cursuri penal special 1-2

8/19/2019 Cursuri Penal Special 1-2

http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-penal-special-1-2 1/17

1

TITLUL II. INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

Notiuni generale

Notiunea de patrimoniu are o sfera mai larga decat conceptual de proprietate , dar ambele, de principiu, au

semnificatia din dreptul civil. Din acest motiv, un proprietar al unui bun poate comite o infractiune contra

patrimoniului daca isi distruge propriul bun in anumite circumstante particulare.

Nu trebuie incurajate opiniile exclusiviste si extreme cu privire la sensul unor notiuni folosite de legiuitorul penal, prin raportare la semnificatia acestora din dreptul civil. De exemplu, controversele cu privire la

notiunile de posesie, proprietate, detentie, patrimoniu, etc.

Trebuie sa se recunoasca caracterul autonom al unor notiuni aparent civile, care au evoluat odata cu

practica judiciara din domeniul penal.

In cazul infractiunilor contra patrimoniului, plurali tatea de subiecti pasivi consti tuie o plurali tate de

comportamente infractionale , adica un concurs. Protejarea patrimoniului se face prin raportare la titularul

acelui drept, si nu prin raportare la un concept juridic abstract.

Obiectul material al acestor infractiuni poate sa fie un bun imobil sau bun mobil , aflat in

propri etate publ ica sau pri vata.

Cadrul general al infractiunilor contra patrimoniului:

I. Deposedare (furt, furt calificat, furt la plangere prealabila).

Deposedare – prin constrangere (talharie, piraterie)

II.

Intervertirea posesiei legitime in una ilegitima (abuz de incredere, abuz de incredere prin

fraudarea creditorilor, gestiune frauduloasa, insusirea bunului gasit) prin nesocotirea increderii in

sens larg.

III. Autolezare patrimoniala ca urmare a unei actiuni de inducere in eroare sau exploatare a unei

vulnerabilitati(inselaciune, inselaciunea privind asigurarile, exploatarea patrimoniala a unei

persoane vulnerabile) prin nesocotirea increderii in sens larg.

IV. Distrugere (Distrugere, Distrugere calificata, Distrugere din culpa)

V. Tulburarea posesiei unui imobil (Tulburare de posesie).



2

FURTUL

Art. 228 NCP

(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau

detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în

scopul de a şi - l însuşi pe nedrept, se pedepseştecu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu

amendă.

(2) Fapt a constituie furt şi dacă bunul aparţineîn întregime sau în parte făptuitorului, dar în

momentul săvârşirii acel bun se găsea în posesiasau detenţia legitimă a altei persoane.

(3) Se consideră bunuri mobile şi înscrisurile,energia electrică, precum şi orice alt fel deenergie care are valoare economică.

- infractiunea cu cea mai mare frecventa in practica judiciara

- de regula in practica judiciara furtul este calificat chiar daca eliminarea agravarii furtului ca urmare a

comiterii lui in public a disparut. (in codul anterior era furt calificat).

- nu protejeaza proprietatea ca situatie juridica, ci posesia ca stare de fapt.

Furtum este un concept provenit din dreptul roman care se poate extinde si in cazul delapidarii, inselaciunii,

etc.

Subiectul activ este general. Fapta poate fi comisa si de catre persoana juridica- de ex. O firma de

constructii incarca si sustrage pietris de pe un teren aflat in proprietatea unei persoane.

Valoarea sociala- stapanirea de fapt a unui bun.

Subiectul pasiv poate fi orice persoana. Conditia unitatii de subiect pasiv se considera indeplinita si atunci

cand obiectul infractiunii se afla in coproprietatea mai multor persoane.

Textul de lege protezeaza posesia ca stare de fapt astfel ca victima a furtului pote fi si un hot, pentru ca el

este detentorul acelui bun fata de orice alta persoana.

Latura subiectiva- intentie directa si eventuala. Infractiunea de furt este oferita ca exemplu in categoria

infractiunilor calificate prin scop.

Se poate comite si cu intentie eventuala( ex. Cel care nu stie ca bunul este pierdut sau uitat, dar ia bunul,

asumandu-si riscul ca ar putea sa ia un bun aflat in posesia altuia, cel care are consimtamantul sa foloseasca

un bun determinat, dar accepta sa ia un altul asemanator, fiindu-i indiferent daca are consimtamantul PV sau

nu).

Art. 228 NCP prevede ca bunul trebuie luat in scopul i nsusir ii pe nedrept , in scopul imbogatirii injuste.

Daca proprietarul soclicita chiria personaei care locuieste la el in apartament si acesta refuza iar propietarul

ii retine bunurile- chiar daca bunul pare a fi insusit pe drept, acest fapt nu justifica abuzul de drept si prin

urmare fapta va fi calificata ca furt.

De lege lata, singura interpretare rationala ar fi aceea ca, daca un bun este luat cu titlu de garantare a unei

datorii a posesorului, sau pentru a determina o anumita conduita din partea acestuia, exista scopul insusirii

pe nedrept. Aceasta pentru ca in cazul in care posesorul nu indeplineste cererea creditorului care i-a luat

bunul, acesta ramane in stapanirea creditorului, aceasta fiind intentia, cel putin eventuala, a creditorului in

momentul luarii bunului debitorului.

De lege ferenda, consideram ca se poate renunta la precizarea ca sustragerea trebuie comisa in scopul

insusirii pe nedrept. Scopul ar trebui sa fie acel al insusirii nejuste.



3

Sanctiunea. Furtul simplu se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

Obiectul material al furtului

A. Este obiect material al furtului un bun mobil corpora l, dar care are si o minima valoare economica.

In concret obiect material al furtului pot fi bunuri fungibile sau nefungibile, consumptibile sau

neconsumptibile , chiar si parti din imobile (ferstre, usi, etc.), turme de animale, fructe, chiar neculese, etc.

Nu poate fi obiect al furtului o persoana, corpul uman sau parti din corpul uman. De asemenea, nu poate

fi obiect al furtului o idee, deoarece nu este un bun mobil corporal. in schimb, daca persoana foloseste niste

obiecte ce au destinatia de parti artificiale ale corpului uman, acestea pot fi obiect material al furtului. Nu pot

fi obiect al furtului stimulatoarele cardiace sau alte asemenea aparate ce nu pot fi despartite de corp fara a

afecta functionalitatea organismului. Sustragerea unui cadavru constituie infractiunea de profanare de

cadavre si nu furt.

Ceea ce caracterizeaza notiunea de bun mobil corporal in sensul legii penale este ca acel bun sa poata fi

sustras , indiferent ca el este un bun independent sau este incorporat intr-un bun imobil. Caracterul de bun

mobil se analizeaza din punct de vedere faptic , si nu dupa regulile de drept civil. De ex, o turma de animale poate fi, din punct de vedere al dreptului civil, un bun imobil prin destinatie, insa in dreptul penal, animalele

din turma sau turma in intregimea ei, va fi intotdeauna un bun mobil susceptibil de sustragere.

Uneori, bunul dobandeste aceasta caracteristica chiar prin actul de sustragere, atunci cand presupune

detasarea bunului sustras din structura unui imobil. De ex, se sustrage iarba prin cosire.

Clasificarea de bunuri mobile prin anticipatie este fara relevanta, in sens contrar (Udroiu, p.195)

Pot fi obiect al furtului si bunuri le a caror detinere este il ici ta ( ex droguri, arme detinute ilegal).

Art 228 alin. 3: Se consideră bunuri mobile şi înscrisurile, energia electrică, precum şi orice alt fel de

energie care are valoare economică.

Distinctia intre obiectul material al furtului, care este un bun mobil corporal, si comportamentele

pagubitoare comise in dauna partii vatamate. Folosirea unui serviciu in mod neautorizat. De ex, circul fara

bilet in dauna societatii care ofera acest serviciu. Desi se cauzeaza un prejudiciu, fapta se sanctioneaza penal

doar daca legiuitorul incrimineaza acest comportament particular si nu se poate face o analogie cu

infractiunea de furt.

Astfel cel care se conecteaza in mod neautorizat la un serviciu de cablu nu comite un furt deoarece

semnalul video nu poate fi considerat o valoare economic, consumata odata cu utilizarea acestuia in mod

ilegal. Se foloseste fraudulos doar serviciul folosit de furnizor si nu se consuma prin utilizare acel semnal.4

I poteza conectari i i legale la serviciu l de telefoni e f ixa si efectuarea de convorbir i in prejudiciul

titul arului postulu i telefonic sau al fu rn izorulu i de serviciu

Impulsul telefonic - unitatea de masura a folosirii de catre beneficiar a servciului telefonic. El nu este o

unitate de masura universala a folosirii unui serviciu ci este doar o conventie, o denumire pentru modul de

facturare a folosirii unui servicu.

Impulsul electromagnetic -energia care permite comunicarea la distanta prin intermediul unui fir.

In cazul telefoniei prejudiciul este reprezentat de costul folosirii serviciului, nicidecum de vreun consum de

energie. Prin conectarea ilegala nu se consuma vreo energie care ar circula prin firul telefonic. Energia

electrica de foarte mica intensitatea este doar suportul care permite efectuarea telecomunicatiei.



4

Impulsul telefonic nu este o energie care sa poata fi apropiata si mai mult, folosirea serviciului telefonic nu

presupune vreo deposedare a cuiva de ceva, si cu atat mai putin vreo imposedare.

Desi este folosit serviciul, nu exista vreo deposedare a proprietarului, prejudiciul este cauzat prin folosirea

fara drept a serviciului, un prejudiciu indirect, si nu este determinat de diminuarea directa a patrimoniului

din care face parte bunul.

Ori de cate ori cineva dobandeste niste valori patrimoniale in mod ilicit, se spune ca “a furat”. Aceasta nu

inseamna ca aceasta perceptie a publicului trebuie sa se reflecte si in solutiile de practica judiciara.

Energiilor cu valoare economica, in sensul art.228 alin.3 NCP, doar acele energii care se consuma prin

sustragere (nu intra in aceasta categorie energia cinetica, eoliana, solara, etc).

Inscrisurile in sensul de intrumentum si nu de negotium. Daca sustragerea inscrisului intra sub incidenta

altui tex de incrimare, spre exemplu ingfractiunea de violare a secretului corespondentei in modalitatea

sustragerii, atunci furtul corespondentei va fi absorbit in aceasta infractiune.

Fotocopierea continutului unor documente- jurisprudenta franceza a spus ca asemenea fapta ar fi furt.

B. Bunul, pentru a putea fi obiect materi al al fur tulu i, trebuie sa aiba o minima valoare economica.

De aceea, cel care sustrage un servetel din buzunarul partii vatamate, crezand ca sunt bani, comite otentativa improprie de furt si nu o infractiune consumata.

Pot fi obiect material al furtului si bunurile a caror detinere este i l icita . Exceptie art. 342 alin. 3.. Sustragerea

armelor…)

Nu va constitui furt sustragerea unor fire de nisip sau sau a unei frunze din copacul altuia.

Latura obiectiva a furtului presupune indeplinirea mai multor conditii:

A.

Sa existe o actiune de luare a unui bun mobil din posesia sau detenti a altuia . Actiunea de “luare”

este alcatuita, din punct de vedere didactic, din doua componente, “deposedare” si “imposedare”.

Luarea presupune o deplasare a bunului, dar exista o luare si atunci cand bunul este consumat( de ex, de pe

rafturile unui magazin) sau cel care ascunde bunul in locul in care se gaseste astfel incat acesta sa intre in

stapanirea de fapt a hotului. In aceste cazuri, bunul a iesit din stapanirea de fapt a posesorului legitim si a

intrat in stapanirea de fapt a hotului.

Sustragerea non mani festum se realizeaza in mod clandestin (fara stirea partii vatamate).

Sustragerea manifestum fapta se comite in mod manifest, vizibil (sub ochii proprietarului). In cazul furtului

manifest, daca partea vatamata se opune actului de sustragere si agentul foloseste amenintarea sau violenta,

fapta lui se transforma in talharie . Simplul fapt ca sustragerea se realizeaza prin surprinderea victimei nu

constituie talharie. De asemenea, se considera ca violenta asupra lucrului, chiar daca indirect lezeaza si

persoana, nu este de natura a califica fapta in talharie, ea ramanand un furt.

In sens penal, prin posesie se intelege o stapani re in fapt a unui bun mobil, fara vreo legatura cu

conditiile posesiei din dreptul civil. De aceea, cel care ajuta o persoana la transportul bagajelor sale, comite

un furt daca fuge cu ele si nu un abuz de incredere, daca am considera ca cel care transporta bagajele

impreuna cu stapanul bunurilor ar „detine” acel bun in temeiul unui contract de transport.

Uneori sustragerea este incriminata de texte speciale. (Codul silvic, C pen. Sustragerea sau distrugerea

de inscrisuri 259 C pen).

B. Bunul trebuie sa se afle in posesia sau detenti a altui a . Detentie si posesie au o semnificatie specifica

dreptului penal.



5

Daca bunul se afla in coproprietate si toti coproprietarii stapanesc in fapt bunul, sunt posesori in sensul

legii penale, fapta unuia dintre ei de a-l sustrage nu indeplineste conditia de tipicitate a frtului, fiind un

litigiu cu caracter civil.

Fapta se poate retine si in sarcina proprietarului , daca sustrage un bun care se afla in posesia sau detenti a

legitima a altuia . Daca bunul este sustras de catre proprietar de la o persoana care nu are o detentie sau

posesie legitima, fapta de furt nu mai este tipica.

Posesia sau detentia unui bun trebuie inteleasa intr-un sens dinamic si ca realitate juridica a stapanir ii i n fapt a unui bun mobil corporal din perspectiva dreptului penal, nu trebuie raportata doar la realitati intelese

mecanicist. Stapanirea de fapt presupune ca proprietarul exercita in continuare un control asupra acelui bun.

De ex, cel care solicita telefonul mobil pt a efectua un apel si apoi fuge cu el comite un furt, deoarece desi

bunul a ajuns la hot prin vointa proprietarului, aceasta nu echivaleaza cu trecerea bunului in stapanirea de

fapt a hotului. De asemenea, un vehicul se afla in stapanirea de fapt a proprietarului si atunci cand este

parcat intr-un loc public iar proprietarul nici nu poate sa vada bunul.

Daca incredintezi bagajele cuivai in timp ce cobori din tren si respectiva persoana fuege cu bagajele,

fapta va constitui furt si nu abuz de incredere pentru ca in cazul de fata el comite o deposedare. Autorul nu

are stapanirea de fapt a bunului.

Daca agentul solicita bunul de la proprietar pentru o anumita perioada de timp si apoi se obliga sa aduca

bunul, ceea ce nu face, el va comite infractiunea de abuz de incredere deoarece agentul are libertatea faptica

de a alege sa restituie bunul.

Nu se considera a fi in posesia vreunei persoane bunurile nimanui (res nullius). Nu sunt in posesia

nimanui bunurile abandonate sau parasite si bunurile pierdute. In schimb, bunul uitat nu se considera iesit

din posesia partii vatamate, deoarece aceasta stie unde l-a uitat si poate sa se intoarca oricand sa il ia

C. Fapta trebuie comisa fara consimtamantul persoanei vatamate - un consimtamant ulterior luarii

bunului nu inlatura tipicitatea faptei, daca nu a existat consimtamantul PV anterior sustragerii.

Situatii le in care bunul este dat cu un consimtamant conditionat - daca cel care doreste bunul nurespecta conditiile in care a fot dat consimtamantul, fapta se incadreaza pe infractiunea de furt.

Tentativa la infractiunea de furt, indiferent de formele acestuia este incriminata.

Cu privire la distinctia dintre o tentativa de furt si o fapta consumata, au fost exprimate mai multe teorii:

Conform teoriei contractatiunii , sustinuta de Paulus, fapta se consuma la atingerea bunului de catre

infractor.

Conform teoriei amovarii , sustinuta de Ulpian, fapta se consuma la mutarea bunului din locul in care era

bunul inainte de actiunea infractionala.

Sustinatorii teoriei ablatiunii cred ca fapta se consuma in momentul transportarii bunului de la locul unde se

afla el, simpla mutare nefiind suficienta pentru consumarea faptei.

Sustinatorii teoriei ilatiunii opiniaza ca furtul se consuma in momentul ascunderii bunului.

Teoria apropriatiunii este cea mai raspandita in doctrina, si practica judiciara si porneste de la idea ca fapta

se consuma in momentul cand bunul a intrat in sfera de dispozitie a autorului. Intrarea bunului in stapamirea

de fapt a autorului presupune o oarecare libertate a acestuia de a dispune nestingherit de bun, prin acte de

dispozitie materiala sau juridica. Asffel autorul trebuie sa fie perceptu de terit ca stapanitorul de fapt legitim

al bunului.

In realitatea, etapa deposedarii se suprapune in totalitate peste etapa imposedarii.



6

Servitoarea care ascunde inelul sub covor- chair daca ea vine si il ia abia a 2-a zi, furtul se consuma in

momentul in care l-a ascuns sub covor pentru ca atunci se produce atat deposedarea cat si imposedarea.

Tentativa perfecta la furt nu este posibila pentru ca nu exista o diferenta inte deposedare si imposedare

Consumarea infractiunii: Momentul in care bunul a intrat in sfera de dispozitie a autorului se apreciaza in

concret.

Criteriul bunurilor mari sau mici. Se apreciaza ca in cazul bunurilor mici fapta se consuma chiar odata cu

luarea bunului, iar in cazul bunurilor mari fapta se consuma, ca regula, in momentul in care bunul a iesit din

perimetrul in care se afla anterior actiunii de sustragere.

Criteriul sustragerii din supermarket sau din locuri pazite- furtul se consuma in momentul in care autorul

reuseste sa depaseasca paza sau in cazul in care autorul consuma bunul sau il ascunde in buzunar chiar daca

ulterior el este prin la iesirea din magazin.

BUN UITAT BUN PIERDUT BUN

ABANDONAT

RES NULLIUS

Constituie furt daca este insusit

de catre autor

Proprietarul/detentorul legitimnu a renuntat la stapanirea de

fapt a bunului

Insusirea bunului gasit

Bunul a iesit

din stapanirea

de fapt a

proprietarului

Nu poate

face

obiectul

material

al

furtului

Nu poate faceobiectul

material al

furtului cu

exceptia cazului

in care a fost

apropriat de o

persoana( ex.

Apa de izvor

imbuteliata)



7

1) Furtul de folosinta

Art. 230 NCP

(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, săvârşitîn scopul de a- l folosi pe nedrept, se sancţioneazăcu pedeapsa prevăzută în art. 228 sau art. 229,după caz, ale cărei limite speciale se reduc cu otreime.

(2) Cu pedeapsa pre văzută în alin. (1) sesancţionează folosirea fără drept a unui terminalde comunicaţii al altuia sau folosirea unuiterminal de comunicaţii racordat fără drept la oreţea, dacă s- a produs o pagubă.

Doua modalitati:

I .

Fur tul care are ca obiect un vehicul, savarsi t in scopul de a-l folosi pe nedrept (folosirea unuivehicul fara drept)

I I . Folosir ea fara drept a unui terminal de comunicatii al altui a sau folosir ea unui terminal de

comunicatii racordat fara drept la o retea, daca s-a produs o paguba.

Sunt modalitati distincte de comitere a unui „furt” si din acest motiv faptele pot fi retinute in concurs intre

ele dar si cu furtul clasic, adica comis in scopul insusirii pe nedrept.

Legiuitorul a stabilit un tratament atenuat fata de furtul in scopul insusirii pe nedrept. Limitele speciale de

la la 228-229 NCP se vor reduce cu o treime.

1. Folosirea neautorizata a unui vehicul

Art. 230 (1) NCP

( 1) Furtul care are ca obiect un vehicul, săvârşit în scopul de a - l folosi pe nedrept, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în art. 228 sau art. 229, după caz, ale cărei limite speciale se reduc cu o treime.

Ratiunea incriminarii a pornit de la o anumita realitate din viata sociala. Concret, existau situatii in care

autorii acestor fapte nu doreau sa se imbogateasca ca urmare a comiterii faptei, ci doreau ca, pe o durata

determinata, sa foloseasca fara drept un vehicul aflat in stapanirea de fapt a altuia.

Forma actuala evidentiaza dorinta legiuitorului de a pastra fapta in mod identic cu cea din forma regasitain Codul din 1969, in conditiile in care faptele din viata reala vizate de norma constau in folosirea fara drept

a unui vehicul, si nu in luarea in scopul folosirii a unui vehicul.

Riscul mentinerii acestei abordari este acela ca un agent, bazandu-se pe formularea din art. 228 NCP (scopul

insusirii pe nedrept) si interpretarea per a contrario a art. 230 alin. (1) NCP, va putea sustine ca actul sau de

sustragere (a unui bun, altul decat un vehicul – de exemplu, a unei masini de tuns iarba) a fost comis in

scopul folosirii acelui bun, si nu in scopul insusirii, invocand astfel lipsa de tipicitate a faptei sale. In

sprijinul acestei „aparari a inculpatului” vine chiar legea penala, care sanctioneaza doar „luarea in scopul

folosir ii fara drept a unui v ehicul” , nu si „luarea unui alt bun in scopul folosirii pe nedrept ”. In

demontarea acestui rationament periculos, practica judiciara va putea proceda la fel cum a procedat pana

acum, prin prezumarea insusir ii pe nedrept , atunci cand discutam despre luarea unui bun.

Acelas vehicul nu poate fi sustras in acelas timp atat in scopul insusirii cat si in scopul folosirii lui



8

Se considera ca daca folosirea vehiculului se face pe o durata mare de timp suntem in prezenta unui furt in

scopul insusirii, chiar daca cel care a sustras restituie bunul dupa folosirea indelungata a acestuia. Apoi, in

cazul in care agentul, dupa ce foloseste autoturismul, sustrage si piese ale acestuia, comite un concurs de

infractiuni intre furtul in scopul folosirii si furtul in scopul insusirii.

Vehiculul este un sistem mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare,

utilizat in mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau

lucrari. Dupa parerea lui Sergiu Bogdan, avand in vedere si ratiunea textului de incriminare, luarea unui

utilaz va fi furt clasic si nu furt de folosinta.

De lege ferenda, ar trebui incriminata fapta celui care foloseste fara drept un vehicul , pentru ca, in esenta,

in aceasta consta in concret fapta celui care ia un vehicul in scopul folosirii fara drept.

Bicicleta se incadreaza pe textul de lege.

In ceea ce priveste participatia, coautoratul este posibil numai in masura in care vehiculul se poate

conduce de 2 sau mai multe persoane.

2.

Folosirea fara drept a unui terminal de comunicatii al altuia sau folosirea unui terminal de

comunicatii racordat fara drept la o retea

Art. 230 (2) NCP sancţionează: “folosirea fără drept a unui terminal de comunicaţii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaţii racordat fără drept la o reţea, dacă s- a produs o pagubă”.

S-a dorit atragerea sub incidenta penala a unor comportamente antisociale ce au creat controverse atat in

practica judiciara in materie penala, cat si in literatura de specialitate. Ne referim aici indeosebi la utilizarea

fara drept a unui post de telefonie si efectuarea unor convorbiri ce produceau o paguba de ordin patrimonial

unei anumite persoane sau racordarea fara drept la o retea de telefonie fixa.

Legiuitorul a statuat ca utilizarea fara drept a unui asemenea serviciu se afla sub incidenta dreptului penal,

atata vreme cat comportamentul supus discutiei produce o paguba titularului serviciului respectiv. Aceasta

paguba evidentiaza faptul ca valoarea sociala protejata de textul de incriminare este patrimoniul .

Legiuitorul nu s-a limitat insa la incriminarea comportamentului avut in vedere supra, ci a atras sub

incidenta legii penale toate acele comportamente cauzatoare de prejudicii ce au la baza utilizarea unui

terminal de comunicatii, prin uti l izarea fara drept a unui serviciu . Ne referim, de exemplu, atat la folosirea

fara drept a unui telefon mobil pentru efectuarea unor convorbiri telefonice, cat si la utilizarea unui sistem

informatic(inclusiv a unui telefon mobil), ce se afla sub incidenta notiunii de terminal de comunicatii, in

vederea utilizarii fara drept a serviciului de internet, in masura in care s-a cauzat o paguba.

Subiectul activ- general, infractiunea putand fi comisa atat de PF, cat si de PJ.

Subiectul pasiv- titularul abonamentului de internet, telefonie mobila etc, deoarece acesta este cel care

sufera un prejudiciu . In ipoteza racordarii la o retea, subiect pasiv poate fi inclusiv persoana fizica sau juridica detinatoare a acelei retele. Persoana care detine terminalul de comunicatii este protejata de textul de

la art.360- infractiune de acces ilegal la un sitem informatic.

Latura subiectiva- Infractiunea se poate comite atat cu intentie directa, cat si cu intentie indirecta.

Relatia cu accesul ilegal la un sistem informatic (art. 360 NCP).

In momentul in care se comite un furt de folosinta prin utilizarea fara drept a unui telefon mobil (indiferent

daca acesta este ori nu un Smartphone) in vederea efectuarii unei convorbiri telefonice, este necesara

retinerea unui concurs cu infractiunea de acces neautorizat la un sistem informatic (art. 360 NCP). Aceasta

intrucat telefonul mobil este un sistem informatic, raport la definitia conferita de art. 181 alin. (1) NCP, iar

utilizarea acestuia implica, in mod indubitabil, un acces, deoarece fie a lipsit autorizarea in ceea ce proveste

accesul de la bun inceput, fie utilizarea initiala autorizata a fost convertita de agent intr-o utilizare ce a



9

depasit limitele acesteia spre exeplu a primit autorizarea sa se joace dar egentul efectueaza un apel telefonic

in strainatate

Latura obiectiva a furtului de la art. 230 alin. (2) NCP- infractiune cu continuturi alternative

Primul aspect ce necesita a fi lamurit priveste continutul notiunii de „terminal de comuicatii ”. Neexistand o

definitie in NCP a acestei sintagme, se pune problema in ce masura trebuie sa ne raportam la sensul comun

al notiunii ori la legislatia speciala in materie.

In mod normal definitia din legea speciala este cea care ar trebui sa ofere continut notiunii supuse discutiei,

existenta acesteia nefacand necesara raportarea la sensul comun al notiunii. Cu toate acestea, datorita

faptului ca subiectul activ al infractiunii este unul general, nu este lipsita de critici raportarea la definitia din

legislatia speciala. Aceasta intrucat continutul tehnic al definitiei ar putea pune, din punctul nostru de

vedere, probleme de previzibilitate a legii penale.

Dincolo de aceste aspecte, mentionam ca urmatoarele dispozitive se afla sub incidenta notiunii de terminal

de comunicatii : laptop, PC, tableta, PDA, router, telefon mobil (nu doar Smartphone-urile), telefon fix,

faxul, etc. In doctrina s-a facut o grava confuzie intre terminalul de comunicatii si serviciul utilizat fara

drept. In realitate, serviciul de telefonie ori cel de internet este serviviul utilizat fara drept prin intermediul

terminalului de comunicatii, terminal ce este un dispozitiv, si nu un serviciu.

Notiunea de „folosire ” se poate raporta la aceea de „accesare” din structura tipicitatii infractiunii de acces

fara drept la un sistem informatic (art. 360 NCP). Aceasta intrucat, atunci cand discutam despre folosireaunui asemenea dispozitiv, avem in vedere, practic, un acces la un sistem informatic. In masura in care

folosirea nu vizeaza un dispozitiv ce intra sub incidenta notiunii de „sistem informatic” – de exemplu, un

telefon care nu este digital - , folosirea se va raporta la ideea de interactiune fizica susceptibila sa produca

rezultatul din structura tipicitatii, si anume paguba.

Paguba este un alt element esential al tipicitatii. Ne aflam in prezenta unei in fr actiuni de rezul tat , paguba

necesitand a fi produsa in mod efectiv . Paguba nu vizeaza doar ipoteza unei facturari suplimentare, ci si

ipoteza in care partea vatamata nu se poate folosi de serviciul contractat in conditiile stipulate in contract. Sa

presupunem ca agentul foloseste fara drept telefonul mobil al unei persoane, insa utilizand propriul sau SIMcard , in vederea unei convorbiri telefonice.

In cazul in care partea vatamata beneficiaza lunar de trafic de interent nelimitat la o anumita viteza, actiunea

agentului de a accesa fara drept reteaua nu duce la o facturare suplimentara a partii vatamate, dar afecteaza

automat viteza de transfer cu consecinte asupra vitezei de internet.

Tentativa- agentul foloseste fara drept un terminal de comunicatii, dar paguba nu se produce pentru ca

serviciul de telefonie sau internet nu functioneaza in acel moment

Forme ale infractiunii de furt

Furt simplu art. 228 (1) NCP

Furt calificat in trei modalitati: Art. 229 (1) NCP, Art. 229 (2) NCP, Art. 229 (3) NCP

Furtul de folosinta art. 230 NCP – forma atenuata

Furtul care se urmareste doar la plangere prealabila. Art. 231 (1) NCP

- intre membrii de familie,

- de catre un minor in paguba tutorelui,

- de catre cel care locuieste impreuna cu persoana vatamata sau este gazduit de aceasta

Furtul care permite impacarea partilor. Art. 231 (2) NCP : furturi ce s-ar incadra la art. 228, art. 229 (1),(2) lit. b) si c), si art. 230.



11

Saritul unui gard de 40 cm nu constituie escaladare pentru ca acel gard nu este un obstacol.

Daca mijlocul firesc de a ajunge la bunul respectiv este catararea, nu se va retine aceasta forma agravanta(

catarat pe stalp si sustras conductori de lectricitate; urcatul pe scari pana la etajul superior)

Escaladarea pentru a se indeparta- fapta va putea fi tipica doar in cazul unor bunuri de dimensiuni mai mari

pentru ca in cazul lor imposedarea autorului se realizeaza pe masura ce autorul se indeparteaza.

Chei adevarate sau mincinoase. Agentul nu este autor izat sa foloseasca cheia respectiva , care insa este

adevarata. Cheia ajunge in posesia autorului fiind gasita, furata sau data spre pastrare agentului.

O cheie multiplicata este o cheie adevarata daca este multiplicata de cel indreptatit sa o foloseasca.

Este mincinoasa daca foloseste ori ce dispozitiv care descuie o incuietoare fara a o distruge , indiferent ca

este o cheie multiplicata neautorizat, speraclu sau orice alt instrument de aceasta natura.

Relatia cu infractiune de violare de domiciuliu- se va retine concurs.

Daca folosesti cheia doar pentru a deschide un sertar fapta este tipica pe acest alineat.

e) prin scoaterea d in funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere, Distrugerea sistemului de supraveghere se absoarbe. Daca acoperi camera de supraveghere fapta va

fi tipica.

Art. 229 (2) NCP:

Furtul a fost savarsit in urmatoarele imprejurari:

a) asupra unu i bun care face parte din patrimoniul cultur al;

Legea speciala stabileste aceste categorii de bunuri. Legea nr. 182/2000, OG 43/2000 privind protectia

patrimoniului archeologic.

b)

prin violare de domicil iu sau sediu profesional ;

I nf ractiune complexa .Textul are ca premisa ca furtul se comite intr-o modalitate ce indeplineste conditiile

de tipicitate a uneia din cele doua infractiuni.

c) de o p ersoană având asupra sa o armă- se aplica doar armelor propriu-zise, definite si enumerate in

Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor. Sa foloseasca arma propriu zisa. Detinerea

armei poate fi legala sau ilegala.

Nu se include aici si notiunea de arma asimilata, deoarece un obiect devine arma asimilata doar daca

este folosit la atac. Daca este folosit, atunci agentul comite o talharie.

Art. 229 (3) NCP:

Furtul privind următoarele categorii de bunuri:

a) ţiţei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină,motorină, alte produse petroliere sau gaze

naturale din conducte, depozite, cisterne ori

vagoane- cisternă;

b) componente ale sistemelor de irigaţii;

c) componente ale reţelelor electrice;

d) un dispozitiv ori un sistem de semnali zare,

alarmare ori alertare în caz de incendiu sau al te

situaţii de urgenţă publică;

e) un mi jl oc de transport sau orice alt mi j loc de

intervenţie la incendiu, la accidente de cale

ferată, rutiere, navale sau aeriene ori î n caz dedezastru;

http://legeaz.net/legea-gazelor-351-2004

http://legeaz.net/legea-gazelor-351-2004



12

f) instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi componente aleacestora, precum şi componente ale mijloacelorde transport aferente;

g) bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pedrumuri le publi ce;

h) cabluri, linii, echipamente şi instalaţii detelecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şicomponente de comunicaţii,

Sanctiune. închisoarea de la 3 la 10 ani.

Furt la plangere prealabila si furtul cel care permite impacarea partilor

Art. 231 NCP

(1) Faptele prevăzute în prezentul capitol,săvârşite între membrii de familie de către unminor în paguba tutorelui ori de către cel carelocuieşte împreună cu persoana vătămată sau

este găzduit de aceasta, se pedepsesc numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

(2) În cazul faptelor prevăzute la art. 228,art. 229alin. (1), alin. (2) lit. b) şi c) şi art. 230,împăcarea înlătură răspunderea penală.

A. Furtul se urmareste la plangerea prealabila daca:

- este savarsit intre membrii de familie

Art. 177 NCP defineste membru de familie ca fiind:

a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile,

copiii acestora, precum si persoanele devenite

prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;

b) sotul;

c) persoanele care au stabilit relaţii

asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre

părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.

(2) Dispoziţiile din legea penală privitoare la

membru de familie, în limitele prevăzute în alin.

(1) lit. a), se aplică, în caz de adopţie, şi

persoanei adoptate ori descendenţilor acesteia în

raport cu rudele fireşti.



13

- este savarsit de un minor in paguba tutorelui sau

- este savarsit de cel care locuieste cu persoana vatamata sau este gazdui t de aceasta .

B. Poate opera impacarea

In cazul faptelor prevazute la art. 228, art. 229 (1), (2) lit. b) si c) si art. 230, impacareainlatura raspunderea penala.

Exceptii de la posibila impacare:

- este furtul unui bun care face parte din patrimoniul cultural art. 229 (2) lit. a) si

furtul calificat incriminat de art. 229 (3) NCP.

Talharia

Art. 233 NCP

Furtul săvârşit prin întrebuinţarea de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei înstare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţareaunor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor

infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să- şi asigure scăparea se pedepsesc cu închisoarea de la2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Ratiunea incriminarii. Doua abordari:

- o infractiune distincta (art. 628 C pen. italian, adica Rapina; paragraful 249 C

pen.german, adica Raub),

- fie este considerata a fi un furt agravat comis prin violenta (art. 311-4, pct. 4C pen.

francez).

Codul penal Carol II talharia avea o forma de baza, talharia comisa prin constrangerea victimei

si forme asimilate, respectiv talharia comisa prin punerea victimei in imposibilitatea de a seapara si talharia constand in actul de violenta pentru a-si asigura scaparea.

C pen. 1969/2014:

- constrangerea sau punerea victimei in imposibilitatea de a se apara pentru a inlesni un

furt.

- constrangerea sau punerea victimei in imposibilitatea de a se apara pentru pastrarea

bunului furat

- constrangerea sau punerea victimei in imposibilitatea de a se apara pentru inlaturarea

urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea.



14

Talharia este o in fr actiune complexa , care absoarbe infractiunea de furt si infractiunea de

amenintare, loviri sau alte violente. Lipsirea de libertate a victimei pe durata agresiunii este

absorbita in mod natural in continutul infractiunii de talharie, daca nu dureaza mai mult decat

actul de executare al acesteia. In caz contrar, se va retine un concurs.

Subiectul activ este general. Infractiunea poate fi comisa si de PJ. De ex, o firma de constructii

care sustrage fara drept pietris de pe terenul unei persoane decide sa trimita odata cu soferii siagenti de paza care ii ameninta pe proprietari.

Sanctiunea. Talharia se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 7 ani.

Latura obiectiva. Actul de executare a talhariei are un conti nut complex si este alcatuit din

doua activitati conjugate: fu rtu l, ca actiune principala , si constrangerea, ca actiune subsidiara ,

aceasta din urma fiind modalitatea de inlesnire, in sens larg, a sustragerii.

I. Actiunea de furt implica luarea unui bun mobil al altuia in scopul insusirii pe

nedrept.Sustragerea se realizeaza si prin fapta victimei atunci cand ea este constransa sa

remita bunul.

Furtul in scopul folosirii pe nedrept- se aplica pentru ca legea nu face nicio distinctie.

Daca fapta sustragerea unui bun nu intra sub incidenta furtului, fiind aplicabul un tex dintr-o lege

speciala, spre exemplu sustragerea de material lemnos atunci se va retine un concurs intre

aceasta si o eventuala infractiine de loviri si alte violente/amenintare.

I I . A doua componenta esentiala a talhariei este faptul ca furtul este inlesnit sau se incearca

pastrarea bunului furat sau asigurarea scaparii prin folosirea violentei, amenintar ii sau

prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputi nta de a se apara.

a. Sustragerea unui lantisor de la gat prin ruperea acestuia-nu indeplineste conditiile de

tipicitate. Ne aflam in situatia unui furt prin surprinderea victimei

b. Amenintarea trebuie sa indeplineasca conditiile de tipicitate ale art. 206 NCP.

c. Punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara.

Aceste acte trebuie comise asupra persoanei care detine sau protejeaza detinerea unui bun ,

si care poate fi proprietarul, posesorul sau chiar cel care are in paza lucrul respectiv.

O singura infractiune de talharie atunci cand sunt agresate mai multe persoane pentru a sustrage

un bun apartinand unei singure persoane.

Prin aceeasi actiune de amenin tare se sustrag bunur i apartinand mai mul tor persoane , se vor

retine atatea inf ractiuni de talhar ie cate persoane vatamate sunt .

Trebuie ca actul de constrangere sa fie comis in aceiasi imprejurare cu actul de sustragere,

indiferent daca agentul incearaca sa sustraga sau inceraca sa-si asigure scapare.

Consumarea. Fapta se consuma in momentul consumarii fur tului , daca constrangerea este

anterioara sau concomitenta sustragerii sau se consuma in momentul comiterii actulu i de

constrangere , cand este realizat pentru pastrarea bunulu i furat sau pentru inlaturarea urmelor

inf ractiuni i ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea , indiferent daca agentul a reusit sa pastreze bunul, sa scape sau sa inlature urmele infractiunii.



15

Tentativa se pedepseste. Exista tentativa de talharie si atunci cand tentativa de furt este urmata

de exercitarea de violente pentru a inlatura urmele infractiunii sau pentru asi asigura scaparea.

Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta.

Participatia. Coautoratul neomogen.



16

Talharia calificata

Art. 234 NCP

(1) Tâlhăria săvârşită în următoarele împrejurări:

a) pri n folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante;

b) prin simularea de calităţi oficiale;

c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;

d) în timpul nopţii;

e) într -un mi jl oc de transport sau asupra unui mijl oc de transport;

f) pri n violare de domicil iu sau sediu profesional,

se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Tâlhăria săvârşită în condiţiile art. 229 alin. (3) se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12ani şi interzicerea unor drepturi .

(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează tâlhăria care a avut ca urmare vătămarea corporală.

A.

Art. 234 alin. 2 NCP

a) prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante;

Se retine atat cand arma este propiu-zisa si asimilata.Se poate retine in concurs cu Nerespectarea

regimului armelor si a munitilor sau alta infractiune legata de folosirea unei arme. L 295/2004.

Posibil si 342.

Substanta exploziva definita in legea 126/1995 posibil si 346NCP.

Substanta narcotica care este apta sa produca starea de somn sau inconstienta.

Substanta paralizanta este apta sa genereze o stare de paralizie temporara sau definitiva.

b) prin simularea de calităţi oficiale;

Calitate oficiala – abilitare rezultand din apartenenta la o institutie publica.

Trebuie ca victima sa creada ca autorul are o calitate oficiala.

c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;

d) în timpul nopţii;

e) într -un mi jl oc de transport sau asupra unui mijl oc de transport;



17

f ) prin violare de domici l iu sau sediu profesional - avem o inf ractiune complexa care va

absorbi in fractiunea de violare de domiciu li u sau violarea sediul ui profesional .

Se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani.

B.

Art. 234 alin. 2 NCP

Tâlhăria săvârşită în condiţiile art. 229 alin. (3) se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şiinterzicerea unor drepturi .

C. Art. 234 alin. 3 NCP

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează tâlhăria care a avut ca urmare vătămarea corporală.

Forma de vinovatie – praeterintentia

3) Talharia urmata de moartea victimei

Art. 236 NCP

Dacă faptele prevăzute în art. 233-235 au avut ca urmare moar tea victimei, pedeapsa esteînchisoarea de la 7 la 18 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

- Forma de vinovati epaeterintentia

- Tentativa este posibila deoarece tentativa la actul intentionat este posibila. Spre exemplu

agentul loveste victima pentru a-i sustrage un bun si urmare a lovirii, victima decedeaza

fara ca autorul sa reuseasca sa sustraga vreun bun.

Relatia art. 235 cu art. 236 NCP- daca se va comite o talharie atat in conditiile formelor calificate

de la la 235 cat si in conditiile 236 raspunderea penala se va angaja pentru o singura infractiune

si anume talharia care a avut ca urmare moartea vitimei, tinandu-se seama evntual la stabilirea

pedepsei ca fapta a fost comisa intr-una din modalitatile de la talharia calificata.

cursuri penal special 1-2

Documents