*PSIHIATRIENote de curs

*SEMIOLOGIE

*CUNOATEREA

*CunoatereaAnsamblul de funcii ale psihismului care permit reflectarea realitii exterioare n vederea orientrii i adaptrii eficiente n concordan cu trebuinele individului

Funciile elementare prin care se realizeaz cunoaterea sunt:AteniaPercepiaMemoriaGndirea

*MEDIUL NCONJURTORSENZAIIPERCEPIIREPREZENTRIJUDECIRAIONAMENTE COMPORTAMENTEATITUDINIAFECTIVITATE

*ATENIA(PROSEXIA)

*ATENIAFuncie psihic elementar

Realizeaz orientarea selectiv i concentrarea activitii psihice asupra unor obiecte, aciuni, fenomene, n scopul de a le percepe, nelege i asimila, sau la nevoie de a le percepe i evita.

*ATENIA (psihologic)

STABILITATE MOBILITATE

STABILITATE MOBILITATE MOBILITATE STABILITATEAtenie eficientAtenie spontan mrit (hiperprosexie spontan)Atenie spontan sczut (hipoprosexie spontan)( atenie voluntar mrit)

*ATENIA (psihologic)Creterea ateniei spontane Creterea ateniei voluntareVOLUM(DISTRIBUTIVITATE)

*MSURAREA ATENIEISe evalueaz: concentrarea, volumul, intensitatea / concentrarea

Proba clinic (Kraepelin) enumerarea unei serii (cifre, noiuni) n ordine invers Proba repetrii numerelor (7 cifre spuse de examinator cte 1/sec) Proba psihologic (testul Bourdon) bifarea unor litere dintr-un text Tahistoscopul Baterii de teste neurocognitive

*DISPROSEXII1. Disprosexii cantitative

Hiperprosexii selective n:

depresia melancoliform (ideea de culpabilitate) paranoia (tema delirant) fobii (tema fobic) tulburarea obsesiv (tema obsesional)cenestopatii hipocondrie (teme legate de starea de sntate) Hiperprosexie neselectiv (spontan) n manie

*DISPROSEXIIB) Hipoprosexii (extrem: aprosexia) apar n:

surmenajanxietatetulburri cognitive (de ex n: deteriorri organice, demene, ntrzieri mintale, intoxicaii, delirium)schizofrenie (prin detaare afectiv, retragere autist sau tulburare cognitiv)aprosexia (n come)

*DISPROSEXII2. Disprosexii calitative (paraprosexii) = disocierea dintre atenia spontan i atenia voluntarApar n: manie (hiperprosexie spontan neselectiv cu hipoprosexie voluntar)fobiila normali n condiii de concentrare deosebit

*PERCEPIA

*PERCEPIA Senzaie, percepie, reprezentareSenzaia:

semnal senzorial elementar unimodal, stimul simplu i uniform obinut printr-un singur analizator izvorul iniial al tuturor informaiilor noastre

*Percepia proces primar care realizeaz imagini sinteticese desfoar numai atta timp ct se pstreaz contactul cu stimululeste reflectarea direct i unitar a ansamblului nsuirilor i structurii obiectelor i fenomeneloro multitudine de senzaiiPERCEPIA Senzaie, percepie, reprezentare

*PERCEPIA Senzaie, percepie, reprezentare

Reprezentarea reflectarea ca imagine intuitiv a unui obiect sau fenomen care n momentul respectiv nu este perceput, dar care a acionat n trecut asupra analizatorilorpoate fi evocat, actualizat prin stimuli verbali i nonverbalieste rezultatul unei prelucrri i generalizri anterioare

*PSIHOPATOLOGIA PERCEPIEI1. Tulburri cantitative ale percepieiHiperestezia = suprasensibilitate la stimuli care nu erau percepui (subliminali)Hipoestezia = scderea sesibilitii (apare n stri de inducie hipnotic, isterie, oligofrenie, schizofrenie, tulburri de contiin).2. Tulburri calitative ale percepieiIluziiHalucinaii

*ILUZIILE

*ILUZIILEIluziile fiziologice (la normali)percepia sau interpretarea eronat a unor stimuli senzoriali existeniapar n condiii de distan prea mare, lumin insuficient, stri afective speciale persoana poate realiza i corecta imaginea falsrezult dintr-o proiectare a imaginarului n actul perceptiv sau prelucrare eronat a imaginilor percepute

*ILUZIILEIluziile patologicepercepii deformate ale unor stimuli realipacientul nu i d seama de caracterul lor patologic apar n: stri psihotice pe fond organic (delirium tremens, stri confuzionale n febr, intoxicaii cu droguri halucinogene) epilepsie, schizofrenie paranoid

*ILUZIILE PATOLOGICEClasificare:Iluzii patologice exteroceptive vizuale auditive olfactive gustative

Iluzii patologice interoceptive (viscerale)Iluzii patologice proprioceptive

*ILUZIILE PATOLOGICE1. VIZUALEa) Metamorfopsii = impresia deformat a obiectelor i spaiului perceputmacropsiimicropsiidismegalopsii (deformate)b) Porropsii = obiectele par mai ndeprtate / apropiate c) Pareidolii (eidolon - fantoma) = animarea, antropomorfizarea unor percepii simple

*d) False recunoateriex: dj vu, connu, vcu, sau jamais vu, connu, vcuapar n: manie, stri confuzionale, sdr. Korsakoff, demene, patologia de lob temporale) Iluziile de persoanIluzia sosiilor (sdr. Capgras): un membru al anturajului a fost nlocuit de o sosie n scop persecutor; persoane familiare sunt nlocuite de impostori identici. Iluzia Fregoli: un persecutor unic se ascunde sub nfiarea altor persoane; un acelasi impostor ce apare sub diverse chipuri.apar n: schizofrenie, tulburarea delirant, leziuni de emisfer dreptILUZIILE PATOLOGICE

*ILUZIILE PATOLOGICE2. AUDITIVE impresia c diferite sunete sunt mai deprtate/apropiate puternice/estompatediferite zgomote sunt percepute drept cuvinte injurioase3. OLFACTIVE (paraosmii) 4. GUSTATIVE se ntlnesc de obicei mpreun cu cele olfactive

*ILUZIILE PATOLOGICE5. INTEROCEPTIVE (VISCEROCEPTIVE) I PROPRIOCEPTIVEperceperea eronat a funcionrii unor organe sau aparatemodificarea schemei corporale Dismorfofobia = perceperea ca urte a trsturilor propriiapar n: debutul schizofreniei, schizofrenia paranoid, stri confuzionale, patologia obsesional

*ILUZIILE PATOLOGICECenestopatia = tulburare a percepiei propriei cenestezii a individului, este o iluzie intern senzaii corporale neplcute (arsuri, dureri, parestezii, furnicturi, nepturi) ce sugereaz afeciuni medicalenu respect nici o repartiie metameric, fr un substrat organic obiectivabildescrise cu participare afectiv important apare n: sdr hipocondriac, tulburrile somatoforme, tablouri clinice anxioase, depresive, patologia psihiatric a vrstei a III-a

*HALUCINAIILE

*HALUCINAIILEHalucinaiile = percepii false, fr obiect de perceput (H Ey, Falret 1864; Ball 1890)Halucinaiile funcionale (concomitente): exist doar atta timp ct persist excitantul real Halucinaii fiziologice: hipnagogice (n fazele premergtoare instalrii somnului), hipnapompice (la trezire); la normali i n narcolepsieHalucinoze: semnificaia lor patologic este recunoscut de ctre bolnav (n halucinoza peduncular Lhermitte-van Bogaert, stri toxice, infecioase, ASC)

*HALUCINAIILE propriu-zise(psihosenzoriale, adevrate)sunt percepii falseapar n cmpul exteroceptiv sau interoceptiv n absena stimulilor corespunztori (din exteriorul sau interiorul corpului) pacientul le percepe i le crede ca fiind realepot deveni punctul de plecare al unor acte agresive sau al altor alterri de comportament cu mare caracter de periculozitate, att pentru bolnav ct i pentru cei din jurul lui.

*HALUCINAIILE propriu-zise(psihosenzoriale, adevrate) Halucinaiile sunt simptome psihotice semnalnd tulburri de extrem gravitate, care necesit ntotdeauna internarea de urgen ntr-o secie de psihiatrie pentru precizarea imediat a diagnosticului i tratamentului adecvat.

*Caracteristicile halucinaiilorCaracter de senzorialitate (mimeaz percepie)Caracter de obiectualitate (se refer la un obiect din afar);Proiecie spaial n spaiul perceptiv;Convingerea bolnavului asupra realitii lor;Complexitate variabil;Claritate variabil;Durata continu / intermitent;Congruente / incongruente cu starea afectiv;Rezonan afectiv (anxiogen iniial);Comportament halucinator.

*Clasificarea halucinaiilorHalucinaii exteroceptive (vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile, autoscopice, transpuse)Halucinaii interoceptive (viscerale)Halucinaii proprioceptive (kinestezice, motorii)

*1.a. Halucinaiile vizualemonocromatice / policromaticemicroptice (liliputane)macroptice (gulliveriene)extracampine / intracampineelementare (fosfene) / complexe (figurate)scenice (statice) / panoramice (n micare)

*1.a. Halucinaiile vizuale

Diagnostic diferenial cu:halucinaiile hipnagogice, hipnapompice;surmenaj intens, scurte, cu caracter hipnagogic;afeciuni oftalmologice (cataracte, sindrom Ch. Bonnet din glaucom, nevrita optic retrobulbar, retinite);afeciuni neurologice de lob occipital (tumori, traumatisme unde au ramolisment) - au caracter halucinozic; migrena oftalmic (aspect elementar de fosfene).

*1.b. Halucinaiile auditiveelementare (foneme)comune (sunete bine definite obinuite)verbale (complexe)favorabile / defavorabile / imperativecomentative persoana II / IIIApar n: afeciuni ORL, leziuni neurologice ale cilor de conducere, leziuni LT, stri confuzionale, delirium tremens, schizofrenie, depresie psihotic, aura epileptic

*Alte tipuri de halucinaii exteroceptive1.c. Gustative (n: crizele uncinate din epilepsie, LT, rinencefal i uncusul hipocampului, stri delirante persecutorii, confuzii)1.d. Olfactive 1.e. Tactile (haptice) (n: intoxicaia cu cocain, alcool, micri de reptaie, parazitoze halucinatorii)1.f. Autoscopice (speculare, deutoscopice, beantoscopice)1.g. Transpuse (repercursive) audiia colorat (vede ceva plcut i aude muzic plcut).

*HALUCINAIILE2. Halucinaiile interoceptive (viscerale)au mai mult caracter pseudohalucinator,absena sau schimbarea poziiei unor organetransformarea organismului n animale3. Halucinaiile proprioceptive (motorii, kinestezice) impresii de micare a unor segmente corporale sau corpului n ntregimeau mai mult caracter pseudohalucinator

*PSEUDOHALUCINAIILE (halucinaiile psihice)Se deosebesc de halucinaiile propriu-zise:Nu corespund total cu imaginea real a obiectelor i fenomenelor, nu au deci caracter de obiectualitateNu se proiecteaz n consecin n afar, ci se petrec n interiorul corpuluiPacientul le atribuie existena unor aciuni provocate din afar prin hipnoz etc.

*PSEUDOHALUCINAIILEPseudohalucinaiile auditivevoci interioare auzite asemenea unui ecousonorizarea gndirii, sonorizarea lecturii auzite cu urechile miniiconvingerea c i ceilali aud i i descoper propriile gnduri (tranzitivism) Pseudohalucinaiile vizualeimagini ce apar n spaiul subiectivvzute cu ochii minii

*PSEUDOHALUCINAIILEPseudohalucinaiile tactilesenzaii penibile (iradiere, cureni), senzaii n sfera genital Pseudohalucinaiile interoceptive de stpnire interioar (spirite ptrunse n diferite organe, care acioneaz ca o persoan strin)Pseudohalucinaiile motorii micri impuse

*Ipoteze asupra mecanismului de producere a halucinaiilor (I)Metode experimentale de studiu: stimulare cortical, privare senzorial, psihoze experimentale.Ipoteza mecanismului lezional: halucinaiile sunt rsunetul clinic al excitaiei locale lezionale, modalitatea senzorial corespunznd zonei lezateIpoteza dopaminergic: hiperactivitate DA n tractul mezolimbic

*ntrebri relevanteVedei ceva special, auzii o voce?Simtiti ca v atinge cineva?De cnd au aprut halucinaiile?Apar chiar naintea somnului, sau numai atunci?Ai avut recent un eveniment care v-a afectat?Ce medicamente luai?Bei alcool regulat?Folosii droguri ilegale?Pacientul este agitat, confuz, febril, are senzaie de vom, cefalee?

*Circumstante clinice de aparitie (I)Intoxic. ac. (alcool, alte drog.)Perioadele de remisiune a unei astfel de intoxicatiiDeliriumDementaFebra (mai ales copii, virtsnici)

*Circumstante clinice de aparitie (II)Insuficiente de organ (renala, hep., neo cer.)Deficite senzoriale (surdit., cecitate)Sch.Tulb. PsihoticePTSD

*MEMORIA

*MEMORIAFuncie psihic elementar Permite: nregistrarea conservarea evocarea i confruntarea lor cu datele prezentului

Este permanent activ (informaiile noi modific ansamblul elementelor stocate)informaiilor i experienelor trecutului

*MEMORIAStructuri cerebrale implicate n memorieFormaiunea reticulat activatoare: implicat n fixare (memorare i integrare), evocareSistemul limbic (amigdal, corpi mamilari, hipocamp, hipotalamus, aria septal, fornix, cortex limbic format din girus cingulat i parahipocampic), n particular circuitul PapezCortexul: meninere, stocare i evocare

*MEMORIAClasificare psihologicMemorie imediat (sec, min)Memorie medie (ore) Memorie ndeprtatsau de lung durat (ani) asigur continuitateaunei aciuniasigur continuitatea contiinei i unitatea persoanei

*MEMORIA EXPLICIT (declarativ) (IV)Dup spt. luni are loc consolidarea cortical a memoriei (de aici amnezia retrograd consecutiv TCC care afecteaz convexitatea cerebral) care necesit perioade de somn REM ( n PTSD apar tulb. somn, de REM, rememorri continue ale evenim. psihotraumatizante )

*MEMORIA IMPLICIT (I)Nondeclarativ precede M. Explicit i rmne activ tot restul vieii.Include multiple sisteme neurale ale memoriei (comportamentale, emoionale, perceptuale)Reactivarea acestor sisteme n procesul de rememorare nu se nsoete de percepia subiectiv a rememorrii (mergem fr s ne reamintim cum s o facem).

*MEMORIASe desfoar n dou etape:

Memorarea

Reactualizareaconservareareproducerea

recunoatereareproducerea

*MEMORIALEGILE MEMORIEILegea disoluiei memoriei (Delay): disoluia ce realizeaz amnezia merge de la complex la simpluLegea regresiunii memoriei (Ribot): uitarea se ntinde att de la prezent la trecut ct i de la complex la mai puin complexSe rein mai bine evenimentele intens trite emoional dect cele indiferente

*Factori care moduleaz activitatea mnezicnivelul de activare a vigilenei, a atenieimotivaiastarea afectiv repetarea nvrii, un factor de consolidareforma i natura informaiei (organizare logic, date verbale, vizuale, cifrate), memorizare diferit n funcie de individvrsta - max. la 20 de ani, apoi scade lentageni farmacologici (amfetamine) stimuleaz memoria crescnd vigilena

*Evocarea i uitareaEvocarea - proces activ prin care gndul aduce n contiina actual informaia de care are nevoie, instantaneu / din aproape n aproape Uitarea (proces activ) o uitare fiziologic, pasiv, n absena reactivrii, utilizrii sau a valorii afective. Exist i o uitare activ, asemntoare cu evocarea.

*PATOLOGIA MEMORIEI(DISMNEZIILE) CANTITATIVE

CALITATIVE

*DISMNEZIILE CANTITATIVE1. HIPERMNEZII = evocri exaltate, involuntare, mai alerte, nsoite de accelerarea proceselor gndiriiApar: la normali, n paranoia, tulburarea paranoid de personalitate, la oligofreni geniali, n stri febrile, intoxicaii cu eter, cloroform, barbiturice, amital, vasculariMentismul (derulare incoercibil, caleidoscopic de amintiri, idei) n stri de surescitareViziunea retrospectiv (retrirea unor perioade din via n cteva momente) n situaii de pericol vital iminent, epilepsia temporal

*DISMNEZIILE CANTITATIVE2. HIPOMNEZIIApar la normali n stri de epuizare psihic, la cei cu ntrziere mintal uoar, la involuie, stri nevrotice, sindromul de oboseal cronic.

*DISMNEZIILE CANTITATIVE3. AMNEZIIAmnezia de fixare (anterograd) = incapacitatea de a integra informaii noi.Amnezia de evocare (retrograd) = incapacitatea de a rememora o informaie care a fost fixat normal. Este imposibilitatea de a evoca amintiri anterioare debutului bolii.Amnezia antero-retrograd (amnezie mixt)

*DISMNEZIILE CANTITATIVEAmnezia lacunar: o perioad net delimitat de timp (ore, zile)Amnezii funcionale i selectiveAmneziile selective (elective, tematice, afectogene) n stri nevrotice, amnezii ale copilriei, lacunare la isterici,disocieri mnezice la isterici, posttraumatice, doliu, patologia de catastrof, fluctuaii emoionaleAmneziile schizofrenilor distorsiuni haotice ale memoriei, modificri ale amintirilor

*DISMNEZIILE CALITATIVE (paramnezii)Tulburrile sintezei mnezice imediate Falsa recunoatere (deja sau jamais vu, vecu, pense, entendu): n stri de surmenaj, obnubilare, manie, schizofrenieCriptomnezia (plagiat involuntar): n schizofrenie, demene, paranoiaParamnezia de reduplicare (re-identificarea perpetu a obiectelor, persoanelor cu altele cunoscute): n demene

*DISMNEZIILE CALITATIVE (paramnezii)2. Tulburrile rememorrii trecutuluiConfabulaii (halucinaii de memorie)Pseudoreminiscenele nerecunoaterea timpului sau spaiului (n Korsakoff)Ecmnezia confundarea trecutului cu prezentul (n demene)Anecforia ridicarea vlului amnezic (la normali n stare de oboseal, demene)

*GNDIREA

*GNDIREA Activitate psihic contient Se exprim prin limbaj i se elaboreaz sprijinindu-se pe cuvinteElem. furnizate decunoaterememoriepercepieimaginaieIdei RaionamenteJudecigndire

*GNDIREAFuncie central a vieii psihice prin care se deosebete esenialul de fenomenal pe baza experienei i a prelucrrii informaiilor.Gndirea raional normal se dirijeaz spre concluzii sau judeci care corespund consensului majoritii indivizilor la noiunea de realitate.

*OPERAIILE GNDIRII ANALIZA SINTEZA COMPARATIA ABSTRACTIA CONCRETIZAREA GENERALIZAREA

*OPERAIILE GNDIRIIANALIZAdiferenierea nsuirilor obiectelor/fenomenelor prin desfacerea mental n prile lor componente

SINTEZAasamblarea mental a nsuirilor eseniale i particulare ale obiectelor/fenomenelor ntr-un tot unitarCOMPARAIA evidenierea asemnrilor i deosebirilor dintre obiectele i fenomenele analizate

*OPERAIILE GNDIRIIABSTRACIAdesprinderea unei laturi sau nsuiri concomitent ignorndu-le pe celelalteSe nrudete cu ANALIZACONCRETIZAREAparcurge calea invers de la abstract la concret, obiecte sau fenomene n toat varietatea trsturilor sale caracteristiceGENERALIZAREA repartizarea unui obiect la o categorie pe baza unor elemente comune i eseniale

*GNDIREACuvnt rol de achiziie, depozitare i vehiculare a informaiei Noiune cristalizeaz nsuirile comune i eseniale ale obiectelor, fenomenelor; poate fi exprimat prin variate cuvinteJudecat stabilete raporturi ntre noiuni

Raionament opereaz cu mai multe judeci

nelegere proces activ de construcie mental a unui fapt/situaiiasociaii

*PSIHOPATOLOGIA GNDIRII Tulburri de ritm i coeren (cantitative)

Tulburri de coninut (calitative)

Tulburri ale comunicrii verbale (expresiei verbale i grafice a gndirii)

*TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRIITahipsihiaBradipsihiaAnideaia

*TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRIITahipsihia = accelerarea ritmului ideativ Apare n: sindromul maniacal, schizofrenie, agitaie/excitaie psihomotorie, PGP, intoxicaii, surmenaj, epuizare, stri nevrotice, ebrietate.Mentismul = desfurarea rapid, incoercibil, automat, tumultuoas a reprezentrilor i ideilor fa de care bolnavii au critic ncercnd s o stpneascApare n: oboseal, tensiune nervoas, intoxicaii uoare, automatism mental

*TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII Incoerena gndirii = forma extrem a pierderii legturii logice dintre ideiApare n: schizofrenie, demene avansate, tulburri de contiin.salata de cuvinte = amestec lipsit total de coninut logic i inteligibilitate;jargonofazia = pare a vorbi o limb proprieverbigeraia = ataxie a limbajului - repetarea stereotip a acelorai propoziii, cuvinte, lipsite de neles

*TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII2. BradipsihiaApare n: epuizare fizic i psihic, b. Parkinson,encefalite, intoxicaia cu CO, schizofrenie, depresie, melancolie, oligofrenie Lentoare ideativ (bradilalia) Vscozitatea psihic = scderea fluenei verbaleFading mintal = scderi / creteri n intensitateBaraj ideativ = oprire intempestiv a fluxului ideativ

*TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII Manierismul = sublinierea exagerat a unor amnunte nesemnificative pe o gndire ridicol solemn Srcirea ideativ = scderea productivitii ideilor, acestea devin tot mai concentrice sau monotematice

*TULBURRI DE RITM I COEREN A GNDIRII3. Anideaia = dispariia fluxului ideativApare n come, demene, idioie, epilepsie (automatismul anideic)

*TULBURRI DE CONINUT ALE GNDIRIIIdeea obsedant / obsesiv Ideea prevalentIdeea delirant

*IDEEA OBSEDANT / OBSESIV

*IDEEA OBSEDANT / OBSESIV Este o idee patologic, dominant, care se impune contiinei dei este n dezacord cu ea Este strin personalitii bolnavului Bolnavul i recunoate caracterul parazitar, patologic (are critic), lupt pentru nlturarea ei dar nu reuete Se nsoete de grad mare de anxietate

*IDEEA OBSEDANT / OBSESIVBolnavul e contient de caracterul patologic al obsesiei ideea delirantBolnavul tie c obsesia eman din propria via psihic automatismul mental

*IDEEA OBSEDANT / OBSESIVTemele obsesive cele mai frecvente:contaminarea cu substane murdaresexualereligioasede a-i nedrepti/leza pe alii

Apare n: tulburarea obsesiv-compulsiv, depresii, schizofrenia la debut (uneori)

*IDEEA OBSEDANT / OBSESIVClinic obsesia mbrac mai multe forme:Idei (obsesii ideative, idei obsesive)ndoieli obsesiveAmintiri, reprezentri obsesiveFobii (obsesii fobice)Tendine impulsive (obsesii impulsive)Compulsii (sunt strns legate de idei obsesive)Aciuni obsesive (ritualuri, ceremonialuri)

*IDEEA PREVALENT

*IDEEA PREVALENT Este o idee dominant hipertrofiat, rigid, cu caracter patologic Concordant cu sistemul ideativ al persoanei (care nu-i poate sesiza caracterul patologic) Energizeaz, fanatizeaz persoana Tendin la nglobare a evenimentelor i persoanelor din jur Are potenialitate delirant

*IDEEA PREVALENTSe ntlnete n:stri reactive de intensitate psihoticstri postoniriceepilepsiealcoolismtoate strile predelirante

*IDEILE DELIRANTE

*IDEILE DELIRANTE Apar pe un fond de claritate a contiinei Se exprim limpede Mecanismele delirului sunt unice sau multiple (n legtur cu fenomene perceptuale sau ideative)Pot fi deschise sau ncapsulate

*CARACTERISTICILE IDEILOR DELIRANTEJASPERS (1913):Convingerea delirant (certitudinea) Incorigibilitatea (neinfluenabilitatea)Lipsa motivaiei convingerilor delirante i a atitudinii critice fa de ele (imposibilitatea coninutului)Comportamentul delirant.

*CARACTERISTICILE IDEILOR DELIRANTEpun stpnire pe contiina insului se menin n ciuda contradiciilor evidente cu realitatea nu corespund realitii cu care se afl n cert contradicie i pe care o reflect n mod deformatschimb comportamentul

*CLASIFICAREA IDEILOR DELIRANTEIdei delirante de persecuieIdei delirante de relaieIdei delirante expansive: de mrire, bogie (grandoare), invenie, reform, filiaie, erotomanice, misticeIdei delirante depresive: autoacuzare i vinovie, hipocondriace, prejudiciu, negaiesdr. Cotard (idei delirante de enormitate + imortalitate + negaie)

*CLASIFICAREA IDEILOR DELIRANTE Idei delirante mixte (evolueaz pe fondul unei tonaliti afective ambigue)idei de interpretare exogene sau endogene (inferene, prin intuiie imediat, de la o percepie exact la o concepie delirant), se dezvolt n reeaClerambault idei delirante pasionale (gelozie, erotomanie)idei de influenidei metafizice

*IDEILE DELIRANTEAutismul = interiorizarea patologic a gndirii delirante cu pierderea contactului cu realitatea. - este de obicei srcit n coninutul su delirant, aprnd mai trziu n evoluia psihozeiAlogia = pierderea legturilor logice ale gndirii (schizofrenie)

*TULBURRILE COMUNICRII VERBALE(ale expresiei verbale i grafice a gndirii)

*TULBURRILE COMUNICRII VERBALESunt consecutive tulburrii de gndire

DISLOGIIDISFAZIIDISLALII

*DISLOGIILESunt tulburri mentale ale limbajului, consecutive modificrilor de form i coninut ale gndirii, evolund fr modificri ale funciei limbajului i aparatului logomotor.

Tulburri de form ale activitii verbale (dislogii de form)Tulburri de coninut ale limbajului (dislogii de coninut)

*DISLOGII DE FORM Tulburri de intensitate, nlime, timbruexprim tonalitatea afectivezitant exprim anxietate, dezorientareAprozodie = dispariia intonaiei armonioase, normale a discursului

*DISLOGII DE FORM Hiperactivitatea verbalBavardaj = creterea cantitativ a limbajului, care devine redundant (n deteriorri involutive, isterie, stri anxioase)Tahifemie = creterea ritmului i debitului prin accelerare ideativLogoree = creterea ritmului i fluenei verbale pn la pierderea sensului discursului bolnavului, care devine incoerent (n manie, schizofrenie paranoid, alte psihoze, intoxicaie acut cu etanol sau droguri)

*DISLOGII DE FORM Hipoactivitatea verbalBradifemie (sau vorbirea laconic sau srcirea vorbirii) rspunsuri scurte, neelaborate, care limiteaz comunicarea (n depresie, schizofrenie, tulburri organice)Negativism verbal (n schizofrenia catatonic)Barajul vorbirii i al gndirii ntreruperea brusc a fluxului verbal cu reluarea apoi a discursului, dar fr legtur ideativ cu coninutul anterior (n schizofrenie)

*DISLOGII DE FORMAfonia = pierderea vocii parial/total prin cauze organice sau psihice (ca de ex. n tulburarea conversiv)Musitaia = vorbire n oapt, ininteligibil, n special la schizofreniMutacismul = mutism deliberat, voluntar (la simulani, ca reacie de opoziie)Mutismul = dispariia limbajului- akinetic- absolut (afemia, anartria)- selectiv- discontinuu

*DISLOGII DE FORMTangenialitatea = vorbire digresiv, reduce comunicarea sau o face irelevant pentru c oculteaz ideea principal (schizofrenie, simulare, tulburri factice)Vorbirea supraelaborat, digresiv, circumstanial (manierist) = vorbete mult, comunic puin datorit supraelaborrii discursului (schizofrenie, intoxicaii uoare, stri confuzionale)Solilocvia (criptolalia) = vorbete singur fr intenia comunicrii (schizofrenie)

*DISLOGII DE FORMEcolalia = repetarea cuvintelor interlocutorului (schizofrenia catatonic, demene)Perseverarea = autointoxicare cu cuvinte (demene)Palilalia = repetarea unui cuvntLogoclonia = repetarea ultimei silabe Psitacismul = culmea incoerenei, sonorizarea mecanic a unor foneme lipsite de orice coninut semantic (idioie, demene avansate)

*DISLOGII DE CONINUT(ale funciei semantice)alterarea sensului cuvintelorcuvintele apar ca trunchiate, modificate, fuzionate, rezultate prin inversarea fonemelorbolnavul confer cuvintelor sale o accepiunea particular, proprie, inedit, diferit de cea comun

*DISLOGII DE CONINUT La nivelul cuvintelorParalogisme = atribuirea unui sens particular unui cuvnt oarecare (schizofrenie)Neologisme active, pasive = cuvinte inventate cu scpul de a transmite o informaie sau aprute ntmpltor, prin asonan, fuzionare, contaminareGlosolalie = neologisme abundente, accentul unei limbi strine, limbajul lund aspect automat, bizar, incomprehensibilJargonofazie = ca i cnd ar fi o limb nou

* La nivelul frazeiDispersia semantic paragramatism (fraze cu expresii bizare)embolofazie (cuvinte strine de sensul general al frazei, ce apar inserate n mod repetat)schizofazie (cuvinte asociate ntmpltor)agramatism (fr cuvinte de legtur)Disoluia semantic (limbaj fr funcie de comunicare, o simpl activitate logomotorie, cu aparen automatic sau ludic)DISLOGII DE CONINUT

*DISFAZIITulburri ale comunicrii prin nenelegerea cuvntului vorbit/scris.Apar n leziuni cerebrale circumscrise unilaterale.Afazia = ansamblul tulburrilor de comunicare prin intermediul vorbirii, scrisului, semnelor ca urmare a afectrii unor funcii ale creierului.

*DISFAZIIPerseverarea (intoxicaia prin cuvnt)Parafazia (nlocuirea cuvntului potrivit cu altul nepotrivit)Afazia receptiv (senzorial) Wernicke = incapacitatea de a nelege vorbirea celorlali (sensul cuvintelor). Vorbirea spontan este fluent dar fr sens.Afazia expresiv (motorie) Broca = nelegerea este pstrat dar abilitatea de a vorbi este grav afectat.

*DISFAZIIAmnezia verbal = uitarea substantivelorAnomia = pacientul nu poate denumi obiectele dei pstraz posibilitatea de a le recunoate i utilizaAlexia = nenelegerea limbajului scrisAprozodia = tulburarea intonaiei (receptiv / executiv)

*DISLALIITulburri de articulare (pronunare) datorate modificrilor aparatului logomotorRotacismulSigmatismulBalbismulLogofobia

*TULBURRILE EXPRESIEI GRAFICEGraforee, grafomanie (demene, schizofrenie, manie, paranoia)Tulburri morfologice ale scrisului:Grifonaj Scris n ghirland, suprapus, n oglindNeografismeParagrafismeErmetismul grafic (semne neinteligibile)

*AFECTIVITATEA

*AFECTIVITATEAProces psihic care reflect raportul ntre trebuine (coninutul afectivitii) i obiectele, fiinele sau fenomenele lumii.

Se exprim prin: Stri afective elementare/starea de afect (debut brusc, participare neurovegetativ, nsoit n condiii patologice de ngustarea cmpului contiinei) Emoii (spontane, de scurt sau lung durat)

*AFECTIVITATEA Dispoziii (stri afective de fond, de mic intensitate, reflectnd starea de moment, rezultanta tuturor impulsurilor extero-interoceptive, proprioceptive, contientizate doar parial) Sentimente (durat mai lung, mai intense, implicnd i o participare a proceselor de motivaie) Pasiuni (modificri intense de lung durat ale dispoziiei, cu participare afectiv i cognitiv stabil, au valoarea unei dominante voliionale)

*TULBURRI CANTITATIVE ALE AFECTIVITIIHIPERTIMIIHIPOTIMIILABILITATE AFECTIV

*HIPERTIMII Negative depresia = diminuarea patologic a pragului dispoziionalanestezia psihic dureroas = sufer pentru c nu poate suferianxietatea = teama fr obiect (anxietate generalizat, atacul de panic, fobia)Apar n: sindroame nevrotice din boli somatice, tulburare bipolar, depresiv, anxioas schizofrenie, sevraj, boli endocrine, psihopatii

*HIPERTIMIIPozitivedispoziia expansiv = stare de dezinhibiie i siguran de sine, stim de sine crescut, sentiment de bun dispoziieeuforia = stare subiectiv de veselie excesiv i nemotivat, n care individul devine indiferent fa de evenimentele din jur, care nu i mai pot modifica buna dispoziiehipomania (elaia) = creterea patologic a pragului strii subiective de bineApar n: hipomanie, manie, ASC, HTA, PG, intoxicaii uoare, demene

*ANXIETATEAteama fr obiect, iraional, difuz, nelinite psihic i motorie, rsunet vegetativ, iminen de pericol, pot apare pe acest fond obsesii i fobiiteama anticipat, fr un obiect sau o situaie concrete, resimit subiectiv ca o aprehensiune, tensiune sau stare de disconfort legate de o ameninare necunoscut care ar putea proveni din interiorul / exteriorul corpuluianxietate liber flotant (generalizat), atacul de panic, anxietatea focalizat (fobic), angoasa

*FOBIATeam patologic, obsesiv, de intensitate disproporionat cu obiectul precizat (obiect, fenomen, fiin). Apare ca o reacie exacerbat fa de stimuli inofensivi, care nu sufer procesul normal de estompare i obinuire, ci dimpotriv devine din ce n ce mai pregnant prin ntrirea prin contactul cu obiectul / situaia fobicpantofobii (fobii difuze) monofobii (sistematizate)

*FOBIIacrofobieaihmofobie androfobie astrafobie claustrofobiecromatofobie/ereutofobiefotofobieheliofobiehidrofobiezoofobiedismorfofobie taferofobie gamafobie nozofobie/sifilofobie

*HIPOTIMIIDetaarea = distanarea n relaiile interpersonale datorit absenei implicrii emoionale (n: schizofrenie, tulburarea antisocial de personalitate, demen, stri de obtuzie, obnubilare)Anhedonia = absena pcerii n existena cotidianAlexitimia = dificultatea de a descrie sau contientiza propriile emoii i sentimenteIndiferentism afectiv = scdere foarte accentuat a tonusului afectiv i capacitii de rezonanAtimia (apatia) = lipsa total a intersului fa de sine i ambian

*LABILITATEA AFECTIVLabilitatea afectiv = variaii afective ntre polul pozitiv i cel negativ (n manie, tulburri de personalitate)Poikilotimia = modulare afectiv univoc conform strii afective a celor din jur (n PGP, demene, oligofrenii)Incontinena afectiv = trecere incoercibil de la o stare emoional la alta opus (demene)Disforia = stare de disconfort deosebit combinat cu tristee, anxietate, iritabiliate, nelinite (n sevraj la alcool, tulburri de personalitate)

*TULBURRI CALITATIVE ALE AFECTIVITIIPARATIMIIINVERSIUNEA AFECTIVAMBIVALENA AFECTIV

*TULBURRI CALITATIVEALE AFECTIVITIIParatimia = afectivitate paradoxal, reacii afective inadecvate fa de situaii sau evenimente (n stri reactive, schizofrenie)Inversiunea afectiv = sentimente negative, aberante fa de persoane iubite sau pe care firesc ar trebui s le iubeascAmbivalena afectiv = coexistena unor stri afective opuse calitativ fa de aceeai persoan sau situaie

*PSIHOPATOLOGIA MANIFESTRILOR INSTINCTIVEINSTINCTUL ALIMENTARINSTINCTUL DE APRAREINSTINCTUL SEXUAL

*INSTINCTUL ALIMENTAR CrescutFagomania = mnnc fr o impulsiune sau nevoie de hran (n nevroze, diabet insipid, tumori cerbrale)Bulimia = exagerarea nevoii de hran (diabet, tumori diencefalice, hipertiroidia, convalescen dup boli consumptive)Polifagia = ingerare crescut fr discernmnt, chiar de produse necomestibile (demene, oligofrenii, schizofrenie, psihopatii severe cu pervertirea instinctului alimentar)

*INSTINCTUL ALIMENTAR SczutAnorexia scderea sau absena poftei de mncare (n depresii)Anorexia nervoas (n stri nevrotice, psihopatii, la adolescente)Sitiofobia refuzul de alimente e motivat psihopatologic prin coninutul halucinaiilor (auditive, gustative, olfactive) sau ideilor delirante de otrvire, autoacuzare, inutilitate, negaie (depresii, schizofrenie)

*INSTINCTUL DE APRARE exagerarea nevoii de autoconservare (ca n stri hipocondriace n care apare tanatofobie, nozofobie)

scderea, abolirea instinctului de aprare (indiferent de pericole, tendina la automutilare, idei i tentative de sinucidere oligofrenii, schizofrenie, demene)

*INSTINCTUL SEXUAL I DE REPRODUCERE exagerarea (nimfomania, satiriazis) scdere, abolirescdere fr modificarea libidoului impotena sexual psihic anafrodisie, tulburri de dinamic sexual scdere cu scderea i a libidoului perversiuni sexuale (tulburri ale modului de satisfacere a trebuinelor sexuale)

*VOINA

*VOINAFuncie a psihicului orientat spre atragerea unor scopuri propuse contient, pentru a cror realizare sunt necesare: deliberarea, planificarea i organizarea forelor i aciunilorTrecerea contient de la o idee la o activitate social determinat prin nvingerea unor obstacole i prin mobilizarea resurselor psihologice i morale ale individului.

*VOINAVoina necesit 2 condiii (Piaget): conflict ntre dou tendine (o singur tendin nu genereaz un act voluntar) o tendin cedeaz n faa celeilalte datorit inegalitii lor Este un reglaj al reglajelor, opunndu-se actelor impulsive prin caracterul ei deliberat i subordonarea ei controlului raional.

*VOINAVoin pozitiv, activ (de mobilizare, de aciune, de depire a obstacolelor)

B)Voin negativ, defensiv (de reinere a impulsivitii)

*TULBURRILE VOINEI(DISBULII)CANTITATIVECALITATIVE

*TULBURRILE CANTITATIVE ALE VOINEI(Predominant ale voinei pozitive, active)Hiperbulia = creterea forei voliionale (n toxicomanie este o hiperbulie defensiv dar i o hiperbulie activ, dar cu scopuri negative, i n paranoia este o hiperbulie ,,activ, pozitiv)Hipobulia = indecizie, ezitare, ineficien sau ineficacitatea capacitii de a aciona (n stri nevrotice, manie, toxicomanii, psihopatii, oligofrenie)

*TULBURRILE CANTITATIVE ALE VOINEINegativismul, opoziionismul = scderea voinei active (n schizofrenie)Abulia = scderea voinei active, pozitive, lipsa de iniiativ, incapacitatea de a aciona (n catatonie, depresii profunde)Sugestibilitatea = scderea voinei active i a voinei defensive, lipsa atitudinii personale, a consecvenei n anumite scopuri

*TULBURRILE CALITATIVE ALE VOINEI(Predominant ale voinei pasive, defensive)Parabulia (scdere a voinei defensive) = implicare voliional nsoit sau determinat de anumite pulsiuni sau acte paralele, paraziteImpulsivitatea = dezechilibrul dintre tendina impulsiv i controlul voluntar Raptusul = scderea voinei defensive, deci o cretere extrem a impulsivitii (n epilepsii, stri confuzionale, melancolie, catatonie, psihopatii, intoxicaii cu amfetamine, delirium tremens)

*TULBURRILE ACTIVITII MOTORII

*INUTADezordinea vestimentar non-conformism subculturaloligofreniestare confuzionaldemene schizofreniemaniedepresieRafinament vestimentar exagerathistrionismbizareria din schizofreniepedanterie caracteriala megalomanieBizarerii / excentriciti vestimentareTravestitism utilizarea hainelor sexului opus Cisvestitism utilizarea vemintelor propriului sex dar nepotrivit cu vrsta.

*MIMICAMimica = expresie verbal i nonverbalPrivirea red n mod spontan coninutul afectiv al vieii psihice. Modificri cantitativeHipermimii - localizate - generalizateHipomimiiEcomimiiNeomimii

*MIMICA Modificri calitative (paramimiile)mimica de mprumut ecomimiahemimimia neomimiajargonomimia

*DIMINUAREAACTIVITATII MOTORII Hipokinezia = inhibiie psihomotorie: lentoarea micrii scderea cursului ideativ, hipomimie, bradilalieAkineziaBaraj motorFading motorStuporCatalepsie = imobilitate complet, flexibilitate ceroas Negativism motor = rezistena activ/pasiv

*EXAGERAREA ACTIVITII MOTORIIHiperexpresivitatea mimico-gestual (relateaz exagerat, teatral simptomele)Nelinitea psihomotorieExcitaia psihomotorieAgitaia psihomotorie

*TULBURRI MOTORII SPECIFICE Impulsurile = pulsiuni extrem de brute i irezistibile, deseori violente; lipsete lupta anxiogen mpotriva lor (ca n compulsiune), consumarea actului impulsiv are loc nainte de a se realiza critica lui. Raptusul = manifestare impulsiv paroxistic Apare n: stri confuzionale, epilepsii, melancolie, catatonie, stri stuporoase, la nevrotici sau la isterici ca urmare a unei emoii, psihopai, debili mintali, heboidofrenie, paranoiaci stenici, intoxicaii (amfetamine, psihedelice), alcoolism cronic

*TULBURRI MOTORII SPECIFICE Stereotipii = micri repetitive, adesea bizare, fr scop, ntotdeauna aceleai, identice cu ele nsele Bizareria = gesturi i micri ilogice, ininteligibile, care frapeaz prin ciudenia lor Manierisme = gesturi / micri simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite persoanei respective i situaiei n care se afl Ticurile = micri intempestive, repetitive, rapide, fr control voluntar

*SINDROMOLOGIE

*SINDROMUL DEMENIAL

*SINDROMUL DEMENIALSunt afectate toate funciile psihice de cunoatere: orientarea auto- i allo-psihic, atenia, memoria de fixare i de evocare, nvarea, gndirea i inteligentaPierderea abilitilor de rezolvare a problemelor curente ale vieii de zi cu zi, uit conveniile sociale uzuale.

*SINDROMUL DEMENIALDiagnosticul demenei se bazeaz n mare msur pe examinarea clinic a pacientului i pe informaiile obinute de la familie.

n general, modificri ale personalitii survenite dup vrsta de 40 de ani trebuie s ridice problema debutului unui sindrom demenial.

*SINDROMUL DEMENIALFunciile psihice elementare afectate major de demen sunt:memoria, orientarea, limbajul, personalitatea, percepiagndirea.

*SINDROMUL DEMENIALn stadiile iniiale: obosealdificulti n susinerea unor activitiprobleme n rezolvarea sarcinilor ce implic activitate intelectual mai complex sau modificarea strategiilor curente de rezolvare a problemelor.n stadiile tardive pacientul necesit supraveghere permanent.

*SINDROMUL DEMENIALAfectarea memoriei (amnezia)precoce mai ales in demenele de tip corticaliniial pentru evenimente recentese agreaveaza cu evoluia boliiApraxia = imposibilitatea de a efectua activiti motorii, cu ciuda funciei motorii intacteAgnozia = pierderea capacitii de a recunoate obiecte

*SINDROMUL DEMENIALAfectarea orientriiafectat mai ales n formele corticale de demense manifest n special prin dezorientare de tip spaialAfectarea limbajuluiafazia (criteriu de diagnostic)forme mai subtile (limbajul circumstanial, stereotip, vag sau anomia)

*SINDROMUL DEMENIALAfectarea personalitiimodificrile de personalitate sunt uneori primele simptome semnalate de familie.accentuarea unor trsturi premorbide de personalitatemodificri n sensul introversiei i apatiei.n demena fronto-temporal modificrile de personalitate sunt foarte proeminente.

*SINDROMUL DEMENIALTulburri de percepiela 20- 30% din pacieniihalucinaii auditive, olfactive sau vizuale.modificrile perceptuale nsoesc frecvent tulburrile de gndire (deliruri paranoide)Reacia catastroficIzbucniri anxioase, coleroase disproporionate la contrarieri minore datorit realizrii ca nu poate rezolva probelme noi sau s modifice stratgiile aplicate anterior pentru rezolvarea problemelor.

*Sindromul apusului de soare: somnolen, ataxie, stare confuzional care apar la diminuarea stimulilor exteriori (de ex. lumina)Simptome depresive, anxioase (40% - 50%)Crize convulsive (10%-20%)Reflexe primitiveSimptome neurologice de focar (n demena vascular)SINDROMUL DEMENIAL

*SINDROMUL PSIHOPATIC

TULBURARILE AFECTIVE*

TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA (depresia monopolara, depresia unipolara)DISTIMIATULBURAREA BIPOLARA (psihoza maniaco-depresiva)TULBURAREA CICLOTIMICA*

TULBURAREA DEPRESIVA MAJORA criterii diagnostice 5 din urmatoarele simptome au fost prezente in cursul unei perioade de 2 saptamaniDispozitie depresiva (trist, gol)Pierderea interesului sau placerii (anhedonie)*prezenta obligatorie a 1 sau 23. / Greutate (ex. o modificare cu mai mult de 5% a greutatii corporale intr-o luna)4. Insomie / hipersomnie*

TDM criterii diagnostice5. Agitatie / inhibitie motorie6. Oboseala / pierdere energie7. Sentimente de devalorizare sau vinovatie excesiva sau inadecvata (ce pot fi delirante)8. Capacitatii de gandire sau concentrare; indecizie9. Idei recurente de moarte, ideatie suicidara recurenta / TS / plan specific de sinucidere*

TDM criterii diagnostice Excludere episod mixtAlterarea semnificativa a functionarii sociale, ocupationale sau altor activitatiExcludere afectiuni medicale generale (ex. hipotiroidie)sau efecte directe ale unor substante (drog de abuz, medicamente)Excludere depresie de doliu (persistenta simptomelor mai mult de 2 luni)

*

TDM Forme cliniceTDM cu factori psihotici: halucinatii si idei deliante depresive congruente (inutilitate, vinovatie, de moarte) sau incongruente (de relatie, de control al gandirii, de persecutie) cu dispozitiaTDM cu factori catatonici: cel putin doua simptome catatonice (flexibilitate ceroasa, stupor, negativism, posturi neobisnuite, manierisme, grimase, ecolalie, ecopraxie)*

TDM Forme cliniceTDM cu factori melancolici: idei deliante sunt de mare intensitate, pun in pericol viata pacientului , comportament delirant suicidar Depresia se inrautateste dimineata, cu in somnie cu cel putin 2 ore inaintea orei uzuale de trezireInhibitie/ agitatie psihomotorieAnorexie cu scadere masiva in greutate*

TDM Forme cliniceTDM cu factori atipici: in care depresia se instaleaza clinic reactiv la stresori (chiar pozitivi), cu apetitului si greutatii, hipersomnie, greutate in membre, senzitivitate in relatiile interpersonale Depresia de post-partum: apare la 10-15% din lauze, debutul se situeaza la 60% dintre ele in primele 6 sapatamani ale puerperiului ; evolutia clinica 3-14 luni*

TDM Forme cliniceTulburarea depresiva cu patern sezonier: apare toamna/ iarna sau intr-o anumita perioada a anului independent de eventualii factori stresoriDepresia recurenta : doua episoade repetate in 5 ani sau cel putin trei episoade inaintea episodului curentDepresia majora rezistenta la tratament 3 tentative terapeutice consecutive si corect administrate nu duc la remisiune*

TDM Diagnostic diferentialDepresia asociata unei boli somatice Depresia consecutiva unei dependente de substante psihoactive Tulburarea distimica simpt. Depresive minore persista pe o perioada de 2 aniDementa Depresia de doliu- incepe la 2-3 saptamani dupa decesul unei persoane, durata 6-8 saptamani (>6-8 sapt. dg. de TDM) *

TDM Epidemiologie. EvolutiePrevalenta: 10-25% femei si 5-12% barbati (de 2-3 ori mai mare la femei decat la barbati)Dupa 50 de ani rata femeilor este egala cu cea a barbatilorEvolutie: de regula recurentarisc de recadere 50% dupa primul episodrisc de recadere 80% dupa al treilea episodMedia episoadelor in cursul vietii este de 4

*

*

Factorii de riscFactorii care favorizeaza recaderea

ISTORIC DE EPISOD DEPRESIV ANTERIORNUMAR DE EPISOADE ANTERIOAREISTORIC FAMILIAL DE TDTRATAM. ANTIDEPRESIV INADECVATISTORIC DE TSRASPUNS PARTIAL LA TRATAM.SEXUL FEMINININTRERUPEREA PREMATURA TRATAMENTVARSTA DE DEBUT INAINTE DE 40 DE ANIAMBIANTA INCARCATA EXCESIV EMOTIONALPERIOADA POST-PARTUMCOMORBIDITATE SOMATICA SI PSIHICACOMORBIDITATI SOMATICE/ MEDICAMENTE/ SUBST. PSIHOACTIVEABSENTA SUPORTULUI SOCIALEVENIMENTE STRESANTE

TDM EtiologieIpoteza monoaminica: niveluri anormale ale metabolitilor dopaminei ( in depresie, la suicidari si violenti), noradrenalineiSerotonina ar fi in fanta sinaptica Scaderea, epuizarea cantitatii normale de neurotransmitatori monoaminergici data de un proces de boala necunoscuta, de un stres sau de anumite substante care ar duce la simptome de depresie.*

Ipoteza monoaminica:Dovezi ale serotoninei in fanta sinaptica - efectul ISRS - rec. 5-HT2 dupa administrarea antidepresivelor - triptofanului (precursor al serotoninei) plasmatic la depresiviModificarile rec serotoninici: pana acum exista date doar pentru rec. 5HT2A ca ar fi disfunctional in depresie*

Ipoteza monoaminica:Noradrenalina: nivelul 3-methoxy-4- hidroxyphenil-glycol (MHPG metabolit al noradrenalinei) in LCR - depresie - manie Dopamina: niveluri scazute sugerate de relatia intre deficitul DA din boala Parkinson si depresie, existenta depresiei in ziua a 3-a post partum si anterior lactatiei

*

Ipoteza neuroendocrina: probabil variatiilor aminelor biogene la nivelul hipotalamusului (cortizolul in depresie, TSH, FSH, GH, LH, testosteronul)Ipoteza genetica: se bazeaza pe frecventa crescuta de 2-3 ori a depresiei la rudele de gradul I ale pacientilor, concordanta de 50% de aparitie a bolii la gemenii monozogoti fata de 20% la dizigoti

*

TDM Tratament Tratamentul farmacoterapeutic (Antidepresive) Tratamentul PsihosocialTerapia electroconvulsivanta (electrosocul) Psihoterapia cognitiva, comportamentala si interpersonala

*

DISTIMIADefinitie: o forma atenuata, ambulatorie de depresie corespunzand caracterului depresiv sau depresiei caracterologice(Yerevanian, Akiskal)Tulburare subafectiva cu debut insidios precoce, cu durata de cel putin 2 ani si evolutie persistenta sau intermitenta*

TULBURAREA BIPOLARACunoscuta si ca Psihoza maniaco-depresivaSubtipuri ale tulburarii bipolare: - Bipolar I = Ep. Depresiv Major + Ep. Maniacal - Bipolar II = Ep. Depresiv Major + Ep. hipomaniacal (chiar ambulatoriu) -Ciclotimia*

TULBURAREA BIPOLARACiclotimia= simptome hipomaniacale alternate cu simptome subdepresive pentru cel putin 2 aniMania pura= dispozitie iritabila/ euforicaTulburarea bipolara cu cicluri rapide: 4 episoade/anMania Mixta: Episoade mixte cu dispozitie depresiva*

TULBURAREA BIPOLARA. EpidemiologiePrevalenta: 1%egal raspandita la femei si barbati subtipul de ciclizare rapida este mai frecvent intalnit la femeiDebutul debutul se situeaza intre 15-20 de ani (varsta medie 19 ani); rar dupa 40 de ani6% din cei cu boala bipolara au o comorbiditate cu abuz de subst. psihoactive

*

EPISODUL MANIACAL diagnostic diferentialabuz de substante, intoxicatie sau sevrajMedicatie (steroizi, antidepresive, L-dopa, amfetamine, ACTH, barbiturice)Boli neurologice -scleroza multipla, sdr. de lob frontal, stroke, epilepsie temporala, traumatism cerebral, demente, encefalita etcBoli endocrine sdr. Coushing,hipertiroidismInfectii, boli autoimune

*

EPISODUL MANIACAL- Etiologie Ipoteza Kindling =stimularea repetata subliminala neuronala ce genereaza potential de actiune iar la nivel cerebral o descarcare hipersincrona neuronala generalizata sustinuta de efectul anticomitialelor in tratamentul maniei Ipoteza monoaminelor - nivelului de NA si DA in sistemul limbic Ipoteza genetica : studii pe gemeni

*

EPISODUL MANIACAL -clinica Dispozitie iritabila/ euforica c.p. 1 sapt.DistractibilitateInsomnia ( nevoia de somn fara sa afecteze nivelul energetic care este chiar )Sentimentul de marire si grandoare (!! Delir)Fuga de idei cu logoreeHiperactivitate (sexuala, sociala, profes.)Dezinhibitie - verbala, sexuala, cheltuierea banilor, calatorii neasteptate, sofat*

Episodul hipomaniacalDispozitie expansiva cel putin 4 zile clar despartita de episodul depresivCel putin 3 din : - grandiozitate/ autostima - nevoii de somn - mai vorbaret decat deobicei - fuga de idei sau senzatie subiectiva de ganaduri rapide * Nu necesita internare*

TULBURAREA BIPOLARA. EvolutieEpisoadele netratate se pot prelungi pana la 6-12 luniRemisiunea este deobicei completa intre episoade Debutul este mai precoce decat la TDM, evolutia mai trenanata, cu remisiuni mai scurtePrognosticul este mai incapacitant profesional, familial*

TULBURAREA BIPOLARA. TratamentIn fazele acute se urmareste remisiunea episoadelor, iar intre faze mentinerea remisiunii si prevenirea recaderii printr-un timostabilizatorDupa remisiunea primului ep. maniacal, tratamentul de intretinere va fi mentinut timp indelungat

*

NEVROZELE *

NEVROZELE Definitie: Tulburari non-psihotice caracterizate prin deficit subiectiv, anxietate, variate simptome somatice care inhiba comportamentul social si scade capacitatea individului de integrare sociala.

*

NEVROZELEDebutul unei nevroze in context reactiv, dupa un eveniment stresant care depaseste posibilitatile de adaptare ale individului - nevrozele sunt considerate afectiuni reactive/exogene/psihogenii, adica tulburari psihice care apar in urma unei traume psihice.

*

NEVROZELE

Trairi subiective care perturba echilibrul psihismului subiectului, fara a altera capacitatea de testare a realitatii. Nevroticul are critica si constienta bolii, vine singur de bunavoie la medic si doreste sa se trateze. Conflictul interior trebuie inteles ca o stare subiectiva de rau/discomfort interior generate de anxietate. Subiectul incearca sa se apere inconstient de aceasta anxietate rezultatul fiind convertirea anxietatii in simptome nevrotice subiective (fobii, insomnii, compulsii, astenie).

*

FORME CLINICE I. Tulburarile (nevrozele) anxioase 1.Tulburarea de panica ( Anxietate paroxistica episodica) 2.Tulburare de anxietate generalizata II. Tulburarile (nevrozele) fobice 1.Agorafobia 2. Fobiile specifice (simple) 3. Fobia sociala III. Tulburarea obsesiv compulsiva IV. Tulburarea de stress post-traumatica V. Tulburari somatoforme 1.Tulburarea de somatizare 2. Hipocondria VI. Neurastenia VII. Tulburarile Disociative (de Conversie) 1. Amnezia disociativa (Amnezia Psihogena) 2. Fuga Disociativa 3. Stuporul Disociativ

*

I. TULBURARILE (NEVROZELE) ANXIOASE

1. Tulburarea de panica ( Anxietatea paroxistica periodica). -Caracteristici clinice: Atacuri recurente de anxietate paroxistica severa (panica) imprevizibile ( adica nu depind de nici o situatie(circumstanta/ persoana/ imprejurare), nu sunt declansate direct de ceva. Apar neasteptat, cresc in intensitate, ating maximul in 10 minute. Variate de la subiect la subiect ele sunt caracterizate prin: Debut brusc cu palpitatii si alte simptome somatice care domina tabloul ( motiv pentru care pacientul este deseori consultat de medicul generalist, cardiolog, etc). Durere toracica. Lesin, senzatia de cadere (senzatia de cap gol).

*

Tulburarea de panica

Ameteli. Senzatia de irealitate (derealizare, depersonalizare). Teama de a nu muri, de a-si pierde controlul ( de a inebuni). Se atinge maximul de intensitate in circa 10 minute. Se atinge acest crescendo de frica si simptome vegetative care-l face sa plece in graba de oriunde s-ar afla (transpiratii, senzatia de cald/rece, sufocare, vertij, tremuraturi, tahicardie, parestezii). Teama de noi atacuri Durata : minute -1/2h-2 ore, lasand locul unei senzatii de usurare si adesea de astenie*

Tulburarea de panica. La baza acestor tulburari nevrotice ar sta o anumita vulnerabilitate ce ar consta in: -Particularitati defectuoase de adaptare invatate in copilarie si adolescenta care cresc nivelul de anxietate difuza sau predispune la perceperea anxioasa a realitatii => conflictul intra-psihic. -Anumite particularitati biologice (explicate doar ipotetic prin afectarea sistemelor NA-ergice, serotoninergice, GABA-ergice, glutamatergice)*

Tulburarea de panica

Aceasta vulnerabilitate, in conditii de stress, suprasolicitare emotionala, frustrari afective (esecuri profesionale, materiale, in relatia cu o persoana semnificativa emotional, catastrofe, etc) decalnseaza nevroza in plan clinic si care imbraca o forma clinica sau alta.

*

Tulburarea de panica Diagnostic pozitiv: Cel putin 4 din simptomele somato-senzoriale ce insotesc o anxietate paroxistica si care ating paroxismul in cel putin 10 minute (DSM IV). Sa nu fie datorate unor imprejurari cunoscute, previzibile. Intre atacuri ( care trebuie sa fie cateva luni) sa existe interval liber de simptome anxioase (desi anxietatea anticipatorie este obisnuita). Sa apara numai in ABSENTA ORICAREI FOBII. Risc familial genetic : monozgoti -41%, dizigoti -4%. Desi e o predispozitie genetica, nu se stie modelul de heritabilitate.

*

EVOLUTIA:

Episodul initial e probabil sa apara in 3-6 luni dupa un eveniment semnificativ (moartea, divortul, etc). Mai poate apare ca o complicatie a utilizarii unei substante psihic active (cocaina, amfetamin-like), de aceea trebuie luata o anamneza la primul episod. Evolutia are un pattern remisiune-recadere cu frica persistenta pentru un nou episod. Anxietatea anticipatorie poate fi mai mult /mai putin constanta si poate fi evidentiata la un interviu amanuntit. Complicatiile fobice- apar la majoritatea pacientilor in grad variabil insa, cea mai serioasa e aparitia unei fobii delirante.*

TRATAMENT Farmacoterapie: antidepresive triciclice inhibitori selectivi ai receptorilor serotoninergici benzodiazepinele au avantajul efectului rapid (dezavantajul = aparitia dependentei cu simptome de rebound la iscontinuarea tratamentului. Beta blocantele si atenololul au fost la fel de eficienti ca placebo. Psihoterapie: cognitiva incercarea identificarii originii senzatiilor somatice si reducerea sensului catastrofic pe care-l acorda. Tehnici de deconditionare/ de invatare sa-si controleze respiratia pentru a nu face hiperventilatie.

*

2. Tulburarea de anxietate generalizataCaracterizare clinica: Anxietate nejustificata, persistenta si excesiva care nu apare limitata la o anumita circumstanta ambientala. Este numita si anxietate liber flotanta , dar poate fi legata de preocuparile majore ale existentei indivizilor (activitatea profesionala/ scoala). Acuze variabile dominate de: -Nervozitate permanenta, iritabilitate. -Tensiune musculara. -Tremor. -Transpiratii, ameteli, palpitatii, gura uscata. *

2. Tulburarea de anxietate generalizata Acuze variabile dominate de: - Disconfort epigastric. - Dificultati de concentrare. - Tulburari de somn. - Teama ca o peroana apropiata va avea un accident, se va imbolnavi. - Intensitatea, durata, frecventa anxietatii sunt disproportionate fata de probabilitatea efectiva/impactul evenimentului receptat ca pericol. Au dificultati in stoparea trairii anxietatii - scadere semnificativa in domeniul profesional, social

*

EPIDEMIOLOGIE Prevalenta: 4,1 - 6,6% (ECA). Comorbiditati somatice: endocrine (hipertiroidia, hipocalcemia), intoxicare cu substante stimulante (cafeina, amfetamina), insuficienta respiratorie, cardio-vasculare (aritmii, insuficienta cardiaca) Evolutia: cronica ( necesita adesea tratament de lunga durata) sau intermitenta. Tratament: Pe termen scurt: benzodiazepine, B-blocante (au eficienta superioara benzodiazepinelor). Pe termen lung: triciclice, ISRS, trazodone - in doze mai mici ca cele din depresie.

*

II. TULBURARILE (NEVROZELE) FOBICE1. Fobiile Specifice (simple): cele mai frecvente benigne. Debut in copilarie, adolescenta. Fobii de animale, insecte, de avion, de scoala, de obiecte ascutie. Ele persista la un individ cronic, dar sunt nesemnificative patologic. 2. Agorafobia Definitie: frica de spatii deschise, dar dupa DSM IV si de multime, de a calatori cu autobuzul, trenul, automobilul, de a sta la rand. Cronica - invalideaza dezvoltarea treptat uneori de-a lungul anilor Conduita de evitare completa izolare nu iese decat insotit. * Se asociaza adesea cu atacurile de panica, cand poate fi consecinta acestora (pacientul evita situatiile in care se teme ca ar putea putea sa apara atacul de panica). Tratament: benzodiazepine asociate cu antidepresive si psihoterapie cognitiv-comportamentala.

*

3. Fobia socialaTeama de a nu fi umilit in situatia in care subiectul poate fi observat/supus criticilor celorlalti in legatura cu ce face, sau intr-o situatie mai dificila. Aceasta expunere provoaca un raspuns anxios imediat ce a aparut situatia respectiva, putandu-se ajunge chiar la declansarea unui atac de panica circumscris situatiei respective. Apare la adolescenti, adulti care au critica . Situatia fobogena este de obicei evitata sau suportata cu frica. Evolutie cronica- cu oscilatii ce depind de starea de oboseala sau de stres.*

III. Tulburarea obsesiv compulsiva (TOC)Se caracterizeaza prin prezenta obsesiilor (cu caracter intrusiv, egodistonic, dificil de controlat, anxiogene) si a compulsiilor (comportamente/fenomene psihice, mintale, repetitive care declanseaza anxietate insuportabila atunci cand subiectul li se opune).

*

III. Tulburarea obsesiv compulsiva. Compulsiile pot fi executate pentru a neutraliza o obsesie, idee sau pulsiune inaceptabila. Obsesiile: ideative (imagini/scene mentale obscene, ruminatii ale unor probleme nerealiste, chiar meta-fizice),fobice- neoplasme, SIDA, murdarie, de contaminare, indoieli obsessive, la acestea se pot adauga ritualurile (de verificare, ablutomanie, de ordine). Pacientul: -recunoaste ca sunt propriile ganduri/impulsiuni. -sunt constant neplacute, anxiogene. -cel putin un gand, comportament, impulsiune domina atat de mult incat nu mai opune rezistenta

*

Comorbiditati: depresia +/- anxietatea. Prevalenta: pe durata vietii = 25%. Varsta de debut 11-28 de ani, uneori destul de brutal ( in decurs de o luna) fond foarte precipitat. Varsta la baieti e semnificativ mai precoce (9-25) fata de fete (11,5-30 ani). Fiziopatologie: Perturbari ale serotoninei (Clomipramina e eficace). Perturbari ale dopaminei (simptomele sunt perturbate de agonisti dopaminergici, amfetamina, L-Dopa). Afectarea structurilor bazale(nucleii lenticulari bilateral, lobilor frontali). Evolutia cronica la 2/3 si fluctuenta la 1/3 din pacienti. Debut precoce si personalitate premorbida patologica (schizotipala mai ales)= prognostic grav.*

IV. TULBURAREA DE STRES POSTTRAUMATICApare dupa stress intens (depaseste experienta umana obisnuita, catastrofe, razboaie). Caracteristici clinice: retrairea mentala a evenimentului post-traumatizant sub forma de insomnii , flash-back-uri si ganduri. prezenta starii dissociative (reeditarea evenimentului psiho traumatizant pe fond de alterare a constientei si chiar reproducerea perceptuala a evenimentului).

*

IV. Tulburarea de stres posttraumatictulburari neurovegetative cu anxietate declansate de situatii asemanatoare evenimentului traumatizant. evitarea oricarei situatii evocatoare a evenimentului stresant. alterarea afectivitatii (reducerea reactivitatii emotionale , incapacitatii de a avea sentimente. pesimism proiectat in viitor (nu va avea copii, cariera, mariaj, o viata normala).

*

IV. Tulburarea de stres posttraumatictulburare de somn cu cosmaruri evocatoare recurente. dificultati de concentrare teme de culpabilitate Irascibilitate ACUTA Dureraza minim 1 luna -3 luni, alterarea functionarii sociale e evidenta. PTSD cronica 3 luni PTSD cu debut tardiv la cel putin 6 luni dupa stressor.

*

V. TULBURARILE SOMATOFORMEDefinitie: Tulburari nevrotice dominate de simptome somatice care sugereaza chiar o suferinta somatica fara ca acesta sa fie convingator reprezentata clinic. 1. Tulburarea de somatizare 2. Hipocondria*

1. Tulburarea de somatizare Stare de discomfort subiectiv, asociata cu depresie sau anxietate, dominate de acuze somatice multiple si debut inainte de 30 de ani. a)Simptome dureroase in orice parte a corpului. b) Simptome gastro-intestinale (greata, varsaturi, diaree, intoleranta alimentara) c)Simptome sexuale (tulburari menstruale, indiferenta sexuala) d)Un simptom pseudo-neurologic (de tip conversiv). e)Simptome cardio-vasculare. Se ajunge la disfunctie socio-ocupationala pt ca solicita frecvent concedii medicale, merg din doctor in doctor. Evolutie cronica, diagnostic diferential cu o multitudine de afectiuni somatice. Pacient dificil care antreneaza control somatic din partea medicului, refuza*

2.HipocondriaPreocuparea persistenta legata de posibilitatea de a avea una/mai multe boli somatice serioase si progressive. ( din sfera nevrozei sfera psihozei delirante cu continut hipomaniacal ( idee prevalenta/deliranta) In tulburarea nevrotica hipocondriaca pacientii atribuie unor senzatii banale/normale semnificatie patologica, considerandu-le semne ale unor diferite boli somatice.Pacientul prezinta anxietate si uneori chiar usoara depresie secundare. Frica de prezenta uneia/mai multor boli (nosofobia) fac parte din hipocondrie

*

2.HipocondriaMajoritatea pacientilor raman in cadrul asistentei primare (nici nu ajung la psihiatru) sau a altor specialitati medicale. Trimiterea la psihiatru este adesea considerata ofensatoare pentru pacientTrebuie diferentiata de existenta reala a unor tulburari somatice reale, dupa eliminarea carora medicul generalist, internistul, etc. trebuie sa explice cu tact pacientului necesitatea de a accepta un tratament adecvat psihiatric. Evolutia este de cele mai multe ori cronica, beneficiul secundar (protectia anturajului) fiind un factor important de cronicizare.

*

VI. NEURASTENIATulburare nevrotica ce consta in fatigabilitate crescuta dupa un efort mental, insotita sau nu si de senzatia subiectiva a unei slabiciuni fizice, cu diminuarea performantelor obisnuite profesionale. Clinic: Dificultati de concentrare cu scaderea randamentului gandirii. Ameteala. Cefalee in casca de tip tensiune. Iritabilitate (slabiciune iritabila). Insomnii de adormire sau la mijlocul perioadei de somn sau hipersomnia. Lipsa relaxarii, incapacitatea de a se relaxa, chiar trezirea matinala (pacientul se scoala mai obosit decat s-a culcat). Dispozitie usor depresiva, anhedonie, cenestopatii. Nici unul din semnele de tip somatic vegetativ, sau depresiv nu trebuie sa fie suficient de bine exprimate pentru a sugera o boala somatica anume/depresie. *

VII. TULBURARILE DISOCIATIVEApare cel mai des dupa o trauma. Debut brusc/treptat. De obicei e un singur episod Disociatia- scindarea reversibila a psihismului prin suspendarea episodica a unitatii sale functionale. Se manifesta prin suspendarea propriei persoane, memoriei, comportamentului, constiintei. O parte a subiectului se separa si pare ca functioneaza automat. Conversia= declansarea(trairea in plan somatic) a unei stari de mare emotie rezultata din refularea unei motivatii cu semnificatia de aparare inconstienta.*

1. Amnezia disociativa

Uitarea selectiva partiala/totala a unor evenimente psihotraumatizante.Conservarea memoriei de fixare.Tulburarea de memorie e constientizata de subiect care solicita ajutor medical.Absenta unei trairi afective intense a acestei pierderi de memorie.Absenta unor cauze organice (TCC recent, Sdr. Korsakoff).Remisiune spontana si completa.

*

2.Fuga disociativa Parasirea neasteptata a domiciliului asocita cu amnezia partiala/totala a trecutului personal (inclusiv identitatea) si asumarea unei noi identitati. Pe perioada tulburarilor nu constientizeaza tulburarile de memorie si se comporta normal. Apare dupa o situatie traumatizanta. Dureaza ore - luni. Remisiunea e spontana si totala. 3.Stuporul disociativ Inhibitie psihomotorie instalata evident in legatura cu o psiho-trauma Durata variabila. Se remite spontan dupa administrare de amital sodic. Se asociaza sau nu cu grade variate de tulburari de constientaSe va diferentia de : catatonie din sindromul catatonic, Stuporul depresiv, stuporul catatonic de origine organica ( post-TCC, infectios).

*

TULBURARI DE DEZVOLTARE A PERSONALITATII*

DEFINITIE Stari de dizarmonie a personalitatii exprimate clinic prin patternuri de comportament maladaptativ.*

* TP pot fi anuntate inca din adolescenta sau chiar mai devreme si continua de-a lungul intregii existente. Subiectii cu TP au in intreaga lor biografie accidente si tulburari de relationare cu ceilalti, viata lor fiind caracterizata de multiple dificultati in indeplinirea obligatiilor sociale si profesionale, ca si in sustinerea unei relatii emotionale stabile si de lunga durata.

* Nu reusesc sa se perceapa pe sine asa cum ii vad ceilalti din afara, Absenta/dificultatea realizarii unei relatii empatice cu ceilalti. Comportamentul lor supara, deranjeaza pe ceilalti. Cerc vicios: continua conflictualitate cu ceilalti. Psihopatii raman niste neintelesi, inadaptabili. Isi neaga defectul de adaptare, Isi neaga simptomele si Refuza ajutorul psihiatric. Dincolo de armura protectiva a personalitatii lor se afla depresia si anxietatea.

EtiologieComponenta genetica (concordanta pentru TP a fost de cateva ori mai mare la gemenii monozigoti decat la gemeni dizogoti).Clusterul A (paranoica + schizoida + schizotipala) Mai frecvent la rudele biologice ale schizofrenilor. Clusterul B ( histrionica + narcisista + antisociala + borderline) Psihopatii borderline au mai multe rude cu tulburari de dispozitie decat subiectii control, iar tulburarile borderline deseori coexista cu depresia.Clusterul C (evitanta + dependenta + obsesiva + pasiv-agresiva). E mai clara componenta genetica pentru TOC la monozigoti, (fata de dizigoti), de obicei aceasta tulburare are asociate un set de simptome comune cu depresia Personalitatea evitanta se asociaza cu un prag crescut de anxietate.*

2. Componenta temperamentala: copii cu un temperament mai fricos dezvolta tulburari de personalitate de tip evitant. 3. Componenta social-culturala: un copil anxios crescut de o mama la fel de anxioasa este mai vulnerabil pentru a face o tulburare de personalitate decat acelasi copil anxios crescut de o mama normala.4. Componenta psihanalitica.

*

5. Componenta biochimicaUn nivel de androgeni(testosteron, 17 estradiol) a fost gasit la cei cu tulburari impulsive. Nu e clara corelatia dintre hormonii androgeni si agresivitate. DST anormal la borderline. Nivel MAO in globulele rosii a fost gasit la un grup de studenti care au exteriorizat un comportament social mai activ.

*

Neurotransmitatori: A. Nivel scazut de 5HIAA= metabolit al serotoninei la suicidali, pacienti mai impulsivi si agresivi. B. Nivele crescute de endorfine endogene ar fi asociate cu un temperament mai pasiv. C. Sistemele dopaminergic si serotoninergic au functie de activare-trezire ale unor componente ale trasaturilor de personalitate.

*

Psihopatia paranoiaca

Suspiciozitate constant manifesta. Neincredere in oameni in general si in prieteni in special. Ambele se manifesta in variate circumstante si contexte. Interpreta actiunile oamenilor ca deliberat amenintatoare*

Psihopatia paranoiaca La examenul clinic vedem un ins care nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios, cauta in situatie si context probele care sa-i sprijine banuielile. Desi premizele sunt false rationamentele sale sunt corecte si binedirectionate. Exprima ganduri care atesta clar proiectia , ideile de prejudiciu si idei ocazionale de referinta. *

Psihopatia paranoiaca Se simt usor atacati, tratati cu lipsa de respect si reactioneaza in consecinta rapid cu furie sau printr-o actiune razbunatoare. Ezita sa faca confidente altora datorita temerii nejustificate ca informatia va fi utilizata impotriva sa. Pastreaza pizma, invidia, nu uita usor insultele, tratarea cu lipsa de consideratie este plin de resentimente.

*

Psihopatia schizoida

Tendinta constanta de-a lungul vietii de a evita cat mai mult contactele sociale. Resimt disconfort in a se angaja intr-o actiune comuna cu altul sau altii pentru ca sunt foarte introvertiti. Izolati, excentrici, singuratici.Afectul ingust, politete manierista

*

Psihopatia schizoida

La examenul clinic: raceala, rezerva indepartata, lipsa de implicare in evenimente cotidiene, distanti, calmi si tacuti, nesociabili, izolati. Prefera slujbe singuratice, solitare, necompetitive. Este indiferent la laudele sau criticile celorlalti. *

Psihopatia schizoidaBarbatii nu se casatoresc pt ca nu pot accepta intimitatea, femeile pot accepta pasiv un barbat agresiv care hotaraste el sa o ia de sotie. O inabilitate de-a lungul existentei de a se infuria si de a-si exprima nemultumirea in mod direct. Pot promova sanatatea sau pacea, devin vegetarieni, se implica in miscari filozofice

*

Tulburarea schizotipala

Capacitati scazute pentru legaturi apropiate. Relatii interpersonale deficitare. Deficit de adaptare sociala cu disconfort afectiv acut, Excentricitati comportamentale datorate unor tulburari cognitve si perceptualeClinic: Incepe la adultul tanar, se toceste relativ dupa 40 de ani

*

Tulburarea schizotipala

Ciudat in imbracaminte, vorbire, gandire.Vine in contradictie cu normele sociale in general acceptatede mediul in care traieste.Convingeri ciudate, gandire magica se pot crede inzestrati cu puteri speciale, paranormale (capacitatea de a comunica prin ganduri, de a avea clarviziuni, premonitii) ceea ce ii face sa participe la practici oculte, religii mai speciale.

*

Tulburarea schizotipalaPercepe mediul si pe ceilalti ca ostil, e mai izolat pentru a se apara de sentimentul ca e obiectul preocuparii speciale a celorlalti (interpreteaza tot ce fac ceilalti ca fiind referitoare la ei in sens rau)- aceste trairi de referinta nu sunt deliranteLimbajul cu stereotipii, metafore, detalii excesive, face dificila comunicarea cu altiiNu ajung la incoerenta ideo-verbala.

*

Tulburarea schizotipalaPrefera izolarea sociala pentru a evita anxietatea generata de relatiile sociale pe care le suporta greuAfectivitate rece, distantPot avea uneori scurte episoade psihotice avuteMai pot avea iluzii cu continut somatic, fenomene de derealizare, depersonalizare.

*

Psihopatia histerica

Comportament dramatic, colorat, demonstrativ aratat de o persoana extraverta, excitabila, excesiv de emotionalaInabilitate de a mentine o relatie profunda, care sa presupuna un atasament efectiv real si autentic.Comportament evident de atragere a atentieiTind sa-si exagereze sentimentele si gandurile*

Psihopatia histerica

Daca nu li se acorda atentie vor plange, vor fi indispusi, vor acuza pe altiiComportament seductiv, erotizand adesea si relatia terapeutica. Pot fi disfunctionali sexual: femeile anorgasmice, barbatii impotenti.Relatiile lor emotionale sunt superficiale, ei fiind orgoliosi, preocupati de sine, nestatornici si schimbatori.

*

Psihopatia histericaAu o puternica dependenta, neavand capacitatea de a-si amana gratificarea unei dorinte si nici toleranta la frustrareDefinitie (Chodoff): EgocentrismHistrionism=teatralism+ hiperexpresivitate mimica+plasticitatea atitudinii corporale + dramatizarea relatarii prin intonatiile vocii+ recursul la formule de limbaj menite sa frapeze auditoriul *

Psihopatia antisocialaActe repetate antisociale sau criminaleIncapacitate de a se coforma normelor sociale inca din adolescenta (chiul de la scoala, fuga de acasa sau din caminul de copii)Comportament iresponsabil sau antisocial inaintea varstei de 15 ani (chiul, absente, somaj)*

Psihopatia antisocialaIgnorarea normelor sociale: ocupatii ilegale, cu/ fara arestari, ranirea altora, furturiIncapacitate de a-si face si urma un plan de viitorCalatorii din loc in loc fara un scop anumeMincinos, lipsit de remuscariNu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un anIndiferent fata de propria sa unitate

*

Psihopatia dependentaTendinta de a se subordona altoraIi lasa pe altii sa decida in legatura cu slujba lor, cum sa traiasca etc.Nu au incredere in ei insisi si cer avizul altora/ asiguarari de la altiiAu dificultati in a initia proiecte propriiPasivitate, sugestibilitate *

Psihopatia dependentaSe tem sa nu fie abandonatiUsor legati de criticismul sau dezaprobarea altoraPot trai o stare de disconfort cand raman singuri chiar pentru o perioada scurta de timpPaseaza altora responsabilitatile proprii in domeniile importante ale vietii lor *

Psihopatia evitantantaSenzitivitate extrema la respingerea de catre altiiNu au prieteni apropiati, confidenti (altii decat rudele de grd. I)Nu stabilesc relatii cu altii daca nu sunt siguri ca acestia au o parere buna despre eiEvita activitatile sociale/profesionale care implica relatii interpersonale importante*

Psihopatia evitantantaAmbarasati, anxiosi, plang, blushing in fata altor oameniExagereaza pericolele potentiale , pot anula intalniri importante pentru ca anticipeaza ca vor fi depasiti, epuizati de efortul de a le face fataReticenti in diferite situatii sociale de teama de a spune ceva nepotrivit (foolish)*

Tulburarea de personalitate obsesionalaPerfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacitatea de a termina o actiune sau proiect datorita imposibilitatii realizarii propriilor standarde impusePreocupare excesiva pentru detalii, reguli, liste, schemeDevotiune excesiva asupra muncii (cu ignorarea distractiilor din timpul liber)

*

Tulburarea de personalitate obsesionalaIndecizieRetragere emotionala cu ingustarea afectelorScrupulozitate, hiperconstiinciozitateInflexibilitate in materie de moralitate/ principii etice/ valoriLipsa generozitatii in privinta timpului, banilor, cadourilor*

Tulburarea de personalitate pasiv-agresivaComportament care exprima o agresivitate subiacenta si care este exteriorizata pasiv Obstructionism+amanare+taraganare+ incapatinare+ ineficienta iritabil, suparat, ursuz, imbufnatProtesteaza fara justificareCrede ca face mai mult decat cred altii ca face*

Tulburarea de personalitate pasiv-agresivaSe simte ofensat, iritat, jignit cand altii ii fac observatii utile Obstructioneaza eforturile altora, le saboteaza prin inactiune sau proasta sa actiuneCritica in mod nejustificat, batjocoresc, dispretuiesc pe cei aflati in pozitii sociale de autoritate *

Tulburarea de personalitate borderlineE situata la granita dintre psihoze si nevroze Carcaterizata prin afect, dispozitie, comportament, relatii obiectuale, imagine de sine extrem de instabileDenumita si Schizofrenie ambulatorie, personalitate instabil emotional, caracter psihotic*

Tulburarea de personalitate borderlineFoarte labili emotional, cu mari oscilatii de dispozitiePot face episoade micropsihotice (simptome psihotice trecatoare)Comportament foarte impredictibilActe autodistructive repetate Difuziunea identitatii = se plang de lipsa unui sens real al propriei identitati

*

Tulburarea de personalitate borderlineSentimente de goliciune, plictiseala sufleteascaImpulsivitate in cp 2 domenii care pot deveni autoprejudiciante ca: cheltuirea banilor, sex, uzul de substante, furtul din magazine, abuzul de bautura si mancareRelatii interpersonale instabile/intense caracterizate prin alternarea intre extreme

*

Tulburarea de personalitate borderlineSupraidealizare Devalorizare Furie nejustificata si intensa/ pierderea controluluiAmenintari repetate cu suicidulComportamente sau eforturi de automutilareEforturi frenetice, violente de a evita abandonul real/imaginar*

****. Cunoaterea este constituit de ansamblul de funcii ale psihismului care permit reflectarea realitii exterioare n vederea orientrii i adaptrii eficiente n concordan cu trebuinele individului. Funciile elementare prin care se realizeaz cunoaterea sunt:-atenia;-percepia;-memoria;-gndirea.*Aceste funcii elementare orienteaz psihismul spre mediul nconjurtor permindu-i s recolteze, prin intermediul organelor de sim, datele, informaiile necesare sub form de senzaii, percepii, reprezentri. Pe baza acestor informaii. prelucrate i stocate n memorie, se emit judecai i raionamente proprii care constituie propria evaluare a realitii de ctre individ. n funcie de aceast evaluare individul va aciona comportamental, va lua atitudine fa de mediu.Alturi de afectivitate care reprezint registrul sau fundalul subiectiv, personal, n care individul se raporteaz la realitatea nconjurtoare, cunoaterea constituie contiina. Contiina este o funcie de sintez a psihismului care reprezint viaa psihic la un moment dat (Jaspers).

**Este funcia psihic elementar prin care se realizeaz orientarea selectiv i concentrarea activitii psihice asupra unor obiecte, fenomene, aciuni, n scopul de a le percepe, de a lua deci act de existena lor, de a le nelege i a le asimila, sau la nevoie de a le percepe i a le evita.Atenia depinde att de substratul ei neurofiziologic (care presupune un anumit prag de vigilitate, de alert a structurilor cerebrale), ct i interesul subiectiv, de moment sau de lung durat al individului fa de obiectul, fenomenul respectiv.*Din punct de vedere psihologic descriem urmtoarele caliti polare ale ateniei: stabilitate fa de mobilitate. O atenie eficient realizeaz un echilibru ntre acestea dou. Dac e prea mobil (n detrimentul stabilitii) vorbim de o atenie spontan mrit, dac e prea stabil vorbim de o atenie spontan sczut (nsoit eventual de o atenie voluntar mrit).

*Alt caracteristic - volum (sau distributivitatea) fa de concentrare. Volumul crescut face ca individul s rein o mare cantitate de excitani (nsoete de obicei o hipermobilitate, ca n creterea ateniei spontane) de ex. dirijorul unei orchestre sau arbitrul!! Concentrarea pe un anume excitant, selectat conform interesului subiectiv, atrage o cretere a ateniei voluntare.*Msurarea ateniei (apreciaz concentrarea, volumul ateniei, intensitatea / concentrarea):proba clinic (Kraepelin): enumerarea unei serii n ordine invers;proba psihologic: testul Bourdon bifarea unor litere dintr-un text;tahistoscopul evalueaz capacitatea bolnavului de a se concentra, volumul i intensitatea ateniei (numrul de figuri reproduse de pacient dintre cele prezentate anterior).*I.1.1. DISPROSEXIII.1.1.1. CantitativeI.1.1.1.1. HIPERPROSEXII (de obicei selective):depresia melancoliform (e centrat pe ideea de culpabilitate).paranoia (pe tema delirant).fobicii (pe tema fobic).obsesionalii.cenestopaii, hipocondriacii (pe teme legate de starea de sntate a organismului).un aspect particular are hiperprosexia din manie care e spontan (deci neselectiv) i se nsoete de o hipoprosexie voluntar.I.1.1.1.2. HIPOPROSEXII (grad extrem: aprosexia):surmenaj.anxietate.oligofrenie.deteriorri, demene.schizofrenie.*I.1.1.1.2. HIPOPROSEXII (grad extrem: aprosexia):surmenaj.anxietate.oligofrenie.deteriorri, demene.schizofrenie.*I.1.1.2. Calitative ( paraprosexii)Reprezint disocierea dintre atenia spontan i cea voluntar (de concentrare) ca n manie (creterea ateniei spontane i scderea ateniei voluntare).**I.3. PERCEPIAI.3.1. DEFINIII, CARACTERISTICISenzaia este un semnal senzorial elementar unimodal, definit calitativ conform unui stimul simplu i uniform i care duce la o imagine (lumin, culoare etc.) obinute printr-un singur analizator a unor proprieti simple. Senzaia este izvorul iniial al tuturor informaiilor noastre.*Percepia este un proces psihic ce realizeaz reflectarea direct i unitar a ansamblului nsuirilor i structurii obiectelor i fenomenelor (n forma perceptelor). Este un proces primar (spre deosebire de gndire i reprezentare, care este unul secundar) datorit desfurrii ei numai atta timp ct se pstreaz contactul cu stimulul. Stimularea fizic este transformat, convertit, transferat n informaie psihologic, stimularea senzorial fiind prelucrat i adus n cmpul contiinei. *Reprezentarea este reflectarea sub form de imagine intuitiv a unui obiect sau fenomen care n momentul respectiv nu este perceput, dar care a acionat n trecut asupra analizatorilor. Reprezentarea este deci, o imagine reprodus care se bazeaz pe experiena perceptiv trecut. reprezentrile existnd independent de prezena stimulului. Reprezentrile pot fi evocate, actualizate pe baz de cuvnt (stimulul specific pentru evocarea reprezentrilor la om i care este strns legat de percepie). Primul i al doilea sistem de semnalizarea formnd o strns unitate. Reprezentrile pot fi actualizate i de stimuli concrei, neverbali, ce au fost percepui concomitent cu stimuli ce au constituit obiectul perceperii pe care reprezentarea o reflect. Reprezentrile sunt rezultatul unei prelucrri i generalizri a experienei perceptive anterioare.I.3.1.1. Diferena dintre SENZAII i PERCEPT (unii l identific cu procesul complex al percepiei):SENZAIE forma elementar de reflectare primar unimodal, nemijlocit a unor nsuiri simple i separate ale obiectelor care acioneaz asupra organelor de sim (stimulilor) obinute ntr-un singur analizator (vizuale, gustative, auditive etc.; ex. senzaii de rece sau cald, culoare). Senzaiile ca elemente simple ale percepiei constituie izvorul cunoaterii. Senzaia este premergtoare percepiei fiind element constitutiv al percepiei. Am putea spune, deci, c percepia este o multitudine de senzaii.PERCEPTELE imagini sintetice, dar primare, obiectuale i globale, multidimensionale obinute prin interaciunea senzorial complex dintre obiect i subiectul care percepe. reflectnd direct i unitar calitatea obiectului. Perceptele sunt situate la un nivel superior senzaiilor n cadrul proceselor cognitive.I.3.1.2. Caracteristici comune ale SENZAIILOR i PERCEPTELORSENZAIA i PERCEPTUL (percepia) au comun faptul c ambele sunt fenomene primare n cadrul funciilor psihice de cunoatere, spre deosebire de REPREZENTRI i GNDIRE considerate procese secundare. Procesul primar se deosebete de procesele secundare (gndirea i reprezentrile) prin prezena stimulilor n cmpul senzorial sau perceptiv; fenomenul perceptiv exist doar atta timp ct individul pstreaz contactul perceptiv cu obiectul existent.Ca orice funcie psihic, percepia ca funcie bazal a proceselor cunoaterii are o structur complex (pe vertical i orizontal) i dinamic care presupune o funcionare multifazic, modelabil i perfectibil n timp. Aceasta se dezvolt de fapt n ontogeneza individului. Ce vreau s spun? C un acelai obiect, perceput la vrsta de 2 ani de ctre un copil, va avea cu totul alt semnificaie dect perceput 20 de ani mai trziu de acelai copil, devenit adult. O mic jucrie de plu va fi n primul timp un obiect cu care te poi juca sau poate fi apucat i dus la gur, cu 20 de ani mai trziu s apar ca unul ori de-a dreptul anodin, sau, dimpotriv s evoce cutare sau cutare amintire etc. De ce? Pentru c ntre timp percepia interacioneaz cu un bogat fond de amintiri, reprezentri, triri afective care schimb cu totul emoia percepiei aceluiai obiect.Ce concluzie mai putem trage de aici? C percepia este de fapt o parte a unui sistem integrativ supraordonat ca orice alt funcie psihic modul de desfurare a unei funcii psihice depinznd permanent de starea celorlalte componente ale sistemului, de starea aparatului psihic n totalitatea sa. Se realizeaz, astfel, finalmente adaptarea optim la realitatea exterioar.

*I.3.2. PSIHOPATOLOGIA PERCEPIEIDepete domeniul semiologiei psihiatrice, ntlnindu-se practic n toate domeniile, ndeosebi n cel al neurologiei. ntr-o sistematizare didactic i oarecum convenional, vorbim de modificri cantitative i calitative de percepie.I.3.2.1. Tulburri cantitative ale percepieiHiperestezia = suprasensibilitate la stimuli care nu erau percepui (subliminali). Apare n: surmenaj, boala Basedow, debut boli interne, debut boli psihice. O form deosebit de hiperestezie este cenestopatia (Dupr) = tulburare contient, cu critic a percepiilor intero- i proprioceptive constnd din senzaii penibile, difuze, fugace care apar fr nici o modificare organic obiectivabil. Apar n nevrozele astenice.Hipoestezia = apare n stri de inducie hipnotic, isterie, oligofrenie, schizofrenie, tulburri de contiin.I.3.2.2. Tulburri calitative ale percepieiiluziihalucinaii**

I.3.2.2.1. ILUZIILEIluziile fiziologice (la normali): percepia sau interpretarea eronat a unor stimuli senzoriali existeni n cadrul percepiei. Apar la normali n condiii de: distan prea mare, lumin insuficient, stri afective speciale (frica n condiii de ntuneric).Rezult fie dintr-o proiectare a imaginarului n actul perceptiv, fie dintr-o prelucrare eronat a imaginilor percepute: exemplu iluziile optico-geometrice (b n ap, 2 linii paralele ntretiate de o a 3-a prin curbe, fata Morgana).Sunt erori de recunoatere i interpretare a unor obiecte percepute n ntregime, a unor excitani reali. Deosebirea iluziilor fiziologice de cele patologice este c n iluziile fiziologice persoana poate realiza i corecta imaginea fals, spre deosebire de cele patologice unde nu exista critica, considerndu-le adevrate, fiind adesea nsoite de interpretare delirant i superficializarea ateniei, memoriei, proceselor asociative.*Iluziile patologice sunt percepii deformate ale unor stimuli reali de al cror caracter patologic pacientul nu i d seama, pe care le poate interpreta n mod patologic n contextul unor triri psihotice. Apar, de obicei, n stri psihotice pe fond organic (sevrajul din alcoolism, dar mai ales sevrajul complicat cu delirium din delirium tremens, n strile confuzionale secundare strilor infecioase intens febrile, n psihozele acute care complic intoxicaia cu droguri halucinogene, ca de exemplu hai, mescalina, L.S.D.), n epilepsie i n schizofreniile paranoide.

*I.3.2.2.1.1. CLASIFICAREA ILUZIILOR PATOLOGICEexteroceptiveinteroceptive (viscerale)proprioceptiveI.3.2.2.1.1.1. Iluziile patologice exteroceptiveA.- vizualeB.- auditiveC.- olfactiveD.- gustative*A. Vizuale:A.1. Metamorfopsii = impresia deformat a obiectelor i spaiului perceput:macropsiimicropsii frecvent ntlnite in DTdismegalopsii (deformate)Sunt cele mai frecvent ntlnite n patologia psihotic organic (DT cel mai des).A.2. Porropsii = obiectele par mai ndeprtate / apropiateA.3. Pareidolii (eidolon - fantoma) = animarea, antropomorfizarea unor percepii simple (mai des la copii - particulariti afective mari i caracter variabil al criticii). Sunt elemente de tranzit spre halucinaii (Ey). Apar n epilepsie, DTs, schizofrenie, infecii, post TCC.*A.4. False recunoateri = identificarea eronat a unor persoane. Apar n manie, stri confuzionale, sindrom Korsakov, demene. O variant aparte este: dj vu, connu, vcu, sau jamais vu, connu, vcu n care s-ar combina i o tulburare a fazei de recunoatere a memoriei n sindromul de depersonalizare i derealizare din patologia lobului temporal (strile secundare din epilepsia temporal i genuin).A.5. Iluziile de persoan:Iluzia sosiilor (sdr. Capgras)Iluzia FregoliIluzia sosiilor din sdr. Capgras: (persoana este identificat ca semnnd cu o alta din anturajul imediat pacientului, care sunt multiplicate n chip id