Competente vizate:1

PAGE 3

Competente vizate:1.Definirea ,clasificarea si recunoasterea tipurilor de contuzii si plagi

2.Acordarea primului ajutor in contuzii si plagi

CONTUZII ABDOMINALE

Se definesc:

a)dupa modul de actiune al agentului vulnerant-contuziile pot apare prin: Lovire directa simpla,strivire,contralovitura

Lovire prin efect exploziv,loviri combinate

b)dupa cum actiunea agentului vulnerant se limiteaza la perete sau intereseaza viscerele,contuziile se impart in:

Contuzii cu leziuni limitate la peretele abdominal

Contuzii cu leziuni viscerale

Contuzii cu leziuni limitate la peretele abdominal-se prezinta sub mai multe forme:

Revarsat sero-hematic subcutanat Morel Lavalle Clinic-bombarea tegumentelor,echimoze,tegumente supraiacente reci,cianotice

Tratament-punctie ,evacuare,antibiotice,pansament compresiv local

Hematom subaponevrotic-localizat cel mai frecvent in teaca m.drepti abdominali Tegumentele bombeaza discret,echimoze la 6-12 ore dupa traumatism,durere spontana si accentuata de palpare

Dg.-pe ecografie si punctie exploratorie Tratament-punctie evacuatorie,punga cu gheata,prisnite locale cu rivanol

Hematom properitoneal-tablou fals de iritatie peritoneala,se face tratament chirurgical

Herniile si eventratiile postcontuzionale-la nivelul zonei contuzionate :tumefactie dureroasa ,cu echimoze tegumentare,mobila si reductibila;tratament-chirurgical

Contuzii abdominale cu leziuni viscerale-au drept complicatii:

Sdr.de hemoragie interna

Sdr.peritoneal

Forme clinice tardive:hemoragie intraperitoneala in 2 si 3 timpi,ocluzie intestinala,pancreatita posttraumatica,etc.

PLAGI ABDOMINALE

Se definesc prin existenta unei solutii de continuitate la nivelul tegumentelor.Clasificare/etiopatogenie

Penetrante-in care peritoneul comunica cu exteriorul;pot fi:

Simple-cand deschid peritoneul dar nu intereseaza nici un organ

Cu leziuni viscerale

Cu leziuni complexe

Nepenetrante-nu intereseaza peritoneul;pot fi:

Simple-fara leziuni viscerale

In seton-plaga are un orificiu de intrare si unul de iesire(arme de foc)

Examen clinic-trebuie sa se faca rapid,impletindu-se cu gesturile de reanimare

-se evalueaza functiile vitale,se evidentiaza starea de soc,se face un prim bilant al leziunilor

Inspectia-poate constata:

Leziuni tegumentare:plagi,echimoze,excoriatii

Bombarea circumscrisa a tegumentelor(revarsat serohematic,hematom)

Hernii,eventratii,evisceratii posttraumatice

Scurgeri de continut patologic prin plaga(suc gastric,bila,continut fecaloid,,urina)

Deformari ale toracelui,coloanei,bazinului sau ale membrelor

Palparea-evidentiaza durerea,contractura musculara,apararea musculara

Percutia-in sdr.de iritatie peritoneala,evidentiaza durerea la lovirea usoara cu degetele flectate(semnul clopotelului)

Ascultatia-in leziunile unui viscer cavitar-lipsesc zgomotele peristaltice in peste 90% din cazuri Tuseul rectal sau/si vaginal-este obligatoriu-durerea provocata la palparea fundului de sac Douglas,bombarea acestuia sau impastarea dureroasa traduc un revarsat intraperitoneal

Explorari paraclinice

Ex.de laborator-Ht,Hb,leucocite,gr.sangvina,Rh,transaminaze,teste de coagulare,ex.urinii Ecografia,CT

Punctia abdominala+frotiu si insamantari pentru decelarea germenilor si a sensibilitatii lor la antibiotice

Tratament-in functie de organul afectat

FURUNCULUL

Este o infectie a aparatului pilosebaceu(a firului de par) si a glandei aferente firului de par,data de stafilococul auriu.Etiopatogenie

-apare la persoane care lucreaza mult in praf,mai ales vara,la personalul sanitar(in special la cei din chirurgie);de pe piele,unde este habitatul lui natural,stafilococul patrunde prin scarpinare sau printr-o escoriatie in teaca unui fir de par apoi in bulbul parului si in glanda sebacee aferenta Cauze favorizante locale:piele murdara,infectata ;iritatiile indelungate care produc mici rani;frecarea pe care o produce imbracamintea

Cauze favorizante generale:surmenajul fizic si intellectual,alcoolismul,boli grave epuizante(DZ,febra tifoida,BPOC),transferul germenilor pe cale sangvinaSimptomatologie si evolutie

orice inflamatie se caracterizeaza prin 5 semne si simptome:rubor(roseata),calor(caldura locala),tumor(tumefiere ),dolor(durere),functio laesa(impotenta functionala) la inceput apar pe piele rubor si calor;dupa 3 zile ,infectia are marimea unei alune si se simte o induratie,aparand tumor;b.are o senzatie de prurit care se transforma intr-o durere vie;in centru acestui proces se observa unul sau mai multe fire de par,in jurul carora se poate forma o flictena ce contine o cantitate mica de lichid

evolueaza inca 4-6 zile ,timp in care creste iar la 8-10 zile de la debut este copt,firele de par se elimina si se vede clar o zona alb-galbena apare o stare subfebrila;deseori se observa ca de la furuncul pornesc cateva trenee limfatice (dare rosietice)care merg de-a lungul vaselor limfatice catre ggl.care devin mari si durerosi(Ap satelita)

Tratament-incizia si eliminarea puroiului si a tesuturilor necrozate

HIDROSADENITA

Este inflamatia glandelor sudoripare.Aspectul sau clinic este foarte apropiat de cel al furunculului.Se dezvolta in axila si in reg.perianala acolo unde exista gl.sudoripare in nr.mare.

Nerespectarea unei igiene riguroase,mai ales de catre cei ce lucreaza in praf,iritatiile locale sau micile excoriatii,pot determina aparitia ei.

Tratament

incizie prin care se elimina un puroi gros sau seros tratament general (antibiotice ,vitamine)

are mare tendinta spre recidiva

ABCESUL CALD

Etiopatogenie

Infectia ia nastere prin inocularea din afara inauntru a unor germeni patogeni fie datorita unei plagi superficiale (inteparea intr-un cui,sarma,aschie de lemn),fie datorita unei plagi mici facute prin scarpinare .Acestea se inchid repede la suprafata ,infectia continuand sa se dezvolte in profunzime. Uneori,abcesele sunt urmarea introducerii unor microbi in timpul unei injectii facute cu materiale sau solutii nesterile.Alteori,abcesele apar si prin raspandirea unor germeni pe cale hematogena sau limfatica .

Germenii cei mai frecventi in abcese sunt stafilococul si streptococul dar si pneumococul ,gonococul .Spre deosebire de furuncul ,abcesul nu are un microb specific .Simptomatologie semne locale cele 5 caracteristici-pielea de la nivelul abcesului devine cu timpul rosie ,livida si apoi violacee;la inceput prezinta o induratie apoi el devine fluctuant;este preferabil sa se faca o punctie exploratorie atunci cand nu exista certitudine semne generale-febra moderata,frisoane,,stare generala alterata,agitatie ex.de laborator-leucocitoza,VSH-usor crescutaEvolutie-dupa ce abcesul a colectat complet ,pielea se subtiaza si uneori abcesul se evacueaza spontan

-de regula,abcesele nu se evacueaza singure ,ci se extind si un flegmon sau se imprastie pe cale limfatica sau sangvinaabcese in diverse organe sau septicemieTratament

-incizie larga cu drenajul cavitatii cu tuburi de dren ,asezate decliv-administrare de sulfamide ,penicilina,,vaccin polimicrobian