Princiipile dreptului civil

1. Principiul proprietatii-este consacrat in art 44 din const,dar reluat si in codul civil,dar si in alte legi speciale “Propietatea este dreptul ce- l are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv dar in limitele determinate de lege”.

2. Principiul egalitatii in fata legii civile:

“Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii si discriminari”

3. Principiul imbinarii intereselor individuale cu interesele colective4. Principiul garantarii si ocrotirii drepturilor civile(toate persoanele sunt egale in fata legii si

beneficiaza fara discriminare la o orcotire egala din partea legii.

Delimitarea Dr civil de alte materii

Delimitarea de dr const:

Asemanari: -dreptul constitutional contine norme care consacra unele principii ale dreptului civil

- Principalele drepturi si liberatati ale omului sunt inscrise in legea fundamentala- -organele de stat sunt mentionate in Constitutie sunt in majoritatea pers juridice studiate si de

catre dr civil.

Deosebiri: -dreptul constitutional contine raporturi nepatrimoniale,pe cand dreptul civil contine in marea majoritate raporturi patrimoniale

- Subiectul in drept constitutional se afla pe pozitie de subordonare pe cand in drept civil se afla pe pozitie de egalitate

- In drept constitutional predomina normele imperative,pe cand in drept civil avem norme dispozitive

- Delimitarea dreptului civil de dreptul familiei

Izvoarele dreptului civil:

- Constitutia- Codul civil-cel mai important- Doctrina,jurisprudenta,morala nu sunt izvoare de drept civil- Legile speciale

Interpretarea normelor jurdice:

-consta intr-o operatie rationala si logica de lamurire si intelegere a continutului si normelor in sensul apilacrii la anumite situatii de fapt.

Clasificarea normelor juridice:

1. In functie de forta juridica avem

a) interpretare oficiala- autentica( facuta de insusi organul legiuitor care a emis norma)

b)interpretare neoficiala- este facuta de persoanele care nu actioneaza in calitate de organe de stat( experti,avocati s.a.m.d)

2. Dupa criteriu rezultatului

a) Interpretare liberala(in cazul in care exista concordanta intre formularea textului normei cu situatia completa)

b) Interpretare extensiva( norma civila acopera mai multe situatii prin continutul sau)c) Interpretare restrictiva( cand continutul normei este restrans la cateva cazuri mentionate

de catre lege)

Metode de interpretare

-gramaticala(consta in lamurirea continutului pe baza regulilor gramaticii)

-sistematica(analiza comapartiva a unor norme din acelasi act normativ sau din acte diferite)

-istorico-tehnologica(prin raportare la finalitatea urmarita cu contextul istoric)

-logica( in care interpretarea se fcae conform normelor si regulilor logicii formale)

Aplicarea legii civile in timp:

-are in vedere intervalul de timp cat este in vigoare Lege; intra in vigoare in momentul in care este publicata in MO sau la o data ulterioara

Principii de aplicare a legii civile in timp:

1.Principiul neretroactivitatii legii civile in timp(legea dispune numai pt viitor,ea nu are putere retroactiva)

2.Principiul apilcarii legii civile imediate.

Raporturi juridic-civile

Prin rpaorturile juridic-civile se intelege relatia sociala patrimoniala sau nepatrimoniala reglementata de norma juridica civila.

Caractere juridice:

-raportul juridic-civil este un raport social

-raportul juridic-civil este un raport caracterizat prin vointa( caracterul volititional)

-partiile se afla pe pozitie de egalitate

Structura raportului juridic-civil

Contine 3 elemente:

1. Partile( persoane fizice sau juridice titulare de drepturi si obligatii)

2.Continutul raportului juridic-civil(tot drepturilor si obligatilor civile)

3.Obiectul raportului juridic civil(conduita partilor,adica actiunile sau interactiunile subiectelor)

1. Partile raportului juridic civil:

Prin sb ale raportului juridic-civil se intelege calitatea unei persoane de a fi titular de drept si obligatii

Subiectul raportului juridic poate ocupa pozitii distincte:

-subiectul activ( acela care dobandeste drepturi)

- subiectul pasiv(acela care se obliga)

Regula in cazul pluralitatii de subiect este obligatia conjugala cand in raport juridic se afla mai multi debitori si creditori. Fiecare creditor nu poate pretinde de la debitor decat partea sa din datoria comuna.

Exceptii:

A) Obligatia solidara (cand creditorul poate are de la un singur debitor intreaga datorie)

B) Obligatia indivizibila(cand prin material obiectului transmis, obligatia nu poate fi impartita intre creditori sau debitori)

Capacitatea civila a subiectelor a subiectelor are 2 elemente:

-capacitatea de folosinta (reprezinta atitudinea perosanelor de a-si exercita drepturi si obligatii)

-capacitatea de exercitiu(reprezinta aptitudinea persoanelor de a-si exercita drepturile si obligatiile

Capacitatea civila a persoanelor fizice(este prevazuta de noul cod civil intre art 34 si 48).Orice persoana fizica are capacitatea de folosinta. Nici o persoana nu poate fi ingradita de capacitatea de folosinta decat in limitele prevazute de lege.

Capacitatea de folosinta se dobandeste la momentul nasterii persoanei.Ca exceptie art 7 din Decretul 31/1954 ne spune “ Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune cu conditia ca acesta sa se nasca viu.Incetarea capacitatii de folosinta are loc la momentul mortii persoanei respective.

Capacitatea de exercitiu:

-toate persoanele fizice au capacitate de folosinta,dar nu toate au si capacitate de exercitiu.

Avem:

-persona fara capacitate de exercitiu(care nu au implinit 14 ani sau sunt puse sub interdictie juridica

-persoanele cu capacitate de exercitiu restransa(minorii intre 14 si 18 ani care au dr de a incheia acte juridice civile in nume propiu,dar cu incuvintarea parintelui sau tutorelui)

-persoane cu capacitate de exercitiu deplina(au implinit 18 ani)

Conform noului Cod Civil art 40,se acorda capacitatea de exercitiu anticipata pt motive temeinice minorului care a implinit 16 ani.recunoscandui-se capacitatea de exercitiu deplina;instanta este cea care decide acordarea acestui tip de capacitate.

Capacitatea civila a persoanelor juridice ia nastere odata cu infintarea,autorizarea sau inregistrarea acesteia; capacitatea de folosire a pers juridice este determinata de scopul sau obiectivul de activitate pt care a fost infiintata persoana juridica;capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice se manifesta de regula prin organele sale de conducere. Capacitatea de folosinta si de exercitiu se inceteaza in acelasi moment.

2. Constinutul raportului juridic-civil

Dreptul civil formeaza latura activa a continutului raportului juridic civil,iar obligatiunile formeaza laturile pasive.

Dr subiectiv civil reprezinta posibilitatea sb activ de a avea o anumita conduita si de a pretinde din partea sb pasiv o anumita actiune de a da, a face sau a nu face ceva.

Clasificarea drepturilor sb civile:

A. Dupa cum titularul poate exercita dr cu sau fara concursul altei persoane:- Dreptul civil absolut-titularul poate avea o conduita fara concursul altei persoane- Dreptul civil relativ-dreptul se poate realiza numai daca titularul sau pretinde o anumita

conduita din partea sb pasiv.

B. Dupa natura continutului.

- Drepturi patrimoniale:a) relative b) reale(de prop) c) de creanta

-Drepturi nepatrimoniale

Obligatiile civile-indatorirea sb pasiv de a avea o anumita conduita,de a da,a face sau a nu face ceva si care in caz de neexecutare poate fi impusa prin forta de constrangere a statului.

Clasificarea obligatiilor:

A. In functie de obiectul obligational:-obligatia de a da; obligatia de a face sau a efectua o prestatie,o lucrare s.a , a preda un bun;- obligatia de a nu face/a se abtine de la o anumita actiune.

B. In functie de sanctiune:- obligatii perfecte-titularul poate cu ajutorul instantei sa isi recapete drepturile;obligatii imperfecte-titularul nu isi poate indestula creanta decat printr-o execturae de buna voie din partea debitorului.

Caracterele patrimoniului:

-patrimoniul este o universalitate juridica(deoarece cuprinde toate drepturile si obligatiile apartinand unei persoane)

-orice persoana are un patrimoniu

-unicitatea si divizibilitatea patrimoniului(o persoana are un singur patrimoniu in timpul vietii,iar patrimoniul poate fi impartit in mai multe categorii de drepturi si obligatii.

-inalienabilitatea patrimoniului(nu poate fi instrainat in totalitate in timpul vietii)

3.Obiectul raportului juridic-civil

Bunuri si patrimonii:

In general,prin lucru se intelege tot ce este perceput prin simturile umane si este in natura. In sens juridic un luru poate sa devina bun daca are valoare economica,daca este util pt trebuintele umane si daca poate sa fie insusit sub forma unor drepturi patrimoniale.

Mai multe lucruri in sens nat pot forma un bun in sens juridic(sacul cu grau)

Clasificarea bunurilor:

A. Dupa regimul circulatiei juridice

-Bunuri aflate in circ civil-poate face obiectul unor acte juridice,adica pot fi instrainate sau dobandite prin acte juridice civile.

-Bunuri scoase in circ civil-nu pot face acte jur si nu pot fi instrainate

B. Dupa natura si calificarea data de catre lege:

-bunuri mobile nu au o asezare fixa,putandu-se deplasa dintr-un loc in altul,fie prin ele insele,fie cu ajutorul unei forte externe.

Se impart in:

-bunuri mobile prin natura lor-se transporta dintr-un loc in altul sau se misca de la sine

-bunuri mobile prin determinarea legii-actiuniile si partile sociale dintr-o societate comerciala

-bunuri mobile prin aticipatie-anumite bunuri imobile prin natura lor,dar pe care parile unui act juridic le considera mobile anticipat-recoltele si fructele neculese;arbustii,pomii,materialele provenite din daramarea unei constructii.

Bunuri imobile-sunt cele care au o asezare fizica si nu pot fi deplasate dintr-un loc in altu.Se impart in 3 categorii: Imobile prin natura lor(solul si tot ce se incorporeaza acestuia;cladirile;ferestrele) Imobile prin obiectul la care se aplica(actiuniile privind revendicarea imobilelor) Imobile prin destinatie(privite cu bunuri imobile de catre parti,dar ele prin natura lor sunt

bunuri mobile)

Pentru ca un bun sa poata deveni imobil prin destinatie trebuie sa indeplineasca 2 conditii:atat bunul mobil cat si cel imobil sa fie in propietatea aceleiasi persoane,iar intre cele 2 bunuri sa existe un raport de accesiune.

Dupa modul de determinare avem:

bunuri individula determinate(individualizate prin caracteristici specifice: autoturism,casa) bunuri generale determinate(individualizate prin caracteristicile speciei din care fac

parte:sacul de grau)

Dupa cum pot fi inlocuite in executarea unei obligatii avem:

bunuri fungibile(sunt cele ce pot fi inlocuite au altele(bani,marfuri de o anumita calitate etc) bunuri nefungibile( sunt bunuri care pot fi inlocuite cu altele,deoarece au caracteristici propii)

Dupa cum sunt sau nu productoare de fructe:

-bunuri frugifere

-bunuri nefrugifere

Fructele civile reprezinta echivalentul in bani al folosintei bunurilor.

Fructele nu se confunda productele.Productele sunt foloasele trase dintr-un bun care isi consuma substanta prin intrebuintare.

Dupa cum folosirea bunurilor implica sau nu consumarea lor.

-bunuri consumptibile( cele care isi consuma substanta de la prima intrebunitare) -bunuri neconsumptibile(criteriile provenite din dreptul de propietate)

Dupa cum pot fi percepute:-

-bunuri corporale(cele ce au o existenta materiala) -bunuri necorporale(cu o existenta abstracta ideala)

Dupa cum bunurile apartin sotilor sau numai unuia dintre ei:

-bunuri comune(dobandite in timpul casatiriei de oricare din soti)

-bunuri propii(dobandite de catre fiecare sot inainte de incheierea casatoriei sau dupa:prin donatie sau mostenire)

Probele

-termenul de proba desemneaza convingerea instantei de judecata ca situatie defapt, de care depinde recunoasterea dreptului pretins de reclamant,a existat sau nu in realitate.

Clasificarea probelor:

dupa cum sunt administrate in fata sua in afara institutiei judeacata:

a)judiciare:depozitia marfurilor,cercetarea la fata locului.

b) extrajudiciare:inscrisul intocmit pt incheierea unui contract.

dupa caracterul original sau derivat:

a)primare:care implica un raport direct intre proba si fapt(depozitia unui martor) sau un inscris original

b) secundare:ce trebuie comparate cu probele directe(copia unui inscris)

dupa natura lor:

a) materiale(perceperea faptului se face cu ajutorul unui obiect material)

b)personale(faptele sunt relatate instantei de alte persoane)

-dupa cum faptul probator duce sau nu la stabilirea faptului dedus judecatii:

-probe directe(care dovedesc un fapt cinex care trebuie comparat)

-probe indirecte(care dovedesc un fapt conex care trebuie comparat cu o proba directa pt a se ajunge la o concluzie)

Pentru a fi admisibila o proba trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie legala

- sa fie verosimila(este neverosimila cand tinde sa dovedeasca fapte imposibile)

- sa fie utila ( sa tinda la dovedirea unor fapte de necontestat)

- sa fiepertinenta( sa aiba legatura cu obiectul procesului)

-concludenta(sa poata contribuii la rezultatele cauzei)

Mijloacele de proba:

Dovada se poate face prin inscrisuri,prin martori,prin prezumtii sau prin marturisirea unei parti.La aceste mijloace de proba putem adauga cercetari la fata locului si expertizele.

1.Inscrisurile-declaratii ale partii lor despre un act sau fapt facute prin scriere cu mana,dactilografie imprimare cu orice litere sau sisteme de scriere pe hartie sau pe orice alt suport materia cum este sticla,lemnul,metalul etc.

Clasificarea inscrisurilor:

Dupa scopul cu care au fost inlocuite

a)Preconstituite(infaptuite cu intentia de a servii ca proba in procesul inscrisuri autentice saub semnatura privata,diferite chitante.)

b)Nepreconstituite cu alte scopuri decat a servi in procesul civil(scrisori,email)

Dupa cum inscrisurile sunt semnate sau nua)semnateb)nesemnate Cele autentice si cele sub semn privat:1)Pentru ca inscrisul sa fie considerat autentic:- sa fie incheiat de un f public,care sa fie competent in a elibera actul juridic si sa se respecte formalitatile cerute de lege: ex: inscrisurile materiale,hotararile judecatoresti.2)Inscrisul sub semn privat trebuie sa fie semnat de partile care l-au emis:-conditia semnaturii

-conditia specifica pt anumite inscrisuri: conditia pluralitatii,de exemplare,conditia scrierii mentiunii,bun si aprobat;conditia speciala a scrierii,semnarii si datarii de mana testatarului in cazul testamentului olograf.Alte inscrisuri:rabojurile,registrele,hartii casnice,registre comerciale,scrisori si telegrame,electronice.Marturia(proba cu martori)Martorii:acele persoane straini de proces,dar care au receptionat anumite fapte concludente in solutionarea procesului.Relatarea martorului in fata instantei de judecata poarta denumirea de depozitie de martor sau proba testimonial.In principa legea civila nu admite proba cu martori in cazul in care partile au posibilitati de a procura porbe scrise.Proba cu martori are o admisibilitate mai redusa,astfel ca dovada actelor juridice al caror obiectiv are o realizare mai mare de 250 de lei,nu se poate face decat prin inscris autentic sau sub semnatura privata.

Marturisirea:-acel mijloc de proba prin care una dintre parti recunoaste un act sau un fapt juridic,pe care cealalta parte isi intemeiaza pretentiile( paratul recunoasterea ca a comis fapta cauzatoare de prejudicii)

Caracterele marturisirii:-act personal-act unilateral-act expresDupa cum sunt recunoscute toate pretentiile partii adever.

- Marturisire simpla(paratul recunoaste fara nici o rezerva faptele ce i se imputa)- Marturisire calificata(cand se fac adaugiri la calificarea juridica a faptei.)- Marturisire complexa(cand se adauga in fapt nou de natura sa diminueze sau sa stinga un raport

juridic)

Actul juridic civilRepreziinta acea manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice,adica de a naste,modifica sau stinge un raport juridic civil.Clasificare:1.Dupa numarul partilor-act juridic unilateral(rezultatul unei singure violente):acceptarea mostenirii-act juridic bilateral(reprezinta vointa concordanta a 2 parti):contractul vanzare-cumparare.-act juridic pulrilateral( rezultatul acordului de vointa a a3 sau mai multe parti):tranzactia2.Dupa scopul urmarit de parti la incheierea actelor juridice civile:-act juridic cu titlu oneros(sunt cele prin care se urmareste obtinerea unui folos patrimonial fara a se urmari nimic in schimb)-act juridic cu titlu gratuit(se procura un folos patrimonial celeilalte parti)

Act juridic oneros:-cumulative-aleatoriiAct juridic gratuit:-liberalitati-acte dezinteresate3.Dupa modul de formare:-acte juridice consensuale(simpla manifestare de vointa este suficienta pt incheierea actului)-acte juridice solemne(se realizeaza cu indeplinirea unor formalitati cereute de lege:contractul de donatie,testamentul)-acte juridice reale(incheierea actelor juridice are loc prin acorduri de vointe,insotite de remiterea,predarea bunului.4 In raportul de momentul producerii efectelor juridice:-acte juridice intre vii(a caror efecte se produc neconditionat de moartea autorului/autorilor sai):contractul vanzare-cumparare donat-acte juridice pentru cauza de moarte( efectele se produc ma momentul mortii autorului sau):testamentul5. Dupa importanta asupra patrimoniului:-acte juridice de conservare(care urmaresc mentinerea si pastrarea preintampinarii unor drepturi)-acte juridice de administratie(presupun exploatarea fireasca a unor bunuri)- acte juridice de dispozitie(sunt acte de instrainare a unor bunuri)6.Dupa modul de executare:-acte juridice cu executare dintr-o data(“uno ictu”)- este cel care isi produce efectele prin efectuarea unei singure prestatii-acte juridice cu executare succesiva(a carui executare presupune o prestatie esalonata in timp): incheirierea locului.Conditiile de validitate ale actului juridic civilPrin conditiile dreptului juridic civil se inteleg elementele din care este alcatuit actul juridic civil:-capacitatea partilor- consintamantul-obiectul-cauza-formaIn functie de aspectul la care se refera dinstingem conditii de fond care privesc continutul actului juridic civil si conditiile de forma care privesc forma externa a actului juridic civil.Capacitatea partilor:Capacitatea de a incheia actul juridic civil este accea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drept si obligatii prin incheierea de act juridic.

Capacitatea este regula,incapacitatea este exceptia .Sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii capacitatii nu poate fi decat nulitatea actului juridic civil.

Dolul- ca viciu de consintamant este reglementat de art 1214 din Noul Cod Civil “Consintamantul este viciat prin dol atunci cand partea s-a aflat intr-o eroare provocata de manoperele frauduloase ale celeilalte parti,cand acestea din urma au omis sa-l informeze pe contractant asupra unor”imprejurari pe care se cuvenea sa i le dezvaluie”.

Violenta este acel viciu de consintamant ce consta in constrangerea exercitata asupra unei persoane pt a o determina sa incheie un cat juridic civul pe care altfel nu l-ar fi incheiat. Violenta poate fi fizica sau morala.Violenta fizica reprezinta amenintarea cu un rau privind integritatea fizica a pers sau bunurile,iar violenta morala se indreaota catre onoarea,cinstea sau sentimentele unei persoane.Noul Cod Civil precizeaza in art 1216 alin 3 ca violenta poate atrage anularea contractului si atunci cand este indreptata impotriva unei persoane apropiate.(sotul/sotia/ascendentii-partintii/descendentii/partii a carei consintaman a fost viciat.)

Leziunea reprezinta acel viciu de consintamant atunci cand una dintre parti profitand de starea de nevoie de lipsa de experiente ori de lipsa de cunostinte a celeilalte parti,stipuleaza in favoarea sa o prestatie in valoare considerabil mai amre la data incheierii contractului decat valoarea propii prestatii( art 1221 Cod Civil)

Obiectul actului juridic civil-reprezinta actiuniile si inactiunile la care sunt indreptatite partile ori pe care trebuie sa le respecte.Bunul reprezinta doar obiectul derivat al actului civil.Conditia de valabilitate pt obiect:

Sa existe Sa fie in cerc civil Sa fie determinat/determinati Sa fie posibil Sa fie licit si moral Sa apartina celui ce se obliga la transferul acestuia

Cauza(scopul) reprezinta obiectivul urmarit de parti la incheierea unui act juridic civil.Conditiile cauzei:

sa existe sa fie reala sa fie licita si morala

Forma actului juridic civil:-reprezinta modaliatatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a naste,modifica sau stinge un raport juridic civil.- In privinta formei functioneaza ca regula de baza principiul consensualismului(simpla manifestare de vointa este nu numai necesara ci si suficienta pentru ca actul juridic civil sa ia nastere in mod valabil.1 Dupa cum se produc consecintele juridice pt nerespectare conditiile de forma se impart in:a) Forma ceruta pt valabilitatea actului juridic civil(act validitate)b) Forma ceruta pt probarea actului juridic civilc) Forma ceruta pt opozabilitatea fata de terti a actului juridic civil ( a carui nerespectare

atrage numai inopozabilitatea actului)

a) Este acea conditie de forma speciala si existentiala care consta in cerinta indeplinirii unor formalitati prestabile de lege in lipsa carora actul n-ar putea lua nastere in mod valabil.Ex: donatia,renuntarea expresa la succesiune,actele juridice incheiate intre nr de instrainare a trenurilor situate in intra si extravilan

b) Este acea conditie impusa de lege care consta in intocmirea unui inscris cu scopul de a proba actul juridic valabil incheiat.Nerespectarea acestei conditii de forma ad probationem nu atrage nnevalabilitatea lui,ci doar emposibilitatea dovedirii prin alte mijloace de proba.Ex:contractul de incheiere a locuintelor.

c) Sunt acele formalitati care sunt necesare conform legii pt ca actul juridic sa fie apozabil(cunoscut) si pers care nu au participat la incheierea lui in scopul ocrotirii intereselor acestora. Ex: publicitatea imbobiliara prin cartile funciare.

Nulitatea actelor juridice civile Conform art 1246 din Noul Cod Civil prin nulitate se intelege acea sanctionare de dr civil care intervine in cazul incheierii unor acte juridice civile cu nerespectarea conditilor de validitate ale actului juridic civil.Nu numai nulitatea conduce la lipsirea actului juridic de efectele in vederea carora actul a fost incheiat,ce si alte cauze posterioare denumite cauze de ineficacitate precum rezolutiune,reziliere,revocare etc.Clasificarea nulitatilor1) Dupa natura interesului ocrotit:

- Nulitate absoluta este acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea la incheierea actului juridic civil a unei dispozitii legale care ocroteste un interes general

- Nulitate relativa este acea nulitate care sanctioneaza interes particular sau individual

2) Dupa intinderea efectelor-nulitate partiala desfiinteaza doar o parte din efectele actului juridic- nulitatea totala desfinteaza intregul act juridic.

3) Dupa modul de consacrare legislativa-nulitate expresa: cea care este prevazuta printr-o dispozitie legala-nulitate virtuala: cea care nu este prevazuta expres de lege dar rezulta neindoielnic din modul in care este regelementata o anumita conditie de validitate.4) Dupa felul nerespectarii conditiei de validitate la incheierea actului avem:-nulitati de fond-nulitati de forma

Cauze de nulitate absoluta:-Lipsa consintamantului la incheierea actului juridic -nevalabiliatatea cauzeiCauze de nulitate relativa:Nerespectarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor.Lipsa discernamantului in momentul incheierii actului Viciile de consintamant

Regimul juridic al nulitatii:Regimul juridic al nulitatii vizeaza trei aspecte:a) Cine poate invoca nulitatea?b) Cat timp poate sa fie invocata nulitatea?c) Daca aceasta poate sa fie caoperita prin confirmare.

Regimul nulitatii absolutea)Nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes(partile,procurorul,instanta din oficiu sau orice pers care justifica vreun interesb) Nulitatea absoulta poate fi invocata oricand fiind imprescriptibilac) Nuliatatea absoluta poate fi acoperita prin confirmare

Regimul juridic al nulitatii relative:a)Nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana a carei interes a fost nesocotit la incheirea actului juridicm civilb)Nulitatea relativa este prescriptibila ceea ce inseamna ca ea trebuie invocata in termenul stabilit de lege.c) Nulitatea relativa poat efi acoperita prin confir. de partea interesata.

Efectele nulitatii actului juridic civil- Reprezinta consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii- Efectul nulitatii consta in desfintarea raportului juridic nascut din actul juridic afectat de aceasta

sanctiune

Principiile efectelor nulitatiii:1) Principiul retroactivitatii nulitatii2) Principiul situatiei anterioare3) Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal.

1 PRN:- este acea regula potrivit careia nulitatea nu isi produce efecte nu numai pt viitor ci si pt trecut.2.PRSA:- este acea regula de dr potrivit careia tot ce s-a executat in baza unui act juridic desfintat trebuie restituit astfel incat partile sa revina in situatia in care acel act nu s-a fi incheiat niciodata3.PAAS:- este acea regula de dr pot careia desfintarea actului principal atrage dupa sine si desfinatrea actului subsecvent