cursuri drept internaţional privat - prof. sitaru

8/10/2019 Cursuri Drept Internaţional Privat - Prof. Sitaru

http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-drept-international-privat-prof-sitaru 1/83

Drept Internaţional Privat 5.10.2011Curs 1

ELEMENTUL DE EXTRNEITTE

De!iniţie" Elementul de extraneitate este acea parte componentă a unui raport juridic care se află înstrăinătate sau sub incidenţa unei legi străine.

Elementul de extraneitate nu este al patrulea element al unui raport juridic, ci chiar cele trei din urmă potconstitui ele însele elemente de extraneitate.

• #u$ie%tele:o persoană fizică - cetăţenia, reşedinţa obişnuităo persoană juridică - sediul, reşedinţa obişnuită

• &$ie%tul: bunurile• Conţinutul !drepturile si obligaţiile părţilor":

o acte juridice - locul încheierii sau executărio fapte juridice - delict să#$rşit în străinătate

C&N'LICTUL DE LE(I

%n momentul în care într-un raport juridic apare un element de extraneitate, problema care se pune înmintea judecătorului&arbitrului competent sa soluţioneze un litigiu de acest gen este: ce sistem de drept se #aaplica acestui raport juridic'

Exemplu: Contract de vânzare-cumpărare încheiat între o firmă română-vânzător şi o firmă germană-cumpărător. Contractul se încheie la Bucureşti însă marfa se livrează în !ermania. "pare un litigiu generat de neexecutarea contractului - vânzătorul român nu a livrat marfa. #ro$lema care se pune în mintea

%udecătorului&ar$itrului român este aceea de a vedea care dintre cele două sisteme de drept se va aplica'(ermenul de prescrip)ie este diferit în cele două sisteme de drept *+omânia- , ani !errmania-ani. #resupunem că ac)iunea a fost introdusă după , ani pentru sistemul românesc ea este prescrisă

pentru sistemul german încă nu este prescrisă.

%n exemplul mai sus prezentat, există două elemente de extraneitate: sediul cumpărătorului şi loculexecutării contractului. (stfel apare un conflict de legi.

De!iniţie )eta!ori%*: )onflictul de legi este acea îndoială care se pune în mintea judecătorului&arbitruluicompetent să soluţioneze litigiul const$nd în aceea de a #edea care sistem de drept se aplică.

De!iniţie +tiinţi!i%*: )onflictul de legi este acea situaţie care apare în cazul în care într-un raport juridicexistă un element de extraneitate şi care constă în aceea că acel raport juridic de#ine susceptibil de a i seaplica două sau mai multe sisteme de drept aparţin$nd unor ţări diferite.

Ele)ente ,e!initorii*z#orul conflictului de legi este acel element de extraneitate.

+oţiunea de conflict de legi a fost preluată din sistemul francez şi nu sugerează ideea unui conflict desu#eranităţi.

)onflictul de legi este soluţionat de o normă specifică, denumită nor)* %on!li%tual*. (ceasta aparţine deregulă dreptului rom$n şi poate face trimitere la sistemul rom$nesc sau la sistemul străin, exist$nd astfel acea

susceptibilitate.)onflictul de legi poate ap*rea nu)ai -n raporturile uri,i%e ,e ,rept privat.(rt. / +))i# pre#ede că prin noţiunea de raporturi de drept interna)ional privat se înţeleg

raporturile comerciale precum şi alte raporturi de drept privat cu elemente de extraneitate. %n noţiunea de

1



raporturi de drept pri#at intr$nd: raporturi de muncă, raporturi de transport internaţional, anumite instituţii ale proprietăţii intelectuale, procesele ci#ile internaţionale.

0er a contrario, raporturile de drept public nu fac obiectul dreptului pri#at internaţional, acestea put$nd fi:raporturi de drept constituţional& administrati#& financiar& penal& etc. (sta nu înseamnă că în raporturile

juridice drept public nu pot apărea şi elemente de extraneitate Exemplu: /e săvârşeşte o infrac)iune victima - care cere despăgu$iri - fiind cetă)ean străin.%n mintea judecătorului nu se pune problema de conflict de legi, deoarece metoda de reglementare a

părţilor în acel raport juridic este diferită. %n raporturile private p*rţile sunt pe pi%ior ,e e/alitate uri,i%*,

însă în raporturile publice părţile sunt pe poziţie de subordonare.%n raportul juridic penal, şi cel din exemplul de mai sus, poate exista o latură ci#ilă. )hestiunile pri#ate

din procesul penal urmează raţionamentul conflictual.

N&RM C&N'LICTUL

1oluţionarea conflictului de legi se face printr-o normă specifică, denumită normă conflictuală.De!iniţie" +orma conflictuală este o normă juridică specifică dreptului internaţional pri#at, care

soluţionează conflictul de legi, în sensul că stabileşte care dintre sistemele de drept urmează să se aplice cu pri#ire la acel raport juridic.

Co)paraţie" nor)a %on!li%tual* nor)a )aterial* +orma conflictuală nu c$rmuieşte raportul juridic pe fondul său, aşa cum face norma materială, ci doar

arată care dintre sistemele de drept în prezenţă se #a aplica. (şadar este o normă de trimitere, de fixare. +orma conflictuală se aplică întotdeauna în prealabil faţă de norma materială. 2aţionamentul specific

dreptului internaţional pri#at este în ordine logică anterior celui de drept material.

Ivoarele nor)elor %on!li%tuale0rincipala sursă este: partea materială 3 +oul )od )i#il )artea 4**

partea procedurală - 5egea 67&688 (rt. 69-6Există şi iz#oare internaţionale:

• )on#enţiile internaţionale la care 2om$nia este parte• 2egulamentul 2oma * !obligaţiile contractuale"• 2egulamentul 2oma ** !obligaţiile necontractuale"• 2egulamentul 99&776 ;ruxelles *

#tru%tura nor)elor %on!li%tuale +orma materială are ca elemente: ipoteză, dispoziţie şi sanc iune.ț

+orma conflictuală are două elemente, purt$nd denumiri diferite faţă de cele ale normei materiale, dar înesenţă sunt la fel:

• Conţinut ! ipoteza" 3 materia la care norma conflictuală se referă• Le/*tura nor)ei !dispoziţia" 3 acel element al structurii care arată ce sistem de drept se

#a aplica cu pri#ire la conţinutul normei.• 5egătura normei ca element de structură este în esenţă legată de un element concret 3 pun%t ,e

le/*tur*.

2



Exemplu: "rt 010 2CCiv: /tarea civilă şi capacitatea persoanei fizice sunt cârmuite de legea sana)ională dacă prin dispozi)ii speciale nu se prevede altfel.

"rt 034 2CCiv: 5egea na)ională este legea statului a cărui cetă)enie o are persoana fizică sau după caz legea statului a cărui na)ionalitate o are persoana %uridică.

Con)inut: starea şi capacitatea persoanei fizice *statut- ce anume se reglementează' 5egătura: legea na)ională

#unctul de legătură: cetă)enia 6 ce înseamnă legea na)ională'

Exemplu: "rt 047 2CCiv: /tatutul organic al persoanei %uridice este cârmuit de legea sa na)ională. "rt 018 2CCiv: #ersoana %uridică are na)ionalitatea statului pe al cărui teritoriu şi-a

sta$ilit potrivit actului constitutiv sediul social.Con)inut: statutul organic al persoanei %uridice

5egătura: legea na)ională #unctul de legătură: sediul social

Exemplu: "rt 038, 2CCiv: #osesia dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra $unurilorinclusiv cele de garan)ii reale sunt cârmuite de legea locului unde acestea sunt situate sau se alfă afarănumai dacă prin dispozi)ii speciale se prevede altfel.

Con)inut: statutul real 5egătura: legea locului unde sunt situate sau se află

Exemplu: "rt , alin *8 +oma 9: Contractul este guvernat de legea aleasă de păr)i.Con)inut: regimul %uridic al o$liga)iilor contractuale

5egătura: legea sta$ilită de par)i

Exemplu: "rt alin *8 +oma 99: 5egea aplica$ilă o$liga)iilor necontractuale care decurg dintr-o faptăilicită este legea )ării în care s-a produs pre%udiciul.

Con)inut: regimul %uridic al o$liga)iilor necontractuale 5egătura: locul producerii pre%udiciului

#%opul nor)ei %on!li%tuale1istemul de drept la care face trimitere norma conflictuală poartă denumirea de legea aplicabilă 3 le3

%ausae. <eterminarea legii aplicabile este tocmai finalitatea, scopul normei conflictuale.C*rui siste) ,e ,rept aparţin nor)ele %on!li%tuale4

+ormele conflictuale aparţin de principiu sistemului de drept al instanţei sesizate. =udecătorul& arbitrulrom$n competent să se pronunţe cu pri#ire la un litigiu #a aplica normele conflictuale rom$ne!cuprinse at$t de

+))i#, c$t şi de regulamentele internaţionale la care 2om$nia este parte".1istemul de drept al instanţei sesizate poartă denumirea de le3 !ori.

pli%area le/ii !oru)ului ar/u)ente

• (rgumentul ce ţine de forţa juridică a normelor conflictuale - normele conflictuale sunt, cu puţine

excepţii, norme imperati#e !obligatorii pentru judecătorii forumului de judecată"• (l doilea argument este unul reductio ad absurdum al alternati#ei. (lternati#a ar fi căci dacă

norma conflictuală nu ar aparţine lex fori, ar aparţine legii aplicabile - lex causae. +u poateaparţine legii aplicabile pentru că nu este determinată în momentul raţionamentului prin care seaplică norma conflictuală. 5ex causae urmează a fi determinată de norma conflictuală.

3



• (l treilea argument reprezintă o prezumţie simplă exprimată prin formula: ;ui eligit %udicem

eligit %us !cine alege instanţa, alege şi dreptul". %n lipsa altei posibilităţi de determinare se poateconsidera că părţile au #oit şi ca norma conflictuală să aparţină acelei instanţe.

E3%epţii ,e la apli%area lui le3 !ori

• %n cazul arbitrajului internaţional ad-hoc, nu există o lex fori, astfel înc$t arbitrii #or aplica legea

desemnată de normele conflictuale pe care ei le #or considera potri#ite în speţă.• %n cazul retrimiterii de gradul *, atunci c$nd norma conflictuală rom$nă trimite la un sistem de

drept străin, instanţa rom$nă #a aplica norma conflictuală străină care retrimite la dreptul rom$n.

N&RM DE PLIC6IE IMEDIT

De!iniţie !(rt 8 2oma *": +ormele de aplicaţie imediată sunt norme a căror respectare este pri#ită drept

esenţială de către o anumită ţară pentru sal#gardarea intereselor sale publice, pentru organizarea politică,

socială şi economică, în asemenea măsură înc$t aceste norme sunt aplicabile oricăror situaţii care intră în

domeniul lor de aplicare, indiferent de legea aplicabilă contractului.

+ormele de aplicaţie imediată sunt acele norme materiale aparţin$nd sistemului de drept intern al statului

forumului sau al unui alt stat, norme care, dat fiind gradul lor înalt de imperati#itate , se aplică cu

prioritate!imediat" unui raport juridic cu element de extraneitate atunci c$nd acel raport juridic are un punct de

legătură concret si efecti# cu statul respecti#, excluz$nd în acest fel conflictul de legi şi deci aplicarea în cauză

a #reunei norme conflictuale.

De!iniţie !(rt +))i#": <ispoziţiile imperati#e pre#ăzute de legea rom$nă pentru reglementarea

unui raport juridic cu element de extraneitate se aplică în mod prioritar. %n acest caz, nu sunt incidente

pre#ederile prezentei cărţi pri#ind determinarea legii aplicabile.

Exemplu: +egulament B2+- #lă)ile între reziden)i pe teritoriul +omâniei se fac în monedă na ională.ț

Ele)ente esenţiale

• sunt norme materiale, dau o dispoziţie ce reglementează raportul juridic pe fond• aparţin de regulă sistemului de drept al instaţei sesizate 3l ex fori• sunt norme juridice cu grad înalt de imperati#itate - în sensul că părţile nu pot deroga de la ele• pentru ca să se aplice o normă de aplicaţie imediată ea trebuie să aibă o legătură concretă şi

efecti#ă cu ţara forumului• c$nd are o legătură concretă şi efecti#ă, norma la care ne referim este de aplicaţie imediată,

înaintea raţionamentului conflictual!excludem conflictul de legi şi implicit norma conflictuală"

Co)paraţie nor)a %on!li%tual* nor)a ,e apli%aţie i)e,iat*

se)*n*ri" (mbele pri#esc raporturile juridice cu elemente de extraneitate, de drept internaţional pri#at

şi, de principiu, au o legătură cu ţara forumului.

(mbele aparţin sistemului de drept rom$n.Deose$iri" +orma conflictuală este o normă de fixare, indică lex causae.

+orma de aplicaţie imediată este o normă materială ce soluţionează litigiul pe fond.

4



Drept Internaţional privat 12.11.2011Curs 2

0rincipalele conflicte care pot apărea in legătură cu raporturile juridice de drept internaţional pri#at, înordinea logică a apariţiei lor, sunt următoarele:

6.Con!li%tul ,e uris,i%ţii - 0roblema care se pune este, aşadar, dacă sunt competente instanţele rom$nesau instanţele străine pentru soluţionarea unui litigiu dedus judecăţii.*nstanţa rom$nă de judecată sau de arbitraj constată că este competentă.. ( doua problemă care apare este aceea a sistemului de drept aplicabil %on!li%tul ,e le/i apli%a$ile.0rocedura este supusă lex fori - legea instanţei sesizate.)onstatăm că ne aflăm în faţa unui raport juridic cu element de extraneitate, se pune problema unui conflictde legi şi se pune problema aplicării unei norme conflictuale care să soluţioneze acel conflict de legi.>. 0rimul conflict de fond care apare este %on!li%tul ,e %ali!i%*ri.9. Con!li%tul -n spaţiu ,e nor)e %on!li%tuale.

. Con!li%tul ,e le/i )ateriale - este principala problemă a dreptului internaţional pri#at, soluţion$ndu-se prin norma conflictuală.%n cazul în care norma conflictuală trimite la un sistem de legi străin, se pune problema aplicării legiistrăine. (plicarea legii străine ridică anumite aspecte specifice care necesită analiză separată.. Con!li%tul ,e le/i -n ti)p +i spaţiu - aşa numita problemă a drepturilor c$ştigate în străinătate./.Con!li%tul -n ti)p al nor)elor %on!li%tuale

IN#TITU6I CLI'ICRII 7I C&N'LICTULUI DE CLI'ICRE

%n momentul în care într-un raport juridic apare un element de extraneitate, se i#eşte un conflict de legi, ne punem problema aplicării sistemului rom$n sau sistemului străin, conflictul de legi este soluţionat prinnorma conflictuală-din sistemul de drept al instanţei sesizate !pri#ind problema din prisma sistemului dedrept rom$n, norma conflictuală se regăseşte în sistemul de drept rom$n"

+orma conflictuală este exprimată în noţiuni juridice.

Exemplu: "rt 010 2CCiv 6 /tarea civilă i capacitatea persoanei fizice sunt cârmuite de legea saș

na ională dacă prin dispozi ii speciale nu se prevede altfel.ț ț

1tarea şi capacitatea persoanei fizice sunt noţiuni de drept, aşa cum şi naţionalitatea, cetăţenia sunt noţiuni

de drept. (ceste noţiuni juridice nu sunt calificate sau interpretate la fel în diferitele sisteme de drept. +oţiunile care compun norme nu au întotdeauna aceeaşi accepţiune în diferitele sisteme de drept.

Exemplu: "rt 047 2CCiv - /tatutul organic al persoanei %uridice este cârmuit de legea sa na ională.ț

+oţiunea de statut al persoanei nu are aceeaşi accepţiune în sistemele de drept ale diferitelor state.

?ulte alte concepte sunt supuse diferitelor interpretări din sistemele de drept.%n momentul în care aplicăm o normă conflictuală, prima problemă care ne-o punem este aceea de acalifica conceptele prin care norma este exprimată. %nt$lnim aşadar instituţia calificării.

5



CLI'ICRE

)alificarea poate fi definită, a#$nd în #edere două raţionamente:

• pornindu-se de la norma conflictuală către situaţia de fapt !raportul juridic"• pornindu-se de la raportul juridic către norma conflictuală

1ilogismul juridic înseamnă corelarea celor două elemente: premisa minoră !situaţia de fapt", premisa

majoră - norma de drept. !<ă-mi faptele, eu am să-ţi dau dreptul" 0roblema 3 ce normă juridică se aplicăacelei situaţii de fapt pentru ca prin prisma normei să oblig la o anumită conduită.#%opul %ali!i%*rii este determinarea normei conflictuale.

De!ini ieț 8 pri)ul raţiona)ent9" )alificarea este acea operaţiune logico-juridică de determinare asensului exact şi concret al noţiunilor juridice care exprimă conţinutul şi legătura normei conflictuale, cuscopul de a #edea dacă un anumit raport juridic !o situaţie de fapt concretă" se include sau nu în acea normăconflictuală.De!iniţie 8al ,oilea raţiona)ent9" )alificarea este interpretarea unei situaţii de fapt !a raportului juridic"

pentru a #edea în conţinutul şi în legătura cărei norme conflictuale intră.

%n cazul în care în diferitele sisteme de drept în prezenţă, aceeaşi noţiune juridică !stare ci#ilă, capacitatea, prescripţia, naţionalitatea, sediul, etc" au accepţiuni diferite, apare un conflict de calificări.

C&N'LICTUL DE CLI'ICRE

De!iniţie: )onflictul de calificare este acea situaţie care apare atunci c$nd noţiunile din conţinutul sau dinlegătura normei conflictuale aplicabile în speţă au înţelesuri diferite în sistemele de drept susceptibile de ase aplica acelui raport juridic.

#peţa li,er Testa)entul olan,eului@eoria calificării şi teoria conflictului de calificări au pornit de la o speţă din practica franceză care aapărut la sf$rşitul sec. A*A- @estamentul olandezului. Bn cetăţean olandez a făcut în Cranţa un testament olograf. )odul )i#il Dlandez din acel momentinterzicea cetăţenilor olandezi să facă testamente olografe şi pre#edea această interdicţie şi pentrutestamentele întocmite în străinătate. <upă decesul persoanei respecti#e a apărut un litigiu între succesoriiacestuia. 0roblema s-a pus în faţa instanţelor franceze care au a#ut de rezol#at în primă fază problema

calificării noţiunii de testament olograf. *nstanţele au constatat că dreptul olandez şi francez dădeauinterpretări diferite noţiunii de testament olograf.

• (stfel, în dreptul francez, testamentul olograf era calificat ca o problemă de formă, de exteriorizare a

#oinţei, şi fiind o problemă de formă era supus legii locului unde s-a întocmit testamentul.• %n schimb, dreptul olandez califica această noţiune ca o problemă de capacitate a persoanei fizice, de

capacitate a testatorului. Ciind o problemă de capacitate, ea urma să fie supusă legii naţionale a testatorului,în cazul nostru legea cetăţeanului olandez, astfel înc$t ar fi urmat să se aplice legea olandeză.<e modul cum se soluţiona problema calificării depindea soluţia pe fond. (stfel, dacă era calificată ca o

problemă de formă, conform dreptului francez, era supus legii locului încheierii testamentului !5egea

franceză" care considera testamentul #alabil. %n schimb, dacă ar fi fost interpretată ca o problemă decapacitate a cetăţeanului olandez atunci ar fi fost supus legii naţionale a testatorului, iar dreptul olandezinterzicea întocmirea testamentului olograf chiar şi în străinătate

6



%n zilele noastre problema calificării se pune cel mai frec#ent cu pri#ire la pres%ripţia e3tin%tiv* - problemă ce ţine de fondul raportului juridic, mai exact este o problemă de drept material în dreptul nostruîn sistemul clasic anglo-saxon prescripţia este calificată ca o problemă de procedură. %n consecinţăcalificarea este diferită. 2egulamentul 2oma *- prescripţia extincti#ă este calificată ca o problemă de fond!aplicabilă Bniunii Europene".Dreptul statului ,e a %ule/e o su%%esiune va%ant* poate fi calificat ca o problemă de moştenire şi atuncieste supusă lui lex successionis sau este de drept su#eran al statului pe teritoriul căruia bunurile succesiuniise află şi atunci se aplică legea locului unde se află bunurile - lex rei situae.C*s*toria reli/ioas* poate fi calificată ca o problemă de capacitate - am sau nu aptitudinea de a măcăsători în faţa unui preot !de diferite confesiuni"- sau ca o problemă de formă. 1e merge după legealocului încheierii căsătoriei- locus regit actum.#e,iul so%ial - este calificat în dreptul rom$n ca fiind sediul social legal, în alte sisteme de drept put$nd fi#orba de #oinţa părţilor, locul de încorporare.

I)portanţa %on!li%tului ,e %ali!i%*ri)onflictul de calificări este important pentru că el poate conduce la aplicarea unuia sau altora dintre

sistemele de drept în prezenţă. 0roblemele sunt puţin diferite după cum este #orba despre:• calificarea conţinutului normei !este testamentul olograf capacitate sau formă'"- modul de soluţionare

a conflictului de calificare determină însăşi norma conflictuală aplicabilă, aşadar determină sistemul dedrept aplicabil şi implicit situaţia pe fond.• calificarea legăturii normei !sediul social"- modul de soluţionare a conflictului +B influenţează norme

conflictuale dar influenţează sistemul de drept aplicabil şi soluţia pe fond.

Dup* %e le/e se soluţionea* %ali!i%area4Există o regulă generală, excepţii de la această regulă si o situaţie specială în cazul calificării noţiunilor

juridice din 2egulamentele şi actele Bniunii Europene.

RE(UL (ENERL)alificarea se face după legea instanţei sesizate - lex fori.(rt. +))i# - )$nd determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmează să fie dată uneiinstitu ii de drept sau unui raport juridic, se ia în considerare calificarea juridică stabilită de legea rom$nă.ț

Există cel puţin ,ou* ar/u)ente -n sensul susţinerii re/ulii /enerale:

• +orma conflictuală este o normă juridică din sistemul de drept al instanţei sesizate !competente".%n

consecinţă, interpretarea normei trebuie facută potri#it conceptelor juridice din sistemul de drept din care

norma conflictuală face parte !interpretarea îi re#ine celui care a edictat norma - ejus est interpretari cujusest condenere".• !(rgument de reductio ad absurdum"- (lternati#a ar consta în calificarea noţiunilor normei

conflictuale după lex causae. (rgumentăm că nu este posibil să calificăm după lex causae pentru că înmomentul în care se pune problema calificării, lex causae nu este încă determinată, ci ea urmează a fideterminată tocmai ca urmare a modului de soluţionare a conflictului de calificări. %n consecinţă, nu putemcalifica dupa lex causae pentru că lex causae nu este cunoscută în acel moment. (şadar calificarea se facedupa legea forumului care este singura cunoscută în momentul calificării, pentru că problema conflictuluide jurisdicţii este rezol#ată în acel moment !lex fori este cunoscută".

EXCEP6IILE DE L RE(UL (ENERL6. Cali!i%area potrivit voinţei p*rţilor. (rt alin.!" +))i# 3 )u toate acestea, c$nd părţile audeterminat ele însele în elesul noţiunilor dintr-un act juridic, calificarea acestor noţiuni se face după #oin aț ț

păr ilor. !potri#it principiului autonomiei de #oinţă care primează în domeniul contractelor ci#ile"ț

7



. Cali!i%area se%un,ar* - noţiunea de secundar nu #ine de la ideea de secundar, in sensul de mai puţinimportant, ci pro#ine din latină de la cu#$ntul secundus- subsec#ent, secund !calificarea subsec#entăcalificării principale". )alificarea secundară se face pe baza legii aplicabile în speţă !lex causae". Ecalificarea care se face după ce s-a determinat sistemul de drept aplicabil!determinarea normei conflictuale"şi se #a face în temeiul acelui sistem de drept.(rt. alin!>" +))i#: +atura mobiliară sau imobiliară a bunurilor se determină potri#it legii loculuiunde acestea se află sau, după caz, sunt situate. (şadar, dacă #reau să ştiu dacă un bun este mobil sau imobil, înt$i #oi face o calificare principală !ce are

ca scop determinarea normei conflictuale", iar apoi calificarea secundară este în funcţie de natura juridică a bunului - legea locului unde se află sau legea locului unde este situat.Drice calificarea după determinarea normei conflictuale este o calificare secundară.>. Cali!i%area instituţiilor uri,i%e ne%unos%ute ,reptului !oru)ului - (rt alin!9" +))i#: <acălegea rom$nă nu cunoaşte o instituţie juridică străină sau o cunoaşte sub o altă denumire ori cu un altconţinut, se poate lua în considerare calificarea juridică făcută de legea străină.(şadar calificarea instituţiilor de drept necunoscute legii forumului se face după sistemul de drept care lecunoaşte.!ex: institu ia trust-ului transpusă apoi ca urmare a globalizării"ț

#ITU6I #PECIL1e pune cu pri#ire la actele normati#e emise în cadrul Bniunii Europene. 0roblema conflictelor de calificăriale diferitelor noţiuni juridice în cadrul Bniunii Europene s-a pus foarte frec#ent, iar unele concepte suntchiar sensibil diferit concepute tratatelor, moti# pentru care trebuia găsită o rezol#are. Existau în esenţădouă posibilităţi: calificare după legea forumului - această soluţie nu ducea la o uniformizare a conceptelor Bniunii Europene sau calificarea autonomă. )onceptul esenţial este acela al calificării autonome. Cali!i%area autono)* este de competenţa )=BE. 0rin @ratatul de la 5isabona s-a extins rolul instanţelor de judecată de la toate ni#elurile, permi $ndu-le astfel să acceseze )=BE cu chestiuni pri#ind interpretareaț

textelor comunitare. )=BE a promo#at în mod constant principiul calificării autonome. +oţiunile juridicedin actele comunitare sunt interpretate independent&autonom de sistemele de drept naţionale.

)u titlu informati#, reţinem că, tocmai pentru a se răspunde la această cerinţă iminentă a uniformizăriiconceptelor juridice ale Bniunii Europene s-a elaborat o lucrare, afl$ndu-se în stadiul de proiect înmomentul actual, Prin%ipii: ,e!iniţii +i re/uli )o,el ale ,reptului privat european. Proie%tul %a,rului%o)un ,e re!erinţ* <)C*-778. 2olul ei este acela de a întocmi un set de reguli model de dreptsubstanţial care să constituie un instrument de calificare a unor norme ale Bniunii Europene, de definire anoţiunilor majore ale dreptului pri#at.

C&N'LICTUL ;N #P6IU8Instituţia retri)iterii9

Există conflict în spaţiu al normelor conflictuale atunci c$nd sistemele de drept în prezenţă conţin normeconflictuale care au puncte de legătură diferite. 1e numeşte conflict în spaţiu deoarece normele conflictualedin sistemul de drept în prezenţă coexistă în spaţiu.

)onflictul în spaţiu al normelor conflictuale poate fi:6. P&<ITI=- în cazul în care norma conflictuală din fiecare sistem de drept trimite la propriul său sistemde drept.

Exemplu: /e pune o pro$lemă de stare civilă şi capacitate a unui cetă)ean român cu domiciliul in "nglia.• <acă pro$lema apare în fa)a unei instan)e române aceasta aplică propria ei normă conflictuală - lex

patriae şi va determina starea civilă şi capacitatea cetă)eanului român după legea română pentru că punctul de legatură este cetă enia.ț

• <acă aceeaşi pro$lemă se pune în fa)a instan)ei engleze ea va aplica propria lege care are ca punct

de legătură domiciliu l- un fel de re edin ă de origine - în consecin)ă va aplica legea engleză.ș ț

8



(şadar este un conflict poziti#. %n acest caz nu se pune problema retrimiterii. 0roblema se soluţionează deobicei după principiile litispenden)ei interna ionaleț . Litispen,en * ț situa ieț în care acela i litigiu a fost supus spre solu ionare în fa a a două organe deș ț ț

jurisdic ie de acela i grad !din fr.ț ș 5itispendance".

. NE(TI=- în cazul în care normele conflictuale în prezenţă, fiecare din ele, declară aplicabil sistemulde drept al celuilalt stat sau un sistem de drept terţ.

Exemplu: Cetă)eanul englez cu domiciliul in +omânia. 9nstan)a română va aplica legea engleză dar vaconstata că în sistemul de drept englez la care norma conflictuală română a trimis este o normăconflictuală care diferă.

Con,iţiile retri)iterii(şadar pentru a exista retrimiterea, două condiţii cumulati# trebuie îndeplinite:6. 1ă existe conflict negati# de norme conflictuale.. 1ensul trimiterii să fie făcut la întregul sistem de drept străin, inclusi# la normele lui conflictuale.

#ensul tri)iterii poate fi in două moduri:

a" (tunci c$nd norma conflictuală a forumului !cea rom$nă în exemplu" trimite numai la dreptulmaterial, substanţial străin. %n acest caz nu apare retrimitere.

b" 1ensul trimiterii este la întregul sistem de drept străin, inclusi# la normele sale conflictuale. (tunci poate opera retrimiterea. 1ensul trimiterii este indicat de legea forumului !sistemul de drept din care norma conflictuală face parte".

De!iniţie" 2etrimiterea este situaţia juridică apărută în cazul în care norma conflictuală a forumului trimitela un sistem de drept străin în întregul său, adică inclusi# la normele conflictuale din acel sistem, iar în acelsistem există o normă conflictuală care nu primeşte trimiterea, ci fie trimite înapoi la dreptul forumului!retrimitere de gradul *", fie trimite mai departe la dreptul unui stat terţ !retrimitere de gradul **".

2etrimiterea este o operaţiune logico-juridică. Ea se produce exclusi# în mintea judecătorului sau arbitruluicompetent să soluţioneze un litigiu de acest gen. Ea nu se confundă cu declinarea de competenţă - care esteo operaţiune materială de trimitere a dosarului la instanţa competentă. 2etrimiterea nu este o operaţiunematerială, ci una exclusi# mentalăF

#peţa li,er '&R(&Bn cetăţean ba#arez a trăit cel mai mult timp în Cranţa unde nu a dob$ndit însă nici cetăţenia, nicidomiciliul legal, a#$nd doar un domiciliu de fapt în Cranţa. 5a moartea sa a lăsat o succesiune mobiliară

importantă, iar rudele colaterale după mamă au intentat în faţa instanţelor franceze o acţiune înre#endicarea succesiunii.%n faţa instanţei franceze s-a pus problema după ce sistem de drept #a fi soluţionată succesiunea. 0otri#itnormei conflictuale franceze succesiunea mobiliară era supusă legii cetăţeniei defunctului, astfel înc$t setrimitea la dreptul ba#arez. *nstanţa franceză a constatat însă că în dreptul ba#arez există o normăconflictuală conform căreia succesiunea mobiliară era supusă legii domiciliului de fapt al defunctului.)u alte cu#inte, dreptul francez a trimis la sistemul de drept străin !cel ba#arez", dar acesta nu a primittrimiterea, trimiţ$nd înapoi.1oluţia pe fond în această speţă: conform legii franceze sfera rudelor era mult mai restr$nsă ca în dreptul

ba#arez astfel înc$t rudele colaterale care introduseseră acţiunea nu erau considerate succesori , astfel încatsuccesiunea de#enind #acantă #a fi culeasă de statul pe teritoriul căruia se aflau bunurile.

'elurile retri)iterii"

9



• Retri)itere ,e /ra,ul I!retrimitere simplă sau retrimitere înapoi"- inter#ine atunci c$nd normaconflictuală străină retrimite la dreptul forului.• Retri)itere ,e /ra,ul II!retrimitere complexă sau trimitere mai departe"- norma conflictuală străinătrimite la dreptul unui stat terţ.

#itua ia retri)iterii ,in ,reptul ro)>nț

(rt 8 alin!6" +))i#: 5egea străină cuprinde dispoziţiile de drept material, inclusi# normele

conflictuale.<in acest text tragem concluzia că potri#it dreptului rom$n sensul trimiterii este la întregul sistem de dreptstrăin, ca regulă. (sta înseamnă că dreptul rom$n admite, de principiu, retrimiterea. Este o problemă decalificare a normelor.(rt 8 alin!" +))i#: <acă legea străină retrimite la dreptul rom$n sau la dreptul altui stat, se aplicălegea rom$nă, dacă nu se pre#ede în mod expres altfel.<e aici deducem că dreptul rom$n admite retrimiterea de gradul * !se mai numeşte retrimitere simplă sautrimitere înapoi" i există atunci c$nd norma conflictuală străină retrimite la dreptul forumului.ș

r/u)ente"

a" @rimiterea pe care norma conflictuală rom$nă o face la un sistem de drept străin este o ofertă deabordare a acelui sistem de drept, nu o obligaţie căci sistemul de drept rom$n nu poate stabili obligaţii

pentru sistemul de drept străin. b" (rgumentul unităţii - orice sistem de drept este un concept unitar, un ansamblu de norme juridice!inclusi# cele conflictuale". +u putem să ţinem seama numai de o parte a unui sistem de drept.c" (rgument pragmatic - dacă admitem retrimiterea, nu se supără nimeni.

E3%epţiile ,e la re/ul* 8,e la retri)iterea si)pl*9(rt 8 alin!>" +))i#: 0rin excep ie de la alin.!6", legea străină nu cuprinde i normele ei conflictuale înț ș

cazul în care păr ile au ales legea străină aplicabilă, în cazul legii străine aplicabile formei actelor juridice iț șobliga iilor extracontractuale, precum i în alte cazuri speciale pre#ăzute de con#en iile interna ionale laț ș ț ț

care 2om$nia este parte, de dreptul Bniunii Europene sau de lege.(ceeaşi pre#edere, în acelaşi sens, se regăseşte în cele două regulamente 2oma * 3 art 7 şi 2oma ** 3 art9.(rt 7 2oma *: (plicarea legii oricărei țări determinate în temeiul prezentului regulament înseamnăaplicarea normelor de drept în #igoare în țara respecti#ă, cu excepția normelor sale de drept internațional

pri#at, cu excepția cazului în care prezentul regulament pre#ede altfel.(rt 9 2oma **: (plicarea legii oricărei ări men ionate în prezentul regulament înseamnă aplicareaț ț

normelor de drept în #igoare în ara respecti#ă, cu excep ia normelor sale de drept interna ional pri#at.ț ț ț

%n concluzie, retri)iterea ,e /ra,ul I nu se apli%* -n %aul -n %are p*rţile au ales le/ea apli%a$il*!adică există lex #oluntatis", în cazul obligaţiilor contractuale pre#ăzute de 2oma * şi în cazul obligaţiilor necontractuale pre#ăzute de 2oma **.Excepţiile sunt at$t de importante, exced domeniului contractual şi delictual, înc$t regula răm$ne aplicabilă

pe o sferă practic restr$nsă de situaţii.

Retri)iterea ,e /ra,ul II1e mai numeşte retrimitere complexă sau trimitere mai departe. (pare în cazul în care sistemul de drept lacare norma conflictuală rom$nă trimite, trimite mai departe la dreptul unui stat terţ.

Exemplu: =n fa)a instan)ei române se pune o pro$lemă de stare civilă şi capacitate a unui cetă)ean englezcu domiciliul în >ran)a. 5ex patriae mă trimite la dreptul românesc dar în sistemul de drept englez estenorma conflictuală a domiciliului care mă trimite la dreptul francez.

10



<reptul rom$n nu admite retrimiterea de gradul **. (rt 8 alin !" +))i# - <acă legea străină retrimite ladreptul rom$n sau la dreptul altui stat, se aplică legea rom$nă, dacă nu se pre#ede în mod expres altfel.

Exemplu: <acă norma conflictuală română trimite la sistemul de drept englez iar acesta la sistemul dedrept francez * pentru că el are domiciliul în >ran)a se aplică legea română. 02E4E<E2E +DBGFFFF5egea 67&688 a#ea o altă soluţie care putea părea mai echitabilă: nici aceasta nu admitea retrimiterea degradul **, dar nu se aplica legea rom$nă, ci sistemul de drept străin la care norma conflictuală rom$nă atrimis.

PLICRE LE(II #TRINE C LEX CU#E

%n această ipoteză lex causae este un sistem de drept străin. )$nd norma conflictuală trimite la un sistem dedrept străin, se pun o serie de probleme specifice.<acă norma conflictuală rom$nă trimite la sistemul de drept străin, trimite la toate iz#oarele de drept dinacel sistem de drept străin, astfel #a trebui să #edem care este iz#orul de drept aplicabil acelui sistem dedrept !ex: lege, uzanţe, jurispruden ă, etc"ț

(rt 6 alin!6" +))i#: (plicarea legii străine este, independentă de condiţia reciprocităţii.

(ceastă condiţie a reciprocităţii nu este cerută, ca regulă, nici la ni#elul normei conflictuale, nici la cel alnormei materiale. %nseamnă că sistemul de drept străin nu trebuie să aibă aceeaşi normă conflictuală cuaceea din dreptul rom$n, de asemenea sistemului de drept străin nu i se poate cere să aibă aceeaşi soluţie defond !aceea i normă conflictuală" ca cea a sistemului de drept rom$n.ș

E3%epţii" (rt +))i#- 0ersoanele juridice străine fără scop patrimonial pot fi recunoscute în2om$nia H...I sub condiţia reciprocităţii H...I.5egea 67&688 recunoaşte şi executarea hotăr$rii judecătoreşti şi arbitrare străine - o hotăr$re

judecătorească şi arbitrară străină poate fi recunoscută în 2om$nia cu condiţia să existe în 2om$nia at$t

reciprocitate, c$t şi un sediu al instanţei care s-a pronunţat.

'elurile re%ipro%it*ţii6. 5egislati#ă - c$nd sistemul de drept străin pre#ede aceleaşi drepturi pentru entită ile juridice rom$neț

aflate în situa ii similare !ex: dreptul rom$n nu cere o cauţiune specială pentru a demonstra că este străin-ț

cautio indicatum sol#i". <iplomată - iz#orăşte dintr-o con#enţie internaţională !ex: )on#enţia de la +eJ KorL 68 pentrurecunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine - pre#ede explicit că statele îşi acordă condiţiareciprocităţii - mutatis mutandis- Mschimb$nd ce este de schimbatN">. <e fapt - aplicată de autorităţile competente străine în fapt !(rt 6 alin!" +))i# - <ispoziţiile

speciale prin care se cere condiţia reciprocităţii în anumite materii răm$n aplicabile. %ndeplinirea condiţieireciprocităţii este de fapt prezumată p$nă la do#ada contrară care se stabileşte de ?inisterul justiţiei şi5ibertăţilor cetăţeneşti, prin consultare cu ?inisterul (facerilor externe" prezumţie iuris tantum- relati#ă.

11



DREPT INTERN6I&NL PRI=T 1?.10.2011Curs nr. @

PLICRE LE(II #TRINETitlul %u %are este apli%at* le/ea str*in* -n Ro)>nia@itlul cu care este aplicată legea străină este diferit de la o ară la alta.ț

• %n numeroase sisteme de drept i în sistemele de drept importante !ex. dreptul anglo-saxon" dreptulș

străin este pri#it ca un element de fapt .• %n alte sisteme de drept!ex. dreptul francez-german" există o concep ie mixtăț .• Există o a treia categorie, în care se încadrează i dreptul rom$n, în care dreptul străin este pri#it ca unș

element de drept .%n concep ia tradi ională a dreptului rom$n, dreptului străin i se aplică regimul na ional, adică are acela iț ț ț ș

regim juridic ca i dreptul na ional, dar cu anumite excep ii, i anumite atenuări, generate deș ț ț ș

particularită ile pe care dreptul străin le reprezintă.ț

@itlul cu care este aplicat un drept străin într-o ară produce importante consecin e juridice. )eea ce #omț ț

discuta în continuare, #a fi de fapt o analiză comparati#ă pri#ind efectele pe care le produc. (ceste efectese analizează pe mai multe păr iț

Invo%area le/ii str*ine -n !a a autorit* ii !oruluiț ț

%n sistemele de drept care pri#esc dreptul străin ca un element de fapt , acesta trebuie in#ocat de către păr i, ca orice element de fapt, pentru a fi aplicat în fa a unei instan e de judecată. Captele trebuie înfă i ateț ț ț ț ș

de către păr i în instan ă, pe principiul că păr ile dau judecătorului faptele i judecătorul dă dreptul. ( adar ț ț ț ș ș

instan a de judecată nu in#ocă din oficiu aplicarea legii străine.ț

%n sistemul nostru de drept - care pri#e teș dreptul străin ca un element de drept , acesta poate fi in#ocat,at$t din oficiu-de către instan a de judecată, c$t i de către oricare din păr ile interesate.ț ș ț

• 9nvocarea din oficiu- în temeiul rolului acti#, instan a poate in#oca din oficiu i poate pune din oficiuț ș

în discu ia păr ilor aplicarea unei legi străine în cazul în care norma conflictuală rom$nă trimite sau , maiț ț

mult dec$t at$t, c$nd este imperati#ă. Exemplu: <acă %udecătorul %udecă o succesiune iar în masa succesorală se află un imo$il situat în >ran a se pune pro$lema aplicării normei conflictuale lex situaeț . *nstan a este obligată să in#oce dinț

oficiu aplicarea legii străine chiar dacă păr ile nu ar face-o din #arii moti#e.ț

• 9nvocarea de către păr iț - este o formă de aplicare a principiului disponibilită ii.ț

2e inem că în dreptul comun este o îmbinare între rolul instan ei i rolul păr ii în determinarea legiiț ț ș ț

străineFF

#ar%ina pro$ei le/ii str*ine%n sistemul de drept în care dreptul străin este un element de fapt , proba legii străine re#ine păr ilor.ț

=udecătorul nu are obliga ie să se implice în acest aspect. El judecă după ce păr ile îi furnizează.ț ț

%n sistemul nostru de drept - care pri#e teș dreptul străin ca un element de drept , sarcina probei legiistrăine se împarte între judecător i păr i. (stfel judecătorul, în temeiul rolului acti# - art 68 )0)i#,ș ț

trebuie să depună toate diligen ele pentru aflarea con inutului exact i complet al dreptului străin, în cazulț ț ș

în care norma conflictuală rom$nă a trimis către el. %n acest scop judecătorul este obligat să administreze

toate probele permise de lege pentru aflarea con inutului exact i complet al legii străine.ț ș*nstan a are deplină putere să solicite păr ilor să administreze un anumit mijloc de probă pri#ind legeaț ț

străină. <in punctul de #edere al pozi iei judecătorului, apare o primă deosebire esen ială între dreptulț ț

străin i dreptul na ional:ș ț -n %eea %e prive te ,reptul ro)>n e3ist* prin%ipiul %lasi%: e3pri)at prinș

a,a/iul iura novit %uria 8u,e%*torul %unoa te le/ea9ș , judecătorului nu îi dai legea, ci situa ia de fapt.ț

12



(ceastă prezum ie func ionează numai în ceea ce pri#e te dreptul na ional. <in acest punct de #edereț ț ș ț

doctrina i jurispruden a sunt unanime: nu se aplică acest principiu pentru dreptul străin.ș ț

=udecătorul nu poate fi prezumat a cunoa te toate sistemele de drept ale lumii. <e aceea, în ceea ceș

pri#e te dreptul străin, judecătorul este obligat să dispună i poate obliga păr ile să dispună anumiteș ș ț

mijloace de probă.(ceastă idee este exprimată direct în (rt +))i#: 0artea care in#ocă o lege străină, poate fi obligatăsă facă do#ada con inutului ei. <in text rezultă a adar că judecătorul poate apela la sprijinul păr ilor pentruț ș ț

determinarea dreptului străin.

%n concluzie, sarcina probei legii străine re#ine deopotri#ă instan ei i păr ilor.ț ș ț

Interpretarea i apli%area le/ii str*ineș%n această materie a#em în #edere (rt > +))i# - 5egea străina se interpretează i se aplică potri#itș

regulilor de interpretare i aplicare existente în sistemul de drept căruia îi apar ine.ș ț

+u #oi aplica regulile de interpretare din sistemul rom$n, unui sistem de drept străin ce are propriile saleinterpretări.

C*ile ,e ata% -n %aul /re itei interpret*ri sau apli%*ri a le/ii str*ineș

%n aproape toate sistemele de drept instan ele supreme ale statului, indiferent cum se numesc ele, judecăț

pentru nelegalitate nu i pentru netemeinicie.ș• %n sistemul de drept anglo-saxon acest aspect este foarte important. Legea străină fiind privită ca

un element de fapt , gre ita interpretare a ei nu ajunge la instan a supremă, pentru că ea judecă numai înș ț

drept, gre ita interpretare fiind considerată element de fapt.ș

• %n dreptul rom$n, unde dreptul străin este un element de drept , problema nu se pune, pentru că

gre ita interpretare sau aplicare a legii străine, beneficiază de aceea i protec ie în căile de atac ca i dreptulș ș ț ș

rom$n. %n cazul în care instan a de fond consideră aplicată sau interpretată gre it legea străina, poateț ș

formula apel i oricare cale extraordinară de atac !recurs, contesta ie în anulare, re#izuire". D problemă seș ț

pune totu i pentru recursul în interesul legii !art >8 i urm. )0)i#". 2ecursul în interesul legii nu este oș ș

cale la îndem$na păr ilor, el poate fi formulat numai de către anumite autorită i publice, problema care seț ț

pune fiind dacă un asemenea recurs ar asigura uniformitatea practicii. +u se poate pune in cazul in careapare o discrepan ă între interpretări.ț

MIAL&CELE DE PR&B LE(II #TRINE

Dispoi ii ,e ,rept %o)unț : (rt +))i#: )on inutul legii străine se stabile te de instan aț ș ț

judecătorească prin atestări ob inute de la organele statului care au edictat-o, prin a#izul unui expert sau unț

alt mod adec#at.

Dispoi ii spe%ialeț : <e pildă, in 5egea 68&77> pri#ind asisten a judiciară interna ională în materie ci#ilăț ț

i comercială, pre#ede că ?inisterul =usti iei este autoritatea centrală care solicită ?inisterelor de =usti ieș ț ț

din alte state, informa ii pri#ind dreptul străin în materie ci#ilă i comercială, precum i al procedurii ci#ileț ș ș

i comerciale i al organizării judiciare, pentru cazuri judiciare determinate. )ererea de informa ii poateș ș ț

emana numai de la o autoritate judiciară rom$nă, put$nd fi făcută din oficiu de acea autoritate judiciară saula cererea păr ii interesate.ț

*nstan ele de judecată rom$ne în principiu nu iau o legătură directă cu institu iile altor state-ambasade, alteț ț

organisme, ci prin intermediul ?inisterului =usti iei.ț

i uneleȘ %onven ii interna ionaleț ț la care 2om$nia este parte cuprind pre#ederi pri#ind proba legii străine.?en ionez în primul r$nd )on#en ia Europeană în domeniul informa iei asupra dreptului străin, semnată laț ț ț

5ondra în 68, are i un protocol adi ional-68/, 2om$nia a aderat la ea în 6886. 0otri#it acesteia, stateleș ț

semnatare se angajează să transmită informa ii pri#ind dreptul lor în domeniul ci#il i comercial, alț ș

procedurii ci#ile i comerciale i al organizării judiciare. Este desemnat i un organism na ional de legăturăș ș ș ț

- în 2om$nia este ?inisterul =usti iei. )ererea de informa ii trebuie să emane de la o autoritate judiciară,ț ț

13



trebuie să se refere la un proces deja pornit !nu ceri informa ii la ni#el general, ci într-un litigiu pe rol".ț

Dpera iunea se efectuează prin ?inisterul =usti iei. *nforma iile pot consta în trimiterea la unele texte deț ț ț

lege, de regulamente, de decizii judiciare, de lucrări doctrinare i e#entual de completări explicati#e.ș

)on#en ia mai pre#ede i că statul străin poate refuza cererea dacă #a considera că interesele sale su#eraneț ș

sunt afectate. )ererea trebuie rezol#ată c$t mai repede posibil. 2ăspunsul se redactează, de principiu, înlimba statului solicitat. ?ai există i alte detalii de procedură.ș

?ijloacele de probă a legii străine se împart în două categorii:• pro$e ,ire%te ale legii străine - acestea constau în textul propriu-zis, adică în culegeri de legi, de

jurispruden ă, judecătorul rom$n are în fa ă chiar textul legii străineț ț

• )iloa%e ,e pro$* in,ire%te - procurate de diferite autorită i publice ale statului străin, de diferiteț

organisme ale statului străin în 2om$nia sau în alte moduri.

Prin%ipalele )iloa%e ,e pro$*0roba se face cu atestate, certificate emise de ?inisterul =usti iei,de notari publici, de )amere de )omer iț ț ș

*ndustrie !certificate de cutumă". Există mijloace de probă care pot fi procurate de la organismelereprezentati#e ale statului străin în 2om$nia: ambasade, consulate.

)el mai frec#ent mijloc de probă utilizat în ultimii ani o reprezintă e3pertia. Expertiza este solicitată decătre instan ă sau cu aprobarea instan ei unei personalită i din ara străină - poate fi #orba de un specialist,ț ț ț ț

a#ocat, profesor uni#ersitar - o persoană cu experien ă i competen ă căreia i se solicită o opinie legală înț ș ț

legătură cu existen a i aplicarea dreptului străin.ț ș

%n ce pri#e te for a probantă, orice mijloc de probă este supus cenzurii instan ei. Ele pot face do#ada p$năș ț ț

la proba contrară, de regulă, dar dacă ele emană de la o autoritate publică !?inister, notar public", ele facdo#ada pentru constatările personale ale acelei autorită i p$nă la înscrierea în fals.ț

Conse%in ele i)posi$ilit* ii ,e pro$are a le/ii str*ineț ț(rt alin!>" +))i# :%n cazul imposibilită ii de a stabili, într-un termen rezonabil, con inutul legiiț ț

străine, se aplică legea rom$nă.( adar, trebuie să fie #orba despre o imposibilitate e#identă&calificată de probare a legii străine. <inș

dosarul cauzei trebuie să rezulte ce demersuri s-au făcut .)$nd imposibilitatea de probare este e#identă se aplică legea rom$nă, pentru că ea se aplică ca subsidiar !M5egea rom$nă se aplică ca succedaneu, în ultimă instan ăN - @udor 0opescu". 1-au propus solu ii deț ț

analogie, care însă în literatura de specialitate nu au fost sus inute.ț

r/u)ente 8apli%area le/ii ro)>ne -n %aul i)posi$ilit* ii ,e pro$are a le/ii str*ine9"ț

• 5itigiul nu poate răm$ne nesolu ionat. (c iunea reclamantului nu poate fi respinsă pentru moti#ulț ț

imposibilită ii de probare a legii străine. (r fi i ilegal, pentru că sarcina probei nu re#ine numai păr ilor, ciț ș ț

re#ine i instan ei. 1olu ia nu poate fi dec$t aceea a aplicării unui sistem de drept i singurul cunoscut esteș ț ț ș

cel rom$n.• Există o prezum ie simplă potri#it căreia în cazul în care păr ile au ales competen a instan ei rom$ne,ț ț ț ț

se poate prezuma că ele , in extremis, au acceptat posibilitatea aplicării i pe fond a legii rom$ne!cine alegeș

instan a, alege i dreptul".ț ș

14



Caurile -nl*tur*rii ,e la apli%are a le/ii str*ine6" (tunci c$nd legea străină încalcă ordinea publică de drept internaţional pri#at." (tunci c$nd legea străină a de#enit competentă de a se aplica, prin fraudă - frauda la lege.>" +))i# a mai introdus o situa ie - a a numitele împrejurări excep ionaleț ș ț

19 &RDINE PUBLIC DE DREPT INTERN6I&NL PRI=T

(rt 9 alin!6" +))i#: (plicarea legii străine se înlătură dacă încalcă ordinea publică de dreptinternaţional pri#at rom$n sau dacă legea străină respecti#ă a de#enit competentă prin fraudarea legiirom$ne. %n cazul înlăturării legii străine, se aplică legea rom$nă.(rt 9 alin!": (plicarea legii străine încalcă ordinea publică de drept internaţional pri#at rom$n înmăsura în care ar conduce la un rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului rom$n oriale dreptului comunitar şi cu drepturile fundamentale ale omului. &r,inea pu$li%* ,e ,rept interna ional privat ro)>nț este formată din ansamblul principiilor fundamentale ale dreptului pri#at rom$n, ale dreptului Bniunii Europene i din drepturile fundamentale aleș

omului.

1ub aspect procedural, ordinea publică se materializează prin e3%ep ia ,e or,ine pu$li%*ț : mijlocul procedural aplicabil de către instan a rom$nă pentru a înlătura efectele legii străine normal competente săț

se aplice unui raport juridic de drept interna ional pri#at atunci c$nd acea lege încalcă principiileț

men ionate mai sus.ț

Ele)ente esen iale ale or,inii pu$li%eț

%n con inutul no iunii intră principiile fundamentale ale dreptului rom$n, ale Bniunii Europene i drepturileț ț ș

fundamentale ale omului.Efectul excep iei de ordine publică, în cazul în care este admisă, este acela de a împiedica producerea peț

teritoriul 2om$niei a efectelor legii străine. 5egea străină ca atare nu poate fi afectată. +o iunea de ordine publică nu este înt$lnită numai în dreptul interna ional pri#at, ea se înt$lne te mai alesț ț ș

în dreptul intern.

Co)para ie" or,inea pu$li%* ,e ,rept intern or,inea pu$li%* ,e ,rept internaţional privatț

se)*n*ri: ambele au aceea i ra iune - înlăturarea de la aplicarea unei legiș ț

Deose$iri: a" (u func ii diferiteț

• ordinea publică în dreptul intern este formată din ansamblul normelor i principiilor imperati#e aleș

sistemului de drept na ional, a#$nd scopul de a limita autonomia de #oin ă a păr ilorț ț ț

• ordinea publică în dreptul internaţional pri#at împiedică aplicarea legii străine pe teritoriul 2om$niei. b" Ele au sfere de aplicare diferite.• Drdinea publică de drept intern este mai largă dec$t ordinea publică de drept internaţional pri#at. )u

alte cu#inte mai multe norme imperati#e găsim în dreptul intern, care limitează #oin a păr ilor, dec$t înț ț

dreptul internaţional pri#at. Este firesc să fie a a pentru că putem spune într-o analiză globală că statul esteș

mai dur în reglementarea rela iilor interne dec$t acolo unde se pune problema rela iilor cu alte state sauț ț

sisteme de drept. 0ractica a oferit de-a lungul timpului exemple de situa ii în care o reglementare era deț

ordine publică în dreptul intern, dar nu era de ordine publică în dreptul internaţional pri#at.

0$nă la adoptarea +))i#, care a schimbat fundamental reglementarea juridică a prescrip iei extincti#e !dinț

normă de ordine publică în normă de ordine pri#ată" a#eam un exemplu foarte u or de dat. @ermenele deș prescrip ie erau imperati#e în dreptul intern, dar dacă se aplica o lege străină care a#ea un alt termen deț

prescrip ie, nu puteai să refuzi aplicarea dreptului străin.ț

(stăzi sunt alte exemple: moti#area hotăr$rilor judecătore ti este o normă de ordine publică. +u acela iș ș

lucru se înt$mplă însă cu o hotăr$re străină care pro#ine dintr-un sistem de drept în care hotăr$rea nu

15



trebuie să fie moti#ată. <acă am o hotăr$re nemoti#ată, pro#enită dintr-un sistem de drept în carenemoti#area este legală, nu #oi putea in#oca excep ia ordinii publice.ț

Exemplu: =n +omânia o /" tre$uie să ai$ă doi asocia i minim. Există sisteme de drept în care acestea pot ț

avea un singur asociat. 2u voi refuza activitatea nu voi invalida actele %uridice ale acelei societă i pentruț

considerentul că ea nu are numărul de asocia i potrivit legii române dacă ea este legal constituită potrivit ț

legii străine.

Exemplu: 9nstitu iile %uridice necunoscute dreptului român - trust i agenc?. 2iciodată nu am să resping deț ș

plano ci va tre$ui să îi verific con inutul.ț

#e,iul )ateriei or,inea pu$li%*0re#ederile pri#ind ordinea publică sunt cuprinse i în +))i# i în alte legi rom$ne i în alte )on#en iiș ș ș ț

interna ionale la care 2om$nia este parte.ț

Exemplu: (rt / +))i#: <repturile c$ tigate în ară străină sunt respectate în 2om$nia, cu excep iaș ț ț

cazului în care sunt contrare ordinii publice în dreptul interna ional pri#at rom$n.ț

Exemplu (rt +))i#: 0ersoanele juridice străine fără scop patrimonial pot fi recunoscute în 2om$niaH...I dacă scopurile statuare pe care le urmăresc nu contra#in ordinii sociale şi economice din 2om$nia.

&r,ine pu$li%* %u a% iune ,u$l*țExistă situa ii în care reglementarea este mai complexă i este protejată nu numai ordinea publică de dreptț ș

interna ional pri#at rom$n, ci poate fi protejată i ordinea publică din alte sisteme de drept. 1unt a a-ț ș ș

numitele situa ii deț ordine publică cu ac iune dublă.ț

Exemplu (rt >8 alin!>" +))i#: %n cazul în care legea aplicabilă condi iilor de fond ale actului juridicț

impune, sub sanc iunea nulită ii, o anumită formă solemnă, nicio altă lege dintre cele menţionate la alin!"ț ț

nu poate să înlăture această cerin ă, indiferent de locul întocmirii actului.ț (cest text consacră o situa ie de ordine publică cu ac iune dublă.ț ț

<onaţia trebuie făcută prin act autentic, sub sancţiunea nulităţii. 5egea rom$nă este aplicată fonduluicontractului şi pre#ede o condi ie de formă. 1pre exemplu, dacă păr ile încheie o dona ie , nu prin actț ț ț

autentic, în altă ară, ea nu este #alabilă. 1e protejează ordinea publică de drept internaţional pri#at rom$n.ț

Este cu ac iune dublă deoarece aceea i situa ie se poate înt$mpla in#ers: 0entru încheierea unui act deț ș ț

#$nzare-cumpărare a autoturismelor în altă ţară se cere forma solemnă. <acă această lege este aplicabilăfondului actului, eu trebuie să o respect.

(ceea i idee este regăsită în :ș

• (rt alin!" 2oma * 3 Cără a aduce atingere alineatului !6", păr țile pot alege legea aplicabilă unuicontract care îndeplinește cerințele pre#ăzute la alineatul !6", în conformitate cu articolul >. )u toateacestea, o astfel de alegere nu poate pri#a consumatorul de protec ția acordată acestuia prin dispoziții de lacare nu se poate deroga prin con#enție, în temeiul legii care, în lipsa unei alegeri, ar fi fost aplicabilă înconformitate cu alineatul !6".%n materia contractelor încheiate cu consumatorii, păr ile pot alege legea aplicabilă contractului, dar oț

asemenea alegere nu poate pri#a consumatorul de protec ia care este acordată de legea statului unde î i areț ș

re edin a obi nuită !normă de protec ie al sistemului de drept al re edin ei consumatorului"ș ț ș ț ș ț

• (rt alin!6" 2oma * 3 )ontractul indi#idual de muncă este reglementat de legea aleasă de păr ți înconformitate cu articolul >. )u toate acestea, o astfel de alegere nu poate pri#a angajatul de protec ția

acordată acestuia în temeiul dispozițiilor de la care nu se poate deroga prin con#enție în #irtutea legii care,în absența unei alegeri, ar fi fost aplicabilă în temeiul alineatelor !", !>" și !9" din prezentul articol. %n contractele de muncă păr ile pot alege legea aplicabilă dar angajatul nu poate fi lipsit de protec ia peț ț

care o pre#ede legea lui na ională.ț

16



• )on#en ia de la +eJ KorL 68 pri#ind recunoa terea i executarea hotăr$rilor arbitrare străine- uneiț ș ș

hotăr$ri arbitrare străine poate să i se refuze recunoa terea i executarea de către dreptul ării dacă încalcăș ș ț

ordinea publică.

Cara%terele or,inii pu$li%e ,e ,rept interna ional privatța" )aracter spa ial, mai precis na ional - la ni#elul fiecărui sistem de drept na ional.ț ț ț

b" )aracter temporal, actual. 1e ine seama întotdeauna de ordinea publică din momentul pronun ăriiț ț

sentin ei. !ex: di#or ul prin consim ăm$ntul mutual al so ilor"ț ț ț ț

c" Drdinea publică este o excep ie, de unde decurg o serie de consecin e:ț ț

- Excep ia este de strictă interpretare.ț

- Efectul ei este chirurgical.

E!e%tele apli%*rii or,inii pu$li%ea" Drdinea publică admisă are un e!e%t ne/ativ. (rt 9 +))i#: (plicarea legii străine se înlătură dacăîncalcă ordinea publică de drept internaţional pri#at H...I. 3 înlăturarea aplicării legii străine.

b" Drdinea publică are şi un e!e%t poitiv. %n golul lăsat în împiedicarea aplicării legii străine se aplicălegea rom$nă. (rt 9 +))i#: %n cazul înlăturării aplicării legii străine, se aplică legea rom$nă.

Exemplu: @n drept străin prevede o discriminare între so i sau între copilul din căsătorie i cel din afaraț ș

căsătoriei. Efectul pozitiv constă în aceea că aplic legea română - voi da am$ilor so i acelea i drepturi.ț ș

#!erele no iunii ,e or,ine pu$li%* -n ,reptul internaţional privatț

+o iunea de ordine publică, în dreptul interna ional pri#at, are sfere diferite după cum apar:ț ț

a" %n cazul %on!li%tului ,e le/i -n spa iuț - conflictul de legi în spa iu este cel care este solu ionat prinț ț

norma conflictuală i apare în momentul na terii, în#ierii unui raport juridic.ș ș

b" %n cazul %on!li%tului ,e le/i -n ti)p i spa iuș ț - conflictul de legi în timp şi spaţiu este cel care apareatunci c$nd se pune problema in#ocării într-o ară a efectelor unui raport juridic încheiat c$nd#a în trecutț

într-o altă ară. (ici conflictul este nu numai în spa iu - între două sisteme de drept care coexistă, ci i înț ț ș

timp. Este problema drepturilor c$ tigate ce o #om analiza mai t$rziu.șDrdinea publică în conflictul de legi în spa iu este mai largă dec$t ordinea publică în conflictul de legi înț

timp i spa iu. (ceasta înseamnă că există situa ii în care #oi refuza să închei un act juridic!conflict de legiș ț ț

în spa iu". 1e pune problema dacă închei sau nu un act juridic. <acă actul este #alabil încheiat i ulterior ț ș

efectele lui se cer a fi recunoscute în 2om$nia este posibil să recunosc acele efecte!conflict de legi în timpşi spaţiu"

Exemplu conflictul de legi în spaţiu: <acă sunte i delega i la primărie i vine în fa a voastră o cetă eanăț ț ș ț ț

română ce dore te să se căsătorească cu un ara$ - "ra$ia admite poligamia i constata i din acte că el ș ș ț

este la a doua căsători 6 încheia)i sau nu acel act %uridic' =n +omânia căsătoria nu va putea fi făcută. " putea încheia actul %uridic al căsătoriei este o pro$lemă de stare civilă i de capacitate care merge dupăș

lex patriae - legea ara$ă care permite poligamia. 2u este permisă aplicarea legii străine-ara$e deoarece poligamia încalcă principiile fundamentale ale statului român*ordinea pu$lică de drept interna)ional privat.

Exemplu conflictul de legi în timp şi spaţiu: <ouă persoane din "ra$ia /audită căsătorite vala$il în araț

lor. /o ul e la a doua căsătorie. Ain studen i la facultatea de drept i divor ează. /o ia cere pensie deț ț ș ț ț

între inere. Ea va primi pensie pentru că aici nu se pune pro$lema de a încheia sau nu un raport %uridic ciț

de a recunoa te efectele unui act %uridic vala$il constituit in străinătate. <acă căsătoria a fost vala$il ș

încheiată potrivit sistemului de drept după care a fost încheiată efectele ei se vor produce.

17



Exemplu conflictul de legi în timp şi spa)iu: dacă un copil din afara căsătoriei î i sta$ile te filia ia fa ă deș ș ț ț

tată în străinătate în condi iile în care legea română nu le cunoa te efectele ei vor fi recunoscute înț ș

+omânia.

)a o concluzie pri#ind sfere no iunilor juridice, analiz$nd global sunt trei sfere din ce în ce mai restr$nse:ț

• ordinea publică în dreptul intern - cea mai extinsă• ordinea publică în dreptul internaţional pri#at în conflictul de legi în spa iuț

• ordinea publică în dreptul internaţional pri#at în conflictul de legi în timp i spa iu.ș ț

Co)para ie or,inea pu$li%* ,e ,rept interna ional privat nor)ele ,e apli%a ie i)e,iat*ț ț ț

+orma de aplica ie imediată înseamnă înlăturarea de la aplicare a legii rom$ne.ț

se)*nare: 2a iunea lor este aceea i, ambele protejează principiile fundamentale ale dreptului rom$n.ț ș

Deose$irea: rezidă în mecanismul logic al opera iunii.ț

• +orma de aplicaţie imediată ea este de imediată aplicare. <acă există o normă de aplicaţie imediată,nu se aplică norma conflictuală.• Drdinea publică însă se aplică numai după ce am făcut ra ionamentul conflictual.ț

Exemplu: Cetă ean din "ra$ia /audită vine să se căsătorească în +omânia. Este o pro$lemă de stare civilăț

i capacitate. /e aplică lex patriae - ar tre$ui să îl aplic. 2u îl aplic pentru că încalcă principiileș

fundamentale ale dreptului român. înlătur de la aplicare.

DREPT INTERN6I&NL PRI=T 2.10.2011CUR#

29 'RUDRE LE(II PLICBILE ;N DREPTUL INTERN6I&NL PRI=T

De!iniţie" Există fraudă la lege atunci c$nd părţile unui raport juridic, folosind în scop ilicit&fraudulos unmijloc de drept internaţional pri#at, fac aplicabil acelui raport juridic un alt sistem de drept dec$t celcompetent să se aplice.

Mo,alit*ţile ,e !rau,are a le/ii6. %ntr-un raport de drept intern se intro,u%e -n )o, !rau,ulos un ele)ent ,e e3traneitate caredeclanşează artificial un conflict de legi.2aportul respecti# de#ine din raport de drept intern, raport de drept internaţional pri#at pentru că i se

introduce un element de extraneitate. Elementul de extranitate atrage aplicarea raţionamentului conflictual.(stfel, prin norma conflictuală aplicabilă se trimite la un alt sistem de drept dec$t cel normal competent săse aplice.

Exemplu: =n cazul unei /C care îşi are toate elementele definitorii *na)ionalitatea sediul provenien)acapitalului social ac)ionarii în +omânia. Cu privire la această /C se prevede sediul în străinătate în

scopul eludării legilor fiscale române. #rin aplicarea normei conflictuale lex societatis /C în cauză va fi guvernată de legea sistemului de drept străin în care s-a sta$ilit sediul social.. )$nd într-un raport juridic ce are deja un element de extraneitate, p*rţile s%i)$* -n )o, !rau,ulospun%tul ,e le/*tur*, făc$nd astfel aplicabil raportului juridic un alt sistem de drept dec$t cel normal

competent să se aplice. Exemplu: /tarea şi capacitatea persoanei fizice sunt guvernate de legea cetă)eniei. /chim$area cetă)enieiîn mod fraudulos pentru atragerea altui sistem de drept mai favora$il.

Con,iţiile !rau,ei la le/e

18



• 2aporturi juridice cu puncte de legătură mobile- @rebuie să existe un act de #oinţă al părţilor, în sensuldeplasării punctului de legătură dintr-un sistem de drept în alt sistem de drept. )u alte cu#inte frauda lalege implică o acţiune #oliti#ă. 0rin urmare, frauda la lege poate să inter#ină numai în acele situaţii în care

punctele de legătură pot fi deplasate dintr-un sistem de drept în altul !cetăţenia, sediul, etc."• 0entru a inter#eni frauda la lege părţile trebuie să folosească un mijloc de drept internaţional pri#at,

care prin el însuşi este permis.• 1copul urmărit de părţi este ilicit - există acest element subiecti#, intenţia frauduloasă a părţilor.• 2ezultatul obţinut de către părţi este ilicit, pentru că rezultatul operaţiunii de deplasare a punctului de

legătură este ilicit.

#an%ţiunea !rau,ei la le/eCrauda la lege este sancţionată în mod distinct în funcţie de obiectul cauzei:(" %n cazul în care este !rau,at ,reptul ro)>n -n !avoarea unui ,rept str*in - (rt 9 alin!6" +))i#.2ezultă două consecinţe:• efect negati# - înlăturarea sistemului de drept străin făcut aplicabil prin fraudă. (cest efect negati#comportă două soluţii: este înlăturat prin inopozabilitatea actului fraudulos în faţa autorităţilor rom$ne, însărăm$ne #alabil în străinătate declararea nulităţii actului de către instanţele rom$ne - ce are ca şi consecinţă

faptul că actul nu #a mai produce efecte nici in 2om$nia nici în străinătate• efect poziti# 3 odată înlăturat sistemul de drept făcut aplicabil prin fraudă, golul legislati# este acoperitde legea rom$nă.;" %n cazul în care ,reptul str*in este !rau,at -n !avoarea ,reptului ro)>n - printr-o interpretareliterară a textului de lege (rt 9 +))i# se înţelege că legiuitorul nu reglementează expres şi aceasta adoua ipoteză. )u toate acestea, opinia generală este că aceeaşi soluţie se aplică şi in cazul în care estefraudat dreptul străin în fa#oarea dreptului rom$n.

Dova,a !rau,ei la le/e)eea ce trebuie probat atunci c$nd se in#ocă frauda la lege este elementul subiecti#-intenţia frauduloasă a

părţilor. (ceasta reprezintă un element de fapt, deci do#ada se face prin orice mijloc de probă.

Do)enii -n %are intervine6" Crauda la lege poate să apară în ceea ce pri#eşte starea şi capacitatea persoanei fizice !statutul

persoanei fizice". Există fraudă atunci c$nd persoana îşi schimbă cetăţenia sau domiciliul pentru a atrageaplicarea altei legi.#peţa li,er BERT&L- <oi soţi italieni care domiciliau în ;ucureşti au introdus o acţiune în di#orţ în faţainstantei rom$ne. (plic$nd norma lex patriae, instanţa rom$nă le-a respins acţiunea deoarece legea italianăla care norma conflictuală rom$nă trimisese, nu permitea di#orţul. %n această situaţie, cei doi soţi italieni auîndeplinit condiţiile care, potri#it legii italiene, duceau la pierderea cetăţeniei italiene de#enind apatrizi.

Blterior, au introdus din nou acţiune de di#orţ în faţa instanţelor rom$ne care, de data aceasta, le-a fostadmisă deoarece, fiind apatrizi, instanţa le-a aplicat legea rom$nă ca lege a domiciliului lor comun, lege ce

permitea di#orţul.0otri#it (rt 8 +))i# o asemenea fraudă nu mai este posibilă, deoarece se pre#ede că 5egea reşedinţeiobişnuite comune sau legea cetăţeniei comune a soţilor, continuă să reglementeze efectele căsătoriei încazul în care unul dintre ei îşi schimbă, după caz, reşedinţa obişnuită sau cetăţenia.

" 0oate exista fraudă la lege în legătură cu statutul organic al persoanei %uridice. ?utarea sediuluisocial, în scopul eludării legilor fiscale, constituie fraudă la lege.(rt /6 +))i# alin !": <acă există sedii în mai multe state, determinant pentru a identifica naţionalitatea

persoanei juridice este sediul real.(rt /6 +))i# alin !>": 0rin sediu real se înţelege locul unde se află centrul principal de conducere şi degestiune a acti#ităţii statutare, chiar dacă hotăr$rile organului respecti# sunt adoptate potri#it directi#elor transmise de acţionari sau asociaţi din alte state.

19



>" 0oate exista fraudă în regimul %uridic al $unurilor mo$ile Bn bun din patrimoniul cultural naţional etransferat fraudulos în străinătate, într-un stat în care nu există restricţii în legătură cu bunul respecti#(rt 6 +))i#: 2e#endicarea unui bun furat sau exportat ilegal este supusă, la alegerea proprietaruluioriginar, fie legii statului pe teritoriul căruia se afla bunul la momentul furtului&exportului, fie legii statului

pe teritoriul căruia se află bunul la momentul re#endicării.

9" 0oate să mai inter#ină fraudă la lege în ceea ce pri#eşte forma exterioară a actelor %uridice - frauda constă

în faptul că se încheie actul într-un alt stat a cărui lege nu pre#ede aceleaşi condiţii pentru #alabilitatea actului. Exemplu: =n +omânia dona)ia e act autentic şi atunci păr)ile încheie contractul de dona)ie într-o )ară unde forma autentică nu e cerută pentru dona)ie.D fraudă de acest gen nu poate să inter#ine pentru că în (rt >8 alin!>" +))*#: %n cazul în care legeaaplicabilă condiţiilor de fond ale actului juridic impune, sub sancţiunea nulităţii, o anumită formă solemnă,nicio altă lege dintre cele menţionate la alin!" nu poate să înlăture această cerinţă indiferent de loculîntocmirii actului. ! alin!"- legea locului unde a fost întocmit legea cetăţeniei sau legea reşedinţeiobişnuite a persoanei care l-a consimţit legea aplicabilă potri#it dreptului internaţional pri#at al autorităţiicare examinează #aliditatea actului juridic"

Co)paraţie !rau,a la le/e -n ,reptul internaţional privat !rau,a la le/e -n ,reptul internse)*n*ri: ambele presupun aceleaşi condiţii: act de #oinţă al părţilor, mijloc licit, rezultat ilicit.Deose$iri" 6" 1ub aspectul obiectului fraudei• în dreptul intern se fraudează o lege internă în fa#oarea unei alte legi interne• în dreptul internaţional pri#at - se urmăreşte eludarea dispoziţiilor unui întreg sistem de drept în

fa#oarea unui alt sistem de drept mai fa#orabil." ?ecanismul fraudei

• frauda la lege in dreptul intern presupune schim$area con)inutului faptic al raportului juridic,

conduc$nd la aplicarea în mod fraudulos a unei alte legi interne dec$t cea normal competentă şi e#ident aunei alte norme conflictuale• Crauda la lege în dip presupune schimbarea con)inutului faptic conflictual , prin schimbarea punctuluide legătură care face aplicabil un alt sistem de drept în întregul său.

Co)paraţie !rau,a la le/e or,inea pu$li%* ,e ,rept internaţional privatse)*n*ri: ambele sunt cauze de înlăturare de la aplicare a legii normal competente sa se aplice.Deose$iri" 6" )auza neaplicării normal competente• ordinea publică - neaplicarea legii normal competente are o cauză o$iectivă care constă în faptul că

legea normal competentă conţine anumite dispoziţii contrare principiilor de ordine publică din dreptulintern• frauda la lege - neaplicarea legii străine are la bază cauze su$iective, pentru că legea normal

competentă este înlăturată în defa#oarea unui alt sistem de drept, ca efect al intenţiei frauduloase a părţilor. " 1ancţiunea care inter#ine• ordinea publică - înlăturarea sistemului de drept normal competent să se aplice care contra#ine

principiilor de ordine publică şi înlocuit cu legea rom$nă• frauda la lege - întregul sistem de drept făcut aplicabil prin fraudă este înlăturat şi înlocuit cu legea

normal competentă cu consecinţa inopozabilităţii actului în faţa autorităţilor rom$ne sau a nulităţii actului. >" 2olul instanţei• ordinea publică - instanţa trebuie să aplice raţionamentul conflictual, să identifice lex causae şi să

constate dacă în lex causae există dispoziţii care contra#in principiilor de ordine publică de drept

internaţional pri#at, instanţa trebuie să aibă un rol acti#, depun$nd diligenţe pentru aflarea conţinutuluisistemului de drept străin• frauda la lege - este suficient ca instan a să constate că a existat intenţie frauduloasă a părţilor. <acăț

este îndeplinită această condiţie, întregul sistem este înlăturat, indiferent ce dispoziţii conţine el.

20



Co)paraţie !rau,a la le/e si)ulaţiase)*n*ri:(ambele presupun un act de #oinţă a părţilor, o #oinţă comună exprimată ambele creează saumodifică în mod artificial un raport juridic ambele presupun un mijloc licit ambele atrag după sineinopozabilitatea actului fraudulos, respecti# a contraînscrisului în cazul simulaţiei.Deose$iri: 1imulaţia - presupune două acte juridice, un act ascuns, dar real şi un act aparent, fraudulos.Crauda la lege - presupune existenţa unui singur act juridic fraudulos de deplasare a punctului de legăturădintr-un sistem de drept în altul.

1imulaţia - operaţiunea este ficti#ă exprimată prin actul ficti# dar mincinos. *ntenţia ade#ărată a părţilor este exprimată prin contraînscris. Crauda la lege - presupune o operaţiune reală, efecti#ă, materialăde mutare a punctului de legătură.

Exemplu: <e exemplu o societate comercială are toate elementele sale %uridice în +omânia *na)ionalitateaasocia)ilor organele de conducere şi control dar îşi fixează în mod efectiv sediul în alt stat. =n inciden)a normeiconflictuale lex societatis acelei societă)i îi va deveni aplica$il sistemul de drept străin de la locul unde şi-a

sta$ilit sediul deşi în principal activitatea societă)ii se desfă oară în +omânia. =n aceste situa)ii ne aflăm în fa)aș

fraudei la lege pentru că sediul social din străinătate deşi e real efectiv 2@ e serios.

<acă o societate comercială declară prin statutul său că are sediul în străinătate dar centrul principal de

conducere şi gestiune a activită)ii sale statutare e în +omânia înseamnă că sediul din străinătate e doar fictiv sediul real fiind în +omânia. =n acest caz situa)ia %uridică este aceea a simula)iei prin fictivitate este suficient să se îndepărteze actul aparent dar mincinos *statutul societă)ii pentru a rezulta adevărata situa)ie %uridică :existen)a sediului real în +omânia.

Crauda la lege - intenţie ilicită care atrage un rezultat ilicit. 1imulaţia poate conduce şi la unrezultat licit, bazat pe un scop licit. )onsecinţa - frauda la lege implică inopozabilitatea&nulitatea în faţa autorităţilor rom$ne,simulaţia face ca actul ascuns&contraînscrisul să fie #alabil între părţi şi faţă de succesorii uni#ersali şi cutitlu uni#ersal.

@9 ;NLTURRE EXCEP6I&NL LE(II PLICBILE

( inter#enit ca urmare a intrării în #igoare a +))i# şi se bazează pe dispoziţiile (rt : %n modexcepţional, aplicarea legii determinate potri#it prezentei cărţi, poate fi înlăturată dacă, datorităcircumstanţelor cauzei, raportul juridic are o legătură foarte îndepărtată cu această lege. %n acest caz, seaplică legea cu care raportul juridic prezintă cele mai str$nse legături.(rt are un caracter excepţional, de strictă interpretare.(ceastă înlăturare a legii mult prea îndepărtate de raportul juridic, nu este obligatorie. )u alte cu#inte,

instanţa apreciază de la caz la caz.0re#ederea art comportă i un efect poziti#, de aplicarea a legii cu care raportul juridic prezintă celeș

mai str$nse legături.)u titlu de e3%ep ie la e3%ep ieț ț (rt alin : +u operează în cazul legilor pri#ind starea i capacitateaș

persoanei precum i atunci c$nd păr ile au ales legea aplicabilă. !legea statutului personal este intuituș ț

personae principiul autonomiei de #oin ă".ț

C&N'LICTUL DE LE(I ;N TIMP I #P IUȘ Ț!teoria recunoa terii drepturilor c$ tigate în străinătate"ș ș

De!ini ieț : Există conflict de legi în timp i spa iu în cazul în care efectele unui raport juridicș țnăscut&modificat&stins sub inciden a sistemului de drept al unui alt stat, se cer a fi recunoscute ulterior peț

teritoriul altui stat.0ri#it prin prisma dreptului rom$n, conflictul de legi în timp şi spaţiu pune problema recunoaşterii în2om$nia a unor drepturi c$ştigate în altă ţară.

21



Există a adar conflict în spa iu pentru că cele două sisteme de drept în prezenţă cel străin în care s-a născutș ț

raportul i cel rom$n în cadrul căruia se cere a fi recunoscut raportul coexistă în spa iu.ș ț

Există conflict de lege în timp deoarece între momentul na terii&stingerii&modificării raportului juridic subș

incidenţa legii străine i momentul în care se cer a fi recunoscute efectele în 2om$nia există un inter#al deș

timp.

Co)para ie %on!li%t ,e le/i -n ti)p i spa iu %on!li%t ,e le/i -n spa iuț ș ț ț

)onflictul de lege în spa iu apare în momentul na terii&modificării&stingerii unui raport juridic c$nd datorităț ș

elementului de extraneitate, cu pri#ire la acel raport sunt susceptibile de aplicare mai multe sisteme dedrept. )onflictul de legi în spa iu se solu ionează în baza normei conflictuale ce indică lex causae.ț ț

)onflictul de legi în timp i spa iu presupune recunoa terea în 2om$nia a efectelor raportului juridic născutș ț ș

în străinătate.se)*nare" (mbele sunt conflicte în spa iu!cele două sisteme de drept coexistă spaţial"ț

Deose$ire: 5a conflictul în spa iu sistemele de drept susceptibile de aplicare comportă această posibilitateț

de aplicare în mod simultan, la conflictul în timp i spa iu sistemele de drept se aplică succesi# asupraș ț

raportului juridic, se na te sub inciden a unui sistem de drept i i se cer a fi recunoscute efectele subș ț ș

inciden a altui sistem de drept.ț

Exemplu: <acă un cetă ean român şi un cetă)ean francez vor să se căsătorească în +omânia se pune pro$lemaț

ce lege se va aplica încheierii căsătoriei *conflict de legi în spa iu. <acă acelaşi cetă)ean român se căsătoriseț

de%a cu un cetă)ean străin în străinătate iar so)ia cetă)ean român vine în +omânia apoi şi cere pensie deîntre inere de la so) *recunoaşterea efectelor căsătoriei suntem în prezen)a unui conflict de legi în timp şiț

spa)iu.

'or)ele %on!li%tului ,e le/i -n ti)p i spa iuș ț6. %n cazul în care raportul juridic se na te în dreptul intern al unui stat străin, ulterior cer$ndu-se a fiș

recunoscut în 2om$nia.. %n cazul în care raportul juridic se na te, a#$nd de la momentul na terii un element de extraneitate.ș ș

(ceastă a doua formă comportă două subsitua ii:ța la momentul na terii raportul juridic nu prezintă nicio legătură cu 2om$niaș *un englez i un francez seș

căsătoresc în >ran a ulterior cerându-se a fi recunoscută căsătoria în +omâniaț $ chiar de la momentul na terii raportului juridic există o legătură cu 2om$niaș *un român i un francezș

se căsătoresc în >ran a căsătorie ce se cere ulterior a fi recunoscută în +omânia.ț

Do)enii -n %are poate ap*rea<omeniul dreptului material cu pri#ire la un drept subiecti# dob$ndit în străinătate.<omeniul dreptului procesual cu pri#ire la un drept dob$ndit în temeiul unei hotăr$ri judecătore tiș

pronun ate în străinătate.ț

Te)eiul uri,i% al re%unoa terii ,repturilor ,o$>n,ite -n str*in*tateș

(rt / +))i#: <repturile c$ tigate în ară străină sunt recunoscute în 2om$nia cu excep ia cazului înș ț ț

care sunt contrare ordinii publice în dreptul internaţional pri#at rom$n.

Con,i iiț

6. <reptul care se cere a fi recunoscut în 2om$nia trebuie să fi fost corect născut&oficiat&stins subinciden a legii străine care îi este aplicabilă.ț

Bn drept ce nu e #alabil în ţara unde s-a născut nu #a putea firecunoscut nici în 2om$nia.

+o iunea de drept legal născut implică două aspecte:ța" 0e planul dreptului material, dreptul #a fi recunoscut în 2om$nia dacă este născut în străinătate,

potri#it legii străine, competente să se aplice, potri#it normei conflictuale din sistemul de drept străin alinstan ei sesizate sau autorită ii competente.ț ț

22



Exemplu: Căsătoria încheiată în străinătate tre$uie să fie vala$ilă potrivit sistemului de drept indicat denorma conflictuală străină.

Exemplu: "rt 040 alin *8 2CCiv: #ersoanele %uridice străine cu scop patrimonial vala$il constituie în statul a cărui na)ionalitate o au sunt recunoscute de plin drept în +omânia.

b" 0e planul dreptului procesual, încă sub inciden a 5egii 67&688, art. 6/ care spune ca o hotăr$reț

străină poate fi recunoscută în 2om$nia dacă ea este definiti#ă potri#it legii statului unde a fost pronun ată.ț

Conse%in e %are ,e%ur/ ,in pri)a %on,i ieț ț :*. Bn drept #alabil născut potri#it legii străine care îi este aplicabilă produce în 2om$nia toate efectele pe

care legea străină i le recunoa te.ș

Exemplu: căsătorie religioasă încheiată între doi cetă eni greci în !recia va produce în +omânia toateț

efectele pe care legea greacă i le recunoa te *cu toate ca în temeiul dreptului român nu ar căpătaș

asemenea efecte.**. Bn drept dob$ndit în străinătate nu poate produce în 2om$nia mai multe efecte dec$t în ara în care s-aț

născut. Exemplu: sucursală a unei sc străine nu poate să efectueze în +omânia mai multe acte %uridice decât

poate încheia societatea mamă în străinătate.. <reptul născut&modificat&stins în străinătate să nu fie contrar ordinii publice de drept interna ionalț

pri#at rom$n. (cest lucru este indicat explicit de art. / +))i#.1fera ordinii publice în cazul conflictului de legi in timp i spa iu este mai restr$nsă dec$t toate sferele,ș ț

adică i dec$t ordinea publica din dreptul intern.ș

C&N'LICTUL M&BIL DE LE(I

De!ini ieț " Există conflict mobil de legi în cazul în care un raport juridic este supus succesi# la două sistemede drept diferite ca urmare a deplasării punctului de legătură al normei conflictuale.

Exemplu: <oi so i cetă eni francezi î i schim$ă cetă enia devenind cetă eni români. /e pune pro$lema ceț ț ș ț ț

lege se va aplica efectelor căsătoriei celor doi - legea franceză sau legea română'

Co)para ie %on!li%t )o$il ,e le/i%on!li%t ,e le/i -n ti)p i spa iuț ș ț

se)*n*ri: (mbele presupun coexisten a spa ială a două sisteme de drept i inciden a succesi#ă în timp aț ț ș ț

celor două sisteme de drept asupra raportului juridic.Deose$iri: )onflictul în timp i spa iu nu implică o deplasare a punctului de legătură, nu se pune niciș ț

problema modificării legii aplicabile, presupune numai na terea raportului juridic într-un sistem de drept iș ș

recunoa terea efectelor sale în alt sistem de drept.ș

)onflictul mobil de legi presupune deplasarea punctului de legătură implic$nd însă ișschimbarea legii aplicabile raportului juridic.

Co)para ie %on!li%t )o$il ,e le/i%on!li%t -n ti)p al le/ilor interne ale unui statț

se)*n*ri:(mbele implică aplicarea, cu pri#ire la acela i raport juridic, a două legi în mod succesi#.ș

Deose$iri" )onflictul mobil există între două sisteme de drept apar in$nd unor state diferite. )onflictul înț

timp al legilor interne ale unui stat însă inter#ine între două legi din cadrul aceluia i sistem de drept.ș

%n cazul conflictului mobil sistemele de drept răm$n în #igoare !coexistă simultan, chiar dacă seaplică succesi# cu pri#ire la actul juridic", în cazul conflictului în timp al legilor interne ale unui stat legea#eche care este abrogată este înlocuită de reglementarea nouă.

Do)enii ,e apli%are

23



0entru că institu ia conflictului mobil de legi presupune deplasarea punctului de legătură el poate săț

inter#ină numai în raporturile juridice care au puncte de legătură mobile. )onflictul mobil poate apărea în principal pentru următoarele puncte de legătură:>. schimbarea cetă eniei, domiciliului sau a re edin eiț ș ț

9. sediului social a unei persoane juridice. locul situării unui bun mobil%n concluzie nu poate inter#eni conflict mobil de legi în cazul locului situării bunurilor imobile sau în ceeace pri#e te regimul delictului.!nu poate fi deplasat punctul de legătură"ș

#olu ionarea %on!li%tului )o$il ,e le/iț

%ntotdeauna solu ionarea conflictului mobil de legi se face în temeiul dispozi iilor din lex fori. %n cazulț ț

dreptului rom$n s-au adoptat două posibilită i de solu ionare a conflictului mobil de legi:ț ț

6" )onstă în aceea că fie se aplică legea #eche, fie se aplică legea nouă, fie se adoptă un sistem mixt.• pli%area le/ii ve%i (rt 7> al!6" +))i#: Cilia ia copilului din căsătorie se stabile te potri#it legii care la data c$nd s-a născutț ș

c$rmuie te efectele generale ale căsătoriei părin ilor săi. !*ndiferent dacă ulterior na terii copilului aș ț ș

inter#enit orice schimbare a punctului de legătură, filia ia #a fi gu#ernată de legea de la momentulț

căsătoriei părin ilor"ț(rt.7 alin !6" +))i#: Cilia ia copilului din afara căsătoriei se stabile te potri#it legii na ionale aț ș ț

copilului de la data na terii sale.ș

(rt 8 alin!6" +))i#: 5egea re edin ei obi nuite comune sau legea cetă eniei comune a so ilor continuăș ț ș ț ț

să reglementeze efectele căsătoriei în cazul în care unul dintre ei schimbă, după caz, reşedinţa obişnuită saucetăţenia.• pli%area le/ii noi:(rt / alin!6" +))i#: ?ăsurile de ocrotire a persoanei cu capacitate deplină de exerci iu sunt supuseț

legii statului unde aceasta are re edin a obi nuită la data deschiderii tutelei sau la data luării unei alteș ț ș

măsuri de ocrotire.

(rt >> +))i#: ?o tenirea este supusă legii statului pe teritoriul căruia defunctul a a#ut, la data mor ii,ș țre edin a obi nuită.ș ț ș

• pli%area unui siste) )i3t !p$nă la momentul deplasării punctului de legătură se aplică legea #eche,

după acest moment se aplică legea nouă" (rt 8 alin!>" +))i#: <acă ambii so i î i schimbă re edin a obişnuită sau, după caz, cetă enia, legeaț ș ș ț ț

comună a noii reşedinţe obişnuite sau a noii cetăţenii se aplică regimului matrimonial numai pentru #iitor,dacă soţii nu au con#enit altfel, şi, în niciun caz, nu poate prejudicia drepturile terţilor." )onstă în aplicare alegii mai fa#orabile - melior lex.(rt / +))i#: 1chimbarea legii na ionale a persoanei !cetă eniei" nu aduce atingere majoratuluiț ț

dob$ndit potri#it legii aplicabile la momentul dob$ndirii.

#olu ionarea %on!li%tului )o$il ,e le/i -n lipsa unei re/le)ent*ri le/aleț

%n cazul în care legea rom$nă nu con ine o reglementare soluţionarea conflictului mobil de legi se #a faceț

prin aplicarea prin analogie a dispozi iilor pri#ind rezol#area conflictului de legi în timp !legea #eche nuț

ultraacti#ează, legea nu retroacti#ează"

24



• DBO 8/&77 (rt alin !6" 3 <omiciliul persoanei fizice este la adresa la care aceasta declară că arelocuinţa principală.<omiciul este definit prin locuin a principală.ț

0rin urmare, no iunea de re edin ă obi nuită poate fi exprimată prin domiciliu. 0utem folosi lexț ș ț ș

domicilii i atunci c$nd ne referim la re edin a obi nuită ca punct de legătură.ș ș ț ș

Deter)inarea lo%uinţei prin%ipale

(rt. /7 +))i# 3 0entru determinarea locuinţei principale #or fi a#ute în #edere acele circumstanţe personale şi profesionale care indică legături dura$ile cu statul respecti# sau intenţia de a stabili asemenealegături.

Pro!esionistul este persoana fizică ce exercită o acti#itate profesională. (rt. /7 alin!6" +))i# 3 2e edin a obi nuită a unei persoane fizice care ac ionează în exerci iul acti#ită ii sale profesionale esteș ț ș ț ț ț

locul unde acea persoană are sta$ilimentul său principal. (ceastă dispozi ie apropie profesionistul deț

persoana juridică, în cazul căreia punctul de legătură este sediul.

Pro$a re+e,inţei o$i+nuite

(rt /7 alin !" +))i# <o#ada re edin ei obi nuite se poate face cu orice mijloc de probă.ș ț ș

(ceasta deoarece problema re edin ei obi nuite este o problemă de fapt. )etă enia este o situa ie de drept,ș ț ș ț ț

deci este o legătură juridică între o persoană i un stat, în timp ce re edin a obi nuită este o legătură de fapt.ș ș ț ș

D&MENIUL DE PLICRE L LE(II #TRII CI=ILE 7I CPCIT6II

<omeniu de aplicare a unei legi sau a unei norme conflictuale reprezintă opera iunea logico-juridicăț

prin care se determină materiile, raporturile juridice, situa iile care intră în con inutul acelei norme.ț ț

<eterminarea domeniului de aplicare a normei conflictuale este o problemă de calificare a raporturilor juridice i a institu iilor de drept care intră în con inutul normei conflictuale respecti#e.ș ț ț

( determina domeniul de aplicare a stării ci#ile i a capacită ii persoanei fizice 3 a stabili ce raporturiș ț

juridice i ce institu ii de drept intră în no iunea de stare ci#ilă i capacitate din punct de #edere al dreptuluiș ț ț ș

interna ional pri#at.ț

#TRE CI=IL PER#&NEI 'I<ICEDe!iniţie" 1tarea ci#ilă a persoanei fizice este reprezentată de ansamblul elementelor, calită ilor personaleț

care iz#orăsc din acte i fapte de stare ci#ilă, elemente, calită i care ser#esc pentru identificarea respecti#eiș ț

persoane în familie i societate.ș

%n concret, sunt supuse normei conflictuale pri#ind starea ci#ilă, următoarele calită i sau elemente:ț

- filia iaț - rudenia - statutul din punct de #edere al căsătoriei - afinitatea - adop iaț - posesia de stat - regimul ac iunilor de stare ci#ilă.ț

+B intră în domeniul legii naţionale aspectele pri#ind întocmirea actelor şi faptelor de stare ci#ilă!ex:înregistrările de stare ci#ilă", ci sunt supuse legii locului întocmirii actului 3 lex loci actus !se aplică

principiul locus regit actum" :

CPCITTE PER#&NEI 'I<ICE19 Capa%itatea ,e !olosin * a persoanei !ii%eț este supusă legii personale, sub toate aspectele ei:a" -n%eputul personalit* iiț 3 (rt. /> +))i# 3 %nceputul şi încetarea personalităţii sunt determinate delegea naţională a fiecărei persoane.

26



b" %on inutul %apa%it* ii ,e !olosin *ț ț ț 3 aici intră actele juridice care pot fi făcute de o persoană fizică,adică aptitudinea generală abstractă a unei persoane de a a#ea drepturi i obliga ii. )apacitatea deș ș ț

folosin ă este regula, iar incapacitatea este excep ia, moti# pentru care ceea ce ne interesează este regimulț ț

juridic al incapacită ii de folosin ă.ț ț

Re/i)ul uri,i% al in%apa%it* ii ,e !olosin *ț ț :• in%apa%it* ile %u %ara%ter ,e san% iune %ivil*ț ț sunt supuse legii na ionaleț

Exemplu: decăderea din drepturile părinteşti

• in%apa%it* ile %u %ara%ter ,e )*suri ,e o%rotireț sunt la, r$ndul lor, subclasificabile:- in%apa%it* i relativeț 3 sunt acele îngrădiri care operează numai între persoana incapabilă i o altăș

persoană determinată !sau alte persoane determinate". (ceste incapacită i relati#e sunt legate de un anumitț

act juridic care, de principiu, este prohibit i, de aceea, incapacită ile relati#e sunt supuse legii actuluiș ț

prohibit. (cesta poate fi un contract !se aplică lex contractus", un testament !se aplică lex successionis" etc. Exemplu: 9ncapacitatea minorului de a încheia acte %uridice cu tutorele său sau cu rudele tutorelui

*art. 81 2CCiv este o incapacitate relativă. Exemplu: 9ncapacitatea medicilor sau preo ilor de a primi dona ii sau legate din partea persoanelor ț ț

pe care le-au îngri%it în $oala de care au murit sau cărora le-au acordat ultimul serviciu religios.- in%apa%it* i a$soluteț 3 sunt acele îngrădiri ale capacită ii care se aplică între o persoană incapabilă iț ș

orice alte persoane nedeterminate. Ele sunt opozabile erga omnes. (ceste incapacită i absolute sunt supuseț

legii na ionale a persoanei îngrădite 3 se aplică lex patriae a incapabilului.ț

Exemplu: 9ncapacitatea minorului de a face dona ii *"rt. 83 alin *, 2CCiv incapacitateaț

minorului de a dispune prin li$eralită i *art. D44 alin*0 2CCiv.ț c" s!>r itul %apa%it* ii ,e !olosin *ș ț ț 3 încetarea personalită ii 3 este supusă legii personale, indiferentț

dacă ea inter#ine prin moarte naturală sau prin declararea judecătorească a mor ii !supusă legii personale".ț

29 Capa%itatea ,e e3er%i iu a persoanei !ii%eț 3 este, de asemenea, supusă legii personale.(ceasta gu#ernează începutul, conţinutul capacităţii de exerciţiu, incapacităţile de exerciţiu şi încetareacapacităţii de exerciţiu.

@ot legea naţională gu#ernează sancţiunea încălcării incapacităţii de exerciţiu. %n acest sens, legea naţională nearată cazurile de nulitate, felurile nulităţii, persoanele care pot in#oca nulitatea şi condiţiile în care poate fiin#ocată.

DREPTURILE INERETE 'IIN6EI UMNE(rt. // +))i# 3 Existen a i con inutul drepturilor inerente fiin ei umane sunt supuse legii na ionale aț ș ț ț ț

persoanei fizice.<repturile inerente fiin ei umane 3 (rt. ).)i#. !6" Camilia se întemeiază pe căsătoria liber consimţităț

între soţi, pe egalitatea acestora, precum şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea şieducarea copiilor lor. !" Camilia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului. !>" 1tatul esteobligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea căsătoriei, precum şi dez#oltarea şiconsolidarea familiei. !9" %n sensul prezentului cod, prin so)i se înţelege bărbatul şi femeia uniţi princăsătorie.

IN#TITU6I &CR&TIRII MA&RULUI(rt. / alin!6" +))i# 3 ?ăsurile de ocrotire aplicabile persoanei cu capacitate deplină de exerciţiu suntsupuse legii statului unde acesta î i are re edin a obi nuită la data instituirii tutelei saula data luării unei alteș ș ț ș

măsuri de ocrotire 3 re/ula.0rin formularea Mla dataN, se solu ionează i conflictul mobil de legi.ț ș

(rt. / alin!" +))i#: %n mod excepţional, în măsura în care este necesar pentru ocrotirea persoaneifizice, autoritatea competentă poate să aplice sau să ia în considerare legea altui stat, cu care situa iaț

juridică prezintă cele mai str$nse legături 3 e3%ep iaț .

27



Do)eniul ,e apli%are a le/ii apli%a$ile o%rotirii )aorului:- măsurile de ocrotire care pot fi luate cu pri#ire la un major 3 este #orba, de regulă, de curatelă, dar

poate fi #orba i de tutelă sau de altă măsură de ocrotireș

- existen a, întinderea i stingerea puterii de reprezentare pe care majorul ocrotit o acordă unei alteț ș

persoaneRe/i)ul uri,i% al -)puterni%irii pe care majorul o acordă unei alte persoane pentru a-l reprezenta înactele pe care le încheie 3 legiuitorul extinde pu in sfera actelor care pot fi aplicabile i anume: se aplicăț ș

regula legii re edin ei obi nuite a majorului ocrotit, dar majorul ocrotit poate opta i pentru una dintreș ț ș șurmătoarele alte legi:- legea lui na ionalăț

- legea re edin ei lui obi nuite anterioare celei instituirii măsuriiș ț ș

- legea statului unde sunt situate bunurile în legătură cu care măsura de ocrotire urmează a se exercita.0rocedura propriu-zisă de aplicare a măsurilor de ocrotire, pentru că ea ine de competen a unei autorită iț ț ț

publice, este supusă legii autorită ii care implementează măsurile.ț

DI#P&<I6II #PECILE PRI=IND &CR&TIRE TER6IL&R

(rt. /8 +))i# instituie două situa ii speciale de ocrotire a ter ilor 3 ele sunt speciale deoarece înț ț

acele situa ii se înlătură de la aplicare lex patriae i se aplică lex loci actus:ț ș

. #itua ia spe%ial* a -nl*tur*rii ,e la apli%are a le/ii personale i -nlo%uirea ei %u le/ea lo%uluiț ș

-n%eierii a%tului -n %eea %e prive te %apa%itatea persoanei !ii%e teoria interesului na ionalș ț .

(rt. /8 alin!6" +))i#3 0ersoana care, potri#it legii naţionale, este lipsită de capacitate sau arecapacitate de exerciţiu restr$nsă nu poate să opună această cauză de ne#aliditate celui care, de bună-credinţă la momentul încheierii actului şi conform legii locului unde actul a fost încheiat, a considerat-o cafiind deplin capabilă.

@eoria interesului na ional este reglementată i în art. 6> din 2egulamentul 2oma * 3 ț ș %n cazul unuicontract încheiat între persoane aflate în aceeași țară, persoana fizică care ar a#ea capacitate juridică,conform legii acelei țări, poate in#oca incapacitatea sa rezult$nd din legea altei țări numai în cazul în care,la data încheierii contractului, cealaltă parte contractantă a#ea cunoștință de respecti#a incapacitate sau nuo cunoștea ca urmare a neglijenței sale. reglementare asemănătoare celei din ).)i#.

#peţa li,er @eoria interesului na ional a pornit de la o spe ă 3ț ț spe a Liar,iț solu ionată de cătreț

instan ele franceze în 66.ț Bn cetăţean mexican care locuia la 0aris a cumpărat de la un bijutier francez bijuterii de mare #aloare pe care urma să le plătească prin mai multe cambii pe care le-a emis cu aceaocazie. )$nd la scadenţă bijutierul a prezentat cambiile, 5izardi !cetă eanul mexican" a in#ocat nulitateaț

contractului de #$nzare-cumpărare arăt$nd că la data încheierii respecti#ului contract, deşi el era capabil potri#it legii franceze, +B era totuşi capabil potri#it legii naţionale !mexicane". *nstanţele franceze au fostsesizate cu nulitatea contractului de #$nzare-cumpărare pentru incapacitate bazată pe o lege străină.(plic$nd lex patriae, instanţa franceză urma să facă aplicarea dreptului mexican, drept care îl considera pe5izardi incapabil. *nstanţele franceze însă nu au făcut aplicarea legii mexicane consider$nd că aceastăsituaţie ar leza interesele naţionalului francez deoarece s-ar prejudicia un cetăţean francez de bună-credinţăîn momentul încheierii actului.

*nstanţele franceze au înlăturat de la aplicare lex patriae şi au aplicat dreptul francez conform căruia

cetăţeanul mexican a#ea capacitate de exerciţiu, instituindu-se astfel această excepţie de la aplicarea legii personale normal competente.

Teoria interesului na ional presupune -n,eplinirea ur)*toarelorț %on,i iiț pentru a se aplica:

28



• persoana să fie lipsită de capacitate de exerci iu sau să aibă capacitate de exerci iu restr$nsă din punctț ț

de #edere al legii ei personale 3 lex patriae• persoana să fie socotită deplin capabilă din punct de #edere al locului încheierii actului 3 locus actus• ter ul cocontractant local să fi fost de bună-credin ă în momentul încheierii actului. 1e socote te căț ț ș

ter ul este de bună-credin ă în cazul în care nu a cunoscut i, în mod obi nuit, prin natura împrejurărilor,ț ț ș ș

nici nu ar fi putut să cunoască incapacitatea persoanei potri#it legii ei na ionale.ț

*nstan a franceză a făcut o deosebire între situa ia bijutierului i cea a bancherului. ;ijutierul nu puteaț ț ș

cunoa te în mod rezonabil situa ia lui 5izardi. ;ancherul era însă un profesionist cu un anumit grad deș ț

specializare care ar fi putut să cunoască situa ia reală a debitorului său, a#$nd obliga ia profesională de a-iț ț

#erifica identitatea.• anularea actului, dacă s-ar produce, ar fi de natură a aduce un prejudiciu nejustificat cocontractantului

local.

<acă aceste 9 condi ii sunt îndeplinite, se aplică teoria interesului na ional. Efectul ei este de înlăturareț ț

a lex patriae i de aplicare a lex loci actus.ș

(rt. /8 alin!6" +))i# 3 (ceastă regulă nu se aplică actelor juridice referitoare la familie, moştenireşi la drepturi reale asupra imobilelor situate în alt stat dec$t cel al locului încheierii actului.

1-a dezbătut temeiul acestei teorii. @eoria interesului na ional are ca scop ocrotirea ordinii publicețlocale. Blterior, s-a considerat că se apără necunoa terea scuzabilă a situa iei cocontractantului. ( treia tezăș ț

a fost îmbogă irea fără justă cauză a străinului.ț

%n prezent, se consideră că fundamentul teoriei interesului na ional este protejarea interesuluiț

cocontractantului local, care a fost de bună-credin ă !ocrotirea bona fides".ț

B. #itua ia privin, lipsa %alit* ii ,e repreentantț ț(rt. /8 alin. 3 <e asemenea, lipsa calităţii de reprezentant, stabilită potri#it legii aplicabile

ocrotirii persoanei fizice, nu poate fi opusă terţului care cu bună-credinţă s-a încrezut în această calitate, potri#it legii locului unde actul a fost întocmit, dacă actul a fost încheiat între prezenţi şi pe teritoriul

aceluiaşi stat.)alitatea de reprezentant este supusă, de principiu, legii care gu#ernează ocrotirea persoanei, adică

legea re edin ei lui obi nuite sau lex patriae.ș ț ș

%n cazul în care aceasta calitate de reprezentant a lipsit, potri#it legii ocrotirii, actul ar fi anulabilcalitatea de reprezentant #a fi apreciată nu după legea ocrotirii, ci după legea încheierii actului, dacăcocontractantul local a fost de bună-credin ă în momentul încheierii actului cu persoana care a in#ocatț

calitatea de reprezentant.(stfel, este protejată buna-credin ă a cocontractantului local, actul fiind #alabil.ț

N&RMELE C&N'LICTULE PRI=IND PER#&NELE AURIDICELe/ea apli%a$il* statului or/ani% al persoanei uri,i%e

(rt. 7 alin!6" +))i# 3 1tatutul organic al persoanei juridice este c$rmuit de legea sa na ională.ț

(rt. /6 alin!6" +))i# 3 0ersoana juridică are na ionalitatea statului pe al cărui teritoriu i-a stabilit,ț ș

potri#it actului constituti#, sediul social.

+orma conflictuală a statutului organic al persoanei juridice se nume teș le3 so%ietatis i este o formă aș

lui lex personalis.)on inutul normei conflictuale 3 statutul organic.ț

5egătura normei conflictuale 3 na ionalitatea.ț

0unctul de legătură 3 sediul social !lex societatis&legea societăţii".

29



Criterii ,e ,eter)inare a personalit*ţii persoanei uri,i%eExistă un criteriu de drept comun i criterii speciale.ș

• Criteriul ,e ,rept %o)un 3 na ionalitatea este dată deț se,iul so%ial.

1ediul social a#ut în #edere este cel pre#ăzut de actul constituti# sau statut 3 sediul statutar. 4oin ațfondatorilor primează. 1ediul social trebuie să îndeplinească anumite condi ii pentru a fi #alabil:ț

- să fie un sediu social serios, nu fraudulos 3 altfel e fraudă la legea de drept interna ional pri#at, deci nuț

produce efecte juridice fa ă de autorită ile rom$neț ț- să fie real, adică să nu fie ficti# !simulat".)riteriul sediului social de determinare a na ionalită ii este pre#ăzut în primul r$nd în +))i#, dar nuț ț

numai: DBO 8&777, con#en iile interna ionale la care 2om$nia este parte, tratatele de asisten ă juridicăț ț ț

încheiate de 2om$nia cu anumite state.

• Criterii spe%iale ,e ,eter)inare a na ionalit* iiț ț 3 sunt cele care sunt înt$lnite punctual în anumite

acte normati#e.Exemplu: %riteriul %ontrolului. 0otri#it acestui criteriu, o 1.). nu #a fi socotită a a#ea na ionalitateaț

statului pe teritoriul căruia î i are sediul social, ci #a fi socotită a a#ea na ionalitatea statului de pe teritoriulș ț

căreia se exercită controlul asupra acelei persoane juridice. )ontrolul asupra unei persoane juridice aflate înstrăinătate se poate exercita în multiple moduri, mai ales prin na ionalitatea asocia ilor, prin modul de luareț ț

a deciziilor în organele de conducere.)riteriul controlului este pre#ăzut în con#en ii interna ionale i în acorduri bilaterale la care 2om$niaț ț ș

este parte 3 de exemplu: )on#en ia din 68 de la Pashington 3 (rt. 3 D persoană juridică ce posedăț

na ionalitatea unui stat poate fi considerată de către păr ile litigante ca apar in$nd unui alt stat din cauzaț ț ț

controlului exercitat asupra ei de către interese străine. Este problema litigiilor de in#esti ii.ț

D persoană juridică ce are sediul principal în 2om$nia poate fi considerată drept o societate israelianădacă este controlată direct sau indirect de israelieni.

#tatutul or/ani% al su%ursalelor +i !ilialelor(rt. 7 +))i# 3 1tatutul organic al sucursalei înfiin ate de către o persoană juridică într-o altă arăț ț

este supus legii na ionale a acesteia. %n consecin ă, statutul organic al sucursalei este supus legii na ionale aț ț ț

societă ii mamă.ț

1tatutul organic al filialei este supus legii statului pe teritoriul căriua i-a stabilit propriul sediu,ș

indiferent de legea aplicabilă persoanei juridice care a înfiin at-o. Ciliala din 2om$nia este persoanăț

juridică rom$nă, chiar dacă este controlată din afară.

Le/ea apli%a$il* -n %aul !uiunii unor persoane uri,i%e ,e na ionalit* i ,i!eriteț ț (rt. 9 +))i# 3 fuziunea unor persoane juridice de na ionalită i diferite poate fi realizată dacă suntț ț

îndeplinite %u)ulativ condi iile pre#ăzute de legile na ionale aplicabile statutului lor organic.ț ț

Le/ea apli%a$il* -n %aul s%i)$*rii naţionalit*ţii persoanei uri,i%e +))i# nu reglementează în mod explicit această problemă nici legea 67 nu o face.)onsiderăm că se aplică prin analogie situa ia de la fuziune, mutatis mutandis 3 trebuie îndeplinite înț

mod cumulati# condi iile pre#ăzute de cele două legi: legea de plecare !societatea trebuie radiată acoloț

după condi iile specifice" i legea de sosire !înregistrarea persoanei juridice conform dispozi iilor ării înț ș ț ț

cauză".

30



DREPT INTERN6I&NL PRI=T ?.11.2011Curs

Do)eniul le/ii apli%a$ile statutului or/ani% al persoanelor uri,i%e1tatutul organic al persoanei juridice reprezintă totalitatea elementelor care configurează regimul acestei

persoane. Există pre#ederi în (rt 6 +))i#. Brmătoarele aspecte intră în domeniul legii societă ii:ț

a")apacitatea persoanei juridice - capacitatea de exerci iu i capacitatea de folosin ă.ț ș ț

%n ceea ce pri#e teș %apa%itatea ,e !olosin *:ț legea organică #a determina:• elementele constituti#e ale persoanei juridice• modalită ile de constituire !începutul capacită ii de folosin ă"ț ț ț

• capacitatea ei de a încheia acte juridice i limitele acestei capacită iș ț

• reorganizarea i încetarea persoanei juridice !încetarea persoanei juridice"ș

%n legătură cu %apa%itatea ,e e3er%i iuț , legea statutului organic ne #a răspunde la următoarele întrebări:• condi iile în care o persoană juridică dob$nde te capacitate de exerci iu !constituirea i atribu iileț ș ț ș ț

organelor de conducere"• rela ia dintre aceste organe i persoana însă iț ș ș

b" modurile de dob$ndire i de piedere a calită ii de asociatș ț

c" drepturile şi obligaţiile care decurg din calitatea de asociatd" modul de alegere , competen ele i func ionarea organelor de conducere ale persoanei juridiceț ș ț

e" reprezentarea persoanei juridice prin intermediul organelor propriif" răspunderea persoanei juridice i a organelor sale fa ă de ter iș ț ț

g" modificarea actelor constituti#e ale persoanei juridiceh" dizol#area i lichidarea persoanei juridiceș

N&RMELE C&N'LICTULE ;N MTERI REL IIL&R DEȚ

'MILIE2ela iile de familie ale unei persoane fizice împreună cu starea ei ci#ilă i cu capacitatea ei ci#ilăț ș

formează statutul persoanei fizice.

LE(E PLICBIL C#T&RIEI

4om analiza:• 5egea aplicabilă promisiunii de căsătorie• 5egea aplicabilă condi iilor de fond ale căsătorieiț

•

5egea aplicabilă condi iilor de formă ale căsătorieiț• 5egea aplicabilă efectelor căsătoriei• 5egea aplicabilă di#or ului i separa iei de corpț ș ț

• 5egea aplicabilă nulită ii căsătorieiț

LE(E PLICBIL PR&MI#IUNII DE C#T&RIEL&(&DN(rt -/7 +))i# reglementează promisiunea de căsătorie .5egea aplicabilă promisiunii de căsătorie este determinată de (rt +))i#. @rebuie făcută o distinc ieț

între condi iile de fond i efecte.ț ș

Con,i iile ,e !on,ț cerute pentru încheierea promisiunii de căsătorie sunt determinate de legea na ională aț

fiecăruia dintre #iitorii so i la data încheierii promisiunii. 1e aplică a adar lex patriae a fiecăruia dintre #iitoriiț ș

so i, iar precizarea Nla data încheierii promisiuniiN are rolul de a solu iona un posibil conflict mobil, dacă so iiț ț ț

ar fi a#ut anterior cetă enii diferite.ț

31



E!e%tele promisiunii de căsătorie i consecin ele încălcării promisiunii sunt determinate de una dinș ț

următoarele legi, în ordine:a" 5egea re edin ei obi nuite comune a #iitorilor so i la momentul promisiunii de căsătorieș ț ș ț

b" 5egea na ională comună a #iitorilor so i, c$nd aceştia nu au reşedinţa obişnuită în acelaşi stat-legeaț ț

cetă eniei lor comuneț

c" 5egea rom$nă

LE(E PLICBIL C&NDI IIL&R DE '&ND LE C#T&RIEIȚ0rin condi ii de fond se în eleg at$t condi iile de fond poziti#e, c$t i condi iile de fond negati#e-ț ț ț ș ț

impedimentele la căsătorie.(rt alin!6" +))i#: )ondi iile de fond cerute pentru încheierea căsătoriei sunt determinate de legeaț

na ională a fiecăruia dintre #iitorii so i la momentul celebrării căsătoriei.ț ț

1e aplică lex patriae a fiecăruia dintre #iitorii so i,cu precizarea că Mla momentul celebrării căsătorieiNț

însemnă solu ionarea posibilului conflict mobil de legi.ț

(rt alin!" +))i# pre#ede o reglementare specială în ceea ce pri#e te protec ia ordinii publice deș ț

drept interna ional pri#at rom$n: <acă una dintre legile străine care gu#ernează condi iile de fond ale căsătorieiț ț pre#ede un impediment la căsătorie care, potri#it dreptului rom$n, este incompatibil cu libertatea de a încheia ocăsătorie, acel impediment #a fi înlăturat ca inaplicabil în cazul în care unul dintre #iitorii so i este cetă eanț ț

rom$n i căsătoria se încheie pe teritoriul 2om$niei.ș

LE(E PLICBIL C&NDI IIL&R DE '&RM'&RMLIT IL&R C#T&RIEIȚ Ț

(rt / +))i#: Corma încheierii căsătoriei este supusă legii statului pe teritoriul căruia se celebrează.( adar ca prima formă conflictuală se aplică lex loci, principiul locus regit actum.ș

Există i o situa ie specială pre#ăzută de (rt / alin!" +))i#: )ăsătoria care se încheie în faţaș ț

agentului diplomatic sau a funcţionarului consular al 2om$niei în statul în care acesta este acreditat este supusăformalităţilor pre#ăzute de legea rom$nă. 0rincipiul auctor regit actum-autoritatea este cea care gu#erneazăactul.

Do)eniul le/ii apli%a$ile %on,iţiilor ,e !or)* ale%*s*toriei%n acest domeniu intră formalită ile premergătoare căsătoriei i procedura efecti#ă a încheierii ei.ț ș

LE(E PLICBIL E'ECTEL&R C#T&RIEI%n legătură cu legea aplicabilă efectelor căsătoriei se pun următoarele probleme:

(" 5egea aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei ;" 5egea aplicabilă regimului matrimonial )" )$te#a pre#ederi legate de ocrotirea ter ilor.ț

9 Le/ea apli%a$il* e!e%telor /enerale ale %*s*toriei5egea aplicabilă este reglementată în (rt 8 +))i# ce instituie o regulă i c$te#a excep ii de la regulă.ș ț

Re/ul* !(rt 8 alin!6"+))i#": Efectele generale ale căsătoriei sunt supuse legii re edin eiș ț

obi nuite comune a so ilor,iar în lipsă legii cetă eniei comune a so ilor. %n lipsa cetă eniei comune, se aplicăș ț ț ț ț

legea statului pe teritoriul căruia căsătoria a fost celebrată - lex loci actus.

%n domeniul legii aplicabile efectelor generale ale căsătoriei intră următoarele aspecte:• rela iile personale dintre so iț ț

32



• rela iile patrimoniale dintre so i - este #orba despre acele rela ii patrimoniale de la care so ii nuț ț ț ț

pot deroga indiferent de regimul matrimonial pe care i-l alegș

E3%ep ieț !(rt 8 alin!>" +))i#": <repturile so ilor asupra locuin ei familiei, precum i regimulț ț ș

unor acte juridice asupra acestei locuin e sunt supuse legii locului unde aceasta este situată - lex rei sitae.ț

B9 Le/ea apli%a$il* re/i)ului )atri)onial@rebuie să distingem între legea aplicabilă fondului con#en iei matrimonială i legea aplicabilă formeiț ș

con#en iei matrimoniale.ț

. Le/ea apli%a$il* !on,ului re/i)ului )atri)onialExistă două solu ii conflictuale.ț

=n primul rând , regimul matrimonial este gu#ernat de legea aleasă de păr i. 1e aplică a adar lexț ș

#oluntaris -legea autonomiei de #oin ă a so ilor. (ceastă autonomie de #oin ă însă nu este nelimitată, ci so ii potț ț ț ț

alege numai între una din următoarele trei legi:• legea statului pe teritoriul căruia unul din ei î i are re edin a obi nuită la data alegeriiș ș ț ș

• legea statului a cărui cetă enie o are unul din ei la data alegeriiț

• legea statului unde so ii i-au stabilit prima re edin ă obi nuită comună după celebrarea căsătorieiț ș ș ț ș

Există o pre#edere specială în ceea ce pri#e te con#en ia propriu-zisă de alegere a con#en ieiș ț ț

matrimoniale. (ceasta se poate încheia fie înainte de celebrarea căsătoriei, fie la momentul încheierii căsătoriei,fie în timpul căsătoriei.

=n al doilea rând ,c$nd păr ile nu au ales legea aplicabilă regimului matrimonial se #a proceda la oț

determinare obiecti#ă i anume se #a aplica legea care gu#ernează efectele generale ale căsătoriei- se #a aplicaș

legea din (rt 8 +))i#.

Do)eniul le/ii apli%a$ile re/i)ului )atri)onial5egea aplicabilă regimului matrimonial, fie că este aleasă de păr i, fie că este determinată obiecti#ț

stabile te următoarele elemente:ș• condi iile de #aliditate a con#en iei pri#ind alegerea legii aplicabileț ț

• condi iile de #aliditate ale con#en iei matrimonialeț ț

• limitele alegerii regimului matrimonial• posibilitatea schimbării regimului matrimonial• con inutul patrimoniului fiecăruia dintre so i-drepturile so ilor asupra bunurilor i regimul datoriilorț ț ț ș

• încetarea i lichidarea regimului matrimonialș

• împăr irea bunurilor comuneț

B. Le/ea apli%a$il* %on,i iilor ,e !or)* ale re/i)ului )atri)onialț

(rt 89 +))i#: )ondi iile de formă cerute pentru încheierea con#en iei matrimoniale sunt celeț ț

pre#ăzute de legea aplicabilă regimului matrimonial sau cele pre#ăzute de legea locului unde ele se încheie.

C9 &%rotirea ter ilorț(rt 8 +))i#. ?ăsurile de publicitate i opozabilitatea regimului matrimonial fa ă de ter i sunt supuseș ț ț

legii care gu#ernează fondul regimului matrimonial. Există i excep ii dar nu intrăm în amănunte.ș ț

33



LE(E PLICBIL DI=&R ULUI I #EPR IEI DE C&RPȚ Ș ȚDe le/e lata, di#or ul i separa ia de corp sunt gu#ernate de dispozi iile (rt 8/-7 +))i#.ț ș ț ț

Ele pre#ăd posibilitatea so ilor de a determina legea aplicabilă i dacă nu o fac, de determinarea obiecti#ă:ț ș

1) (rt 8/ +))i#. 1o ii pot alege una din umătoarele legi:ț

• legea re edin ei obi nuite comune la data con#en iei de alegere a legii aplicabileș ț ș ț

• legea ultimei re edin e obi nuite comune dacă cel pu in unul din ei mai locuie te acoloș ț ș ț ș

•

5egea cetă eniei unuia dintre so iț ț• 5egea statului pe teritoriul căruia so ii au locuit cel pu in > aniț ț

• 5egea rom$nă(rt 88 +))i#. )on#en ia de alege a legii aplicabile di#or ului trebuie încheiată în scris, semnată iț ț ș

datată de so i.ț

2) <acă păr ile nu au ales legea aplicabilă, se procedează la o determinare obiecti#ă i anume se poateț ș

aplica de către instan ă una din următoarele legi:ț

•5egea re edin ei obi nuite comune la data cererii de di#or ș ț ș ț

• %n lipsă, legea statului pe teritoriul căruia so ii au a#ut ultima re edin ă obi nuită comună dacăț ș ț ș

cel pu in unul din ei mai locuie te acolo la data di#or uluiț ș ț• %n lipsă, legea cetă eniei comune a so ilor la data introducerii di#or uluiț ț ț

• %n lipsă, legea ultimei cetă enii comune a so ilor dacă cel pu in unul din ei mai păstrează aceaț ț ț

cetă enieț

•5egea rom$nă

(rt 77 alin!" +))i# instituie o măsură de protec ie a ordinii publice. <acă legea străină determinatăț

potri#it regulilor de mai sus nu permite di#or ul sau îl admite în condi ii deosebit de restricti#e, se aplică legeaț ț

rom$nă, în cazul în care unul dintre so i este la data cererii de di#or cetă ean rom$n sau are re edin a obi nuităț ț ț ș ț ș

în 2om$nia.

#EPR I DE C&RPȚ(rt 7 +))i#: se aplică mutatis mutandis regulile de la di#or .ț

Do)eniul le/ii ,ivor ului si al separa iei ,e %orpț ț

*ntră următoarele aspecte:•moti#ele de di#or ț•efectele di#or ului cu pri#ire la rela iile personale dintre so i, la capacitatea lor de exerci iu, laț ț ț ț

rela iile patrimoniale dintre so iț ț

0rocedura di#or ului !ordinatoria litis" nu este supusă legii di#or ului, ci legii instan ei sesizate-lex fori.ț ț ț

De le/e !eren,a, din iunie 76, #a intra în #igoare 2egulamentul 68&767 de punere în aplicare a uneiforme de aplicare consolidată în domeniul di#or ului i separa iei de corp !2oma ***". 2egulamentul 2oma ***,ț ș ț

spre deosebire de 2oma * i 2oma **, nu este aplicabil în toate statele Bniunii Europene, este doar o formă deș

cooperare consolidată. @CBE permite ca un grup de state membre să adopte asemenea forme de cooperareconsolidată care au putere numai între ele. <ecizia 97&6 iulie 767 a consolidat aceasta formă de cooperareconsolidată între ;elgia, Dlanda, Oermania, Cran a, *talia, 5etonia, 5uxemburg, Bngaria, ?alta , (ustria,ț

0ortugalia, 2om$nia i 1lo#enia.ș

%n esen ă 2oma *** aplică acelea i reguli care există în +))). 1e face i aici o diferen iere:dacă păr ile auț ș ș ț ț

ales legea aplicabilă i dacă păr ile nu au ales legea aplicabilă, se procedează la o determinare obiecti#ă .ș ț0ăr ile pot alege spre aplicare una din următoarele patru legi:ț

• 5egea re edin ei lor obi nuite comune la data acorduluiș ț ș

• 5egea ultimei re edin e obi nuite comune dacă unul din ei mai locuie te acoloș ț ș ș

• 5egea cetă eniei unuia dintre eiț

34



• 5efea forului(celea i condi ii de formă se pre#ăd i în 2oma ***: acordul trebuie să fie înscris, datat i semnat de soţi.ș ț ș ș

%n lipsa alegerii legii aplicabile de către so i, sunt aplicabile patru legi în scară:ț

• 5egea re edin ei obi nuite comune la data sesizării instan eiș ț ș ț

• 5egea ultimei re edin e obi nuite comune cu anumite condi ii pri#ind timpul c$t so ii au locuit acoloș ț ș ț ț

• 5egea cetă eniei ambilor so iț ț

• 5ex fori

LE(E PLICBIL NULIT II C#T&RIEIȚ5egea aplicabilă nulită ii căsătoriei este reglementată în (rt +))i#:5egea care reglementeazăț

cerin ele legale pentru încheierea căsătoriei se aplică nulită ii căsătoriei i efectelor acestei nulită i.ț ț ș ț

(rt alin!" +))i# con ine i o condi ie de reciprocitate în reglementare: +ulitatea unei căsătoriiț ș ț

încheiate în străinătate, cu încălcarea condi iilor de formă, poate fi admisă în 2om$nia numai dacă sanc iuneaț ț

nulită ii este pre#ăzută i de legea rom$nă. !condi ia dublei incriminări a încălcătii condi iei de formă"ț ș ț ț

LE(E PLICBIL 'ILI IEI I D&P IEIȚ Ș Ț(rt 7>-67 +))i# reglementează trei mari probleme:• 5egea aplicabilă filia iei copilului din căsătorieț

• 5egea aplicabilă filia iei copilului din afara căsătorieiț

• 5egea aplicabilă adop ieiț

LE(E PLICBIL 'ILI IEI C&PILULUI DIN C#T&RIEȚ

(rt 7> alin!6" +))i#. Cilia ia copilului din căsătorie se stabile te potri#it legii care la data c$nd s-aț ș

născut c$rmuie te efectele generale ale căsătoriei părin ilor săi. ( adar se aplică solu iilor conflictuale pri#indș ț ș ț

efectele generale ale căsătoriei (rt 8 +))i#. 0rin expresia Mla data c$nd s-a născutN se solu ioneazăț

conflictul mobil de legi în fa#oarea legii #echi, se inea seama de legea din momentul na terii copilului.ț ș

Do)eniul le/ii apli%a$ile !ilia iei %opilului ,in %*s*torieț

• 1tabilirea filia iei- filia ia fa ă de mamă, filia ia fa ă de tată, modalită i de stabilire a paternită ii,ț ț ț ț ț ț ț

prezum ia de paternitate, timpul legal de concep ie a copilului, regimul tăgăduirii paternită ii, sferaț ț ț

persoanelor care pot introduce ac iunile respecti#e, prescrip ia ac iunilor ț ț ț

• Efectele filia iei- raporturile personale i patrimoniale dintre părin i i copil, dob$ndirea numelui deț ș ț ș

către copil(ctele de procedură care se fac!ordinatoria litis" sunt supuse legii forului-lex fori.

LE(E PLICBIL 'ILI IEI C&PILULUI DIN 'R C#T&RIEIȚ(rt 7 +))i#. Cilia ia copilului din afara căsătoriei se stabile te potri#it legii na ionale a copilului de laț ș ț

data na terii sale!lex patriae". 0osibilul conflict mobil de legi se solu ionează în fa#oarea legii #echi-legea dinș ț

momentul na terii.ș

*poteza copilului ce are mai multe cetă enii, altele dec$t cetă enia rom$nă- i se aplică legea care îi este ceaț ț

mai fa#orabilă.

Do)eniul le/ii apli%a$ile !ilia iei %opilului ,in a!ara %*s*torieiț

•

1tabilirea filia iei fa ă de mamă fa ă de tată, regimul cunoa terii filia iei, regimul contesta ieiț ț ț ș ț ț

recunoa terii de filia ie, regimul stabilirii paternită iiș ț ț

• Efectele filia iei-rela iile dintre părin i i copilț ț ț ș

LE(E PLICBIL D&P IEIȚ

35



1ubprobleme care se pun aici:• )ondi iile de fond ale adop ieiț ț

• )ondi iile de formă ale adop ieiț ț

• Efectele adop ieiț

• %ncetarea adop ieiț

• +ulitatea adop ieiț

Con,iţiile ,e !on, ale a,opţiei

1unt stabilite de legea na ională a adoptatorului i a adoptatului. 0entru a se încheia o adop ieț ș ținterna ională trebuie îndeplinite condi iile at$t din ara adoptatului, în general cetă ean rom$n, c$t i din ataț ț ț ț ș ț

adoptatorului, cetă ean străin.ț

D situa ie specială există pentru so ii care adoptă împreună sau un so adoptă copilul celuilalt so . 0entruț ț ț ț

această situa ie se aplică legea care gu#ernează efectele generale ale căsătoriei so ilor- (rt 8 +))i#.ț ț

Con,iţiile ,e !or)* ale a,opţiei1unt supuse lex loci actus- legii statului pe teritoriul căruia se încheie căsătoria.

E!e%tele a,opţiei

1unt gu#ernate de legea na ională a adoptatorului. )opilul adoptat intră în familia adoptatorului.țEfectele adop iei de către so i sunt gu#ernate de legea care gu#ernează efectele căsătoriei lor.ț ț

Nulitatea a,opţiei<acă nulitatea este de fond- se aplică legea pri#ind condi iile de fond ale adop iei, iar dacă nulitatea esteț ț

de formă- se aplică legea pri#ind condi iile de formă.ț

;n%etarea a,opţiei<esfacerea adop iei urmează legea care gu#ernează efectele adop iei, i anume se #a aplica legeaț ț ș

na ională a adoptatorului.ț

%n cazul adop iei de către so i se aplică legea care gu#ernează efectele generale ale căsătoriei so ilor ț ț ț

adoptatori.

LE(E PLICBIL &BLI( IEI DE ;NTRE INEREȚ Ț

(rt 6 +))i# are o normă de trimitere: 5egea aplicabilă obliga iei de între inere se determină potri#itț ț

dreptului Bniunii Europene.<reptul Bniunii Europene reglemenetează obligaţia de întreţinere în 0rotocolul de la Qaga > noiembrie

77/- con#e ie uni#ersală.ț

( fost implementată în dreptul Bniunii Europene prin <ecizia 896&778 pri#ind adoptarea de cătreBniunea Europeană a 0rotocolului de la Qaga.

0rotocolul de la Qaga este conectat de 2egulamentul 9&778 pri#ind competen a, legea aplicabilă,ț

recunoa terea i executarea hotăr$rilor i cooperarea în materie de obliga ii de între inere.ș ș ș ț ț

2egulamentul 9&778 este referitor mai ales la aspectele de procedură: competen ă, recunoa tere iț ș ș

executare a hotăr$rilor- #om re#eni asupra lui în cadrul procesului ci#il interna ional !ultimele cursuri"ț

Bn singur text se referă la legea aplicabilă obligaţiei de întreţinere - (rt 6 care trimite la 0rotocolul de laQaga.

( adar 0rotoclul de la Qaga instituie o regulă generală i c$te#a reguli speciale pri#ind obliga ia deș ș ț

între inere.ț

RE(UL (ENERL(rt > 0rotocol: Dbliga iile de între inere sunt supuse legii statului în care creditorul obliga iei deț ț ț

între inere î i are re edin a obi nuită.ț ș ș ț ș

36



o n acest ca* asadar# se aplica legea proprie a situatiei# autoritatea va

aprecia care lege se aa in cea mai stransa legatura cu situatia respectiva- +eindoielnic# prin notiunea de cea mai stransa legatura# se intelege legea care

asigura interesul superior al copilului- Art. 15 alin. (3) contine o norma de solutionare a conictului mobil de legi/

daca resedinta obisnuita a copilului se schimba intr-un alt stat, legea acestui stat

se va aplica din momentul modifcarii situatiei conditiilor de aplicare a masurilor

luate in statul vechii resedinte obisnuite

- e aplica sistemul mixt .de la conictul mobil de legi) in sensul ca# e"ectelesau aplicarea masurii dea luate privind protectia copilului pana in momentul

scimbarii resedintei sunt supuse legii veci# iar dupa scimbarea resedintei

aceeasi masura luata se va aplica potrivit legii noi solutia mi$ta

roblemele ce intra in acest domeniu

- Ce intelegem prin „masuri de protectie”?o Conventia nu "ace distinctie te$tul se re"era la masurile de protectie in

generalo n consecinta# spunem ca aceste prevederi de # norme conictuale# se

aplica pentru orice masura de protectie preva*uta de legea statului

respectivo oate & vorba despre autoritatea parinteasca .protectia copilului prin

parinti)# de tutela# de curatela# de plasamantul copilului intr-o "amilie

substitutiva

829 Le/ea apli%a$ila raspun,erii parintesti

- ste reglementata in art. 16-1 din Conventie- sa cum am spus# spre deosebire de masurile de protectie .care implica

interventia unei autoritati)# raspunderea parinteasca se poate reali*a "ara

interventia unei autoritati- Art. 16 alin. (1) si alin. (2) instituie o unica lege aplicabila raspunderii

parintesti legea resedintei o!isnuite a copilului- ste indi"erent daca este vorba despre o raspundere parinteasca de plin drept .in

temeiul legii) sau daca este vorba despre o raspundere parinteasca stabilita

printr-un acord intre parinti sau printr-un act unilateral al unuia dintre ei

- ceasta lege se aplica in ceea ce priveste atribuirea raspunderii parintesti siincetarea ei - momentul initial si cel &nal- n ceea ce priveste exercitarea raspunderii parintesti# art. 1" nu scimba

legea aplicabila# ci spune e$ercitarea raspunderii parintesti este reglementata

tot de legea resedintei obisnuite a copilului# dar# cum era &resc# pentru ca

e$ercitarea este un act reali*abil in timp# solutionea*a si conictul mobil de legi si

spune/ daca resedinta obisnuita a copilului se scimba# situatia va &

reglementata de legea statului de la noua resedinta- sadar# se aplica intotdeauna legea statului unde se exercita la

momentul respectiv

- Ce intra in domeniul legii aplicaile raspunderii parintesti? Cumcali!cam aceasta notiune?

a) Conditiile in care se atribuie raspunderea parinteasca# de plin drept sau

prin acordul parintilor

39



b) Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana sau persoanele

care sunt insarcinate sa se ocupe de persoana sau bunurile copilului ce

conditiic) ntinderea raspunderii parintesti priveste numai persoana# priveste si

bunurile:d) uterile con"erite parintilor in relatia cu copilule) $ercitarea raspunderii parintesti") Ca*urile de restrangere a raspunderii parintesti si conditiile in care ea se

poate delega altei persoaneg) Conditiile in care se modi&ca sau incetea*a raspunderea parinteasca

- Art. 1# din Conventie prevede o masura de ocrotire a tertilor/ validitatea unui

act juridic incheiat intre un tert si o alta persoana care ar avea calitatea de

reprezentant legal al copilului potrivit legii locului unde actul a ost incheiat,

aceasta valabilitate nu poate f contestata pe motivul ca respectiva persoana nu

avea calitatea de reprezentant legal potrivit legii resedintei obisnuite a copilului,

aara de cazul in care tertul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca aptul ca

raspunderea parinteasca era reglementata de legea resedintei obsinuite a

copilului si actul a ost incheiat intre persoane prezente pe teritoriul aceluiasi stat - ceasta prevedere# similara teoriei interesului national# scimba# de "apt# legea

aplicabila se $a aplica legea locului inc%eierii actului .le$ loci actus)# iar nu

legea resedintei obisnuite a copilului daca sunt indeplinite conditiile din te$t si#

mai ales# daca tertul este de buna-credinta s-a incre*ut in aparenta calitatii de

repre*entant potrivit legii locului unde actul s-a inceiat- n acest ca*# actul va & valabil nu va & anulat pentru lipsa de repre*entare

Le/ea apli%a$ila o$li/atiei ,e intretinere

- +CC art. 2612 scapa usor de aceasta problema# continand o norma de

trimitere care spune legea aplicabila obligatiei de intretinere se determina

potrivit reglementarilor dreptului UE- &rotocolul de la 'aga din 23.11.2" privind legea aplicabile obligatiei de

intretinere# la care trimite 'egulamentul ; nr 4(2009 privind competenta# legea

aplicabila# recunoasterea si e$ecutarea otararilor si cooperarea in materie de

obligatii de intretinere- cest 'egulament# la randul lui# in art 15 unde stabileste legea aplicabila

contine si el o norma de trimitere la &rotocolul de la 'aga din 2"

- rotocolul de la %aga este o reglementare stu"oasa

Le/ea apli%a$ila potrivit Proto%olului ,e la Fa/a

- 2 pacete de norme conictuale/. <ormat din normele care asigura o locali*are o!iecti$a a raportului

o!ligational si sunt aplicabile art 3 6 din rotocol. Contine norme de locali*are su!iecti$a a obligatiei de intretinere

le$ voluntaris

40



8a9 Lo%aliarea o$ie%tiva

- enota ca ea este pre"erata de legiuitorul european pentru ca aceasta contine un

important element public interesul superior al copilului# al debitorilor obligatiei

de intretinere- $ista o regula generala si 3 reguli speciale

a) Regula generalao in art 3 din protocol/ obligatiilor de intretinere li se aplica legea statului in

care creditorul isi are resedinta obisnuita, cu exceptia cazurilor in care se

prevede altelo 'egula generala este "avorabila creditorului le$ domicili creditoriso =e$tul contine si o norma de conict mobil/ daca resedinta obisnuita a

creditorului se scimba# legea noii resedinte se aplica numai din momentul

scimbarii solutia mi$ta!) Regulile speciale + 3 la numar

1. ea care fa$ori*ea*a anumiti creditori ai o!ligatiei de

intretinere• Creditorii "avori*ati de parinti copiilor .creditor este copilul)#

de alte persoane decat parintii# persoanelor care nu au

indeplinit 21 de ani .cel care nu a indeplinit 21 de ani)# de copii

parintilor .creditor este parintele) in esenta# este vorba

despre obligatiile de intretinere intre persoanele de gradul si#

aceasta situatie speciala# a persoanelor care nu au implinit inca

21 de ani si carora li se datorea*a intretinere de catre oricine• ceasta regule are# la randul ei# 3 su!situatii/

a" Creditorul poate otine intretinere potrivit legii

instantei sesi#ate – legii $orului – daca acest lucru ii este

convenabil" %n ca#ul in care creditorul a sesi#at instanta de la

resedinta oisnuita a deitorului – se poate aplica legea

instantei debitorului – lex ori a debitoruluic" %n ca#ul in care creditorul si deitorul au o cetatenie

comuna – se poate cere intretinere in temeiul legii

cetateniei comune2. Regula speciala cu pri$ire la intretinerea intre soti si fostii

soti + art. 5 din &rotocol• n ca*ul unei obligatii de intretinere intre soti si "ostii soti se

poate aplica legea statului cu care casatoria sotilor a avut

legatura cea mai stransa# in special legea resedintei comune3. Art. 6 + printre singurele care proteea*a pe de!itorului

o!ligatiei de intretinere

• e aplica insa numai in celelalte ca*uri# decat cele preva*ute de

regulile speciale anterioare deci nu pentru creditorii

privilegiati si nici pentru soti• Debitorul obligatiei poate contesta creanta creditorului pe

motiv ca nici legea statului in care debitorul isi are resedinta

obisnuita, nici legea statului cetateniei comune a ambelor parti

daca exista! nu prevad o obligatie de intretinere pentru acel

debitor

41



8$9 Lo%aliarea su$ie%tiva

- Art. " si din &rotocol permit creditorului si debitorului sa aleaga legea

aplicabila obligatiei de intretinere# dar in conditii subiective

1. ituatia desemanrii legii aplica!ile pentru o procedura speciala- Creditorul si debitorul obligatiei de intretinere pot desemna in mod e$pres legea

aplicabila unei proceduri speciale privind obligatia de intretinere in ca*ul in care

acea procedura speciala este indeplinita de o autoritate publica# ca* in care

partile .creditorul si debitorul) pot alege ca &ind aplicabila legea statului

autoritatii care e"ectuea*a procedura speciala e"ectiva limitare la le$ "ori sau le$

autoritatis# atunci cand instanta sau autoritatea trebuie sa indeplineasca o

procedura speciala privind obligatia de intretinere- artile pot solicita ca legea acelei autoritati sa se aplice2. Art. din &rotocol permite creditorului si de!itorului o!ligatiei sa

desemne*e ca aplica!ila o!ligatiei de intretinere si alte legi decat cele

care re*ulta din locali*area o!iecti$a, dar nu la modul nelimitat, ci unadin urmatoarele legi enumerate:

a" #egea statului a carei cetatenie o are una dintre parti la data alegeriib" #egea resedintei obisnuite a unei dintre parti la data alegeriic" #egea care se aplica regimului juridic al bunurilor acelor parti – este vorba,

mai ales, de soti, care au un regim matrimoniald" #egea care reglementeaza divortul sau separatia de corp

- vem si conditii de "orma pentru conventia de alegere in scris si semnata de

ambele parti- $ista un remediu + escape clause + art. alin. (5): autoritatea competenta

poate sa inlature legea aleasa de parti in cazul in care rezulta in mod evident caacea lege produce consecinte incorecte sau inechitabile pentru oricare dintre

parti, cu exceptia cazului in care, insa – rezulta din imprejurari ca partile au ost

inormate pe deplin si au ost constiente de consecintele desemnarii ca aplicabila

a acelei legi aprecierea autoritatii publice care udeca

&omeniul legii aplicaile oligatiei de intretinere$

a) aca# in ce masura# de la cine creditorul obligatiei poate solicita intretinere

tot ceea ce se leaga de persoana debitoruluib)>asura in care debitorul poate solicita obligatia de intretinere numai pentur

viitor sau si e$ tuncc) ?a*a de calcul a obligatiei de intretinered)Cine are calitatea procesuala de a introduce o actiune privind obligatia de

intretineree) =ermenele de prescriptie sau de decadere care pot aparea") Cuantumul obligatiei de intretinere

Nor)ele %on!li%tuale privin, $unurile si !i,u%ia- +CC contine dispo*itii generale privind legea aplicabila bunurilor si contine

reglementari speciale privind anumite categorii de bunuri- a anali*am dispo*itiile generale din +CC cu privire la legea aplicabila bunurilor

42



- i aici e$ista o lege generala si aplicatii ale ei in anumite domenii concrete

Le/ea apli%a$ila $unurilor in /eneral

- 'eglementata de 2613 +CC pe care am citat-o in primul curs cand am dat

e$emple de norme conictuale/ posesia, dreptul de proprietate si celelalte

drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de

legea locului unde bunurile sunt situate sau se a%a, aara numai daca, prindispozitii speciale se prevede altel

- sadar# la modul general# statutul real regimul uridic al bunurilor este supus

legii locului situarii bunului# daca este vorba despre un imobil! se aa bunurile

mobile- ,e$ rei sitae sau le$ situs legea situatiei bunului- ste una din cele mai veci norme conictuale din roman perioada

glosatorilor# @CC# legea 105(1992

Do)eniul ,e apli%are: %e anu)e intra in notiunea ,e statut real4

- =e$tul ne auta# "acand o enumerare - posesia, dreptul de proprietate si celelaltedrepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale

- numerare care acopera toate aspectele/1. /unurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasi0carea lor in

functie de criteriile legale2. repturile reale care pot exista asupra !unurilor

o +CC dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale de*membramintele

dreptului de proprietate si garantiile reale asupra bunurilor'. odurile si conditiile de do!andire (constituire), transmitere si

stingere a drepturilor reale

• &odurile originale de dobAndire a drepturilor reale asupra bunurilor/- ocupaBiunea!- accesiune!- u*ucapiunea!- nscrierea n Cartea <unciarD!- modurile de stingere a drepturilor reale/ prescripBia e$tinctivD#

e$proprierea# con&scarea• &odurile nespecifce de dobAndire a drepturilor reale asupra bunurilor/

- testamentul!- contractul

• 'spectele reale ce Bin de contracte Ei de testamente# adicD aspectele ceprivesc dobAndirea drepturilor reale# sunt supuse legii locului situDrii

bunului# privind urmDtoarele aspecte/- dobAndirea drepturilor reale!- transmiterea proprietDBii!- suportarea riscului lucrului!- tradiBiunea!- "ormele de publicitate cu privire la bunurile respective

• 'lte probleme privitoare la contracte Ei testamente .e$emple/ capacitatea

de a contracta sau capacitatea de a presta) sunt supuse legii personale a

pDrBilor sau a testatorului# iar nu legii locului situDrii bunului• (ondi)iile de orm* ciar dacD testamentul sau contractul n cau*D

priveEte anumite bunuri# "orma va & supusD legii contractului sau a

testamentului# nu legii situDrii bunului

43



• (ondi)iile de ond +i eectele actelor juridice sunt supuse legii actului# &e cD

e testament# &e cD e contract

(. ontinutul drepturilor reale + prerogati$ele pe care drepturile reale le

ofera

• tributele dreptului de proprietate mai ales# posesia# "olosinta#

dispo*itia# limitele lor – lex rei sitae

• >odul de e$ercitare a prerogativelor partaul lex rei sitae

). iloacele de aparare a drepturilor reale, mai ales regimul actiunii inrevendicare

• ste supus lex rei sitae

• $ista ciar o reglementare speciala despre revendicarea mobilelor6. Regimul posesiei si actiunile posesorii lex rei sitae7. !ligatiile propter rem + lex rei isitae

Le/ea apli%a$ila in anu)ite %auri spe%iale

1) 4egea aplica!ila patrimoniului de afectatiune2) 4egea aplica!ila re$endicarii !unurilor mo!ile3) 4egea aplica!ila u*ucapiunii

1.4egea aplica!ila patrimoniului de afectatiune- ceasta notiune este noua si este introdusa de +CC art. 31 de&neste notiunea

de patrimoniu de a"ectatiune- n categoria maselor patrimoniale care urmea*a reguli speci&ce intra si &ducia#

dar ea are din punct de vedere al un regim separat- Art. 261 care se re"era in general la patrimoniul de a"ectatiune + legea

aplicaila unei mase patrimoniale a$ectate unei destinatii speciale* pro$esionale sau de alta natura – legea statului cu care masa

patrimoniala are relatiile cele mai stranse

2. 4egea aplica!ila re$endicarii !unurilor mo!ile- ?ene&cia*a de pre*umtia de proprietate prin posesie- le nu se revendica# decat in ca*ul in care se invoca "urtul sau pierderea- 'ee$ul pe planul este in art 2615 +CC care se re"era la revendicarea unui

un moil $urat sau exportat ilegal - 'evendicarea unui asemenea bun este supusa# la alegerea proprietarului originar/

!a" fie legii statului pe teriotoriul caruia bunul s-a aflat in momentul furtului sau exportului!b" fie legii statului pe teritoriul caruia bunul mobil se afla in momentul re#endicarii

- ceasta dispo*itie a "ost pomenita ca o masura de eliminare a "raudei in lege- u este o exceptie de la lex rei sitae - ;rmea*a in art. 2615 alin. (2) o masura de protectie a tertului dobanditor de

buna-credinta/ cu toate acestea, daca legea statului pe teritoriul caruia bunul se

a%a in momentul urtului sau exportului legea veche! nu contine dispozitii

privind protectia tertului de buna-credinta, tertul va putea invoca protectia care i

se acorda de legea noua, adica legea unde bunul se a%a in momentul

revendicarii” - Alin. (3) se aplica si bunurilor din patrimoniul cultural national

3. 4egea aplica!ila u*ucapiunii

44



- ;*ucapiunea este reglementata de +CC numai in ceea ce priveste u*ucapiunea

mobiliara# care este o noutate- otrivit @CC# ea era de principiu imobiliara- ;*ucapiunea imobiliara .clasica) nu continue o reglementare speciala din punct

de vedere al legii aplicabile lex rei sitae- ;*ucapiunea mobiliara art. 2616

o Regula aceeasi ca regula generala, deci uzucapiunea mobiliara este

carmuita de legea statului unde bunul se a%a – lex rei sitae particularitatea

consta in conictul mobil de legi unde se aa la inceputul posesiei! dacabunul mobil se deplasea*a in timpul curgerii termenului de u*ucapiune# se

aplica regulile .mai ales termenul) de la inceputul termenului in statul in

care bunul s-a aat cand a inceput termenul sa curgao ituatia speciala alin. (2) priveste tot conictul mobil in cazul in

care bunul a ost adus intr-un alt stat, unde se implineste termenul de

uzucapiune, posesorul uzucapantul! poate sa ceara sa i se aplice legea

ultimului stat, deci cea noua, daca, potrivit legii acestui stat, toate

conditiile uzucapiunii sunt indeplinite

Reglementari speciale

1) ,egea aplicabile bunurilor mobile legea locului unde se aa in momentul

constituirii2) ,egea aplicabila miloacelor de transport3) ,egea aplicabila titlurilor de valoare4) ,egea aplicabila bunurilor incorporale proprietatea intelectuala5) ,egea aplicabila "ormelor de publicitate6) ,egea aplicabila ipotecilor

4egea pu!licitatii !unurilor

- Art. 2626 instituie o regula si o e$ceptie .cele reale)- Regula generala din art. 2626 alin. (1) ormele de publicitate realizate in

orice mod reeritoare la bunuri sunt supuse legii aplicabile la data si la locul unde

orma de publicitate se indeplineste se aplica le$ "ori sau le$ autoritatis- Cum: n imensa maoritate a ca*urilor# publicitatea se intocmeste la locul situarii

bunului deci coincide cu le$ rei isitae

- Alin. (2) instituie o exceptie pentru publicitatea imobiliara ormele de publicitate, inclusiv cele cu eect constitutiv de drepturi reale cu privire la imobil

sunt supuse legii statului unde imobilul este situat, chiar daca temeiul juridic al

nasterii dreptului real sau al garantiei reale s-a constituit prin aplicarea altei legi

indi"erent de modul in care s-a nascut dreptul real imobiliar# mod care este

guvernat de propria lui lege# contract# cesiune# mostenire nu are importanta#

publicitatea imobiliara este supusa intotdeauna le$ rei isitae# mai ales cand are

e"ect constitutiv de drept real

4egea aplica!ila ipotecii

- Ca si la u*ucapiune# +CC nu reglementea*a legea aplicabila ipotecii imobiliare#

adica ipotecii traditionale

45



o n legea aplica!ila nu este legea aleasa de parti# ci este legea aleasa de

constiutitor, de una dintre parti

829 ( doua posibilitate, determinarea obiecti#a a legii aplicabile fiduciei:

1) Cand constituitorul nu a ales legea aplica!ila &duciei2) Constituitorul a ales o lege aplica!ila, insa acea lege nu

reglementea*a 0ducia# nu cunoaste &ducia ,egea cu care &ducia pre*inta legaturile cele mai stranse

- +CC da anumite indicii de legaturi cele mai stranse - se inteleg

indeosebia) ,ocul de unde se administrea*a masa patrimoniala &duciara!) ,ocul situatii bunurilor &duciarec) ,ocul unde &duciarul isi are resedinta obisnuita sau sediul sociald) ,ocul unde se reali*ea*a scopul &duciei .poate avea o sarcina)

- Ce intra in domeniul de aplicare9

• esemnarea, renuntarea si inlocuirea 0duciarului Conditiilespeciale pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a &

desemnata &duciar• Raportul uridic dintre 0duciari

• reptul 0duciarului de a delega catre un tert o parte sau totul

din atri!utiile sale

• &uterile conferite 0duciarului de a administra bunurile# de a

dispune de bunuri• &uterile 0duciarului de a face in$estitii si plasamente

operatiuni speculative mai mult decat a dispune de bunuri• urata 0duciei

• Raporturile dintre 0duciar si !ene0ciar

• odi0carea sau incetarea 0duciei

• Reparti*area !unurilor dupa incetarea 0duciei

• !ligatia 0duciarului de a da socoteala

Le/ea apli%a$ila )ostenirii

- ediul materiei/ art 2633 2636 +CC- rt 2633-2634 anali*ea*a legea aplicabila mostenirii le$ succesionis- Regula + 2633 + mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia

deunctul a avut la data mortii resedinta obisnuitao ntotdeauna# indi"erent de natura bunului care "ace obiectul mostenirii#

mobil sau imobil aceasta este supusa legii statului ultimei resedinte

o!isnuite a defunctuluio intagma .la data mortii” solutionea*a conictul mobil de legi - ultima

resedinta- +CC a aplicat un sistem monist# abandonand traditia si sub egida legii 105

si inainte sistemul dualist in ceea ce pri$este legea aplica!ila mosteniriio Cea imo!iliara era suspusa legii locului situarii imobiliului lex rei sitaeo Cea mo!iliare era supusa legii care a ramas asta*i unica legea ultimei

resedintei obisnuite

47



o ra principiul care acum a devenit regula generala mobilia seFuuntur

personamo Acum# potrivit noii reglementari mobilia G imobilia seFuuntur personam

legea ultimei resedinte oisnuite

o ste o discrepanta cu codurile de procedura civila la nivel de competenta

48



DREPT INTERN6I&NL PRI=T 1.11.2011Curs G

N&RMELE C&N'LICTULE PRI=IND #UCCE#IUNE

%n ceea ce pri#e te mo tenirea, există o situa ie regulă i o excep ie.ș ș ț ș țRE(UL: (rt. >> +))i# 3?o tenirea este supusă legii statului pe teritoriul căruia defunctul a a#utș

la data mor ii re edin a obi nuită.ț ș ț ș

Con inutul nor)ei %on!li%tualeț este mo tenireaș pun%tul ,e le/*tur* al normei conflictuale estere edin a obi nuită a defunctului de la data mor ii. (ceastă formulare rezol#ă i conflictul mobil de legi.ș ț ș ț ș

5egea aplicabilă mo tenirii !lex succesionis" conform +))i# oferă o solu ie de noutate fa ă de #echiulș ț ț

cod. %n trecut, mo tenirea mobiliară era supusă legii cetă eniei, în timp ce aceea imobiliară era gu#ernată deș ț

legea situării bunurilor imobile.

EXCEP6I de la regulă este reglementată de (rt. >9 +))i# excep ia const$nd în faptul că îi esteț

lăsat defunctului posibilitatea să î i aleagă legea !lex succesionis" pe care o consideră cea mai oportună. Dș

persoană poate să aleagă ca lege aplicabilă mo tenirii în ansamblul eiș le/ea statului a %*rei %et* enie o are.ț

Existen a i #aliditatea consim ăm$ntului exprimat prin declara ia de alegere a legii aplicabile suntț ș ț ț

supuse legii alese pentru a c$rmui mo tenirea. 1unt a#ute în #edere at$t mo tenirea legală, c$t i ceaș ș ș

testamentară.

D&MENIUL LE(II PLICBILE #UCCE#IUNII(rt > +))i#:

1. Mo)entul ,es%i,erii su%%esiunii2. Persoanele %u vo%a ie ,e a veni la )o tenireț ș 3 trebuie făcută o distinc ie între mo tenirea legală iț ș ș

cea testamentară.

.6.%n ceea ce pri#e teș mo tenirea legalăș , legea aplicabilă succesiunii gu#ernează următoareleelemente:

- sfera persoanelor chemate la mo tenireș

- ordinea în care #in la mo tenireș

- determinarea cotelor din mo tenire la care au dreptulș- reprezentarea succesorală- regimul rezer#ei succesorale i al cotită ii disponibileș ț

- regimul drepturilor succesorale ale so ului supra#ie uitor.ț ț

..%n ceea ce pri#e teș de#olu iunea testamentarăț , trebuie făcută o subdi#iziune:- reglementări speciale- legea aplicabilă condi iilor de fond i de formă ale testamentului.ț ș

..6%n ceea ce pri#e te reglementările speciale, ne referim la (rt. >9 +))i#.ș

..%n ceea ce pri#e te legea aplicabilă fondului i formei testamentului, pentru că testamentul este unș șact juridic unilateral, acesta este supus unor legi diferite în func ie de problemele puse în discu ie:ț ț

49



C&NDI6II DE '&NDa." Capa%itatea ,e a ,ispune prin testa)ent 3 este supusă legii personale a testatorului. *ncapacitatea

de a dispune prin testament, care este o formă a incapacită ii de folosin ă, se subclasifică înț ț

incapacitate absolută i incapacitate relati#ă.ș

In%apa%it* ile a$soluteț de a dispune prin testament, deoarece #izează însă i persoana testatorului,ș

sunt supuse legii personale a testatorului.

In%apa%it* ile relativeț , care #izează ocrotirea testatorului în rela ie directă cu persoana gratificată,țsunt gu#ernate de legea mo tenirii, nu de legea personală a testatorului.ș

#an% iunileț pentru încălcarea incapacită ilor sunt supuse, de asemenea, legii personale sau legiiț

mo tenirii, după cum incapacită ile sunt absolute sau relati#e.ș ț

b." Consi) *)>ntulț iș %aua testamentului, precum iș vi%iile ,e %onsi) *)>ntț , sunt gu#ernate de lexsuccesions.

c." &$ie%tul testa)entului !legatul" 3 este supus legii succesiunii, care gu#ernează următoareleelemente:

- condi iile de #aliditate ale legatuluiț

- pre#ederile cu pri#ire la rezer#a succesorală i cotitatea disponibilăș

- limitele dreptului de a dispune prin testament- desemnarea i puterile oferite executorului testamentarș

- cazurile de ineficacitate a legatelor.

C&NDI6II DE '&RM%n ceea ce pri#e te forma testamentului, reglementarea se află în (rt. > +))i#.ș

Pe plan spa ialț , din punct de #edere al formei, testamentul este #alabil dacă este conform cu oricaredintre următoarele legi:

- legea na ională a testatoruluiț

- legea re edin ei obi nuite a testatoruluiș ț ș

- legea locului unde actul a fost întocmit, modificat sau re#ocat- legea situării imobilului ce formează obiectul testamentului- legea instan ei sau a organului care îndepline te procedura de transmitere a bunurilor ț ș

mo tenite.ș

Pe plan te)poral, din punct de #edere al formei testamentului, acesta este #alabil dacă respectăcondi iile pre#ăzute de oricare dintre următoarele legi:ț

- legea în #igoare la data la care a fost întocmit, modificat sau re#ocat- legea în #igoare la data decesului testatorului.

@. Calit* ile %erute pentru a )o teniț ș 3 nedemnitatea succesorală i capacitatea succesorală sunt ambeleș

gu#ernate de legea succesiunii.. Posesia asupra su%%esiunii 3 sezina.

5egea succesiunii arată care dintre mo tenitori au caracter de mo tenitori sezinari i care sunt efecteleș ș ș

posesiei asupra mo tenirii.ș

@otu i,ș procedura pri#itoare la modalitatea de intrare în posesia mo tenirii i competen ele autorită ilor ș ș ț ț

publice răspunzătoare cu intrarea în posesia mo tenirii sunt probleme ce in de legea autorită ii, nu deș ț ț

mo tenire !ș auctor regit actum".5. Con,i iile i e!e%tele op iunii su%%esoraleț ș ț .

5egea succesiunii reglementează persoanele care pot fi subiecte ale dreptului de op iune succesorală,ț

op iunile pe care aceste persoane le au, termenele de acceptare a mo tenirii i efectele op iunii succesorale.ț ș ș ț

. &$li/a ia )o tenitorilor ,e a suporta pasivul su%%esoral.ț ș

5egea mo tenirii arată cuprinsul no iunii de Mpasi# succesoralN, care sunt mo tenitorii obliga i săș ț ș ț

suporte pasi#ul i limitele acestuia !ultra sau intra #ires hereditatis".ș

G. Partaul su%%esoral.

50



5egea succesiunii determină persoanele care pot cere împăr irea succesiunii.ț

0roblemele de procedură referitoare la împăr irea succesiunii se solu ionează însă după legeaț ț

autorită ii sesizate.ț

DREPTUL #TTULUI #UPR M&7TENIRII =CNTE(rt. > alin. !" +))i# 3 %n cazul în care, conform legii aplicabile mo tenirii, succesiunea esteș

#acantă, bunurile situate sau, după caz, aflate pe teritoriul 2om$niei sunt preluate de statul rom$n în temeiuldispozi iilor legii rom$ne pri#itoare la atribuirea bunurilor unei succesiuni #acante.ț

0entru determinarea legii trebuie facut un rationament conflictual in 2 etape:a.Pri)a etapa este calificarea succesiunii ca fiind sau nu #acanta. @extul spune ca se face conform

legii succesiunii aplicabile. b.<aca succesiunea este declarata #acanta, potri#it legii aplicabile succesiunii, textul spune ca bunurile

situate sau aflate pe teritoriul 2omaniei sunt preluate de statul roman. (sadar, pentru cea de a a etapa seaplica legea locului situarii bunurilor.

N&RME C&N'LICTULE ;N MTERI CTEL&R AURIDICE

%n materia actelor juridice, temeiul legislati# este 2egulamentul 2oma *, care pri#e te forma contractelor,ș

fondul lor i normele conflictuale pri#ind actele juridice accesorii contractelor.ș

)elelalte probleme referitoare la acte juridice !legea aplicabilă actelor juridice unilaterale, aspectele dedrept comun pri#ind regimul actelor juridice" sunt gu#ernate de +))i# (rt. >/ 3 9.

LE(E PLICBIL '&RMEI C&NTRCTULUI

%n ceea ce pri#e te forma contractului, potri#it (rt. 66 din 2egulamentul 2oma *, se face o distinc ie:ș ț

- între contractele încheiate între persoane aflate în aceea i arăș ț

- contrctele încheiate între persoane aflate în ări diferite.ț

<istinc ia nu pri#e te contractele încheiate între prezen i i absen i.ț ș ț ș ț

LE(E PLICBIL C&NTRCTEL&R ;NTRE PER#&NE 'LTE ;N CEE7I 6R0otri#it (rt. 66 alin. !6" din 2oma *, contractele încheiate între persoane sau reprezentan i ai acestoraț

afla i în aceea i ară la momentul încheierii contractului sunt considerate #alabile din punct de #edere alț ș ț

formei, dacă îndeplinesc condi iile de formă pre#ăzute deț le/ea %are le re/le)entea* pe !on, sau sunt înconformitate cu le/ea *rii -n %are se -n%eieț .

Con inutulț normei conflictuale este reprezentată de forma contractului încheiat între persoane aflate înaceea i arăș ț pun%tul ,e le/*tur* este fie legea fondului contractului, fie legea locului încheierii contractului.

2oma * spune ca legea aplicabila este aceeasi, daca acel contract se incheie direct intre parti sau daca seincheie prin reprezentantii partilor. +u are importanta daca se incheie prin mandatar sau intre reprezentantiilegali.

LE(E PLICBIL C&NTRCTEL&R ;NTRE PER#&NE 'LTE ;N 6RI DI'ERITE0otri#it (rt. 66 alin. !" din 2oma *, contractul încheiat între persoane sau reprezentan ii lor care se află înț

ări diferite la momentul încheierii contractului este considerat #alabil din punct de #edere al formei dacăț

îndepline te condi iile de formă pre#ăzute în una dintre următoarele legi:ș ț

• legea fondului contractului51



• legea oricăreia dintre ările în care se află oricare dintre păr i sau reprezentan ii acestora laț ț ț

momentul încheierii contractului• legea ării în care î i a#ea re edin a obi nuită oricare dintre păr ile contractante la momentulț ș ș ț ș ț

încheierii contractului.

Con inutulț normei conflictuale este forma contractului încheiat între păr i aflate în state diferite, iar ț

pun%tul ,e le/*tur* este oricare dintre cele trei legi enumerate.

+o iunea deț re e,in * o$i nuit*ș ț ș , potri#it (rt. 68 din 2oma *, #izează trei categorii de situa ii:ț

• în cazul societă ilor sau al altor organisme consituite sau nu ca persoane juridice, re edin aț ș ț

obi nuită este acolo unde se află sediul administra iei lor centraleș ț

• în cazul persoanelor fizice care ac ionează în exercitarea acti#ită ii profesionale, re edin aț ț ș ț

obi nuită se află la locul sediului principal de acti#itateș

• în cazul contractelor încheiate prin sucursale sau agen ii, re edin a obi nuită este la locul undeț ș ț ș

unitatea de lucru respecti#ă se află.

DREPT INTERN6I&NL PRI=T [email protected]

CUR# H

LE(E PLICBIL '&RMEI CTEL&R AURIDICE!continuare"

(rt 66 2oma * există c$te#a pre#ederei legate de > situaţii speciale:-legea aplicabilă formei actelor %uridice unilaterale care au legătură cu un contract

(rt 66 alin!>": (ctul juridic unilateral menit să producă efecte juridice aflat în legătură cu un contract

încheiat sau care urmează să fie incheiat este considerat a fi #alabil din punct de #edere al formei dacăîndeplineşte cerinţele de formă pre#ăzută de una din următoarele > legi:(" 5egea care reglementează contractul pe fondul său;" 5egea ţării în care a fost încheiat actul unilateral)" 5egea ţării în care autorul actului unilateral îşi a#ea reşedinţa obişnuită la data încheierii

actului unilateralE3%eptii"

-legea aplicabilă formei actelor încheiate cu consumatorii(rt 66 alin!9" pre#ede o excep ie de la regulile generale pri#ind forma contractului: 2egulile generaleț

din art precedente nu se aplică în cazul contractelor încheiate cu consumatorii, pentru acestea formacontractului fiind supusă legii ării unde consumatorul î i are re edin a obi nuită.ț ș ș ț ș

-legea aplicabilă contractelor ce au ca o$iect un drept real imo$iliar& drept de loca iuneț

(rt 66 alin!" este o a doua excep ie de la regulile generale pri#ind forma contractului i se referă laț ș

contractele ce au ca obiect un drept real imobiliar sau un drept de loca iune asupra unui imobil: )ontractulț

care are un asemenea obiect este supus condi iilor de formă pre#ăzute de legea locului unde bunul imobil esteț

situat. %n acest caz, se aplică a adar lex rei sitae.ș

0entru aceste contracte se aplica legea locului situarii imobilului, dar cu 2 %on,itii"a.Con,itiile ,e !or)a prevaute ,e le/ea lo%ului situarii $unului sa !ie apli%a$ile si atun%i %an,%ontra%tul este in%eiat intro alta tara si este supus unei le/i straine .

b.Tre$uie sa !ie vor$a ,e ,ispoitii ,e la %are nu se poate ,ero/a prin %onventie.

52



2egulamentul 2oma * reglementează legea aplicabilă obliga iilor contractuale. 0entru actele juridiceț

unilaterale cele care exced pre#ederilor regulamentului 2oma * i pentru contractele care excedș

regulamentului 2oma * le sunt aplicabile pre#ederile +))i# (rt >/- (rt >8.(rt >8 +))i#: )ondi iile de formă ale unui act juridic sunt supuse legii care c$rmuie te fondulț ș

actului. ( adar solu ia conflictuală regulă este aceea că forma actului juridic unilateral este aceea i lege careș ț ș

gu#ernează i fondul actului.ș

(rt >8 +))i#: @otu i un act juridic unilateral este #alabil din punct de #edere al formei sale dacăș

îndepline te condi iile pre#ăzute de una din următoarele legi: !solu ii conflictuale alternati#e"ș ț ț nor)a

%on!li%tuala prin%ipalaa" legea locului unde actul a fost încheiat !lex loci actus"

b" legea cetă eniei sau de legea re edin ei obi nuite a persoanei care a consim it la încheiereaț ș ț ș ț

actuluic" legea autorită ii care examinează #alabilitatea actului respecti# !auctor regit actum".ț

*n cazul in care legea aplicabila conditiilor de fond ale actului juridic impune, sub sanctiunea nulitatii, oanu)ita !or)a sole)na, nicio alta forma dintre cele mentionate la alin. !" nu poate sa inlature aceastacerinta indiferent de locul intocmirii actului. 2atiunea este aceea ca partile pot face si legii locului unde a fost

intocmit, legii cetateniei sau resedintei persoanei care a intocmit actului, fie legea autoritatii. @otusi, aceastasolutie nu trebuie sa de#ina o sursa de frauda la lege, si atunci allin. !>" din art. >8 spune ca daca este unadin aceste > legi aplicabile este bine, dar nu poate fi exclusa o conditie de forma ad #aliditatem pe care oinstituie legea fondului actului.

)azuri esentiale de aplicare a art. >8: in materia ipotecilor, unde +oul )od impune conditia formeiautentice a contractului de ipoteca, sub sanctiunea nulitatii absolute. (ceasta conditie nu se poate eludaindiferent de locul incheierii actului. *n materie de donatii, unde art. 6766 cere conditia formei ad #aliditatem.

LE(E PLICBIL MIAL&CEL&R DE PR&B CTULUI AURIDIC(rt 6 alin. !" 2oma *: )ontractul poate fi probat cu orice mijloace de probă admise fie de legea

forului, fie de una din legile care gu#ernează forma actului juridic cu condi ia ca mijloacele de probăț

respecti#e să fie administrate în fa a instan ei sesizate.ț ț

( adar proba unui act juridic&contract #a fi supusă în primul r$nd legii forului- lex fori sau oricareș

dintre legile care gu#ernează forma actului!cele prezentate mai sus".

D&MENIUL LE(II PLICBILE '&RMEI CTULUI AURIDICa" Corma în care actul juridic poate fi exteriorizat, în sensul de negoium. 5egea formei ne #a răspunde la

următoarele probleme:-dacă actul juridic trebuie să îmbrace sau nu o formă scrisă

-dacă forma scrisă este ad #aliditateam sau ad probationem -dacă este necesară remiterea materială a bunului pentru încheierea #alabilă a actului

b" )ondi iile de redactare a actului juridic !condi iile actului pri#it ca instrumentum": dacă actul trebuieț ț

să îndeplinească anumite condi ii speciale de formă!men iuni speciale-ex: multiplu exemplar, bun i aprobat"ț ț ș

dacă actul este solemn, care sunt condi iile de încheiere persoanele competente să instrumenteze actulț

solemn.c" <urata #alabilită ii actuluiț

d")ondi iile de formă asupra ale con#en iei asupra probeiț ț

e"1anc iunile în cazul nerespectării condi iilor de formăț ț

D&MENIUL LE(II PLICBILE MIAL&CEL&R DE PR&B

53



(legerea expresă este de două subfeluri: le/ere e3pres* ,ire%t*- păr ile pre#ăd în mod explicit,ț

direct legea aplicabilă !%n cazul unui litigiu dintre noi cu pri#ire la încheierea, executarea, încetareacontractului se #a aplica legea x."

le/ere e3pres* in,ire%t*- păr ile fac trimitere la oț

con#en ie interna ională, la o normă comunitară, la o con#en ie nestatală care ea con ine o clauză de alegereț ț ț ț

b"le/erea i)pli%it*ta%it*(rt > alin!6" 2oma *: )ontractul este gu#ernat de legea aleasă de păr i. (ceastă alegere trebuie să fieț

expresă sau să rezulte cu un grad rezonabil de certitudine din clauzele contractului sau din împrejurările

cauzei.%n acest caz se pune o problemă de interpretare de către judecător sau arbitru care #a trebui să aibă în

#edere anumite indicii referitoare la #oin a păr ilor cu pri#ire la legea aplicabilă.ț ț

*ndiciile de localizare a contractului se împart în două categorii:• *ndicii intrinseci- ex: inserarea de către păr i în contract a unei clauze de jurisdic ie exclusi#ăț ț

limba nu repezintă un indiciu.• *ndicii extrinseci- încheierea unui act adi ional.ț

Mo)entul e3pri)*rii voin ei p*r ilorț ț

0ăr ile pot alege legea aplicabilă contractului oric$nd anterior i#irii unui litigiu i în fa a instan ei p$năț ș ț ț

la începerea dezbaterii în fond.

;ntin,erea voin ei p*r ilorț ț

(rt > 2oma *: 0rin alegerea lor păr ile pot determina legea aplicabilă întregului contract sau numai uneiț

păr i din acesta !splitting out".ț

Mo,i!i%area le/ii apli%a$ile(rt > alin!" 2oma *: 0ăr ile pot con#eni în orice moment să supună contractul altei legi dec$t cea careț

îl gu#erna anterior, dar această alegere ulterioară nu poate aduce atingere #alabilită ii formei contrcatului i nuț ș

poate afecta în mod negati# drepturile ter ilor.ț

(sadar, modificarea legii aplicabile este posibila cu 2 e3%eptii:a.Nu se poate alege o lege care sa declare contractul nul din punct de vedere formal;

b.Nu se pot frauda drepturile tertilor deja dobandite.

( adar păr ile pot modifica oric$nd i modificarea produce efecte ex tunc, nu numai pentru #iitor.ș ț ș

Li$ertatea ,e ale/ere i li)itele ,e ale/ere ,e %*tre p*r i a le/ii apli%a$ileș ț

0ăr ile pot alege ca aplicabilă contractului lor orice lege sau numai una din acele legi care au o legăturăț

obiecti#ă&materială&reală cu contractul'

Există două concep ii:ț• )oncep ia obiecti#istă: libertatea de alegere este limitată la legea ce are o legătură obiecti#ăț

• )oncep ia subiecti#istă: permite păr ilor să aleagă ca aplicabilă orice lege din ra iuni care nu suntț ț ț

pre#ăzute în mod explicit.0roblema afost îndelung dezbătură, însă 2oma * permite păr ilor să aleagă orice lege, chiar dacă ea nuț

are nicio legătură cu contractul- concep ia subiecti#istă.ț

2oma * pre#ede însă i ni te remedii.ș ș

Exista limite, impartite in 2 %ate/orii:a. Limite generale. (cestea sunt cele care impiedica aplicarea unei legi straine fie ca este #orba de ordinea publica, fie ca

este #orba de frauda la lege, fie ca este #orba de inlaturarea exceptionala a legii aplicabile potri#it )odului)i#il.

b. Limite speciale.

55



(rt > alin!>" 2oma *: %n cazul în care toate elementele rele#ante pentru situa ia respecti#ă în momentulț

în care are loc alegerea se află în altă ară dec$t aceea a cărei lege a fost aleasă, alegerea făcută de păr i nuț ț

aduce atingere aplicării dispozi iilor acelei legi de la care nu se poate deroga prin acord.ț

%n cazul în care păr ile au ales ca aplicabil contractului lor un sistem de drept&o lege care nu are nicioț

legătură cu contractul, acea lege nu poate însă înlătura dispozi iunile de ordine publică în dip din legea care s-ț

ar fi aplicat în mod obiecti# dacă alegerea nu ar fi fost făcută.<aca printr-o localizare obiecti#a, contractul ar fi trimis la un alt sistem de drept, altul decat cel ales, iar

in acel sistem de drept exista dispozitiuni imperati#e, de la care nu se poate deroga prin acord, aceledispozitiuni se #or aplica.

(rt > alin!9" 2oma *: %n cazul în care toate elementele rele#ante sunt într-un sistem de drept apar in$ndț

BE i acolo există anumite pre#ederi imperati#e, ele nu pot fi înlăturate.ș

%n afara acestor limitări pe care le pre#ede 2oma * există neîndoielnic i limitările generale ale alegeriiș

legii aplicabile: ordinea publică, frauda la lege i împrejurarea excep ională. !limitarile generale"ș ț

2. L&CLI<RE C&NTRCTULUI DUP CRITERII &BIECTI=E5ocalizarea obiecti#ă este întotdeauna subsidiară lui lex #oluntatis.

Criterii ,e lo%aliare o$ie%tiv*1unt reglementate în (rt 9- 2oma *. <in aceste articole se desprind trei criterii esen iale de localizareț

obiecti#ă a contrcatului. (cestea se aplică în scară:

• @ipul specific de contract. 2eglementat în (rt 9 alin!6" i (rt - 2oma *.ș

• 5egea ării în care î i are re edin a obi nuită partea contractantă care efectuează presta iaț ș ș ț ș ț

caracteristică. 2eglementat în (rt 9 alin!" 2oma *.• 5egea ării cu care contractul prezintă legăturile cele mai str$nse. (rt 9 alin!>" i alin!9".ț ș

a"@*0B5 10E)*C*) <E )D+@2()@(rt 9 alin!6" 2oma * :- %ontra%tul ,e v>nare%u)p*rare ,e $unuri2egula generală: contractul de #$nzare cumpărare de bunuri este supus legii ării în care î i areț ș

re edin a obi nuită #$nzătorul-lex #enditoris.ș ț ș

1itua ie specială: ipoteza în care contractul de #$nzare cumpărare are ca obiect bunuriț

dob$ndite la licita ie- aplicabilă legea ării în care are loc licita ia.ț ț ț

-%ontra%tele ,e prest*ri ,e servi%ii2egula generală: )ontractul de prestări de ser#icii este reglementat de legea ării în care î i areț ș

re edin a obi nuită prestatorul de ser#icii. %n această categorie intră:ș ț ș )an,atul !legea re edin eiș ț

obi nuite a mandatarului",ș %o)isionul !legea re edin ei obi nuite a comisionarului",ș ț ș a/en iaț !legeare edin ei obi nuite a agentului",ș ț ș e3pe,i iaț !legea re edin ei obi nuite a expeditorului",ș ț ș ,epoitul!legea re edin ei obi nuite a depozitarului",ș ț ș antrepria !legea re edin ei obi nuite a antreprenorului",ș ț ș

%ontra%tele $an%are !legea băncii prestatoare a ser#iciului".(rt 9 lit e se referă la %ontra%tul ,e !ran%i*: este reglementat de legea ării în care î i areț ș

re edin a obi nuită beneficiarul francizei.ș ț ș

(rt 9 lit f se referă la %ontra%tul ,e ,istri$u ieț : este reglementat de legea ării în care î i areț ș

re edin a obi nuită distribuitorul.ș ț ș

-%ontra%tele %are prives% un ,rept real i)o$iliar sau un ,rept ,e lo%a iune asupra unuiț

i)o$il1unt reglementate de legea ării în care este situat imobilul- lex rei sitae. %n această categorieț

intră: contractele care au ca obiect constituirea , transmiterea sau stingerea unui drept real imobiliar !contractul de #$nzare-cumpărare imobiliară, schimbul imobiliar, dona ia imobiliară" dob$ndirea&ț

56



transmiterea& stingerea dezmembrămintelor, posesia imobiliară. 1unt supuse legii locului contractelecare pri#esc locatiunea fie ca este #orba de un drept real!contractul de concesiune", fie ca este un dreptde creanta!contractul de inchiriere sau de comodat imobiliar".

Exceptie: )ontractul de loca iune a#$nd ca obiect folosi a pri#ată i temporară a unui imobil peț ț ș

o perioadă de maxim luni consecuti#e este reglementat de legea ării în care î i are re edin aț ș ș ț

obi nuită proprietarul, cu condi ia ca locatarul să fie o persoană fizică i să- i aibă re edin a obi nuităș ț ș ș ș ț ș

în aceea i ara cu proprietarul.ș ț

-opera iunile ,e v>n*ri%u)p*r*ri %e au %a o$ie%t instr)ente !inan%iare ale ter ilorț ț(rt 9 lit h 2oma *: Drice contract încheiat în cadrul unui sistem multilateral care reune te sauș

facilitează reuniunea de interese multiple de #$nzare-cumpărare, de instrumente financiare ale păr ilor ț

#a fi reglementat de o lege unică, potri#it normelor specifice aplicabile acelui sistem multimodal.%n această categorie intră #$nzările de ac iuni&obliga iuni&alte instrumente. Ele sunt de obicei peț ț

cale electronică. %n aceste sisteme multimodale există norme nediscre ionare, care nu sunt la atitudineaț

păr ilor.ț

(rt 2oma * 3 %ontra%tele ,e transport

(rt 2oma * %ontra%tele -n%eiate %u %onsu)atorii(rt / 2oma * %ontra%tele ,e asi/urare

b"5EOE( G2** %+ )(2E % * (2E 2E E<*+ ( D;* +B*@G 0(2@E( )D+@2()@(+@G )(2EȚ Ș Ș Ț Ș

ECE)@BE(RG 02E1@( *( )(2()@E2*1@*)GȚ

)riteriul acesta este subsidiar primului criteriu !contractele numite"- situa ia contractelor nenumite.ț

1e aplică legea debitorului presta iei caracteristice.ț

• 0resta ia caracteristică este presta ia păr ii care într-un contract translati# de proprietateț ț ț

înstrăinează un bun mobil. %n această categorie intră: schimbul !legea ţătii oricăreia dintre părţi",

don ia de bunuri mobile !legea de la re edin a obi nuită a donatorului"ț ș ț ș• )ontractele de închiriere sau alte contracte prin care se pune la dispozi ia unei persoane, pe oț

durată de timp determinată, folosin a unui bun mobil 3 debitorul presta iei caracteristice esteț ț

locatorul sau comodantul.

c"%+ CB+)S*E <E 5EOE( SG2** )B )(2E )D+@2()@B5 02ER*+@G 5EOG@B2*5E )E5E?(* 1@2T+1E

(cest criteriu implică două idei.(rt. 9 alin. !>" 3 în cazul în care, din ansamblul circumstan elor, cauzei rezultă fără echi#oc căț

respecti#ul contract are în mod #ădit o legătură mai str$nsă cu o altă lege dec$t cea stabilită potri#it criteriilor

a" i b", se #a aplica această din urmă lege.ș(rt. 9 alin. !9" 3 în cazul în care legea aplicabilă nu poate fi determinată în temeiul criteriilor a" i b",ș

se #a aplica legea ării cu care contractul prezintă legăturile cele mai str$nse.ț

(mbele reglementări fac aplicabilă legea ării cu care contractul are legăturile cele mai sr$nse. (cestț

concept este cunoscut sub denumirea de le/ea proprie a %ontra%tului.0rin no iunea de Mlegăturile cele mai str$nseN, chestiunea răm$ne la latitudinea judecătorului sauț

arbitrului, care se #a orienta după circumstan ele cauzei. %n acest sens, practica a rele#at anumite indiciiț

intrinseci i extrinseci:ș

• dacă toate elementele rele#ante ale unui contract sunt într-un stat, se poate considera că acel

contract are legătură cu statul respecti#

• dacă contractul se încheie în mod obligatoriu de către o anumită autoritate publică, se poateconsidera că are legătură cu legea autorită iiț

• locul încheierii contractului 3 criteriu tradi ional.ț

57



rt. 20 ,in Ro)a I exclude retrimiterea în materia obliga iilor contractuale 3ț aplicarea legii oricăreiări determinată potrivit acestui +egulament înseamnă aplicarea normelor de drept în vigoare cu excludereaț

normelor de drept interna ional privat ț !normelor conflictuale".

DREPT INTERN6I&NL PRI=T @0.11.2011

CUR# ?

LE(E PLICBIL LT&R C&NTRCTE NUMITE

8Ro)a I9

C&NTRCTUL DE TR#P&RT rt 5

2oma * face o distincţie după cum este #orba despre contractele de transport de mărfuri şi contractelede transport de pasageri.

Contra%tele ,e transport ,e )*r!uri - două soluţii conflictuale: legea aleasă de părţi- lex #oluntatissau localizarea obiecti#ă a legii, astfel: !aplicabile în scară"

• 1e aplică legea ţării în care îşi are reşedinţa obişnuită transportatorul, cu condiţia calocul de încărcare sau de descărcare sau reşedinţa obişnuită a exportatorului să fie, deasemenea, în acea ţară

• <acă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, se aplică legea ţării în care este situat locul deli#rare con#enit de părţi.

Contra%tele ,e transport ,e pasa/eri 3 două soluţii conflictuale: legea aleasă de părţi sau localizareaobiecti#ă a legii:

• 5egea ţării în care îşi are reşedinţa obişnuită pasagerul, dar cu condiţia ca locul de plecare sau de destinaţie să fie, de asemenea în ţara respecti#ă

• <acă nu, se aplică legea reşedinţei obişnuite a transportatorului.%n legatură cu prima soluţie conflictuală !posibilitatea părţilor de a alege legea aplicabilă contractului",

2oma * limitează sfera legilor între care părţile pot alege - li$ertate de alegere restrânsă:

• legea re edin ei obi nuite a pasageruluiș ț ș

• legea re edin ei obi nuite a transportatoruluiș ț ș

• legea sediului administra iei centrale a transportatoruluiț

• legea locului de plecare• legea locului de sosire.

%n cazul contractului de transport, pentru ambele ipoteze, 2oma * în (rt alin !>" pre#ede o soluţie desal#are: N%n cazul în care părţile nu au ales legea aplicabilă contractului, în lipsa alegerii aşadar, dacă dincircumstanţele cauzei, din împrejurările acesteia rezultă fără echi#oc că acel contract are în mod #ădit ole/*tura )ai str>ns* cu o altă lege dec$t cele menţionate anterior, se #a aplica acea legeN- este aşadar soluţiade sal#are a legii proprii

C&NTRCTELE ;NCFEITE CU C&N#UMT&RII

De!iniţie" (rt 2oma6: Este acel contract încheiat de către o persoană fizică într-un scop care poate ficonsiderat ca nea#$nd legătură cu acti#itatea sa profesională !acesta este consumatorul" şi o persoană careacţionează în exercitarea acti#ităţii sale profesionale !profesionistul".

0entru contractele încheiate cu consumatorii există două soluţii conflictuale majore:

58



6.a. )ontractelor încheiate cu consumatorii li se aplică legea statului în care consumatorul îşi

are reşedin)a o$işnuită cu condiţia ca profesionistul să îşi desfăşoare acti#itatea comercială& profesională chiar în ţara în care consumatorul îşi are reşedinţa obişnuită şi respecti#ul contract să se înscrie în sfera acti#ităţilor

profesionistului din acea ţară.

b. #ăr)ile pot alege legea aplica$ilă contractului cu consumatorii, dar această alegere nu poate pri#a pe consumator de protecţia acordată lui de legea care ar fi fost aplicabilă potri#it soluţiei 6.a.

. %n cazul în care cerinţele din soluţia 6a, b, nu sunt îndeplinite, în acest caz, legea aplicabilăcontractului se stabileşte potri#it regulilor generale, adică lex #oluntatis sau localizarea obiecti#ă potri#it (rt 92oma *.

<aca toate conditiile de la punctul 6a, b sunt indeplinite, partile pot alege si legea aplicabila a acestuicontract. )u toate acestea exista o norma de protectie a ordinii publice, respecti# una a intereselor consumatorului care este partea socotita mai slaba din raportul juridic. *n cazul in care partile au ales legeacontractului, aceasta alegere nu poate pri#a pe consumator de protectia care ii este acordata de legea resedinteilui obisnuite. <eci, libertatea de #ointa este permisa, dar daca partile trimit la o lege mai defa#orabilaconsumatorului decat cea de la punctul 6a, b de mai sus, aceasta alegere #a fi inlaturata si se #a aplica legea

resedintei obisnuite a consumatorului mai protecti#a. (ceasta reglementare de ordine publica este similaracelei care limiteaza autonomia de #ointa a partilor in art. >, alin. !>" si !9".

C&NTRCTELE DE #I(URRE rt G2eglementările din (rt / se aplică indiferent de locul în care se produce riscul asigurat, reglementarea

are o aplicare uni#ersală.1oluţiile conflictuale propuse diferă în funcţie de cum este #orba despre asigurări facultati#e sau

asigurări obligatorii.

si/ur*ri !a%ultative: sunt două soluţii conflictuale majore:

a. 5egea aplicabilă contractelor de asigurare care acoperă ris%uri )aore.riscuri ma%ore !large risLs"U sunt cele care se referă la a#ioane, na#e, platforme petroliere,accidente majore !atomice", etc.

%n această ipoteză, sunt urmatoarele trei soluţii conflictuale:• 5egea aleasă de părţi 3 lex #oluntatis, nelimitată în acest caz.• 5egea ţării în care îşi are reşedinţa obişnuită asigurătorul• %n cazul în care din ansamblul circumstanţelor rezultă concret că acel contract are în

mod #ădit o legatură mai str$nsă cu o altă ţară, se aplică legea acelei ţări.

b. Celelalte ris%uri !mass risLs": sunt două soluţii conflictuale cu anumite subdi#iziuni:•

0ărţile pot alege legea aplicabilă contractelor, dar autonomia de #oinţă este limitată, pot alege numai una din următoarele legi:6. 5egea statului membru în care este situat riscul în momentul încheierii

contractului. 5egea reşedinţei obişnuite a titularului poliţei de asigurare !asiguratului">. 5egea cetăţeniei titularului poliţei

%n această ipoteză a limitării autonomiei de #oinţă, dacă statele membrea căror lege este aplicabilă potri#it soluţiilor de mai sus, acordă o mai mare libertateîn ceea ce pri#eşte legea aplicabilă contractului, părţile se pot pre#ala de acealibertate.

• <acă părţile nu au ales legea aplicabilă, contractul de asigurare se #a supune legiistatului membru în care este situat riscul în momentul încheierii contractului.

si/ur*ri o$li/atorii rt G alin 89 : )ontractelor de asigurare care acoperă riscuri pentru care un statmembru impune obligati#itatea asigurării, li se aplică c$te#a norme suplimentare.

59



(sigurarea obligatorie este supusă, de principiu, regimului conflictual menţionat la asigurareafacultati#ă, plus următoarele norme suplimentare ! ex: contractele de asigurare obligatorie trebuie să respectedispoziţiile specifice stabilite în legătură cu asigurarea respecti#ă, de statul membru care impune obligaţia".

C&NTRCTELE INDI=IDULE DE MUNC rt HExistă patru soluţii conflictuale:

. Le/ea aleas* ,e p*rţiExistă o dispoziţiune de ocrotire a ordinii publice din sistemul de drept al statului a cărui lege ar fi fost

aplicabilă în lipsa alegerii: Ncu toate acestea, o astfel de alegere nu poate pri#a angajatul de protecţia acordatălui în temeiul dispoziţiilor de la care nu se poate deroga prin con#enţie !adică de la cele imperati#e" din legeacare, în absenţa alegerii, ar fi fost aplicabilă contractului de muncăN.

B. Le/ea ţ*rii -n %are an/aatul -+i ,es!*+oar* a%tivitatea -n )o, o$i+nuit.N%n cazul în care angajatul lucrează temporar într-o altă ţară !în cazul în care este delegat& detaşat", nu

se consideră că şi-a schimbat locul unde în mod obişnuit desfăşoară acti#itateaN, deci nu se schimbă nici legeaaplicabilă.

C. Le/ea ţ*rii -n %are este situat* unitatea an/aatoare.D. %n cazul în care !este soluţia de sal#are" din împrejurările cauzei rezultă fără echi#oc că acel contract

de muncă are o legătură mai str$nsă cu o altă ţară dec$t cea menţionată în soluţiile conflictuale de mai sus,

respecti#ul contract #a fi supus le/ii ţ*rii %u %are are le/*turile %ele )ai str>nse.

2egulamentul 2oma * contine si numeroase dispozitiuni generale, si anume dispozitii pri#ind normede aplicatie imediata !art. 8", dispozitii pri#ind notiunea de resedinta obisnuita !art. 68", dispozitii pri#indordinea publica, pri#ind retrimiterea etc.

Rese,inta o$isnuita

*n art. 68 se procedeaza la o calificare legala a notiunii de resedinta obisnuita. @extul se refera lacate#a situatii in care se defineste notiunea de resedinta obisnuita:

6. +otiunea de rese,inta o$isnuita a so%ietatilor si a altor or/anis)e: %onstituite sau nu %a persoane uri,i%e.

1e refera la societati in general si la alte organisme, indiferent daca au sau nu personalitate juridice. 0entru acestea, resedinta obisnuita este acolo unde ele isi au sediul administratiei lor centrale. +otiunea de sediu al administratiei centrale nu este definit, moti# pentru jurisprudenta )=BE a facut-omai putin in aplicarea art. 68. ( facut-o mai mult in aplicarea 2egulamentului 99&776 !competenta inrecunoasterea hotararilor". *deea care s-a desprins este aceea ca sediul administratiei centrale esteacolo unde se afla singurul loc real, adica locul de unde sunt luate deciziile de gestiune si de control.

D asemenea calificare exista si in )odul )i#il in art. /6, alin. !>", atunci cand s-a #orbitdespre legea aplicabila persoanelor juridice.

. Rese,inta o$isnuita in %aul unei persoane !ii%e %are a%tioneaa in e3er%itarea a%tivitatii salepro!esionale.

*n acest caz, resedinta lor obisnuita este acolo unde isi au sediul principal de acti#itate. (ceastaa doua ipoteza se refera mai ales la persoanele fizice care desfasoara o acti#itate comerciala, precum siin cazul liber profesionistilor !a#ocati, medici, experti etc". +ici notiunea de sediu principal deacti#itate nu este definita, dar tot )=BE a stabilit ca prin se,iul prin%ipal ,e a%tivitate se intelegelocul in care mod primodial aceste persoane isi desfasoara acti#itatea.

2oma * nu defineste notiunea de resedinta obisnuita a unei persoane fizice care nu este un profesionist. *n pri#inta consumatorului, )=BE a statuat ca resedinta obisnuita #a fi determinata deinstanta de judecata in functie de imprejurari de fapt, urmand a se stabili centrul principal al intereselor

persoanei fizice. *n limbajul legii romane, se intelege acolo unde persoana fizica isi are domiciliul.

60



>. Este #orba despre rese,inta o$isnuita a su%ursalelor: a/entiilor sau altor ase)enea unitati.@extul 3 art. 68 alin. !" spune ca in cazul in care contractul este incheiat in cadrul acti#itatii

unei sucursale, agentii, resedinta obisnuita este acolo unde se afla sucursala, agentia sau alta unitate.(sadar, resedinta obisnuita, in cazul in care contractul este incheiat prin intermediul unei sucursale,este la sediul sau locul unde se afla stabilimentul acelei unitati. )onditia pentru a se aplica legeasucursalei sau agentiei este ca respecti#ul contract sa se fi incheiat in cadrul acti#itatii acelei entitati.

D&MENIUL DE PLICRE LE(II C&NTRCTULUI

5egea aplicabilă determinată potri#it prezentului regulament reglementează în special:

I. Con,iţiile ,e !on,Re/ula" 5ex contractus este aplicabilă, de regulă, şi în cazul în care există un litigiu cu pri#ire la

condiţiile de fond sau existenţa #alabilă a contractului- !(rt 67 alin !6" 2oma *: Existenţa şi #alabilitateacontractului sunt determinate de legea care l-ar reglementa dacă acel contract ar fi #alabil"

E3%eptia" )u toate acestea, pentru a stabili faptul că i-a dat sau nu consim ăm$ntul pentru încheiereaș ț

unui contract, o parte poate să in#oce legea ării în care î i are re edin a obi nuită, dacă din circumstan eleț ș ș ț ș ț

respecti#e rezultă faptul că ar fi rezonabil ca respecti#ul comportament să se determine potri#it acelei legi.(ceasta exceptie este bazata pe ideea ca o persoana poate do#edi, poate cere sa se stabileasca ca nu si-

a dat consimtamantul pentru incheierea contractului nu numai potri#it legii fondului contractului care esteregula generala, ci si potri#it resedintei sale obisnuite, pe considerentul ca acea lege este cel mai binecunoscuta.

)ondiţiile de fond sunt capacitatea, consimţăm$ntul, obiectul, cauza şi modalităţile. +u toate suntsupuse legii contractului.

a" Capa%itatea ,e a %ontra%ta: nu este supusă legii contractului, ci este supusă legii personale a părţii în cauză, după cum este #orba despre o persoană fizică sau despre o persoană juridică- poti#it (rt / +))i#, (rt 7 +))i#.

b" Consi)ţ*)>ntul" este supus legii contractului, cu amendamentul de mai sus, în ipoteza în care

una din părţi in#ocă lipsa lui. Elemente:• 2aportul dintre #oinţa internă&reală şi #oinţa declarată.• )ondiţiile consimtăm$ntului.• 4iciile de consimţăm$nt.• ?ecanismul formării consimţăm$ntului !condiţiile ofertei, condiţiile acceptării, momentul

şi locul încheierii contractului"• 2egimul juridic al tăcerii.

c" &$ie%tul +i %aua sunt supuse legii contractului.;unul însă, care este obiectul deri#at al contractuui, iese din sfera legii contractului şi este supus

normelor analizate la legea aplicabilă bunurilor !(rt 6> +))i#".

d" Mo,alit*ţile, e#entual, sunt supuse şi ele regimului legii contractului.

II. Interpretarea %ontra%tului- menţionată explicit de (rt 6 2egulamentul 2oma *, este supusă legiicontractului

III. E!e%tele %ontra%tului sunt supuse legii contractului pentru următoarele elemente:a. <repturile şi obligaţiile părţilor !efectele propriu-zise ale contractului".

b. 0rincipiile care gu#ernează efectele contractului !forţei obligatorii, ire#ocabilităţii, relati#ităţiiefectelor- legea contractelor #a spune între ce părţi acţionează acesta, regimul terţilor, al a#$nzilor".

c. Efectele specifice contractelor sinalagmantice:- Excepţia de neexecutare şi rezoluţiunea pentru neexecutare merg după lex contractus.- 2iscul contractului este supus, de asemenea, legii contractului.- 2iscul lucrului, însă, este supus legii locului situării bunului.

61



I=. Preu)ţiile le/ale +i sar%ina pro$ei %ontra%tului sunt supuse tot legii contractului şi, în mod paradoxal, 2oma* le menţionează explicit în (rt 6.

%nsă mijloacele de probă a contractului sunt supuse legii formei contractului- (rt 6 2oma *.

=. E3e%utarea %ontra%tului: de regulă, aceasta este supusă legii contractului. 0rin excepţie, anumiteaspecte pri#ind executarea sunt supuse altei legi dec$t legii contractului.Re/ul*" Este supusă legii contractului executarea obligaţiilor născute din contract:

• ?odalităţile de executare !în natură, prin echi#alent, #oluntară".•

2egimul plăţii !determinarea locului& datei plăţii, imputaţia plăţii".• <urata în timp a contractului, dacă e stabilită prin contract.• 0unerea în înt$rziere a debitorului• Cormalităţile de punere în înt$rziere !notificarea de ex" sunt supuse legii locului de

efectuare a acestora.• Existenţa& inexistenţa teoriei impre#iziunii.

;n e3%%epţie, sunt aspecte nesupuse legii contractului:• odaliă)ile de executare şi măsurile ce pot fi luate în cazul unei executări defectuoase

sunt supuse le/ii lo%ului ,e e3e%utare- (rt 6 alin !6" 2oma *, prin urmare nu se aplicălex contractus, ci lex loci executionis&solutionis:

6. ?odurile şi formalităţile concrete de executare.. ?ăsurile pe care debitorul trebuie să le îndeplinească pentru punerea înexecutare a contractului şi pentru punerea în înt$rziere a debitorului.

>. ?ăsurile pe care creditorul le poate lua pentru preînt$mpinarea neexecutării !ex:acordarea unui termen de graţie".

9. 2ecepţia calitati#ă& cantitati#ă a mărfurilor.. ?ăsurile pentru remedierea neexecutării sau pentru restr$ngerea efectelor

prejudiciabile !condiţiile în care marfa poate fi reparată spre exemplu".• +egimul monedei de plată: moneda de plată este supusă legii ţării care a emis-o !lex

monedae", aici intră c$te#a elemente:6. 2egimul con#ertibilităţii ei.

. 2egimul trasferului& transferului peste frontiere.

D alta exceptie, care nu se regaseste in 2oma *, este problema monedei. (rt.9/ din +oul )od spune ca moneda de plata este definita de legea statului carea emis-o. Efectele pe care moneda le exercita asupra intinderii unei datorii suntdeterminate de legea aplicabila datoriei. 5egea statului in care trebuie efectuata

plata determina in ce anume moneda urmeaza ca plata sa fie facuta, afara numaidaca in raporturile de drept international pri#at nascute din contract, partile aucon#enit o alta moneda de plata.@extul instituie o regula, si anume ca legea locului platii este cea care determina

moneda in care se face plata, dar lasa si posibilitatea partilor, dar numai inraporturile cu element de extraneitate, sa stabileasca printr-o clauza si o altamoneda.

=I. Drepturile %re,itorului asupra patri)oniului ,e$itorului sunt supuse legii contractului:• regimul acţiunii pauliene& re#ocatorii.• regimul acţiunii în declararea simulaţiei.• regimul acţiunii oblice& subrogatorii.

=II. R*spun,erea %ontra%tual* este supusă legii contractului. (rt 6 menţioneaza explicit acest lucru.

Elemente concrete care intră aici:• )ondiţiile răspunderii contractuale.• )onsecinţele neexecutării totale& parţiale a obligaţiei sau a executării tardi#e inclusi# excepţia

de neexecutare , rezoluţiunea& rezilierea pentru neexecutare.

62



• 2egimul forţei majore şi altor cauze exoneratoare de răspundere.• E#aluarea prejudiciului: regimul daunelor interese !compensatorii şi moratorii". <aunele

cominatorii sunt de principiu supuse legii instanţei sesizate, lex fori.• 2egimul dob$nzilor& clauzelor penale& con#enţiilor asupra răspunderii.

=III. #tin/erea o$li/atiilor n*s%ute ,in %ontra%t inclusi# prescriptia& decaderea din drepturi suntsupuse legii contractului.5a )o,urile ,e stin/ere intra toate modurile de stingere !compensatia, remiterea de datorie, darea

de plata" la trans!or)are intra preluarea datoriei, no#atia la modurile de transmitere intracesiunea de creanta, subrogatia.

IX. Nulitatea %ontra%tului. Elemente concrete:• )auzele de nulitate de fond.• 1fera persoanelor care pot in#oca nulitatea.• )$t timp poate fi in#ocată nulitatea- prescriptibilitatea acţiunii în nulitate.• 0roblema dacă ea poate fi acoperită prin confirmare& în alt mod.• Efectele nulităţii.• 0rincipiile care gu#ernează nulitatea.

Le/ea apli%a$il* o$li/aţiei ,e restituire a prestaţiei în cazul declarării nulităţii contractului-reglementată de 2oma * coroborat cu 2oma **: Dbligaţia de restituire a unei prestaţii care inter#ine în cazul încare un contract a fost anulat este supusă legii contractului, deci nu legii faptului juridic, deci nu e socotităextracontractuală, ci ca decurg$nd din contract.

N&ND&MENIUL C&NTRCTULUI

)on#enţii care nu intră în domeniul legii contractului, nu sunt reglementate sistematizat:

• 2egimurile matrimoniale 3 supuse +))i#.•

)on#enţiile de arbitraj şi con#enţiile de jurisdictie!pentru alegerea instanţei competente".• Dbligaţiile care decurg din înţelegeri ce au a#ut loc înainte de semnarea unui contract care merg

după 2oma **, obligatii extracontractuale.

63



RE(ULMENTUL R&M 2

Este 2egulamentul nr. 9 din 77/ al 0arlamentului BE şi al )onsiliului, din 66 iulie 77/ pri#indlegea aplicabilă obligaţiilor necontractuale. Este aplicabil de la 66 ianuarie. 778.

Cace o distincţie între faptele juridice ilicite, delictele, şi faptele juridice licite.

LE(E PLICBIL 'PTEL&R AURIDICE ILICITE

DELICTEL&R

1e instituie o normă generală în (rt 9 2oma ** şi apoi, în (rt -8 se instituie reglementări speciale pri#ind anumite tipuri de delicte.

N&RMELE (ENERLE din (rt 9: există trei soluţii conflictuale:• Nor)a /eneral* propriuis*- (rt 9 alin!6", Nlegea aplicabilă obligaţiilor necontractuale care

decurg dintr-o faptă ilicită este legea ţării în care s-a produs prejudiciulN.

0rin urmare, reglementarea europeană adoptă lex loci damini- lex loci laesionis, nu lex loci delicticomissi, care se aplica tradiţional în dreptul rom$n.

• E3%epţia: (rt 9 alin!" %n cazul în care făptuitorul şi #ictima îşi au reşedinţa obişnuită în aceeaşiţară în momentul producerii prejudiciului, se #a aplica legea acelei ţări.

1intagma în momentul producerii pre%udiciului rezol#ă conflictul e#entual mobil de legi.

• Claua ,ero/atorie U soluţia de sal#are !escape clause" N%n cazul în care reiese clar din toatecircumstanţele referitoare la caz că fapta ilicită are în mod #ădit o legătură mai str$nsă cu o altă ţară dec$t ceamenţionată în soluţiile conflictuale de mai sus, se #a aplica legea acelei ţăriN.

N&RMELE #PECILE 8(rt -8 2oma **"• R*spun,erea pentru pro,usele ,e!e%tuoase- (rt : Dbligaţiile contractuale care decurg din

prejudiciile cauzate de un produs defectuos sunt supuse în scară la patru soluţii conflictuale:6. <acă făptuitorul şi #ictima îşi au reşedinţa în aceeaşi ţară în momentul producerii

prejudiciului, se aplică legea reşedinţei obişnuite.. <acă nu este cazul, se aplică una din urmatoarele trei legi, de asemenea, în scară:

• 5egea ţării în care #ictima şi-a a#ut reşedinţa obişnuită în momentul producerii prejudiciului.

• <acă nu este cazul, se aplică legea ţării în care s-a achiziţionat produsul, dacă

produsul este comercializat în ţara respecti#ă.• <acă nu este cazul, se aplică legea ţării în care a fost cauzat prejudiciul, dacă

produsul a fost comercializat în ţara respecti#ă.>. )u toate acestea, deci prin excepţie de la situaţiile de mai sus, se #a aplica legea reşedinţei

obişnuite a făptuitorului dacă făptuitorul nu putea să pre#adă în mod rezonabil că produsulrespecti# a fost comercializat în statul& statele a căror lege este aplicabilă potri#it soluţiilor conflictuale de mai sus.

9. <acă rezultă clar din circumstanţele cauzei că respecti#a faptă ilictă are în mod #ădit olegatură mai str$nsă cu altă lege, se aplică legea acelei ţări.

• Con%urenţa neloial* +i a%tele %are -n/r*,es% li$era %on%urenţ*- (rt

(mbele noţiuni sunt probleme pri#ind protecţia concurenţei neloiale, ele însă sunt reglementatedistinct, at$t în tratatul de constituire a BE c$t şi în diferitele regulamente& directi#e.

- Le/ea apli%a$il* %on%urenţei neloiale: două soluţii conflictuale:

64



a %n cazul în care, ca urmare a delictului, sunt afectate rela iile concuren ialeț ț

sau interesele colecti#e ale consumatorilor, se apli%* le/ea *rii -n %areț

a%ele interese sunt a!e%tate 3 legea producerii pre%udiciului$ <acă un act de concuren ă neloială afecteazăț exclusi# interesele unui anumit

concurent, se aplică norma generală din (rt. 9.a. norma generala lex loci damni$. legea re edin ei obi nuite comuneș ț ș

c. legea tarii cu care se prezintă legăturile cele mai str$nse

- ;n/r*,irea li$erei %on%urenţe: două soluţii conflictuale:a 1olu iaț re/ul* 3 legea aplicabilă obliga iilor necontractuale care decurg dinț

restr$ngerea concuren ei sunt supuse legii ării unde pia a este&poate fiț ț ț

afectată.$ E3%ep ia"ț %n cazul în care pia a este&poate fi afectată în mai multe ări, iar ț ț

reclamantul solicită despăgubiri în fa a instan ei de la domiciliul p$r$tului,ț ț

poate fi aplicată i legea respecti#ei instan e !legea instan ei sesizate".ș ț ț

Con,i ii"ț

i. ca acea instan ă sa fie instan a de a domiciliul paratuluiț ț

ii. ca acel stat al instan ei sesizate să fi fost unul din cele afectate deț

actul de restr$ngere a concurentei.

• Daunele a,use )e,iului" (rt / :<e regulă, se aplică norma generală, adica lex loci damnii, dar #ictima delictului de mediu poate să-şi întemeieze acţiunea pe legea ţării unde s-a produs faptul cauzator de

prejudiciu !lex loci delicti commissi"2oma ** in preambulul sau define te no iunea de Mdaună adusă mediuluiN, spun$nd că o asemeneaș ț

daună există atunci c$nd se produce o schimbare relati#ă a unei resurse naturale: apa, aerul sau solul,c$nd se deteriorează una din func iile îndeplinite de această resursă în beneficiul altei resurse sau aț

publicului ori c$nd se deteriorează rela iile dintre organismele #ii.ț

•

;n%*l%*rile a,use ,reptului ,e proprietate intele%tual*: (rt : <e regulă se aplică legea ţării pentru care se solicită protecţie, iar în cazul în care, prin excepţie, este #orba de un drept de proprietateintelectuală reglementat unitar la ni#elul comunităţii, se #a aplica legea ţării unde s-a produs încălcarea,delictul.

• %ţiunile sin,i%ale: (rt 8: 0rejudiciile cauzate printr-o acţiune sindicală sunt supuse legii ţăriiunde a fost întreprinsă acea acţiune.

% iuni sin,i%aleț U traducere improprie !engl. U industrial claims, industrial U munca". @raducere maicorectă U ac iuni în materie de muncă.ț

1unt aplicabile norme conflictuale :1. +orma conflictuală din art. 9 alin. 2oma ** - situa ia în care făptuitorul i #ictima î i au re edin aț ș ș ș ț

obi nuita in aceea i ară, caz in care se #a aplica legeaș ș ț re e,in ei o$i nuite %o)une.ș ț ș2. <aca o asemenea situa ie nu exista, textul spune : legea aplicabila obliga iilor necontractuale ce decurgț ț

din răspunderea unei persoane, in calitate de lucrător sau angajator, sau din răspunderea organiza ieiț

care reprezintă interesele confesionale ale acestora, pentru prejudiciile cauzate printr-o ac iuneț

sindicală !de munca" este legea tarii in care a fost sau #a fi întreprinsa respecti#a ac iune.ț

( adar, se aplicaș le3 lo%i ,eli%ti %o))issi, cu precizarea ca este #orba de răspunderea care poate apărea intre lucrător si angajator sau răspunderea poate iz#orî din faptele organiza iilor ț

profesionale, care reprezintă interesele lucrătorilor sau angajatorilor.@rebuie sa fie #orba de un prejudiciu cauzat direct ca urmare a litigiului de munca. @extul se

refera, de pilda, la consecin ele diferitelor forme de gre#a.ț

65



DREPT INTERN6I&NL PRI=T G.12.2011CUR# 10

LE(E PLICBIL &BLI(6IUNIL&R DECUR(JND DIN 'PTE LICITE

a9 ;)$o/*ţirea !*r* ust* %au* i plata ne,atorat*ș

1unt patru solu ii conflictuale care se aplică în cascadă:ț1. %n cazul în care aceste fapte licite se află în legătură cu un raport juridic existent între păr iț

!un contract", se #a aplica le/ea a%elui %ontra%t !accesorium seVuitur principale".2. <acă păr ile î i au re edin a obi nuită în aceea i ară în momentul producerii faptului licitț ș ș ț ș ș ț

respecti#, se aplică legea acelei ări-ț le/ea re e,in ei o$i nuite %o)une a p*r ilorș ț ș ț .@. Le/ea lo%ului un,e sa pro,us -)$o/* irea !*r* ust* %au*ț - lex loci !unde este

localizată persoana al cărei patrimoniu a sporit".. Claua ,e salvare 8es%ape %lause9 - în cazul în care rezultă clar din toate circumstan eleț

cauzei că acea obliga ie are în mod #ădit o legătură mai str$nsă cu legea altei ări, se #aț ț

aplica legea acelei ări.ț

$9 Ne/otioru) /estio 8/estiunea ,e a!a%eri91unt tot patru solu ii conflictuale ce se aplică în cascadă:ț

5. (ccesorium seVuitur principale. 5egea re edin ei comune a păr ilor ș ț ț

G. 5ex lociH. 5egea altei ăriț

%9 Culpa in le/*tur* %u -n%eierea unui %ontra%t8%ulpa in %ontraen,o95egea aplicabilă obliga iilor necontractuale care decurg din în elegerileț ț ,inaintea semnării unuicontract, indiferent dacă acel contract a fost semnat sau nu. 1unt două solu ii conflictuale ce se aplicăț

în cascadă:?. 5egea contractului în cauză sau dacă nu a fost semnat, legea care s-ar fi aplicat acelui

contract !accesorium seVuitur principale - obliga iile precontractuale urmează regimulț

contractului"10. Bna din următoarele legi !alternati#e": 6" legea statului unde s-a produs prejudiciul

" legea re edin ei obi nuite comune a păr ilor ș ț ș ț

>" legea cu care contractul are legături #ădite.

Cilosofia 2egulamentului 2oma ** este diferita de cea a 2egulamentului 2oma *. *n 2oma ** pre#alează localizarea obiecti#a, dar exista si un embrion de libertate de alegere, care este neobi nuit, in art.ș

69. 5ibertatea de alegere este limitata din mai multe puncte de #edere:

• păr ile au posibilitatea de alegere de comun acord, prin contract, legea aplicabila obliga iei, numai in ț ț

ipoteze:1. atun%i %>n, a%or,ul se pro,u%e ulterior pro,u%erii !aptului %auator ,e preu,i%ii. acordul poate fi încheiat si ulterior producerii faptului cauzator de prejudicii, dar nu)ai in %aul in

%are toate p*r ile i)pli%ate sunt %o)er%ian iț ț . ( adar, intr-un contract comercial, păr ile potș ț

pre#edea si ca o e#entuala fapta #a fi supusa legii A, anterior producerii acelei fapte.

Limitele libertatii de alegere

(legerea poate fi explicita sau implicita, adica poate rezulta cu un grad rezonabil de certitudine dincircumstan ele cauzei.ț

(legerea are însa următoarele limite:

66



1. nu poate a,u%e atin/ere ,repturilor partilor2. reglementare identica cu art. > alin. > din 2oma * : atunci c$nd alegerea s-a făcut pentru un sistem de

drept care nu are o legătura rele#anta cu raportul juridic sau, altfel spus, toate elementele rele#ante seafla intr-o alta tara, atunci nu se poate ,ero/a ,e la ,ispoi iile relative ale a%elei tari.ț

@. reglementare identica cu art. > alin. 9 din 2oma * : daca s-a ales o lege care nu are o legătura rele#antacu raportul juridic, iar toate elementele rele#ante sunt conectate cu dreptul BE, nu se pot -nl*tura,ispoi iile i)perative ,in ,reptul UE.ț

D&MENIUL LE(II PLICBILE 'PTEL&R AURIDICE

(rt. 6 din 2oma ** - legea aplicabila obliga iilor necontractuale reglementează in special mai multeț

aspecte, enumerate in lit. a - h, dar enumerarea este suficient de haotica înc$t sa nu poată fi structurata.<istingem intre :

• domeniul legii aplicabile faptelor ilicite• domeniul legii aplicabile faptelor licite

Do)eniul le/ii apli%a$ile !aptelor ILICITE

19 Con,i iile r*spun,erii %ivile ,eli%tuale 8te)eiul r*spun,erii9 "ț

. 'apta ili%ita*n consecin a, legea delictului ne #a spune armatoarele elemente:ț

a. ce înseamnă fapta ilicita'$. cauzele care înlătura caracterul ilicit al faptelor

B. =inovatia si %apa%itatea ,eli%tualaa. ce înseamnă vinovatie'$. pro$lema daca vinovatia este prezumata sau tre$uie dovedita* este o$iectiva sau este supusa

o$liga iei de pro$aț

c. formele de vinovatie gradele vinovatieid. capacitatea delictuala U problema de delict, nu de capacitate

C. Preu,i%iula. întinderea răspunderii

b. natura daunelor care pot da na tere la repara iiș ț ! doar prejudiciul material sau si pe cel moral'"c. întinderea repara ieiț ! damnum emergens W lucrum cessans, numai daunele directe sau si cele

indirecte, numai daunele pre#izibile sau si cele impre#izibile"d. modalită ile repara ieiț ț ! in natura, prin echi#alent"e. posi$ilitatea transmiterii dreptului de a o$ ine despăgu$iri pentru acoperirea pre%udiciuluiț !inclusi#

prin succesiune" f. persoanele indreptatite sa ceara repara ia.ț

D. Con,i iile r*spun,eriiț11. raportul de cauzalitate intre fapta si prejudiciu

E. Con,i iile pentru r*spun,erea unei persoane uri,i%eț

'. Masurile asi/uratorii %e pot !i luate pentru prevenirea sau -n%etarea preu,i%iului sau pentruasi/urarea o$ inerii ,e ,esp*/u$iri.ț

67



(ici textul face o precizare : in măsura in care acele mijloace pot fi acordate potri#it competenteiinstan ei sesizate! in măsura in care si lex fori le cunoa te".ț ș

29 'or)ele r*spun,erii ,eli%tuale5egea delictului ne #a spune nu numai răspunderea pentru fapta proprie, care este fireasca, ci ea ne

reglementează si răspunderea pentru fapta altuia, si anume :

. R*spun,erea pentru !apta )inorului sau interisuluiB. R*spun,erea %o)itentului pentru !apta prepusuluiC. R*spun,erea pt !apte pro,use ,e ani)aleD. R*spun,erea pt ruina e,i!i%iuluiE. R*spun,erea pt preu,i%ii %auate ,e lu%ruri.

@oate acestea, cu toate condi iile lor, merg după legea delictului.ț

@9 Mo,alit* ile ,e stin/ere a o$li/a iilor ne%ontra%tualeț ț(. 0rescrip iaț

;. <ecăderea

2egimul lor juridic(. %ntreruperea;. 1uspendarea

9 Preu) iile le/ale si sar%ina pro$ei o$li/a iilor ne%ontra%tuale.ț ț

1imilar la ceea ce s-a spus la 2oma *, prezum iile legale si sarcina probei nu sunt probleme de procedura.ț

)ui re#ine sarcina probei si ce prezum ii - sunt calificate ca probleme de forma - supuse legii contractuluiț

pentru 2oma * - supuse legii delictului pentru 2oma **

Do)eniul le/ii apli%a$ile !aptelor LICITE

1. Con,i iile pentru intentarea a% iunii in restituireț ț2. E!e%tele -)$o/* irii /estiuniiț@. E3e%utarea: trans)iterea: stin/erea a%estor o$li/a iiț

@oate merg după legea locului faptului licit.

68



. ?o tenirea lăsată de o persoană care a a#ut ultimul domiciliu în 2om$nia!ac iunile realeș ț

rezultate din mo tenire".ș

/. *mobilele situate pe teritoriul ării!ac iunile reale imobiliare".ț ț

. Executarea silită a unui titlu executoriu pe teritoriu 2om$niei.%n cazul în care competen a exclusi#ă a instan elor rom$ne este neluată în seamă i s-ar pune problemaț ț ș

recunoa terii i executării hotăr$rii străine, aceasta nu #a fi recunoscută i executată.ș ș ș

(rt 6> %n cazul în care o jurisdic ie străină se declară necompetentă să solu ioneze o ac iuneț ț ț

formulată de un cetă ean rom$n, acea ac iune poate fi introdusă în fa a instan elor rom$ne !dob$ndescț ț ț ț

competen ă generală", iar în ară ac iunea #a merge la instan a cu care prezintă legăturile cele mai str$nse.ț ț ț ț

'oru) %onveniens %laua ,e uris,i% ieț

(rt 69 reglementează situa ia în care păr ile au ales competen a de jurisdic ie: <acă păr ile au supusț ț ț ț ț

prin con#en ie litigiul dintre ele competen ei unei anumite instan e, aceasta #a fi în#estită cu competen ăț ț ț ț

jurisdic ională cu următoare două excep ii:ț ț

a" <acă instan a aleasă este străină, dar litigiul intră în competen a exclusi#ă aț ț

instan elor rom$neț

b" dacă instan a este rom$nă, iar una dintre păr i do#ede te că acel litigiu intră înț ț ș

competen a exclusi#ă a unei instan e străine.ț ț

(rt 6 este un art care rezol#ă problema ipotezei în care există competen a generală a instan elor ț ț

rom$ne, dar nu se poate determina care din ele este competentă: %n cazul în care instan ele rom$ne suntț

competente, dar nu se poate stabili care anume dintre ele este îndreptă ită să solu ioneze procesul, cererea #a fiț ț

îndreptată la =udecătoria 1ectorului 6 sau la @ribunalul ;ucure ti în func ie de competen a materială.ș ț ț

Litispen,e a interna ional* i %one3itateaț ț ș(rt 6: )ompeten a instan elor rom$ne stabilită potri#it articolelor precedente nu este înlăturată prinț ț

faptul că acela i proces sau un proces conex este dedus în fa a unei instan e străine. 5egea 67 excludeș ț ț

litispenden a i conexitatea. (ceste dispozi iuni sunt aplicabile statelor nemembre Bniunii Europene, căci înț ș țcadrul BE se aplică 2egulamentul 99 care nu exclude litispenden a i conexitatea.ț ș

&$li/a ia ,e a i veri!i%a ,in o!i%iu %o)peten aț ș ț(rt 6/: *nstan a rom$nă este obligată să î i #erifice din oficiu competen a i în cazul în care constatăț ș ț ș

că nici ea nici altă instan ă rom$nă nu este competentă, #a respinge cererea ca nefiind de competen aț ț

instan elor rom$ne.ț

$9 Re/le)ent*rile ,e ,rept interna ionalț1ediul materiei: 2egulamentul 99&776 pri#ind competen a judiciară, recunoa terea i executareaț ș ș

hotăr$rilor în materie ci#ilă i comercială !2egulamentul ;ruxelles 6"ș

2eglementează nu numai competen a judiciară, ci i recunoa terea i executarea hotăr$rilor.ț ș ș ș

1unt reglementate patru categorii.19 Dispoi iunile ,e %o)peten * /eneral*ț ț !(rt " 1ub rezer#a dispozi iunilor următoare!excep ii deț ț

la regula generală" persoanele domiciliate pe teritoriul unui stat membru pot fi ac ionate în justi ieț ț

indiferent de na ionalitatea lor, pe teritoriul statului membru în cauză !actor sec#itur forum rei -ț

instan a de la domiciliul p$r$tului."ț

29 Co)peten e spe%ialeț !facultati#e i aplicate ratione materiae" (rt : o persoană care are domiciliulș

pe teritoriul unui stat membru poate fi ac ionată în justi ie într-un alt stat membru în următoareleț ț

situa ii: - înț )aterie %ontra%tual*: poate fi ac ionată la următoarele instan eț ț

- la locul în care contractul sau obliga ia care face obiectulț

contractului a fost sau urmează a fi executată- în cazul #$nzării de mărfuri, la locul unde au fost sau trebuie săfie li#rate mărfurile

70



- în cazul prestării ser#iciilor, la locul unde au fost sau trebuie săfie prestate ser#iciile

- în )ateria o$li/a iilor ,e -ntre inereț ț , ac iunea poate fi introdusă laț

instan a de la locul unde creditorul obliga iei de între inere este domiciliatț ț ț

sau î i are re edin a obi nuităș ș ț ș

- în )aterie ,eli%tual* i %vasi,eli%tual*ș , la instan a locului unde s-a produsț

fapta prejudiciabilă !lex loci daunae" - în cazul în care a% iunea este intro,us* -)potriva unei #C %are are oț

su%ursal*: o a/en ie sau o alt!el ,e unitate ,e a%est tipț , ac iunea poate fiț

introdusă unde acea unitate este localizată@9 Co)peten * i)perativ*ț

(. materia contractelor de asigurare

- asigurătorul este p$r$t i asiguratul este reclamant, ac iunea poate fi introdusă fie laș ț

instan a statului unde î i are domiciliul asigurătorului p$r$t, fie la instan a unde î i areț ș ț ș

domiciliul asiguratului reclamant - asigurătorul este reclamant, ac iunea se introduce întotdeauna la instan a de laț ț

domiciliul asiguratului

<e la aceste pre#ederi nu se poate deroga prin con#en ie, dec$t dacă această con#en ie seț ț

încheie ulterior na terii litigiului.ș

;. materia contractelor înceiate cu consumatorii

- dacă consumatorul este reclamant i ac ionează un profesionist, el poate să introducăș ț

ac iunea fie la instan a de la domiciliul p$r$tului profesionist, fie la instan a de laț ț ț

domiciliul consumatorului reclamantului- profesionistul introduce ac iunea la instan a de la domiciliul consumatorului p$r$tț ț

<e la aceste pre#ederi nu se poate deroga prin con#en ie, dec$t dacă această con#en ieț ț

se încheie ulterior na terii litigiului.ș

). materia contractelor individuale de muncă- angajatorul este p$r$t i angajatul reclamant, ac iunea se introduce fie la instan a de laș ț ț

domiciliul angajatorului p$r$t, fie la instan a unde angajatul reclamant î i desfă oară înț ș ș

mod obi nuit acti#itateaș

- angajatorul reclamant nu merge dec$t la instan a unde angajatul p$r$t î i are domiciliulț ș

<e la aceste pre#ederi nu se poate deroga prin con#en ie, dec$t dacă această con#en ie seț ț

încheie ulterior na terii litigiului.ș

@9 Co)peten a e3%lusiv* 8ț ratione materiae9a. ?ateria drepturilor reale imobiliare sau de închiriere a unor imobile - este competentă

instan a din statul membru pe teritoriul căruia este situat imobilul !locus rei sitae"ț

b. 5itigiile pri#ind #alabilitatea constituirii, nulitatea sau dizol#area persoanei juridice sau#alabilitatea deciziilor organelor de conducere este competentă instan a de la sediulț

persoanei juridice în cauză.c. 5itigiile pri#ind #alabilitatea înregistrării în registre publice instan a de la registrele publiceț

d. %n materie de proprietate intelectuală - instan a de la locul unde s-a înregistrat dreptul deț

proprietate intelectuală.e. 5itigiile pri#ind executarea hotăr$rilor judecătore ti - locul unde urmează a se faceș

executarea silită !locus executionis"

Proro/area ,e %o)peten *ț

'oru) %onveniens <acă păr ile din con#en ie au stabilit competen a în solu ionare unui anumitț ț ț țlitigiu în #ederea unei anumite instan e, competen a re#ine acelei instan e i ea este o competen ă exclusi#ă,ț ț ț ș ț

cu excep ia unei con#en ii contrare a păr ilor - mutuus disensus.ț ț ț

(rt. > ;ruxelles * reglementează aceasta problema. Este #orba despre competenta aleasa princon#en ia par ilor.ț ț

71



(cest articol spune : competenta re#ine instan elor statului care au fost desemnate prin con#en iaț ț

par ilor, fie anterior i#irii unui litigiu, fie ulterior i#irii litigiului.ț

*n cazul in care con#en ia de alegere a jurisdic iei se produceț ț anterior i#irii unui litigiu, fiind inclusain contract, îmbracă forma unei %laue %o)pro)isorii.

<aca însa con#en ia apareț ,up* i#irea litigiului, îmbracă forma unui contract special, separat, care senume teș %o)pro)is.

@extul continua : con#en ia atributi#a de jurisdic ie se poate încheia fie in scris, fie #erbal, dar cuț ț

confirmare scrisa, fie intr-o forma in conformitate cu obi nuin ele statornicite intre par i, fie in comer ulș ț ț ț

interna ional, intr-o forma potri#ita cu uzan ele cu care păr ile sunt sau ar fi trebuit sa fie la curent si care, inț ț ț

acel tip de contract, sunt larg cunoscute si cu regularitate respectate de către păr ile la contracte de acela i tip,ț ș

in domeniul comercial a#ut in #edere.4om regăsi aceasta formula, identic, la dreptul comer ului interna ional in art.8 )on#en ia de la 4iena.ț ț ț

&$li/a ia instan ei ,e a i veri!i%a propria %o)peten * rt 25ț ț ș ț

<acă o instan ă dintr-un stat membru este sesizată cu un litigiu care apare ca fiind de competen aț ț

exclusi#ă a unei alte instan e, instan a sesizată se declară din oficiu necompetentă.ț ț

<acă o instan ă este sesizată i constată că în cauză competen a apar ine instan ei dintr-un alt stat, undeț ș ț ț ț

p$r$tul î i are domiciliul, instan a sesizată se #a declara necompetentă dacă p$r$tul nu se înfă i ează în fa aș ț ț ș ț

ei!p$r$tul este in default".

Litispen,en a interna ional*ț ț

(rt /- %n cazul în care cereri a#$nd acela i obiect i aceea i cauză sunt introduse între acelea i păr iș ș ș ș ț

înaintea unor instan e din state diferite, instan a sesizată ulterior!a a sesizată"ț ț suspen,* din oficiu ac iuneaț

p$nă în momentul în care prima instan ă sesizată î i stabile te competen a. 3 pre#edere imperati#ăFFFț ș ș ț

<acă prima instan ă sesizată se declară competentă, instan a a doua sesizată î i #a declina competentăț ț ș

Cone3itate (rt - %n cazul în care ac iunile sunt conexe, dacă ele sunt pendinte în fa a a două sau mai multeț ț

instan e din state diferite, instan a ulterior sesizatăț ț poate suspen,a ac iunea 3 pre#edere dispoziti#ăFFFț

<acă cele două ac iuni sunt pendinte în primă instan ă, instan a sesizată ulterior, poate la cererea uneiaț ț ț

dintre păr i să î i decline competen a, dacă prima instan ă s-a declarat competentă să judece cauza.ț ș ț ț

Do)eniul ,e apli%are - 2egulamentul 99 se aplică în materie ci#ilă i comercială, formula prin careș

se exprimă în limbajul Bniunii Europene dreptul pri#at, per a contrario 2egulamentul 99 nu se aplică înmaterie fiscală, #amală sau administrati#ă !<rept public" i în materie de faliment sau proceduri similare i înș ș

materie de arbitraj.

Există o con#en ie geamănă 2egulamentului 99, )on#en ia de la 5ugano - aplicabilă în spa iulț ț ț

economic european.

Cauri spe%iale.2egulamentul 99&776 nu se aplica in aceste cazuri speciale.El este reglementarea generala pri#ind competenta.1unt regulamente speciale.

!6" Bnul este Re/ula)entul 2201200@ pri#ind competenta! recunoa terea si executarea ș

otăr"rilor judecătore ti in materie matrimoniala si in materia răspunderii părinte ti. ș ș • (cesta reglementează aspecte legate de competenta in mod separat.

• *n materie matrimoniala !di#or , separare de drept sau de anulare a căsătoriei" seț pre#ede o competenta a mai multor instan e:ț

o 1unt competente instan ele de la re edin a obi nuita a so ilor, de la ultimaț ș ț ș ț

re edin a obi nuita in cazul in care cel pu in unul din ei mai locuie te acoloș ț ș ț ș

72



o *nstan a de la re edin a obi nuita a paratului sau de la re edin a obi nuita aț ș ț ș ș ț ș

reclamantului in cazul in care acesta locuie te acolo de cel pu in 6 an înainte deș ț

introducerea cererii.• *n materia răspunderii părinte tiș sunt, de principiu, competente instan ele unde se aflaț

re edin a obi nuita a copilului in momentul sesizării instan ei. Exista ș ț ș ț situa iiț

spe%iale"i. *n cazul in care copilul si-a mutat re edin a dintr-un stat membru in altul.ș ț

*nstan ele de la #echea re edin a răm$n competente pentru o perioada de > aniț ș ț

pentru modificarea unor hotăr$ri care s-au luat in acel stat !dreptul la #izita"ii. *n cazul răpirii copilului sunt competente instan ele de la re edin a obi nuitaț ș ț ș

anterioara răpirii.

@extul pre#ede si o %o)petenta in !avoarea %opilului K (rt. 6 pre#ede posibilitatea

trimiterii dosarului la instan a mai bine plasata pentru a solu iona cau#a.ț ț )u titlu deexcep ie, instan ele judecătore ti competente dintr-un stat membru, daca ele considera ca oț ț ș

instan ă dintr-un alt stat membru cu care copilul are o legătura speciala este mai bine plasataț

acea instan a pentru a solu iona cauza atunci pot fie sa suspende procedura in fata lor pentru aț ț

permite desfă urarea unei proceduri in tara unde instan a este mai bine plasata, fie sa soliciteș ținstan ei judecătore ti mai bine plasate sa î i exercite competenta.ț ș ș

!" Bn alt regulament special este Re/ula)entul 200? pri#ind competenta! legea aplicabila!

recunoa terea si executarea otăr"rilor si cooperarea in materia obliga iilor de între inere ș ț ț .*n art. > din acest regulament se pre#ede ca au competenta de a hotărî in materie de obliga ie deț

între inere următoarele instan e din statele membre:ț ț

a. Instan a ,e la re e,in a o$i nuita a paratuluiț ș ț ș$. Instan a ,e la re e,in a o$i nuita a %re,itoruluiț ș ț ș%. & instan a u,e%*toreas%a %are este %o)petenta potrivit le/ii !orului.ț

!>" D alta pre#edere speciala este Re/ula)entul 1@2000 pri#ind procedurile de insolventa.• (cest regulament se aplica pentru toate procedurile concursuale ca urmare a insol#entei

debitorului.• 0re#ede o %o)petenta prin%ipala si una se%un,ara in materie de insol#enta.

o Pro%e,ura prin%ipal*" 0otri#it art. >, alin. !6", competenta de a deschide

procedura de insol#enta re#ine instan elor din statul membru pe teritoriul căruiaț

se afla centrul intereselor principale ale debitorului. @extul continua cu o precizare: in cazul unor societă i comerciale, centrul intereselor principale esteț

prezumat a fi, pana la proba contrara, la locul unde se afla sediul acelei societă i.ț

o Pro%e,ura se%un,ara. (tunci c$nd centrul intereselor principale ale debitoruluisunt situate pe teritoriul unui stat membru, instan ele dintr-un alt stat membruț

sunt competente sa deschidă o procedura de insol#enta împotri#a acelui debitor numai daca el are un sediu pe teritoriul acelui stat membru. Efectele acestei

proceduri secundare se limitează la bunurile debitorului situate pe teritoriulcelui de al doilea stat membru. 0rin sediu se în elegeț orice loc de derulare deopera iuni unde debitorul exercita in mod netranzitoriu o acti#itate economicaț

cu mijloace umane si bunuri. @rebuie sa fie #orba de un loc netranzitoriu.• *n materia competentei pe insol#enta se aplica teoria pluralită ii si teritorialită ii ț ț

procedurii insolventei. 0rocedura principala este prioritara cea secundara estesubsec#enta si daca s-a deschis o procedura principala, cea secundara este de lichidare.<eschiderea unei proceduri secundare înaintea uneia principale este o excep ie si poateț

sa se producă in cazuri:!6" )$nd procedura principala nu poate fi deschisa, din cauza unor condi ii specialeț

73



!" )$nd este ceruta de un creditor care î i are domiciliul sau sediul social peș

teritoriul statului secundar.

II LE(E PLICBIL PR&CEDURII(rt 6- 68 5egea 67 reglementează legea aplicabilă procedurii în dreptul interna ional pri#at.ț

Le/ea apli%a$il* %apa%it* ii pro%esualeț

(rt 6 )apacitatea procesuală a fiecăreia dintre păr ile în proces este c$rmuită de legea sa na ională - lexț ț personalis. )alitatea procesuală a păr ilor este determinată, alături de obiectul i de cauza ac iunii, de legeaț ș ț

care gu#ernează forumul raportului juridic dintre păr i.ț

Le/ea apli%a$il* pro%e,urii0rocedura propriu-zisă este supusă legii forumului - lex fori.

Miloa%ele ,e pro$*(rt 66 distinge între mijloacele de probă ale unui act juridic i între mijloacele de probă ale unui faptș

juridic:6. 0entru mijloacele de probă ale unui act juridic i pentru puterea do#editoare a unui înscrisș

care atestă un act juridic se aplică legea actului sau lex #oluntatis.. 0entru mijloacele de probă ale unui fapt juridic se aplică legea locului producerii faptului.

(dministrarea probelor se face potri#it legii forumului.

RE(LEMENTRI #PECILE%n afară de reglementarea generală din 5egea 67, există c$te#a reglementări interne speciale pri#ind

cooperarea judiciară interna ională i problema supralegalizării.ț ș

Cooperarea u,i%iar* interna ional*ț este o no iune globală care exprimă de regulă următoarele institu ii:ț ț

6. comunicarea actelor de procedura în&din străinătate,. ob inerea de probe din străinătateț

>. informa ii asupra dreptului străin.ț

819 Co)uni%area a%telor ,e pro%e,ur* -n,in str*in*tate)ooperarea judiciară interna ională mai este reglementată de 2egulamentul 6>8>&77/ - asisten a judiciarăț ț

interna ională în materie ci#ilă i comercială:ț ș

a. $omunicarea actelor de procedura în străinătate 3 judiciare - autoritatea centrală prin intermediulcăreia autorită ile judiciare rom$ne efectuează comunicări de acte în străinătate este ?inisterulț

=usti iei.ț

*n ceea ce pri#e te transmiterea actelor judiciare, aceasta se face prin intermediul a a numituluiș ș

agent de transmitere care este ?inisterul =usti iei. ?inisterul poate transmite către agentul de primireț

prin orice mijloace corespunzătoare pe un formular tipizat care se completează in limba statului dedestina ie. *n momentul primirii actului, agentul de primire din străinătate confirma primirea siț

procedează in cel mai scurt timp la comunicarea către destinatar. )omunicarea poate fi refuzata c$ndsunt probleme de ordine publica, c$nd nu sunt de competenta autorită ilor de primire sau c$nd actulț

care se comunica nu este tradus in limba oficiala a statului de primire.(cesta are posibilitatea, după ce face controlul de legalitate, să trimită actul de procedură în

străinătate în următoarele moduri:• prin po tă, direct destinataruluiș

• autorită ii centrale competente din statul solicitatț

• ?isiunii diplomatice sau consulare rom$ne din statul solicitat prin

intermediul ?inisterului (facerilor Externe.$. $omunicarea actelor de procedură din străinătate - extrajudiciare în 2om$nia se comunică la?inisterul =usti ie care le #a trimite instan ei în a cărei rază teritorială î i are sediul destinatarul.ț ț ș

=udecătoria #a proceda la comunicarea actului către destinatarul intern conform normelor de procedură

74



din dreptul rom$n. )ererea de comunicare poate fi refuzată numai dacă se consideră că aduce oatingere su#eranită ii sau siguran ei na ionale.ț ț ț

829 &$ inerea ,e pro$e ,in str*in*tateț

Db inerea de probe din străinătate se face prin )omisia rogatorie interna ională. )omisia rogatorie este actulț ț

prin care o autoritate judiciară dintr-un stat mandatează o autoritate judiciară dintr-un alt stat să îndeplineascăîn locul i în dreptul său un act !audieri de martori, ob inerea de documente, efectuare de expertize, procurareaș ț

de alte acte sau informa ii, etc"ț

a. instan ele rom$ne pot solicita întocmirea unei comisii rogatorii în străinătate prin ?inț

=usti iei care după ce #erifică #alabilitatea cererii, o transmite autorită ii din statul străin.ț ț

)omisia rogatorie are aceea i for ă probantă ca i o probă internăș ț ș

$. *nstan a străină cere unei instan e rom$ne întocmirea unei comisii rogatorii prinț ț

?inisterul =usti iei care o transmite judecătoriei ce întocme te proba respecti#ă dupăț ș

procedura rom$nă, dar poate lua în considerare i altă procedură dacă nu contra#ineș

dreptului rom$n.

8@9 In!or)a ii asupra ,reptului str*inț

*nforma ii asupra dreptului străin - solicită ?inisterului =usti iei sprijinul care #a transmite către autoritateaț țcentrală din statul solicitat o cerere pentru informa ii pri#ind dreptul străin. 2ăspunsul dat de autoritateaț

străină se comunică ?in =usti iei care #a comunica instan ei ce a solicitat, informa ia.ț ț ț

Pro$le)a suprale/ali*rii2egula este că un act juridic oficial întocmit de către o autoritate străină, pentru a putea fi #alabil în fa aț

unei autorită i rom$ne, trebuie supralegalizat.ț

(rt 6 5egea 67- (ctele oficiale întocmite de o autoritate străină pot fi folosite în fa a instan elor rom$neț ț

numai dacă sunt supralegalizate.1upralegalizarea se face pe cale administrati#ă ierarhică - la ?inisterul =usti iei din ara străină i laț ț ș

misiunea diplomatică sau consulară rom$nă din acea ară.ț

1cutirea de supralegalizare este permisă numai în temeiul legii interne, în temeiul unei con#en iiț

interna ionale la care 2om$nia este parte sau pe bază de reciprocitate !poate fi i de fapt". <acă este #orbaț ș

despre un act rom$n care urmează a fi folosit în străinătate, supralegalizarea se face de ?inisterul =usti ieiț

rom$n i apoi de ?inisterul (facerilor Externe.ș

DREPT INTERN6I&NL PRI=T 1.12.2011CUR# 11

PR&CE#UL CI=IL INTERN6I&NL8%ontinuare9

N&TI'ICRE I C&MUNICRE CTEL&R AURIDICE ;NTRE RILE MEMBRE LEȘ Ț

UNIUNII EUR&PENE%n domeniul notificării i comunicării actelor în&din străinătate sunt reglementările din cadrul BE i esteș ș

i o con#en ie interna ională pri#ind notificarea i comunicarea.ș ț ț ș

19 Re/ula)entul 1@?@200G pri#ind notificarea sau comunicarea în statele membre ale actelor judiciare i extrajudiciare în materie ci#ilă sau comercială. 0er a contrario, nu se aplică regulamentul actelor ș

de drept public !fiscal, administrati#,etc."

75



0entru comunicarea actelor în&din străinătate întotdeauna este necesară desemnarea a unui agent detransmitere, care în cazul 2om$niei este ?inisterul =usti iei.ț

Trans)iterea a%telor -n str*in*tate -ntre *rile )e)$re UEț

@ransmiterea actelor se poate face în principal printr-o rela ie directă între agen iile de transmitere dinț ț

statele membre. (ctul este înso it de un formular tip de transmitere care este redactat potri#it unui formular ț

care este anexat 2egulamentului 6>8>. 1e completează de regulă în limba statului de destina ie sau într-oț

limbă de circula ie.ț

%n afara acestui mijloc direct de transmitere mai există i alte mijloace de transmitere: pe caleș

diplomatică sau consulară sau prin intermediul ser#iciilor de curierat sau chiar printr-o transmitere directăîntre autorită ile de la care emană actul respecti#, dar aceasta sub rezer#a admiterii modalită ii de transmitereț ț

prin legisla ia statului membru.ț

Pri)irea a%telor ,in str*in*tate -ntre *rile )e)$re UEț

1e comunică din străinătate către agen ia de primire care emite o confirmare de primire. <acă seț

consideră că trimiterea nu este de competen a autorită ilor rom$ne de primire, se returnează, iar agen ia deț ț ț

primire ia toate măsurile necesare pentru ca actul solicitat să fie înm$nat destinatarului.

29 Conven ia interna ional*ț ț pri#ind notificarea i comunicarea în străinătate a actelor judiciareș

i extrajudiciare în materie ci#ilă i comercială !aplicabilă în afara Bniunii Europene" este adoptată la Qaga laș ș

6 noiembrie 68.1e pre#ede de asemenea obliga ia fiecărui stat membru la con#en ie de a indica o autoritate centralăț ț

pentru comunicarea actelor, este #orba de ?inisterul =usti iei.ț

?odalită ile de comunicare sunt următoarele:ț

- prin autoritatea centrală - trebuie să se completeze un formular model care este anexat lacon#en ie. (utoritatea centrală transmite mai departe actul către institu ia competentă pentru a primi i emiteț ț ș

do#ada de primire. <ocumentele se eliberează fie în limba franceză, fie în limba engleză.- prin agen ii diplomatici sau consulari ai statului emitent în străinătate. (ceastă modalitate deț

transmitere se poate face numai de către cetă enii statului emitent.ț

- prin agen ii diplomatici sau consulari ai statului solicitant în străinătate care trimitț

documentul către autoritatea centrală a statului solicitat.- prin coresponden ă po tală. 0rezenta con#en ie nu împiedică libertatea ca actele judiciare săț ș ț

se transmită direct prin po tă persoanelor aflate în străinătate cu condi ia ca actul de destina ie să nu declare căș ț ț

se opune la aceasta. 2om$nia nu a făcut o asemenea declara ie.ț

2efuzul procedurii de comunicare nu poate exista dec$t dacă se consideră că aduce atingere su#eranită iiț

sau securită ii statului solicitant.ț

Există i anumite pre#ederi speciale pentru ipoteza în care actele judiciare comunicate sunt cita ii pentruș ț

prezentarea în fa a unei instan e de judecată. %n cazul în care în urma unei comunicări a unei cita ii p$r$tul nuț ț ț

se prezintă în fa a instan ei, judecătorul este obligat să #erifice îndeplinirea procedurii de citare i e#entual săț ț ș

folosească i o modalitate alternati#ă de comunicare.ș

&B INERE DE PR&BE DIN #TRINTTE C&MI#II R&(T&RIIȚ

Este o altă formă de cooperare judiciară interna ională.ț

Există o reglementare la ni#elul Bniunii Europene, dar există i o con#en ie interna ională.ș ț ț

19 Re/ula)entul 1202001 pri#ind cooperarea între statele membre BE în domeniul ob ineriiț

de probe în materie ci#ilă sau comercială.

76



%n acest regulament se pre#ede posibilitatea comunicării directe de către instan a în fa a cărei proceduraț ț

este angajată - instan a solicitantă, către instan a dintr-un alt stat unde trebuie să se efectueze comisiaț ț

rogatorie - instan a solicitată.ț

Există i în acest caz obliga ia statelor de a numi o autoritate centrală care să furnizeze informa iiș ț ț

instan elor - ?inisterul =usti iei.ț ț

@ransmiterea actelor de procedură pentru ob inerea probelor din străinătate se face pe baza uneiț %ereri, aunui formular tip care este anexat la 2egulament. %n regulament se pre#ăd i elementele care trebuieș

men ionate înț %uprinsul %ererii: denumirea instan ei solicitate i solicitante, numele i adresa păr ilor i aț ș ș ț ș

reprezentan ilor lor, natura i obiectul cauzei, expunerea sumară a cauzei, actul ce urmează a fi îndeplinit,ț ș

orice alte informa ii care ar putea fi necesare instan ei.ț ț

)ererea se adresează în limba instan ei a statului solicitat. )omunicarea cererii se poate face prin celeț

mai rapide mijloace: de regulă, prin po tă.ș

(utoritatea solicitată c$nd prime te cererea este obligată să emită oș %on!ir)are ,e pri)ire.*nstan a solicitată este obligată să execute cererea fără înt$rziere i în termen maxim de 87 zile de laț ș

primirea ei. *nstan a solicitată execută cererea în conformitate cu legea ei na ională - lex fori.ț ț

0ăr ile i reprezentan ii lor au dreptul să fie prezen i c$nd instan a solicitată îndepline te actul deț ș ț ț ț ș

procedură, dacă această procedură este permisă de către legile celor două state.@extul spune că instan a solicitată poate aplica iț ș )*suri ,e %onstr>n/ere pentru a- i aduce laș

îndeplinire cererea, potri#it legii ei na ionale !de pildă poate amenda un martor care nu se prezintă".ț

2efuzul de îndeplinire a cererii este posibil numai dacă cererea nu intră în competen a instan eiț ț

solicitate sau, mai mult, nu intră în competen a puterii judiciare din acel stat.ț

%n ceea ce pri#e te audierea unei persoane, aceasta nu se #a executa atunci c$nd persoana care se solicităș

a fi audiată in#ocă dreptul de a refuza să depună mărturie, în temeiul legii instan ei solicitate.ț

<aca procedura comisiei rogatorii este îndeplinita, instan a solicitata trimite instan ei solicitante fărăț ț

înt$rziere, documentele care atesta executarea cererii. @oate aceste etape sunt exprimate prin completarea unor formulare tip !care sunt anexate regulamentului".

#itua ie spe%ial* -n,eplinire ,ire%t*ț

2egulamentul pre#ede i o procedură de îndeplinire directă.ș(tunci c$nd o instan ă dore te să procedeze direct la un act de cercetare într-un alt stat membru, eaț ș

trebuie să prezinte o cerere autorită ii centrale - ?inisterul =usti iei din statul solicitat. @rebuie de asemenea săț ț

completeze un formular tip. %ndeplinirea directă a actului de cercetare nu este posibilă dec$t dacă acest lucru poate a#ea loc pe cale #oluntară fără să se recurgă la măsuri de constr$ngere.

(ctul de cercetare este îndeplinit de către un magistrat sau de către orice altă persoană !ex: expert"desemnată potri#it statului solicitat. *n termen de >7 zile din momentul in care prime te cererea, autoritateaș

competenta din statul solicitat informează instan a solicitanta daca cererea este sau nu admisa si in ce condi iiț ț

urmează a fi îndeplinita.Este permis ca autoritatea competenta din statul solicitat sa însărcineze o instan a locala care sa ia parteț

la îndeplinirea actului de cercetare de către magistratul instan ei solicitante !pentru a se #eghea la aplicareaț

corecta a condi iilor". 1e încurajează utilizarea tehnologiei moderne - teleconferin a sau #ideoconferin a.ț ț ț

<aca cererea este admisa, instan a solicitanta #a efectua comisia rogatorie in statul solicitat, potri#itț

legii statului din care face parte !potri#it legii romane".

29 Conven ia interna ional* ,e la Fa/a 1?G0ț ț pri#ind ob inerea de probe în străinătate în materieț

ci#ilă sau comercială. 2om$nia a aderat la ea în 77>.(" 1e pre#ede obliga ia statelor de a desemna oț autoritate %entral* - ?inisterul =usti iei în cazulț

2om$niei.(utoritatea solicitantă trebuie să trimită o cerere pentru efectuarea comisiei rogatorii. )ererea trebuie să

cuprindă anumite date !în principiu cele men ionate i mai sus". )ererea trebuie formulată în limba oficială aț ș

statului solicitat.(utoritatea centrală care prime te cererea o #a transmite autorită ii judiciare competente să o executeș ț

potri#it statului solicitat.

77



indicarea naturii actului, calită ii păr ii care semnează. (poi se atestă #eridicitatea acelor elemente -ț ț

semnătură, calitate, tampilă i se indică cine anume atestă.ș ș

(postila se redactează în limba oficială a statului care o emite. Este eliberată la cererea de inătoruluiț

actului.(utorită ile rom$ne competente să aplice apostila sunt:ț

- tribunalele - pentru actele oficiale de la lit.a !documentele judiciare",- prefecturile pentru actele de la lit.b- camerele notarilor publici pentru actele notariale.

III. C&NDI I AURIDIC #TRINULUI C PRTE ;N PR&CE#Ț

%n legătură cu această materie au rămas în #igoare c$te#a pre#ederi din Le/ea 105. Este #orba despre(rt 6>-69.

%n esen ă se pre#ede că străinii, persoane fizice sau juridice, beneficiază în fa a instan elor rom$ne deț ț ț

acelea i drepturi i obliga ii procedurale ca i rom$nii. (dică străinilor li se aplică regimul na ional.ș ș ț ș ț

%n cazul în care este #orba de scutiri sau reduceri de taxe, ele se aplică în acelea i condi ii ca iș ț ș

rom$nilor, dar sub condi ia reciprocită ii.ț ț

Cunc ioneazăț prin%ipiul s%utirii ,e %autio iu,i%atu) solvi - garan ia pentru solu ionarea litigiului.ț ț

1trăinului nu i se poate cere să depună o garan ie pentru simplul fapt că este străin, în fa a autorită ii rom$ne,ț ț ț

sub condi ia reciprocită ii !(rt 6> 5egea 67".ț ț

%n legătură cu condi ia juridică a străinului trebuie să mai re inem două reglementări interna ionale.ț ț ț

Conven ia interna ional* ,e la Fa/a ,in 1?H0ț ț pri#ind facilitarea accesului interna ional la justi ie,ț ț

ratificată de 2om$nia în 77>. )on#en ia con ine trei pachete de pre#ederi esen iale.ț ț ț

19 sisten a u,i%iar* ț cetă enii unui stat contractant beneficiază de asisten ă judiciară într-unț ț

alt stat contractant în acelea i condi ii ca i na ionalii.ș ț ș ț

29 Cautio in,i%atu) solvi - nicio cau iune i nicio depunere indiferent de denumirea ei nu poateț ș

fi solicitată unui străin pentru simplul fapt al calită ii de străin sau al absen ei domiciliului ori re edin ei peț ț ș ț

teritoriul statului respecti#.@9 &$ inerea ,e %opii ,up* a%tele i ,e%iii u,i%iareț ș - cetă enii unui stat contractant pot ob ineț ț

într-un alt stat contractant copii după actele i deciziile justi iei în acelea i condi ii ca i na ionalii.ș ț ș ț ș ț

(cordul european asupra transmiterii cererilor de asisten ă judiciară de la 1trasbourg ratificat deț

2om$nia în 77.(cordul pre#ede că orice persoană care are re edin a obi nuită pe teritoriul unui stat contractant areș ț ș

dreptul de a formula cerere de asisten ă judiciară pe teritoriul unui alt stat contractant. (ceastă cerere seț

adresează autorită ii centrale din statul de re edin ă al celui care cere asisten a judiciară - în cazul 2om$nieiț ș ț ț

este ?inisterul =usti iei.ț?inisterul justi iei este obligat să transmită cererile de asisten ă autorită ii centrale din statul solicitat.ț ț ț

(utoritatea centrală primitoare a cererii este obligată să transmită centrale acea cerere autorită ii competenteț

pentru a decide asupra ei din statul solicitat, totodată să informeze cu pri#ire la modul de solu ionare a aceleiț

cereri.

I=. E'ECTELE F&TRJRIL&R AUDECT&RE TI #TRINE ;N R&MJNIȘ

RE(LEMENTRI INTERNE

5egea 67 este aplicabilă ori de c$te ori pre#ederile regulamentului european nu sunt aplicabile.(rt 6-6/8 reglementează efectele hotăr$rilor judecătore ti i (rt 67-66 reglementează efecteleș ș

hotăr$rilor arbitrale.

%n ceea ce pri#e te efectele hotăr$rilor judecătore ti străine, se face distinc ie între trei efecte:ș ș ț

79



- e!e%tul ,e autoritate ,e lu%ru u,e%at - care se exprimă în acest context prin ideea derecunoa tere a unei hotăr$ri judecătore ti străineș ș

- e!e%tul e3e%utoriu - care se exprimă în acest context prin ideea de executare a unei hotăr$ri judecătore ti străineș

- !or a pro$ant*ț

RECUN& TEREȘ

a" De ,rept sunt recunoscute de drept hotăr$rile judecătore ti străine care se referă la statutulș

ci#il al cetă enilor statului unde hotăr$rea a fost pronun ată - situa ia specialăț ț țRe/ula: Qotăr$rile judecătore ti străine pentru a fi recunoascute trebuie să îndeplinească anumiteș

condi ii: poziti#e i negati#e.ț ș

Con,i ii poitiveț (rt 6/: Qotăr$rile străine pot fi recunoscute pe teritoriul rom$niei dacă îndeplinesccumulati# următoarele condi ii:ț

- hotăr$rea să fie definiti#ă potri#it lex fori- instan a care a formulat hotăr$rea să fie competentă să solu ioneze litigiulț ț

- să existe reciprocitate în ceea ce pri#e te efecte hotăr$rilor între 2om$nia i statul care a pronun atș ș ț

hotăr$rea- ipoteză specială: dacă hotăr$rea străină a fost pronun ată in default - în lipsa păr ii care a pierdutț ț

procesul pentru a fi recunoscută trebuie să fie îndeplinitore trei subcondi ii pe care judecătorul rom$n trebuieț

să le #erifice:- cita ia să fi fost comunicată în timp util păr ii care a pierdut procesulț ț

- să i se fi comunicat în timp util actul de sesizare al instan eiț

- să i se fi dat posibilitatea de a se apăra - să i se fi dat posibilitatea de a exercita calea de atac permisă de lege.

Con,i ii ne/ative 8i)pe,i)ente la re%unoa tere9ț ș (rt 6: Qotăr$rea poate fi refuzată dacă:- hotăr$rea este rezultatul unei fraude comise în procedura urmată în străinătate

- hotăr$rea străină încalcă ordinea publică de drept interna ional rom$nț- dacă procesul a fost solu ionat între acelea i păr i printr-o hotăr$re chiar nedefiniti#ă aț ș ț

instan elor rom$ne sau dacă litigiul se afla în curs de judecată în fa a instan elor rom$ne atunci c$nd instan aț ț ț ț

străină a fost sesizată.

Inter,i% ia ,e reviuire pe !on, a ot*r>rii str*ineț (rt 68: *nstan a rom$nă care #erificăț

recunoa terea nu poate reexamina pe fond hotăr$rea străină i nici nu o poate modifica.ș ș

Pro%e,ura ,e re%unoa tereș cererea de recunoa tere poate fi formulată pe cale principală sau pe caleș

incidentală!pe cale de excep ie".ț

#e cale principală cererea de recunoa tere se adresează tribunalului în a cărui circumscrip ie se aflăș țdomiciliul sau sediul persoanei din 2om$nia împotri#a căreia se cere a fi recunoscută.

#e cale incidentală poate fi in#ocată pe calea oricărei instan e care este sesizată cu solu ionarea unuiț ț

litigiu a#$nd alt obiect dar în fa a căreia hotăr$rea poate produce efecte.ț

)ererea de recunoa tere trebuie să îndeplinească toate condi iile pre#ăzute pentru cererea de chemare înș ț

judecată i trebuie înso ită de: copie a hotăr$rii străine, do#ada caracterului definiti# al hotăr$rii străine iș ț ș

do#ezi pri#ind îndeplinirea acelor condi ii speciale care se cer în cazul în care partea care a pierdut procesul aț

lipsit!do#adă că cita ia a fost semnată,do#adă că i s-a comunicat actul de sesizare al instan ei, do#adă că aț ț

a#ut posibilitatea să se apere, do#adă că a a#ut posibilitatea să intenteze calea de atac permisă de lege" i oriceș

alte acte necesare pentru do#edirea îndeplinirii condi iilor men ionate mai sus.ț ț

Qotăr$rile străine care sunt depuse spre recunoa tere trebuieș supralegalizate dacă nu există scutire desupralegalizare printr-o con#en ie interna ională, cum am #ăzut mai sus. Este posibilă i depunerea hotăr$riiț ț ș

străine fără supralegalizare dacă partea ad#ersă este de acord.

80



)ererea de recunoa tere se solu ionează prin sentin ă !pe cale principală" sau prin încheiereș ț ț

interlocutorie !pe cale incidentală", cu citarea păr ilor. 0rocedura se poate solu iona fără citarea păr ilor numaiț ț ț

dacă din hotăr$rea străină !din cuprinsul ei" rezultă că p$r$tul a fost de acord cu admiterea ac iunii.ț

<acă o hotăr$re străină este recunoscută ea dob$nde te autoritate de lucru judecatș

E'ECTUL EXECUT&R

<e regulă, cererile de recunoa tere i executare se fac împreună.ș ș0entru ob inerea efectului executor trebuie îndeplinite toate condi iile de la recunoa tere i alte două:ț ț ș ș

- hotăr$rea străină să fie executorie potri#it legii instan ei care a pronun at-oț ț

- dreptul de a cere executarea silită să nu fie prescris potri#it legii rom$ne)ererea de executare se adresează instan ei în circumscrip ia căreia urmează a se efectua executarea.ț ț

Qotăr$rile luate cu pri#ire la măsuri asigurătorii i hotăr$rile date cu executare #remelnică în străinătateș

nu sunt supuse executării în 2om$nia.)ererea de încu#iin are a executării trebuie să mai con ină, pe l$ngă toate actele de la recunoa tere,ț ț ș

do#ada că hotăr$rea este executorie în ara ei de emisiune.ț

Executarea se dă întotdeauna cu citarea păr ilor. <upă ce instan a rom$nă a încu#iin at executarea peț ț ț

baza hotăr$rii definiti#e se poate proceda la în#estirea cu formulă executorie a hotăr$rii străine, potri#it legiirom$ne i se face men iune cu pri#ire la sentin a prin care s-a încu#iin at executarea.ș ț ț ț

'&R PR&BNTȚ

(rt 6/: Qotăr$rea străină dată de către o instan ă competentă are for ă probantă în fa a autorită ilor ț ț ț ț

rom$ne cu pri#ire la situa iile de fapt pe care le constată.ț

0entru ceea ce judecătorul străin a constat ca situa ie de fapt, acelea au for ă probantă în fa aț ț ț

judecătorului rom$na fără niciun fel de altă formalitate.

Re/ula)entul ,in 2001 privin, %o)petenta u,i%iara in )ateria re%unoa tereaș

ot*r>rilor Bru3elles 1.

2egulamentul se refera numai la hotăr$rile judecătore ti in materie ci#ila si comerciala, nu se refera laș

hotăr$ri arbitrale.1e face distinc ie între recunoa tere i efectul executor.ț ș ș

*n legătura cu recunoa terea, o distinc ie se face sau exista o regulă i o excep ie.ș ț ș ț

Re/ula este aceea ca o otăr"re pronun ata intr%un stat membru este recunoscuta de drept intr%un alt ț

stat membru! fără sa se recurgă la o procedura speciala.

0rin e3%ep ieț totu i,ș in ca#ul in care otăr"rea străina este contestata! ea va fi supusa unei proceduri

de recunoa tere. ș

0rocedura de recunoa tere poate fi:ș

a. pe cale principala si atunci intra in competenta tribunalului de la domiciliul sau sediul din 2omania al persoanei cu pri#ire la care hotăr$rea a fost pronun ataț

b. pe cale incidentala, instan a care este competenta sa solu ionează ac iunea principala solu ionează si cerereaț ț ț ț

de recunoa tere.ș

Există două pachete impedimente la recunoa tere.ș

(. Există un pachet de impedimente de procedura propriuisa si ,e !on,.;. 0achet de impedimente întemeiat pe ra iuni ,e ne%o)petenta.ț

(. Cele ,e pro%e,ura si ,e !on, sunt:

81



a. <acă recunoa terea este #ădit contrară ordinii publice a statului solicitatș

b. <acă actul de sesizare a instan ei nu a fost comunicat p$r$tului care a lipsit la dezbateri, nu aț

fost comunicat în timp util i într-o manieră care să-i permită acestuia sa-si pregătească apărarea.ș

c. <aca hotăr$rea străina este ireconciliabila cu o hotăr$re pronun ata intre acelea i par i, in statulț ș ț

membru solicitat.d. <aca ea este ireconciliabila cu o hotăr$re pronun ata intr-un alt stat membru sau intr-un statț

ter , intre acelea i par i, a#$nd acela i obiect si aceea i cauza.ț ș ț ș ș

) si < sunt întemeiate pe ideea de autoritate de lucru judecat.

;. I)pe,i)entele ,e %o)petenta"- Qotăr$rea nu #a fi respectata daca nu au fost respectate reglementările in materie de protec ie aț

consumatorului, de competenta exclusi#a.- 2egulamentul pre#ede aceea i interdic ie a re#izuirii pe fond a hotăr$rii străine. +u poate face in nicioș ț

situa ie obiectul unei re#izuiri pe fond.ț

- Qotăr$rea trebuie sa fie definiti#a, daca este supusa unei cai de atac in tara de origine, cererea derecunoa tere poate fi suspendata pana c$nd hotăr$rea poate fi definiti#a.ș

E3e%utarea +u este niciodată de drept.Este întotdeauna printr-o procedura speciala.)ondi ia esen iala este ca hotăr$rea sa fie executorie in statul unde a fost pronun ata.ț ț ț

)ompetenta de încu#iin are a executării apar ine unei instan e care este indicata in una din anexeleț ț ț

regulamentului.Co)petenta ,e !on, de încu#iin are a executării re#ine @ribunalului ca siț %o)petenta )ateriala. Cea teritoriala re#ine tribunalului de la locul de executare sau de la domiciliul păr ii împotri#a căruiaț

se cere executarea.

Pro%e,ura@extul spune ca procedura se determina potri#it legii statului solicitat.2eclamantul trebuie sa î i aleagă un domiciliu in statul solicitat si sa numească un mandatar ad litemș

pentru acel proces.5a cererea de încu#iin are a executării, se depune in mod obligatoriu o copie a hotăr$rii străine precumț

si un certificat pre#ăzut de anexa la regulament. Este un certificat special emis de către instan a care aț

pronun at hotăr$rea si care con ine in esen a următoarele men iuni:ț ț ț ț

- denumirea instan ei care a pronun at hotăr$rea cu sediul eiț ț

- hotăr$rea pentru care se certifica- păr ile in procesț

- data citarii paratului si data comunicării actului de sesizare a instan ei !cererii de chemare in judecata"ț

in cazul in care hotăr$rea s-a pronun at in lipsa paratului.ț

- la certificat se anexează textul hotăr$rii, apoi men iunea ca ea este executorie in statul unde a fostț

pronun ataț

- semnătura si stampila persoanei care emite certificatul si care de obicei este grefierul sef principal alinstan ei care a pronun at sentin a in fond.ț ț ț

)u copia sentin ei si copia hotăr$rii si certificatul, reclamantul se prezintă la tribunal.ț

=udecata se desfă oară in doua grade de jurisdic ie, in fond si in recurs.ș ț

82



6. In !on, 3 judecătorul roman de fond nu poate dec$t sa #erifice copia hotăr$rii străine si certificatul emisde instan a străina. *n fond, nu se judeca nicio posibila apărare, excepti#e, pe care paratul ar in#oca-o.ț

1e judeca fără citarea par ilor.ț

Qotăr$rea de fond este %vasi auto)ata. <aca judecătorul constata ca hotăr$rea e in regula, ca existacertificat, incu#iinteaza executarea. %mpotri#a acestei incu#iintari, se poate exercita calea de atac arecursului.

. Re%ursul este in (nexa > 3 se men ionează la ce instan a te po i adresa !instan a de apel". 2ecursul seț ț ț ț

judeca la curtea de apel.*n recurs este procedura contradictorie %u %itarea par ilorț si in recurs paratul poate sa in#oce oricare dinexcep iile si apărările !impedimente".ț

Exista un ter)en ,e ,e%*,ere de o luna in care se poate introduce recursul, dar daca partea împotri#acăreia se solicita executarea are domiciliul pe teritoriul unui alt stat membru, termenul de recurs este de lunide la data comunicării hotăr$rii.

%mpotri#a hotăr$rii dată in recurs, se poate exercita o cale extraordinara de atac, de tipul contesta iei inț

anulare sau a re#izuirii.

*n fata instan ei de recurs, numai impedimentele men ionate pot fi in#ocate. +u este depusa o cautioț ț

judicatum sol#i. +u pot fi impuse alte taxe judiciare dec$t cele pre#ăzute, poate fi impusa doar una fixa, nu se poate impune o taxa judiciara bazata pe #aloarea litigiului.

cursuri drept internaţional privat - prof. sitaru

Documents