$ în celulă ? acţiune pe G5 4 6 eli%erarea CaLL în sarcoplasmă 4 iniţiereacontracţiei" #) oferă Ca LL e3tracelular: pot lega 6CaLL, datorită: diametruluimare (73 decât în mu +c*iul sc*eletic), 6 electronegativităţii prin cantitatea 6de mucopolia*aride.

) u%ii longitudinali (Q) (Q) reticulul sarcoplasmatic (G5) tu%i cu diametrul mic, în apropierea elementelor contractile L în apoiţie strânsă cu tu%ii " la capetepreintă cisterne, dea lungul suprafeţei interne a sarcolemei sau în !urul tu%ilor

" mai puţin devoltaţi ca cei din mu+c*iul sc*eletic 4 stoc*eaă mai puţin CaLL" 4 în <%rele cardiace, sursa de CaLL tre%uie să <e du%lă: intracelulară (dinG5)" e3tracelulară (din tu%ii).

Golul G5 : depoiteaă +i eli%ereaă CaLL necesar cuplării e3citaţiecontracţie:

după stimulare, CaLL este eli%erat prin desc*iderea canalelor de CaLL(receptori rPanodinici), pentru a iniţia ciclul contractil" CaLL revine în G5 prinactivarea CaLL$/aei (5@GC$), pentru a iniţia rela3area. $ctivitatea sa estecrescută la stimularea Radrenergică.

în G5, CaLL este depoitat în concentraţie mare, <3at pe proteinele de stocare,incluând calseSuestrina.

'itocondriile foarte %ine repreentate (ocupă 1K1K& din volumul celulei)" rol:

de a genera energie, su% formă de $/, necesară menţinerii funcţiei contractile +i

7/21/2019 cv1


gradientului ionic asociat. ucleul conţine informaţia genetică a celulei, deo%icei, localiat central, unele miocite pot < multinucleate.

F) 'io<%rilele =elementele contractile ale miocitului (ocupă 1K# din miocitulventricular)" alcătuite din mio<lamente aliniate în serie: groase de mioină" su%ţiri de actină. mio<lamentele organiate în discuri: disc iotrop (I) conţine actina, +i este stră%ătut central de %enile T" disc aniotrop ($) conţinemioina +i actina.

7/21/2019 cv1


5arcomerul =unitatea morfofuncţională a miocitului" limitat la <ecare capăt deliniile T (a%reviere de la germ. TUcHung, contracţie)" lungime varia%ilă li=1.8#.#(#.) Em (în funcţie de gradul de alungire a <%rei)"

J) /roteine contractile +i reglatorii 'ioina $ctina

/rincipalele proteine reglatorii: ropomioina roponina (C,I,) $ctinina

'ioina 'ioina # lanţuri grele: în du%lu *eli3, terminânduse cu # structuriglo%ulare 4 # capete. capetele dispuse lateral faţă de lanţul greu 4 punţile"

restul lanţului formeaă corpul (coada).

lanţuri u+oare ('QC): # QCKcap, cu rol modulator: 'QC1 in*i%ă contracţia prininteracţiune cu actina" 'QC# cre+te rata de cuplare a punţilor prin 6 a<nităţiipentru actină (e3. răspunsul la R$g). /rincipala proteină contractilă" asimetrică,NMF9,999 0

/roprietăţile capului mioinic:

situs de legare a $/ului: leagă $/ +i produc +i căi de meta%olism $0/ +i /i "

7/21/2019 cv1


funcţie de $/aă 4 *idrolieaă $/ +i furnieaă energia necesară contracţiei 6 VCaLLW (de la 19XF' la 7Y19X7') 4 cre+te de 73 activitatea $/aei.

situsul de legare al actinei. /orţiunea %aală alungită a capului (gâtul) î+imodi<că conformaţia în timpul ciclului contractil. itina (conectina ) = structuri

elastice care susţin mioina. $re # funcţii: ancoreaă moleculele de mioină delinia T, asigură elasticitatea mu+c*iului

$ctina # forme: actinaN actina /roprietăţi:

polimeriare: actinaN?actina 4 lanţ de unităţi repetitive"

au situsuri de legare a mioinei. /roteină contractilă cu structură glo%ulară" ilamentele su%ţiri sunt formate din # unităţi de actină, dispuse în Z*eli3 L cele# proteine reglatoare. [n faa de rela3are, situsul actinic de legare al mioineieste %locat de tropomioină 4 in*i%ă interacţiunea actină mioină.

/roteine reglatorii: tropomioina +i itroponina troponina

ropomioina (m) 4 %loc*eaă situsurile de legare ale actinei" raport: F NactineK1 m" roponina () ata+ată de m, are & su%unităţi

: 1. troponina () ata+ată de m.

#. troponinaI (I) in*i%ă legarea mioinei pe actină.

rol: dacă este fosforilată de Ragoni+ti 4 6 rela3area.&. troponinaC (C) leagă CaLL în timpul cuplării e3citaţiecontracţie ( CaLLK1 C) 4 înlătură in*i%iţia dată de I 4 modi<că conformaţia 4deplasarea m de pe actină 4 este posi%ilă interacţiunea actinămioină.

#.#. 'ecanismul contracţiei în cardiacă

$) @tapele cuplării e3citaţţiecontracţţieie

1)5timulul este condus rapid de la o celulă la alta prin intermediul cone3onilor.

#)/$ este condus dea lungul sarcolemei ? tu%ii .

&)[n faa de platou a /$ 4in2u3 lent de CaLL (prin canalele Q sarcolemale).

)In2u3ul de CaLL acţioneaă ca trigger 4 6 CaLL eli%erat din G5 4 “ CaLLinduce eli%erarea de CaLL ”

cv1

Documents