curtea de conturi - eur-lex

IV

(Informări)

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE ŞI ORGANELE UNIUNII EUROPENE

CURTEA DE CONTURI

RAPORTUL SPECIAL NR. 1/2008

privind procesul de examinare s, i gestionare prealabilă s, i de evaluareulterioară a proiectelor majore de investiții din perioadele de

programare 1994-1999 s, i 2000-2006, însoțit de răspunsurile Comisiei

[prezentat în temeiul articolului 248 alineatul (4) al doilea paragraf din Tratatul CE]

(2008/C 81/01)

CUPRINS

Puncte Pagina

GLOSAR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

SINTEZĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I-VII 5

INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1-8 5

Definiții s,i cadrul de aprobare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1-7 5

Importanța financiară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 7

SFERA AUDITULUI S, I A PREZENTULUI RAPORT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9-13 7

FINANȚAREA COMUNITARĂ A PROIECTELOR MAJORE FACE OBIECTUL UNEI PREGĂTIRIADECVATE DIN PARTEA COMISIEI? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14-34 7

Cadrul examinării s,i gestionării prealabile; criterii de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14-16 7

Examinarea proiectelor: cadrul metodologic a fost ameliorat, dar este încă necesară con-solidarea anumitor proceduri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17-20 8

Analiza costuri-beneficii: o calitate inegală a aplicării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21-25 9

Stabilirea participării financiare comunitare: criterii interpretate s,i aplicate în mod incon-secvent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26-34 10

EVALUAREA EX POST A PROIECTELOR MAJORE FURNIZEAZĂ REZULTATE UTILE PEN-TRU PROCESUL DECIZIONAL ULTERIOR? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35-55 11

Cadrul evaluării; criterii de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35-39 11

O serie de evaluări cu o sferă foarte generală, însă foarte puține evaluări individuale aleproiectelor majore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40-41 12

1.4.2008 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 81/1

Puncte Pagina

Evaluările ex post ale proiectelor majore au avut de întâmpinat o serie de dificultăți … 42-49 13

… Solicitări de asistență incomplete … . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43-46 13

… O monitorizare insuficientă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47-49 13

Pentru perioada 2000-2006, evaluări care riscă să fie compromise . . . . . . . . . . . . . . . . . 50-55 14

NOILE REGLEMENTĂRI, AFERENTE PERIOADEI 2007-2013 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56-58 14

CONCLUZII S, I RECOMANDĂRI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59-65 14

Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59-62 14

Recomandări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63-65 15

Anexa I Es,antioanele I s,i II, organizate după stat membru – Lista proiectelor controlate . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Anexa II Proiectele majore din perioada 2000-2006 care au făcut obiectul controalelor – Rata de actualizares,i orizonturile de timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Răspunsurile Comisiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

C 81/2 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 1.4.2008

GLOSAR

Analiză costuri-beneficii

Tehnică în cadrul căreia sunt comparate toate costurile s,i toate beneficiile uneiintervenții, pentru a se stabili dacă beneficiile sunt mai mari decât costurile s,i,dacă da, în ce proporție.

Analiză de risc Examinare care are drept scop determinarea probabilității ca valoarea calcu-lată inițial a variabilelor de bază ale unui proiect să se confirme efectiv.

Analiză desensibilitate

Studiu al stabilității rezultatelor preconizate ale unui proiect în condițiilemodificării variabilelor de bază ale acestuia.

„Efect de inerție” Efect constatat care s-ar fi produs s,i în absența unei intervenții publice.

Eficacitate Măsoară raportul dintre rezultatele obținute s,i obiectivele scontate.

Eficiență Măsoară raportul dintre resursele utilizate s,i rezultatele obținute.

FEDR (FondulEuropean pentruDezvoltare Regională)

Instrument financiar care are drept scop promovarea coeziunii economice s,isociale în țările Uniunii, prin corijarea principalelor dezechilibre regionale s,iprin reconversia regiunilor mai slab dezvoltate. Intervențiile FEDR sunt reali-zate, în cea mai mare parte, prin programe operaționale compuse dintr-unnumăr mare de proiecte.

Fondul de Coeziune Instrument care are drept scop promovarea coeziunii economice s, i socialeprin intermediul finanțării de proiecte de amploare în domeniul mediului s,i încel al transporturilor, în statele membre al căror PNB este inferior nivelului de90 % din media comunitară. Inițial, Fondul de Coeziune a fost utilizat înSpania, Grecia, Irlanda s,i Portugalia. Începând de la 1 ianuarie 2007, Irlandanu mai este eligibilă pentru Fond. Noile state membre au beneficiat de spri-jinul Fondului de Coeziune de la aderarea lor la Comunitate.

Fonduri structurale Fonduri comunitare care se alocă pentru finanțarea acțiunilor vizând reducereadecalajelor de dezvoltare dintre regiunile Uniunii. FEDR reprezintă principalulinstrument de finanțare a acestor acțiuni.

Impact Consecințe socioeconomice care pot fi atribuite unei intervenții.

Perioadă deprogramare

Cadru multianual în care sunt planificate s,i efectuate cheltuielile aferente fon-durilor structurale.

Programe operaționale Documente care sunt aprobate de Comisie s,i care prezintă un ansamblu coe-rent de priorități, compuse din măsuri multianuale, pentru punerea în apli-care a cărora se poate face apel la unul sau mai multe fonduri structurale s,i, înplan secundar, la alte instrumente financiare, precum s,i la BEI.


RIR (rată internă derentabilitate)

Rata minimă de la care investiția începe să devină rentabilă.

— RIR financiar: rată de rentabilitate calculată exclusiv pe baza valorilorfinanciare care privesc direct proiectul.

— RIR economic: rată de rentabilitate calculată ținând cont s,i de externali-tățile economice.

VAN (valoare actualănetă)

Valoare obținută prin calcularea la valoarea actuală a cuantumului soldurilorde trezorerie care vor fi generate de un proiect pe toată durata sa. Aceastămetodă permite compararea unor proiecte diferite.


SINTEZĂ

I. Conceptul de „proiecte majore” de infrastructură s,i de investiții în producție este definit în reglementăriîn principal pe baza volumelor financiare implicate. Având în vedere importanța economică s,i impactul poten-țial al acestor proiecte, pentru aprobarea lor sunt prevăzute proceduri speciale de examinare s,i gestionare pre-alabilă. Din aceleas,i motive, este necesară colectarea de informații relevante pentru evaluarea efectelor reale aleproiectelor în raport cu cele preconizate ale acestora (a se vedea punctele 1-8).

II. Auditul Curții a vizat proiectele majore din cadrul FEDR s,i, prin analogie, pe cele din cadrul Fonduluide Coeziune, pentru perioadele de programare 1994-1999 s,i 2000-2006. Raportul este structurat pe două axeprincipale: procesul de pregătire în vederea aprobării „proiectelor majore” de către Comisie, pe de o parte, s,iprocesul de evaluare ulterior punerii în aplicare a proiectelor, pe de altă parte (a se vedea punctele 9-13).

III. Pentru cele două perioade menționate, Curtea a constatat o serie de deficiențe în ceea ce prives,te exa-minarea s,i gestionarea prealabilă, în special în legătură cu procedura de examinare a proiectelor s,i de stabilirea procentului de cofinanțare comunitară. Analiza costuri-beneficii prezentată de promotorii de proiecte în spri-jinul solicitărilor de asistență a fost de o calitate extrem de neuniformă, ca s,i aplicarea acestui tip de analiză decătre Comisie. Aceste constatări pun sub semnul întrebării valoarea adăugată reală a sistemului de aprobarespecific proiectelor majore (a se vedea punctele 14-34).

IV. Curtea recomandă Comisiei să aplice în mod efectiv proceduri de examinare s,i gestionare prealabilămai performante, bazate pe instrumentele elaborate, de altfel, de ea însăs,i, să vegheze la aplicarea riguroasă aanalizei costuri-beneficii, în special în ceea ce prives,te informațiile furnizate, s,i să îs,i continue eforturile vizândluarea în calcul a elementelor care permit diferențierea (selectarea de la caz la caz a) cotelor de asistență (a sevedea punctul 63).

V. În ceea ce prives,te evaluarea ex post a proiectelor majore din perioada 1994-1999, singurul interval pen-tru care Comisia putuse desfăs,ura o astfel de evaluare până în momentul auditului, s-a dovedit că aceasta aîntâmpinat obstacole grave, din cauza lipsei de informații pertinente s,i riguroase, atât referitor la efectele esti-mate, cât s,i referitor la monitorizare. În aceste condiții, evaluările nu au produs informații utile pentru proce-sul decizional aferent perioadei următoare, cu excepția unui caz vizând proiecte cofinanțate de Fondul deCoeziune. Evaluarea proiectelor majore ale FEDR din perioada 2000-2006, nerealizată încă, se va putea spri-jini pe dispoziții juridice mai stricte, în special în ceea ce prives,te monitorizarea. Aplicarea acestor dispozițiieste însă, în practică, abia într-o etapă inițială (a se vedea punctele 35-55).

VI. Dispozițiile juridice care reglementează fondurile structurale aferente perioadei 2007-2013 nu prevădobligativitatea unei evaluări ex post individuale a proiectelor majore de către Comisie. Cu toate acestea, Curtearecomandă evaluarea individuală a acestor proiecte, la finalul desfăs,urării lor, de către autoritățile naționale degestionare s,i de către beneficiari, entități pentru care informațiile rezultate din exercițiul de evaluare prezintăutilitate; evaluarea ar trebui să se facă având drept punct de reper obiectivele fixate pentru proiecte. În acestscop, Comisia trebuie să se asigure de faptul că solicitările de ajutor financiar conțin informațiile necesare înlegătură cu profilul situației inițiale s,i cu indicatorii, precum s,i de faptul că aceste informații sunt apoi supuseunei monitorizări riguroase. În ceea ce prives,te acele rezultate ale evaluării care trebuie să îi fie comunicate,Comisia trebuie să îs,i analizeze propriile necesități, pentru a putea avea la dispoziție date pertinente s,i fiabiledespre efectele produse de proiectele majore (a se vedea punctul 64).

VII. Pe termen mai lung, Curtea invită Comisia, Parlamentul European s, i Consiliul să reflecteze la pro-blema regimului special al proiectelor majore (a se vedea punctul 65).

INTRODUCERE

Definiții s,i cadrul de aprobare

1. Conceptul de „proiecte majore” este definit în reglementă-rile comunitare vizând FEDR (1) în principal în funcție de criteriulimportanței financiare a proiectelor.

2. Pentru perioada de programare 1994-1999, „proiectelemajore” sunt cele al căror cost total luat în considerare pentru sta-bilirea dimensiunii participării comunitare depăs,es,te, în general,25 de milioane de ecu pentru investițiile în infrastructurăs,i 15 milioane de ecu pentru investițiile în producție (2).

3. Pentru perioada de programare 2000-2006, definiția „pro-iectelor majore” se referă la acele proiecte „al căror cost total, luatîn considerare pentru determinarea contribuției fondurilor,

(1) Conceptul era deja menționat în Regulamentul (CEE) nr. 4253/88 alConsiliului din 19 decembrie 1988 (JO L 374, 31.12.1988, p. 1). Eleste inclus, de asemenea, în reglementările vizând noua perioadă,2007-2013 [articolele 39-41 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 alConsiliului din 11 iulie 2006 (JO L 210, 31.7.2006, p. 25)].

(2) Articolul 16 alineatul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 4253/88 al Con-siliului, modificat prin Regulamentul (CEE) nr. 2082/93 din20 iulie 1993 (JO L 193, 31.7.1993, p. 20).


depăs,es,te 50 de milioane EUR” (1). În plus, aceste proiecte trebuiesă cuprindă un ansamblu de activități indivizibile din punct devedere economic, care să îndeplinească o funcție tehnică precisăs,i să vizeze obiective clar identificate. Ca s,i în cazul perioadeianterioare, poate fi vorba atât de investiții în infrastructură, cât s,ide investiții în producție (2).

4. În schimb, în reglementările privind Fondul de Coeziunenu există nicio definiție a „proiectelor majore” pentru niciuna dincele două perioade avute în vedere (3). Cu toate acestea, deoareceîn țările care fac obiectul Fondului de Coeziune există posibilita-tea ca proiecte similare, din domeniul infrastructurii de transports,i din cel al mediului, să fie finanțate prin fonduri diferite (fie prinFondul de Coeziune, fie prin FEDR), auditul a inclus, prin analo-gie, s,i anumite proiecte din cadrul Fondului de Coeziune, selec-ționate pe baza costurilor totale. Examinarea lor s-a efectuatpotrivit aceloras,i criterii ca s,i în cazul proiectelor majore aleFEDR.

5. În ceea ce prives,te cadrul de aprobare, proiectele majoreale FEDR din perioada 1994-1999 puteau fi înaintate individualsau în cadrul unui program operațional. Comisia era, în orice caz,informată în privința proiectelor majore, existând obligativitateade a i se transmite apoi anumite informații suplimentare (4), însănu se prevedea că trebuie să adopte o decizie de aprobare oficială.

6. Proiectele majore ale FEDR din perioada 2000-2006 suntfinanțate, în toate cazurile, în cadrul unor acțiuni mai vaste (5). Cutoate acestea, reglementările prevăd ca aprobarea să se facă indi-vidual, de către Comisie, spre deosebire de alte proiecte, care nusunt aprobate decât la nivelul autorităților din statele membre (6).

7. Pentru cele două perioade avute în vedere, în cadrul Fon-dului de Coeziune nu puteau fi finanțate decât proiecte indivi-duale, fiecare proiect făcând obiectul unei decizii specifice.

Tabelul 1

Definirea „proiectelor majore”

FOND Perioada 1994-1999 Perioada 2000-2006

„Proiecte majore” din cadrul FEDR

(proiecte de infrastructură s,i de investițiiîn producție)

Cost total de peste:

— 25 de milioane de ecu pentruinfrastructură

— 15 milioane de ecu pentru inves-tițiile în producție

Cost total de peste:

50 de milioane de euro, pentru toatetipurile de proiecte

În plus:

indivizibilitatea activităților din punctde vedere economic s,i tehnic s,i obiec-tive clar identificate

Proiect individual sau proiect inclusîntr-o intervenție mai largă

Proiect întotdeauna inclus în cadrul uneiintervenții mai largi

„Proiecte majore” din cadrul Fondu-lui de Coeziune

(proiecte vizând infrastructura de trans-port s,i mediul)

Nu există o definiție precizată în regle-mentări

În contextul auditului, cost total depeste 25 de milioane de ecu

Nu există o definiție precizată în regle-mentări

În contextul auditului, cost total de peste50 de milioane de euro

Proiect individual Proiect individual

(1) Articolul 25 din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din21 iunie 1999 (JO L 161, 26.6.1999, p. 1).

(2) Articolul 26 din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999.(3) Fondul de Coeziune are scopul de a finanța proiecte de amploare îndomeniul transporturilor s,i în cel al mediului. Articolul 10 alinea-tul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1164/94 al Consiliului din16 mai 1994 (JO L 130, 25.5.1994, p. 1) stipula, pentru perioada deprogramare 1994-1999, următoarele: „costul total al proiectelor saual grupurilor de proiecte nu poate fi, în principiu, mai mic de 10 mi-lioane ECU”. Regulamentul (CE) nr. 1264/1999 al Consiliului din21 iunie 1999 (JO L 161, 26.6.1999, p. 57), privind următoarea peri-oadă de programare, a înlocuit „ECU” prin „EUR”.

(4) Articolul 5 din Regulamentul (CEE) nr. 4254/88, modificat prin Regu-lamentul (CEE) nr. 2083/93 al Consiliului din 20 iulie 1993 (JO L 193,31.7.1993, p. 34).

(5) În special programele operaționale, documentele unice de programares,i programele de inițiative comunitare.

(6) Regulamentul (CE) nr. 1260/1999, articolul 26 alineatul (3).


Importanța financiară

8. În tabelul 2 este indicată, pentru ambele perioade de pro-gramare, dimensiunea costului total al proiectelor majore care aubeneficiat de sprijin din partea FEDR sau a Fondului de Coeziune:

Tabelul 2

Costul total al proiectelor majore care au beneficiat de sprijincomunitar

Perioada 1994-1999 Perioada 2000-2006

Miliarde deecu

Număr deproiecte

Miliarde deeuro

Număr deproiecte

Proiecte majoreFEDR 36 676 48 279

Proiecte majoreFondul deCoeziune

12 147 23 154

Total 48 823 71 437

SFERA AUDITULUI S, I A PREZENTULUI RAPORT

9. Având în vedere impactul pe care proiectele de peste anu-mite valori financiare sunt susceptibile să îl aibă, strict prin eleînsele, asupra dezvoltării regionale, proiectele majore de investițiifac obiectul unor proceduri de examinare s,i gestionare prealabilămai complexe decât în mod obis,nuit s,i, de asemenea, cel puținîncepând cu perioada 2000-2006, al unei decizii distincte deaprobare. Din aceleas,i motive, este necesară o apreciere retrospec-tivă a efectelor reale produse prin intermediul resurselor mobili-zate, pentru a se putea astfel orienta procesul de concepere s,iselecție a proiectelor din perioadele de programare ulterioare.

10. Curtea a dorit, astfel, să obțină răspunsuri la următoareledouă întrebări:

— Finanțarea comunitară a proiectelor majore face obiectulunei pregătiri adecvate din partea Comisiei?

— Evaluarea ex post a proiectelor majore furnizează rezultateutile pentru procesul decizional ulterior?

11. Controalele documentare s,i cele desfăs,urate la fața locu-lui, în statele membre, au vizat un es,antion de 20 de proiectemajore deja finalizate, din perioada 1994-1999, s,i un număr de30 de proiecte majore din perioada 2000-2006. În plus, a fostexaminat s,i un es,antion suplimentar de 36 de proiecte majore afe-rente perioadei 2000-2006, prin control documentar efectuat pelângă Comisie (a se vedea anexa I).

12. În ceea ce prives,te sistemul de examinare s,i gestionareprealabilă prevăzut pentru proiectele majore, auditul a vizat pro-cedurile stabilite de Comisie pentru cele două perioade de progra-mare, 1994-1999 s, i 2000-2006. Au fost indicate s, iîmbunătățirile aduse treptat, de-a lungul timpului. Recomandă-rile privind această temă pot influența punerea în aplicare aferentăperioadei 2007-2013, în cadrul căreia noțiunea de „proiectemajore” este menținută pentru ansamblul fondurilorstructurale (1).

13. În ceea ce prives,te evaluările ex post, în cadrul audituluinu au putut fi utilizate decât evaluări referitoare la proiectele dinperioada 1994-1999, întrucât, la momentul auditului Curții, nuse finalizase încă punerea în aplicare a proiectelor perioadei 2000-2006, evaluarea ex post a acestora urmând, astfel, să fie făcutăulterior (2). Raportul încearcă însă să răspundă s,i la întrebareadacă se pot as,tepta îmbunătățiri pentru perioada 2000-2006.Observațiile formulate în urma auditului pot influența evaluărileprivind perioada 2000-2006, care nu au fost încă realizate, însăinfluența lor se va exercita în special asupra evaluărilor privindperioada 2007-2013, a cărei desfăs,urare tocmai a început.

FINANȚAREA COMUNITARĂ A PROIECTELOR MAJORE FACEOBIECTUL UNEI PREGĂTIRI ADECVATE DIN PARTEACOMISIEI?

Cadrul examinării s,i gestionării prealabile; criterii de audit

14. Prezentarea proiectelor majore în vederea obținerii decofinanțare comunitară cade în sarcina statelor membre. Ea serealizează pe baza procedurilor s,i a normelor de examinare s,i ges-tionare prealabilă ale statelor membre, cu luarea în considerare apriorităților urmărite în cadrul programelor operaționale în cauzăale FEDR, precum s,i în cadrul programelor operaționale ale Fon-dului de Coeziune.

15. Comisia nu are obligația de a face o evaluare compara-tivă a proiectelor dintr-un stat membru față de cele din alt statmembru, deoarece sumele pentru fiecare stat membru sunt stabi-lite în prealabil, în cursul pregătirii perioadei de programare.Comisia trebuie însă să examineze calitatea fiecărui proiect careurmează să fie finanțat – cu alte cuvinte, să stabilească dacă pro-iectele selectate au potențialul de a obține rezultate bune în ceeace prives,te dezvoltarea regională, dacă participarea financiarăcomunitară este necesară pentru realizarea acestor proiecte s,idacă această participare generează o valoare adăugată reală.

16. Curtea a analizat faza de examinare s,i gestionare preala-bilă pusă în aplicare de Comisie apreciind că, pentru ca aceastăfază să ducă la adoptarea unor proiecte valoroase, sunt necesareurmătoarele elemente:

(a) un cadru comun de examinare a solicitărilor de asistență,având drept scop obținerea asigurării că proiectul a fostcorect pregătit s,i că evidențiază elementele pe baza cărora sepoate stabili dacă merită sau nu să beneficieze de sprijin;

(b) un proces decizional bazat pe metode a căror valoare a fostdeja dovedită, aceste metode trebuind să fie înțelese s,i apli-cate în mod similar de către statele membre s,i de cătreComisie;

(c) stabilirea valorii asistenței comunitare pe baza unor normecare să permită maximizarea eficienței intervenției publice.

(1) A se vedea în special articolele 39-41 din Regulamentul (CE)nr. 1083/2006.

(2) Însă opt proiecte adoptate între 2000 s, i 2002 au fost examinate încadrul unei evaluări ex post efectuate la comanda Comisiei (a se vedeapunctul 41).


Examinarea proiectelor: cadrul metodologic a fost ameliorat, dareste încă necesară consolidarea anumitor proceduri

17. Auditul Curții a arătat că instrumentele-cadru utilizate deComisie pentru gestionarea proiectelor s-au rafinat de-a lungultimpului. Formularele de solicitare de asistență care au fost utili-zate pentru proiectele majore din cadrul FEDR s,i al Fondului deCoeziune pentru perioada 2000-2006, des,i diferite unele dealtele, prezintă mai multe informații s, i sunt mai adecvate decâtformularele din perioada precedentă. De asemenea, a fost amelio-rat ghidul privind analiza costuri-beneficii (1) care a fost pus decătre Comisie la dispoziția statelor membre; ameliorarea a vizatatât prezentarea cadrului teoretic, cât s, i dimensiunea operațio-nală, devenită mai accentuată (2).

18. Cu toate acestea, calitatea examinării dosarelor de candi-datură a variat de la un caz la altul:

— având în vedere că procesul de examinare s,i gestionare pre-alabilă era desfăs,urat de mai multe servicii de gestionare(pentru proiecte în ansamblul acestora, de către unitățile geo-grafice ale Comisiei, iar pentru analiza costuri-beneficii, decătre unitatea de evaluare), mult timp nu a existat nicio abor-dare comună – de exemplu, o listă comună de verificare. Listede verificare s,i tabele rezumative pentru evaluări (appraisalsummary tables) care să fie destinate special proiectelor majoreau fost elaborate abia în 2003, ele venind să se adauge ghi-durilor generale s, i manualelor de proceduri referitoare înmod general la fondurile structurale s,i la Fondul de Coeziune;

— consultarea între servicii evidențiază uneori opinii diferite, cureferire în mod special la nivelul asistenței s,i la oportunitateaacordării acesteia, însă unitățile geografice responsabile degestionare nu dau întotdeauna curs acestor opinii ale altorservicii, s,i aceasta fără a include o explicație în dosar. Există,de asemenea, situații în care cererilor de informații în plusdin partea altor servicii decât cele de gestionare nu li se oferăun răspuns (a se vedea caseta 1);

— în țările care fac obiectul Fondului de Coeziune, repartizareaproiectelor majore de transporturi s,i de mediu către FEDR saucătre Fondul de Coeziune nu este reglementată printr-o normăclară, în afara cerinței ca Fondul de Coeziune să finanțeze înmod prioritar rețelele transeuropene de transport (TEN-T).Deoarece plafoanele prevăzute pentru finanțarea proiectelorsunt mai ridicate în cazul Fondului de Coeziune, pentru pro-iecte similare au fost aplicate cote diferite de asistență comuni-tară. În plus, fondul către care sunt repartizate proiectele –FEDR sau Fondul de Coeziune – are implicații diferite la nive-lul normelor, în ceea ce prives,te, de asemenea, monitorizareaproiectelor s,i evaluarea ex post a acestora (a se vedea caseta 2).

Caseta 1

În ceea ce prives,te o serie de proiecte de investiții în producție, unuldintre serviciile Comisiei subliniase faptul că rentabilitatea ridicată aacestora nu justifica acordarea asistenței. În cazul unui proiect vizândinfrastructura de transport, un alt serviciu ceruse reducerea cu 60 % acotei de asistență solicitate, deoarece proiectul era situat în cea maibogată regiune a statului membru respectiv, iar autoritățile aplicau,pentru zone mai puțin prospere, cote mai scăzute decât cea solicitată.Reducerea cotei de asistență a fost cerută s,i pentru un alt proiect, acărui rentabilitate era foarte ridicată. Cota solicitată nu a fost însăredusă pentru niciunul din aceste proiecte. Un proiect privind con-strucția unei rețele de metrou a fost transferat în categoria proiectelorde mediu din cadrul Fondului de Coeziune, în urma refuzului DGEnergie s,i Transport de a-l lua în considerare ca proiect de infrastruc-tură de transport, transferul realizându-se în pofida rezervei exprimatede DG Mediu, potrivit estimărilor căreia doar un procent de 1-3 % dinbeneficiile proiectului priveau sectorul său de activitate.

Caseta 2

În Grecia, repartizarea proiectelor către FEDR sau către Fondul deCoeziune are loc în funcție de nivelul de pregătire s,i de planificare aproiectelor, precum s, i în funcție de disponibilitățile financiare, înurma unei consultări cu reprezentanții Comisiei. Această metodă acondus la o situație nu foarte logică, în care extinderea unui proiectmajor de transporturi a fost finanțată, pe de o parte, printr-un proiectdin cadrul Fondului de Coeziune, cu o participare de 66,3 %, s,i, pe dealtă parte, printr-un proiect din cadrul unui program operaționalFEDR, cu o participare de 50 %.

19. Procesul de examinare prealabilă a fost afectat de întâr-zieri importante. În general, termenul de două luni prevăzut pen-tru aprobarea din partea Comisiei (3), calculat de la momentulprimirii formularelor de candidatură, nu este respectat. Pentruproiectele din cadrul FEDR s,i al Fondului de Coeziune care au fostcontrolate la fața locului, termenul mediu constatat a fost de187 de zile, aprobarea cea mai rapidă având loc după 46 de zile,iar cea mai lentă, după 1 001 de zile. Întârzierile sunt cauzate decererile de informații suplimentare pe care Comisia este nevoităsă le facă pentru cea mai mare parte a proiectelor majore. Acestecereri sunt în principal o consecință a calității insuficiente – sauchiar a absenței – studiilor de impact de mediu, obligatorii înnumeroase cazuri; ele sunt legate, de asemenea, de aspecte parti-culare ale analizelor financiare s,i economice ale proiectelor (4). Larândul lor, statele membre îs,i prezintă adesea răspunsurile dupăintervale de timp foarte lungi. O explicație parțială pentru acesteîntârzieri o pot reprezenta deficiențele care au existat o bună peri-oadă de timp în ceea ce prives,te cadrul pentru gestionarea pro-iectelor (a se vedea punctul 17).

20. Comisia a avut o atitudine excesiv de îngăduitoare laaprobarea anumitor proiecte:

— au fost aprobate proiecte care nu erau suficient de mature,lucru demonstrat de depăs, irea bugetelor financiare care lefuseseră alocate, precum s,i a calendarelor de execuție. Comi-sia a aprobat proiectele în cauză, des,i era cons,tientă de acesteprobleme;

(1) A se vedea Guide de l’analyse des coûts et avantages des grands projets duFEDER, dans le cadre de la politique régionale communautaire („Ghidul pri-vind analiza costurilor s,i a beneficiilor proiectelor majore aferenteFEDR în contextul politicii regionale comunitare”), elaborat în 1994.În 1997 a fost publicată o versiune revizuită a acestui ghid, care priveas,i proiectele din cadrul Fondului de Coeziune. Pentru următoarea peri-oadă, fostul instrument de gestionare a proiectelor a fost înlocuit, în2002, de Guide de l’analyse coûts-avantages des projets d’investissements desFonds structurels (FEDER), du Fonds de cohésion et de l’ISPA [„Ghidul pen-tru analiza costuri-beneficii aplicată proiectelor de investiții aferentefondurilor structurale (FEDR), Fondului de Coeziune s,i ISPA”]. Acestedocumente sunt disponibile pe site-ul web al Comisiei, la adresa urmă-toare: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic

(2) Ghidul publicat în 2002 precizează, în special, ratele de actualizarefinanciare s,i economice care ar trebui utilizate, precum s,i orizonturilede timp, pe fiecare sector în parte, pentru aprecierea rentabilității pro-iectelor. Cu toate acestea, ghidul nu furnizează detalii cu privire laimpactul în materie de mediu s,i de creare de locuri de muncă s,i nicinu oferă informații privind tehnicile de previzionare a acestui impact.

(3) Articolul 26 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999; acesttermen este de trei luni în cazul în care se dovedes,te necesară consul-tarea Băncii Europene de Investiții.

(4) Pentru informații în legătură cu acest subiect, a se vedea s, i punc-tele 22-24.


— în schimb, alte proiecte erau, practic, încheiate în momentulprezentării lor. În cazul proiectelor de investiții în producție,există situații în care datele de expediere a dosarului de can-didatură către Comisie sunt apropiate de cele de finalizareefectivă a proiectelor, des, i anterioare încheierii conturiloracestora. În aceste condiții, proiectul nu mai putea fi modi-ficat, Comisia nemaiavând decât posibilitatea de a acceptaproiectul ca atare sau de a-l refuza;

— în cazul investițiilor în producție, nu s-a verificat decât în rarecazuri aplicarea principiilor care justifică intervenția publică,iar criteriile menite să compenseze deficiențele pieței s, i săevite finanțarea unor „efecte de inerție” nu au jucat un rolimportant în luarea deciziei privind sprijinul financiar;

— anumite „proiecte majore” nu reprezintă, conform definițieiacestui tip de proiect, un ansamblu de activități indivizibiledin punct de vedere economic, care îndeplinesc o funcție teh-nică precisă s,i care au obiective clar identificate (a se vedeapunctul 3). Unele proiecte FEDR care au fost adoptate ca„proiecte majore” constau, în realitate, într-o juxtapunere deproiecte separate. Această problemă este importantă,deoarece depunerea unei cereri pentru un „proiect major”permite, în practică, amânarea aplicării regulii „n+2” până lasfârs, itul examinării proiectului, durata acestei examinăriputându-se dovedi deosebit de lungă (1).

Analiza costuri-beneficii: o calitate inegală a aplicării

21. Conform reglementărilor, analiza costuri-beneficii tre-buie să fie furnizată drept element justificativ pentru solicitările deasistență. Ea reprezintă principalul instrument pe care îl are la dis-poziție Comisia pentru a lua decizia acordării sau neacordării definanțare comunitară. Buna sa utilizare este esențială pentru apre-cierea calității proiectelor prezentate. Această analiză are dreptscop compararea resurselor mobilizate cu beneficiile socio-economice pe care le poate produce pe termen mediu acțiuneaprezentată (2). Comisia are dreptul de a solicita revizuirea saudetalierea analizei prezentate în sprijinul solicitării de finanțare s,ipoate chiar să realizeze ea însăs,i o apreciere a proiectului, făcândapel, dacă este nevoie, la opinia unor experți independenți sau lasprijinul BEI.

22. Des,i Comisia a publicat un ghid privind analiza costuri-beneficii a proiectelor majore (a se vedea punctul 17), se constatădiferențe semnificative de calitate în ceea ce prives,te analizelefinanciare s,i economice înaintate de promotori.

23. Atitudinea Comisiei în legătură cu acest aspect este echi-vocă. În anumite cazuri, Comisia acceptă un număr mare de defi-ciențe, aprobând proiectele fără să mai solicite informațiisuplimentare, iar în alte cazuri, blochează aprobarea proiectelorpână la obținerea elementelor de analiză financiară care suntindispensabile.

24. Auditul Curții a pus în evidență următoarele lacune sauincoerențe, care afectează evaluarea prealabilă a proiectelor:

— informații insuficiente pentru a aprecia justețea analizei efec-tuate: în cazul anumitor proiecte, analizele financiare s,i eco-nomice se limitează la prezentarea valorii investiției, precums,i a veniturilor s,i a cheltuielilor, fără detalierea acestor date;în cazul altor proiecte, sunt prezentate doar rezultateleanalizelor;

— elemente lipsă: uneori, lipses,te analiza economică sauraportul costuri-beneficii; conținutul analizelor de risc s,i desensibilitate este adesea incomplet; anumite rate de actuali-zare sau orizonturi de timp nu sunt determinate (a se vedeaanexa II); efectele directe asupra mediului sunt numai descrisesau menționate, fără a fi cuantificate în termeni monetari saufără ca această cuantificare să fie completă; în cazul anumi-tor proiecte majore de infrastructură de transport care suntintegrate în proiecte mai ample, nu este oferită s,i o perspec-tivă asupra proiectului global, lucru care ar fi necesar însăpentru evaluarea componentei prezentate în vederea cofinan-țării (a se vedea caseta 3); în ceea ce prives,te proiectele majoreindustriale, indicatorii de rezultat s,i de impact nu sunt cuan-tificați decât în rare cazuri, cu excepția celor privind ocupa-rea forței de muncă (creare directă s,i indirectă de locuri demuncă, menținerea locurilor de muncă);

— practici divergente sau eronate: se aplică rate de actualizarefinanciare s,i economice diferite, chiar în interiorul unuia s,iaceluias,i stat membru, atât pentru investițiile în producție,cât s, i pentru infrastructura publică (a se vedea anexa II); înanumite cazuri, nu este clar dacă la efectuarea calculului derentabilitate s-a luat sau nu în considerare subvenția; la cal-cularea valorii indicatorilor RIR s,i VAN financiari se iau înconsiderare s, i deprecieri, ceea ce contravine principiilor deanaliză financiară general acceptate; de asemenea, pentru oparte relativ importantă a investițiilor în producție care aufost examinate, valorile indicatorilor RIR s,i VAN economicierau identice cu cele ale indicatorilor RIR s,i VAN financiari.

Caseta 3

În cadrul construcției unui tunel transfrontalier, a fost prezentată osolicitare pentru un proiect major de către unul din cele două statemembre implicate. Pentru evaluarea tronsonului de tunel aferent sta-tului membru care a depus solicitarea, ar fi fost utilă o perspectivă deansamblu asupra întregului proiect privind tunelul. Aceeas, i situațieeste valabilă s,i pentru autostrăzile transfrontaliere. În ceea ce prives,teautostrăzile naționale sau căile ferate, se întâmplă frecvent să se întoc-mească analize economice separate, pentru fiecare tronson în parte,fiecare tronson constituind un „proiect major”, dar să nu se realizezes,i o analiză economică de ansamblu.

(1) Această regulă prevede anularea automată a angajamentelor care nuau dus la efectuarea de plăți în termen de doi ani de la înscrierea cre-ditelor aferente în bugetul comunitar. Această măsură are drept scopîncurajarea punerii în aplicare cu promptitudine a proiectelor.

(2) Articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 4253/88, modi-ficat prin Regulamentul (CEE) nr. 2082/93 referitor la proiectele FEDRdin cadrul perioadei 1994-1999; articolele 25 s,i 26 din Regulamentul(CE) nr. 1260/1999 referitor la proiectele FEDR din cadrul perioadei2000-2006. Articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1164/94 s,i arti-colul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1264/1999, referitoare la proiec-tele Fondului de Coeziune din cadrul perioadei 1994-1999 s, i,respectiv, al perioadei 2000-2006.


Se poate remarca faptul că, în general, nivelul calității analizeloreste mai scăzut în cazul proiectelor majore de investiții înproducție.

25. Deficiențele elementelor de analiză care însoțesc solicită-rile de asistență arată că, în cadrul fazei de examinare s,i gestio-nare prealabilă, Comisia nu a efectuat întotdeauna o evaluareeficace a analizelor costuri-beneficii aferente proiectelor. Astfel,respingerea definitivă a unui proiect reprezintă un evenimentfoarte rar, atât în ceea ce prives,te investițiile în infrastructură, câts,i în ceea ce prives,te investițiile în producție. La fel de rare sunt s,isolicitările de redefinire a proiectelor în urma examinării realizatede Comisie.

Stabilirea participării financiare comunitare: criteriiinterpretate s,i aplicate în mod inconsecvent

26. Examinarea prealabilă realizată de Comisie are drept scops, i „să confirme sau să modifice nivelul contribuției comunita-re” (1). Prin această prevedere se introduce un instrument de efi-ciență a alocării fondurilor, astfel încât proiectului finanțat să i serepartizeze suficiente resurse pentru realizarea sa fără ca benefi-ciarului să i se creeze însă un avantaj nejustificat. Acest lucru estecu atât mai important atunci când beneficiarii sunt întreprinderiprivate, întrucât finanțarea comunitară poate denatura situațiapieței.

27. Contribuțiile comunitare fac obiectul anumitor plafoane,indicate în reglementări. Pentru acele investiții din domeniul infra-structurii care generează venituri nete substanțiale, ca s, i pentruinvestițiile în întreprinderi, reglementările prevăd plafoane maijoase (2). Pe de altă parte, trebuie respectate normele comunitares,i plafoanele referitoare la ajutoarele de stat.

28. În limita acestor plafoane, singurul element precis utili-zat de Comisie pentru stabilirea participării comunitare a fost celal coeficientului de deficit de finanțare (financing gap), care nu seaplică decât proiectelor de infrastructură generatoare de venituris,i care constă în calculul acelei părți din costul actualizat al inves-tiției inițiale a proiectului care nu este acoperită din veniturile neteoperaționale actualizate (inclusiv valoarea reziduală) (3). Prin acestcalcul se stabiles,te valoarea maximă a intervenției publice. Pentru

proiectele majore legate de canalizare s,i cele de gestiune a des,eu-rilor solide (4), Comisia a introdus, în 2003, o metodă modificatăde calcul, pentru a lua în considerare veniturile generate de inves-tiție, încercând, în acelas,i timp, să evite penalizarea beneficiarilorcare respectă cu strictețe principiul „poluatorul plătes,te” (5).

29. În anumite cazuri examinate de Curte, aplicarea princi-piului deficitului de finanțare a condus la stabilirea unei rate prearidicate de participare comunitară sau există îndoieli în ceea ceprives,te aplicarea corectă a acestui principiu.

30. În afară de metoda deficitului de finanțare, nu există uncadru de orientare care să indice s,i alte elemente de luat în con-siderare în vederea diferențierii cotelor de asistență comunitară,fapt care explică s,i anumite divergențe de opinie apărute în urmaconsultărilor între servicii (a se vedea punctul 18). În absența unorcriterii prestabilite, diferențierea cotelor se face în mod aleatoriu,verificarea coerenței sale nefiind posibilă.

31. Auditul Curții a arătat că, în ceea ce prives,te investițiilecare vizează infrastructura publică s,i care nu sunt generatoare devenituri, aspectele socioeconomice (elemente „de context”, pre-cum gradul de industrializare a unei regiuni sau prosperitatearelativă a acesteia) nu au fost luate în calcul pentru reducerea cote-lor de asistență. Aceeas,i situație este valabilă s,i pentru criterii pre-cum complementaritatea cu alte acțiuni comunitare. Deasemenea, Comisia nu s,i-a pus problema eventualei modificări astructurii schemei de finanțare prezentate de promotoriiproiectelor.

32. În ceea ce prives,te investițiile în producție, examinareaproiectelor a arătat că stabilirea valorii ajutoarelor are loc în modrelativ automat:

— în majoritatea cazurilor, procentul stabilit a fost, pur s,i sim-plu, cel care fusese solicitat;

— analiza costuri-beneficii financiară (care se concretizează înspecial prin indicatorii RIR s,i VAN financiari s,i prin analizade risc s, i de sensibilitate) nu a fost luată în considerare laselectarea cotei de asistență. Au existat proiecte foarte ren-tabile, cu o valoare substanțială a indicatorului RIR financiar,care au beneficiat de cofinanțări ridicate, în condițiile în careanumite servicii ale Comisiei, altele decât serviciul de exami-nare prealabilă aferent zonei, indicaseră că, pentru unele dinaceste proiecte care au beneficiat de ajutoare, urma să aparăun „efect de inerție”. În urma auditului, s-a constatat că anu-mite proiecte sunt într-adevăr afectate, după punerea în apli-care, de „efecte de inerție” (a se vedea caseta 4);

(1) A se vedea articolul 26 alineatul (3) din Regulamentul (CE)nr. 1260/1999.

(2) A se vedea, pentru FEDR, articolul 13 din Regulamentul (CEE)nr. 2052/88, modificat prin Regulamentul (CEE) nr. 2081/93 al Con-siliului din 20 iulie 1993 (JO L 193, 31.7.1993, p. 5), s,i articolul 29din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999; iar pentru Fondul de Coeziune,articolul 17 din Regulamentul (CEE) nr. 4253/88, modificat prinRegulamentul (CEE) nr. 2082/93, s,i articolul 7 din Regulamentul (CE)nr. 1264/1999.

(3) Formula coeficientului de deficit de finanțare este următoarea:r = (C – V)/C, unde C reprezintă costul total actualizat al investiției ini-țiale, iar V, veniturile nete operaționale actualizate.

(4) Simplification, transparence et cohérence dans l’évaluation des grands projetsd’infrastructures publiques: application de quatre règles de base („Simplifi-care, transparență s,i coerență în evaluarea proiectelor majore de infra-structură publică: aplicarea a patru reguli de bază”), DG PoliticăRegională, notă din 14.4.2003, adresată în mod oficial autoritățilorcompetente ale statelor membre s,i ale țărilor candidate. O notă pri-vind noile norme de aplicare a formulelor „deficitului de finanțare”fusese deja transmisă către Comitetul pentru dezvoltarea s,i reconver-sia regiunilor în iulie 2002.

(5) Pentru aceste două tipuri de proiecte, conform principiului „poluatorulplătes,te”, trebuie fixat un nivel de tarifare mai înalt, pentru a acopericheltuielile de exploatare s,i de investiție, acest lucru ducând la mics,o-rarea „deficitului de finanțare” s,i, în consecință, la reducerea ajutoruluicomunitar. Modificările aplicate față de formula tradițională corec-tează această „distorsiune”; ele prevăd, astfel, ca formula să nu ia înconsiderare toate veniturile operaționale nete, ci numai acea porțiunecare este calculată proporțional cu ajutorul pentru investiție acordat deComisie. Formula utilizată în cazul Fondului de Coeziune prezintămici diferențe față de cea utilizată pentru FEDR.


— în general, informațiile socioeconomice precum valoareaadăugată, crearea sau menținerea de locuri de muncă s,i efec-tele de pârghie nu au fost luate în considerare pentru stabi-lirea procentului de ajutor, în cadrul plafoanelor dispuse prinreglementări s,i al nivelurilor maxime stabilite prin normeleprivind ajutoarele de stat. O „bună practică” a fost însă con-statată în cazul investițiilor în producție spaniole; aici, auto-ritățile naționale competente justificaseră procentul solicitats,i prin criterii nefinanciare, iar procentul de cofinanțare a fostcalculat în funcție de situația ocupării forței de muncă, de uti-lizarea resurselor naturale ale regiunii, de valoarea adăugată(în special în ceea ce prives,te cres,terea productivității), decaracterul inovator al tehnologiei, precum s,i de capacitateade dinamizare;

— serviciile Comisiei nu au analizat posibilitatea utilizării deîmprumuturi în locul ajutoarelor nerambursabile. Utilizareade ajutoare rambursabile ar trebui însă avută în vedere, înspecial pentru investițiile în producție care au un RIR finan-ciar ridicat sau pentru întreprinderile cu buni indicatorifinanciari. Pe un plan mai general, trebuie spus că la stabi-lirea ajutorului nu se iau în considerare aspecte precum situ-ația financiară a întreprinderii sau condițiile pieței.

Caseta 4

A existat un caz, al unei întreprinderi cu profituri substanțiale, în careproiectul ar fi fost performant s,i în absența ajutorului comunitar. Ace-eas,i situație era valabilă s,i în cazul unui alt proiect de investiții în pro-ducție industrială, pentru care întreprinderea respectivă nu avea,practic, niciun concurent pe piața europeană. Totus,i, în anumitecazuri, acordarea de subvenții pentru proiecte cu un RIR favorabil sepoate justifica pe criterii de situare geografică. Investiția cofinanțatăpentru un proiect major al unei alte întreprinderi, care deținea lamomentul respectiv o cotă importantă din piața mondială, pentrudiverse produse, a fost realizată într-un centru deținut de întreprin-dere într-o regiune care se califica pentru obiectivul 1, s,i aceasta înprincipal datorită posibilității de acordare a subvențiilor comunitare.Situarea geografică a investiției a constituit miza unei reale concurențeîntre potențialele amplasamente.

33. Comisia este cons,tientă de aceste deficiențe s,i, la sfârs,itulanului 2004, a întreprins un demers de creare a unor proceduriexplicite referitoare la diferențierea cotelor de asistență comuni-tară pe baza unor criterii date. Rezultatul a fost stabilirea unorcote de intervenție orientative, pe baza rentabilității preconizatepentru fiecare sector în condiții normale, calculată având dreptpunct de pornire ratele interne de rentabilitate financiară ale unuies,antion de 200 de proiecte majore de infrastructură s,i de inves-tiții în producție. Acest instrument este unul util, des,i încă foartelimitat. În orice caz, a fost elaborat prea târziu pentru a putea fiutilizat la examinarea s,i gestionarea prealabilă a dosarelor.

34. Noile orientări publicate în 2006 (1) propun ca pentrucalcularea deficitului de finanțare să se utilizeze s,i elemente carenu sunt pur financiare, precum existența unui parteneriat public-privat sau echitatea (prosperitatea relativă a regiunii respective).Aceste noi orientări abordează s, i modalitatea de combinare a

subvențiilor cu împrumuturi în funcție de rentabilitatea preconi-zată pentru sectorul în cauză în condiții normale. Chiar dacăelementele „de context” nu sunt deocamdată luate în consideraredecât parțial, avem totus,i de-a face cu îmbunătățiri care merg însensul dorit de prezentul raport, acela al unui cadru mai larg s,imai obiectiv pentru stabilirea valorii ajutorului financiar. Estenecesar, astfel, ca aceste orientări să fie aplicate în mod coerent s,itransparent atunci când se vor lua deciziile de finanțare pentrunoua perioadă.

EVALUAREA EX POST A PROIECTELOR MAJORE FURNIZEAZĂREZULTATE UTILE PENTRU PROCESUL DECIZIONALULTERIOR?

Cadrul evaluării; criterii de audit

35. În termeni generali, evaluarea proiectelor după finaliza-rea acestora are drept scop justificarea utilizării resurselor, pre-cum s,i demonstrarea eficacității s,i a eficienței acțiunii întreprinse.Evaluarea este de interes în special pentru responsabilii politici,pentru autoritățile de gestionare s,i pentru beneficiari. Ea trebuiesă permită obținerea de informații privind necesitatea luării în vii-tor a unor măsuri suplimentare sau corective. Având în vedere căfurnizează informații referitoare la efectele generate de proiect,rezultatele evaluării pot fi utilizate s,i pentru cuantificarea obiec-tivelor unor proiecte ulterioare.

36. Reglementările privind fondurile structurale prevăd căacțiunile comunitare trebuie să facă obiectul acestui tip de eva-luare. Ea este denumită „evaluare ex post” s,i reprezintă responsa-bilitatea Comisiei, de îndeplinit în colaborare cu statelemembre (2). Proiectele majore ale FEDR prezentate în afara cadru-lui unui program operațional sunt considerate drept acțiuni, ast-fel că, în principiu, sunt supuse unei evaluări ex post. În ceea ceprives,te proiectele majore care sunt integrate în acțiuni, nu existănicio cerință stipulată explicit în reglementări (3).

37. Pentru Fondul de Coeziune, în schimb, este prevăzută înmod explicit evaluarea ex post pentru fiecare proiect în parte (4).

(1) A se vedea documentul de lucru nr. 4 „Noua perioadă de programare2007-2013, orientări privind metodologia de realizare a analizeicosturi-beneficii”, august 2006.

(2) Articolul 6 alineatul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 2052/88, modifi-cat prin Regulamentul (CEE) nr. 2081/93, s,i articolul 43 din Regula-mentul (CE) nr. 1260/1999.

(3) Evaluările ex post individuale sunt însă posibile. Articolul 27 alinea-tul (4) din Regulamentul financiar din 2002 prevede evaluarea tutu-ror programelor s,i activităților pentru care se realizează cheltuieliimportante; articolul 21 din normele de aplicare ale Regulamentuluifinanciar menționat prevede, la rândul lui, ca toate programele sauactivitățile care depăs,esc suma de 5 milioane de euro să facă obiectulunei evaluări intermediare s,i/sau ex post. Fără a aduce atingere acestordispoziții, Comisia s,i-a revendicat libertatea de a-s,i alege singură nive-lul, mai mult sau puțin general (macro/micro), la care să efectueze eva-luări, în funcție de anumite criterii, în special importanța financiară s,iimpactul scontat [a se vedea, de asemenea, recenta Comunicare a dneiGrybauskaitė către Comisie, Répondre aux besoins stratégiques: renforcerl’usage de l’évaluation („Satisfacerea nevoilor strategice: utilizarea sporităa evaluării”), SEC(2007) 213, 14 februarie 2007, punctul 2.1].

(4) Articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1164/94 s, i articolul 13 dinRegulamentul (CE) nr. 1264/1999.


38. Datele de bază utilizate în evaluările ex post sunt colec-tate în principal de către statele membre, prin intermediul siste-mului de monitorizare. În perioada 1994-1999, doar proiecteleFondului de Coeziune au făcut obiectul monitorizării s,i al unorrapoarte anuale de punere în aplicare, în timp ce, pentru fondu-rile structurale, monitorizarea era plasată în mod explicit, prindispozițiile regulamentului aplicabil, la un nivel superior [măsuri,priorități, programe operaționale, programe-cadru de sprijincomunitar (1)].

39. Curtea a examinat faza de evaluare pe baza următoarelorconsiderente:

(a) evaluarea proiectelor majore trebuie să fie utilă pentru orien-tarea punerii în aplicare a viitoarelor proiecte. Autoritățilenaționale s,i beneficiarii sunt principalele entități interesate deaceste evaluări, care le pot furniza informații pe baza cărorapot fi consolidate eficacitatea s,i eficiența intervențiilor de peteren;

(b) trebuie să se definească de la bun început instrumentele caresă permită monitorizarea punerii în aplicare a proiectelor s,icompararea rezultatelor acestora;

(c) trebuie să se colecteze informații în vederea alimentăriiinstrumentelor astfel constituite.

O serie de evaluări cu o sferă foarte generală, însă foarte puțineevaluări individuale ale proiectelor majore

40. Statele membre nu realizează decât în rare cazuri evaluăriex post ale proiectelor majore (2). Din cele 20 de proiecte finalizatecare au fost verificate de Curte, unul singur făcuse obiectul uneiasemenea evaluări (a se vedea caseta 5). Este posibil, desigur, cabeneficiarii, administrațiile responsabile de gestionare sau anu-mite organisme externe (universități, centre de cercetare) să rea-lizeze studii privind sectoarele în care sunt integrate proiectelemajore – precum sectorul portuar sau cel al automobilelor. Acestestudii nu vizează însă proiectele în mod direct s,i nu au un carac-ter ex post. În plus, rezultatele lor nu sunt întotdeauna transmiseserviciilor responsabile de gestionarea fondurilor comunitare.

Caseta 5

Un singur proiect din es,antionul examinat de Curte a făcut obiectulunei evaluări ex post individuale. Impactul macroeconomic a fost însăevaluat pe baza altor elemente decât cele prevăzute inițial în evalu-area ex ante prezentată în sprijinul solicitării. În consecință, nu a fostposibilă compararea acestui impact cu ceea ce fusese estimat. În plus,rentabilitatea financiară prevăzută nu a fost adusă la zi.

41. La nivelul Comisiei, evaluările care vizează în mod spe-cial proiecte majore din cadrul perioadei 1994-1999 – singurelesupuse evaluării până în acest moment (a se vedea punctul 13) –sau care privesc aceste proiecte dintr-un punct sau altul de vedereau fost realizate cu scopuri s,i metode foarte eterogene. Cu excep-ția uneia singure, aceste evaluări nu au fost utilizate de autorită-țile naționale de gestionare s,i de beneficiari [a se vedea litera (d)].Este vorba de următoarele evaluări:

(a) o evaluare tematică în privința impactului fondurilor struc-turale asupra infrastructurii de transport, bazată în principalpe strategiile de la nivelul programelor, pe fiecare țară înparte s, i pe fiecare modalitate de transport în parte; aceastăevaluare aduce foarte puține informații privind eficiența, efi-cacitatea s,i impactul proiectelor individuale;

(b) o evaluare ex post a obiectivului 1, în cadrul căreia au fostexaminate 60 de proiecte majore ale FEDR s,i ale Fondului deCoeziune; pentru această evaluare s-a folosit o abordareamplă, fiind examinate următoarele aspecte: caracterul adec-vat al strategiei, eficacitatea, eficiența, impactul, sistemele degestionare s,i de punere în aplicare, precum s,i valoarea adău-gată creată de dimensiunea comunitară; cu toate acestea,anumite aspecte legate de eficacitate nu au fost abordatedecât în cazul câtorva proiecte majore;

(c) o evaluare privind impactul macroeconomic al unor proiecteindividuale din cadrul Fondului de Coeziune (singura eva-luare cu acest subiect), efectuată prin intermediul unormodele macroeconomice care au fost adaptate în acest sens.Cu toate acestea, evaluarea nu a utilizat decât datele rezultatedin analizele costuri-beneficii ex ante (3), astfel că efectelereale ale proiectelor nu au fost examinate;

(d) o evaluare ex post (4) pe un es,antion de 200 de proiecte dincadrul Fondului de Coeziune; obiectul evaluării l-au făcutcaracterul adecvat al procedurilor de planificare strategică, deconcepere a proiectelor s,i de selecție a acestora, sistemele degestionare s,i de punere în aplicare, precum s,i eficacitatea s,ieficiența; un subgrup de 60 de proiecte a fost examinat ulte-rior în mod mai aprofundat, din perspectiva impactuluisocioeconomic: luând drept reper ghidul de analiză costuri-beneficii, s-a recalculat rata internă de rentabilitate eco-nomică. Recomandările rezultate în urma acestui studiu aufost discutate cu statele membre implicate s, i au dus la for-mularea de precizări metodologice.

(1) Articolul 25 din Regulamentul (CEE) nr. 2082/93.(2) De exemplu, în Irlanda, Forfás efectuează în fiecare an evaluări ex postale unui es,antion de investiții în producție, iar în Portugalia, Departa-mento de Prospectiva e Planeamento (DPP) a evaluat ex post impactulmacroeconomic al anumitor investiții în infrastructură, utilizândmodele econometrice.

(3) Modelele au fost aplicate în special la investițiile în nouă mari infra-structuri de transport din cadrul unor proiecte de mediu spaniole.Aplicarea acestor modele a făcut obiectul Raportului specialnr. 15/2000.

(4) Proiectele aparțineau perioadei de programare 1994-1999, cu excep-ția a opt proiecte adoptate de către Comisie între 2000 s,i 2002.


Evaluările ex post ale proiectelor majore au avut de întâmpinato serie de dificultăți …

42. Curtea a indicat în mai multe rânduri (1) deficiențele exer-cițiilor de evaluare aferente perioadei 1994-1999, în special pebaza absenței datelor sau a nefiabilității datelor disponibile. Prinrapoartele sale, Curtea a adresat Comisiei invitația de a studiaposibilitatea de a colecta informații privind proiectele individuale,demers în absența căruia metodologiile utilizate se dovedesc ina-plicabile sau excesiv de teoretice. Auditul proiectelor majore dinperioada menționată a confirmat aceste constatări.

… Solicitări de asistență incomplete …

43. Un prim obstacol în calea evaluării ex post a proiectelormajore a fost reprezentat de informațiile incomplete din solicită-rile de finanțare. Acest lucru a fost remarcat în studiile realizateîn ceea ce prives,te proiectele majore, ca s,i în constatările care aurezultat din auditul Curții.

44. În special, una din evaluările efectuate a evidențiat urmă-toarele aspecte:

(a) obiectivele proiectelor nu erau întotdeauna cuantificate;

(b) la nivelul analizei costuri-beneficii, anumite beneficii dificilde evaluat – în special beneficii legate de mediu – nu au fostcuantificate sau au fost luate în considerare în cadrul calcu-lului ratei interne de rentabilitate economică ex ante fără să fifăcut obiectul unui demers de informare s,i de justificare cuun rezultat suficient de concret; în numeroase cazuri, nu s-aprocedat la cuantificarea rezultatelor preconizate;

(c) nu s-a făcut întotdeauna distincția între locuri de muncă per-manente s,i locuri de muncă temporare; nu au fost explicateipotezele metodologice aferente estimării ex ante a impactu-lui asupra ocupării forței de muncă sau au fost utilizatemetodologii diferite.

45. Pe lângă caracterul insuficient al analizelor costuri-beneficii, care a fost deja subliniat (a se vedea punctele 21-25),auditul efectuat de Curte a confirmat s,i deficiențele constatate înrapoartele precedente, în principal:

(a) absența indicatorilor sau caracterul deficitar sau inadecvat alacestora;

(b) absența unor elemente fiabile privind situația inițială sau, alt-fel spus, situația existentă înainte de punerea în aplicare aproiectului.

46. În măsura în care aceste elemente sunt necesare pentruevaluarea acțiunilor, se poate spune că deficiențele constatate cre-ează obstacole în ceea ce prives,te evaluările ex post.

… O monitorizare insuficientă

47. După cum au arătat studiile realizate, precum s,i auditulCurții, chiar s,i în acele cazuri în care se instituise un mecanism demonitorizare la nivelul proiectelor, monitorizarea efectuată nu aasigurat colectarea de informații adecvate scopurilor evaluării.

48. Una din evaluările efectuate a dus, astfel, la următoareleconstatări:

(a) colectarea de date statistice referitor la utilizarea infrastruc-turilor de transport nu a vizat implicațiile economice aleacestei utilizări, precum reducerile intervenite în ceea ce pri-ves,te costul călătoriilor;

(b) analizele costurilor unitare nu s-au putut concretiza într-ocomparare a proiectelor pe bază de etaloane;

(c) în anumite cazuri, informațiile privind veniturile generate s,iaplicarea principiului „poluatorul plătes,te” erau insuficiente;

(d) demersul de recalculare ex post a ratei interne de rentabilitateeconomică s-a lovit de problema informațiilor incomplete înceea ce prives,te rezultatele reale; acest demers a trebuit să sebazeze adesea pe ipoteze s,i, în absența unor informații con-trare, pe datele conținute în evaluarea ex ante;

(e) în anumite cazuri, informațiile privind crearea de locuri demuncă indirecte s,i permanente nu erau disponibile sau eraude o calitate modestă.

49. Auditul efectuat de Curte cu privire la proiectele majoredin cadrul perioadei 1994-1999 a evidențiat, de asemenea, defi-ciențe în legătură cu monitorizarea:

(a) în ceea ce prives,te investițiile în infrastructură, cu excepțiaunui singur proiect, monitorizarea nu a vizat decât efecteleus,or de urmărit din punct de vedere tehnic: crearea directă delocuri de muncă, traficul de mărfuri s,i de călători, numărulde conexiuni, suprafețele vândute, numărul de paturi la miade locuitori; alte efecte directe, mai dificil de urmărit (consu-mul de benzină, nivelul de confort, efectele asupra mediuluiînconjurător, calitatea serviciilor de sănătate), nu fac obiectulniciunei monitorizări, lucru care este valabil, cu atât maimult, s,i pentru efectele indirecte s,i pe termen mai lung (pro-ductivitatea, crearea de întreprinderi s,i de locuri de muncă,prețurile etc.). În plus, aspectele selectate de beneficiar pen-tru calculul rentabilității economice estimate (cum ar fi, încazul infrastructurii rutiere: timpul câs,tigat, reducerea costu-lui de transport, scăderea numărului de accidente, impactulcreat de traficul indus de investiție s,i de cel suplimentar, nere-zultat în urma investiției, asupra fluxului de transport) nuerau considerate, în general, drept indicatori care trebuiesupus,i monitorizării;

(b) în ceea ce prives,te investițiile în producție, monitorizarea selimitează la aspectul fizic s,i la cel financiar al investiției s,i, îngeneral, la crearea directă de locuri de muncă, rapoartele defi-nitive întocmite în vederea plății finale trebuind să fie con-forme cu obligațiile asumate prin contract; în general,entitatea administrativă care se ocupă de gestionare nu dis-pune de informații despre elemente precum crearea de între-prinderi s,i crearea de locuri de muncă indirecte s,i nici deinformații privind cres,terile de productivitate sau mediulînconjurător.

(1) A se vedea în special Raportul special nr. 15/2000, referitor la Fondulde Coeziune, Raportul special nr. 12/2001, referitor la anumite inter-venții structurale în favoarea ocupării forței de muncă, Raportul spe-cial nr. 7/2003, referitor la punerea în aplicare a programăriiintervențiilor aferente perioadei 2000-2006, s, i Raportul specialnr. 10/2006, referitor la evaluările ex post ale programelor aferenteobiectivelor 1 s,i 3 pentru perioada 1994-1999.


Pentru perioada 2000-2006, evaluări care riscă să fiecompromise

50. Conform reglementărilor privind FEDR, pentru proiec-tele majore, rapoartele anuale de execuție aferente acțiunilor dincadrul perioadei 2000-2006 trebuie să conțină un capitol distinctreferitor la progresul proiectului, precum s,i la stadiul finanțăriiacestuia. În plus, indicatorii financiari s,i de evoluție trebuie con-cepuți astfel încât informațiile referitoare la proiectele majore săpoată fi identificate separat (1).

51. Des,i rapoartele anuale de execuție prezintă un capitolseparat referitor la proiectele majore, aceste capitole se limiteazăadesea la o simplă descriere a proiectelor, fără a oferi o prezen-tare a evoluției lor fizice sau indicatori separați pentru rezultate,pe de o parte, s,i pentru impact, pe de altă parte.

52. De asemenea, prioritățile s,i măsurile cărora li se sub-sumează proiectele majore nu integrează întotdeauna indicatoriialocați acestor proiecte sau indicatorii de la nivelul priorităților s,ial măsurilor nu concordă cu cei privind proiectele majore.

53. În ceea ce prives,te proiectele examinate la fața locului, s-aconstatat că pentru anumite proiecte majore există o listă adec-vată de indicatori de realizare, de rezultate s,i de impact, dar că,pentru altele, fie nu există nicio trimitere la vreun indicator, fie nuau fost alocați decât indicatori de realizare fizică s,i financiară.

54. În anumite cazuri, nu există o legătură clară între obiec-tivele generale, obiectivele specifice s, i indicatorii prevăzuți, iarpentru unele obiective, nu este alocat niciun indicator. De aseme-nea, există situații în care indicatorii stabiliți pentru proiecte simi-lare, însă cofinanțate din surse diferite – FEDR s,i, respectiv, Fondulde Coeziune – nu corespund.

55. Desfăs,urarea viitoarelor evaluări ex post va fi s,i ea afec-tată, în aceeas,i măsură ca s,i în cazul perioadei precedente, de nea-junsurile constatate în ceea ce prives,te monitorizarea s, iindicatorii. Contribuția proiectelor majore la obiectivele mai ge-nerale ale demersurilor de dezvoltare regională va rămâne, astfel,dificil de definit.

NOILE REGLEMENTĂRI, AFERENTE PERIOADEI 2007-2013

56. Noul regulament-cadru al perioadei 2007-2013 (2), careprives,te atât FEDR, cât s,i Fondul de Coeziune, aduce îmbunătățiriîn ceea ce prives,te proiectele majore:

(a) se procedează la redefinirea conceptului (3), proiectele dincadrul FEDR s,i cele din cadrul Fondului de Coeziune fiindconsiderate ca având statut egal;

(b) sunt precizate informațiile care trebuie prezentate de statelemembre: în special, faptul că participarea publică la finanțaretrebuie să facă obiectul unei justificări explicite;

(c) proiectele generatoare de venituri, ca s, i modul de tratare aacestora, sunt definite mai bine;

(d) raportul anual s,i raportul final de execuție trebuie să oglin-dească în mod distinct stadiul de evoluție („avansul”) s,i definanțare al proiectelor majore.

57. La rândul ei, Comisia a publicat s,i ea, în 2006, orientăriprivind pregătirea proiectelor majore aferente noii perioade,orientări care vin cu o serie de îmbunătățiri (a se vedeapunctul 34).

58. Ca ultimă observație, reglementările prevăd ca evaluărileex post ale Comisiei să fie realizate doar la nivelul programelor. Nueste prevăzută, astfel, nicio evaluare individuală a proiectelormajore, nici pentru FEDR, nici pentru Fondul de Coeziune.

CONCLUZII S, I RECOMANDĂRI

Concluzii

59. Procesul de examinare s,i gestionare prealabilă a proiec-telor majore este marcat de o serie de deficiențe:

(a) examinarea proiectelor a avut un nivel de calitate variabil.Serviciilor de gestionare li s-a furnizat o abordare comunăabia în anul 2003 (a se vedea punctele 17-20);

(b) Comisia a tolerat un număr mare de neajunsuri; există dife-rențe mari, de la un caz la altul, în ceea ce prives,te calitateaanalizelor financiare s, i socioeconomice prezentate în spri-jinul proiectelor. În general, analizele care însoțesc proiectelede investiții în producție sunt de o calitate mai slabă. În con-secință, există proiecte majore care sunt adoptate chiar dacănu pot fi evaluate într-o măsură suficientă pe baza informa-țiilor prezentate (a se vedea punctele 21-25);

(c) în ciuda îmbunătățirilor aduse de Comisie, elementele pen-tru diferențierea cotelor de asistență nu sunt încă definiteîntr-o măsură suficientă. Pentru investițiile în producție, nus-a analizat posibilitatea acordării unui credit în locul subven-ției (a se vedea punctele 26-34).

60. Având în vedere aceste elemente, Curtea îs,i pune între-bări în ceea ce prives,te valoarea adăugată efectivă a procesului deaprobare pentru proiectele majore, as,a cum este pus acesta înaplicare de către Comisie. Demersul în cauză este unul greoi, iarutilitatea sa nu se evidențiază nici în ceea ce prives,te eliminareaproiectelor de slabă calitate, nici în ceea ce prives,te diferențierea(selectarea) corespunzătoare a cotei. În plus, el nu asigură nici pre-gătirea adecvată a evaluării ulterioare. Deficiențele constatate lanivelul examinării s,i gestionării prealabile au consecințe negativeasupra procesului de evaluare ex post.

61. Au fost identificate deficiențe s,i în ceea ce prives,te prac-tica evaluărilor ex post:

(a) nu există aproape deloc evaluări ex post individuale realizatela inițiativa statelor membre; la nivelul Comisiei, nu a existato abordare de ansamblu în ceea ce prives,te evaluarea ex posta proiectelor majore. Acestea au făcut obiectul unor evaluăriavând scopuri s, i metode foarte eterogene (a se vedeapunctele 40-41);

(1) Articolul 36 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999.(2) Regulamentul (CE) nr. 1083/2006. Aspectele prezentate lapunctul 56 al prezentului text sunt menționate la articolele 39-41,articolul 37, articolul 55 s, i, respectiv, articolul 67 alineatul (2)litera (g).

(3) Se introduc praguri noi: 25 de milioane de euro pentru proiectele demediu s,i 50 de milioane de euro pentru celelalte categorii de proiecte.


(b) evaluarea ex post a proiectelor majore aferente perioa-dei 1994-1999 a fost marcată de o serie de deficiențe impor-tante la nivelul solicitărilor de finanțare, în special în ceea ceprives,te efectele estimate, indicatorii s,i situația inițială. Acestedeficiențe au creat obstacole în calea aprecierii efectelor realeale acțiunilor s,i a desprinderii de concluzii în vederea proce-sului decizional ulterior (a se vedea punctele 43-46);

(c) modul de efectuare a monitorizării pentru această perioadă aafectat în mod negativ evaluările ex post, deoarece, în cadrulmonitorizării, au fost neglijate foarte multe aspecte (a sevedea punctele 47-49).

62. În urma constatării unei serii de deficiențe prin interme-diul evaluărilor ex post aferente perioadei 1994-1999, Comisia aluat o serie de măsuri în anul 2003. Cu toate acestea, la niveluladoptării s, i al monitorizării proiectelor majore ale perioa-dei 2000-2006, nu s-au înregistrat progrese substanțiale, iar exer-cițiul de evaluare ex post pentru această perioadă, nerealizat încă,riscă să fie compromis (a se vedea punctele 50-55).

Recomandări

63. Pentru perioada 2007-2013, legislația comunitară pre-vede că decizia acordării de finanțare comunitară se ia de cătreComisie pentru fiecare proiect major în parte – as,a cum a fost s,icazul perioadelor precedente. Pentru a se evita reducerea decizii-lor de finanțare la un simplu exercițiu administrativ, lipsit de con-secințe asupra calității proiectelor adoptate, Comisia ar trebui:

(a) să aplice în mod efectiv proceduri mai performante de exa-minare prealabilă, bazate, de altfel, pe instrumentele pe careea însăs,i le-a elaborat;

(b) să vegheze la aplicarea riguroasă a analizei costuri-beneficii,în special în ceea ce prives,te informațiile pe baza cărora sepoate verifica fiabilitatea ipotezelor utilizate;

(c) să îs,i continue eforturile în sensul luării în considerare a fac-torilor socioeconomici de diferențiere a cotelor de asistențăcomunitară, bazate în prezent mai ales pe aspecte financiare.

Această „luare în considerare” ar trebui să aibă la bază o seriereguli explicite, mai puțin aleatorii, care să fie aplicate într-unmod coerent.

64. Reglementările aplicabile fondurilor structurale pentruperioada 2007-2013 nu prevăd evaluarea ex post a proiectelormajore de către Comisie. Curtea consideră totus,i că evaluărileulterioare punerii în aplicare a proiectelor majore sunt esențialepentru administrațiile naționale s,i pentru beneficiari, entități caresunt interesate să verifice eficiența s,i eficacitatea reală a cheltuie-lilor, în vederea îmbunătățirii gestionării, s,i pentru care evaluareaar trebui să furnizeze o bază solidă în sprijinul programării. Înconsecință:

(a) este important ca proiectele majore să fie evaluate individualîn raport cu obiectivele acestora, de către administrațiilenaționale s,i de către beneficiari;

(b) în ceea ce prives,te informațiile care trebuie să îi fie comuni-cate în urma demersului menționat mai sus, Comisia trebuiesă analizeze de ce date are nevoie pentru evaluare s,i să ana-lizeze, mai ales, care este nivelul de informații necesar pen-tru aprecierea influenței proiectelor majore asupraobiectivelor de dezvoltare regională, la atingerea căroraaceste proiecte ar trebui să aibă o contribuție importantă.Curtea consideră că această evaluare s-ar putea realiza pebaza datelor generate la nivelul proiectelor majore s,i, în acestscop, dar s, i într-un spirit de fezabilitate, cerințele privinddatele care trebuie colectate s,i cele referitoare la întocmirearapoartelor ar trebui să fie formulate în mod clar;

(c) pentru a garanta calitatea evaluărilor ulterioare, Comisia tre-buie să se asigure, în cursul examinării prealabile a dosarelor,că solicitările prezentate nu sunt afectate de insuficiențainformațiilor în ceea ce prives,te indicatorii s,i situația inițială;

(d) tot în acest scop, monitorizarea trebuie să vizeze obiectiveles,i indicatorii de realizare s,i de rezultat, as,a cum au fost aces,tiaprecizați în solicitările de finanțare în urma examinării decătre Comisie.

65. Pe termen mai lung, Curtea invită Comisia, ParlamentulEuropean s,i Consiliul să reflecteze la rolul regimului special deautorizare al proiectelor majore.

Prezentul raport a fost adoptat de Curtea de Conturi, la Luxemburg, în s,edința sa din14 februarie 2008.

Pentru Curtea de ConturiVítor Manuel DA SILVA CALDEIRA

Pres,edinte


ANEXA I

ES,ANTIOANELE I S, I II, ORGANIZATE DUPĂ STAT MEMBRU – LISTA PROIECTELOR CONTROLATE

Controale documentare s,i controale la fața locului, în statele membre (50 de proiecte) Controale documentare suplimentare, pe lângă Comisie (36 de proiecte)

Germania— Buna Sow – project 25153584— Logistik-Center Rheinhausen „Logport” Infrastruktur— Ausbau der Schienenstrecke (ABS) Berlin-Frankfurt/Oder— Otto GmbH&Co KG— Phönix West

Germania/

Grecia— Athens Metro (OP Urban development 1994-1999)— General hospital of Chania – project 18861 (OP Crete 1994-1999)— Extension of Athens Metro from Panagoulis to the old airport at Elliniko (CF)— Water supply of Irakleion and Agios Nikolaos from the Aposelemi dam (2nd. phase) (CF)— Renewal and extension of the bus and trolley fleet of Athens public transport companies ETHEL-ILPAP

(OP SAAS 2000-2006)— Extensions of Athens Metro and transfer stations (OP OALAA)

Grecia— Développement du tram d’Athènes – C(2003)/122— Sections d’Egnatia Odos-Ioannina-Metsovo – C(2004)/4367

Spania:— Túnel de Somport – 941165005— Autopista Madrid-Valencia – 961165008— Linea Valencia-Tarragona- Acond 200-220 km/h entre ppkk 30 y 50-10.6— CN-VI. Autovia Madrid-A Coruna. Tramo: Villartelin – Nadela – 1.1.1— Fabricacion de Automoviles Renault Espana S.A. (Construction of an environmentally friendly car

engine) – VA/198/P07— Ceramicas Belcaire, S.A. (Reconstruction of a manufacturing plant) – CS/265/P12— Ampliación del Puerto de Alicante – C(2003) 4394 (2003 ES 16 CPT 018)— Actuaciones Línea alta velocidad Madrid-Barcelona-frontera francesa: Tramo Madrid-Lleida

C(2000) 2939 (2000 ES 16 CPT 002)— Arteria aductora del Campo de Pozos de Guadarrama y estación de tratamiento-2002

C(2004) 3565 (2002 ES 16 CPT 035)— Saneamiento y depuración de diversas zonas de Cantabria – C(2000) 4307 (2000 ES 16 CPT 001)— Ampliación Puerto de Ferrol (puerto exterior) – C(2004) 1862 (2002 ES 161 PR 001)— Ampliación del Puerto de Sagunto – C(2003) 4232 (2002 ES 161 PR010)— Glapilk, AIE – C(2003) 118 (2002 ES 161 PR 016)— Petroquimica Espanola SA – C(2004) 145 (2003 ES 161 PR026)— Tableros Tradema SA – C(2003) 5090 (2003 ES 161 PR 020)— Construcciones aeronáuticas – Cádiz (2004 ES 161 PR 010)

Spania:— Dupont Ibérica SL – C(2003) 1342— Fibras del Noroeste SA – C(2003) 180— Bioetanol Galicia SA – C(2003) 181— BP Oil Refinería de Castellón – C(2003) 3974— Biocarburantes de Castilla y León – C(2004) 658— Intercontinental Química SA – C(2004) 2306— Airbus España SL, Fabricación automatizada Toledo – C(2003) 4736— Airbus España SL, centro excelencia montajes Cádiz – C(2003) 4738— Construcciones Aeronáuticas Sevilla – C(2004) 2441— Ford España – C(2003) 4229 et C(2004) 2303— Renault España – C(2004) 2304, C(2004) 3444 et C(2004) 3702— Autovia de la Plata – C(2004) 275, C(2004) 0141, C(2004) 245 et C(2004) 2440— Autovia del Mediterraneo – C(2003) 1336 et C(2003) 3809— Autovia del Cantabrico – C(2003) 209, C(2003) 211 et C(2003) 2594

C81/16

ROJurnalulO

ficialalUniuniiEuropene

1.4.2008

Controale documentare s,i controale la fața locului, în statele membre (50 de proiecte) Controale documentare suplimentare, pe lângă Comisie (36 de proiecte)

Franța— RN 20 – Déviation de Foix— RCEA – Route Centre Europe Atlantique – C(2003) 2265— Sevelnord – C(2003) 53— Pilkington – C(2002) 3478

Franța— Tunnel du Lioran – C(2002) 4154— Tramway de Clermont-Ferrand – C(2004) 4349— Grand Halle d’Auvergne – C(2002) 1765— Electrification des lignes vosgiennes – 2ème tranche – C(2003) 3131

Irlanda— Gateway 2000 Ireland Ltd Dublin— N11 Rathnew/Ashford by-pass— M1 Cloghran/Lissenhall (stage 2)

Irlanda— Luas Line A (Light rail), C(2001) 4330— N22 Ballincollig By-pass, C(2002) 4617

Italia— ESSO Italiana SpA— SGS-Thomson microelectronics— Produzione di pompe ad altissima pressione per motori diesel – C(2004) 5697— RFI SpA – Potenziamento infrastrutturale e tecnologico della Caserta-Foggia – C(2005) 1268

Italia— Metropolitana di Napoli – Dante/Garibaldi – C(2005) 5235— Metropolitana di Napoli – Vantivelli/Dante – C(2005) 5241— Autostrada Siracusa-Gela – C(2005) 5233— FRIEL – C(2005) 2839— IVECO – C(2005) 1481

Portugalia— Autoeuropa— Auto-estrada A12— Sistema multimunicipal de saneamento do Tejo-Trancão – C(2003) 2951— Porto do Caniçal – C(2003) 4458— Linha do Algarve II et V – C(2000) 3486 et C(2001) 3590— Linha do Douro (troço Cête – Caíde) – C(2001) 2124— Infineon technologies – C(2004) 3220— Mabor Continental – C(2004) 661

Portugalia— IC 10 – Ponte sobre o Tejo em Santarém – C(2001) 2727— Armazenamento subterrâneo do Canriço – C(2001) 2011— EPCOS – C(2003) 183— CIMPOR – C(2003) 5099— MST – Metropolitano do Sul do Tejo – C(2003) 3078— Aeroporto Sá Carneiro (2003 PT 161 PR 004)

Regatul Unit— Phoenix natural gas network— Liverpool Airport— Merseyside Special Investment Fund (MSIF) – C(2001) 2059 et C(2003) 5386— Yorkshire and Humber Partnership Investment Fund (Y&H PIF) – C(2003) 206 et C(2003) 5386

Regatul Unit— Frenchgate Interchange, Doncaster— Combined universities in Cornwall (CUC)— Edinbourgh Biomedical Research Institute

1.4.2008RO

JurnalulOficialalU

niuniiEuropeneC81/17

ANEXA II

PROIECTELE MAJORE DIN PERIOADA 2000-2006 CARE AU FĂCUT OBIECTUL CONTROALELOR – RATA DE ACTUALIZARE S, IORIZONTURILE DE TIMP

Proiect Sector Rată de actualizarefinanciară

Rată de actualizareeconomică Orizont de timp

Germania

Ausbau der Schienenstrecke (ABS) Berlin-Frankfurt/Oder Infrastructură 7,5 3 6 + 30

Phoenix west Infrastructură 6 s,i 5 — 15

Otto GmbH 5 5 14

Grecia

Extension Metro Athens (CF) Infrastructură 6 6 30

Extension Metro Athens (OP AA) Infrastructură 6 6 30

Aposelemi dam (CF) Infrastructură 5 3 45

Bus and trolley Renewal (OP SAAS) Infrastructură 6 5 12

Extension Metro Athens (OP OALAA) Infrastructură Nedeterminată 6 Nedeterminat

Sections d’Egnatia Odos-Ioannina-Metsovo Infrastructură 6 6 25

Franța

RCEA Infrastructură — 8 25

Sevelnord Producție — — —

Pilkington Producție — — —

Tunnel de Lioran Infrastructură — 8 20

Grande Halle d’Auvergne Infrastructură 4 s,i 5,2 — 31

Tramway de Clermont-Ferrand Infrastructură 6 6 35

Electrification lignes vosgiennes Infrastructură 6 6 31

Déviation Sainte-Marie Infrastructură — 8 23

Electrification Ligne Tours-Saincaize Infrastructură 6 8 30

ATMEL II Producție 5,5 — 5

ATMEL III Producție 5,5 — 5

Philips France Semi-Conducteurs Producție 6 6 5

Spania

Ampliación del Puerto de Alicante Infrastructură 6 6 30

Actuaciones de Línea de alta velocidad Madrid-Barcelona-frontera francesa: Tramo Madrid-Lleida

Infrastructură 6 6 20

Arteria aductora del Campo de Pozos de Guadarrama yestación de tratamiento-2002

Infrastructură-mediu 5 5 25

Saneamiento y depuración de diversas zonas de Cantabria Infrastructură-mediu 5 5 25

Ampliación Puerto de Ferrol (puerto exterior) Infrastructură 6 6 20

Ampliación del Puerto de Sagunto Infrastructură 6 6 20

Glapilk, AIE Producție 5 — 25

Tableros Tradema SA Producție 10 — 10

EADS Petroquimica Española – Andalucia Producție 5 — 5

EADS Construcciones aeronáuticas – Cádiz Producție 8 — 10

Dupont Ibérica SL – C(2003) 1342 Producție 3,5 — Nedeterminat

Fibras del Noroeste SA – C(2003) 180 Producție 6 — Nedeterminat

Bioetanol Galicia SA – C(2003) 181 Producție Nedeterminată — 5

BP Oil Refinería de Castellón – C(2003) 3974 Producție Nedeterminată — 10

Biocarburantes de Castilla y León – C(2004) 658 Producție Nedeterminată — 5

Intercontinental Química SA – C(2004) 2306 Producție Nedeterminată — Nedeterminat

Airbus España SL, Fabricación automatizada Toledo –C(2003) 4736

Producție Nedeterminată — Nedeterminat

Airbus España SL, centro excelencia montajes Cádiz –C(2003) 4738

Producție Nedeterminată — Nedeterminat


Proiect Sector Rată de actualizarefinanciară

Rată de actualizareeconomică Orizont de timp

Construcciones Aeronáuticas Sevilla – C(2004) 2441 Producție Nedeterminată — Nedeterminat

Ford España – C(2003) 4229 Producție 4,5 — 11

Ford España – C(2004) 2303 Producție 4,5 — 10

Renault España – C(2004) 2304 Producție Nedeterminată — 7

Renault España – C(2004) 3444 Producție Nedeterminată — 10

Renault España – C(2004) 3702 Producție — — 5

Autovia de la Plata – C(2004) 275 Infrastructură — 5 30




Autovia del Mediterraneo – C(2003) 1336 Infrastructură — 5 30



Autovia del Cantabrico – C(2003) 211 Infrastructură — 5 30

Autovia del Cantabrico – C(2003) 2594 Infrastructură — 5 30

Irlanda

N11 Rathnew/Ashford By-Pass 5 30

M1 Cloghran – Lissenhall Stage 2 5 30

N22 Ballincollig By-Pass 5 20

Luas Line A 5 30

Italia

Produzione di pompe ad altissima pressione Bosch –C(2004) 5697

Producție 6 5 10

RFI SpA – Ligne Caserta-Foggia – C(2005) 1268 Infrastructură 6 5 30

Metropolitana di Napoli – Dante/Garibaldi – C(2005) 5235 Infrastructură 6 6 30

Metropolitana di Napoli – Vanvitelli/Dante – C(2005) 5241 Infrastructură 6 6 30

Autostrada Siracusa-Gela – C(2005) 5233 Infrastructură 5 5 35

FRIEL – C(2005) 2839 Infrastructură-energie 5 5 16

IVECO – C(2005) 1481 Producție 6 6 4 + 7

Portugalia

Sistema multimunicipal de saneamento do Tejo-Trancão –C(2003) 2951

Infrastructură-mediu 6 6 30

Porto do Caniçal – C(2003) 4458 Infrastructură 6 6 25

Modernização da linha do Algarve II – C(2000) 3486 Infrastructură 5 5 25

Linha do Algarve V (troço Ermidas – Faro) – C(2001) 3590 Infrastructură 5 5 25

Linha do Douro (troço Cête – Caíde) – C(2001) 2124 Infrastructură 5 35

Infineon technologies – C(2004) 3220 Producție 3 — 10

Mabor Continental – C(2004) 661 Producție 3 — 10

IC 10 – Ponte sobre o Tejo em Santarém – C(2001) 2727 Infrastructură — 10 23

Armazenamento subterrâneo do Caniço – C(2001) 2011 Infrastructură-energie 8,4 — 30

EPCOS – C(2003) 183 Producție 10 — 10

CIMPOR – C(2003) 5099 Producție 8 — 6

MST – Metropolitano do Sul do Tejo – C(2003) 3078 Infrastructură 7 7 27

Aeroporto Sá Carneiro Infrastructură 6,62 12 25/27

Regatul Unit

Merseyside Special Investment Fund (MSIF) Producție Nedeterminată Nedeterminată 9/10

Yorkshire and Humber Partnership Investment (Y&H PIF) Producție Nedeterminată 5 10

Frenchgate Interchange, Doncaster 6 6 25

Combined universities in Cornwall (CUC) 5 5 25

Edinbourgh Biomedical Research Institute 3,5 3,5 25


RĂPUNSURILE COMISIEI

SINTEZĂ

I. Având în vedere sumele foarte mari disponibile prin fondurile aferente proiectelor majore, Comisia con-sideră că este important să supună cererile respective unei gestionări mai riguroase s,i unei examinări mai atente.Aceasta contribuie la asigurarea unui impact maxim asupra dezvoltării regionale s,i o utilizare eficientă a resur-selor comunitare.

III. Comisia este de acord că solicitările de proiecte majore din partea statelor membre au fost de calitatemixtă. Pentru a ameliora calitatea dosarelor, aceasta a cerut clarificări s,i informații suplimentare din partea pro-motorilor de proiecte pe parcursul evaluării.

Comisia a luat măsuri pentru îmbunătățirea atât a elaborării solicitărilor de proiecte de către statele membre,cât s,i a propriei sale evaluări. Impactul acestora va fi maxim în perioada de programare 2007-2013.

IV. Comisia este de acord cu recomandările Curții s,i intenționează să se asigure că normele administrativeîmbunătățite sunt puse în aplicare în mod corespunzător.

Pentru perioada de programare 2007-2013, Comisia a publicat un document de lucru privind analiza costuri-beneficii (ACB), care ar trebui să amelioreze calitatea ACB s,i să ofere un cadru comun pentru evaluarea pro-iectelor. De asemenea, documentul stabiles,te metoda de calcul pentru determinarea nivelului de subvenție UEbazată pe dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1083/2006.

V. Comisia va folosi informațiile privind proiectele majore pentru a răspunde la întrebări specifice privindevaluarea, precum costurile unitare aferente proiectelor de infrastructură, în contextul evaluării ex postmai largia Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) din perioada 2000-2006.

VI. Comisia este de acord că statele membre ar putea beneficia de evaluările ex post ale proiectelor majores,i, prin urmare, a încurajat întotdeauna această practică.

Noile formulare de solicitare cer în mod specific o descriere a poziției inițiale, împreună cu descrierea indica-torilor relevanți de realizare s,i a contribuției la obiectivele programelor. Noul instrument de schimb electronicde informații va facilita adunarea de date structurate privind proiectele, ceea ce este solicitat în regulamentulde punere în aplicare al Comisiei.

Rapoartele anuale de punere în aplicare vor trebui să includă informații privind evoluția s,i finanțarea proiec-telor majore.

VII. Orice examinare a cerințelor privind proiectele majore trebuie să ia în considerare impactul amelio-rărilor procedurilor aferente perioadei 2007-2013.

FINANȚAREA COMUNITARĂ A PROIECTELOR MAJORE FACEOBIECTUL UNEI PREGĂTIRI ADECVATE DIN PARTEACOMISIEI?

15. Comisia examinează solicitările de proiecte cât maiîndeaproape cu putință, urmărind factorii s,i criteriile enumerateîn articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999,s, i efectuează consultările interne necesare, iar dacă este nevoie,recurge la ajutorul Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru a faceo evaluare completă.

16. Comisia este de acord cu declarația de principii a Curțiiprivind standardele ce trebuie urmărite în examinarea proiectelormajore. Cu toate acestea, este important să se aibă în vedere con-strângerile mediului de reglementare:

(a) Comisia trebuie să se bazeze pe informațiile oferite destatele membre;

(b) s,i (c) au fost aplicate reguli diferite pentru FEDR s,i Fondul deCoeziune, care au fost interpretate diferit de statelemembre. Comisia nu a avut criterii legale clare pe caresă le poată folosi pentru a cere statelor membre săaccepte o anumită contribuție financiară.

17. În plus, un Ghid privind Fondul de Coeziune 2000-2006a fost trimis statelor membre în 2000. Acesta conținea anexe pri-vind principiul „poluatorul plătes,te” s, i finanțarea proiectelorgeneratoare de venituri.

Ghidul ACB din 2002 este actualizat în momentul de față pentrua reflecta noul cadru de reglementare s,i pentru a include ultimeleprogrese metodologice. Noua versiune va fi tipărită în al doileatrimestru din 2008. Va avea secțiuni mai cuprinzătoare privindincluderea impactului asupra mediului s,i a efectelor asupra situa-ției locurilor de muncă în rezultatele ACB.


18.

Prima liniuță – Majoritatea proiectelor din 2000-2006 au fost defapt trimise după ce au fost oferite indicații detaliate în 2003.

A doua liniuță – Rezultatele consultărilor interservicii sunt pre-zentate într-o fis,ă care însoțes,te decizia propusă astfel încât Comi-sia să fie informată cu privire la orice păreri contrare înainte deluarea deciziei. Direcția Generală Politică Regională încearcă săprocure/pună la dispoziție orice documentație suplimentarăcerută de alte servicii pentru clarificarea unor puncte incerte.

A treia liniuță – Nu există reguli de bază în regulamente cu pri-vire la criteriile pe baza cărora sunt alocate proiecte unuia saualtuia dintre fonduri. Gama de proiecte cărora le pot fi alocatefonduri este determinată de regulamentele acestora, s,i anume arti-colul 2 din Regulamentul 1783/1999 pentru FEDR s,i articolul 3din Regulamentul (CE) nr. 1164/94 pentru Fondul de Coeziune.Fondul de Coeziune are un domeniu de aplicare mult mai îngust,fiind limitat la proiectele TEN-T s,i cele de mediu.

Caseta 1 – În ceea ce prives,te proiectele de investiții în producție,considerațiile privind dezvoltarea regională pot fi mai importantedecât argumentele împotriva finanțării bazate pe rentabilitateafinanciară a proiectelor. Ajutoarele de stat sunt permise pentru acompensa dezavantajele locației.

În ceea ce prives,te proiectul de metrou, s-a considerat că lipsaunei legături imediate cu TEN-T nu ar trebui să descalifice proiec-tul de la finanțarea prin Fondul de Coeziune. Direcția GeneralăMediu era îngrijorată ca acceptarea acestui proiect să nu aibă locîn detrimentul proiectelor clasice de mediu finanțate de Fondul deCoeziune, lucru care nu s-a întâmplat. Este foarte greu să se cuan-tifice efectele asupra mediului ale unui proiect individual, avândîn vedere numărul de factori care influențează poluarea aerului s,iutilizarea energiei într-o mare aglomerare urbană.

Caseta 2 – Pentru un proiect eligibil pentru finanțare din oricarefond, maturitatea este o considerație valabilă, întrucât termenelelimită de finalizare pentru proiectele Fondului de Coeziune suntoarecum mai flexibile decât cele din cadrul programelor FEDR.Rata de cofinanțare de 66 % pentru proiectele Fondului de Coezi-une era justificată, având în vedere ratele mai mari de cofinanțarepermise pentru Fondul de Coeziune s,i restricția cofinanțării FEDRa proiectelor generatoare de venituri substanțiale din cadrul state-lor membre, proiecte finanțate până la 50 % de Fondul de Coezi-une [articolul 29 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (CE)nr. 1260/1999].

19. Perioada limitată de procesare a solicitărilor începe de laprimirea informațiilor complete. Prin urmare, perioadele de pro-cesare la care face referire Curtea nu reprezintă neapărat o neres-pectare a termenului limită. După cum remarcă însăs,i Curtea,motivul întârzierilor a fost în principal necesitatea de a cere clari-ficări sau informații lipsă de la autoritățile de gestionare.

20.

Prima liniuță – Comisia încurajează statele membre să prezintesolicitări de finanțare pentru proiecte care sunt suficient demature. Pentru a evita prezentarea de solicitări de finanțare pen-tru proiecte imature, Comisia a decis în 2002 că deciziile privindproiectele Fondului de Coeziune vor putea fi modificate doar osingură dată pe durata proiectului. Facilitatea JASPERS înființatăacum pentru perioada 2007-2013 (a se vedea răspunsul lapunctul 57) are ca scop s,i acordarea de asistență statelor membrepentru o mai bună elaborare a proiectelor. Costurile pot fi depă-s,ite chiar s,i în cazul proiectelor bine elaborate, mature, în specialca rezultat al inflației costurilor materiilor prime s,i mai ales avândîn vedere că punerea în aplicare se efectuează pe parcursul maimultor ani. Întârzierile sunt cauzate uneori de procedurile admi-nistrative sau juridice din statul membru, care sunt s,i ele indepen-dente de stadiul de maturitate al proiectului la prezentareaacestuia.

A doua liniuță – Regulamentele permit statelor membre să pre-zinte solicitări de finanțare pentru proiecte care sunt aproapefinalizate. Pentru proiectele de investiții în producție subvenția UEeste adesea acordată pentru a „suplimenta” ajutorul național înlimita permisă de ajutorul de stat; decizia autorităților naționaleeste luată mult înainte de finalizarea proiectului. În orice caz, indi-ferent de momentul prezentării, informațiile cerute în solicităriimpun o disciplină benefică statelor membre cu privire la justifi-carea proiectelor s,i cres,terea transparenței.

A treia liniuță – Proiectele de investiții în producție sunt supuseregulilor privind sistemele de ajutor de stat, care includ criterii deevaluare a eligibilității pentru ajutor s,i a compatibilității pachetu-lui de ajutor propus cu regulile privind ajutorul de stat. Formula-rul standard de solicitare cere, în plus, informații privindmodalitatea prin care contribuția FEDR accelerează sau este esen-țială pentru punerea în aplicare a proiectului. Curtea este, de ase-menea, invitată să consulte răspunsul la punctul 32.

A patra liniuță – Cazurile de grupuri de proiecte care sunt accep-tate ca proiect major FEDR sunt rare s,i justificate de împrejurărispeciale. Avantajul statutului de proiect major în cadrul regulii„n+2” este contrabalansat de cerințele de informare mai strin-gente. Acest lucru reduce riscul de solicitări de proiecte majorefrauduloase. Din experiența Comisiei, există un risc mai mare castatele membre să nu notifice proiectele care întrunesc criteriile deproiecte majore, acest risc aflându-se în spatele definiției din regu-lamente drept „o serie de lucrări indivizibile din punct de vedereeconomic”.

22. Comisia este de acord că ACB prezentate au avut o cali-tate mixtă/au fost inegale din punct de vedere al calității. Utiliza-rea ghidului ACB nu a fost obligatorie, dar Direcția GeneralăPolitică Regională a încurajat autoritățile naționale să îl urmeze s,ia contribuit la activități de formare în acest sens. Mai presus detoate, Comisia a încercat totus,i să promoveze consecvența internăa abordărilor metodologice ale ACB în proiecte la nivel de statmembru, deoarece ACB este utilizată pentru alocarea resurselorfinanciare proiectelor s,i prin urmare trebuie aplicată în modconsecvent.


Pentru a îmbunătăți calitatea s,i comparabilitatea ACB din peri-oada de programare 2007-2013, Direcția Generală Politică Regio-nală a elaborat un document de lucru care oferă indicații privindefectuarea ACB (documentul de lucru nr. 4 – a se vedea răspun-sul la punctul 24).

23. Nivelul de detalii cerute în analiza avansată ca justificarea propunerilor de finanțare este, de asemenea, o chestiune deapreciere, mai ales atunci când analiza prezentată este bazată pecriterii naționale aferente investițiilor în infrastructură sau pe oexaminare a ajutorului de stat.

24. Primul paragraf – Este adevărat că solicitările de proiectemajore prezentau câteodată deficiențele enumerate de Curte s,i că,în unele cazuri, Comisia nu a putut să obțină informațiile supli-mentare necesare pentru completarea datelor lipsă înainte de aaproba proiecte.

Pentru perioada 2007-2013, documentul de lucru nr. 4 care con-ține orientări pentru efectuarea ACB oferă un set de reguli delucru s,i valori orientative pentru parametrii-cheie aferenți ACB (deexemplu, rate de actualizare, perioade de referință). În document,Comisia recomandă ca statele membre să îs,i elaboreze propriileorientări privind ACB luând în considerare condițiile economices,i instituționale specifice acestora. JASPERS (a se vedea răspunsulla punctul 57) asistă în momentul de față statele membre la ela-borarea orientărilor naționale.

Prima liniuță – Din 2007, după includerea în regulamentul depunere în aplicare al Comisiei a unei liste structurate de date nece-sare pentru solicitările de proiecte majore [anexa XX la Regula-mentul (CE) nr. 1828/2006], nu va fi posibilă omitereainformațiilor cheie precum rata de rentabilitate sau perioada dereferință, astfel încât proiectele care nu conțin elemente de bazăale ACB nu vor fi în principiu considerate admisibile.

A doua liniuță – Pentru perioada de programare 2007-2013,Comisia recomandă utilizarea orizonturilor standard de timp dereferință în funcție de sector (documentul de lucru nr. 4). Cuan-tificarea impactelor asupra mediului nu este clară; totus,i, în ghidulACB se specifică clar că acest lucru trebuie făcut s,i recomandăfolosirea oricăreia dintre diversele tehnici care au fost elaborate.

A treia liniuță – Ratele de actualizare recomandate de Comisiesunt destinate drept etaloane față de care ratele naționale potdiferi, dar Comisia recomandă consecvența internă în cadrul pro-iectelor similare dintr-un stat membru sau regiune. Formularelede solicitare pentru perioada 2007-2013 fac clar diferența întrerentabilitate financiară cu s,i fără subvenția UE. Cu privire la inclu-derea amortizării, atât ghidul ACB, cât s,i documentul de lucrunr. 4 specifică în mod clar că acesta este un element contabil, s,inu flux de numerar s,i prin urmare trebuie exclus din analizaactualizată a fluxurilor de numerar.

Al doilea paragraf – Comisia îs,i exprimă acordul cu privire la rela-tiva deficiență a ACB în ceea ce prives,te investițiile în producțieîn comparație cu proiectele de infrastructură. Pentru a orienta maibine statele membre în legătură cu ACB aferentă investițiilor înproducție, Comisia intenționează să adauge în ghidul actualizat alACB un studiu de caz cu privire la o investiție în producție. Vor fisubliniate diferențele dintre analiza financiară s,i analiza eco-nomică în cazul proiectelor industriale.

Caseta 3 – Comisia îs,i exprimă acordul că, în măsura posibilului,informațiile privind impactul proiectelor asupra locațiilor aferentetrebuie luate în considerare când se elaborează o solicitare deproiect major. Trebuie remarcat că efectele de rețea sunt în ge-neral examinate în analiza de trafic s,i cerere s,i, prin urmare, suntdeja incluse în ACB-uri în mod indirect.

25. Comisia a efectuat în general o analiză minuțioasă. Peri-oada relativ lungă de timp pentru adoptarea solicitărilor de pro-iecte se datorează în general „cererilor de informații suplimentarepe care Comisia trebuie să le facă pentru marea majoritate a pro-iectelor majore” (a se vedea punctul 19).

În vreme ce Comisia respinge foarte rar proiecte, în unele cazuristatele membre retrag proiecte ca urmare a observațiilor Comisiei.

27. Scopul examinării ajutorului de stat este acela de a se asi-gura că ajutorul de stat este permis doar până la nivelul necesarpentru compensarea dezavantajelor unei locații specifice sau pen-tru răsplătirea anumitor activități efectuate în interesul public(precum cercetare, formare sau protecția mediului).

29. În cazurile la care face referire Curtea, s-a considerat căanalizele costuri-beneficii sau cele financiare justifică ratele decofinanțare propuse, adesea după multe discuții interne.

Unitatea de evaluare a creat un program informatic ACB carepoate fi folosit de funcționari pentru verificarea corectitudinii ana-lizelor efectuate de statele membre, inclusiv a calculului deficitu-lui de finanțare făcut pentru determinarea subvenției UE.Programul informatic a fost disponibil de la sfârs,itul anului 2004s,i a fost actualizat recent pentru a include noile reguli de cofinan-țare pentru perioada 2007-2013.

30. Regulamentele 2000-2006 permiteau o flexibilitate con-siderabilă în stabilirea ratelor de cofinanțare. Flexibilitatea permisăde regulament în cazul Fondului de Coeziune a fost chiar maimare decât în cazul FEDR. Orientarea Comisiei (de exemplu,„tabelele rezumative pentru evaluări” la care se face referire lapunctul 18) urmăres,te o consecvență maximă a metodelor folo-site, în special în mod intern în cadrul unui anumit stat membru,dar nu poate impune practici standard în totalitate.

Pentru perioada de programare 2007-2013, articolul 55 dinRegulamentul (CE) nr. 1083/2006 oferă reguli mai clare pentrumodularea contribuțiilor din partea fondurilor. Metoda de calculpentru modularea subvenției UE a fost explicată în documentul delucru nr. 4 (a se vedea răspunsul la punctul 24). Formularele desolicitare au fost s,i ele adaptate pentru a asigura oferirea de infor-mații relevante.


31. Condițiile socioeconomice precum prosperitatea relativăa regiunii unde este făcută investiția pot juca un rol indirect îndeterminarea subvenției prin analiza de cerere aferentă ACB.

Analiza economică joacă în principal un rol în decizia de a finanțasau nu un proiect de infrastructură. Cu toate acestea, odată ce unproiect este selectat pe baza impactului său socioeconomic, sub-venția este în general determinată pe baza analizei financiare.Comisia consideră că aceasta este o abordare corectă. Acordareade resurse financiare mai mici unor proiecte foarte atrăgătoare dinpunct de vedere economic le-ar putea pune în pericol.

Comisia consideră că nu poate lua decizii cu privire la structurapachetului complet de finanțare propus de statul membru, ci doarcu privire la nivelul subvenției comunitare.

32. Dacă o investiție în producție a fost supusă unei aprobăride ajutor de stat ad-hoc sau este conformă cu un sistem aprobatde ajutor de stat, este normal ca luarea în considerare a unei con-tribuții UE cerute în cadrul pachetului aprobat de ajutor public săse bazeze pe această evaluare (a se vedea răspunsurile la punctele20 s,i 27).

A se vedea răspunsul la punctul 31 pentru detalii cu privire la lua-rea în considerare a factorilor socioeconomici pentru modulareanivelului de subvenție.

Comisia îs,i exprimă acordul că sunt necesare proceduri de eva-luare comparativă a solicitărilor de ajutor pentru proiectele deinvestiții în producție la nivel național, pentru a lua în conside-rare problemele economice mai largi s,i a evita suprafinanțarea.

Caseta 4 – Statutul financiar al unei companii care urmăres,te oinvestiție într-o anumită locație nu este un factor determinant înluarea deciziei de acordare a ajutorului, spre deosebire de ren-tabilitatea financiară preconizată a investiției (marginale) în loca-ția respectivă. Inerția este un risc tipic în sistemele de ajutor destat, având în vedere că se poate presupune că o mare parte a pro-iectelor majore au valori actuale nete financiare pozitive s,i rate derentabilitate financiară mai mari decât rata de actualizare financi-ară, iar uneori obiectivul principal al ajutorului este atragereaîntr-o zonă mai puțin dezvoltată a unei investiții care ar fi fost ori-cum făcută în alte zone.

33. Pe lângă orientările la care face referire Curtea, Comisiaoferise anterior orientări la care se face referire la punctele 17s,i 18 în 1999-2001, o notă directoare cu privire la determinarearatei de asistență pentru investițiile generatoare de venituri afe-rente fondurilor structurale în 2002, iar în 2003 recomandasestatelor membre să aplice principii comune pentru ratele de actua-lizare s,i alți parametri în analizele financiare (a se vedea punctul28).

34. Pentru proiectele de parteneriat public-privat, documen-tul de lucru nr. 4 sugerează că utilizarea unei rate de actualizaremai mari poate fi adecvată pentru a reflecta costul de oportuni-tate al capitalului mai mare pentru investitorul privat. Cu privirela considerațiile privind prosperitatea relativă, documentul delucru recomandă luarea explicită în considerare a disponibilitățiitarifurilor pentru determinarea veniturilor de proiect, care repre-zintă un element din formula deficitului de finanțare.

EVALUAREA EX POST A PROIECTELOR MAJORE FURNIZEAZĂREZULTATE UTILE PENTRU PROCESUL DECIZIONALULTERIOR?

36. Evaluarea ex post a FEDR a fost efectuată în perioada1994-1999 pentru întregul „obiectiv” s,i prin urmare a cuprinsintervenții la diferite nivele, des,i în principal la nivel de programglobal. A se vedea răspunsul la punctul 55 cu privire la evaluărileex post din perioada 2000-2006.

38. Informațiile din sistemul de monitorizare nu reprezintăsingura bază pentru evaluarea ex post. Astfel de date trebuie supli-mentate, de exemplu, cu analiza efectelor de rețea, cererea pe ter-men mai lung s,i impactul de după fazele de investiții etc.

39. Comisia este de aceeas,i părere ca s,i Curtea în ceea ce pri-ves,te importanța evaluării ca element în luarea deciziilor viitoareprivind finanțarea s,i punerea în aplicare s,i în ceea ce prives,tenecesitatea de instrumente care să determine s,i să culeagă datelenecesare pentru efectuarea evaluărilor. Aceasta a făcut eforturiconsiderabile pentru ameliorarea aranjamentelor de evaluare s, ipentru susținerea unei „mentalități” de evaluare printre actorii res-ponsabili de cheltuieli aferente acțiunilor structurale.

40. Alte excepții au fost evaluarea ex post a ACB-urilor pro-iectelor de mediu din Irlanda în 2002/2003 s,i o evaluare ex postdin 1993-1999 publicată recent s,i proiectele Fondului de Coezi-une din 2000-2006 din Portugalia. Pentru perioada 1994-1999,regulamentele nu au alocat explicit responsabilitatea pentru evalu-area ex post (după cum este cazul pentru perioadele 2000-2006s,i 2007-2013). În cele din urmă, Comisia (nu statele membre) afost cea care s, i-a asumat responsabilitatea pentru evaluarea expost. Nu a existat nicio cerință în reglementări cu privire la efec-tuarea de evaluări ex post la nivel de proiecte, des,i acest lucru esteîncurajat.

Adesea se elaborează rapoarte privind realizarea proiectelormajore de infrastructură în scopul dezvoltării ulterioare a aces-tora, după cum a fost cazul proiectului de metrou din Atena(Athens Metro) prin „Studiul privind dezvoltarea metroului” s,iplanul de afaceri pe 20 de ani. Aceste studii cuprind multe infor-mații cu privire la stadiile anterioare ale proiectului asemănătoarecu cele dintr-o evaluare ex post.

41. Evaluarea la care face referire Curtea la punctul 41litera (d) a oferit informații utile cu privire la viitorul proces deci-zional, iar dezbaterea rezultatelor studiului a dus la îmbunătăți-rea noului cadru de reglementare pentru perioada de programare2007-2013.


42. Comisia a acceptat pe deplin deficiențele datorate lipseide informații cu privire la perioada 1994-1999 s,i a luat măsuripentru a ameliora adunarea datelor în perioada 2000-2006 s,i cuatât mai mult pentru perioada 2007-2013.

43. Cu noul instrument de schimb electronic de informații„SFC2007” nu va fi posibilă transmiterea unei solicitări de proiectmajor până când toate datele structurate [anexa XX la Regulamen-tul (CE) nr. 1828/2006] nu sunt înregistrate în sistem.

44. Comisia a urmărit rezultatele evaluării la care face refe-rire Curtea, as,a cum este descris în răspunsul la punctul 41. A sevedea s,i diversele măsuri luate pentru ameliorarea datelor dispo-nibile pentru evaluare la care se face referire în răspunsurile lapunctele 24, 42 s,i 43.

(c) Recent Comisia a elaborat un document de lucru privindmetodele de măsurare a efectelor asupra situației locurilor demuncă. Aceasta încurajează statele membre să foloseascăaceastă metodologie pentru o mai bună informare cu privirela crearea de locuri de muncă.

45.

(b) Este adevărat că în multe solicitări de finanțare poziția iniți-ală nu este descrisă în mod explicit sau cuprinzător. Cu toateacestea, având în vedere că ACB este realizată pe bază mar-ginală, adică este bazată pe diferența dintre un scenariu careinclude proiectul s, i un scenariu care nu îl include, cel dinurmă este, desigur, modelat pe situația existentă. Noile for-mulare de solicitare sunt mai specifice cu privire la acestpunct. Ele cer, de asemenea, indicatori relevanți de realizares,i contribuția la obiectivele programelor.

46. A se vedea răspunsul la punctul 42.

48.

(b) Comisia intenționează să exploreze problema costurilor uni-tare mai temeinic începând cu evaluarea ex post 2000-2006a FEDR. Una dintre evaluări se va concentra asupra eficiențeiproiectelor majore finanțate prin FEDR. Aceasta va elabora s,iva testa s,i o metodologie de investigare a costurilor unitare,care va fi ulterior aplicată în evaluările viitoare, precumevaluările ex post planificate ale proiectelor Fondului deCoeziune s,i ISPA. Obiectivul suprem este crearea unei bazede date a costurilor unitare care să includă atât operațiunilefinanțate prin politica de coeziune, cât s,i etaloanele interna-ționale disponibile.

(d) La momentul recalculării ex post a ratei de rentabilitate eco-nomică a proiectelor, cifrele reale erau în mare parte dispo-nibile doar pentru fazele de investiții (de exemplu, sumeaferente costurilor de investiții s,i termene) s,i doar în partepentru fazele operaționale. De aceea a fost nevoie ca în câtevacazuri recalcularea ex post să folosească cifrele ex post pentrumăsurarea beneficiilor nete ale proiectului, cifre care apar înfaza operațională.

(e) Este necesar să se ia în considerare dificultățile în estimareacreării indirecte de locuri de muncă datorate proiectelor deinfrastructură. Din acest motiv Comisia a hotărât să nu cearăaceste informații în solicitările de proiecte majore de infra-structură pentru perioada 2007-2013.

49.

(a) Impacturile indirecte preconizate de ACB-urile proiectelor deinfrastructură, precum crearea indirectă de locuri de muncăsau reducerea aglomerărilor de trafic ca urmare a extinderiiunei căi ferate, nu pot fi măsurate prin monitorizare. Rezul-tatele financiare s,i fizice pot fi monitorizate în faza de inves-tiție, dar acelas,i lucru nu este valabil pentru impacturileeconomice care apar în faza operațională s,i în general pe ter-men mai lung.

(b) Comisia consideră că evaluarea impacturilor economice mailargi la nivel regional (crearea de afaceri, crearea indusă delocuri de muncă, productivitatea s,i mediul) poate fi realizatămai bine la nivel de program decât la nivel de proiect.

51. Scopul acesteia este cres,terea atenției acordate acestei cer-ințe în noua perioadă. În orice caz, astfel de date se găsesc îngeneral în rapoartele finale după finalizarea proiectelor.

52-53. Des,i ar trebui să fie consecvenți, indicatorii selectațipentru monitorizarea proiectelor majore nu trebuie să fie neapă-rat aceias, i cu cei stabiliți la nivelul priorităților. Acest lucru seîntâmplă mai ales în cazul rezultatelor sau impactului care pot fimăsurate în mod valabil la nivelul priorităților, dar nu la nivel deproiect. De exemplu, ar fi greu de măsurat accesibilitatea îmbu-nătățită datorată unui singur proiect, iar îmbunătățirea accesibili-tății măsurată la nivelul axei priorităților nu ar rezulta doar dinsuma impacturilor proiectelor individuale, întrucât efectele derețea ar juca probabil un rol important.

54. Des,i cu siguranță datele adunate pentru perioada 2000-2006 au puncte slabe s,i sunt inconsecvente, Comisia consideră căsituația s-a îmbunătățit în comparație cu situațiile din trecut s,i căexistă o cantitate considerabilă de informații relevante care suntadunate s,i care ar putea fi folosite în scopul evaluării (a se vedearăspunsul la punctul 55). Pentru perioada 2007-2013, în vedereaunei mai mari standardizări s, i comparabilități a informațiilor,Comisia a definit un set de „indicatori principali” (anexa I la docu-mentul de lucru nr. 2 cu privire la indicatorii de monitorizares,i evaluare). Comisia încurajează statele membre să foloseascăaces,ti indicatori-cheie de realizare s,i de rezultat la nivel de pro-gram s,i nu de proiect.

55. Evaluarea ex post a FEDR din 2000-2006 este organizatăîn 11 pachete de lucru care evaluează efectele generale ale politi-cii, inclusiv ale unor aspecte tematice selectate. Unul dintre aces-tea a fost elaborat în mod special pentru adunarea informațiilordisponibile cu privire la indicatorii din toate documentele de pro-gramare. Pachetul de lucru de colectare a informațiilor va facilitamunca pentru consultanții care lucrează la celelalte pachete delucru ce se vor axa pe completarea datelor lipsă s, i vor efectua


evaluările propriu-zise. În vreme ce în cadrul evaluării ex postComisia va examina în principal investițiile cofinanțate de FEDRla nivel de politică globală, s,i nu la nivel de proiecte individuale,unul dintre pachetele de lucru se va axa pe impactul proiectelormajore de transport, care vor fi analizate individual. Un alt pachetde lucru va îngloba informații cu privire la efectele proiectelormajore asupra situației locurilor de muncă. Trebuie, de asemenea,să se lucreze la costurile unitare ale proiectelor majore de infra-structură [a se vedea răspunsul la punctul 48 litera (b)].

Comisia va efectua o evaluare ex post a proiectelor Fondului deCoeziune din perioada 2000-2006 în anul 2009.

NOILE REGLEMENTĂRI, AFERENTE PERIOADEI 2007-2013

57. Comisia face, de asemenea, referire la formularele îmbu-nătățite de solicitare, ale căror date vor fi înregistrate în baza dedate centrală „SFC2007”, la actualizarea instrucțiunilor interne[(printr-o secție specială de memorandum („aide-mémoire”) pen-tru funcționari], la folosirea programului informatic pentru veri-ficarea coerenței s,i consecvenței parametrilor s,i rezultatelor ACBs,i la introducerea unei facilități pentru asistența tehnică a statelormembre cu privire la elaborarea proiectelor, intitulată „JASPERS”(Joint Assistance for Projects in European Regions – Asistență comunăîn vederea sprijinirii proiectelor în regiunile europene). A se vedeas,i răspunsurile la punctele 22, 24, 29, 43 s,i 44.

58. În vreme ce accentul principal se va pune pe evaluarea expost la nivel de program, Comisia va utiliza informațiile din pro-iecte majore după cum o face în evaluarea ex post pentru perioada2000-2006 (a se vedea răspunsul la punctul 55). Aceasta va con-tinua, de asemenea, să încurajeze statele membre să efectueze înmod voluntar evaluări, printre altele la nivel de proiect s,i desector.

CONCLUZII S, I RECOMANDĂRI

59. Este important să se aibă în vedere constrângerile mediu-lui de reglementare pentru perioada 2000-2006.

(a) Comisia a efectuat în general o evaluare minuțioasă. Majori-tatea proiectelor din perioada 2000-2006 au fost înaintatedupă 2003.

(b) Comisia îs,i exprimă acordul că solicitările de finanțare auavut o calitate mixtă s,i au fost relativ slabe pentru proiectelede investiții în producție. În general, aceasta a făcut eforturipentru a îmbunătăți calitatea dosarelor prin cererea de clari-ficări. Pentru perioada 2007-2013, au fost ameliorate teme-iul juridic s, i instrumentele aferente examinării de cătreComisie a solicitărilor de proiecte majore.

(c) Regulamentele 2000-2006 permiteau o flexibilitate conside-rabilă în stabilirea ratelor de cofinanțare.

60. Având în vedere sumele foarte importante ale fonduriloraferente proiectelor majore, Comisia consideră că este importantsă le supună unui proces de solicitare mai riguros s,i unei exami-nări mai atente. Acest lucru contribuie la asigurarea unui impactmaxim asupra dezvoltării regionale s,i a unei utilizări eficiente aresurselor comunitare.

Comisia a luat măsuri pentru îmbunătățirea atât a pregătirii soli-citărilor de proiecte de către statele membre, cât s,i a propriei saleevaluări. Impactul acestora va fi maxim în perioada de progra-mare 2007-2013.

61.

(a) Din 2000 nu a existat nicio bază de reglementare care săceară statelor membre să efectueze evaluări ex post la nivel deproiect, des,i acest lucru este încurajat. Evaluarea ex post a pro-iectelor a fost cerută doar pentru Fondul de Coeziune s,i a fostefectuată de Comisie.

(b) Comisia a recunoscut punctele slabe ale datelor oferite însolicitările din perioada 1994-1999 s,i a luat măsuri pentru aameliora adunarea datelor în perioada 2000-2006 s,i cu atâtmai mult pentru perioada 2007-2013.

(c) Au existat deficiențe în monitorizarea datelor, lucru care aafectat negativ evaluarea. Au fost luate măsuri pentru reme-dierea acestor deficiențe, în special pentru perioada 2007-2013. Cu toate acestea, Comisia nu consideră că impacturileindirecte pot fi monitorizate la nivel de proiect (a se vedearăspunsul la punctul 49).

62. Des,i cu siguranță datele adunate pentru perioada 2000-2006 au puncte slabe s,i sunt inconsecvente, situația s-a îmbună-tățit s,i limitările evaluărilor anterioare au fost luate în considerareatunci când au fost planificate cele pentru perioada 2000-2006.

63. Comisia este de acord cu recomandările Curții s,i inten-ționează să se asigure că dispozițiile îmbunătățite din reglemen-tări sunt puse în aplicare în mod corespunzător.

(a) Instrucțiunile interne au fost actualizate s,i procedurile suntinformatizate, odată cu aplicarea cerințelor mai stricte dinregulamentele cu privire la informațiile cerute în solicitări s,iclarificarea regulilor de determinare a subvențiilor UE.

(b) Odată cu cerințele mai stricte aferente solicitărilor s, i infor-matizarea procesării, un document de lucru privind analizacosturi-beneficii s,i un ghid actualizat ACB ar trebui să ame-lioreze calitatea ACB s,i să ofere un cadru comun pentruevaluarea proiectelor.

(c) Regulamentele pentru perioada 2007-2013 stipulează regulimai clare de determinare a contribuției UE la proiectelegeneratoare de venituri. Documentul de lucru a oferit indi-cații cu privire la punerea în aplicare a noilor reguli. Comisiaconsideră că modularea subvenției trebuie să fie bazată peanaliza financiară, care ia deja în mod indirect în considerareunele aspecte socioeconomice.


64.

(a) Comisia este de acord că statele membre ar putea beneficiade evaluările ex post ale proiectelor majore s,i, prin urmare, aîncurajat întotdeauna această practică. Comisia va continuasă facă acest lucru, dar consideră că impactele economice mailargi la nivel regional pot fi în multe cazuri evaluate mai binela nivel de program.

(b) Recomandările Comisiei pentru statele membre cu privire lamonitorizare iau în considerare necesitățile evaluărilor vii-toare, în care datele aferente proiectelor vor continua să joaceun rol important. Noul instrument de schimb electronic deinformații va facilita adunarea datelor structurate privindproiectele, lucru cerut de regulamentul de punere în aplicareal Comisiei.

Rapoartele anuale de punere în aplicare vor trebui să includăinformații privind evoluția s,i finanțarea proiectelor majore.

(c) Noile formulare de solicitare cer în mod specific o descrierea poziției inițiale, împreună cu indicatorii relevanți de reali-zare s,i contribuție la obiectivele programelor.

65. Comisia consideră că este importantă supunerea proiec-telor majore la cerințe s,i examinări suplimentare având în vederenumărul mare de resurse utilizate de acestea. Orice astfel de exa-minare propusă de Curte trebuie să ia în considerare impactulîmbunătățirilor aferente procedurilor propuse de Comisie pentruperioada 2007-2013.


curtea de conturi - eur-lex

Documents