cursuri isdr jean andrei complete

8/13/2019 Cursuri Isdr Jean Andrei Complete

1/47

Curs 1 02.10.2008

ORGANIZAREA SOCIALA SI NORMELE DE CONDUITA

ALE GETO - DACILOR IN EPOCA PRESTATALA

Geto - dacii fac parte din neamul tracilor,Herodotafirmand ca este,,cel mai numeros dua cel al in!ilor"#Tracii au patruns teritoriul tarii noastre in Neoliticul Tarziu, in cadrul procesului de indoeuropenizare a spatiului Carpato-Dunareano-Pontic. Ei au creatstralucita civilizatie a bronzului pe un areal intins geografic, delimitat la Sud de Marea Egee, in Nord de zona Pripetului, in Est gurile Buguluisi la Vest de Dunare. Sunt purtatorii bronzului in tara noastra in sanul numerosului neam tracic, ce sunt si purtatoEpocii ierului si care au reprezentat cel mai important neam tracic, atat prin nivelul pe care civilizatia materiala si spirituala l-a atins c

si prin nivelul organizatoric, politic, la care ei au a!uns. Procesul de evidentiere a geto - dacilor ca o entitate distincta in cadrul neamultracic s-a desfasurat pe un spatiu geografic delimitat la Nord de Carpatii Padurosi, la Sud de muntii "alcani , la #est de Tisa si la Est zona Nistrului, astfel incat geto - dacii pot fi considerati auto$toni in spatiul Carpato-Dunareano-Pontic. Prezenta statornica a getodacilor pe acest teritoriu este mentionat in izvoare istorice inca din sec % i.&., cu precizarea ca izvoarele latinesti ii denumesc ,,daci' creferire la triburile care vietuiau in interiorul arcului carpatic, iar izvoarele grecesti ii denumesc ,,geti', cu referire la triburile din spatie(tracarpatic. Dincolo de aceste aspecte de ordin teritorial, trebuie sa precizam ca getii si dacii reprezinta acelasi popor, asa cum ne araStrabon, in lucrarea lui ,,)erum Geograficarum' *,,Geografia'+, getii si dacii vorbeau aceeasi limba si aveau aceleasi obiceiuri. Prurmare ei constituiau acelasi popor. storiografia latina si greaca contine informatii foarte valoroase referitoare la modul de viata al getodacilor, la nivelul de dezvoltare economic pe care l-au atins, precum si sistemul de realizare a conducerii sociale. Datele autorilor antici completeaza cu informatii desprinse din rezultatele cercetarilor ar$eologice, intregind astfel imaginea organizarii sociale geto - daca Epoca Prestatala. Dintre cele ai iportante arturiiale autorilor antici referitoare la geto - daci, mentionam urmatoarele

1. relatarea lui &erodot, care in a #-a carte a storiilor sale, povesteste e(peditia regelui persan Darius impotriva scitilor din

stepele Nord - Pontice, e(peditie care a avut loc in anul /0 i.&. Toate triburile intalnite in cale de armata persana s-au supufara rezistenta. Singurii care s-au opus au fost geto - dacii, acestia fiind in cele din urma infranti, desi &erodot spune ca ei ercei mai vitezi si mai drepti dintre traci.

2. relatarea lui Tucidide, in lucrarea ,,)azboiul Peloponesiac', care vorbeste despre uniunea de triburi geto-dace a odrizilor diDobrogea, care, in sec i.&. era condusa de o capetenie numita Sitalces si apoi o alta capetenie Sent$es. 1celasi autorprecizeaza un lucru foarte important getii si alte popoare din aceste tinuturi sunt vecini cu scitii, avand aceleasi arme, aceleaobiceiuri. )ezulta ca orice mentiune referitoare la sciti este in egala masura valabila si pentru geto-daci .

!. un autor latin Pompeius Trogus vorbeste despre o uniune de teritorii a getilor democratica, condusa de un asa numit ,,)e(&istrianorum', care a !ucat un rol important in conflictul militar desfasurat intre regele ilip al -lea al 2acedoniei sicapetenia scita 1teas.

". istoricii Strabon si 1rian relateaza e(peditia lui 1le(andru al 2acedoniei din anul 33 i.&. de la Nord de Dunare, ocazie ccare 1le(andru al 2acedoniei a si cucerit una dintre cetatile geto-dace aflate la Nordul Dunarii.

#. 4n alt autor latin, 5urbis )ufus, in lucrarea ,,storia 1le(andriei' vorbeste despre getii da la N gurilor Dunarii , care in anu36% i.& au infrant armata generalului macedonean 7op8rion.

$. istoricii Diodor din Sicilia si Polianus si geograful Pausarius relateaza pe larg conflictul dintre diodocul 98sima$ si ocapetenie geta din Campia Dunareana,Dromichaites, conflict ce s-a derulat intre anii 3:: si 6;6 i.&.

%. istoricul ustinius vorbeste despre conflictul regelui get n+, caracterizata printr-o puternica dezvoltare a mestesugurilor, a productiei si sc$imbului de marfuri, care au dus

acumularea unor bunuri de mare valoare, ce au reprezentat o permanenta tentatie pentru agricultorii veniti depretutindeni.

c.formele de organizare si de conducere a geto-dacilor prezinta trasaturile unei societati gentilico-tribale, aflate peultimul stadiu de dezvoltare, ceea ce reprezinta o demonstratie militara a triburilor si uniunilor de triburi.

n cadrul sistemului, atributiile de conducere sociala apartin 1dunarii Poporului, care reprezinta 1dunarea "arbatilor, capabili poarte arme. 1ceasta ia cele mai importante decizii pentru intreaga colectivitate pe baza principiului ca cine isi risca viata in lupta, trebusa si decida. )egii mentionati de autorii antici nu sunt asa cum s-ar crede, sefi de state, monar$ii, ei sunt in realitate conducatorii untriburi si uniuni de triburi, sunt alesi si revocati de 1dunarea Poporului, aceasta stabilind totodata si atributiile. Nu este insa mai putadevarat ca, asa cum rezulta si din izvoarele prezentate, pe fondul descompunerii societatii gentilico-tribale se manifesta mai acut tendinconducerii militarizate, spri!inita de aristocratia gentilico-tribala, de a se impune in fata poporului, de a-si permanentiza si consolidecizia, ba c$iar de a o transmite cu titlu ereditar, tendinta ce marc$eaza tranzitia de la societatea gentilico-tribala la societatea organiza

politic, astfel incat acesti sefi militari, anturati de aristocratia elementelor gentilico-tribale, devin unicul factor decizional in societate.


2/47

NORMELE DE CONDUITA ALE

GETO - DACILOR IN EPOCA PRESTATALA

n aceasta perioada, relatiile sociale erau reglementate prin norme de conduita fara caracter !uridic, norme ce reprezinta e(presinteresului societatii gentilice si ca atare erau respectate si aplicate de buna voie de toti membrii societatii. Totodata, cu referire e(presa geto-daci, trebuie sa precizam ca aceste norme de conduita aveau un caracter pronuntat religios, astfel incat la poporul antic se acredideea ca normele de conduita sunt de sorginte divina, ca provin de la zei. 4nele dintre aceste norme au supravietuit sub anumite aspectele regasim si in societatea feudala, ceea ce reprezinta o dovada clara a continutului poporului roman.

Dintre cele mai importante norme pe care geto-dacii le-au aplicat in Epoca Prestatala, mentionam reguli conform carora acum arata obiceiurile '1(fii puteau cere si obtine de la parinti delimitarea partii care li se cuvine din proprietatea comuna. 1ceasta regula

conduita, prin continutul sau, rezulta ca proprietatea privata era in plin proces de constituire. 4n alt argument in acelasi sens este regula conduita mentionata de izvoarele antice, potrivit carora '2(furtul era socotit o foarte grava abatere de la normele de convietuire sociala.alta regula de conduita stabilea '!(un intreg ritual, care insotea inc$eierea conventiilor sau invoielilor dintre persoane. 1cest ritual easemanator cu procedura infratirii din Evul 2ediu. zvoarele antice mentioneaza ca norma de conduita '"(!uramantul pe zeitatile palaturegal sau !uramantul pe vetrele regale, cum mai erau numite. 1cest !uramant trebuia prestat de catre toti supusii regelui, iar daca regele imbolnavea, se considera ca unul dintre !urati a !urat stramb. Pentru identificarea lui erau desemnati 3 g$icitori pt a arata cine era aceladaca el nega se aduceau % g$icitori. Daca dadeau aceeasi solutie, cel in cauza era condamnat la moarte, in caz contrar pedeapsa se apli

primilor 3 g$icitori.1cest procedeu este asemanator cu institutia !uridica a probei cu !uratori, consacrata de 9egea Tarii.E(ista o serie de norme de conducere ce reglementeaza institutia casatoriei. n aceasta materie, izvoarele antice par a

contradictorii, pentru ca, de pilda,poetul Menandruzice ca tracii cunosc poligamia, in timp cepoetul Horatius, in odele sale spune tracii practicau cu strictete monogamia. n realitate, nu e(ista o contradictie, ci se completeaza reciproc, pentru ca primul se refera laepoca mai vec$e, cand geto-dacii nu erau evidentiati ca un element distinct in cadrul neamului dacic, in timp ce al -lea se refera laepoca mai recenta, in care individualizarea geto-dacilor ca cel mai important neam tracic fusese desavarsit. Pe fond, trebuie sa precizam

la finele Epocii Primitive, femeia avea o situatie inferioara barbatului, dovada pedeapsa pe care regele


3/47

ORGANIZAREA STATULUI GETO- DAC


4/47

arata Strabon si ordanes, legile contin porunci ale regelui*deci nu simple obiceiuri+. "urebista a recurs in mod deliberat la autoreligiosi, pentru a se face ascultat de popor si pentru a dubla autoritatea statala si a celei religioase, in asigurarea respectarii legilor.

nstitutiile !uridice reglementate de dreptul geto-dac nu ne-au parvenit pe cale directa, insa ele au putut fi reconstituite in lingenerale, pe baza unor izvoare istorice indirecte, precum si pe baza urmelor pe care aceste institutii le-au lasat asupra dreptului de mtarziu. Cea mai importanta institutie a dreptului geto-dac este institutia proprietatii. )nstitutiile proprietatii geto-dace au cunosc

proprietatea privata a stapanilor de sclavi si proprietatea comuna, devalmasa a obstilor satesti sau teritoriale.Proprietatea privata este atestata de un autor antic !riton, care metioneaza ca in statul geto-dac e(ista mari proprietari

pamanturi si viteF. 2ai mult, e(ista si o serie de izvoare din care reiese ca vanzarea sclavilor pe pietele mperiului )oman era o practifrecventata la geto-daci. )ezulta ca obiectele proprietatii private constituiau pamantul, vitele si sclavii, iar titularii acestui drept erreprezentantii clasei dominante si anume tarabostii.

n ceea ce priveste proprietatea obsteasca, e(istenta si fizionomia lor, ei au putut fi reconstituiti pe baza odelor lui Horatius. 1cum rezulta din versurile sale, pamanturile obstei nu erau $otarnicite, ele se aflau in proprietate comuna, devalmasa, a membrilor obstca de altfel si recoltele stranse de pe aceste pamanturi. Cultivarea terenurilor se realiza potrivit sisteului asolaentului, in sensul aceste terenuri erau impartite in loturi si atribuite, in folosul membrilor obstei, prin tragere la sorti, pe termen de / an. n anul urmatoloturile de cultura erau redistribuite tot potrivit acestui sistem, de unde rezulta ca folosinta asupra terenurilor este individuala. Proprietatcomuna devalmasa se e(tinde si asupra recoltelorastfel obtinute. Procedura distribuirii loturilor prin tragere la sorti era supraveg$eata catre dre(a'orii adminis'ra'i*i, tot acestia fiind cei care retineau impozitul sau tributul datorat statului de catre obste din recolteobtinute.

1utorii antici ne ofera informatii referitoare la o alta institutie geto-daca si anume, cea a casatoriei. n acest sens, &erodot araca, la traci, casatoria se realiza printr-un contract prin care sotul cumpara sotia de la parintii ei. 1tat in cadrul familial, cat si in cel socifemeia se afla intr-o stare de inferioritate fata de barbat. 1ceasta situatie este confirmata si de


5/47

ORGANELE CENTRALE ALE PRO+INCIEI DACIA

Provinciile romane erau de doua categoriia. paci+icatesau senatoriale, administrate de senatul roman

b. nepaci+icatesau iperiale, administrate direct de imparatDacia este o provincie imperiala, nepacificata, fiind condusa direct de regat, printr-un purtator legal al sau numit 33/egat

ugusti Pro Praetore4, recrutat dintre membrii ordinului senatorial de la )oma si de rang consular *fost consul la )oma+. El av,,imperium proconsularae"*puterea de comanda a consulului era de a conduce mai multe legiuni+. )esedinta legatului imperial al Dacieste in capitala provinciei denumita C5/MN /P) 67)N S6 DC)C S7M)9EE6S.

Dupa pria reorganizare, situatia se mentine in Dacia Superior, cu precizarea ca legatul imperial al Daciei Superior era

rang pretorian*fost pretor la )oma+. Prin urmare, avea puterea de comanda al pretorului *comanda doar o legiune - a /3-a Gemina, caisi avea sediul in castrul de la 1ppulum+. Tot la 1ppulum se afla si sediul legatului imperial al Daciei Superior. Capitala ramane tot Columna 4lpia Traiana. Dacia nferior era o provincie procuratoriana, condusa de un procurator prezidial*augusti+, denumit ,,Praese1cesta era recrutat dintre membrii ordinului ecvestru, adica era un cavaler investit cu ,,ius gladii"*dreptul sabiei+, care ii conferea depli

puteri militare, !uridice, civile. Capitala provinciei este la Drobeta. < pozitie asemanatoare are si guvernul prezidial al DacPorolissensis, care are resedinta cu capitala la Napoca.

Dupa ultia reorganizarea provinciei, Dacia 2alvensis este condusa de un procurator prezidial, capitala si resedinta acestprovincii fiind la Mal&a. n Dacia Porolissensis atributiile guvernului au fost preluare de generalul comandant al legiunii a 2acedonica *dupa transferarea acesteia din Dobrogea la castrul de la Porolissum+, iar guvernul Daciei 1pulensis redobandeste importande odinioara, in sensul sa el coordoneaza conducerea celor 3 provincii Dacia, purtand numale de 33/egatus ugusti Pro PraetoDaciaru 6riu4, fiind recrutat dintre membrii ordinului senatorial si de rang consular. 4nitatea celor 3 provincii Dacia este intar

prin faptul ca, din timpul domniei luiAleandru Sever, Columna 4lpia Traiana devine Metropolisa celor 3 Dacia.4n alt organ la nivel central era infiintat in timpul domniei lui 2arc 1ureliu si anume Conciliu Pro,inciaesau Conciliu

Daciarum Trium, ca o 1dunare Provinciala din care faceau parte reprezentantii oraselor, care se intruneau o data pe an la Columna 4lpTraiana, in Parlamentul 1ugustalio. 2embrii acestei adunari apartineau ordinului ecvestru si decurionilor si isi alegeau un presedindintre membrii sai, care indeplinea si functia de 2are Preot al cultului imperial in Dacia (,,Sacerdos arae Augusti").Concilium Provincieste un organ cu caracter consultativ si cu atributii restranse, limitate la discutarea problemelor de interes general al oraselor si provinciilsi sustinerea acestor interese locale in fata administratiei imperiale a Daciei. n acest sens, membrii adunarii puteau formula anumi

plangeri, adresate imparatului. n realitate, insa, principala atributie a acestui organ este intretinerea cultului imperial si al )omei, vederea intaririi unitatii provinciilor, mentinerii loialitatii si devotamentul provincialilor fata de puterea romana.

ORGANIZAREA )INANCIARA A PRO+INCIEI DACIA

inantele provinciei Dacia erau administrate de un procurator financiar, cu sediul la Columna 4lpia Traiana, unde se centraliztoate datele privind veniturile celor 3 provincii. Procuratorul finantelor era subordonat legatului imperial al Daciei, finnd recrutat dinmembrii ordinului ecvestru. El avea in subordine un intreg aparat fiscal, compus din functionari si slu!basi imperiali. 1ceasta situatie smentinut si dupa reorganizarile succesive ale Daciei in Dacia Superior, Dacia 1pulensis, iar atunci cand locul guvernului consular Daciei 1pulensis era vacant, interimatul conducerii celor 3 Dacia era asigurat de procuratorul financiar al Daciei 1pulensis in celelal

provincii ale Daciei nferior, Daciei Porolissensis, Daciei 2alvensis, activitatea financiara fiind condusa de un procurator prezidialprovinciei Dacia nferioara sau Dacia Porolissensis. n Dacia Porolissensis, atunci cand atrbutiile de guvernare au fost preluate generalul comandant al legiunii a -a 2acedonica, atributiile financiare au revenit unui procurator financiar special. n vederea stabilirimpozitelor in provincia Dacia, ca in tot statul toman, se efectuau recensaminte o data la ani, de catre magistrati specializati denum

Duumviri $uin%uenales. mpozitele erau de 6 categorii

1.directe sau tri&utareJ tributaF*erau impozite funciare, impropriu spus, pentru ca se percepea si pe cladiri ,,tributusoliF sau stipendium' si pe persoane ,,tributum capitis', platit si de catatenii romani si de peregrini+

2.indirecte 33,ectigalia4*erau de K pe mosteniri si eliberari de sclavi, de 0K pe vanzari de sclavi, de /K pe vanzarealtor marfuri si de 6,K pe circulatia bunurilor si persoanelor+.

Pentru incasarea impozitelor erau organizate oficii vamale atat in interiorul provinciei, cat si la granite, denumite Station

portoriisi conduse de sclavii imperiali *denumiti servi villici+. 9a inceput, activitatea de incasare a ta(ei vamale fost incredintata unarendasi numiti Conductores, iar dupa /%; e.n, a fost incredintata unor procuratori vamali recrutati dintre membrii ordinului ecvestru.

ORGANIZAREA ARMATEI

n provincia romana Dacia, de-a lungul stapanirii romane au stationat egiunea & 'lavia 'eli, egiunea Adiutri, apegiunea Macedonica *transferata din Dobrogea in castrul de la Potaissa pentru apararea granitei de Nord a Daciei Porolissensis+ egiunea & *emina *cu sediul in castrul de la 1pulum, singura care a stationat in Dacia de la inceputul cuceririi romane si pana retragerea aureliana+. 1cest lucru s-a aflat in subordinea legatului imperial de rang consular al Daciei unitare, apoi s-a aflat in subordinlegatului pretorian al Daciei Superior, Daciei 1pulensis, iar dupa reorganizarea lui 2arc 1ureliu, s-a aflat in subordinea legatului imperde rang consular al celor 3 Dacii.

9egiunile romane dispun de un teritoriu propriu, folosit pentru nevoile lor economice, iar populatia de pe acel teritoriu eobligata sa presteze anumite servicii si corvezi in folosul armatei romane. n afara legiunilor, in Dacia au mai stat si trupe au(ilia


6/47

denumite co:orte, alae, precum si detasamente mi(te denumite nueri. Efectivul armatei romane stationate in Dacia se ridica la apro:.::: de soldati *nr. mare pentru perioada respectiva+.

ORGANIZARE LOCALA A PRO+INCIEI ROMANA DACIA

Sub aspectul organizarii locale, in Dacia au e(istat 6 categorii de localitati

1. urbane2. rurale

# Ase+arile urbane erau impartite in # categorii

a. Coloniile erau centre urbane puternic romanizate, locuite preponderant de cetateni romani, care se bucurde plenitudinea drepturilor civile, politice. 4nele colonii erau inzestrate cu 33ius italicu;, o fictiu

!uridica, conform careia teritoriul acestor colonii era asimilat cu solul )omei, iar cetatenii romani dcoloniile respective puteau e(ercita asupra pamantului dreptul de proprietate Luiritara, fiind scutiti de plaimpozitului funciar, adica a lui tributum soliF sau stipendiumF.

&. 2unicipiile erau centre urbane mai putin urbanizate, cu un statut !uridic inferior coloniilor, iar locuitolor aveau un statut !uridic intermediar, intre cetatenii romani si peregrini, desi, in epoca cuceririi romaneDaciei, criteriile, la origine foarte e(acte de delimitare a coloniilor de municipii, incepusera sa estompeze. Cu e(ceptia C5/MN /P) 67)N S6 DC)C S7M)9EE6Stoate orasele Daciei au fost vec$i asezari ale auto$tonilor, ridicate la rang de municipiu, apoi colonie.


7/47

a. Stations sunt oficiile vamale, postale, de paza si control.&. Canabae sunt asezari organizate pe langa castrele romane, locuite in principal de veteran si famili

soldatiilor, precum si de mestesugarii si de negustorii care isi desfasurau activitatea in stransa legatura armata romana.

< alta categorie erau statiunile balneo J climaterice si mai e(istau si teritorii cu o organizare speciala si anume domeniimperiale, care intrau inpatrimonium cesarissi care cuprind minele, salinele, pasunile si carierele de piatra.

< organizare speciala aveau zonele aurifere din 2untii 1puseni, conduse de un procurator aurariu si totodata legiundispuneau de un teritoriu propriu pentru nevoile lor economice.

DREPTUL IN DACIA, PRO+INCIE ROMANA

Drepul aplicat in Dacia, provincie romana, are, ca de altfel intregul drept roman, un intreg caracter statuar consacrand un st!uridic diferit pentru diversele clase si categorii sociale. 9ocuitorii Daciei romane erau de 3 categorii

a. Cetatenii romani se bucurau in Dacia, ca si la )oma, de plenitudinea drepturilor civile si politice, cu e(ceptia proprietaLuiritare asupra solului, de care beneficiau doar cetatenii romani din coloniile cu ius italicum. Cetatenii romani au ca dreptu

politice 33ius su+ragi; * dreptul de a alege+, 33ius :onoru;*dreptul de a candida la o magistratura+ si 33ius ilitia*dreptul de a face parte din armata romana+, iar ca drepturi private au 33ius coerci;*dreptul de a inc$eia acte !uridi

potrivit dreptului civil+, 33ius connu&iF *dreptul de a inc$eia o casatorie valabila potrivit dreptului civil+ si 33legis acti*dreptul de a utiliza mi!loacele procedurale pentru a valorifica drepturile lor subiective si a pretentiilor legitime. raporturile dintre ei si cetateni se utilizau normele dreptului civil, iar intre ei si necetateni se utilizau normele dreptul

gintilor.b. 9atinii aveau un status !uridic intermediar, intre cetateni si peregrini, bucurandu-se de o parte dintre drepturile civile

politice ale cetanilor romani. 1stfel, ei aveau 33ius coerci;3uneori 33ius connu&i;si 33legis actio;si 33ius su+ragi;dindrepturile politice. Nu aveau ,,ius $onorumF si ,,ius militiaeF. 9atinii din Dacia erau latini fictivi, in sensul ca se bucurau statutul !uridic al latinilor coloniari, dar nu erau rude de sange cu romanii. n epoca stapanirii Daciei, statutul de latdevenise o e(ceptie, aplicandu-se unui grup restrans de persoane, ca urmare a generalizarii cetateniei romane. 9atinii utilizin raporturile dintre ei si cetatenii romani si peregrini normele lui ius gentium.

c. Peregrinii formau cea mai importanta categorie sociala, intrucat in aceasta categorie intra marea masa a auto$tonilor getdaci, subsecvent cuceririi romane. E(ista o controversa in legatura cu categoria de peregrini, careia ii apartin auto$tonii getdaci. 4nii autori afirma ca intreaga populatie geto-daca intra in categoria peregrinilor dediticii, iar altii, a caror opinieimpartasim, considera ca numai locuitorii cetatilor, care s-au opus efectiv cuceririi romane intrau in categoria peregrinildediticii, iar ceilalti auto$toni intrau in categoria peregrinilor obisnuiti. Este important sa stabilim acest lucru, pentru

peregrinii dediticii aveau un statut !uridic inferior peregrinilor obisnuiti, in sensul ca nu puteau dobandi vreodata cetatenromana si *dovada ca edictul lui Caracala ii e(cepteaza+ nu puteau veni niciodata la )oma, sub sanctiunea caderii in sclav2ai mult, peregrinii dediticii nu se bucurau nici macar de dreptul lor national anterior cuceririi romane. Peregrinii utilizau raporturile dintre ei si in raporturile cu romanii si latinii normele dreptului gintilor. n plus, peregrinii obisnuiti puteau utiliin raporturile dintre ei 33leges Mores=ue peregrinoru; *dreptul lor national recunoscut numai in masura in care contravenea normelor de drept si principiilor !uridice romane+.

Din e(aminarea statului !uridic rezulta ca ius gentium este un drept comun al cetatenilor, latinilor si peregrinilor, utilizat pentreglementarea raporturilor !uridice dintre acestia. ormele !uridice ale dreptului gintilor, desi erau diferite de formele !uridice ale dreptucivil, produceau efecte !uridice valabile, c$iar daca erau imperfecte in raport cu efectele !uridice produse de normele raportului civil. De>eplu 1, cetatenii romani se puteau casatori valabil cu o peregrina, dar nu potrivit dreptului civil, ci potrivit dreptului gintilor, insa navea manus asupra sotiei si nici patria potestas deplina asupra copiilor rezultati dintr-o asemenea casatorie. De e>eplu 2, in contractedintre cetateni si peregrini, forma scrisa era utilizata nu atLua limitatae, ci ad probationem. De e>eplu !, litigiile dintre cetateni

peregrini erau deduse pe baza fictiunii !uridice ca peregrinii ar fi cetateni romani .,,si ci*is romanus eser/0#us gentium, ca diviziunedreptului privat roman este mai evoluat ca dreptul civil, pentru ca figurile !uridice de dreptul gintilor au la baza elemente subiective avointei umane.

n procesulconvietuirii dacilor si romanilor, cele 3 randuieli !uridice *dreptul civil, dreptul gintilor, cutumele locale+ s-au aproppana la contopire, dand nastere, in conditii specifice Daciei, unui sistem de drept nou sistemul daco-roman. n cadrul acestui proces sinteza !uridica, desi influenta dreptului roman a fost preponderenta, la randul lor normele apartinand normelor locale au e(ercitatinfluenta asupra dreptului roman in cel putin 6 directii 1.n directia decaderii formalismului in acte !uridice si 2.n directia generaliza

principiilor bunei-credinte.


8/47

PRINCIPALELE INSTITUTII

)nstitutia proprietatii

n Dacia proprietatea asupra pamantului a imbracat 6 forme proprietatea Luiritara si proprietatea provinciala.1sa cum am vazut, proprietatea Luiritara era e(ercitata de cetatenii romani care locuiau in coloniile investite cu ius italicum, ca

printr-o fictiune a legii, teritoriul acestor colonii era asimiliat teritoriului )omei, fiind scutit de plata impozitelor.Proprietatea provinciala era e(ercitata de ceilalti provinciali asupra celorlalte categorii de terenuri. Potrivit unei regiuni stravec

a dreptului roman, dusmanii )omei nu aveau niciun drept si ca atare teritoriile cucerite de la dusmani intrau in proprietatea statului romacu titlul de ager pu&licus *oborul public+. Ele erau date in folosinta provinciilor, care plateau in sc$imb un impozit funciar denum

tri&utu soli sautri&utu stipendiu.ntrucat aceasta stapanire era dificil de incadrat dpdv !uridic, !urisconsultii romani ai epocii cautat sa o defineasca pe baza ideilor si a surselor e(istente la data respectiva, considerand, in acest sens, ca locuitorii din proprietate(ercitau, asupra teritoriilor respective, uzufructul *posesia+ si ca pot fi asimilati pana la un punct cu titularii de drepturi reale. n realitainsa, provincialii e(ercitau asupra acestor teritorii o veritabila proprietate, pe care doctrina moderna a denumit-o proprietatea provincia1stfel, provincialii puteau transmite teritoriile atat prin acte intervivos, cat si prin acte pentru cauza de moarte, dupa cum ei putetransmite aceste teritorii cu diferite servituti si ipoteci. Totodata, dupa modelul uzucapiunii din dreptul civil, a fost creata pent

proprietatea provinciala o inscriptio longi teporis, pe care Paul si Modestie au denumit-o inscriptio longae possessionis. Ea deosebeste de uzucapiunea din dreptul civil atat prin termene, cat si prin efecte.

Curs " 2!.10.2008

n privinta termenelor, uzucapiunea din dreptul civil avea un termen de / an pentru bunurile mobile si 6 ani pentru cele imobiPrescriptio longi temporis avea termene de /: ani pentru prezenti si de 6: de ani pentru absenti.

Pe planul efectelor, uzucapiunea din dreptul civil este o prescriptie ac$izitiva, in sensul ca duce la dobandirea dreptului proprietate, la implinirea termenului, evident daca si celelalte conditii ale uzucapiunii sunt indeplinite. Prescriptio longi temporis este ino prescriptive e(tinctiva, al carei efect este respingerea actiunii in revendicare, formulate de proprietatea provinciala, impotri

posesorului, insa daca dupa implinirea termenului de prescriptie, posesorul pierdea bunul, el nu mai putea introduce actiunea revendicare. 1lta deosebire intre uzucapiune si presciptio longi temporis erau aceea ca prescriptio longi temporis permitea !onctiun

posesiilor si nu cerea !ustul titlu si nici buna-credinta.n afara de aceasta prescriptie speciala, a mai fost creata o prescriptio longissii teporis*prescriptia cu cele mai lungi durat

al carei termen era de 0: de ani, stabilit de mparatul Constantin cel 2are si redus la 3: de ani de mparatul T$eodosiu al - lea. 1ceasprescriptie era tot una e(ctinctiva, insa spre deosebire de presciptio longi temporis, se aplica si bunurilor imperiale (patrimonium cesaris

Mustinian, in politica sa unificatoare, a suprimat distinctia dintre fondurile provinciale si cele ale taliei, in sensul ca acestea durma erau supuse la plata impozitelor si care au asimilat uzucapiunea cu presciptio longissimi temporis, creand urmatorul sistem bunurmobile se uzucapau prin posesie 3 ani *usus capius+, iar bunurile imobile se uzucapau prin posesie /: ani intre prezenti si 6: de ani pentabsenti. 1cest sistem s-a numit prescriptio longi temporis. Erau necesare !ustul titlu *iusta causa possessionis+, cat si buna-credinta,

prescriptia avea un caracter ac$izitiv.Mustinian mentine presciptio longi temporis, avand urmatoarea fizionomie daca posesorul este de buna-credinta si nu a intrat

stapanirea bunului cu violenta, dobandea proprietatea prin presciptia de 6: ani. Daca posesorul nu era de buna-credinta sau daca a intrin posesia bunului prin violenta, prescriptia de 3: ani ramane e(tinctiva, in sensul ca poate respinge actiunea in revendicare a proprieta

provinciale, dar nu devine proprietar, astfel incat, daca dupa implinirea termenului de prescriptie pierde posesia bunului, nu poarevendica. igura !uridica a dat nastere pe planul te$nicii de reglementare !uridica unor atributii si determinative !uridice care au putututilizate cu success mai tarziu, in zorii Evului 2ediu, in vederea consacrarii proprietatii divizate de tip feudal.

Pe langa cele 6 tipuri de proprietati, locuitorii liberi ai Daciei romane au cunoscut si o a 3 forma de proprietate, aplicabile altbunuri decat teritoriile, denumita proprietata peregrina. 1ceasta forma a fost creata pe fondul pragmatismului poporului roman, dconsiderente de ordin economic, intrucat peregrinii erau principalii parteneri de comert ai romanilor. Dar ei nu dispuneau de ius commersi deci nu aveau acces la proprietatea Luiritara. Proprietatea peregrina a fost ocrotita prin mi!loace create dupa modelul celor aplicabi

proprietatii Luiritare actiunea revendicatorie a fost acordata si peregrinilor, fie prin suprimarea din formula actiunii a e(presiei 33e> iu=uiritiu;, fie cu fictiunea calitatii de cetatean roman a peregrinului, titular al actiunii *si civis romanus est+.

Cu aceleasi mi!loace u fost acordate peregrinilor si alte 6 actiuni, care prote!au cele 6 forme de proprietate 33actio +urti;si 33ac

dani in iuria dati;*delictul, paguba cauzata pe nedrept+.

)nstitutia casatoriei

Erau admise casatoriile atat intre peregrini, cat si intre cetateni si peregrini si totodata erau acordate peregrinilor urmatoareinstitutii institutia tutelei si a adoptiunii fraterne *care a evoluat, dand nastere in 9egea Tarii instutiei feudale a infratirii+, institusuccesiunilor *mostenirea putea fi deferita prin testament, iar peregrinii testau in forma specifica a testamentului oral, care a dat nastere 9egea Tarii testamentului numit ,,cu limba de moarteF, iar peregrinii aveau si testamenti factio pasiva, astfel incat puteau veni succesiunea cetatenilor romani+

n ceea ce priveste materia obligatiilor, aceasta cunoaste o reglementare amanuntita si evoluata, intrucat aceasta epoca caracterizeaza printr-o dezvoltare fara precedent a productiei si a sc$imbului de marfuri, in conte(tul in care 2area 2editerana deveniun ,,lac roman'.


9/47


10/47

drept, mancipatiunea nu produce efecte, pentru ca nu isi indeplineste conditiile sale de forma, daca operatiunea !uridica a vanzarii realizeaza in virtutea contractului consensual, numai ca acesta nu este o e(plicatie, ci o constatare.

Pentru a e(plica aceasta ciudatenie, trebuie sa utilizam ca metoda de cercetare metoda dialectica. n dreptul romamancipatiunea este un mod de a dobandi proprietatea, cu precizarea ca romanii faceau distinctie clara intre operatunea !uridica si formte$nica !uridica prin care se realizeaza aceasta operatiune. Contractul consensual de vanzare nu este la romani translativ de proprietate,este generator de obligatii, adica genereaza obligatii vanzatorului de a transmite linistita si utila posesie a bunului .*acuam ossessione'radere+, in anumite situatii c$iar proprietatea, transmitere ce se realizeaza printr-un act distinct si ulterior de contractul de vanzare dcare a luat nastere obligatia respectiva.

n 9egea Tarii, ca si in dreptul actual, contractul de vanzare este consensual, translativ de proprietate. mpre!urarea ca, in tripticmancipatiunea este alaturata contractului consensal in vederea realizarii operatiunii de trecere de la sistemul roman clasic, in care vanzar

consensuala este generatoare de obligatii la sistemul 9egii Tarii, in care vanzarea consensuala este translativa de proprietate. ormelementele si efectele contractelor continute in triptice arata ca o serie de reguli si principii ale dreptului roman au fost deviate de menirea lor initiala, capatand in conditii specifice Daciei romane functii si finalitati noi, astfel incat ,,devierile' de la e(igentele drepuroman clasic, pe care le intalnim la fizionomia actelor continute in triptice, nu sunt curiozitati, ci e(presia sintezei !uridice daco-roman

1ceste acte !uridice nu sunt acte de drept roman, auto$ton geto-dace, ci sunt acte de drept daco-roman. Ele reprezinta e(presia planul determinismului dialectic a conditiilor de e(istenta din provincia romana Dacia, care au generat, la nivelul suprastructurii !uridicun sistem de drept roman, sistem daco-roman, rezultat din impletirea normelor de drept civil cu normele de drept al gintilor si cutumelocale, ca o parte componenta a procesului mai amplu al etnogenezi romanesti.

Curs # !0.10.2008

ORGANIZAREA SOCIALA SI NORMELE DE CONDUITA

IN PERIOADA CUPRIN SA INTRE 3 - 34 SI SECOLUL 5D#6

1ceasta perioada coincide cu etnogeneza romaneasca si cu afirmarea obstei satesti si teritoriale, ca forma sociala de organizarepopulatiei daco-romane. )etragerea aureliana a aparatului administrativ roman si a armatei romane nu a insemnat si abandonul teritoricarpato-danubiano-pontic, de catre poporul daco-roman. Cu e(ceptia unor mari proprietati de latifundii si sclavi, ce au parasit Dacia o dacu armata romana, marea masa a poporului daco- roman a ramas pe loc, iar legaturile acesteia cu lumea romana nu au incetat, ci au ramla fel de intense, ca in timpul stapanirii romane a Daciei.

Din considerente de ordin strategic, mperiul )oman a continuat sa manifeste interes pentru provinciile Daciei, considerate cazona tampon de protectie a limesului roman. n consecinta, )oma a mentinut o legatura continua si a organizat un intreg sistem de aparacu garnizoane militare permanente, situatie ce s-a meninut pana in sec. d.&. 2ai mult, sunt organizate noi garnizoane si fortificate cedin stanga Dunarii, alaturi de cele e(istente din vremea cuceririi romane. 1stfel, mperiul )oman a continuat sa controleze dpdv militar uintens teritoriu de la Nordul Dunarii, situatie mentinuata pana in sec. % d.&, ce a determinat pe unii autori sa vorbeasca de o cucerireDaciei.

Pe langa relatiile militare, au continuat si relatiile economice, care sunt dovedite ar$eologic, prin obiecte romane, ulterioaretragerii aureliene, descoperite in asezari de la Nordul Dunarii. 2ai mult, Dobrogea a continuat sa fie provincie romana, incluadministrativ in provincia 2oesia, dar dupa reforma lui Diocletian, a devenit o provincie separata.

Teritoriile locuite de dacii liberi a continuat sa fie integrat, ca si pe timpul stapanirii romane, in orbita de influenta a spiritualitaromane. n ceea ce priveste popoarele migrate, care, incepand din sec. 3 d.&, s-au perindat prin spatiul carpato-danubiano-pontic, ele nau e(ercitat o dominatie efectiva asupra acestui teritoriu, ci o domninatie teritoriala de la distanta, data fiind asezarea lor in zonemarginale ale zonei respective, iar aceasta dominatie s-a concretizat prin perceperea tributului de la poporul roman si randuri militare scop de reprimare si $rana. Cunoscand popoarele migrate dpdv al organizarii sociale in comuna primitiva, ele nu au putut organiza dpd

politic teritoriul locuit de daco-romani si au sfarsit prin a fi asimilati de acestia, data fiind superioritatea demografica si de civilizatiepoporului daco-roman.

1cesta este conte(tul istoric in care are loc etnogeneza romaneasca, care a parcurs 6 etape roanizarea dacilor si a +orapoporului daco*roan, care a durat pana in sec. % d.& si +orarea poporului roan ca un popor cu identitate proprie , care sdesfasurat intre secolele % d.& si I d.&.

Etnogeneza romaneasca are mai multe componente

1. 7oanizarea

Procesul a inceput inainte de cucerirea romana, durand si dupa retragerea aureliana, pana in sec. % d.& si a condus la formarunei populatii omogene daco-romane, continuatoare a traditiilor cetatenilor romani ai fostei provincii Dacia, distincta si superioa

barbare. Ca proces, a insemnat o sinteza etnica dintre auto$tonii geto-daci si colonisii romani, careia i s-au adaugat o sinteza !uridicainstitutionala. 4n alt rezultat al procesului de romanizare, alaturi de formarea poporului daco-roman, este crearea unei noi lumi prsinteza lingvistica dintre limba vorbita de auto$tonii geto-daci si latini. 1ceasta a dus la formarea limbii romOne. Caracterul laltinofon limbii vorbite de poporul dacoroman din spatiul carpato-dunareano-pontic este atestat de un autor al vremii, care preciza ca episcopul g


11/47

4lp$ea tinea predici poporului de la Nord de Dunare, nu numai in limba gotica, ci si in latina, referindu-se la sec. 0 d.&. Pentru sec d.&o mentiune asemanatoare avem de la un istoric si diplomatic, care a traversat teritoriul de la Nordul Dunarii, in drum spre CampPanonica si a constatat caracterul laltino+onal limbii vorbite de poporul de la nordul Dunarii.

2. Crestinizarea

Procesul a inceput in sec. 3 d.&. si reprezinta un element de distinctie al poporului daco-roman, fata de popoarele barbare paganPe teritoriul tarii nu au e(itat multe centre crestine timpurii, iar literatura patristica *lucrarile Parintilor "isericii+ mentioneaza multe numde pe teritoriul tarii, in frunte cu Sfantul 1postol 1ndrei. ntrucat procesul de crestinizare a poporului daco-roman a reprezentatcomponenta a etnogenezei romanesti, inseamna ca, spre deosebire de toate popoarele vecine, poporul roman s-a nascut ca unul crestin

nu a fost crestinat ulterior, asa cum s-a intamplat cu slavii, mag$iarii, etc. 4n argument semantic in acest sens este e(istenta limbromanesti, a sinonimiilor ,,lege romaneasca' - ,,lege crestina' si ,,romOn' - ,,crestin'. nvaziile migratoriilor nu au putut influenta procesetnogenezei romanesti, decat in a -a perioada a procesului, singura influenta notabila fiind a slavilor, insa si ei u fost asimilati de ca

poporul daco-roman.

!. 7uralizarea

Sub aspectul organizarii sociale, dupa retragerea aureliana, poporul daco-roman si-a continuat e(istenta in formele stravec$i si organizare si anume obstile satesti sau teritoriale, astfel, pe fondul decaderii continue a vietii urbane, asistam la un proces de ruralizarevietii sociale si in acest conte(t, obstea sateasta devine singura forma de convietuire a poporului daco-roman.


12/47

0rganele de conducere ale obstei erau

1. dunarea generala a e&rilor o&stei

1dunarea generala a membrilor obstei cuprindea pe toti membrii ma!ori ai obstei, ma!oratul fiind fi(at fie in raport cu varsintre /I si 3: de ani, fie in raport cu data casatoriei. Este controversata ideea participarii femeilor la 1dunarea Generala a obstei. Cert esca ele particpau in orice caz la adunarile acelea la care urmau sa se adopte $otarari in ceea ce le priveste. 1ceasta adunare se numestot ,,obste' si se tinea la casa obstei, iar in zilele de sarbatoare se tinea la "iserica. Ea era convocata prin viu grai de la om la om1dunarea Generala a membrilor obstei avea urmatoarele atributii

- $otareste asupra patrimoniului obstei- organizeaza munca colectiva- supraveg$eaza relatiile de famillie- rezolva conflictele dintre membrii obstei- ratifica transferuri de bunuri dintre membrii obstei si inc$eia diferite conventii- asigura organizarea si intretinerea "isericii satului si a cultului religios

2. S+atul oaenilor runci si &atrani

Sfatul cuprinde pe cei mai respectati oameni ai obstei, membrii de baza ai obstei, cu atributii !urisdictionale.

!. lesii o&stei

1lesii obstei erau persoane imputernicite cu e(ercitarea unor atributii speciale. Denumirile acestora amintesc de denumirile unodintre dregatorii statului feudal, ceea ce demonstreaza continuitatea poporului roman

- ,ornicul*strange contributiile membrilor obstei+- postelnicul*are grii!a de "iserica satului+- logo+atul*este stiutor de carte si scrie actele obstei+- neesnicul *are gri!a de gardurile campiei de cultura+* ?itarul*pazea recolta+* ?udele*este seful militar al satului si are atributii !urisdictionale+ - termen latin ce provine de la dumvirii iure dicund

1lesii obstei erau imputerniciti c$iar sa aplice anumite pedepse acelora dintre membrii obstei ce nu le indeplineau dispozitii1lesii obstei se aflau sub controlul permanent al 1dunarii Generale a obstei, care ii numea, ii revoca din functii, le stabilea atributiilecontrola e(ercitarea acestora.


13/47

Stapanirea e(ercitata de membrii obstei imbraca 6 forme a. stapanirea de,alasa si &. stapanirea indi,iduala. Ele sunt esenta forme de apropiere a folosintei si nu se confunda cu proprietatea privata. 1ici termenul de ,,proprietate' este folosit nu in se

!uridic, ci in sens economic.a. se aflau in stapanirea de,alasapaduri, pasuni, izlazuri, apele, iar in epoca obstei ar$aice si turmele comune, fond

de rezerva pentru anii cu recolta slaba, moara satului, bogatiile subsolului. 4n corolar al stapanirii devalmase era iposibilitatea membrilor obstei de a instraina parti din mosia satului, in vederea pastrarii unitatii si integritatii acestor

&. la bazastapanirii indi,iduale se afla munca proprie depusa de fiecare membru al obstei pentru amena!area unui buaflat anterior in devalmasie si care dobandeste prin incorporarea acelei munci o valoare economica noua.

Prima desprindere din fondul devalmas a fost terenul pe care membrii obstei si-au intemeiat casa si curtea, ceea ce rezulta ca

romani intalnim sub numele de ,,$erediu' locul de casa si gradina. Semnul distinctiv al trecerii gospodariei comune in stapanirindividuala il reprezinta gardul. 4n proces asemanator a cunoscut si campul de cultura, denumit si ,,tarina' *,,racla'+, ce era impartitloturi de cultura atribuite membrilor obstei prin tragere la sorti, dar nu in sistemul asolamentului ca la geto-daci, ci o data penttotdeauna, de aceea loturile de cultura se mai numeau si ,,loturi matca', pentru ca dau posibilitatea celor de la stapanire sa utilizezecelelalte terenuri din $otarul obstei, aflate in stapanire devalmasa. Totodata, membrii obstei puteau lua in stapanire individuala si anumi

parti din restul $otarului devalmas. De e(emplu, loturi de cultura obtinute prin defrisari, adica stapaniri locuresti. Trecerea terenurilor dstapanirea devalmasa in stapanirea individuala se face cu acordul si cu supraveg$erea obstei, ce continua sa e(ercite asupra teritoriului drept superior de supraveg$ere si control.

Curs $ 0$.11.2008

Procesul de trecere a terenurilor din stapanirea devalmasa in stapanirea individuala nu a insemnat dezagregarea obstilor satesintrucat obstea continua sa traiasca, sa e(ercite si asupra teritoriilor in stapanirea individuala un drept superior de supraveg$ere si contro

care s-a materializat in 9egea Tarii prin institutia dreptului de protinis *dreptului de precumparare sau de rascumparare+.2. Nore pri,itoare la relatiile de unca

iind o comunitate de munca, obstea sateasca a organizat indeletnicirile principale, agricultura si cresterea vitelor statuand, acest sens, norme speciale referitoare la repartitia campului de cultura intre membrii obstii, stabilirea felului culturii, suprafata fiecarlot, stabilirea tipului de desfasurare a unor activitati agricole, distribuirea recoltei pentru consumul personal al membrilor obstei si pentfondul de rezerva, norme referitoare la stabilirea locurilor si perioadelor de pasunat, norme privitoare la impartirea productiei turmelcomune. E(emple si alte norme, care reglementeaza si alte activitati la nivelul obstei, vanatoarea si pescuitul, dupa cum e(istau norme conduita constituite pe masura aparitiei unor activitati *mestesugurile+, norme potrivit carora cei care realizau asemenea activitati, canecesitau pregatire speciala, erau indreptatiti la proprietatea asupra muncii lor.

!. Nore re+eritoare la statutul persoanelor

Principalul fundament il reprezinta egalitatea membrilor obstei, determinata, pe de o parte, de stapanirea devalmasa a pamantulsi pe de alta parte de desfasurarea activitatii economice fundamentale in comun. Evidentierea unor membri ai obstei, de e(emplu, cei erau alesii obstei, se facea dupa calitatea lor si nu dupa criteriul stratificarii sociale.

". Nore re+eritoare la +ailie3 succesiuni si o&ligatii

n perioada obstei ar$aice, familia unica compusa din parinti si copii, reprezenta elementul structural al obstei, caracterizat praceeasi egalitate a membrilor, ca si obstea in ansamblul sau. Egalitatea, la nivelul familiei, era determinata ca si in cazul obstei de muncin comun, desfasurate in cadrul gospodariei si stapanirea comuna asupra patrimoniului familiei. 1ceasta egalitate a avut drept consecine(istenta unor obligatii reciproce de intretinere, atat intre parinti, cat si intre soti. )n ateria organizarii +ailiei, influenta ma!orae(ercitat-o traditia geto-daca spiritualizata sub influenta crestinismului. 1stfel, casatoria se realizeaza prin liberul consimtamant

partilor, insotita de bunacuviinta religioasa, devotamentul era admis la cererea oricareia dintre soti, intre acestia e(istand deplina egalitain pronuntarea motivelor de divort, irevocabile. )n ateria succesiunilor, descendentii aveau egala vocatie succesorala la mostenir

mosiei familiei, fiind recunoscut totodata si dreptul la mostenire al sotului supravietuitor, consacrat, de altfel, si in dreptul rompostclasic. )n ateria o&ligatiilor3 toti membrii obstei aveau deplina capacitate de a inc$eia conventii, acestea fiind total libere de formspre deosebire de dreptul roman, unde unele contracte erau supuse unui formalism riguros. Cea mai raspandita conventie era vanzarecare, asa cum evolua sub influenta dreptului bizantin, devenise consensuala translativa de proprietate. < alta conventie des intalnita era sc$imb, dat fiind caracterul natural al economiei acelei perioade.

#. Nore re+eritoare la raspunderea si solutionarea litigiilor

7aspundereamembrilor obstei pentru faptele ilicite cauzatoare de pre!udicii, precum si solutionarea conflictelor dintre membobstei se realizau pe baza sistemului solidaritatii rudelor si a compozitiunii voluntare *legea talionului+. Solidaritatea obstei, in ansamblsau, se manifesta atunci cand aceasta trebuia sa raspunda pentru faptele ilicite cauzatoare de pre!udicii savarsite de unul dintre membrii sasupra unui membru al unei obsti invecinate *articolele de !udecata erau comune pentru pricini civile si penale si anume Sfatul oamenil

buni si batrani, !udele, instante ce puteau pronunta $otarari, mergand pana la alungarea din obste a celui ce comisese o fapta grava+. ateria pro&elorse contureza inca din aceasta perioada unele probe fundamentale pentru practica !udiciara romaneasca si anum


14/47

!uramantul cu brazda si proba cu !uratori, pe care le vom regasi reglementate si in 9egea Tarii, ceea ce atesta cotinuitatea poporulroman.

n ceea ce priveste materia procedurii, instantele erau aceleasi atat pentru cauze recidive cat si pentru cauzele penale.@udele si s+atul oaenilor &uni si &atrani-aceste instante aveau competenta de a cerceta litigiile deduse spre solutionare in fa

or si de a pronunta $otarari care sa contina sanctiuni la adresa membrilor obstei mergand pana la e(cluderea membrilor din colectivitate.Pe plan probativ, se contureaza inca din aceasta perioada o serie de probe fundamentale in practica !udiciara Muramantul pe brazda

proba cu !uratii, ceea ce arata continuitatea poporului roman si pe planul institutiilor sale !uridice.5&stea sateasca sau teritorialaeste cea mai simpla forma de organizare social ape criteriul teritorial a unei colectivitati uma

ceea ce nu e(clude insa posibilitatea ei de a se incadra in forme teritoriale mai vaste- uniunile de obsti sau confederatiile de obsti dobsti si obsti de obsti. 1ceste uniuni de obsti se constituiau din necesitati de aparare sau necasitati economice, mai buna e(ploatare a v

unui rau sau a versantului.


15/47

Denumirile tarilor care contin vec$i termeni toponimici si $idronimici atesta vec$imea si continuitatea popoarelor romanesti pacele tinuturi. Denumirilor tarilor care contin determinative cu caracter etnic sunt date de celelalte popoare si confirma inc$eier

procesului etnogenezei romanesti si afirmarea poporului roman ca un popor cu personalitate proprie. Denumirile tarilor care contin referla numele persoanei conducatorului semnifica saltul calitativ de la stadiul obstilor si uniunilor de obsti la stadiul organizat de tip politic. afara termenului de tara pentru desemnarea formatiunilor prestatale feudale e(ista in limba romana si alti termeni care nu sunt de originlatina, care sunt dublete ale termenului de tara. De e(emplu, termenul de ,,!upa-!upan-!upan', care este de sorginte traca, precum termenii de cnezat, voievodat. E(istenta acestor cuvinte germane si slave in vocabularul limbii romane si utilizarea lor pe scara larga Epoca 2edievala i-a facut pe unii autori sa considere in mod gresit ca institutia cnezatului si a voievodatului n-ar fi institutii originaromanesti, ci imprumutate. 1ceasta conceptie nu poate fi acceptata, pentru ca termenii au patruns in limba romana ca dublete, pe fond

influentei e(ercitarii de popoarele migratoare asupra etnogenezei romanesti, mai ales in ultima ei etapa, iar un alt argument in combateracestei afirmatii este acela al evolutiei diferite a institutiilor in cauza, la romani. 9a slavi, termenul de cneaz este sinonim cu cel de ducn ierar$ia feudala slava, voievodul este subordonat cneazului si nu are atributii !urisdictionale. 9a romani, voievodul este supericneazului, fiind mai mare peste o confederatie de cnezi si continua pe un plan superior atributiile !urisdictionale ale !uzilor si cnezilor.

Conducatorii de formatiuni prestatale feudale dispuneau de asezari intarite si de cele militare compuse din curtenii cu a!utorcarora tineau in ascultare pe taranii dependenti si asigurau apararea impotriva atacutilor straine, infaptuind astfel functii in'erne*a tineascultare masa taranilor dependenti+ si e8'erne*aparare impotriva atacurilor straine+ ale acestor formatiuni de tip politico-statal. Efectivemilitare respective alcatuiesc ceea ce Diploma oanitilor denumeste 33apparatus &eliceus4*aparatul razboinic+. ormatiunile prestatafeudale nu dispuneau, insa, de forta necesara unei aparari eficiente impotriva atacurilor tot mai frecvente si puternice ale popoarelvecine, intrucat respectivele formatiuni prestatale isi e(ercitau autotitatea pe teritorii restranse, nemaiavand puterea necesara pentintretinerea unor efective militare corespunzatoare. n acest conte(t, catre sfarsitul sec. /3, inceput de sec. /0, pe fondul dezvoltafortelor de productie si al uitarii relatiilor de productie de tip feudal, cresc si veniturile feudalilor romani, iar acestia cauta din ce in ce mmult sa-si asigure e(clusivitatea e(ploatarii domeniilor lor si sa nu mai imparta cu feudalii straini, ai caror vasali erau veniturile regiunil

romanesti, atitudine incompatibila cu recunoasterea autoritatilor vremii.9a randul lor, micii tarani dependenti nu mai agreau dubla e(ploatare feudala si s-au situat de partea feudalilor romani, in liplor, impotriva feudalilor straini. 1ceasta lupta desfasurata sub conducerea capeteniei feudale locale a avut ca rezultat crearea statelfeudale romanesti, un proces istoric, cu trasaturi comune la scara intregului spatiu locuit de romani, dar si cu o serie de particularitati deo tara romaneasca la alta. De aici rezulta ca formarea statului feudal roman este rezultatul dezvoltarii fortelor de productie feudale, contraindicatilor de clasa, interne si al luptei poorului roman contra dominatiei straine in cadrul unui determinism de tip dialectic, ceea valideaza !ustetea singurei teorii corecte formulata de istoriografia romana in legatura cu formarea statului roman feudal de sine statatocare este teoria lu Nicolae "alcescu, acesta referindu-se la formarea 2oldovei si a Tarii )omanesti, in combaterea teoriei descalecatulu

pentru ca niste,,s'aani se s'a'e asa mici recum )a(arasul Si Maramuresul nu u'eau a*ea des'ula u'ere sre a curinde asemenero*incii"# Prin urmare, ,,$eudali'a'ea nu se u'ea in'roduce in aces'e 'ari cu aces'i domni"#Ceea ce insemna ca formarea statelfeudale romanesti nu poate fi rezultatul unei actiuni e(terne, ci este rezultatul unui proces intern de feudalizare.

Curs % 1!.11.2008

)ORMAREA DREPTULUI )EUDAL NESCRIS

.)ORMAREA LEGII TARII0

n perioada sec. 0 - sec. ;, la nivelul obstilor satesti a e(istat un sistem de reguli de conduita care reglementeaza relatii sociae(istente la nivelul obstilor.

Conducerea colectiva a obstilor veg$ea la respectarea si aplicarea acestor reguli de conduita ce erau reguli sociale fara caract!uridic. Ele reprezinta vointa comuna a membrilor obstei si interesele generale ale obstilor si erau respectate de comun acord de tomembri obstilor pe baza deprinderii si obisnuintei. Nu erau inzestrate cu o sanctiune statala, ci cu o sanctiune obsteasca aplicata dorganele de coducere a obstilor. Transformarea acestor norme din norme sociale fara caracter !uridic in norme !uridice a presupintocmirea cumulativa a doua trasaturi caracteristice 1. dobandirea unui continut de clasa si 2.dobandirea unei sanctiuni specifice natura statala aplicata cu a!utorul aparatului de constrangere al statului. 1ceste doua trasaturi caracteristice s-au conturat ca rezultat stratificarii sociale si formarii aparatului coercitiv al statului, menit sa asigure respectarea normelor de drept. Transformarea normelsociale de la nivelul obstilor satesti la nivelul !uridic a fost surprinsa de marele istoric Nicolae orga ce a denumit sistemul de norme

drept de la nivelul obstilor cu sintagma,,dre' oular roriu comuni'a'ilor sa'es'i li&ere"#nsa formarea 9egii Tarii s-a realizat si pe o alta cale si anume aparitia de noi norme !uridice corespunzatoare noilor realit

economice si sociale ale societatii feudale aflata in plin proces de constituire. 1ceste noi reguli de drept conturate inca din timpfeudalismului timpuriu s-au amplificat si diversificat in timpul feudalismului dezvoltat. Din aceasta categorie de norme !uridice fac parnorme ce reglementeaza privilegiile nobilimii, obligatiile taranilor dependenti e(primate sub cele trei forme ale rentei feudale, sistemrelatiilor feudale de vasalitate, precum si norme ce reglementeaza organizarea politica a societatii feudale caracterul ereditar al institutcnezatului, caracterul electiv al institutiei voievodatului, caracterul electivo-ereditar al institutiei domniei.

Pe planul formei aceste norme de drept imbracau forma cutumei sau a obiceiului !uridic, sens in care Dimitrie Cantemir califidreptul acestei perioade ca fiind un ,,ius non scriptum'. Nicolae "alcescu precizeaza in acelasi sens ca romanii de la intemeierea ambel

principate n-au avut legi scrise. Cunoasterea dreptului nostru feudal nescris a fost posibil pe baza dovezilor scrise interioare si straine dperioada in care el a fost in vigoare.

Dintre sursele interne de cunoastere a 9egii Tarii, cele mai importante sunt $risoavele domnesti *reprezinta acte cu caracindividual de aplicare a legilor si care fac repetate referiri la dreptul nescris, dar cunoscute de intregul popor roman+. n ceea ce prives


16/47

sursele e(terne de cunoastere a 9egii Tarii, acestea sunt documente emanand de la cancelariile straine ce mentioneaza si ele e(istendreptului poporului roman pe care il denumesc ,olosc:izo:on*documentele cancelariei polone+, zacon,lasAi *documentele cancelarsarbe+, ius,ala:icu, le> ola:oru *redactate in limba latina a cancelariei mag$iare+. 1ceste denumiri arata ca strainii, atunci candenumeau dreptul nostru feudal nescris, aveau in vedere caracterul etnic al poporului roman, concepand pe cale de consecinta dreptacestui popor ca pe un drept personal. Spre deosebire de straini, romanii au desemnat mereu dreptul lor feudal nescris *obisnuielnic+ prsintagma ,,9egea Tarii' *obiceiul pamantului+, termenul de pamant fiind in aceasta e(presie sinonim cu termenul de tara.

n constiinta poporului roman, 9egea Tarii aparea ca un drept vec$i, ca o suma de obiceiuri din batrani, de la alcatuirea tariic$iar anterioare acesteia pana la aparitia pravilelor. 9egea Tarii reprezinta singurul izvor de drept in sens formal, dar c$iar si duadoptarea pravilelor bisericesti si apoi a celor laice, 9egea Tarii a ramas dreptul comun in toate materiile.

n cadrul procesului istoric de formare a 9egii Tarii pot fi decelate urmatoarele etape

1. sec."*-*cand 9egea Tarii cuprinde numai norme de conduita fara caracter !uridic ale obstilor satesti+2. sec. -*1" *cand aceste norme devin norme de drept, intregindu-se cu norme !uridice noi relative la organizarea formatiuniloprestatale de tip feudal, la relatiile dintre aceste entitati si supusii lor, precum si la relatiile de e(ploatare dintre nobilii feudali taranii independenti+

!. dupa +orarea statelor +eudale roanesti de sine statatoare*cand 9egea Tarii devine sistem de drept atotcuprinzator,incluzand intraga materie a dreptului public si privat+.

TRASATURILE LEGII TARII

1. Caracter unitar

9egea Tarii are un caracter unitar pe intreg teritoriu locuit de romani, semnificativa in acest sens fiind utilizarea termenulgeneric de tara, desi am vazut ca tarile purtau diverse denumiri in vederea identificarii lor. Caracterul ei unitar s-a pastrat si duintemeierea statelor feudale romane desine statatoare iar unitatea de continut a dreptului nostru feudal nescris a reprezentat o e(presie p

planul determinismului de tip dialectic, a conditiilor economice si sociale identice si a cadrului unitar in care s-a format poporul roman.

2. Caracter teritorial3 io&iliar

1cest caracter rezulta c$iar din denumire, in sensul ca reprezinta dreptul unei populatii organizate dpdv politic sau 9egea untari *legea unui teritoriu aflat sub organizare statala+. Este foarte important sa subliniem acest caracter pentru ca 9egea Tarii se deosebesde dreptul popoarelor migratoare si este un drept personal. Caracterul teritorial mobiliar al 9egii Tarii este demonstrat si de impre!urarca institutia !uridica centrala a dreptului nostru consuetudinar este institutia proprietatii, ce cunoaste o ampla si minutioasa reglementare.

!. 9egea tarii e o creatie originalaa poporului roman, izvorata din modul de viata al stramosilor nostri si al daco-romanilor. Dforma lor tipica de organizare sociala rezulta obstea sateasca, astfel incat influentele straine e(ercitate asupra institutiilor !uridice romas-au limitat la aspectul formei, la terminologie si nu au afectat cu nimic continutul institutiilor !uridice romane astfel incat aceste influensunt regasite ca dublete ale terminologiei originare de sorginte latina, traca.

n literatura de specialitate au fost formulate mai multe opinii in legatura cu originea 9egii Tarii. Pot fi impartite in doucategorii ). teorii oniste, cu privire la formarea 9egii Tari, intre care mentionam si originea pura romaneasca formulata de istoric"ogdan Petriceicu &asdeu si #asile Parvan si de !uristii Stefan


17/47

reprezinta cu necesitate rezultanta efectului unui imprumut. S-au constatat asemanari intre 9egea Tarii si dreptul indian. 1ceste asemananu pot fi e(plicate prin imprumut, avand in vedere ca cele doua popoare nu s-au aflat in legatura de-a lungul istoriei. Pe de alta parte, n

putem intelege de ce aceste asemanari nu s-ar datora unui imprumut in sens invers, adica din dreptul roman catre popoarele vecin4tilizand metoda dialectica de cercetare putem face si distinctia dintre factorii ce au determinat o anumita reglementare si factorii ce influentat reglementarea respectiva. 1stfel spus, putem face distinctia dintre origine si influenta in cadrul procesului de formare a 9egTari, astfel incat, utilizandu-se aceasta metoda de cercetare, putem trage concluzia ca 9egea Tarii este creatia originala a poporului romaavand la baza dreptul daco-roman si influentele de natura terminologica, din partea unor popoare vecine, insa constituirea dreptului nostfeudal nescris a fost determinat in mod nemi!locit de conditiile materiale de e(istenta in care s-a format si a evoluat poporul roman si forma sa traditionala de organizare, obstea sateasca.

Totodata, in literatura noastra de specialitate s-au conturat o serie de opinii referitoare la sfera de aplicare a 9egii Tarii, referind

se la continutul sau normativ, ce rezulta o diversitate de opinii.


18/47

satesti in frunte cu !udele, care era seful militar al satului. 1legerea a continuat sa fie un sistem aplicat si la nivelul formatiunilor prestatade tip feudal, in sensul ca voievozii erau alesi de 1dunarea cnezilor. /atura ereditaraeste intalnita, si ea, la nivelul obstilor satesmanifestand prin tendinta membrilor obstei de a-si transmite titlul cu titlu ereditar si a fost continuata pe un plan superior la nivelformatiunilor prestatale de tip feudal, manifestat prin caracterul ereditar al institutiei cnezatului. Sisteul electi,o*ereditarera considede starile sociale ale Evului 2ediu, ca fiind unul legiuit pentru ca era reglementat de 9egea Tarii, astfel incat cei ce accedau la tro

potrivit acestui sistem, erau considerati domni din mila lui Dumnezeu. Dimpotriva, cei ce a!ungeau pe tron, cu incalcarea acestui sistemerau denumiti uzurpatori, unii dintre ei fiind desemnati in mod peiorativ prin apelativul ,,domnisor'. n cadrul fuzionarii sistemului, s-conturat anumite mi!loace !uridice de influentare, fie a laturii ereditare, fie a celui electiv. Spre pilda, asocierea la domnie era o ca

pasnica de a restrange totalitatea, uneori mult prea larg al persoanei, ce puteau emite pretentii la tron, astfel, domnul in functie, proclamun asociat la domnie, ce urma sa preia tronul dupa moartea sa. )ecomandarea este un mi!loc de influentare a laturii elective, este vor

despre recomandarea pe care domnul in functie aflat spre sfarsitul domniei o adresa 1dunarii stariilor feudale, cu privire la persoana cmai indicata a fi aleasa ca succesor la tron. 9eea Tarii cunoaste si institutia regentei e(ercitata in cazul minoritatii domnului, situatie care atributiile erau e(ercitate de mama sa si unul dintre marii boieri.

De-a lungul functionarii sale, in timpul Evului 2ediu romanesc, sistemul elctivo-ereditar si-a afirmat anumite avanta!e fata sistemul primogeniturii, dar si anumite inconveniente. Sisteul era a,anta?ospentru ca permitea urcarea pe tron si a unor rude mindepartate, dar cu reale calitati de conducator, in dauna rudelor mai apropiate, nevarstanice sau incapabile. Sisteul era deza,anta?

pentru ca genera o concurenta acerba intre pretendentii la domnie, fiecare spri!init de o fractiune boiereasca, iar unii dintre ei solicitanc$iar si a!utorul strain. 9uptele interne pentru domnie au slabit Tara )omaneasca si au favorizat instaurarea domninatiei otomane. Duinstaurarea domninatiei otomane, pe fondul disparitiei vec$ilor familii romane, marii boieri au instaurat un autentic regim nobiliaconditionand alegerea domnului de acceptarea, de catre pretendentul la tron, a unor anga!amente ferme, privind respectarea privilegiil

boieresti. Este ceea ce croniculMiron !ostindenumeste ,,legatura' sau ,,tocmeala'.1legerea a devenit formala, pe primul plan devenind investitura data de Sultan, care, de multe ori, preceda asa-zisa alegere, de

in capitulatiile inc$eiate de Tara )omaneasca cu nalta Poarta se prevedea ca domnul va fi ales potrivit regulilor statornicite de 9eg

Tarii si abia apoi este confirmat sau recunoscut de Sultan. 2ai mult, investitura data de Poarta acoperea viciile alegerii unei persoane nu indeplinea conditiile impuse de 9egea Tarii. Toate aceste precedente au desc$is calea numirii directe, de catre Sultan, in timpregimului turco-fanariot, inlaturand astfel traditita sistemului electivo-ereditar.

B. S+atul Donesc

Este un organ central al statului feudal, functionand pe langa domn si prin intermediul careia se realiza participarea boierilor conducerea statului. Sfatul domnesc era alcatuit din reprezentantii marilor boieri si ai inaltului cler si se intrunea la datele si locurile fi(ade domn, fiind prezidate de acesta. Numarul membrilor sfatului varia intre /6 si 6. Principalele atributii erau

a.intarirea, alaturi de domn, a tuturor actelor privind transferul proprietatii feudale, dand garantia respectariidrepturilor si indeplinirii obligatiilor izvorate din acele acte.

&.asistarea domnului la !udecarea pricinilor civile si penale, dandu-si parerea asupra solutiilor pronuntate de domn.c.garanta, cu domnul, respectarea actelor e(terne si cu precadere a tratatelor de vasalitate.

d. ii acorda domnului sfat in orice problema a vietii de stat, atunci cand era consultat de catre domn.

Din e(aminarea atributiilor Sfatului Domnului rezulta ca, de iure, el este un organ de stat cu rol consultativ, insa de 1acto, roSfatului domnului, precum si componenta lui, au cunoscut de-a lungul Evului 2ediu, o anumita evolutie. 1stfel, dupa intemeiere si pala !umatatea sec./, Sfatul Domnului era alcatuit numai din boierii de tara, adica marii stapani de domenii feudale, investite cu imunitace aveau o curte proprie si armata proprie. Ei sunt denumiti, in $risoavele vremii, prin termenii de ,,!upani', in Tara )omaneasca,,,pani', in 2oldova. Puterea Sfatului Domnesc era atat de mare, incat el cenzura activitatea domnului, acesta neputand lua decizii decimpreuna cu boierii, iar numele boierilor figurau, alaturi de numele domnului, in formula introductiva a $risovului. Dar rolul SfatulDomnesc nu se reducea doar la a lua $otarari cu domnul, ci se e(tindea la traducerea in fapt a $otararilor luate, boierii fiind cei caresileau pe domn, cat si pe urmasii sai la tron, sa respecte $otararile respective, astfel incat boierii din stat actionau si ca garanti indeplinirii $otararilor luate. n acest sens, este ilustrata prezenta, in finalul $risovului domnesc, a pecetilor marilor boieri, alaturi

pecetea domneasca. 1ceasta situatie este fireasca, pentru ca, in primele timpuri de dupa intemeiere, in numele boierilor, era vie amintirfaptului ca statul feudal se constituise prin unirea feudelor lor, astfel incat, prezenta boierilor in sfat, asigura apararea vec$ilor lor pozi

economice si politice, consacrate dupa intemeiere prin sistemul imunitatilor feudale.2ai tarziu, dupa a doua !umatate a sec./, o data cu cresterea puterii domnesti, centralizarea statului feudal si restrangere

imunitatilor acordate, rolul si componenta Sfatului Domnului se sc$imba, intrucat incep sa patrunda in Sfat dregatorii *boierii de slu!becei ce sunt numiti in functie si revocati de domn, astfel incat, la sfarsitul sec. /, in componenta Sfatului Domnesc intrau doar dregatorSe modifica astfel si rolul boierilor in Sfat, deoarece nu mai reprezinta un factor decizional, ei avand calitatea de simpli martori, c$emsa ia act de vointa domnului. Dupa instaurarea domniei otomane, profitand de slabirea puterii domnesti, boierii si-au consolidat din no

pozitia prin Sfatul Domnesc, promovand teza ca domnul trebuie sa asculte de Sfat si ca alegerea domnului trebuie sa fie conditionata anga!amentul sau de a respecta privilegiile boieresti.

C. Dregatorii

Dregatorii erau inalti demnitari ai statului feudal, numiti si revocati de domn si care e(ercitau atributii administrative, !udiciaremilitare, in cadrul aparatului de stat. 9a origine, dregatorii, asa cum arata denumirea lor, erau persoane care, in cadrul Curtii domnes


19/47

e(ercitau atributii legate de persoana domnului. Treptat insa, paralel cu ingradirea imunitatilor feudale si centralizarea statului, dregatoau patruns in Sfatul Domnesc, preluand in numele domnului conducerea efectiva a vietii de stat.

Sistemul dregatorilor s-a centralizat, in Tara )omaneasca, in timpul domniei lui 2ircea cel "atran, iar in 2oldova, in timpdomniei lui 1le(andru cel "un. El este asemanator in linii generale in cele doua tari romanesti, datorita modelului comun avut in vedesi anume mperiul "izantin. 9a investirea in functie, dregatorii depuneau un !uramant de credinta fata de domn, iar functiile lor eronorifice, adica nu erau remunerati pentru actiunea pe care o desfasurau, insa beneficiau de danii domnesti pentru dreapta si credincioaslu!ba, li se concedau veniturile unor tinuturi si puteau primii daruri de la subalterni.

Dregatorii erau de doua categorii 1. arii dregatori*membri ai sfatului domnesc+ 2.ceilalti dregatori denumiti icii dregato*nu faceau parte din sfatul domnesc+.

1. Marii dregatorisunt

a. &anul este o dregatorie specifica Tarii )omanesti primul in ierar$ia dregatorilor Tarii )omanesti apare initial ca bde Severin, apoi ca ban al Craiovei si are in componenta sa administratia, armata, !ustitia, zone din dreptul


20/47

bizantin, influenta crestina a continuat sa se manifeste, dar dupa formarea statelor slave de sud s-a e(ercitat prin filiera slava. 1sa e(plica si faptul ca limba!ul "isericii


21/47

populatiei, isi aparau cu stra!nicie institutiile. nsa in a doua etapa, ce debuteaza cu a doua ?uatate a sec. 1# '1"!%(, dominatia mag$iaasupra Transilvaniei devine efectiva, constituindu-se dupa rascoala de la "obalna, 4nium Trium Natiorum, pin care drepturile feudalilromani au fost abolite, romanilor fiindu-le e(cluse drepturile la viata politica a Transilvaniei. n aceste conte(te, si-au pastrat pozitia doun numar mic de feudali romani, cei care au acceptat trecerea la catolicism si mag$iarizare. Ceilalti au decazut treptat in randurnobilimii, apoi a taranimii dependente. Pozitiile lor economice si politice preluate de nobilimea celor 3 natiuni privilegiate *mag$iari, sasecui+, in cadrul careia s-a conturat atat o nobilimea laica *nemesii si vasalii lor+, cat si o nobilime ecleziastica *inalti prelati ai "iseriCatolice+, sustinuti de statul mag$iar si care desfasurau o sustinuta politica de reprimare nationala a romanilor ortodo(i, considerscismatii *-- Marea Sc:isa din 10#"+.

Taranii dependenti erau aserviti, iobagi. Statutul lor !uridic permitea, la inceput, mutarea, in anumite conditii, de pe o mosie alta, insa dupa 1#1", ei sunt legati de glie, fiind obligati sa presteze renta feudala sub cele 3 forme, renta al carui cuantum a cresc

continuu. n Transilvania, e(ploatarea feudala a fost mai puternica, inca s-a impletit cu reprimarea nationala. E(ista si o categorie redudpdv al numarului de tarani liberi, insa spre deosebire de 2oldova si Tara )omaneasca, in Transilvania ei nu aveau pamant, fiidenumiti ,,?eleri'. Datorita dezvoltarii mai accentuate a mestusugului, spre deosebire de 2oldova, Tara )omaneasca, orasenii areprezentat o categorie sociala mult mai importanta, iar in cadrul lor, stratificarea sociala era mult mai accentuata. Ei erau organizati

bresle, avand obligatii militare, financiare.

ORGANELE CENTRALE ALE +OIE+ODATULUI TRANSIL+ANIEI

n epoca voievodatului, Transilvania a avut organe centrale proprii, ca efect al autonomiei sale, in cadrul regatului mag$i1stefel incat, pana la sfarsitul dominatiei mag$iare, Transilvania s-a manifestat ca o entitate statala distincta de regatul mag$iar. Panasfarsitul sec. /6, dominatia mag$iara s-a e(ercitat doar asupra zonei de Nord-#est a Transilvaniei, condusa de 2arele Princi*,,ercurius princeps'-mentionat de izvoare in anul ///, avandu-si resedinta la Curtea )egala 2ag$iara+. )estul Transilvaniei se asub conducerea cnezilor, voievozilor si !uzilor romani. Constatand ca nu pot supune Transilvania doar prin forta, mag$iarii au fost nevo

sa accepte formele traditonale de organizare feudala ale romanilor si sa colaboreze cu nobilii romani, conte(t in care s-a constitu,oie,odatul 6ransil,aniei, prin e(tinderea la scara intreagului arc intracarpatic, a institutiilor feudale romanesti, a voievodatului, astfincat documnetele mentioneaza in //H% peeustachiu, voievod al Transilvaniei. #oievozii Transilvaniei, din care multi erau romani, deerau vasalii regilor mag$iari, s-au manifestat permanent ca reprezentantii intereselor feudale romane si au cautat permanent sa-si largeasatributiile si sa inlature domninatia mag$iara.4nii dintre ei au reusit doar sa transforme Transilvania intr-un ,,re(num dis'inc'um" d

,,re(num 1un(ariae". #oievozii Transilvaniei aveau atributii !udiciare, administrative, militare. Pe plan adinistrati,, ii numea vicevoievozi, pe conducatorii comitatelor, pe marii dregatori ai Transilvaniei. Pe plan ?uridic, voievozii erau !udecatori supremi, pe plilitar, erau conducatorii armatei Transilvaniei. nsa atributiile sale administrative si militare erau limitate de autonomia acordacomitatelor si scaunelor sasesti si secuiesti de privilegiile de suzeran a regelui mag$iar si de impre!urarea ca domnii 2oldovei si Ta)omanesti detineau in Transilvania intinse feude. ncercarile regilor mag$iari de a limita atributiile voievozilor Transilvaniei s-au lovit de o puternica impotrivire, iar de-a lungul timpului, balanta raportului de forta dintre regele mag$iar si voievozii Transilvaniei a inclinat favoarea voievozilor Transilvaniei. De e(emplu, voievodul Transilvaniei devine din sec. / si comite al secuilor, e(tinzandu-si ast

!urisdictia si asupra scaunelor secuiesti. n e(ercitarea atributiilor sale, voievodul era a!utat de un aparat central, asemanator cu cel d2oldova si Tara )omaneasca, dar mai putin dezvoltat, compus din vicevoievod, notarul voievodal sau seful cancelariei voievodale, atributii asemanatoare cu cele ale logofatului si !udele curtii voievodului, cu atributii asemanatoare cu cele ale vornicului.

4n alt organ de conducere al Transilvaniei la nivel central este congregatia generala a no&ililor 'congregatio generano&iliu(. 1ceasta este 1dunarea reprezentativa pe stari a nobilimii comitatelor, a clerului, a orasenilor si a taranilor liberi, proprietari

pamant. 9a inceput, din congregatio generalis nobilium au facut parte si nobilii romani, ultima congregatio generalis nobilium la caacestia au fost mentionati fiind 12-1. 4lterior, dupa 4nio Trium Natiorum, in compunerea congregatio generalis nobilium intrau doreprezentanti ai celor 3 natiuni privilegiate, cu e(cluderea definitiva aa reprezentantilor poporului roman auto$ton si ma!oritCongregatio generalis nobilium era un organ de stat cu caracter permanent si se intrunea periodic la convocarea voievodului, de regulaTurda. 1tributiile sale erau de natura administrativa si fiscala. E(istenta congregatio generalis nobilium ilustreaza autonomTransilvaniei, intrucat nicio $otarare a Dietei mag$iare nu se aplica in Transilvania, daca nu era insusita de congregatio generanobilium.

ORGANIZAREA LOCALA A +OIE+ODATULUI TRANSIL+ANIEI


22/47

sasilor '33uni,ersitas sa>oru4(3cu capitala la Sibiu. icare scaun era condus de un !ude regal, numit de regele mag$iar, un vice!ude un !ude scaunal *ales de anumarea locala+.


23/47

1. Doiniu einens

Este dreptul de proprietate suprema a domnului asupra intregului teritoriu al tarii, drept pe care domnul il e(ercita in calitatea de varf al ierar$iei feudale si de reprezentant al statului feudal. Dominium eminens este domeniul public al statului feudal si nu confunda cu proprietatea domneasca, care este domeniul privat al domnului, adica bunurile pe care domnul le stapaneste ca orice ma

proprietar feudal, alaturi de ceilalti proprietari feudali.n virtutea lui dominium eminens, domnul avea o serie de prerogative

a.e(ercita un drept de supraveg$ere si control asupra intregului teritoriu al tarii&. culegea mostenirile vacante, astfel incat pamantul si robii ramasi fara stapan prin efectul decesului proprietarului

lipsit de mostenitor, reveneau domnuluic.domnul lua in stapanire bunurile nimanui *res nulius+, ce erau de 6 categorii teritoriile pustiice nu au apartinut

vreodata unui proprietar teritoriile pustiite, ce au apartinut unui proprietar dar au fost parasite sau abandonate dacestia *res derelicte+

d.domnul putea incuviinta feudalilor desprinderea unor suprafete de teren din teritoriile pustii si teritoriile pustiite

trecerea lor in stapanirea personala prin intemeierea de asezari rurale ce purtau denumirea de ,,sloboziiR, datoritascutirilor de dari acordate de domn cu acel prile!e.domnul lua in stapanire teritoriile *bunurile+ confiscate de la boierii ce au savarsit actiuni de $iclenie+.domnul acorda donatii *danii domnesti+ atat pentru dreapta si credincioasa slu!ba cat si manastirilor in scopuri pioase

Curs 10 0".12.2008

g.domnul e(ercita dreptul de pradalica *preadalica+ - dreptul de retract *revocarea donatiilor facute in cazulingratitudinii donatorului. Domnul putea sa renunte la e(ercitarea dreptului de retract prin introducerea in $risovul ddanie domneasca a formulei sacramentale ,,pradalica sa nu fie'. n sc$imb beneficiarul daniei domnesti trebuia safaca darea calului sau a cupei *sa dea domnului un cal de rasa sau o cupa din metal pretios+

:.domnul acorda feudalilor laici si ecleziastici imunitati feudale asupra domeniilor pe care acesti feudali le stapaneai.domnul incuviinta toate actele de transfer al dreptului de proprietate avand ca obiect pamantul si robii, ocazie cu ca

partile trebuiau sa faca darea calului sau a cupei?.domnul avea dreptul de a percepe degiuc, bir si munci *cele trei forme ale rentei feudale+ in folosul domniei.

2. Doiniu utile1partine feudalilor si taranilor liberi.

. Prima forma de manifestare a lui dominium utile este area proprietate +eudala* proprietate completa asupra pamantulproprietate incompleta asupra taranilor dependenti+. 2area proprietate feudala s-a constituit anterior intemeierii statelor feudale romane sine statatoare prin acapararea pamanturilor obstilor satesti si e(ploatarea muncii celorlalti membri. Dpdv istoric, marea proprietafeudala este continuatoarea stapanirii e(ercitate de cnezii, voievozii si !uzii romani asupra formatiunilor prestatale de tip feudal din epofeudalismului timpuriu. 2area proprietate feudala devine categoria !uridica de dupa intemeiere. 2odul originar de dobandire al ma

proprietati feudale a fost mostenirea, acesteia adaugandu-i-se dupa intemeiere o serie de moduri derivate dania domneasca pentru dreapsi credincioasa slu!ba, dania particulara, vanzarea, sc$imbul, infratirea pe mosie. n afara acestor moduri !uridice de dobandire, nobifeudali si-au e(tins proprietatea si pe cai ne!uridice, violente, prin acapararea cu forta a pamanturilor taranilor si incalcarea stravec$iul

lor drept de proprietate, ceea ce 9egea Tarii denumeste cotropire sau sila. n functie de titularul sau marea proprietate feudala imbracaforme

a. proprietatea doneascacuprinde bunurile personale ale domnului pe care acesta le stapanea ca orice alt membru al clafeudale, inca inainte de a accede la tron pentru ca domnul era el insusi un mare boier. 9a aceste bunuri se adaugau bunurile dobandite pc$eltuiala proprie, pe diferite cai !uridice precum si bunurile din camara domneasca constatand in veniturile care i se cuveneau in timpe(ercitarii domniei si care erau separate de veniturile vistieriei tarii.

&. proprietatea &oiereascas-a constituit prin mostenire *trebuia intarita de domn+ si danie domneasca. Pamantul dobandit prmostenire se numea ,,ocina', ,,bastina', ,,dedina'. El putea fi instrainat numai cu respectarea dreptului de protiis al rudelor. Dandomneasca se acorda pentru serviciile militare aduse si indeplinirea unei slu!be sau a unei dregatorii. 9a baza daniei domnesti statobligatia de miluire, care intra in continutul raportului !uridic de vasalitate. Pana in prima !umatate a sec. /, donatarul *beneficiarul dandomnesti+ avea asupra mosiei donate un drept de proprietate temporar limitat la durata vietii domnului si uneori si a urmasului acestuia *ipoteza in care urmasul i-ar fi succedat la tron+. Din a doua !umatate a sec. / beneficiul daniei domnesti devine ereditar - dreptul


24/47


25/47

astfel proprietarul terenului in cauza+. )ezulta ca dreptul de protimis are doua componente dreptul de pre+erinta *precumparare+dreptul de rascuparare.

Teritoriul obstei aservite apartinea stapanului feudal. Toate acestea in virtutea traditiei de pretuire a muncii personale, c$iar taranul aservit pastra un drept de proprietate asupra gospodariei si uneltelor de munca. n virtutea dreptului cutumiar avea un drept folosinta asupra campului de cultura, precum si dreptul de a face diverse imbunatatiri asupra unor terenuri cu alta destinatie economisau de a folosi aceste terenuri platind zeciuiala cuvenita stapanului feudal. Taranii liberi din afara obstei e(ercitau dreptul de proprietaasupra gospodariei, vitelor si uneltelor de munca, precum si asupra unei mici suprafete de pamant de cultura. n afara de marea proprietafeudala si de proprietatea taraneasca 9egea Tarii consacra un drept de proprietate al mestesugarilor asupra atelierelor si uneltelor lo

precum si un drept de proprietate al robilor asupra salaselor lor, precum si asupra uneltelor de munca confectionate de ei personal.

B. Persoanele. Statul ?uridic al starilor +eudale 'al claselor sociale +eudale(

Ca si dreptul roman, 9egea Tarii are un puternic caracter statutar prin dispozitiile statutorii pe care le contine in functie de pozitsociala a diferitelor clase sociale.

)nstitutia &oieriei

"oierii aveau capacitate !uridica deplina, ei se bucurau de toate drepturile si privilegiile numai ei e(ercitau conditia politicatarii si numai ei erau titularii dreptului de proprietate feudala investita cu imunitati. 9a origine calitatea de boier era indisolubil legata stapanirea unei mosii. De asemenea, aceasta calitate se transmitea cu titlu ereditar, odata cu mosia. 1sistam la o stratificare a boierim

boierii mari-boierii mici, boierii de tara-boierii de slu!be *dregatori+.nstitutia boieriei este anterioara intemeierii statului feudal de sine-statator, o dovada in acest sens fiind e(istenta boierilor de ta

categorie in care se includ marii stapanitori de domenii feudale, fostii conducatori ai formatiunilor prestatale de tip feudal, care prin unir

feudelor lor realizeaza statele feudale de sine-statatoare *de ceea se numeau boieri de tara+. Dupa intemeiere si dupa centralizarea statufeudal, apar boierii de slu!be, care erau recrutati c$iar si din randul unor elemente apartinand categoriilor sociale inferioare, calitatacestora de boieri decurgand din functia e(ercitata in aparatul de stat si nu era efectul stapanirii vreunei mosii, desi boierii de slu!be devsi ei titularii unor proprietati feudale, fiind miluiti de domn pentru dreapta si credincioasa slu!ba.

Spre sfarsitul feudalismului, calitatea de boier devine indisolubil legata de e(ercitarea unor functii in cadrul aparatului statal si mai este conditionata de stapanirea unei mosii. Se elaboreaza si un statut scris al boierimii, prin care se reglementeaza acordarea titlurilde noblete, adica a calitatii de boier, ca efect al dregatoriei incredintata celui in cauza.

Curs 11 11.12.2008

Sistemul relatiior feudale de vasalitate avea la baza raportul !uridic dintre suzeran si vasal, raport in continutul caruia intrdrepturile si relatiile reciproce. 1stfel, vasalul avea fata de suzeran, obligatia de ,,au(ilium'*de a-i da a!utor militar ori de cate orisolicitat+, boierii indeplinind aceste obligatii fata de domn prin participare la oaste, fiecare boier avand steagul sau.


26/47

Pria categorieerau taranii liberi care stapaneau pamanturi si erau organizati in obsti satesti, denumiti ,,razesi' in 2oldova,,mosneni' in Tara )omaneasca.

doua categorieerau cei care stapaneau pamanturi, dar nu erau organizati in obsti si de numeau cnezi sau !udeci. treia categorieerau cei care nu stapaneau pamanturi si munceau pe mosiile feudalilor, fiind denumiti de 9egea Tarii ,,sarac

sau ,,siroma$i'.

6aranii dependenti

Ei se aflau dpdv al statutului !uridic in stare de rumanie *cei din Tara )omaneasca+, vecinie *2oldova+, iobagie *TransilvaniaCapacitatea lor !uridica era determinata de dreptul de proprietate incompleta, pe care stapanul feudal sau domnul, boierii sau manatirileavea asupra lor. 1stfel, ei puteau fi vanduti numai o data cu mosia si cuprindea urmatoarele drepturi

cursuri isdr jean andrei complete

Documents