curs_10 -11

Ciocoiu Dana Lucica – NOTE DE CURS – BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE BASCHETULUI -2012

CURSUL 10

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PREDAREA JOCULUI DE BASCHET LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL (V-VIII)

Predarea educaţiei fizice la învăţământul gimnazial este destul de dificilă deoarece organismul elevilor este în continuă transformare (pubertate).

În jocul de baschet, aceasta este prima etapă a învăţării propriu-zise, etapă în care sunt programate elementele tehnico-tactice fundamentale.Profesorul de educaţie fizică de la învăţământul gimnazial trebuie să abordeze diferit instruirea elevilor din clasa a V-a şi a VI-a comparativ cu cea din clasele a VII-a, a VIII-a .

1. OBIECTIVELE DISCIPLINEI BASCHETPENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL

Obiective cadru:

- dezvoltarea capacităţii motrice generale şi specifice disciplinei în concordanţă cu particularităţile de vârstă şi sex, nivel de pregătire;

- asimilarea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice specifice disciplinei baschet, necesarepracticării jocului în condiţii regulamentare la şcoală şi activitatea extraşcolară;

- valorificarea în concursuri, întreceri, competiţii sportive a pregătirii elevilor;- întărirea motivaţiei pentru practicarea jocului de baschet;- manifestarea spiritului de echipă şi întrecere, în funcţie de acceptarea unui sistem de

reguli.

2. CONŢINUTUL PROGRAMELOR ŞCOLARE PENTRU DISCIPLINA BASCHET CLASELE V-VIII

CLASA a V-a

Procedee tehnice folosite în atac:- Prinderea, ţinerea şi pasarea mingii cu două mâini de la piept, de pe loc şi urmată de

deplasare.- Oprirea într-un timp.- *Pivotarea prin păşire şi întoarcere.- Dribling mediu.- Aruncarea la coş cu două mâini de la piept (fete) cu o mână de la umăr (pentru băieţi).- *Aruncarea la coş din dribling.

Procedee tehnice folosite în apărare:- Poziţia fundamentală în apărare.- Deplasările cu paşi adăugaţi.- Schimbarea de direcţie cu frânare pe un picior.- Săriturile cu desprindere de pe loc şi din deplasare.

Nici o parte din acest document nu poate fi reprodus fără acordul autoarei.- 3 -


- *Lucrul de braţe şi jocul de picioare.

Acţiuni tactice folosite în atac:- Demarcajul.- Depăşirea. Acţiuni tactice folosite în apărare:

- Marcajul normal. Joc de baschet cu aplicarea procedeelor învăţate, cu reguli adaptate:

- 2 x 2 şi 3 x 3 la un panou;- *5 x 5, la două panouri.REGULAMENT: paşi, dublu dribling, greşeală personală, repunerea mingii.

CLASA a VI-a

Procedee tehnice folosite în atac:- Prinderea, ţinerea şi pasarea mingii cu două mâini de la piept, din deplasare.- Oprirea într-un timp*oprirea în doi timpi.- Pivotarea prin păşire şi întoarcere.- Dribling cu variaţii de ritm.- Aruncarea la coş de pe loc cu o mână din faţă sau cu două mâini de la piept.- Aruncarea la coş din dribling. Procedee tehnice folosite în apărare:- Deplasări specifice în poziţie fundamentală.- Lucrul de braţe şi jocul de picioare. Acţiuni tactice folosite în atac:- Demarcajul.- Depăşirea.- *Pătrunderea.

Acţiuni tactice folosite în apărare:- Marcajul normal.- *Marcajul agresiv. Joc de baschet cu aplicarea procedeelor învăţate şi respectarea regulilor greşeală

personală şi dublu dribling, paşi, repunerea mingii.- 2 x 2 şi 3 x 3 la un panou;- *5 x 5, la două panouri.

REGULAMENT : paşi, dublu dribling, greşeală personală, repunerea mingii.

CLASA a VII-a

Procedee tehnice folosite în atac:- Pasa cu două mâini de la piept, de pe loc şi din deplasare (directă şi cu pământul).- Pasa cu o mână din dreptul umărului.- Oprirea într-un timp şi pivotarea prin întoarcere.- *Dribling alternativ.- Aruncarea la coş din alergare.- *Aruncarea la coş din săritură.

Procedee tehnice folosite în apărare:- Deplasări cu paşi adăugaţi, înainte, înapoi şi lateral.



- Lucrul de braţe şi jocul de picioare.- Culegerea mingii de pe sol.- *Scoaterea mingii din dribling.

Acţiuni tactice folosite în atac:- Demarcajul.- Pătrunderea.- Depăşirea.- *Dă şi du-te.

Acţiuni tactice folosite în apărare:- Marcajul normal.- Marcajul agresiv.- *Intercepţia.

Joc bilateral cu aplicarea regulilor: paşi, dublu dribling şi greşeală personală, 3”,5”,8”,”24”:

- 2x 2 şi 3 x 3 la un panou;- 5 x 5 la două panouri.

REGULAMENT paşi, dublu dribling, greşeală personală, repunerea mingii, 3”, 5”, 8”, 24”.

CLASA a VIII-a

Procedee tehnice folosite în atac:- Pasa cu una şi două mâini, între 2-3 jucători, din deplasare cu şi fără schimbarea locurilor.- *Pasa lungă de contraatac.- Dribling alternativ.- Oprirea într-un timp şi doi timpi, urmată de pivotare.- Aruncarea la coş, din alergare şi din săritură. Procedee tehnice folosite în apărare:- Poziţia fundamentală şi deplasările specifice.- Scoaterea mingii din dribling.- *Smulgerea mingii de la adversar.- *Capacul. Acţiuni tactice folosite în atac:- Demarcajul.- Pătrunderea.- Depăşirea.- Recuperarea.- “Dă şi du-te”.- *Atacul cu aşezare în semicerc.- *Contraatacul. Acţiuni tactice folosite în apărare:- Marcajul adversarului.- Urmărirea la panou.- Intercepţia.- *Sistemul de apărare om la om. Joc bilateral:5X5 pe tot terenul.

REGULAMENT: valoarea coşului, greşeli de echipă.



3.METODE UTILIZATE ÎN PREDAREA JOCULUI DE BASCHET LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL

Metodele utilizate în cadrul procesului instructiv-educativ pentru disciplina baschet la învăţământul gimnazial sunt următoarele :

Metode expozitive- explicatia, descrierea. Metode interactive-dialogul. Metode de explorare directă- observarea execuţiei colegilor . Metode de explorare indirectă –demonstraţia (nemijlocită, mijlocită). Metode practice-demonstrative- exerciţiul (exersarea) –parţială, globală. Metoda ludică – jocul. Metode de evaluare - tradiţionale (notarea, aprecierea -probe practice);

- complementare (observarea sistematică a comportamentului elevilor, portofoliul, autoevaluarea).

Metode de corectare- intervenţia verbală (pozitivă, negativă), intervenţia prin gesturi, semne.

4. EVALUAREA JOCULUI DE BASCHET LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL

Forme, tipuri de evaluare în jocul de baschet :Evaluare iniţială (predictivă)- se realizează la începutul unui program de instruire şi are ca scop cunoşterea nivelului de pregătire al elevilor. Evaluare continuă (formativă)- se realizează pe tot parcursul procesului instructiv-educativ. Evaluare finală (sumativă) –se efectuează la încheierea unei etape mai lungi de instruire (ciclu tematic al unităţilor de învăţare, sau evaluare semestrială). Exemplu:

Varianta AExecutarea procedeelor tehnice izolat.Apreciere din nota maximă 8.

- driblingul alternativ cu mâna dreaptă şi cea stângă-2p;- aruncarea la coş cu două mâini din dreptul pieptului (fete) şi o mână de la umăr (băieţi)-4p;- pasa cu două mâini de la piept urmată de deplasare -2p.

Varianta BExecutarea unei structuri tehnico-tactice.Apreciere din nota maximă 9.

- driblingul alternativ cu ocolire de jaloane-3p;- oprire într-un timp-2p;- aruncarea la coş cu două mâini din dreptul pieptului (fete) şi o mână de la umăr (băieţi)-4p.

Varianta C Joc bilateral.Apreciere din nota maximă 10.

- joc bilateral 3x3 pe ½ teren. Cerinţe: - aruncarea la coş (oportunitatea execuţiei)-2p; - colaborarea cu partenerii -3p;



- aplicarea regulilor de joc: paşi, dublu dribling,

- greşeală personală-2p.

5. PARTICULARITĂŢILE LECŢIEI CU TEME DIN JOCUL DE BASCHET LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL

Lecţia de educaţie fizică la învăţămîntul gimnazial în care una din teme este din jocul de baschet prezintă următoarele particularităţi :

Durata 50 minute.Ponderea tipului de lecţie este de învăţare, consolidare, verificare şi mixte.Numărul temelor 2-3.Este de preferat ca desfăşurarea lecţiilor de baschet să se realizeze în aer liber.Se impune tratarea diferenţiată (sex, nivel de pregătire), chiar demixtarea.Prezenţa permanentă a jocului şi a întreceri.La clasele V-VI-jocul reprezintă principalul mijloc (are caracter complex, solicitant, noţiuni de regulament avansate).La clasele VII-VIII organizarea concursurilor, competiţiilor de baschet.Materialele şi instalaţiile sunt adaptate particularităţilor de vârstă.Utilizarea parcursurilor aplicative mai dificile.Se pot utiliza toate procedeele de exersare : frontală, pe perechi, pe grupe, etc.Este necesară formarea capacităţii de a efectua independent elementele şi procedeele predate în cadrul lecţiile.



CURSUL 11

MANAGEMENTUL PREGĂTIRII ECHIPEI REPREZENTATIVE ŞCOLARE

1. PREGĂTIREA ECHIPEI REPREZENTATIVE DE ŞCOALĂ GENERALĂ (CLASA VII – VIII, 13 – 15 ANI)

Lecţia de ansamblu sportiv (disciplina baschet) – este o activitate prin care, datorită posibilităţilor de organizare a şcolii (liceului) respective, elevii talentaţi îşi aprofundează pregătirea în jocul de baschet.

Se organizează în funcţie de:baza didactico-materială;aptitudinile, înclinaţiile, dorinţele elevilor;disponibilităţile şi specializarea cadrului didactic;posibilităţi de finanţare;

tradiţia şcolii.Conţinutul acestor ore de pregătire este asemănător cu cel al grupelor de începători şi

avansaţi din antrenamentul sportiv şi se organizează pe grupe valorice de pregătire, grupa de bază → echipa reprezentativă. Selecţia şi pregătirea elevilor se realizează permanent, criteriile fiind mai puţin exigente comparativ cu cele ale sportului de performanţă.

Din punct de vedere al metodologiei selecţiei prezentăm următoarele cerinţe:1. concepţie clară privind selecţia elevilor pentru cercul sportiv;2. criterii precise de selecţie;3. sistem de probe şi norme de control care obiectivizează selecţia;4. existenţa unui calendar competiţional prin care să se verifice stadiul de pregătire →

avansarea elevilor spre o etapă superioară. În depistarea elevilor profesorul de educaţie fizică poate utiliza următoarele metode:

observarea sistematică a elevilor la lecţiile de educaţie fizică;organizarea de jocuri speciale cu caracter de depistare;urmărirea comportamentului elevilor în afara programului şcolar.

Cea de a doua etapă este selecţia preliminară, cu durată de 4 – 6 săptămâni, timp în care procesul de pregătire se îmbină cu cel de selecţie şi în funcţie de trecerea unor probe de control specifice vârstei, elevii sunt selecţionaţi.

Ce-a de-a treia etapă este selecţia relativ stabilă, ultima etapă de formare a grupelor de elevi începători cu durată de 2 – 3 luni. Periodic sunt efectuate verificări prin probe de control, rezultatele obţinute determină trierea elevilor şi în final formarea grupei cu care se începe efectiv procesul de pregătire în baschet.

Recomandăm testarea elevilor prin următoarele probe motrice specifice:deplasare înainte – înapoi, laterală 12 – 14 m;detentă de pe locpase cu două mâini de la piept (30 secunde);dribling printre jaloane;aruncări libere.

Deoarece condiţiile de selecţie sunt foarte diferite şi particulare fiecărei şcoli, prezentăm câteva criterii care stau la baza cerinţelor selecţiei pentru baschet:

asigurarea unei medii ridicate a staturii echipei:



2 – 3 jucători care se vor situa la nivelul celor mai înalţi elevi din şcoală; 8 – 10 jucători vor fi selecţionaţi cu prioritate, pe criteriul motricităţii generale şi

specifice.În componenţa echipei este necesar să intre:

8 – 9 jucători care să constituie formaţia de bază a reprezentativei; 5 – 6 jucători de perspectivă care, în anul următor, să poată înlocui pe cei promovaţi

într-un eşalon superior al baschetului.Pe posturi recomandăm următoarea orientare:

2 jucători pivoţi înalţi cu mobilitate, buni finalizatori de sub coş, de la semidistanţă şi activi la recuperările ofensive;

5 jucători extreme:- să finalizeze de la distanţă, semidistanţă, de sub coş;

- să paseze (pase decisive la angajarea pivoţilor);

- să pătrundă;

- să participe la asigurarea echilibrului defensiv, jucători de „capcană” şi de intercepţie;

- să participe pe contraatac (ca vârfuri sau intermediar).

4 jucători fundaşi din care:- 2 fundaşi ofensivi (depăşiri, pătrunderi în zonele vulnerabile din apropierea

coşului), buni aruncători de la distanţă şi semidistanţă, activi pe contraatac (ca intermediari sau vârf), jucători de intercepţie foarte buni apărători;

- 2 jucători coordonatori de joc cu rapiditate, supleţe, inteligenţă, capacitate de comparaţie, analiză, sinteză, abstractizare, generalizare etc., cu foarte bună motricitate în special la dribling şi execuţia paselor decisive,buni aruncători de la distanţă şi semidistanţă, activi în trecerea rapidă a mingii din zona de apărare în zona de atac, agresivi în jocul de apărare, jucători de intercepţie, „capcană” şi de colaborare în apărare (flotări, aglomerări).

Din varietatea criteriilor de selecţie prezentăm orientativ valorile taliei (Tabelul 11.) şi ale motricităţii generale → viteza, detenta, rezistenţa (Tabelul 1.2.).

Tabel 1.1Date privind talia la vârsta 13 – 15 ani (după T. Predescu şi A. Moanţă 2001)

Sexul Vârsta Talia (cm)

FETE13 1,70

14 1,70-1,7515 1,75-1,80

BĂIEŢI13 1,68

14 1,75-1,80

15 1,75-1,90



Tabel 1.2Date privind dezvoltarea motricităţii

(după T. Predescu şi A. Moanţă 2001, modificat de noi)

Proba

Vârsta

BĂIEŢI FETE

13 14 15 13 14 15

Viteză30m /sec.

4,8 4,7 4,6 5,0 4,9 4,8

Detentă(cm)

48 50 55 34 36 40

Rezistenţă800m/ min.

3,05-3,00 3,30- 3,15

CONDIŢII DE PREGĂTIRE:Lecţiile se vor desfăşura în aer liber şi în sală în funcţie de perioadă şi obiectivele

instruirii.Durata de lucru: 90 – 100 min.Ciclul săptămânal: 1 – 2 lecţii.

MODELUL JOCULUI: rezolvarea situaţiilor de atac rapid 2 x 2, 3 x 3, 4 x 4;

recuperarea mingii ca urmare a aruncării la coş sau intercepţie şi lansarea contraatacului;

se vor folosi sisteme de atac: 2 – 1 – 2, 4 + 1;

se va utiliza apărarea om la om agresivă pe tot terenul.

OBIECTIVELE INSTRUIRII: dezvoltarea fizică armonioasă a organismului în creştere;

consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor tehnico-tactice specifice jocului în atac şi apărare, la nivel cât mai apropiat de modelul jocului; învăţarea unor procedee tehnice şi acţiuni tehnico-tactice noi;

însuşirea şi aprofundarea cunoştinţelor legate de sistemele de joc (atac – apărare), regulament, realizarea încălzirii (antrenament – meci) şi recuperarea după efort; educarea combativităţii, a stăpânirii de sine, a relaţiilor de grup;

formarea obişnuinţei de practicare independentă a jocului în timpul liber.

CONŢINUTUL INSTRUIRII: Pregătirea fizică:



dezvoltarea vitezei de reacţie, de execuţie, repetare şi deplasare; dezvoltarea detentei la nivelul membrelor superioare şi inferioare; dezvoltarea forţei la nivelul musculaturii membrelor inferioare, superioare,

abdomen, spate; dezvoltarea îndemânării generale şi specifice; dezvoltarea elasticităţii musculare şi a mobilităţii articulare; dezvoltarea capacităţii de adaptare la eforturile aerobe, anaerobe şi mixte.

Pregătirea tehnică: consolidarea şi perfecţionarea procedeelor tehnice fundamentale. În atac:

- aruncările la coş din dribling, din alergare şi din săritură;

- driblingul în viteză specific contraatacului, cu schimbări de direcţie, cu piruetă, cu trecerea mingii prin faţă, pe la spate, printre picioare, cu variaţii de ritm pentru realizarea depăşirii;

- oprirea, pivotarea şi protecţia mingii;

- prinderea şi pasarea mingii cu două mâini, cu o mână de pe loc, din deplasare, în funcţie de situaţia şi faza de joc.

În apărare:- deplasarea şi alergarea laterală;

- tehnica jocului de picioare şi lucrului de braţe împotriva atacantului cu şi fără minge.

ÎNVĂŢAREA PROCEDEELOR TEHNICE NOI: în atac:

pase speciale: - cu o mână de jos din dribling, pe la spate, în cârlig, din lateral, de pe loc şi din

deplasare; voleibalarea:

- cu trimiterea mingii către coş sau coechipier, executată de pe loc, din deplasare sau săritură, cu o mână sau ambele mâini.

în apărare: urmărirea la panou prin voleibalare.

PREGĂTIREA TACTICĂ: consolidarea şi perfecţionarea acţiunilor tactice individuale şi colective însuşite anterior; învăţarea de acţiuni tactice noi:

în atac:- învăţarea încrucişării simple;

- blocajul şi ieşirea din blocaj;

- învăţarea sistemului de contraatac (cu pas margine – pas centru – dribling – aruncare la coş) ;

- învăţarea procedeelor specifice posturilor: pivot, extremă, fundaş ofensiv, fundaş defensiv, conducător de joc;



- învăţarea sistemului de atac: 2 – 1 – 3, 4 + 1.

în apărare:- învăţarea sistemului de apărare agresivă om la om pe tot terenul şi jumătate de

teren, a marcajului la intercepţie, a alunecării, schimbului de atacanţi şi a marcajului dublu („capcană”) împotriva jucătorilor cu minge;

- blocajul defensiv.

PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ: pregătire intelectuală (atenţie, percepţie, gândire, decizie);

pregătire volitivă (calităţi de voinţă) ;

pregătire afectivă (echilibru emoţional);

dezvoltarea autoreglării.

PREGĂTIREA TEORETICĂ: aprofundarea regulamentului de joc;

însuşirea cunoştinţelor teoretice despre efectuarea încălzirii(generale, specifice),mijloace de refacere după efort, alimentaţie, etc.


curs_10 -11

Documents