cursuri mediul european de afaceri

Upload: ionescu-cristina

Post on 09-Apr-2018

234 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    1/37

    MEDIUL EUROPEAN AL AFACERILOR

    Delimitri conceptualeAfacerile europene se refer la o varietate de activiti agricole, industriale sau din

    domeniul serviciilor i care implic ageni economici de pe tot cuprinsul Europei.Exemplepot fi:- companiile de telecomunicaii privatizate ca Deutsche Telekom din Germania sau Telecom Italia din

    Italia;- o ferm din Estul Angliei, puternic mecanizat;

    - o firm transnaional cum este Volkswagen, cu fabrici n Germania (VW i Audi), Spania (Seat),

    Cehia (Skoda) i Marea Britanie (Bentley);- bnci japoneze sau americane care desfoar activiti n centrul financiar (City) al Londrei sau n

    Frankfurt, opernd 24 ore pe zi;

    - pieele bursiere din Praga, Moscova sau Bruxelles;- o familie care locuiete n Creta, cultiv msline i vi de vie i are o barc de pescuit;- marii productori de bere cum e Carlsberg din Danemarca, sau productorii de haine ca Benetton din

    Italia;- un club de fotbal ca Manchester United, cotat la burs din 1991, i care are acum o valoare de

    pia/capitalizare bursier de 625 mil. lire;- consoriul Airbus deinut de firme din Marea Britanie, Germania, Frana i Spania i care urmeaz s

    fie cotat la burs.

    O afacere european poate fi condus de o singur persoan, poate fi o firm mic saumijlocie, sau poate fi o organizaie care implic mii de persoane, cu un patrimoniu de sute de milioane

    de euro, cu baze de producie, distribuie etc n mai multe ri. Nu este neaprat ca firma s fie

    deinut de cineva din Europa (de exemplu IBM International Business Machines este american).Poate fi o companie cotat pe o burs european (ABN-Amro din Olanda, BASF produse

    chimice din Germania), poate fi o firmprivat nchis (necotat), poate fi nc n proprietatea statului

    (cum sunt multe firme nc neprivatizate din Europa Central i de Rsrit) Gazprom sau firme maridin Europa Occidental Credit Lyonnais i Air France din Frana sau compania aerian Iberia din

    Spania.Aceste firme sunt considerate a fi creatoare de bogie i de locuri de munc.

    Odat ce scopul principal, acela de maximizare a profitului, este ndeplinit, i celelalte obiective

    (minimizarea costurilor, folosirea mai eficient a resurselor) sunt realizate automat. Comportamentulfirmelor nu are ns ca obiectiv doar maximizarea profitului.

    El este adaptat circumstanelor macroeconomice i fazelor ciclului economic prin care trececonomiile europene. De exemplu, n fazele de recesiune ele vor cuta s-i asigure supravieuirea pepia, n dauna profitabilitii. De asemenea, uneori tentaia maximizrii profitului este nlturatprinpracticarea unei rate de profit considerat adecvat. Firmele care primesc subvenii de la stat nusunt interesate neaprat de creterea eficienei, supravieuirea fiind asigurat prin sprijinul financiar al

    autoritilor (acesta este un argument pentru privatizare).

    1

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    2/37

    Modelul lui Michael PorterAnaliza mediului de afaceri ncepe de obicei cu investigarea acelor factori sau influen e care au

    o mai mare sau mai mic influen asupra capacitii organizaiei de a se poziiona pe pia. Scopul

    este de a oferi o imagine clar asupra mediului pentru o dezvoltare strategic i de a sintetiza

    informaiile diverse (important este i modul n care ele sunt prelucrate i interpretate).O modalitate de analizare a mediul concurenial este folosirea modelului celor cinci fore

    dezvoltat de M. Porter (1980). Acest model, cu aplicabilitate larg n numeroase situaii i ramurieconomice, reuete s surprind cele mai importante elemente din dinamica unei industrii. Aceti

    factori sunt semnificativi pentru evoluia ulterioar a firmei. Fora i importana fiecruia va varia de la

    pia la pia, dar toi sunt relevani cnd analizm condiiile n care evolueaz o firm. Aceti factorisunt:- capacitatea de negociere a cumprtorilor- capacitatea de negociere a furnizorilor- produsele sau serviciile care pot substitui oferta firmei- potenialii noi intrai pe pia

    - competitorii deja instalai pe piaDup Porter, comportamentul firmei, costurile de producie, investiiile necesare etc. sunt

    determinate de aceti factori.Acest model poate fi utilizat att la scar local, regional, dari naional sau internaional,

    n funcie de scopul propus. De asemenea, el poate fi folosit fie doar pentru un scop descriptiv, acela dea prezenta situaia dintr-o anumit ramur la un moment dat, sau practic pentru a determina poziia

    unei firme n cadrul ramurii i lucrurile asupra crora ar trebui s i ndrepte atenia.

    n plus, reprezint o modalitate de analiz a mediului concurenial cu care o firm trebuie s seconfrunte atunci cnd vrea s intre pe o pia nou (zon geografic nou). Comparnd evoluia

    acestor fore cu cele de la nivel local, strategii firmei pot aprecia care sunt elementele care ar putea s se

    transforme n ameninri la adresa firmei pe noul teatru de operaiuni.

    Componentele mediului de afaceriMediul de afaceri se refer la condiiile n care firmele europene opereaz, implicnd un

    mare numr de fore care creioneaz acest mediu, i pe baza crora companiile ifundamenteaz strategia, tacticile i activitile de zi cu zi.Aceti factoripot include aspecte politice, economice, culturale, religioase i lingvistice.Mediul extern:- mediul politic;- mediul cultural i social;

    - legislaia naional i comunitar;- impactul globalizrii;- fazele ciclului economic n ara respectiv, respectiv UE;

    - structura pieei;

    - modificarea tehnologiilor informaionale i de comunicaii;- uniunea economic i monetar.

    Mediul intern:- patronatul;

    2

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    3/37

    - sursele de finanare;

    - mrimea firmei;

    - structura organizatoric;- managementul;- politica de resurse umane.

    Fora fiecrei componente i modul n care interacioneaz unele cu altele variaz de la ar laar. Astfel, i comportamentul firmelor va trebui s se adapteze condiiilor specifice. Caracteristicile

    individuale ale fiecrei afaceri, cum ar fi patronatul, abilitatea managementului, politica de resurse

    umane etc., va particulariza i succesul fiecrei firme.n evaluarea mediului de afaceri este folosit aa numita tehnic PESTLE:- Factorii politici care influeneaz mediul de afaceri- Factorii economici- Factorii sociologici- Influenele tehnologice- Factorii legali

    - Chestiuni legate de mediul nconjurtor, etica n afaceri etc.1. Factorii politici

    Credinele politice ale guvernelori politicile prin care ele i le pun n aplicare au un impactmajor asupra mediului european al afacerilor. Ele se reflect mai ales n politicile economice, mai alescele care vizeaz creterea economic. Dari alte politici au efecte majore asupra climatului economic.

    De exemplu, poate fi menionat cazul extrem al blocului sovietic, care, prin planificarea de la nivelcentral, a influenat major forma de proprietate, structura organizaional, lipsa de profitabilitate i

    eficien a activitilor economice. Similar, guvernul Thatcher n anii 80 a dus o politic cu efectestimulatoare asupra mediului de afaceri, exemplu luat i de alte ri europene.

    Un alt aspect se refer la faptul c, n situaii de omaj ridicat sau n contextul altor probleme

    sociale grave, europenii caut vinovai. Uneori se consider c politica din domeniul imigrrii pecare o practic acel stat este la baza acestor probleme (au devenit inte pentru micri de protest sau

    chiar acte de violen - minoritatea turc n Germania, imigranii din Africa de Nord n Frana etc.).

    De exemplu, n Vitrolles (sudul Franei) puterea a fost ctigat printr-un program careprevedea lege i ordine, reducerea taxelori o politic activ de lupt mpotriva imigranilor. Forele

    de poliie s-au dublat i s-au mbrcat n inute care aminteau de regimul fascist, se ddea un premiu

    (800 franci) pentru fiecare copil nscut care era francez sau cetean european. Tribunalul a consideratacest lucru ca ilegal.

    Totui, sprijinul pentru Frontul Naional (Jean-Marie le Pen) a crescut n ultimul timp n rndul

    membrilor mai tineri din clasa de mijloc care sunt concurai de imigranii din Africa de Nord.n afar de aspectele morale ale discriminrii rasiale i religioase, o astfel de politic

    mpiedic funcionarea pieei unice care promoveaz libera circulaie a forei de munc i a

    capitalului i oportuniti egale pentru toi. Sudul Franei, ca i alte zone, este dependent de agriculturi turism, astfel c potenialii investitori pot evita aceste zone, avnd temeri legate de problemele carepot aprea n cazul unor activiti n aceste zone.

    Alt exemplu este Liga Nordului, la alegerile din 1996, cnd Umberto Bossi a propus separareanordului Italiei i nfiinarea unui nou stat, Padania (Lombardia, Toscania i Piemont regiuni in care

    3

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    4/37

    erau concentrate cele mai importante industrii, exista cel mai bun teren pentru agricultur, era dezvoltat

    sectorul financiar, i cuprind orae importante ca Veneia, Torino, Milano, Bologna). El a speculat

    resentimentele nord-italienilor asupra faptului c Roma este capitala Italiei, i asupra criminalitii, asrciei i predominanei agriculturii din Sud.

    2. Factorii economiciPoliticile economice pe care le promoveaz guvernele au o influen evident aspura mediului

    n care activeaz firmele. De la semnarea Tratatului de la Maastricht, politica economic a UE s-aconcentrat pe adoptarea monedei unice. n acest sens s-a ncercat ndeplinirea criteriilor deconvergen deficitul bugetar (nu mai mult de 3% din PIB) i datoria public (nu mai mult de 60%din PIB). Este de menionat, n acest sens, controlul ratei inflaiei prin politicile Bncilor centrale i

    controlul ratei dobnzii pentru eliminarea riscului de a aprea diferene ntre ri, factori destabilizatori

    pentru politica monetar comun.Un alt aspect se refer la capacitatea rilor de a sincroniza fazele ciclului economic (mai ales,

    de a-l face convergent cu cel al economiei germane economie de referin ). Se poate observa,

    analiznd variaia diferenei dintre PIB real i cel potenial c n perioada 1985-1999, a crescut

    convergena dintre ciclul economic francez i german, iar cel britanic a fost divergent.Odat cu instaurarea Uniunii Economice i Monetare, cu o Banc Central European

    independent politic, politica monetar a devenit atributul exclusiv al acesteia, avnd posibilitatea smanevreze rata dobnzii i oferta de moned pentru a atinge anumite obiective, cum ar fi stabilitatea

    monetar. Datorit decalajelor dintre zone, efectele unei variaii ale ratei dobnzii ar trebuicontrabalansate de o flexibilitate a pieei forei de munc care, dei statuat prin tratatelecomunitare, n realitate este destul de limitat (datorit interveniei statelor, a unor restricii, dari a

    unor diferene culturale i lingvistice).

    3. Factorii sociologiciFactorii culturali

    Prin cultur se poate nelege ansamblul valorilor, atitudinilor, conveniilor sociale etc. aleunei naiuni. Ele sunt transmise din generaie n generaie, mai ales prin intermediul familiei. Din ce nce mai mult, ea este modificat de ctre sistemul de educaie, de media, de anturaj etc. Fr ndoial

    c diferenele culturale contribuie la diversitatea oamenilor care locuiesc n Europa, ceea ce nseamn omai mare complexitate, dari avantajul unei experiene tot mai bogate.

    Totui, diferenele culturale nseamn i crearea unorbariere, cu implicaii deosebite asupraafacerilor europene, care, dac vor sa reueasc n afara pieei interne, trebuie s in cont de ele.Exemple de diferene culturale:- Organizarea firmelor: Germania firmele sunt mai rigide, orice trebuie realizat pe cile birocratice

    stabilite, cu detalii tehnice riguroase etc; Marea Britanie firmele sunt mai flexibile, rspund mai uornevoilor pieei. Este important existena unui spirit de apartenen la clas, ceea ce afecteaz relaiile

    dintre angajai, climatul de munc. Exist i diferene privind modul n care sunt fcute publiceinformaiile: Germania azi anuni, azi scoi un nou produs; Spania i Grecia termenul e mai lejer,

    mai flexibil.- nfiarea i comportamentul: Frana oamenii de afaceri pun accent pe modul n care arat iateapt ca i partenerii s fac la fel; spaniolii consider c este important s fii mbrcat elegant

    dar conservator, i s ari c tii buctrie, vinuri etc. Patronii americani din firmele europene

    4

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    5/37

    ncurajeaz personalul s treac de la inuta rigid (costum pentru brbai, cma alb, fust

    neagrpentru femei) la o inut mai lejer, cu scopul de a crea un climat ct mai relaxat i mai eficient,

    dei jeans-ii i tricourile nc nu sunt acceptate de ctre toat lumea.Exist i alte aspecte care fac diferena dintre atitudinile i comportamentele din diferite ri: 1.

    spaiul personal (nordicii l apreciaz mai mult dect cei din sud de aceea, ei vor face un pas n spatedac cineva se apropie prea mult. 2. a te uita la ceas este acceptat n Germania sau Marea Britanie, darnu n Grecia sau Spania pare c insuli partenerii dorind s scapi de ei. 3. folosirea titulaturilor norganizarea afacerii (titulaturile sunt importante la suedezi i germani, mai puin n cazul francezilori

    deloc britanicilor). 4. modul de a pune problema unii (finlandezii, dari toate rile scandinave,rile protestante etc.) sunt foarte direci, prefer s mearg drept la chestiune, fr a pierde vremea

    cu mici discuii, aa cum prefer latinii. 5. relaia cu sexul opus n Frana este totdeauna acceptabils flirtezi cu persoanele de sex opus pentru a face viaa interesant; n Marea Britanie (dar mai ales nSUA) acest lucru ar fi privit ca incorect sau chiar hruire sexual.

    - Programele de pregtire cultural: unele firme atunci cnd fac angajri in cont nu numai decunoaterea unei limbi strine, ci i de cunotinele legate de cultura acelei ri. Unele firme ofer

    cursuri speciale pentru a reui o mai bun integrare n mediul respectiv. Firmele trebuie s in cont dediferenele culturale n relaiile publice, publicitate i n activitatea curent.Limba. n UE15 existau 13 limbi oficiale i alte 35 de limbi locale. Situaia este i mai complex ncontextul celor 25 de ri membre. Limba definete un grup de persoane i l face distinct fa dealtele, implicnd totodat cultura, cunotinele motenite, credinele, termeni de referin i unmod specific de a gndi. Flamanzii i valonii Belgia; Bascii, catalanii i galiienii Spania; Elveia zone distincte n funcie de limba vorbit (german, francez, italian etc); Marea Britanie afirmarea limbii naionale n Scoia,ara Galilor;

    Destrmarea Cehoslovaciei; Opoziia Greciei Fosta Republic Yugoslav a Macedoniei.Diferenele sunt parial lingvistice, parial culturale. Capacitatea unei persoane de a vorbi dousau mai multe limbi este important deoarece:- dposibilitatea s negociezi cu un partener n limba lui ceea ce creeaz o impresie bun;- evit discuiile n secret ntre partenerii de negocieri pe parcursul acestora;

    - exist un avantaj competitiv fa de cei care nu cunosc aceast limb.

    Un element generat de comunicarea la nivel global este folosirea limbii engleze i introducereade termeni din aceasta n diferite limbi datorit: internetului, folosirii computerului, a filmelor

    americane, a programelor prin satelit. Unii au devenit ngrijorai de pericol: Frana, Germania, Spania iRusia, i au i luat msuri n consecin.Este important i percepia pe care o naiune o are despre ceilali:- Francezii i britanicii sunt dou popoare diferite i cu obiceiuri diferite; dei similari din punct de

    vedere al mrimii i structurii pe vrste a populaiei, britanicii muncesc mai mult dect francezii 45,8ore/sapt. fa de 40,6 i muncesc i n week-end; de asemenea, britanicii sunt mai puin dispui la

    grev, locuiesc mai rar n locuine oferite de comunitate i primesc ajutoare sociale mai puin

    5

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    6/37

    consistente; britanicii au fcut 6,3 milioane de vizite n Frana, n timp ce francezii au fcut doar 1,7

    milioane de vizite (cheltuind i de cinci ori mai puin).

    - Mai mult de 50% dintre cetenii Franei au o prerefoarte favorabil asupra britanicilor, n timp cedoar 35% dintre acetia au o prere identic fa de francezi, n timp ce 20% i consider chiarantipatici. Peste 33% dintre britanici i consider pe francezi ca fiind arogani, 25% ca fiind rece idistani, iar 10% lacomi i ipocrii. Mai puin de 8% dintre britanici i vd pe francezi ca fiindamuzani sau curajoi. Englezii consider c cel mai bun lucru legat de francezi este modul de a

    petrece, de a te distra, n timp ce francezii apreciaz monarhia, pub-urile i ceaiul de dup-amiaza.

    - Germanii i vd pe britanici ca fiind politicoi, conservatori i haotici, n timp ce acetia i consider

    pe germani agresivi ifrsimul umorului.

    - Strngerea minii este un salut normal n Germania, dar excepional n Marea Britanie; de asemenea,stilul de mbrcminte este de cele mai multe ori strict n Regatul Unit.Religia

    n rile tradiional catolice din Europa (Irlanda, Italia, Polonia i Spania), impactulstructurilor bisericeti asupra societii i asupra afacerilor este foarte important (de exemplu, controlul

    asupra vnzrii anticoncepionalelor n Irlanda). n Polonia, biserica catolic are un rol vital chiari pescena politic, toate partidele adernd la valorile cretine. n Italia de Sud, biserica a fost, tradiional, o

    for de lupt mpotriva mafiei, stimulnd reforma economic a unei zone preponderent agrare,

    primirea de fonduri prin FEOGA etc.). i n Spania, biserica catolic are un rol enorm n cultur isocietate.

    Dei n rile nordice biserica protestant nu are, n general, aceeai influen i radiie cacea catolic n sudul Europei, exist totui o oarecare influen asupra modului de a face afaceri.

    Trebuie inut cont de aceste aspecte pentru c necunoaterea lor poate crea probleme.Firmele trebuie s fie contiente c extinderea Uniunii nseamn o pia cu ceteni care

    aparin tot mai multor religii. Crete semnificativ i numrul celor care aparin altor religii, caretrebuie luai n considerare.4. Tehnologia

    Evident c tehnologia are un impact major asupra mediului de afaceri, mai ales tehnologiainformaional. Este greu s ne imaginm viaa de zi cu zi fr tehnologiile informaionale: de la pilotul automat pn la sistemele automate de control al traficului n oraele mari, de la roboiiindustriali pn la liniile automate de asamblare, pieele financiare, valutare i bursiere, comerul

    electronic, e-banking-ul, e-mailul etc.Conceptul poate fi luat n calcul nu numai ca produs final output, ci i ca input.

    Bill Gates considera c Internetul va aciona ca un market-maker, aducnd la un loc

    cumprtorii i vnztorii, cu minimum de friciuni, nu numai pentru bunuri i servicii, ci i pentrufora de munc. De fapt, ne apropiem tot mai mult de piaa cu concuren perfect (transparen,

    atomicitate a cererii i ogertei, omogenitatea produselor etc.).- n 1994, UE a formulat prima strategie n domeniul societii informaionale, care propuneacrearea de reele la nivel european, utilizarea tehnologiilor informaionale, creterea gradului decontientizare a importanei acestui domeniu.

    6

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    7/37

    - n decembrie 1997, Comisia a publicat Cartea Verde a convergenei telecomunicaiilor, asectorului media i tehnologiei informaiei. A fost ntrit protecia proprietii intelectuale, maiales n ceea ce privete serviciile on-line, internetul, CD-ROM-urile etc.

    5. Factorii legaliSistemele legale pot varia semnificativ de la ar la ar, att n ceea ce privete

    coninutul, ct i modul n care legile sunt interpretate.La o extrem, pot fi menionate rile din fostul bloc comunist, care, din 1990, au dezvoltat un sistemlegal care s fundamenteze proprietatea privat, existena firmelor cu capital de stat sau privat,

    capacitatea lor de a angaja i concedia fora de munc, de a se angaja n contracte comerciale, de a

    cumpra, deine i vinde bunuri etc.La cealalt extrem, n UE, legislaia comunitar se aplic la toate rile membre i stabilete

    elementele unui cadru legal comun, dei, la nivel naional, fiecare ar are propriile legi (Tratatul de la

    Roma 1957, Actul Unic European 1987, Maastricht 1993, Amsterdam 1998, regulamentele,directivele, avizele, hotrrile Curii de Justiie etc.). Odat cu desvrirea uniunii politice, adoptarea

    Constituiei Europene, diferenele dintre sistemele legale naionale tind s se diminueze. Sistemul

    legal al UE se bazeazpe dreptul civil, cu reguli i reglementri detaliate care sunt strict interpretate.Principalele influene ale sistemului legal asupra afacerilor se refer la impactul asupra

    mixului de marketing (produs, pre, promovare, distribuie) i la legile care reglementeazconcurena.

    Guvernele naionale urmresc prin legislaie s mpiedice crearea de monopoluri sau carteluriprivate care s mpiedice intrarea altor firme pe pia. Acest lucru nu le mpiedic, ns, s lase s

    funcioneze monopoluri publice pe care s le subvenioneze masiv (Frana Credit Lyonnais).

    6. Mediul nconjurtor i etica n afaceriTrebuie menionat contientizarea, la nivel comunitar, a pericolului generat de procesul de

    nclzire global, care duce fie la modificarea comportamentului clienilor, fie la msuri legislative aleUE (de exemplu, UE a susinut includerea n preurile bunurilori serviciilor a costurilor implicate depoluare, mai ales n cazul anumitor industrii). Totui, Comisia insist ca acestea s nu reprezinte oform de barier neoficial n calea comerului altereazpiaa unic.

    Etica nu reprezint n c un subiect de importan major pe agenda UE. Totui, discuiilegate de salarizarea managerilor, de avantajele unor salariai etc. sunt privite cu interes i tind s ocupe

    un loc din ce n ce mai important.Religia

    n rile tradiional catolice din Europa (Irlanda, Italia, Polonia i Spania), impactulstructurilor bisericeti asupra societii i asupra afacerilor este foarte important (de exemplu, controlulasupra vnzrii anticoncepionalelor n Irlanda). n Polonia, biserica catolic are un rol vital chiari pescena politic, toate partidele adernd la valorile cretine. n Italia de Sud, biserica a fost, tradiional, ofor de lupt mpotriva mafiei, stimulnd reforma economic a unei zone preponderent agrare,primirea de fonduri prin FEOGA etc.). i n Spania, biserica catolic are un rol enorm n cultur isocietate.

    Dei n rile nordice biserica protestant nu are, n general, aceeai influen i radiie cacea catolic n sudul Europei, exist totui o oarecare influen asupra modului de a face afaceri.Trebuie inut cont de aceste aspecte pentru c necunoaterea lor poate crea probleme.

    7

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    8/37

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    9/37

    Muli antreprenori nu i stabilesc obiective pe termen lung, de exemplu unde doresc s ajungpeste 5 ani cu afacerea lor. Nici mcar nu au un plan de afaceri credibil i actualizat. Unii nu cunoscsectorul afacerii pe care o dein, concentrndu-se mai mult pe produsele pe care le furnizeaz (produssau serviciu) dect pe nevoile care stau la baza achiziionrii acestor produse.Antreprenorii ar trebui spoat s rspund cu uurin la urmtoarele trei ntrebri:1) Care este afacerea mea?

    2) Cum va arta afacerea mea peste 5 ani?3) Scopurile mele coincid cu planul de afaceri?

    Obiectivele Pieei Unice, din punct de vedere al afacerii, se refer la micarea liber abunurilor, serviciilor, oamenilor i capitalului, eliminnd barierele existente n comer, ntre statelemembre. Aceast politic intenioneaz s fie baza eforturilor de meninere a liberei concurene nindustria european, de creare a locurilor de munc i de stimulare a creterii economice.

    Crearea Pieei Europene Unice i efectele semnificative ale integrrii europene au avut deja oinfluen profund asupra politicilor de marketing. Cteva companii europene, anticipndschimbarea, au modificat deja aspecte legate de politica comercial; pentru ele nu mai exist pieestrine n Europa, ci doar o singurpia europenpe care o aprovizioneaz.Avantaje:- acces fizic mai facil la pieele strine;

    - costuri mai mici datorate eliminrii controalelor frontierei, simplificrii procedurilor administrative;- costuri mai mici datorate mbuntirii economiei de scar;- o oportunitate mai mare de a exploata avantajele competitive;- inovaie i dinamism ca rezutat al liberalizrii.Rezult c este nevoie de o singur strategie de marketing pentru piaa european unic.Piaa int

    Firmele care dezvolt o strategie de marketing european nu trebuie s ignore difereneleculturale, tradiiile, obiceiurile, atitudinile distincte care caracterizeaz popoarele europene. n prezent, schimbrile din Europa, cauzate de turism, impactul media, de legislaie, fac posibilvnzarea pe baza unei politici unice n UE.

    Un start reuit este dat de cunoaterea clienilor i a consumatorilor poteniali.

    O soluie este segmentarea lor pe baza caracteristicilor similare, acordnd prioritate acelor pieepe care numrul celor care formeaz piaa int este mai mare. Mai apoi, e necesar atragereaateniei asupra produselor firmei, ctigarea loialitiipe termen lung.

    Tendinele actuale n comportamentul consumatorilor fac posibil identificarea de atitudini,idei, gusturi similare n toat Europa. Piaa este segmentat pe grupuri de consumatori i firma se vaadresa acelor grupuri crora le poate satisface cel mai bine nevoile prin produsele pe care le vinde.

    Pentru a elabora o strategie de marketing corect trebuie cunoscute nevoile clienilor din piaaint. Sunt aplicabile aceleai teorii folosite n vnzrile produselor pe piaa naional a firmei i pepieele strine sau trebuie modificate? De exemplu, pe piaa local piaa int este format dinsegmentul de mijloc, ns, n rile cu o economie mai puin dezvoltat, aceast piapoate fi formatdintr-un public mult mai select.

    Datorit costurilor mari, multe firme nu-i pot permite s vnd pe noi piee i pe piaa local

    n acelai timp. Chiar dac o firm export pentru prima dat, trebuie s tie problemele care pot sapar datorit diferenelor de cultur i limb: pentru acelai produs, ambalajul i eticheta pot sdifere. Pot s apar complicaii legate de pre datorate fluctuaiilor pe piaa valutar. Piaa Unicschimb aceast situaie, pregtind terenul pentru dezvoltarea unei singure politici de marketing pentruEuropa.

    INTRAREA PE PIEELE EUROPENE

    9

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    10/37

    Firmele europene au cunoscut n ultimii ani tot msi multe oportuniti n ceea ce privete cucerirea denoi piee. Actul Unic European a completat procesul de eliminare total a barierelor n calea circulaieibunurilor i serviciilor, crearea Spaiului Unic European, intrarea n Uniunea European a Austriei,Finlandei i Suediei n 1995 i a celorlalte 10 ri central i est europene n 2004. De asemenea,tranziia celorlalte ri foste comuniste la economia de pia a sporit considerabil anseleinternaionalizrii cu succes. Decizia internaionalizrii poate fi luat din mai multe motive, dintre carecele mai importante sunt: piaa intern nu mai poate susine creterea firmei, concurena acerb de pepiaa intern, reducerea ratei profitului, dorina de a nregistra economii de scar prin cretereavolumului produciei, diversificarea, mprirea riscului pe mai multe domenii de activitate i pe maimulte piee etc. Intrarea pe o nou pia se poate face fie doar prin export (direct sau indirect), fieprintr-o investiie strin direct, chiari n colaborare cu o firm local.Bariere la intrarea pe piaSuccesul ptrunderii pe o pia depinde de numeroi factori, dintre care se detaeaz structura pieeiluat n discuie.n primul rnd trebuie luate n calcul barierele care exist la intrarea, respectiv, la ieirea din acearamur de activitate:- costul capitalului;- necesitatea unor cheltuieli de cercetare-dezvoltare;

    - economiile de scar;- numrul competitorilor;-politicile de pre ale concurenilor;- diferenierea produselor;- costul accesului la canalele de distribuie;- accesul la materiile prime strategice (petrol, uraniu etc.);- tehnologiile folosite;- existena unui sector public.De asemenea, o firm se confrunt i cu bariere care in de intrarea pe o pia strin:- limba;- cultura;-

    reglementrile de politic comercial (controlul importurilor);- variaia cursului de schimb;- legislaia care poate impune, de exemplu, ca o firm strin s nu poat intra pe o pia dect nasociere cu o firm local (sub forma unuijoint venture);- diferenele tehnologice (de exemplu, automobilele produse pentru Marea Britanie i Irlanda au volanulpe partea stng);- riscul.Strategii de ptrundere pe pieele europeneExportul- exportul direct proces care presupune c firma produce i vinde bunurile direct pe piaa strinrespectiv; este practicat mai ales firmele mici i de cele nou intrate pe piaa internaional. Oferavantajul controlului direct asupra derulrii tranzaciilor, elimin nevoia de intermediari, reduce risculi d posibilitatea unei creteri graduale. Dezavantajul este c, n ciuda contactului pe careproductorul l are cu piaa, cunoaterea ei este mai redus dect n cazul n care firma ar lucra cuageni locali, sau chiar ar construi acolo o capaciti de producie.- exportul indirect implic folosirea unei firme specializate pentru vnzarea produselor pe piaarespectiv. Agentul poate lucra doar pentru productorul n cauz (dac volumul de marf justificacest lucru) sau poate vinde produsele mai multor fabricani. Nu exist nici un control asupra moduluin care agentul se implic n vnzarea produselor pe pia, existnd ns avantajul unui contactpermanent cu piaa int (agentul este o firm cu prezen local). Exportul indirect se poate derulasub forma unui contract cu un distribuitor sau cu o cas de export.

    10

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    11/37

    Investiia strin direct (ISD)Migraia capitalului de la o ar la alta se poate face sub dou forme:- investiia strin direct reprezint nfiinarea unei filiale n alt ar, prin construirea de fabrici,birouri, faciliti de depozitare, vnzare etc. Sau prin achiziionarea unora deja existente;- investiia strin de portofoliu reprezint achiziionarea de aciuni, obligaiuni etc, prin intermediulunor bnci sau a unor fonduri de investiii.Forme de investiie strin direct:- nfiinarea unei filiale dei presupune un cost suplimentar fa de folosirea unui distribuitor,efectul va fi pozitiv pe termen mediu prin cunoaterea mai profund a pieei i a nevoilor acesteia;- achiziionarea/preluarea unei afaceri implic costuri foarte mari;-joint ventures o firm care dorete s intre pe o pia cumpr o parte semnificativ din aciunileunei firme care deja activeaz n acea ar. Ea va beneficia de experiena firmei locale, economisirea debani (nu este obligatoriu s cumpere 100% din aciuni pentru a avea controlul), profituri mai mari, uncontrol ridicat asupra activitilor de producie, comercializare etc.- licenierea prin care o firm cedeaz liceniatului dreptul de a folosi n interes propriu una sau maimulte activiti. Include producerea de bunuri sub acelai nume de marc, sub un nume de marcdiferit, fabricarea unor componente i subansamble etc. Cel care ofer licena i asigur unele venituriconstante, prin redevena pltit de ctre liceniat, reduce riscul intrrii pe o pia total necunoscut,

    elimin nevoia de capital pentru investiii.Totui, exist riscul ca liceniatul s renune la un moment dat la licen i s continue ulterior nnume propriu, i impune totodat un control strict asupra respectrii caracteristicilor i calitiiproduselor de ctre liceniat.

    - franciza este similar cu licenierea, ns reprezint o nelegere pe un termen mai lung.Francizatul nu achiziioneaz doar un nume de marc, ci i asum i obligaia de a respectaanumite obligaii. De obicei, fac obiectul francizei chiar sisteme integrate sau formate de afaceri.

    UNIUNEA EUROPEANA SI POLITICA SA ECONOMICAConceptul de integrare economica interstatala

    Etimologic, integrare ca ternmen nsemna formarea unui ntreg prin unirea unor parti. Dinpunct de vedere economic integrare economica interstatala nseamna formarea unui ansamblueconomic mai mult sau mai putin complex de cteva state ce-si propun o serie de masuri comunecare sa suprime treptat discriminarile ntre firmelor tarilor respective, barierele vamale, diferentelede fiscalitate si elaborarea unor politici comunitare n agricultura si alte sectoare si ramuri deactivitate n vederea crearii unui spatiu economic unificat, numit comunitatea economica sauuniunea economica.

    Prin acest proces economic se creaza cele patru libertati : libera circulatie a marfurilor bunurimateriale, a serviciilor, a persoanelor si a capitalului.

    De asemenea, se creaza un cadru institutional-juridic comunitar, din care unele capata uncaracter supranational, dat fiind faptul ca statele membre cedeaza treptat elemente de suveranitatenationala acestui cadru.Efectele realizarii integrarii economice interstatale sunt multiple si benefice:- o crestere a productiei de bunuri si servicii mult mai mare si mai stabila, n general crestereaprosperitatii;- mari posibilitati de export;- o piata formata din foste piete nationale si respectiv un mare numar de consumatori;- o alocare rationala a factorilor de productie datorita circulatiei libere a lor;- stimularea concurentei si cresterea calitatii produselor si serviciilor;- cresterea puterii reale de cumparare si scaderea preturilor;- cresterea investitiilor;

    11

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    12/37

    - stimularea cercetarii stiintifice;- stimularea formelor de cooperare economica;- cresterea locurilor de munca;- degrevarea bugetelor publice;- integrarea pietelor financiare;- armonizarea legislatiilor;

    - posibiltati de coordonare a unor politici economice si de realizare a politicilor comunitare.Se cunosc sase forme:a) zona de liber schimb nlatura obstacolele de ordin tarifar si netarifar ntre membrii integrati,facnd ca produsele la care au convenit sau la toate sa circule fara taxe (vamale) ceea ce face camarfurile sa fie mai ieftine; fiecare tara si pastreaza propria politica comerciala fata de toti;b) Uniunea vamala se caracterizeaza n plus fata de zona de comert liber prin faptul ca se stabilesteun tarif vamal comun;c) Piata comuna este o uniune vamala dar n plus are o libera circulatie a fortei de munca si acapitalului ntre membrii pietei;d) Uniunea economica este o piata comuna dar n plus are prevederi privind coordonarea si chiarunificarea politicilor economice sectoriale paralel cu regionalizarea acestor politici de regionalizare.Totodata sunt masuri comune privind politicile macroeconomice si chiar a celor monetare siredistribuirea veniturilor. Se prevad, de asemenea, masuri de politica economica externa privindproductia si factorii de productie;e) Uniunea monetara se formeaza dupa ce a fost creata o piata unica interna cu cele patru libertaticare s-au aratat mai sus, prin crearea unei monede unice;Uniunea economica si monetara completa care presupune o unificare deplina a economiilornationale ale statelor membre si o politica comuna n domeniile hotartoare, functionnd ca un stat.

    Tratatul de la MaastrichtConstienti de decalajul care s-a creat ntre Japonia si SUA, pe de o parte si tarile UE, pe de

    alta parte, liderii celor 12 tari membre ale UE la acea vreme au reusit sa treaca peste divergentelecare-i separau si sa parafeze la Maastricht (Olanda) n zilele de 9-11 decembrie 1991, cel mai

    important document de la constituirea Pietei Comune (n 1957) si pna n prezent. Pe scurt, estevorba de Tratatul care instituie Uniunea Economica si Monetara (UEM) pna la sfrsitul anului2002, cnd n opinia arhitectilor comunitari, se va putea vorbi fara echivoc de Statele Unite aleEuropei, bloc integrationist cu o putere politica, economica si probabil militara ce ar putea rivalizacu SUA. Acest Tratat a fost semnat oficial la 7 februarie 1992, de cei 12 sefi de state si de guvernedin tarile UE si a intrat n vigoare la 1 noiembrie 1993.

    Conceptul de Uniune Economica si Monetara (UEM) si etapele realizarii acesteia prevazuten Tratatul de la Maastrichtn expresia sa cea mai sintetica, UEM se reduce la nfiintarea si utilizarea de catre membrii sai aunei monede unice, care sa nlocuiasca monedele nationale. n practica, atingerea acestui obiectivfinal trebuie sustinuta de un ansamblu mai vast de masuri. Luate mpreuna acestea dau contur unei

    adevarate institutii monetare europene: promovarea unei politici monetare unice, prin intermediul unei singure autoritati monetare, dotate cu un grad substantial de independenta;urmarirea, de catre tarile participante, a unor linii directoare comune, de politica economica pe

    baza recomandarilor Consiliului UE;gestionarea, n fiecare tara membra, a finantelor publice de o maniera compatibila cu asigurarea

    stabilitatii macroeconomice.Tratatul de la Maastricht pune astfel premisele ultimei etape a integrarii europene si anume aceea aUniunii Politice a Europei.

    12

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    13/37

    Proiectul de Uniune Europeana prevedea regruparea celor trei tratate comunitare si activitatile dindomeniul cooperarii politice, sistemul monetar european si a altor politici noi ntro arhitecturaconstitutionala unica cu caracter federal.Natura si efectele tratatului asupra UE trebuie evidentiate prin prisma prevederilor , care o consideraca fiind o noua etapa n procesul de creare a unei uniuni mai strnse ntre popoarele Europei, ncare hotarrile sunt luate ct mai aproape posibil de cetateni.

    Tratatul de la AmsterdamImportanta tratatului este ca aduce unele modificari n Tratatele precedente. El constituieansamblul de norme din dreptul comunitar primar, adica tratatele de la Paris si Roma cu modificarileaduse pe parcursul celor 40 de ani de existenta a Comunitatii Europene, plus Tratatul de UniuneEuropeana de la Maastricht si a avut patru obiective principale, si anume:1. plasarea problemelor locurilor de munca si drepturilor cetatenilor n centrul preocuparilor UE;2. ndepartarea ultimelor obstacole ramase n calea liberei circulatii a persoanelor si ntarireasecuritatii cetatenilor;3. conferirea Europei o voce mai puternica n afacerile lumii;4. redarea mai eficienta a structurii institutionale a UE n perspectiva largirii.Cel de-al doilea obiectiv se refera la libertate, securitate si justitie pentru cetatenii UE si suprimareacontroalelor la frontierele interne din cadrul Uniunii pentru acestia.Tratatul de la NisaTratatul de la Nisa este perceput ca avnd doua merite importante:simpla sa existenta si faptul ca nu mai exista obstacole n calea extinderii;deschide o mai cuprinzatoare dezbatere post-Nisa despre cum va arata UE n viitor.

    Summitul de la Nisa a cazut de acord ca procesul post-Nisa sa se ncheie cu o noua Conferintainterguvernamentala n 2004 pentru a completa reforma constitutionala a Uniunii Europene.Obiectivele Conferintei din 2004 sunt:simplificarea tratatelor prin divizarea lor n parti constitutionale si parti nonconstitutionale;statutul juridic al Cartei Drepturilor Fundamentale;acordul asupra viitoarei diviziuni a puterilor de decizie ntre institutiile UE, guvernele nationale si

    autoritatile regionale.Mecanismul de functionare al Uniunii EuropeneLa organizarea si functionarea UE au contribuit doua mari categorii de institutii si organe:a) institutiile de baza;b) organele complementare.Institutiile care au format structura de baza a UE au fost cinci:- Consiliul ministerial,- Comisia executiva,- Curtea de Justitie,- Curtea de Conturi,- Banca Europeana de Investitii,- Comitetul Economic si Social,- Consiliul European.n opinia specialistilor, institutiile fundamentale ale UE au urmatoarele trei caracteristici principale:a) Fiecare din ele a ocupat si ocupa un loc distinct n organizarea si functionarea UE;b) Repartizarea functiilor ntre aceste institutii nu respecta schema traditionala a exercitarii functiilorstatuluic) Institutiile fundamentale sunt comune pentru toate cele trei comunitati (CECO, EURATOM siUE.Principalele realizari ale UERealizarile cele mai relevante, pe planul integrarii economice n UE, urmatoarele domenii:

    13

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    14/37

    A. uniunea vamala, s-a considerat realizata la 1 iulie 1968,ulterior s-a realizat largireaorganizatiei.B. realizarea unei politici agricole comune sa realizat prin intrarea n vigoare a organizatiilorcomune de piata la cea mai mare parte din produsele agricole si s-a instituit un regim comercialcomun fata de tarile terte.Functionarea politicii agricole comune (PAC) a avut la baza trei principii:

    1. unicitatea pietelor si preturilor produselor agricole;2. solidaritatea financiara;3. manifestarea preferintei comunitare n schimburile cu tarile terte.Restituirea la export, reprezinta o subventie directa acordata prin FEOGA (Fondul European deOrientare si Garantare a Agriculturii) fermierului comunitar si este egala cu diferenta dintre pretulprodusului din tara UE, de obicei mai ridicat, si pretul pietei internationale la acel produs, de regulamai scazut.Politica agricola comuna a urmarit atingerea a 5 obiective fundamentale:- cresterea randamentelor si ncurajarea progresului tehnic;- asigurarea unui nivel de viata echitabil pentru agricultori;- stabilizarea pietelor agricole;- garantarea securitatii de aprovizionare;- asigurarea de preturi rezonabile pentru consumatori.C. politica comerciala comuna a fost pus n aplicare un tarif vamal extern comun si au fostuniformizate ntr-o masura importanta celelalte obstacole comerciale n calea importurilor din afaraComunitatii.D. realizarea uniunii economice si monetare n UE odata cu crearea si intrarea n vigoare aSistemului monetar vest-european (SME) care a avut drept principal obiectiv crearea unei zone destabilitare monetara.E. Piata interna unica etapa importanta n adncirea integrarii n Uniunea Europeana

    Prin Piata Interna Unica a UE se urmareste asigurarea liberei circulatii a marfurilor,serviciilor, persoanelor si capitalului n interiorul comunitatilor economice europene, precum si atehnologiei.Moneda unica EURO si implicatiile ei asupra economiei mondialeMoneda Unica Euro este una din cele mai mari realizari ale UE, stabilita de Tratatul de la Maastricht(1992) prin crearea U.E.M. (Uniunea Economica si Monetara).Luate mpreuna, acestea dau contur unei adevarate constructii monetare europene:promovarea unei politici monetare unice, prin intermediul unei singure autoritati monetare, dotate

    cu un grad substantial de independenta;urmarirea, de catre tarile participante, a unor linii directoare comune de politica economica pe

    baza recomandarilor Consiliului UE;gestionarea, n fiecare tara membra, a finantelor publice de o maniera compatibila cu asigurarea

    stabilitatii macroeconomice.Uniunea Economica si Monetara (UEM) presupune libera circulatie a persoanelor, bunurilor,serviciilor si capitalurilor n interiorul Uniunii Europene, implica paritati fixe si irevocabile ntremonedele nationale apartinnd statelor membre, si, n final, o moneda unica: EURO.Consecinte macroeconomice ale crearii Uniunii Economice si MonetareIntroducerea monedei EURO va genera urmatoarele efecte pozitive dupa Comisia Europeana:- reducerea costurilor de tranzactionare estimate la aproximativ 30 mrd.dolari anual, ca urmare aeliminarii schimburilor valutare n cadrul pietei unice europene;- reducerea incertitudinii aferente ratelor de schimb, genernd astfel cstiguri n eficientatranzactiilor comerciale si financiare;

    14

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    15/37

    - finalizarea stabilitatii monetare, moneda unica reprezentnd un instrument puternic mpotrivainflatiei;- consolidarea pozitiei de negociator al UE n raport cu SUA, transformnd spatiul european ntr-unpartener economic mult mai atractiv;- furnizarea unei premise pentru un eventual federalism fiscal;- eliminarea riscului asociat devalorizarilor competitive;

    - amplificarea transparentei tranzactiilor economice, generndu-se o reducere a preturilor;- accelerarea integrarii si cresterii economice pe baza competitivitatii crescnde si a uneiproductivitati mai mari;- sustinerea restructurarii corporative ca si crearea marilor firme europene bazate pe resurse sieconomii de scara ce vor concura marile corporatii americane si japoneze.n literatura de specialitate din tara noastra se apreciaza ca, principalele beneficii aduse deintroducerea EURO au n vedere urmatoarele:a) reducerea costurilor pentru schimburile valutare;b) Reducerea riscului valutar;c) Prevenirea devalorizarilor competitive;d) Prentmpinarea unor atacuri speculative;e) O politica monetara coordonata.

    LIBERTILE FUNDAMENTALECONCEPTUL DE LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR

    Schimburile comerciale cu marfuri reprezinta temelia ntregului sistem comercialinternational, iar debutul integrarii economice regionale s-a facut n acest domeniu. Pna astazi,rolul administratiilor nationale n domeniul comertului international a fost acela de a asiguraconditiile propice pentru interactiunea pietelor respective cu piata internationala pe baza protejariiintereselor industriilor lor nationale. n acest context, barierele n calea schimburilor constituieinstrumente pentru supravegherea si controlul fluxului de schimburi cu scopul de a ajunge la celemai bune raporturi posibile ntre productia nationala si importurile care o concureaza pe piata

    protejata.Totusi, nu trebuie sa uitam ca liberalizarea schimburilor factorilor de productie ca forta demunca, capitalul, serviciile (n special serviciile financiare care asigura fluxul de investitii),proprietatea industriala si intelectuala, etc. beneficiaza din plin de terenul pregatit de masurile luaten domeniul liberalizarii schimburilor de marfuri. Statelor membre GATT le-au trebuit mai mult de40 de ani pentru a ajunge, n momentul Rundei Uruguay, la adoptarea unor instrumente adecvate pentru a furniza un cadru juridic propice eliminarii piedicilor puse n calea schimburilorinternationale de servicii. Trebuie concluzionat ca progresul realizat n liberalizarea schimburilor debunuri a pregatit de regula terenul pentru liberalizarea schimburilor n alte sectoare ale economiei.Libera circulatie a marfurilor ca motor al constructiei europene

    Pe plan juridic, pare de netagaduit ca succesul atins de Uniunea Europeana n domeniul

    liberalizarii schimburilor de marfuri poate sa permita statelor membre sa progreseze, n ritmulmodificarilor succesive ale tratatelor, nu numai n directia punerii n aplicare a celorlalte trei libertatifundamentale, dar si pe linia extinderii actiunii comunitare la domeniile excluse n prealabil dincadrul juridic si institutional comunitar, ca mediul si cultura. n ceea ce priveste n mod deosebitcele patru libertati fundamentale, trebuie reamintit ca n pofida faptului ca tratatul CEE le plasa pepicior de egalitate n rolul lor de a asigura definitivarea pietei interne, n lipsa progresului atins catreanii 80 n domeniul marfurilor, Uniunea Europeana ar fi ntmpinat grave dificultati pentru anainta, cum a facut-o de atunci ncolo, n punerea n aplicare a celorlalte libertati fundamentale.

    15

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    16/37

    .Instrumente traditionale ale liberului schimb international si particularitati propriisistemului juridic comunitar

    Dispozitiile dreptului comercial international se aplica pe baza acordurilor mutilaterale saubilaterale. Dintre primele, se pot cita mai ales regulile GATT, aplicabile n cadrul OMC, dar siacordurile regionale (AELS, ASEAN, ALENA) si de asemenea acordurile de cooperare si asistentacare contin dispozitii viznd comertul ntre membrii sai (Conventia de la Lome). Printre acordurile

    bilaterale, se pot mentiona cele ncheiate n numar mare ntre UE si diferite state partenere. nsa,aceste instrumente prevad pentru majoritatea cazurilor un regim de suprimare a barierelor n caleaschimburilor, ntemeiat pe raporturi de reciprocitate. Punerea n comun sau integrarea pietelornationale este incompatibila cu abordarea bilaterala a raporturilor ntre parti si cere nu numai ostructura institutionala supranationala, dar mai ales o ordine juridica proprie si independenta.Astfel,regimul de retorsiuni comerciale si raporturile existente numai la nivelul statelor pentru aplicarearegulilor impuse de schimburile comerciale este nlocuit n interiorul UE prin integrarea ordinii juridice nationale si comunitare si interventia judecatorilor nationali si a unei Curti de Justitiesupranationale cu atributii si competente care depasesc arbitrajul. De aici decurg doua principiifundamentale ale dreptului comunitar: primordialitatea fata de dreptul national si efectul direct alanumitor decizii asupra respectarii liberei circulatii a marfurilor.Este cazul sa amintim ca, n cadrulprocedurilor jurisdictionale nationale, judecatorul are de asemenea posibilitatea de a sesiza CurteaEuropeana de Justitie ntr-o chestiune care prejudiciaza prevederile Articolului 177 din Tratatul CEcu scopul de a cere interpretarea regulilor comunitare n masura n care acestea se aplica n situatiaprezentata. Sentinta pronuntata n acest tip de probleme reprezinta contributia cea mai importanta aCurtii de Justitie n dezvoltarea jurisprudentei referitoare la libera circulatie a marfurilorConceptul liberei circulatii a marfurilor

    Obiectivul de baza al realizarii liberei circulatii a marfurilor l constituie asigurareacomercializarii, n conditii similare, n toate tarile membre ale UE a oricarui produs fabricat n modlegal ntr-unul din aceste state.n centrul realizarii prevederilor Actului Unic European s-a situat armonizarea normelor tehnice si aregulilor de concurenta, inclusiv deschiderea pietelor publice (achizitiile guvernamentale), acestea nscopul stimularii cooperarii n productie si dezvoltarii tehnologice ntre societatile din teritoriulcomunitar.Procesul de armonizare a cuprins urmatoarele etape:- elaborarea, n mai multe domenii, a unor standarde si specificatii tehnice uniforme de catre CEN siCENELEC, mpreuna cu institutiile nationale de standardizare, care au fost introduse nreglementarile fiecarui stat membru si care au fost transpuse n practica, prin contractele dintrentreprinderi;- impunerea (att de catre autoritatile nationale, ct si de catre institutiile comunitare) a respectariicu rigurozitate a exigentelor esentiale de protectie si satisfacere a cerintelor consumatorilor, lacare sa raspunda un produs (sau serviciu), asa cum sunt definite n directivele UE.

    n domeniul standardelor, problema e mult mai complicata. La nivelul UE exista o linie dedemarcatie foarte fina ntre standardele armonizate la nivel comunitar si principiul recunoasteriireciproce. De asemenea, un element important este recunoasterea reciproca a certificarilor deconformitate facute de organisme specializate din diferite tari membre, organisme care certificafaptul ca un anumit produs corespunde standardelor edictate la nivel comunitar.Marfurile beneficiare de drept ale liberei circulatii.Produsele comunitare

    Pentru a verifica daca un produs a fost fabricat n cadrul Uniunii Europene, se impune, mainti, sa se precizeze care este teritoriul comunitar vamal. Sunt, ntr-adevar, reguli de drept derivatecare au precedat ntr-o maniera progresiva ntinderea acestui teritoriu.Notiunea de produsecomunitare cuprinde produsele fabricate n ntregime n cadrul Uniunii Europene, astfel nct

    16

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    17/37

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    18/37

    abordare.Aceasta practica a dus la elaborarea unei normalizari regionale comunitare, unica nlume si foarte apreciata. Definitia normelor si reglementarilor tehnice clara este cea data n ghidulISO/CEI.: document stabilit prin consens si aprobat de un organism recunoscut, care furnizeaza, pentru utilizari comune si repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici, pentru activitati sirezultatele acestor activitati, garantnd un nivel de ordine optimal ntr-un context dat. Normeletehnice sunt aprobate de catre un organism recunoscut, a carui principala functie n virtutea

    statutului sau este normalizarea si care face obiectul unei recunoasteri ca si organism denormalizare, fie n mod formal, de catre puterea publica, fie de facto, de catre actorii pietei.Prezentarea celor trei organisme ale U.E. de aplicare a normelor tehniceCEN (Comitetul European de Normalizare) CEN are o vocatie generala si este cel mai importantdintre cele trei organisme. Acest comitet este condus de o adunare generala si de un consiliu deadministratie compus din 19 organisme nationale de standardizare .CENELEC (Comitetul european de normalizare si standarde tehnice n industria electrotehnica) areo arie de cuprindere redusa numai la produsele electrotehnice, dar organizarea sa si procedurile salesunt identice cu cele ale CEN. Sediul este la Bruxelles si este condus de o Adunare generala si unConsiliu de Administratie, ce regrupeaza 19 organisme nationale de normare tehnica.ETSL (LInstitut Europeen de norme de telecomunication), creat n 1988, din initiativa franceza,este ultimul organism al U.E. de aplicare a normelor tehnice. La nivelul anului 2000 numara 418membri, provenind din cele 15 tari membre ale U.E.Conceptul de obstacol tehnic n calea schimburilor comerciale

    Eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative din calea schimburilor comercialedintre tarile membre ale U.E. ncepnd cu 1968 nu a putut asigura libera circulatie a marfurilor nteritoriul comunitar, datorita existentei unor forme de obstacole mai putin vizibile, dar deosebit deeficace, printre acestea un loc si un rol deosebil avndu-l obstacolele tehnice.n concluzie,reglementarile tehnice si normele constituie, n prezent, axe privilegiate ale luptei contraobstacolelor tehnice n interiorul Uniunii Europene.

    Expedierea marfurilor a devenit foarte sensibila la factorul "timp". Industria foloseste din cen ce mai mult sistemul de livrare "just in time", ceea ce face foarte importanta livrarea rapida.Toate acestea duc la preocuparea sistemului vamal de a gasi noi idei si sisteme pentru dezvoltareaacestor cerinte.n acest sens se considera ca PCC nu trebuie nteleasa si nici abordata ca un scop nsine, ci doar ca unul dintre mijloacele cele mai importante de asigurare a unei dezvoltari economiceaccelerate si de concertare a procesului de unificare economica si monetara n UE. Dupa cum sementioneaza n cel mai apreciat "ghid" al constructiei "casei comunitare"i PCC a UE exprima nsusidinamica unificarii europene: "ea rezulta, att din motive politice ce figureaza n preambululTratatului de la Roma, ct si din logica integrarii europene".Efectele crearii si functionarii pietei interne unice asupra comertului intra si extra-comunitarStudiile ntreprinse de expertii Comisiei UE n ultimii ani releva efectele deosebit de pozitive aleeliminarii barierelor tehnice, fiscale si fitosanitare, precum si armonizarea acestora la nivelcomunitar, asupra schimburilor comerciale, ndeosebi intra-comunitare.Expertii comunitariconsidera ca trecerea la utilizarea monedei unice-euro constituie mijlocul cel mai important deintensificare sau de crestere a eficientei pietei unice. Nu numai ca moneda unica va scadea costuriletranzactiilor comerciale si va suprima riscurile valutare legate de comertul si investitiiletransfrontaliere, dar utilizarea acesteia va mbunatati transparenta n materie de pret, intensificndastfel concurenta pe piata interna si oferind un evantai mai larg de alegere pentru consumatori.Exista doua paradigme mari care se opun n procesul de realizare n totalitate a liberei circulatii amarfurilor. Una are n vedere legiferarea la nivel comunitar si alta recunoasterea reciproca anormelor impuse la nivel national. O serie de domenii care au facut n ultimii 10 ani obiectul unordemersuri de adoptare a unei discipline la nivel comunitar, de simplificare sau eliminare a barierelor

    18

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    19/37

    si o serie de dosare de acest fel fac n acelasi timp obiectul unor tratative si ncercari de abordare sisolutionare la nivel international cu participarea mai multor tari.Adoptarea acquisului comunitar n domeniul liberei circulatii a marfurilor

    Romnia si-a declarat acceptul pentru preluarea acquisului n vigoare la 31 decembrie 2000 precum si acquisului dezvoltat ulterior, informnd sistematic Conferinta pentru Ad erare sauConsiliul de Asociere privind progresele n domeniul preluarii si implementarii acquisului.In

    privinta masurilor orizontale si procedurale trebuie mentionate legea nr.608/2001 privind evaluareaconformitatii produselor, acreditarea de catre RENAR (Asociatia de Acreditare) a unor organismede certificare si inspectie, precum si a unor laboratoare de ncercari, adoptarea de catre ASRO(Asociatia de Standardizare), membru afiliat CEN si CENLEC, a numeroase standardeeuropene.Pentru implementarea legislatiei armonizate sau a acquisului preluat este nevoie deimplicarea sporita a administratiei publice locale, a structurilor teritoriale ale ministerelor siagentiilor guvernamentale, a societatii civile. In privinta preluarii standardelor europeneangajamentul de a prelua 80% din totalul standardelor pna la aderare este extrem de ambitios darfara asmilarea lor de catre producatori acestia nu vor putea fi competitivi pe piata unica.Evaluarea Comisiei Europene privind absorbtia acquisului.

    O prima concluzie generala desprinsa de expertii comunitari, autori ai acestui raport, a fostaceea ca, Romnia a realizat putine progrese n acest domeniu, mai ales n ceea ce privestetanspunerea legislatiei sectoriale si continuarii alinierii n materii de achizitii publice.

    De asemenea, n raport se mentioneaza ca realizari modeste s-au nregistrat n ceea cepriveste transpunerea acquis-ului comunitar referitor la supravegherea pietelor, securitatea pentruconsum a produselor si controlul acestei securitati la frontierele externe, nici-un progres major n-afost semnalat n ceea ce priveste procedura de notificare si schimb de informatii intreadministratii.n ceea ce priveste capacitatile administrative n asigurarea liberei circulatii amarfurilor, expertii comunitari au apreciat ca organismele romne de normare si acreditare, instituitede mai multi ani, functioneaza relativ bine, depunnd eforturi nsemnate de adaptare la normelecomunitare n domeniu, dar lipsa de resurse, respectiv la nivel de echipamente si specialisti,mpiedica mbunatatirea necesara a serviciilor de control n aplicarea prevederilor acquis-ului. Omentiune speciala este cuprinsa n raport referitoare la securitatea alimentara, consemnndu-seslabiciunile institutionale n ceea ce priveste activitatea organismelor de evaluare a calitatii si alaboratoarelor de verificare a acesteia. Referitor la controlul de securitate a punerii n consum,efectuat la produsele importate, se apreciaza ca sunt necesare eforturi suplimentare pentru aimplementa o infrastructura adecvata n domeniul vamal, care sa asigure o cooperare administrativaafectiva ntre autoritatile competente.Ca o concluzie finala, expertii Comisiei considera ca:Romnia trebuie sa depuna eforturi suplimentare, capacitatile administrative trebuie sa fiembunatatite si, n anumite domenii, structurile necesare trebuie sa fie completate.

    LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILORTRATATUL DE LA ROMA SI LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILORn tratatul CEE serviciile sunt prezentate n articolele 59-66, n care este expus dezideratul liberei lorcirculatii, se face o clasificare a acestora si o referire la un program general de eliminare arestrictiilor, la nediscriminarea pe criterii de nationalitate si rezidenta si la liberalizarea lor de catretarile membre. ntr-o prima faza, servicii ca turismul si transportul au fost identificate ca avnd oimportanta economica pentru tranzactiile transfrontaliere din CEE. Tratatul de la Roma facedistinctie ntre serviciile temporare, definite n articolele 59-66, si cele permanente care cad subregimul dreptului de stabilire din articolele 52-58.Prevederi referitoare la principalele serviciin ceea ce priveste serviciile :

    19

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    20/37

    - transporturile, ulterior deciziei CEJ n politica comuna a transportului s-a pus accent pe peliberalizare, limitnd armonizarea la cerinte esentiale (cum ar fi siguranta);- financiare, un numar de 6 tari din 12 practicau controlul acestora, una avea o piata valutara cucaracter dual, iar liberalizarea era nca un deziderat, cu exceptia dreptului de stabilire pentru banci sisocietati de asigurare.- telecomunicatii si cele postale liberalizarea lor a nceput trziu, spre sfrsitul anilor 80.

    In domeniul telecomunicatiilor, serviciilor audiovizuale si transportului aerian autoritatile nationaleau invocat cerintele serviciilor publice si/sau limitele fizice ale retelelor nationale pentru a acordadrepturi speciale sau exclusive, a stabili reguli privind drepturile de proprietate sau a impunerestrictii asupra frecventelor de emisie, toate acestea avnd ca efect limitarea concurentei si aaccesului firmelor straine.PROGRESUL INTEGRARII PIETEI SERVICIILOR

    Metoda prin care s-a ncercat integrarea a fost combinarea prevederilor articolului 59 deabolire a restrictiilor cu neintroducerea de noi reglementari restrictive si cu programul de eliminare arestrictiilor din articolul 63, aplicarea clauzei de nediscriminare pentru restrictiile ramase la totirezidentii. n ceea ce priveste jurisprudenta creata de CEJ n domeniul serviciilor, ea este inspiratadin domeniul marfurilor.Pe baza programului pietei unice s-a introdus la sfrsitul anului 1988 unsistem ce asigura recunoasterea diplomelor universitare atestnd posesorilor o calificare profesionalanalta, cu conditia a minimum 3 ani de studii, ceea ce nsemna evitarea deliberata a armonizariistandardelor educationale, aflate totusi la un nivel ridicat n tarile comunitare. Principalele sectoarecare au cazut sub incidenta directivei sunt industria hoteliera si cateringul, electricienii, mecaniciiauto, constructorii, agricultorii, horticultorii, muncitorii forestieri, textilisti si confectioneri. La nivelcomunitar descrierea ocupatiilor si cerintelor de intrare era menita sa faciliteze gasirea de locuri demunca n alte tari comunitare.Integrarea pietei serviciilor a depins destul de pregnant de mai multifactori, printre care n primul rnd libera circulatie a bunurilor, n al doilea rnd libera circulatie aunor factori de productie, cum sunt forta de munca si capitalurile, dar si de armonizarea politicilorsociale (extrem de dificil de realizat) mai ales pe principalele ei componente din domeniul fortei demunca.. Serviciile financiare.Consecintele s-au tradus prin coordonarea politicilor si chiar prin centralizarea unora la nivelcomunitar.O arie financiara europeana are 4 caracteristici:- piata interna a serviciilor financiare- libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare- moneda unica- armonizarea fiscala si contabila.

    Serviciile financiare s-au dezvoltat la scara regionala pe masura ce circulatia transfrontalieraa capitalurilor s-a amplificat n perioada postbelica, iar acest proces reprezinta o trasatura dominantaa procesului de globalizare din economia mondiala. Masurile reglementatorii, ndeosebi cu caracterprudential si preventiv, viznd controlul si supravegherea activitatilor bancare au fost determinate dehazardul si riscurile specifice acestui sector, precum si de rolul pe care-l joaca el n expansiuneamasei monetare, n creditarea sectorului productiv, n finantarea deficitelor sectorului public,procese care au implicatii majore asupra cresterii economice si macrostabilitatii. Reglementarile s-au referit la :a) necesitatea creearii rezervelor de catre bancile comerciale la banca centrala;b) plafoanele pentru creditele acordate si depozitele deschise;c) controlul cantitativ al creditului si la nivelul garantiilor;d) monitorizarea identitatii actionarilor;e) mpiedicarea spalarii banilor murdari etc.

    20

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    21/37

    Structura sectorului bancar a fost oarecum diferita din punct de vedere al proprietatii si al gamei deservicii asigurate. Un alt factor care explica volumul imens de tranzactii la bursele americane devalori, ca de altfel si la cele de marfuri, este activitatea speculativa intensa, care a contribuit si ea ladinamismul deosebit al pietei de capital si a avut att efecte pozitive ct si efecte negative pe planeconomic.

    Liberalizarea serviciilor financiare s-a efectuat pe baza strategiei expusa n Cartea Alba din

    1985 care viza liberalizarea completa a miscarilor de capital si armonizarea cadrului de reglementare(a regulilor esentiale), ultima combinata cu principiul recunoasterii reciproce.Ulterior pentru combaterea evaziunii fiscale s-a realizat armonizarea ratelor de impozit

    asupra veniturilor din economii si investitii.Si n cadrul sectorului financiar-bancar integrarea regionala prin eliminarea barierelor

    nationale din calea liberei circulatii a serviciilor bancare si financiare a reflectat dinamica sitrasaturile procesului de liberalizare si globalizare din cadrul economiei mondiale, care a conferit uncaracter global pietelor financiare si de capital, a pus n discutie eficienta si competitivitateaactorilor implicati precum si necesitatea restructurarii sectorului financiar-bancar. In privintatransnationalizarii sectorul financiar bancar a ramas n urma celui industrial datorita faptului ca lanivel international libera circulatie a marfurilor a fost mai facil de realizat dect libera circulatie aserviciilor, ea fiind puternic promovata de sistemul comercial international, reprezentat de GATT sin prezent de OMC. Partial si sub influenta aliantelor strategice ntre gigantii industrialitransnationali, a continuat tendinta catre megafuziuni n sectorul bancar.In ceea ce priveste domeniul asigurarilor, aici liberalizarea a progresat continuu, atingnd odimensiune deplina n domeniul reasigurarilor. Au fost armonizate legile referitoare la asigurarilepentru raspunderea civila privind utilizarea vehiculelor cu motor, asigurarile directe altele dectasigurarile de viata, activitatile agentilor si brokerilor de asigurari, coasigurarea, asigurarea directadeviata, asigurarea cheltuielilor juridice.Serviciile de transport

    Domeniul transportului este vital pentru economia UE, avnd o pondere de 6% n PIB-ulcomunitar o pondere de 28% n consumul final de energie si o forta de munca angajata de cca 4,5milioane persoane..

    Politica comuna n domeniul transportului se numara printre cele 4 politici comune dintratatului de la Roma, ea facnd parte din categoria asa numitelor politici de sprijin al integrariipietelor nationale ntr-o piata comunitara.Liberalizarea transporturilor si impactul Cartii Albe din 1992

    Actul Unic European si tratatul de la Maastricht au adus schimbari importante legislatiei primare din domeniul politicii comune a transportului. Astfel s-au introdus votul cu majoritatecalificata n luarea deciziilor CM, s-a stipulat aplicarea principiului subsidiaritatii, promovarea unorobiective superioare ale procesului de integrare, necesitatea cresterii sigurantei transportului,dezvoltarea retelelor transeuropene de transport.

    Intr-un fel accentul n politica comuna a transportului s-a deplasat de pe politici negativecare urmareau nlaturarea obstacolelor existente n calea realizarii pietei unice pe politici pozitivesi proactive, mai cuprinzatoare si mai bine corelate cu alte politici comunitare, cum ar fi politicaconcurentei, politica mediului, politica industriala, politica de dezvoltare regionala (structurala).Caracterul proactiv al politicii comune a transportului este evidentiat de accentul pus pe activitateade reglementare si implementare n detrimentul negocierilor si compromisurilor privind directiile deactiune. Conform Comisiei Europene ar exista 5 prioritati ale acesteia: dezvoltarea si integrareasistemului comunitar de transport, siguranta transportului, protectia mediului, protectia sociala,relatiile externe.

    Prioritatile mentionate au fost sintetizate n Programul de Actiune al Comisiei a trasatjaloanele activitatii sale n domeniul politicii comune a transportului pna la finele deceniului bazata

    21

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    22/37

    pe 3 obiective: mbunatatirea calitatii serviciilor, consolidarea pietei unice si politica externa. Acesteobiective includ initiative diverse de genul Programului Retelelor Transeuropene de Transport,Expedieri Maritime pe Distante Scurte, Reteaua Cetatenilor etc. Consolidarea pietei unice implicaaspecte privind accesul pe piata printr-o politica adecvata a concurentei, liberalizare si restrngere asupracapacitatii, tehnici de stabilire a preturilor si dimensiunea sociala (conditii de lucru). Politicasau relatiile externe se refera la dezvoltarea unor legaturi strnse cu tarile nvecinate UE, ndeosebi

    din Europa.In septembrie 2001 Comisia Europeana a adoptat o noua Carte Alba intitulata Politicaeuropeana a transporturilor pna n anul 2010 : timpul deciziei care refocalizeaza obiectivulComisiei n acest domeniu catre solicitarile si necesitatile cetatenilor sau utilizatorilor, propunnd unnumar de 60 de masuri ce concorda cu directiile Strategiei Dezvoltarii Durabile adoptata deConsiliul European de la Goteborg din iunie 2001.

    Revitalizarea transportului feroviar nsemna n primul rnd stimularea concurentei ntrecompaniile furnizoare de servicii prin cresterea numarului de competitori si restructurarea unorcompanii.

    Transportul rutier este cel mai dezvoltat, eficient si flexibil subsector, dar este si excesiv defragmentat si supus pe latura cererii unei presiuni puternice exercitata de firmele de expeditie si decompaniile industriale, care afecteaza nivelul preturilor si profiturilor si se rasfrnge negativ asupraprotectiei sociale si sigurantei circulatiei.

    Transportul maritim la mica distanta si cel fluvial sunt modalitati care pot contribui ladecongestionarea infrastructurii rutiere si la compensarea insuficientei dezvoltari a infrastructuriiferoviare n zonele de coasta.

    Transportul aerian nu are un sistem de management bine pus la punct la nivel european, nplus este confruntat cu ntrzieri repetate, consum mare de carburanti, eficienta redusa, pericolulunor actiuni teroriste. Extinderea traficului aerian si a capacitatilor aeroportuare conexata cu largireaUE catre estul Europei va trebui sa tina cont de reglementarile comunitare viznd reducereazgomotului si poluarii cauzate de avioane.

    Intermodalitatea este vazuta drept principal mijloc de a crea alternative viabile si competitivela transportul rutier confruntat cu dificultati importante legate de infrastructura si impact ecologic.Comisia a considerat caar trebui realizatao integrare mai profunda a diverselor modalitati detransport cu scopul potentarii capacitatilor si eficientizarii serviciilor. Ca prioritati au fost desemnatearmonizarea tehnica si interoperabilitatea ntre sisteme, ndeosebi pentru transportul containerizat.Serviciile de telecomunicatii

    In domeniul telecomunicatiilor infrastructura si serviciile au fost deschise concurentei la 1ianuarie 1998 datorita angajamentelor asumate de UE n conformitate cu prevederile celui de-alpatrulea protocol la Acordul General privind Serviciile, iar liberalizarea pietei tarilor comunitare s-arealizat la 1 ianuarie 2000, cu exceptia Greciei (la 31 decembrie). Liberalizarea a nsemnatdemonopolizare, acces pe piata, acordarea tratamentului national, diminuarea tarifelor, concurentasporita.Servicii audiovizuale

    In domeniul serviciilor audiovizuale accentul s-a pus pe libera lor circulatie si pe promovarea productiei europene.Prin programele MEDIA Uniunea Europeana sustine industria europeana afilmului si a programelor de televiziune, ntruct n cadrul Acordului General privind Comertul cuServicii (GATS) UE si-a exprimat pozitia ferma de a conserva diversitatea culturala si lingvisticaeuropeana si de a exercita o deplina libertate de actiune n sectorul audiovizual.Servicii de publicitate

    In domeniul publicitatii s-a observat un trend evident catre standardizarea campaniilorpublicitare pentru promovarea produselor de lux si a celor pentru tineri. La produsele de largconsum presiunea clientilor a determinat agentiile de publicitate sa formeze retele sau aliante

    22

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    23/37

    internationale (WWP, Cordiant, Euro-RSCG, Publicis etc.) Proliferarea programelor de televiziunetransfrontaliere a ncurajat activitatea de publicitate dar a fost si un handicap pentru dezvoltareareclamei de tip pan-european, din cauza fragmentarii excesive a mass-media.Serviciile de utilitati publice

    In domeniul utilitatilor publice, care constituie obiectul politicii energetice a UE,liberalizarea a fost demarata la nceputul anilor 90 cnd Comisia Europeana a elaborat un plan n

    trei etape pentru liberalizarea pietelor gazului si electricitatii.Strategia pietei interne n domeniul serviciilorStrategia privind serviciile ncearca sa suplimenteze abordarea sectoriala cu una orizontala,

    obiectivele viznd cresterea concurentei, reducerea preturilor, mbunatatirea calitatii, diversificareagamei oferite, atenuarea influentei factorilor culturali si lingvistici. Mijloacele de realizare aobiectivelor sunt reprezentate de modernizarea si largirea cadrului de reglementare printr-o abordarede tip orizontal si care priveste sase verigi de baza ale pietei : nlaturarea barierelor din caleanfiintarii firmelor, facilitarea vnzarilor transfrontaliere, distribuirea, activitatea promotionala,vnzarile si serviceul post-vnzare.

    Dezvoltarea noii economii bazata pe TIC presupune relatii strnse intre cercetare siproductie, accesul facil la resursele umane si la capitalul financiar, bariere administrative redusepentru crearea si managementul noilor firme, climat propice antreprenoriatului si asumarii riscurilor.La nivel comunitar sunt necesare politici structurale menite a mbunatati infrastructura necesararealizarii de noi tehnologii si promovarii utilizarii lor n diverse domenii productive.Acestea ar implica :a) asigurarea unui climat concurential adecvat pe noile piete care sa contribuie la crestereaproductivitatii de catre noile tehnologii;b) asigurarea flexibilitatii pietelor fortei de munca pentru promovarea schimbarilor structurale sicrearea de noi locuri de munca pe baza noilor tehnologii;c) perfectionarea sistemului de nvatamnt pentru favorizarea ajustarilor la nivel microeconomic,diseminarea noilor tehnologii si atenuarea efectelor negative asupra fortei de munca;d) ncurajarea antreprenoriatului si aparitiei de noi firme prin reducerea birocratiei si a costuriloradministrative, facilitarea falimentului si accesului la capital;e) acordarea de facilitati fiscale pentru activitatea de cercetare/dezvoltare;f) facilitarea iesirilor firmelor din sectoarele aflate n declin.

    LIBERA CIRCULATIE A CAPITALULUITratatul de la Maastricht a constituit o noua etapa n depasirea inconsistentelor tratatului de

    la Roma, prin traseul stabilit Uniunii Economice si Monetare si prin depasirea necorelatiei dintrelibera circulatie a capitalului financiar si cea a serviciilor financiare pe de o parte si politicilemacroeconomice nationale pe de alta parte. Liberalizarea pietei de capital n cadrul CEE s-a lovit deriscurile asociate evolutiei cursurilor de schimb si de influenta factorilor ciclici, precum si deimpactul evolutiei pietei internationale, de intersubstitutiile componentelor pietei, de explozia pietei

    eurovalutelor si euroobligatiunilor. n cadrul burselor de valori implementarea noilor tehnologiirevolutionare si armonizarea reglementarilor nationale privind accesul si conduita pe piata au avutun impact favorabil asupa integrarii pe acest segment, proces care s-a intensificat apreciabil odata cuintroducerea monedei.Nomenclatorul miscarilor de capitalFac parte din prezentul nomenclator, miscarile de capital clasate dupa natura economica a activelorsi angajamentelor exprimate n moneda nationala sau n devize straine. Nomenclatorul miscarilor decapital enumerate mai jos acopera ansamblul operatiunilor necesare realizarii lor, ncheierea siexecutarea tranzactiilor si transferurilor aferente. Operatiunile de cont curent si de depozite la

    23

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    24/37

    institutii financiare includ nu doar constituirea si alimentarea conturilor dar si operatiunile la termenn moneda straina destinate a acoperi un risc de schimb sau adoptarea unei pozitii deschise pentru oanumita deviza.Investitii directe1. Crearea si extinderea de sucursale sau ntreprinderi apartinnd exclusiv detinatorilor de fonduri siachizitionarea integrala a ntreprinderilor existente.

    2. Participarea la ntreprinderi noi sau existente n vederea crearii sau mentinerii de legaturieconomice durabile.3. mprumuturi pe termen lung n vederea crearii sau mentinerii de legaturi economice durabile.Reinvestirea beneficiilor n vederea mentinerii de legaturi economice durabile. Sunt incluseinvestitiile directe efectuate pe teritoriul national de catre nerezidenti ca si cele efectuate nstrainatate de catre rezidenti.Investitii

    INVESTITII DIRECTE. Sunt investitiile de orice natura facute de persoane fizice,ntreprinderi comerciale, industriale sau financiare care servesc la crearea sau mentinerea de relatiidurabile si directe dintre detinatorul de fonduri si conducatorii ntreprinderii sau ntreprindereacareia i sunt destinate fondurile n vederea exercitarii unei activitati economice.Principalele exemple ce pot fi date sunt mprumuturile acordate de o societate filialelor sale sausocietatilor unde poseda o participatie.

    INVESTITII IMOBILIARE. Sunt cumpararile de proprietati construite sau neconstruite decatre persoane private n scopuri lucrative sau personale. n aceasta categorie sunt incluse dreptul deuzufruct, serviciile funciare si drepturile de suprafata.

    INTRODUCEREA LA BURSA SAU PE O PIATA MONETARA AGREATA.Reprezinta accesul (conform unei proceduri determinate de titluri si alte instrumente negociabile) latranzactii reglementate oficial sau neoficial la o bursa sau la un compartiment al pietei monetare,necunoscute oficial.

    TITLURI NEGOCIATE LA BURSA (cotate oficial sau neoficial). Sunt titlurile care facobiectul tranzactiilor reglementate ale caror cursuri sunt publicate n mod sistematic, fie de catreorganismele bursiere oficiale (titluri cotate oficial) fie de catre alte organisme legate de bursa, cumar fi, de exemplu, comisiile bancare (pentru titlurile necotate oficial).

    EMITEREA DE TITLURI SI ALTE INSTRUMENTE NEGOCIABILE. Reprezintavnzarea efectuata prin intermediul unei oferte publice.

    PLASAMENTUL DE TITLURI SI ALTE INSTRUMENTE NEGOCIABILE.Reprezinta vnzarea directa de catre emitent sau de catre un consortium special nsarcinat, fara a fioferita si publicului.

    OBLIGATIUNI. Sunt titluri negociabile cu o durata de la 2 ani n sus pentru care dobndaprimita si modalitatile de rascumparare sunt stabilite n momentul emiterii lor.Impactul introducerii euro asupra pietei de capital

    Efectele euro asupra sistemului bancar sunt legate de cresterea concurentei att pe planulpreturilor ct si pe planul calitatii serviciilor, de rationalizarea structurilor sistemului bancar, deeliminarea pietelor valutare nationale, de cresterea tranzactiilor cu decontari n euro pe planinternational.n zona UEM bancile au trebuit sa revizuiasca sistemul si procedurile de operare, ceeace a reprezentat o sarcina majora n vederea careia ele au facut anterior pregatiri intense.Pozitia si competitivitatea bancilor comerciale depinde nsa partial de eficienta sistemului dedecontari n euro la care sunt conectate. n afara problemelor de logistica bancile se confrunta cu oconcurenta n crestere care anterior a avut ca bariera regulile diferite de la o tara la alta n ce privesteoperatorii straini. Bancile locale vor putea sa opereze pe segmente limitate de piata numai n conditiide competitivitate si eficienta economica. n acest fel UEM ofera sistemului bancar facilitati pe careprogramul pietei unice l-a oferit industriei, cum ar fi:

    24

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    25/37

    largirea zonei de operare n conditii mai eficiente;competitie mai puternica;costuri mai reduse;mbunatatirea calitatii serviciilor.

    Prin intermediul relatiilor comerciale, financiare, turism si transporturi, euro va exercita o influentanotabila asupra tarilor membre UE.

    Euro- o moneda cu stabilitate constantaPrin ratificarea Tratatului de la Maastricht, statele membre au optat pentru stabilitate, stiinddin experienta proprie ca nivelurile ridicate ale inflatiei, acumularea de deficite ale datoriei publicesi mentinerea unor rate ale dobnzilor pe termen lung la un nivel ridicat, distorsioneaza deciziile siprognozele din economie si transfera aceste poveri catre generatiile viitoare, frneaza investitiile,ncetinesc cresterea economica si diminueaza crearea de noi locuri de munca.Realizarea unui nalt grad de convergenta a economiilor statelor membre pune bazele unui cadrueconomic stabil n UE.nsa, globalizarea economiei si climatul inernational instabil au necesitat unraspuns corespunzator pe linia integrarii europene. A devenit esentiala asigurarea unei piete unicemai cuprinzatoare care sa fie protejata de fluctuatiile bruste si substantiale ale cursurilor de schimb.Una din problemele puse la debutul UEM este aceea ca, desi ea este o uniune monetara, nu raspunden totalitate definitiei standard a unei zone monetare optime. O uniune monetara care functioneazabine prezinta cel putin una din urmatoarele caracterisitici:- socuri asimetrice putin frecvente;- o populatie activa foarte mobila;- salarii reale flexibile;- un sistem de federalism bugetar.Chiar n cazul n care toate aceste conditii sunt reunite, nu exista garantia unei stabilitati permanente.Aceasta probabil pentru ca uniunile monetare care nu sunt nsotite de o unificare politica ramnpermanent ntr-o oarecare masura instabile.Tinnd seama de diversitatea actuala a caracteristiciloreconomice si structurale ale participantilor la zona euro nu este exclusa aparitia de asemeneasocuri asimetrice n perioada de tranzitie.n principiu, tarile membre UEM se vor adapta socurilor, fara a provoca o majorare a rateisomajului, prin patru metode:-a)mobilitatea fortei de munca;-b)flexibilitatea salariilor;-c))politica monetara;-d)politica bugetara.Primul mijloc nu este operabil n cazul UEM, mobilitatea fortei de munca ntre tarile Uniunii fiindredusa n acest moment, iar barierele culturale si lingvistice se vor mentine probabil pe o lungaperioada de timp.LIBERALIZAREA SISTEMULUI BANCAR

    Stabilirea unei piete fara frontiere ntre cele 15 tari membre ale Uniunii Europene postuleaza3 libertati pentru banci: libera stabilire, libera prestare de servicii si libera circulatie a capitalurilor,acestea trebuind asigurate cumulativ deoarece fara una din ele nu se poate vorbi de o piataunica.ntr-adevar, daca libertatea de stabilire permite implantarea de filiale sau de sucursale n altetari membre fara nici un fel de autorizare sau formalitate din partea tarii gazda, ea nu permite delocdeschiderea pietelor care tin de libera circulatie a capitalurilor (ceea ce nseamna ca orice rezidentdin Comunitate are posibilitatea sa plasese economiile sale sau sa se mprumute de la orice banca aunui stat membru).Pasii catre crearea pietei unice bancare

    De la coordonare la recunoasterea mutuala. Prima abordare a acestei problematici a fostaceea de a considera coordonarea legislatiilor nationale ca fiind o conditie prealabila pentru

    25

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    26/37

    realizarea pietei comune bancare. n acelasi timp, pentru asigurarea securitatii deponentilor si asistemului bancar au fost elaborate o serie de reglementari destinate sa impuna stabilimentelor decredit reguli contabile si prudentiale precum si aderarea obligatorie la un sistem de garantare adepozitelor. Atingerea acestui obiectiv de securitate este esentiala datorita riscurilor cu carestabilimentele de credit se ntlnesc n activitatea curenta: este vorba n special de riscul deinsolvabilitate a celor care iau credite si de riscul sistemic, definit ca un risc de dezechilibru de mare

    amploare care exista cnd apare falimentul unei institutii importante care poate provoca prin efectulde contaminare falimentul si altor institutii precum si rupturi grave n cadrul sistemului bancar sifinanciar.Renuntarea la secretul bancar masura suprinzatoare a UE

    Doar unui numar limitat de tari, cum sunt Luxemburg, Belgia, Austria, li s-a permispastrarea confidentialitatii operatiunilor bancare, deoarece ele s-au opus acestei masuri, invocndimpactul negativ pe care l-ar avea asupra sistemului bancar intern, precum si avantajele createcentrelor financiare rivale care nu fac parte din UE, cum este Elvetia. Autoritatile din Luxemburg,Belgia, Austria vor aplica impozite de pna la 35% asupra veniturilor obtinute de clientii straini aibancilor autohtone. Acordul prevede pastrarea secretului bancar numai pna cnd celelalte centrefinanciare din afara UE Elvetia, SUA, Monaco, Andora, Liechtenstein, San-Marino, ultimele patrumici state fiind si adevarate paradisuri fiscale - vor fi de acord sa furnizeze autoritatilor comunitareinformatii de aceasta natura.Masura pare sa aiba doua ratiuni, prima fiind mai mult de ordineconomic sau fiscal, a doua tinnd mai mult de combaterea terorismului si spalarii banilor murdari(pilonul trei al UE).ABSORBTIA ACQUISULUI COMUNITAR PRIVIND LIBERA CIRCULATIE ACAPITALURILOR N ROMNIAPOZITIA GENERALA

    Romnia si-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007, pentru finalizarea pregatirilor deaderare la Uniunea Europeana, data acceptata de Consiliul European Romnia va liberaliza treptatcirculatia capitalurilor, respectnd angajamentele asumate prin Acordul European, iar masurile deliberalizare vor intra n vigoare pna la data aderarii Romniei la Uniunea Europeana, adicapnala 1ianuarie 2007.Romnia este pregatita sa aplice acquis-ul privind sistemele de plati si reglementarile privindprevenirea utilizarii sistemului financiar n scopul spalarii banilor, pna la data aderarii.

    Legislatia romna n domeniul liberei circulatii a capitalurilor este reprezentata deregulamentul nr.3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare si de amendamentele ulterioare,emis de Banca Nationala a Romniei, iar conform prevederilor regulamentului nr.3/1997,operatiunile de cont curent se efectueaza n mod liber.

    Operatiunile de capital. Acquis-ul comunitar, n speta articolul 56 din Tratat stipuleazaeliminarea restrictiilor aferente miscarilor de capitaluri ntre statele membre ale Uniunii Europene sintre statele membre ale Uniunii Europene si tarile terte.a) Principalele operatiuni de capital liberalizate n Romnia :- investitiile directe ale nerezidentilor pe teritoriul national, cu exceptia achizitiei terenurilor de catrepersoanele fizice si juridice nerezidente;- investitiile imobiliare ale nerezidentilor pe teritoriul national, cu exceptia achizitiei terenurilor decatre persoanele fizice nerezidente;- tranzactionarea valorilor mobiliare n Romnia, de catre nerezidenti;- tranzactiile cu instrumente de plasament colectiv n Romnia, de catre nerezidenti;- operatiunile realizate n conturi de depozite n valuta ale nerezidentilor, deschise la institutiifinanciare rezidente;- creditele de comert inernational acordate de nerezidenti, rezidentilor, pe o perioada mai mare de unan;

    26

  • 8/8/2019 Cursuri Mediul European de Afaceri

    27/37

    - operatiuni de cont curent.b) Principalele operatiuni de capital care necesita autorizare n Romnia :- investitiile directe ale rezidentilor n strainatate;- investitiile imobiliare ale rezidentilor n strainatate;- achizitionarea valorilor mobiliare straine de catre rezidenti;- admiterea valorilor mobiliare romnesti pe o piata de capital straina;

    - admiterea valorilor mobiliare straine pe pietele de capital romnesti;- achizitionarea de instrumente ale organismelor de plasament colectiv straine de catre rezidenti;- admiterea instrumentelor organismelor de plasament colectiv romnesti pe o piata de capitalstraina;- admiterea instrumentelor organismelor de plasament colectiv straine pe pietele de capitalromnesti;- achizitionarea de catre nerezidenti de instrumente romnesti specifice pietei monetare;- achizitionarea de catre rezidenti de instrumente straine specifice pietei monetare;- admiterea de instrumente romnesti de piata monetara pe pietele monetare straine;- admiterea de instrumente straine de piata monetara pe piata monetara romneasca;- operatiunile n conturi curente si de depozit ale rezidentilor deschise la institutii financiarenerezidente;- mprumuturile si creditele financiare cu termene de rambursare mai mici de un an;- transferurile dispuse de rezidenti n legatura cu derularea contractelor de asigurari;- unele operatiuni dispuse de persoanele fizice.

    LIBERA CIRCULAIE A PERSOANELORIn titlul III, articolele 48-51 din tratatul de la Roma contin referiri la libera circulatie a

    persoanelor (dar si titlul IV introdus dupa tratatul de la Amsterdam) iar prevederile relevantereferitoare la aceasta libertate nu pot fi interpretate restrictiv (cazul Levin al CEJ din 1982) si ele auefect direct (cazul Royer al CEJ din 1976). De aceasta libertate beneficiaza att angajatii saulucratori