curs testul mainii

8/15/2019 Curs Testul Mainii

http://slidepdf.com/reader/full/curs-testul-mainii 1/9

CURS

TESTUL MÂINII

Autor: Edwin E. Wagner, Ph.D. (1983)

Acest instrument refect! ac"iunie #rototi#ae care se $or e%#rima com#ortamenta, reac"ii caresunt mai a su#rafa"! &i a#te de a fi e%#rimate 'n com#ortamentu direct.oroaree acestei #reum"ii sunt: (1) *endin"ee care nu a#ar 'n #rotoco sunt fie a+sente, sa+e,sau o+ser$a+ie doar 'n stare de con&tien"! redus! (-) E%ist! o corea"ie direct! 'ntre $igoarea #roiectat! 'n mn! &i #ro+a+iitatea de e%#rimarecom#ortamenta!(3) u ct #erce#"ia este mai +iar! cu att este mai mare #ro+a+iitatea ca stratu de tendin"eautomate de ac"iune care constituie contactu cu reaitatea s! fi fost ru#t &i 'nocuit de #rocese

#sihotice.

*estu /inii este o tehnic! de diagnostic care utiiea! imaginie unor mini dre#t stimui #roiecti$i. Ace&tia sunt re#reenta"i de ece #an&e ne'ncadrate care #reint! imagini ae minii 'ndiferite #oi"ii. 0 #arte dintre ee sunt inten"ionat u&or distorsionate. A 1 2a este a+!.

*estu /inii cu#rinde categorii de scoruri cantitati$e &i caitati$e.E%ist! #atru categorii cantitati$e com+inate su+sumnd 'm#reun! #rin 'm#!r"ire 1 su+categorii.Au fost identificate 14 categorii caitati$e.

*estu /inii se +aea! #e urm!toaree i#otee:(a) com#ortamentu uman este organiat(+) #erce#"ia stimuior nestructura"i tre+uie s! refecte tendin"e com#ortamentae mai organiate(c) r!s#unsurie a minie din #oee am+igue indic! aceste organi!ri ierarhice &i #ot ficasificate 'ntr5o schem! #sihoogic! &i diagnostic! uti!.

Categoriile cantitative de scorare au fost #roiectate s! refecte natura &i dis#oi"ia #entru uncom#ortament &i constituie a+ordarea forma! a inter#ret!rii *estuui /inii.

Parametrii „calitativi6 e%tind scorurie cantitati$e &i7sau informa"iie transmise des#remoti$a"ia sau sco#u din s#atee tendin"ei de ac"iune.

Procedurile de administrare

E%aminatoru &i e%aminatu tre+uie s! stea fa"! 'n fa"!. Pan&ee tre+uie s! fie #emas! cu fa"a 'n os. E%aminatoru 'nce#e s#unnd:

1



Am o serie de planşe pe care sunt desenate imagini ale mâinii. Am să îţi arăt aceste planşe, una câte una şi vreau să îmi spui ce ţi se pare că fac mîinile.”

A#oi este 'ntoars! #rima #an&! &i e%aminatoru s#une : „De exemplu, ce ar putea face această mână?” Pan&ee sunt #reentate 'ntoarse. Adic! una #este ata cu fa"a 'n os. E%aminatu #oate

'ntoarce #an&a cnd dore&te du#! ce este #reentat!. E%aminatu este 'ncuraat s! ia #an&a &i s!o e%aminee. Du#! ce a r!s#uns a #rima #an&!, aceasta se a&ea! cu fa"a 'n os #e mas! &i este'ntoars! a doua #an&!. Aceast! #rocedur! continu! #n! ce utima carte este 'ntoars!.E%aminatoru 'ntoarce utima #an&! (care este a+!) &i s#une:

„Această planşă este ală. Aş vrea să îţi imagine!i o mână şi să îmi spui ce face.

!s#unsurie a teste tre+uie s! fie fide 'nregistrate. *re+uie 'nregistrat &i tim#u ini"ia der!s#uns #entru fiecare r!s#uns acesta este inter$au care se scurge din momentu 'n care #an&aeste 'ntoars! #n! a #rimu r!s#uns scora+i a e%aminatuui.

Dac! e%amintu nu #oate s! ofere un r!s#uns scora+i a o #an&! (un e&ec), nu se'nregistrea! nici un tim# de r!s#uns ini"ia #entru acea #an&!. Dac! e%amintu nu refu! s!

r!s#und! dar refectea! 'ndeung a ea, e%aminatoru tre+uie s! 'ntoarc! cu gri! #an&a cu fa"a 'n os du#! ce au trecut 1 de secunde, s! o 'nregistree ca e&ec &i s! continue cu ceaat! #an&!.Pauee ungi 'ntre r!s#unsuri a aceea&i #an&! tre+uie de asemenea 'nregistrate introducndsecundee 'n #arantee s! indicnd ca s5a scurs destu tim#.

Este im#ortant ca e%aminatoru s! urm!reasc! ghidu #rescris de administrare ct mai #recis, de $reme ce natura &i num!ru r!s#unsurior oferite sunt #ar"ia un artefact a sumei'ndemnurior #rimite de a e%aminator. *otu&i e%ist! o serie de e%em#e #recise cnde%aminatoru tre+uie s! anchetee r!s#unsurie e%aminatuui. De o+icei aceasta se 'ntm#! #entru a 'ndemna e%aminatu s! ea+oree un r!s#uns mai +ine definit. Aceste e%em#e incud:

1. Dac! e%aminatu d! un r!s#uns scurt, stereoti#, descri#ti$ cum ar fi: E 'n sus6e%aminatoru tre+uie s! incuraee e%aminatu 'ntre+ndu5 e face mna;6

. Dac! e%aminatu d! un singur r!s#uns a #rima #an&!, e%aminatoru tre+uie s! 'ntre+e„!ltceva"#$. Prima dat! cnd a#are un e&ec (nu ofer! un r!s#uns scora+i), e%aminatoru tre+uie s!

'ntre+e Po"i s! ghice&ti;6. Dac! e%aminatu continu! s! nu ofere un r!s#uns scora+ia acea #an&! sau a atee, nu se mai adaug! nimic.

%. Dac! un r!s#uns este am+iguu, e%aminatoru #oate 'ntre+a e%aminatu „Po&i s' (mis)ui mai multe des)re asta"#. Aceasta este cea mai frec$ent! #ro+em! a #an&a <<<,unde natura #rofund structurat! a desenuui generea! r!s#unsuri stereoti#e cum ar fi<ndic! s#re ce$a6. nd r!s#unsurie refect! o mn! care o$e&te, se aga"!, se'ntinde, face ce$a este necesar s! fie sta+iit o+iectu sau moti$u #entru ac"iune #entru a #utea scora r!s#unsu. =n aceste cauri e%aminatoru 'ntrea+! e$a s#ecia;6sau u ce sco#;6. e mai +ine este ca e%aminatoru s! decid!, 'nainte de a soicita oea+orare, dac! r!s#unsu dat #oate fi scorat ca neam+iguu.

*. Dac! e%aminatu #are confu sau frustrat de utima #an&! (a+!), e%aminatorutre+uie s! re#ete „+oar imaginea,'-&i o mn' /'cnd ceva#.

=n nici un ca nu este indicat s! se a#eee a atce$a dect a aceste 'ntre+!ri standard.Dac!, #entru sco#uri cinice, e%aminatoru decide c! #oate fi o+"inut ce$a #rin soicitarea unor e%#ica"ii mai detaiate ae r!s#unsuui, 'ncurand e%aminatu s! fac! asocia"ii i+ere sausoicitnd e%aminatu s! a#rofundee #erce#tu, ce mai +ine este s! #un! aceste 'ntre+!ri

-



informae ada#tate a condi"iie testuui astfe 'nct s! nu in$aidee normee adunate 'n condi"iide administrare standardiate.

Categoriile de scorare 0cantitativ'1.R's)unsuri inter)ersonale (<>*) 5 se refer! a rea"iie cu ate #ersoane

!s#unsurie <>* re#reint! sensi+iitatea a, interesee egate de &i a+iitatea de a interac"iona cuate #ersoane. ategoria <nter#ersona! cu#rinde &ase su+categorii, fiecare refectnd o orientarediferit! 'ns#re interac"iunea cu a"ii.

Afecţiune "A##$. Acesta este un r!s#uns inter#ersona im#icnd o schim+are sau or!s#at! cu#rinnd #!cere, afec"iune sau sentimente #rietenoase.

Dependenţă "D%&$. Acesta este un r!s#uns care im#ic! o de#enden"! e%#rimat! sau one$oie de autor sau asisten"! din #artea atei #ersoane.

'omunicare "'()$ ?n r!s#uns de acest ti# im#ic! o #reentare sau schim+ deinforma"ii.

%x*iiţie "%+$ Acest r!s#uns inter#ersona im#ic! e%hi+area cu sco#u o+"ineriia#ro+!rii ceora"i ori su+inierea unor tr!s!turi semnificati$e ae minii.

Direcţionare "D-$ Acest r!s#uns im#ic! dominarea, direc"ionarea sau infuen"areaacti$it!"ior ceora"i.

Agresivitate "A//$ Acest ti# de r!s#uns im#ic! #roducerea durerii, ostiit!"ii, agresiunii.

. R's)unsuri de mediu "%01$ 2 sunt r!s#unsuri care refect! atitudini generaiate fa"! deumea im#ersona! adic!, refect! o #reg!tire de a r!s#unde a mediu 'ntr5o manier! s#ecific!./ediu este definit ca sarcini reati$ noninter#ersonae, sco#uri sau acti$it!"i #e care indi$idu econsider! im#ortante #entru su#ra$ie"uire sau #entru starea de +ine. Aceste r!s#unsuri #ot ficasificate 'n trei su+categorii de#innd de ti#u acti$it!"ii im#icate 'n r!s#uns.

Ac*i!iţie "A'3$. <m#ic! 'ncercarea de a atinge un sco#. /i&carea se deruea! &i totu&io+iecti$u nu este atins &i inc! incert. =ndoieie sunt #reente.

Activ "A'4$. Acest r!s#uns de mediu im#ic! o ac"iune sau atitudine menit! s!mani#uee constructi$, s! ating! sau s! modifice un o+iect sau sco#. Difer! de r!s#unsu A@ #rin fa#tu c! o+iecti$u a fost sau $a fi 'm#init.

3



&asiv "&A5$. Acest r!s#uns im#ic! o atitudine ini&tit! sau rea%at! 'n rea"ie cu for"a degra$ita"ie &i o retragere adec$at! a energiei din mn!.

$. R's)unsuri de,ada)tative 0M!L 5 re#reint! dificutatea, de care indi$idu este #ar"ia

con&tient, de a desf!&ura diferite acti$it!"i datorit! unei s!+iciuni interioare sau interdic"iior e%terne. Ee refect! a#rehensiunea &i stresu e&ecuui de a o+"ine satisfac"ii. unt casificate 'ntrei su+categorii.

4ensiune "4%0$ . ?n r!s#uns 'n care energia se de#une dar nu se reaiea! nimic. ?n sentimentde an%ietate, tensiune sau disconfort este #reent. <ncude situa"ii 'n care se de#une energie #entru a face fa"! gra$ita"iei 'nso"it! de o sena"ie de efort &i 'ncordare.

-nvaliditate "'-&$. Acest r!s#uns incude o mn! infirm!, r!nit!, moart!, dismorfic! sau cudisa+iit!"i.

#rică "#%A$. /na este amenin"at! cu durerea, r!nirea, inca#acitarea sau moartea sau cndmna generea! durerea, r!nirea, inca#acitarea sau moartea e%aminatuui sau unei #ersoaneidentificate de e%aminat.

%. R's)unsuri Retragere re#reint! retragerea din $ia"a socia!.Aceste r!s#unsuri refect! a+andonarea rourior semnificati$e. Acest ti# de r!s#unsuri

re#reint! ina+iitatea e%aminatuui de a #roiecta o ac"iune adec$at! asu#ra imaginii minii.

u+5categorii5 r!s#unsurie difer! 'n func"ie de gradu de retragere #e care e e%#rim!.

+escrierea 0+ES ?neori sunt date detaii &i descrieri inconsec$ente.2i,ar 02I3 !s#unsurie de acest ti# sunt +aate #e un con"inut haucinatoriu, idea"ie deirant!,gndire #atoogic!. Aceste r!s#unsuri ignor! tota sau #ar"ia conturie minior sau integrea!con"inuturi +iare, idiosincretice si mor+ide. Acestea sunt scorate atunci cnd imaginea #erce#ut!nu este o mn! sau este un r!s#uns 'n mod #articuar mor+id.

E4ec 05!IL R's)unsurile E4ec 05!IL. >u este oferit nici un r!s#uns scora+i. ?n r!s#unsE&ec este notat 'n foia de r!s#uns, dar nu este socotit a num!ru tota de r!s#unsuri. Acestea nusunt chiar r!s#unsuri, ci mai degra+! e&ec 'n a r!s#unde.

Categorii de scorare 0calitativ'

!m6ivalent 0!M2 2 acest ti# de r!s#uns a#are atunci cnd am+i$aen"a, eitarea saunesiguran"a sunt e%#rimate 'n egatur! cu tendin"a de ac"iune.

B



5ra,are automat' 0!UT 2 a#are de o+icei a 'nce#utu sau sfrsitu ras#unsuui a o seriede cartona&e. Craee automate constau 'n remarci stereoti#e sau aintate6.

Cilindric 0C7L 2 'n acest ti# de r!s#uns, mna este #erce#ut! ca "innd, mani#und saufoosind un o+iect ciindric destu de mare #entru a ocu#a s#a"iu dintre #ama &i degete.

Negare 0+EN 2 'n negare, #erce#tu este $!ut, $er+aiat, a#oi negat. eac"ia este mai #uternic! dect 'n cau r!s#unsuui am+i$aent &i este e$itat! 'n mod e$ident de c!tre cee%aminat.

Emo&ie 0EM8 2 r!s#unsu este in$estit emo"iona. e e%aminat este foarte im#icat, din #unct de $edere afecti$, 'n acordarea ras#unsuui. ?n r!s#uns emo"iona tre+uie s! fie sugesti$ 'nacest sens din #unct de $edere $er+a &i7sau com#ortamenta.

9rosolan 09R8 2 se 'ntne&te de o+icei 'm#reun! cu un r!s#uns agresi$. Denot! un actagresi$ #rimiti$, necontroat &i com#et nesociaiat. Asemenea r!s#unsuri sunt e%#rimarea

$ioen"ei +rute care 'nseamn! mai mut dect un com#ortament agresi$ o+i&nuit.!scundere0:I+ 2 'n cau unui r!s#uns de acest ti#, mna este #erce#ut! ca ascunnd ce$a.Este $or+a de ascunderea unui o+iect de a"ii sau7&i de a nu5i !sa #e a"ii s! $ad! ce anume facemna.

Imatur 0IM 2 'n r!s#unsurie de acest fe mna este $aut! ca a$nd eg!tura cu co#iii sau cuanimaee.

Ne)utincios 0IMP 2 un ras#uns de acest fe im#ic! im#osi+iitatea e%#rimat! de ce e%aminatde a r!s#unde sau de a 'n"eege6 stimuii testuui.

Ne(nsu/le&it 0IN! 2 nu $ede mna ca a#ar"innd unei fiin"e umane $ii. /na este asociat! maidegra+! cu figuri ne'nsufe"ite, cum ar fi o #ictura, o statuie sau o imagine de fim.

Mi4care 0M8; 2 un r!s#uns de acest gen desemnea! efectuarea unei acti$it!"i 'ntm#!toare,ne#roducti$e. /i&c!rii minii 'i este asociat! o acti$itate ne+uneasc!, re#etat! &i f!r! sco#.

8ralitate 08R! 2 un r!s#uns care im#ic! sau determin! ingerarea de aimente, ichide saudroguri.

Per)le<itate 0PER 2 acest gen de r!s#uns a#are atunci cnd ce e%aminat recunoa&te c! stimuiisunt dificii &i c! este !#!cit de acest ucru. a &i 'n cau r!s#unsurior ne#utincioase, deseneenu sunt #ri$ite ca stimui asu#ra c!rora su+iectu '&i #oate da cu #!rerea 'n mod i+er, ci maidegra+! ca sarcini concrete cu r!s#unsuri6 +ine definite greu de g!sit.

Sen,ual 0SEN 2 im#ic! e%isten"a unui eement tacti, senua. /na este $!ut! ca #ro$ocnd #!cere #rin #i#!irea sau atingerea oamenior sau ucrurior.

Se<ual 0SE= 2 mna este angaat! direct 'n acti$it!"i se%uae.



8riginal 08 2 un r!s#uns de acest gen tre+uie e$auat numai de catre e%aminatoriie%#erimenta"i, care au a#icat &i inter#retat un numar mare de teste de acest gen. ?n astfe der!s#uns se #otri$e&te desenuui res#ecti$, dar este 'n acea&i tim# neo+i&nuit &i origina. E #resu#une inteigen"! &i creati$itate &i tre+uie notat ca origina doar du#! ce e%aminatoru este

sigur c! r!s#unsu se #otri$e&te stimuuui &i este unic.Re)eti&ie 0RPT 2 re#reint! fa#tu c! e%aminatu d! acea&i r!s#uns sau un r!s#uns asem!n!tor,a mai mute cartona&e. De fiecare dat! cnd r!s#unsu se re#et!, tre+uie facut! o +ifare 'ncooana aferent! din ta+eu de e$auare. >um!ru tota de +if!ri re#reint! scoru fina a acestgen de r!s#uns.

INTERPRET!RE!

SC8RURILE PRINCIP!LE

1. Scorurile R's)uns >Rcorurie 2 ras#uns se refera a numaru tota de ras#unsuri care au fost date, e%cuand

ras#unsurie 2 esec.Acest scor re#reinta reacti$itatea #sihoogica a stimuii e%terni. ?n numar #rea mic de

ras#unsuri #oate indica o i#sa de atentie a reaitate sau o fe%i+iitate com#ortamentaa scauta.?n numar mare de ras#unsuri #oate indica o ne$oie com#usi$a de a structura fiecare as#ect amediuui sau un de+it o+sesi$ de idei #e care su+iectu nu e #oate controa in mod adec$at.

. Media e<)erientei - ER Acest indicator estimeaa in genera natura si dis#unerea energiior #sihoogice ae unui

indi$id. Este $or+a ra#ortu dintre de media scorurior inter#ersonae, media ceor de mediu,media a inada#tate si media a retragere

=ntr5un #rotoco norma, scorurie <nter#ersona &i de /ediu tre+uie s! fie a#ro%imati$egae &i s! re#reinte ce #utin 9 din num!ru tota de r!s#unsuri.=n cau gru#uui de contro s5a o+ser$at o /edie a E%#erien"ei de 8::1:. /ute $aria iiț

normae #ot a#!rea #ornind de a aceast! medie. >atura interacti$! a /ediei E%#erien"ei ofer!mute #os+iit!"i 'n ceea ce #ri$e&te e$auarea unicit!"ii #ersonait!"ii normae &i a com#onenteor com#ensatorii &i #atoogice ae #ersonait!"ior +ona$e.

/edia E%#erien"ei tre+uie inter#retat! 'n strns! egatur! cu trecutu istoric &i reationa aindi$iduui. A#arentee ne#otri$iri 'ntre com#ortamentu manifest &i r!s#unsurie a *estu /inii$or dis#!rea atunci cnd se iau 'n cacu circumstan"ee de $ia"! su#orti$e sau nu. ?n indi$idnorma ce trece #rintr5o #erioad! foarte stresant! #oate da r!s#unsuri 2 Deada#tare ce indic!e%isten"a unei tendin"e ne$rotice chiar dac! com#ortamentu manifest r!mne norma. Pe de at! #arte, situa"iie nefa$ora+ie din $ia"a unui indi$id #ot a$ea ca reutat un com#ortament manifestcare #oate #!rea a fi mai r!u dect indic! /edia E%#erien"ei. De e%em#u, unii deinc$en"i dau #rotocoae destu de intacte (imacuate6) a *estu /inii atunci cand com#ortamentu or

F



agresi$ este mai degra+! reutatu unui mediu nes!n!tos dect a unei #ersonait!"i 'nr!ite.<nter#ret!rie acestei medii sunt, +ine'ntees, #asi+ie de a fi modificate de a"i indici cantitati$i sicaitati$i. 0 /edie a E%#erien"ei norma! nu ar tre+ui s! indice ada#tare dac! scoru<nter#ersona este com#us numai din r!s#unsuri 2 Agresi$e. Astfe, tre+uie s! se "in! seama deinterde#enden"a scorurior &i r!s#unsurior a *estu /inii.

Pe masur! ce scoru Deada#tare cre&te, scoru <nter#ersona &i ce de /ediu tind s!scad!. !s#unsurie 2 etragere m!resc mai mut #osi+iitatea e%isten"ei unui com#ortamentdeada#tat. Acest ucru de$ine foarte im#ortant 'n cau 'n care r!s#unsurie 2 etragere se'nmu"esc, 'n tim# ce r!s#unsurie <nter#ersonae &i de /ediu scad. =n #sihoe, num!rur!s#unsurior <nter#ersonae scade $ertiginos &i num!ru ras#unsurior 5 etragere cre&te. >um!ru r!s#unsurior de /ediu #oate r!mne acea&i, indicnd fa#tu c! indi$idu &i5a men"inutmecanismee marginae de ada#tare a mediu #rin concentrarea asu#ra as#ecteor #ractice ae$ie"ii, care nu #reint! nici o amenin"are #entru e. Asemenea indi$ii #ot fi ca#a+ii de a reaiaacti$it!"i cotidiene o+i&nuite (s! se s#ee, s! se im+race), dar nu #ot face fa"! stresuuiinter#ersona. teodat!, a#ar #rotocoae care con"in a#roa#e numai r!s#unsuri de /ediu.<ndi$iii care reaiea! astfe de #rotocoae se confrunt! cu #rocese #sihotice, #erce#nd doar o

reaitate im#ersona!. Pe de at! #arte, #rotocoaee care nu con"in nici un r!s#uns de /ediua#ar"in, 'n genera, unor indi$ii inca#a+ii de a face fa"! rutinei.Protocoaee *estuui /inii tre+uie e$auate ca un 'ntreg i nu doar categorie cuș

categorie. corurie i categoriie *estuui sunt interacti$e. De e%em#u, interesu i gria fa ! deș ș ț

oameni reies din categoria <nter#ersona!. u toate astea, dac! scoru de /ediu este sc!utr!s#unsurie <nter#ersonae #ot fi disi#ate 'n fic iune. Dac! scoru Deada#tare este ridicat,ț

r!s#unsurie <nter#ersonae #ot fi interferate de #rocese ne$rotice. Dac! sunt mute r!s#unsuri 2 etragere, e%ist! segmente mari de reaitate 'n care su+iectu nu #oate func iona efecti$. =n fine,ț

dac! #rotocou este format 'n foarte mare #arte din r!s#unsuri 2<nter#ersonae, se #oate casu+iectu s! su#ra#ersonaiee fiecare e$eniment.

?n num!r ridicat de r!s#unsuri de /ediu indic! e%isten"a unui interes efecti$ asu#ra

as#ecteor im#ersonae ae $ie"ii &i ae muncii. Dac!, totu&i, num!ru r!s#unsurior 2 <nter#ersonae este sc!ut, un scor de /ediu ridicat #oate indica mai degra+! com#usi$itatedect #racticaitate. 0 #ersonaitate rigid! #oate fi sugerat! de e%istenta unor scoruri Deada#tare&i de /ediu ridicate s!r!cirea se$er! a #ersonait!"ii este indicat! de #reen"a unui scor etragere ridicat.

?n scor Deada#tare ridicat #oate sugera e%isten"a unui ti# de ne$ro!, dar nu este a fede negati$ dac! este contra+aansat de e%isten"a unui num!r suficient de r!s#unsuri<nter#ersonae &i de /ediu. Preen"a unor r!s#unsuri de acest gen #oate indica e%isten"a unor resurse incon&tiente ae su+iectuui ce #ot fi e%#oatate 'n decursu tera#iei. Dac! r!s#unsurieDeada#tare sunt 'nso"ite de mute r!s#unsuri etragere, ta+ou diagnostic de$ine maicom#icat. =n acest ca, #oate fi $or+a ori de o ne$ro! se$er! ori de o #siho! #ar"ia acuns! su+mecanismee ne$rotice de a#arare.

?n scor etragere mare este 'ntotdeauna #atoogic &i de$ine 'n s#ecia #atoogic atuncicnd num!ru r!s#unsurior <nter#ersonae scade. nd a!turi de r!s#unsurie etragere r!mnnumai cee de /ediu, #oate fi $or+a de o #siho! caracteriat! #rin 'ncerc!ri imitate de a seag!"a de reaitate #rin intermediu rutinei &i a com#ortametuui stereoti#. ?n amestec der!s#unsuri etragere &i Deada#tare refect! adesea fa#tu c! su+iectu este con&tient de starea samenta! anorma! &i #oate indica e%isten"a unei #sihoe cu a#aren"! ne$rotic!.

4



$. Media e<traversiei -!8R Media !cting-out

Este unu dintre cei mai im#ortan"i indicatori de antici#are ai *estuui /inii. Aceasta

medie este definit! ca fiind #ro#or"ia r!s#unsurior <nter#ersonae deira+ie din #unct de $ederesocia (Afec"iuneGDe#enden"!Gomunicare) &i a ceor mai #u"in deira+ie(Direc"ionareGAgresi$itate). Hru#u de contro a o+"inut o medie a e%tra$ersiei de a#ro%imati$:3. *otu&i, chiar &i 'ntr5o #o#ua"ie norma!, aceast! medie $a $aria.

Aceast! medie a fost foosit! #entru a antici#a com#ortamentu agresi$ manifest.Acest scor #oate fi inter#retat du#! cum urmea!: cu ct suma r!s#unsurior Direc"ionare

&i Agresi$itate este mai mare dect suma r!s#unsurior Afec"iune, De#enden"! &i omunicare, cuatt mai mut ne #utem a&te#ta a un com#ortament manifest antisocia.

Este unu dintre cei mai im#ortanti indicatori de antici#are ai *estuui /ainii. Aceastamedie este definita ca fiind #ro#ortia ras#unsurior inter#ersonae deira+ie din #unct de $edere

socia (afecti$itateGde#endentaGcomunicare) si a ceor mai #utin deira+ie(conducereGagresi$itate). Aceasta medie a fost foosita #entru a antici#a com#ortamentu agresi$manifest.

%. Scorul )atologic - P!T:

coru #atoogic este o a#ro%imare con$ena+ia a graduui de #siho#atoogie e%istent a unsu+iect. Este un scor com#us #rin adunarea scoruui inada#tare cu du+u scoruui retragere.

Hru#u de contro a o+"inut un scor Patoogie mediu de 1,-- (DI1,31).Acest scor nu tre+uie inter#retat #rea rigid deoarece a"i indici cantitati$i si caitati$i #ot

e$iden"ia tu+ur!ri #sihoogice chiar dac! scoru Patoogie este sc!ut. u toate astea, acest scor

ofer! o idee genera! 'n ceea ce #ri$e&te e%isten"a unui anumit grad de #atoogie. =n genera, unscor Patoogie mai mare dect 3 #oate indica e%isten"a unei tu+urari #sihice u&oare, 'n tim# ceun scor Patoogie mai mare dect indic! e%isten"a unor tu+urari #sihice mai #rofunde.

*. Media de tim) a r's)unsului ini&ial !IRT

/edia de tim# a r!s#unsuui ini"ia re#reint! o estimare a mediei tim#uui necesar e%aminatuui #entru organiarea &i $er+aiarea unei #erce#"ii. nd acest scor este ridicat, #oateindica unee dificut!"i 'n a face fa"! situa"iior cotidiene. <ndi$idu se #oate sim"i amenin"at destimuii 'nconur!tori &i de aceea 'i tre+uie un anumit tim# #entru a5i anaia &i #entru a decan&aun mecanism de a#!rare #entru neutraiarea im#actuui acestora. ?n scor foarte sc!ut a A<* #oate indica un su+iect im#usi$ care nu acord! suficient tim# #entru anaia stimuior &i careofer! un r!s#uns adec$at (acce#ta+i).

?. +i/eren&a dintre scorurile (nalte 4i scorurile @oase 0:-L

8



Diferen"a dintre scorurie 'nate &i scorurie oase (J5K) refect! inter$au ma%im de tim#a r!s#unsuui diferen"iat #e cee 1 #an&e. e consider! c! o tu+urare #sihoogic! $a #utea fiidentificat! 'ntr5o 'ntriere a r!s#unsuui (de e%em#u un &oc de tim#6 a un anumit stimu).

A. Categoriile de scorare calitativ'

emnifica"ia con"inutuui6 reid! din semnee caitati$e care se situea! mai #resusdect inferen"ee sim#e des#re tendin"ee de ac"iune am#e deri$ate din scorurie cantitati$e.corurie cantitati$e sunt coreate cu metode de rea"ionare a mediu inter#ersona sauim#ersona, 'n tim# ce scorurie caitati$e $iea! mai mut tendin"ee #ersonae &i moti$ee ce seascund 'n s#atee acestor tendin"e ac"ionae.

B. ;er6e ad@ective 4i su6stantive

corurie caitati$e sunt anaiate #entru a 'm+og!"ii &i 'nfrumuse"a semnifica"ia

scorurior cantitati$e, &i se do$edesc a fi e%trem de foositoare 'n direc"ia aceasta. =n acest fe,f!r! 'ndoia! c! e%tind o#ortunit!"ie #entru inter#ret!ri caitati$e uterioare. Este de cee maimute ori mai foositor s! se fac! diferen"ierea 'ntre ac"iunea #uternic!, direct!, e%#rimat! #rintr5un singur $er+ concis cum ar fi 'n Ko$e&te #e cine$a 'n nas6 &i mai mut tendin"ee ac"ionaemodificate cum ar fi e #reg!te&te s! o$easc! #e cine$a6. Primee sunt, +inen"ees, indicatoriisiguri ai unui com#ortamnet e%agerat. nd 'n cadru unui r!s#uns se renun"! a $er+, aceasta #oate indica fa#tu c! ace com#ortament e%agerat s5a diminuat.

D. !nali,a secven&elor de r's)uns

=n adaos a e%aminarea r!s#unsurior #entru a e$iden"ia semnifica"ia caitati$!,

intrer#ret!rie se mai #ot reaia &i #e +aa anaiei sec$en"eor de r!s#uns din 'ntregu #rotoco.unt de notat deasemenea ritmurie tim#ior de reac"ie care trec #eriodic de a ra#iditate a reac"ii'ncete. /ai mut, s5a constatat c! anumite categorii de r!s#uns sunt uneori amnate #n! autimee #an&e. De e%em#u, un su+iect #oate s! dea maoritatea r!s#unsurior de ti#inter#ersona #n! cnd aunge a ni$eu #an&ei L<<< sau <M &i a#oi s! dea un num!r der!s#unsuri acti$e. Aceasta #oate s! 'nsemne c! rea"iie cu oamenii #ot s! #re$aee 'n ra#ort cuo+iectee6 &i c! #ro+emee am+ientae sunt tratate numai du#! ce sunt reo$ate as#ecteeegate de rea"iie inter#ersonae.

1. R's)unsul ideosincretic

0 at! eta#! a inter#ret!rii o constituie #unerea 'n e$iden"! a aceor as#ecte aer!s#unsurior date care sunt re#reentati$e 'n ra#ort cu dorin"ee, tr!s!turie de caracter, stiu de$ia"! &i situa"ia am+ienta! ae e%aminatuui.

9

curs testul mainii

Documents