curs stivuitorist

8/12/2019 Curs Stivuitorist

1/133

CURS STIVUITORIST

1


2/133

INTRODUCERE

Stivuitoristul, este o persoana instruita si autorizata de catre ISCIR sa manevrezstivuitoare, indiferent de tipul si destinatia acestora. Meseria de stivuitorist presupunrespectarea prevederilor prescriptiilor tehnice PT R3-23 ! Colectia ISCIR in vi"oare, normelor de sanatate si securitate in munca, precum si a normelor ce re"lementeaza domensituatiilor de ur"enta si protectia mediului incon#urator. $ctivitatea stivuitoristului depinde dfoarte multi factori cum sunt% tipul stivuitorului, marfa manipulata, profesionalismul in activitat"radul de optimizare al procesului de transport, calitatea si eficienta transportului, "radul dsecuritate realizat pentru vehicul si pentru marfa transportata,etc.

Toate aceste elemente se re"asesc in principal intr-o serie de competente ce se refera la&. Intocmirea documentelor'2. Pre"atirea si verificarea vehiculului pentru lucru'3. (fectuarea transporturilor si manipularii marfurilor'). Identificarea defectelor aparute'*. Predarea utila#ului si a documentelor'+. Respectarea normelor de sanatate si securitate in munca, a celor ce re"lementeaz

domeniul situatiilor de ur"enta si a Prescriptiilor tehnice I.S.C.I.R.'. Perfectionarea pre"atirii profesionale.Totalitatea competentelor tehnice si or"anizatorice care permit eploatarea in conditii d

securitate a stivuitoarelor autopropulsate si a translatoarelor ! stivuitoare denumite "enerstivuitoare/ sunt definite de standardul ocupational.

Rolul standardului ocupational este acela de a defini competentele si criteriile dperformanta in conditii de aplica0ilitate date, care sa acopere "ama de activitati solicitastivuitoristului, ceea ce va permite an"a#atorului sa se orienteze mai usor asupra competentelviitorului an"a#at, permitand in acelasi timp o pre"atire unitara si o evaluare o0iectiva cunostintelor si deprinderilor capatate de participantii la pro"ramele de calificare si specializare

In timpul manevrarii stivuitorului si1sau elementelor sale nu tre0uie sa se produca deplasasau miscari neprevazute sau 0ruste, nici riscuri datorate insta0ilitatii, daca stivuitorul si1saelementele sale sunt manevrate conform instructiunilor producatorului. $utorizatia din parteISCIR-ISP(CT IT este o0li"atorie pentru personalul de deservire a stivuitoarelor. $utorizatia seli0ereaza individual persoanelor care, prin promovarea eamenelor de autorizare, in urma0solvirii cursurilor de calificare si fac dovada indeplinirii conditiilor specificate in Prescriptiitehnice R 3- 23, privind capa0ilitatea teoretica si practica de a eercita activitatea ddeservire a stivuitoarelor. Autorizatia ISCIR este actul documentul4 le"al care confirmcompetenta profesionala, insusirea cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice adecvanecesare manevrarii stivuitoarelor in conditii de securitate si care dovedeste acceptpermisiunea4 ISCIR-ISP(CT IT ca posesorul sa presteze activitatile de manevrare stivuitoarelor.

2


3/133

CAPITOLUL INOTIUNI GENERALE

1.1. ISCIR prezentare generaa

In conformitate cu !otarirea nr. 1"#$ %in 1&'&('&$$1) Art. 1)

Inspe*tia %e Stat pentru Controu Cazaneor) Re*ipienteor su+ Presiune Instaatiior %e Ri%i*at, denumita in continuare ISCIR, este or"an de specialitate cpersonalitate #uridica in su0ordinea Ministerului Industriei si Resurselor, avand ca principo0iect de activitate asi"urarea in numele statului a protectiei utilizatorilor si si"uranta functionare pentru instalatiile, aparatele, componentele, dispozitivele de si"uranta si mi#loacede control, prevazute in domeniul sau de re"lementare.

Legea nr. ,#'&$$-) Art. #

&4Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor su0 Presiune si Instalatiilde Ridicat, denumita in continuare ISCIR, este or"anul de specialitate al administratiei centracu personalitate #uridica, responsa0il in numele statului pentru asi"urarea masurilor dfunctionare in conditii de si"uranta a instalatiilor si echipamentelor prevazute in domeniul sau dre"lementare, denumite in continuare instalatii1echipamente.

24ISCIR eercita urmatoarele functii%a4 de autoritate in domeniul instalatiilor1echipamentelor, care asi"ura controlul respectaprevederilor referitoare la conditiile de introducere pe piata si punere in functiune instalatiilor1echipamentelor, precum si urmarirea si controlul re"imului de autorizare si verificaretehnica a instalatiilor1echipamentelor'04 de re"lementare, prin care se asi"ura ela0orarea documentelor cu caracter normativ pentdomeniul sau de activitate.

34 ISCIR functioneaza in su0ordinea Ministerului (conomiei si 5inantelor si este finantainte"ral din venituri proprii, potrivit le"ii.

)4 ISCIR este condusa de un inspector de stat sef, numit prin ordin al ministrului economsi finantelor, iar modul de or"anizare si functionare a ISCIR se sta0ileste prin hotarare 6uvernului.

1.&. Copetente

Pentru realizarea o0iectului sau de activitate, in conformitate cu !otarirea nr. 1"#$ %1&'&('&$$1) Art. &) ISCIR are urmatoarele competente%

- $si"ura, in numele statului, controlul respectarii prevederilor le"ale din domeniul sau dactivitate, prin suprave"here tehnica, control si verificari in functionare, precum si prsuprave"herea pietei atunci cand este nominalizat pentru aceasta activitate in re"lementartehnice, pentru instalatiile si echipamentele prevazute in domeniul sau de re"lementare'

3


4/133

- (la0oreaza prescriptii tehnice in aplicarea re"lementarilor din domeniul sau dactivitate, cu respectarea prevederilor 7e"ii +812& privind evaluarea conformitatii produselo

- (valueaza conformitatea instalatiilor, aparatelor, dispozitivelor de si"uranta, materialelsi a mi#loacelor de control din domeniul sau de activitate'

- (pertizeaza si evalueaza cauzele si efectele privind accidentele si avariile din domen

sau de activitate'

- Constata nerespectarea dispozitiilor le"ale in domeniul sau de activitate si aplicsanctiuni contraventionale, dupa caz'

1.". Atri+utii prin*ipae ae ISCIR

In conformitate cu !otarirea nr. 1"#$ %in 1&'&('&$$1) Art. ") ISCIR are urmatoareatri0utii principale%

-(la0oreaza strate"ii si pro"rame de dezvoltare privind activitatea ISCIR'

-(la0oreaza, actualizeaza si pu0lica prescriptii tehnice ! Colectia ISCIR'

-$utorizeaza, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, capa0ilitatea a"entiloreconomici care proiecteaza, construiesc sau monteaza instalatii, aparate, componente saudispozitive de si"uranta din domeniul sau de activitate'

-$utorizeaza, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, capa0ilitatea a"entiloreconomici care repara, controleaza prin mi#loace distructive si nedistructive, intretin sau verificainstalatii, aparate, componente sau dispozitive de si"uranta din domeniul sau de activitate'

-$utorizeaza punerea in functiune si functionarea instalatiilor si aparatelor din domeniul sa

de activitate, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice'-$utorizeaza sudorii, personalul care eecuta eaminari nedistructive, precum si personal

de eploatare fochisti, la0oranti chimia apei, macara"ii, liftieri si alte cate"orii de personalsta0ilite prin prescriptiile tehnice'

-(fectueaza verificari tehnice, periodice si inopinate pentru instalatiile si aparatele aflate infunctiune, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, si interzice functionarea acestoraatunci cand constata ca nu sunt indeplinite prevederile acestor prescriptii'

-Realizeaza suprave"herea pietei in domeniul sau de activitate'

-Cerceteaza avariile si accidentele la instalatii si aparate supuse controlului ISCIR,evalueaza si epertizeaza cauzele, modul in care s-au produs si efectele rezultate si dispunemasurile ce se impun privind si"uranta in functionare a acestora, dupa caz'

-9r"anizeaza si participa la cursuri pentru autorizare, specializare si formare profesionala domeniul sau de activitate'

4


5/133

CAPITOLUL II

TER/ENI SI DE0INITII

Termenii :i defini;iile se aplic< numai =n sensul prescrip;iei tehnice PT R3-23.

activitate de reparare ansam0lu de lucr


6/133

catarg netelescopic (simplu)! catar" care cuprinde un montant fi.

catarg telescopic! catar" care cuprinde un montant fi :i unul sau mai mul;i montan;i mo0ili.

catarg triplu! catar" care cuprinde un montant fi :i doi montan;i mo0ili.

cerin esenial - cerin;< care are =n vedere, =n special, protec;ia s


7/133

gabaritul stivuitorului! spa;iul determinat de condi;iile func;ion


8/133

opritor ! component< de securitate destinat< limit


9/133

sarcina dinamic ! sarcina care ia na:tere =n timpul acceler


10/133

viteza de deplasare! viteza de deplasare =n re"im sta0ilizat a unui stivuitor.

viteza de ridicare (coborre) a sarcinii ! viteza de deplasare pe vertical< =n re"im sta0ilizatsarcinii de lucru.

zon periculoas ! orice zon< din interiorul :i1sau din apropierea unui stivuitor, =n caprezen;a unei persoane epuse constituie un risc pentru s


11/133

CAPITOLUL III

CONSTRUCTIA SI 0UNCTIONAREA STIVUITOARELOR

".1. Casi5i*area sti2uitoareor

Stivuitor ! instalatie de ridicat autopropulsata care este destinata incarcarii, descarcardeplasarii pe distante scurte si stivuirii unor sarcini de dimensiuni si "reutati aprecia0ile.

In conformitate cu prevederile Prescriptiei Tehnice PT R3-23 ! Colectia ISCIR, sudefinite ca stivuitoare urmatoarele instalatii de ridicat%

Sti2uitoare autopropusate9 Ee*trosti2uitoare /otosti2uitoare Sti2uitoare pietonae *u *atarg

Transatoare sti2uitoareEe*trosti2uitor! stivuitor autopropulsat a c


12/133


13/133

Sti2uitor autopropusat Sti2uitor pietona *u *atarg

Transator sti2uitor

13


14/133

$ceste tipuri de instalatii de ridicat, numite "eneric stivuitoare/ si aflate su0 incidenPrescriptiei Tehnice PT R3-23 ! Colectia ISCIR, au ca elemente comune notiunile% pa*port5ur*i) 5ur*i) a*ti2itatea %e sti2uire, ele fiind practic foarte diferite, cel putin din punct dvedere constructiv.

$vand in vedere diversitatea stivuitoarelor, acestea pot fi clasificate dupa mai multe criter

cum ar fi% -dupa modul de propulsie% *u otor teri*motostivuitoare4

- cu motor Diesel - cu motor pe 0enzina - cu motor cu "az lichefiat 6P7

*u otor ee*tri* electrostivuitoare4

-dupa marca%/ITSU:IS!I)CATERPILLAR) LINDE) :AL;ANCAR) ;AL/AR) DAE) et*. F$7H$C$R%DV 1(?&."".&$)EV ,-(."".1$)et*.

STI77% R,$ 1,) R($"=) 0/1#V)et*.

-dupa capacitatea de ridicare%1t@ 1)=t@ 1),t@ &t@ &)=t@ "t@ ")&t@ ")=t@ #)=t@ et*.

-dupa destinatie% *u %estinatie o+isnuita *u %estinatie spe*iaa 3nB1$t7 portuare) pentru *ontainere) et*.

Sti2uitor pentru *ontainere

14


15/133

Sti2uitor pentru *ontainere

-dupa inaltimea de ridicare%&-$$ )""$$ ) "=$$ ) =$$$ ) et*.

-dupa tipul sasiului% *u sasiu rigi% *u sasiu arti*uat

Sti2uitor *u sasiu arti*uat

-dupa tipul mecanismului de ridicare% *u *atarg *u +rat

-dupa tipul catar"ului% sipu) %u+u) tripu) *2a%rupu

15


16/133

Sti2uitor *u *atarg

-dupa tipul 0ratului% *u +rat arti*uat

*u +rat tees*opi*

Sti2uitor *u +rat arti*uat

16


17/133

Sti2uitor *u +rat tees*opi*

Sti2uitor *u +rat arti*uat si sasiu arti*uat *o+inat *u punte os*ianta

17


18/133

-dupa modul de calare% 5ara *aare) *u *aare.

-dupa numarul rotilor% in patru pun*te- cu patru roti simple4 - cu sase roti cu roti du0le pe osia motoare4 in trei pun*te- cu trei roti simple4 - cu patru roti cu o roata du0la - in tandem4

Sti2uitoare in trei pun*te

-dupa tipul anvelopelor% supereasti*e 3SE7) pneuati*e 3L7) *au*iu* 3V7) poiuretan3PE7)tra*totan 3T7) et*.

-dupa numarul rotilor motoare% *u %oua roti otoare) *u patru roti otoare 3##7.

-dupa numarul rotilor directoare%*u %oua roti %ire*toare) *u patru roti %ire*toare.

-dupa tipul furcilor% 5ur*i 5rontae) 5ur*i aterae) 5ur*i *u anipuare triateraa.

Sti2uitor *u 5ur*i aterae

18


19/133

Sti2uitor *u 5ur*i *u anipuare triateraa

-dupa dotarea sau nu cu dispozitiv% *u %ispoziti2 - incorporat, - neincorporat 5ara %ispoziti2

Sti2uitoare *u %ispoziti2

-dupa compleitate% instaatie sipa stivuitor simplu4 instaatie *opea instalatie ce poate fi% incarcator frontal, macaranacela sau stivuitor in functie de dispozitivul de manipulare a sarcinii cu care este dotata' candeste dotata cu placa portfurci si furci! instalatia este stivuitor4

19


20/133

-dupa pozitia stivuitoristului% *u sti2uitorist purtat asezat 3pe s*aun7 in pi*ioare 35ara s*aun7 *u sti2uitorist pieton 3pe%estru7

Sti2uitor *u sti2uitorist purtat in pi*ioare 35ara s*aun7

Sti2uitor *u sti2uitorist pieton 3pe%estru7Transatoaree sti2uitoarepot fi clasificate, de eemplu, in functie de%

-dupa numarul de paleti manipulati% *u un paet *u %oi paeti

-dupa adancimea de stivuire% *u a%an*ie sipa %e sti2uire*u a%an*ie %u+a %e sti2uire

(ista desi"ur si alte criterii de clasificare.

20


21/133


22/133

Sisteu %e 5ranare (ste compus din%pentru stivuitoare autopropulsate 5rana %e ser2i*iu! de o0icei hidraulica cu discuri 5rana %e par*are! de o0icei mecanica cu sa0otipentru translatoare stivuitoare %ispoziti2ee %e 5ranaredestinate reducerii vitezei :i1sau =mpiedic


23/133

Cara*teristi*i teni*e prin*ipae

Cara*teristi*ie teni*e %e +aza ae unui sti2uitor) sunt9

*apa*itatea ' sar*ina noinaa a sti2uitoruui3n7! sarcina pentru care a fost proiectat construit stivuitorul'

*entru %e sar*ina noinaa3*7! distanta maima pe orizontala de la fata frontala a furcilsau fata frontala a atasamentului pana la centrul de "reutate al incarcaturii corespunzatoasarcinii nominale'

n68iea %e ri%i*are 3"7! distan;a pe vertical< de la nivelul planului pe care este a:ezstivuitorul p>n< la dispozitivul de manipulare a sarcinii, c>nd acesta se afl< =n pozi;ia de lucsuperioar


24/133

Sti2uitoare autopropusate ee*trosti2uitoare si otosti2uitoare *u *atarg

Diensiuni9

Un%e9

1 inatie sti2uitor *u *atargu *o+orat@

& inatie i+era %e ri%i*are) stan%ar%@

" inatie %e ri%i*are@

24


25/133

# inatie sti2uitor *u *atargu ri%i*at a ai@

= inatie i+era %e ri%i*are) *opeta@

, inatie *a+ina@

( inatie s*aun@

1$ inatie *upa reor*are@

1 gar%a a so su+ *atarg) *u sar*ina@

& gar%a a so su+ sasiu) *u sar*ina@

1 ungie totaa sti2uitor@

& ungie pana a 5ata 5ur*ii 3in*usi2 grosiea7@

ungie 5ur*a@

e atie 5ur*a@

s grosie 5ur*a@

, ungie paet@

+1& atie paet@

%istanta %e a aa anterioara a 5ata 5ur*ii@

F apataent@

+1'+& atie totaa sti2uitor@

+" atie pa*a port5ur*i@

+1$ e*artaent 5ata@

+11 e*artaent spate@

a spatiu %e siguranta 3a&$$7@


26/133

Sti2uitoare autopropusate otosti2uitoare *u +rat tees*opi*

Diensiuni9

26


27/133

Un%e9

A ungie 5ur*a@

: apataent@

C) C1 %istanta %e a aa anterioara a 5ata 5ur*ii@

D) D1 ungie pana a 5ata 5ur*ii 3in*usi2 grosiea7@

D& ungie pana a *aaJe@

E ungie aia *u 5ur*i@

0) 01 e*artaent 5ata ' spate@

G) G1) G&) G" gar%a a so@

!) !1 ungi +as*uare osie 5ata@

I ungie parte spate@

K atie *a+ina@

; atie pa*a port5ur*i@

L grosie 5ur*a@

N inatie 2oan@

O atie 5ur*a@

R) V) V1) V& raze %e ins*riere in *ur+e@

U1) U& inatii *a+ina@

< atie totaa@


28/133

Sti2uitoare autopropusate sti2uitoare pietonae *u *atarg

Diensiuni9

28


29/133

Un%e91 inatie sti2uitor *u *atargu *o+orat@

& inatie i+era %e ri%i*are) *opeta@

" inatie %e ri%i*are@

# inatie sti2uitor *u *atargu ri%i*at a ai@

= inatie i+era %e ri%i*are) stan%ar%@

1" inatie 5ur*i *o+orate *opet@

1# inatie tiona@

1 gar%a a so su+ sasiu) *u sar*ina@

& gar%a a so su+ 5ur*i) *u sar*ina@

1 ungie totaa sti2uitor@

& ungie pana a 5ata 5ur*ii 3in*usi2 grosiea7@

ungie 5ur*a@

e atie 5ur*a@

s grosie 5ur*a@

, ungie paet@

+1& atie paet@

%istanta %e a aa anterioara a 5ata 5ur*ii@

F apataent@

+1'+& atie totaa sti2uitor@

+" atie pa*a port5ur*i@

+1$'+11 e*artaent 5ata'spate@

+= atie sti2uitor peste 5ur*i@

a spatiu %e siguranta 3a&$$7@


30/133

Transatoare sti2uitoare

30


31/133

Parti *oponente prin*ipae

31


32/133

Diensiuni

32


33/13333


34/133

Inatii

Inatie *ori%or %e u*ru Inatie aia instaatie Inatie aia %e ri%i*are Inatie aia %e sti2uire a%an*ie sipa' %u+a Inatie inia 5ur*i 3ni2e in5erior *ursa ri%i*are *o+orare7

Inatie inia %e sti2uire a%an*ie sipa' %u+a Inatie aia in*ar*atura 3in*usi2 paet7 Inatie *aru*ior ri%i*are*o+orare ' *a+ina Inatie ni2e inie aientare 3%e a so7 Inatie inie aientare Gar%a a so Inatie spatiu intre ni2e superior ai paet si inatie *ori%or %e u*ru

Lungii

Lungie *ori%or %e u*ru Lungie *ori%or %e u*ru intre ra5turi Lungie *ae %e ruare Lungie grin%a gi%are Lungie spatiu %e garare Lungie aia instaatie Lungie *aru*ior ri%i*are*o+orare Distanta intre aee rotior %e ruare 3apataent7 Lungie spatiu pentru in*ar*atura 3%oi paeti7 Diensiune in*ar*atura 3un paet7 in ungu *aii %e ruare

Distanta intre *entree eseor port 5ur*i Distanta peste ontanti 3*ooane7 Diensiune *a+ina 3in ungu *aii %e ruare7 Cursa *opriare tapoane

Latii

Latie *ori%or %e u*ruDistanta intre pi*ioaree ra5turiorLatie *ori%or intre sar*inie sti2uite pe ra5turiLatie aia instaatieDiensiune in*ar*atura 3un paet7 trans2ersa *aii %e ruareLatie *aru*ior ri%i*are*o+orareA%an*ie %e sti2uire 3a%an*ie sipa'%u+a7A%an*ie %e sti2uire aia

34


35/133

".". /ar*area si i%enti5i*area sti2uitoareor

In conformitate cu prevederile Prescriptiei Tehnice PT R3-23 ! Colectia ISCIR, pct. 2.fiecare stivuitor tre0uie s< ai0< afi:ate lizi0il :i inteli"i0il, astfel =nc>t s< nu poat< fi :ters

urm


36/133

Stivuitorul :i su0ansam0lurile sale tre0uie s< fie proiectate :i eecutate astfel =nc>t, condi;iile de func;ionare prevt mai mare =nc>t s< permit< utilizarea sf


37/133

Punctul din interiorul unui o0iect care poate fi privit ca punctul in care este concentraintrea"a "reutate a o0iectului se numeste centrul de "reutate C64. Daca o0iectul este uniformC6 va coincide cu centrul sau "eometric. Daca o0iectul nu este uniform, C6 se poate afla chi

si in afara o0iectului.Cand stivuitorul preia o incarcatura, ansam0lul stivuitor-sarcina va avea un nou C6, numC6 com0inat.

Sta0ilitatea unui stivuitor este determinata de pozitia C6 propriu, sau daca stivuitorul es

incarcat, de pozitia C6 com0inat. Stivuitorul are parti in miscare si ca urmare, C6 com0inat nva fi fi.

C6 com0inat se va deplasa in fata sau in spate dupa cum catar"ul este 0asculat in fasau in spate.

C6 com0inat se va deplasa in sus sau in #os dupa cum furcile sunt ridicate sau co0orateSta0ilitatea unui stivuitor incarcat depinde de urmatorii factori%

-forma, volumul, masa si pozitia incarcaturii' -inaltimea la care este ridicata incarcatura' -amploarea 0ascularii catar"ului in fata sau in spate'

37


38/133

-fortele dinamice care apar cand stivuitorul este accelerat sau este franat, sau canacesta vireaza' -starea si inclinarea suprafetelor pe care lucreaza stivuitorul' -presiunea in pneuri.

$cesti factori pot fi mai importanti in situatia in care stivuitorul este fara sarcina. $stfel, ustivuitor "ol, cu furcile ridicate se poate rasturna in lateral mai usor decat un stivuitor incarcat, cfurcile co0orate aproape de sol si cu catar"ul retras spre spate.

Pentru ca un stivuitor sa fie sta0il sa nu se rastoarne frontal sau lateral4 tre0uie ca centr

sau de "reutate sa se afle in permanenta in interiorul 0azei de sta0ilitate, o suprafata de formtriun"hiulara determinata de pozitiile rotilor din fata si de mi#locul puntii din spate. Daca C6 sdeplaseaza in fata aei puntii din fata, stivuitorul se va rasturna frontal, iar daca C6 se vdeplasa in afara liniei de pe oricare latura a 0azei de sta0ilitate, stivuitorul se va rasturna latera

38


39/133

Capacitatea efectiva de ridicare a unui stivuitor este determinata de urmatorii factori% *apa*itatea noinaa a sti2uitoruui3n7! marime specifica stivuitorului

sarcina1capacitatea nominal


40/133

DIAGRA/E DE SARCINA9 eepe

40


41/133

CAPITOLUL IV

CO/PONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE

#.1. Coponente %e se*uritate prezentare Coponente %e se*uritate ! componente ce "aranteaza functionarea stivuitorului

conditii de si"uranta pe toat< perioada de utilizare prevr:it de curs< de avarie4-7imitatoare de sarcinrme din o;el :i inimi dc>nept s< nu fie posi0ile deteriorrme din ca0lu deformate sau rupte ca0luri pentru mecanisme de transport etc.4'-o0;inerea unui coeficient mai mare de frecare =ntre roata de transmisie :i ca0lu'-o0;inerea unei elasticit


55/133

-pasul de ca0lare'-eecutia alcatuirea ca0lului, materialul inimii ca0lului, numarul de toroane, numarul de sarmeincluzand desenul sectiunii transversale si principalele dimensiuni'-caracteristicile otelului chimice si fizico-mecanice4'-rezistenta la rupere la tractiune a sarmelor'-sarcina minima teoretica de rupere a ca0lului'-sarcina efectiva de rupere a ca0lului'

-informatii despre felul protectiei impotriva coroziunii interioare si eterioare in cazul "alvanizatre0uie sa fie indicata "rosimea stratului de zinc4'-certificatul care atesta eecutia dintr-o sin"ura 0ucata si constanta caracteristicilor pe toalun"imea'-metodele de incercare la tractiune, torsiune si indoire, precum si rezultatele acestora'-limitele de temperatura pentru utilizarea ca0lului'-instructiuni de mentenanta si de verificare. 9r"anele instalatiilor de ridicat care "hideaza ca0lurile de otel sunt rotile de ca0lu si to0epentru ca0lu.

Lanturie su%ate se utilizeaza ca or"ane flei0ile de tractiune pentru instalatii de ridic

mici. $ria lor restransa de folosire este determinata de urmatoarele dezavanta#e%-au "reutate proprie mare'-se uzeaza rapid, din cauza actiunii reciproce a zalelor invecinate in timpul lucrului'-prezinta pericolul de a se rupe 0rusc, deci lipsa si"urantei in eploatare' 5olosirea lanturilor se impune in cazul instalatiilor de ridicat ce lucreaza in medii cu actiuncoroziva, intrucat, datorita sectiunii mari a zalei lantului, nu eista pericolul sectionarii din cauzefectului de coroziune. Ca or"ane flei0ile de tractiune, la instalatiile de ridicat se folosesc urmatoarele tipuri dlanturi sudate%

-lanturi cali0rate cu zale scurte'

55


56/133

-lanturi necali0rate cu zale scurte.

7anturile cali0rate sunt folosite pentru actionarea rotilor de lant cu locasuri. Datorieecutiei precise a lantului, distantele dintre zale sunt e"ale, zalele pot intra in locasurechidistante de pe roata de lant, asi"urandu-se o functionare corecta.

Ende%D - diametrul primitiv'd - diametrul sarmei din care este facuta zala'p - pasul lantului.

56


57/133

7anturile necali0rate se folosesc atunci cand or"anul de actionare este o to0a prevazuta suprafata cu un sant elicoidal, pentru a se asi"ura infasurarea echidistanta a lantului. In acecaz, pentru o 0una functionare, nu mai este necesara o respectare a distantei dintre zale.

Ende%D - diametrul primitiv al to0ei'e - "rosimea to0ei'p - pasul santului elicoidal al to0ei.

Datorita constructiei lor, lanturile sudate au o mare flei0ilitate in orice directie. Instalatiile dridicat care folosesc lanturi sudate ca or"ane flei0ile de tractiune pot fi realizate cu "a0aredus, intrucat se folosesc to0e sau roti de lant cu diametre mici, datorita flei0ilitatii lanturilo

$vanta#ul folosirii lanturilor sudate la o instalatie de ridicat consta in faptul ca asi"ura constructie simpla, de dimensiuni reduse.

Lanturie *u e*ise si +oturi 3Gae7 se intre0uinteaza ca or"ane flei0ile de tractiune instalatiile de ridicat cu actionare manuala sau la instalatiile de ridicat folosite in lucrarihidrotehnice pentru ridicat sarcini su0 apa. $ceasta folosire restransa se datoreazdezavanta#elor pe care le prezintaacest tip de lanturi, si anume%-pret de cost ridicat'-miscare neuniforma, ceea ce determina o viteza de ridicare mica, deci o productivitate micainstalatiei de ridicat'-nu prezinta flei0ilitate decat in planul rotii de lant, din cauza imposi0ilitatii incovoierii placilor. $vanta#ul lanturilor cu eclise si 0olturi consta in durata mare de functionare si in si"uranta eploatare. In cazul stivuitoarelor, lanturile cu eclise si 0olturi sunt utilizate la transmiterea miscarii.

57


58/133

7anturile cu eclise si 0olturi sunt alcatuite din placutele &, numite eclise, asam0late intre ele

prin 0olturile 2.(le pot fi%

-lanturi cu eclise si 0olturi cu zale scurte'-lanturi cu eclise si 0olturi cu zale lun"i. Datorita constructiei lor, lanturile cu eclise si 0olturi au avanta#ul ca sunt foarte flei0ile planul lantului, ceea ce permite actionarea lor cu roti de diametru mic, permitand realizarea uninstalatii de ridicat de "a0arit redus.

Rotile de actionare pentru lanturile cu eclise si 0olturi au periferia de forma special

prevazuta cu dinti pentru realizarea an"renarii.

Ende%D - diametrul primitiv'p - pasul lantului.

58


59/133

Ca si in cazul rotilor cu locasuri se recomanda eecutarea rotilor pentru lanturi cu eclise si0olturi cu un numar cat mai mic de dinti. umarul minim de dinti, compati0il cu si"uranta ineploatare a lantului este zmin8.

7anturile cu eclise si 0olturi nu se folosesc la instalatiile de ridicat ce lucreaza in aer li0sau in medii cu praf, intrucat praful ce patrunde in articulatiile lantului produce o uzura rapida. Dupa numarul de randuri de eclise, lanturile cu eclise si 0olturi pot fi%

-simple, avand doua randuri de eclise'-du0le, avand trei randuri de eclise'-triple, avand patru randuri de eclise. Producatorul sau reprezentantul sau autorizat tre0uie sa emita pentru fiecare lantdocumentatie tehnica ce tre0uie sa contina cel putin urmatoarele%-denumirea si adresa producatorului sau reprezentantului sau autorizat'-caracteristicile lantului lun"imea si latimea nominala a zalei, diametrul sarmei, daca lantul escali0rat sau nu4, inclusiv desenul cu cel putin doua zale, indicand si tolerantele'

-lun"imea lantului livrat'-masa medie pe metru liniar'-metoda de im0inare a zalei for#are sau sudare electrica4'

-valoarea sarcinii de incercare aplicata lantului dupa tratamentul termic'-rezistenta la rupere la tractiune a lantului la temperatura de folosire'-alun"irea proportionala a lantului la tractiune'-caracteristicile materialului lantului chimice si fizico-mecanice4'-tipul de tratament termic aplicat' daca un lant tre0uie supus ulterior unui tratament termspecial, se va prevedea declaratia pentru orice tratament termic consultati producatorul sareprezentantul sau autorizat/-metodele de incercare la tractiune si rezultatele acestora'-limitele de temperatura pentru utilizarea lantului'-instructiuni de mentenanta si de verificare'-daca lantul este produs in conformitate cu un standard national sau international, se va indic

acest standard.

59


60/133

,.". Veri5i*area in epoataresi s*oaterea %in uz a *a+urior si anturior

Jn timpul eploat


61/133

-prezint< rupturi ale firelor =n dreptul fi


62/133

ANE>A AIN0OR/AQII PRIVIND SCOATEREA DIN UM A CA:LURILOR

umnd pe role de ca0lu do;elumnd pe role de ca0lu din o;el

62


63/133


64/133

DISPOMITIVE DE /ANEVRARE A SARCINILOR

(.1. Constru*tia si %es*rierea %ispoziti2eor %e ane2rare a sar*inior

In sensul prescrip;iei tehnice PT R3-23%dispozitiv de manevrare a sarcinii - dispozitiv c>rli", "raif


65/13365


66/13366


67/13367


68/13368


69/13369


70/13370


71/133


72/133

(.&. Sar*ina iitata@ notiuni generae

Prin incorporarea sau anearea unui dispozitiv suplimentar de manevrare a sarcinii constructia standard a unui stivuitor, se introduce practic un termen nou in relatia echili0rului dforte ce determina sta0ilitatea stivuitorului.

$cest termen este produsul dintre "reutatea dispozitivului si distanta de la centrul d"reutate al dispozitivului la puntea din fata a stivuitorului punctul de spri#in4.In consecinta, prezenta dispozitivului modifica sta0ilitatea stivuitorului si deci capacitate

efectiva de ridicare a acestuia. In situatia in care dispozitivul este incorporat, proiectantul determina capacitatea efectiva dridicare a stivuitorului, tinand cont de efectul produs de prezenta dispozitivului.

Se poate defini in aceasta situatie o noua notiune, *apa*itatea noinaa iitata %ri%i*are) numita pe scurt, *apa*itatea ' sar*ina iitatasau *apa*itatea ' sar*ina re*a*uasau *apa*itatea ' sar*ina rezi%uaa.

Capa*itatea noinaa iitata %e ri%i*are reprezintacapacitatea nominala de ridicareunui stivuitor prevazut cu dispozitiv suplimentar de manevrare a sarcinii.

De reamintit faptul ca notiunea de capacitate nominala se refera la stivuitorul standard.Se distin" doua cazuri%-stivuitor standard stivuitor fara dispozitiv suplimentar Sarcina nominala difera de sarcina limitata. In documentatia tehnica a stivuitorului, precusi pe placuta de identificare sunt indicate atat sarcina nominala cat si sarcina limitata.-stivuitor standard stivuitor cu dispozitiv suplimentar dispozitiv incorporat4 Sarcina limitata este e"ala cu sarcina nominala. In documentatia tehnica a stivuitoruluprecum si pe placuta tehnica este indicata sarcina nominala.

72


73/133

Etilizatorul poate atasa un dispozitiv la stivuitor sau poate inlocui dispozitivul eistent caltul, numai cu acordul proiectantului, care va recalcula sarcina nominala determinand sarcinnominala limitata. In aceasta situatie, sarcina nominala difera de sarcina limitata si consecinta, vor fi indicate in documentatia tehnica si pe placuta de identificare a stivuitorului.

9FS(R?$TII%

&. Montarea 1 inlocuirea dispozitivelor se poate realiza numai de catre o societate autorizaISCIR in domeniul de Kmontare ! reparare stivuitoare/, pe 0aza unui proiect ela0orat de catresocietate autorizata ISCIR in domeniul /proiecte de monta# si reparatii pentru stivuitoare/'

2. Stivuitoarele cu astfel de dispozitive pot fi utilizate, numai dup< o0;inerea autoriza;iei dfunc;ionare ISCIR'

3. In timpul eploatarii nu se va depasi sarcina limitata.

73


74/133

CAPITOLUL VIIIAUTORIMAREA STIVUITORISTILOR

-.1. Generaitati) %e5initii

Manevran;ii de stivuitoare, numi;i Kstivuitori:ti/, tre0uie s< fie autoriza;i =n conformitate cprevederile prescriptiei tehnice PT R3-23 ! Colectia ISCIR, aneei M.

$utoriza;ia din partea ISCIR-ISP(CT IT este o0li"atorie pentru personalul de deservirestivuitoarelor. $utoriza;ia se eli0ereaz< individual persoanelor care promoveaza eamenele dautorizare.

Sti2uitoristpersoan< instruit< :i autorizat< care manevreaz< stivuitoare, indiferent de tipul destina;ia acestora.

Autoriza8ia ISCIR act document4 le"al care confirm< competen;a profesional


75/133

Unitate %e spe*iaitate- persoan< #uridic< a"ent economic, institu;ie, or"aniza;ie profesionaasocia;ie etc.4 care este autorizat< de Ministerul Muncii :i Solidarit


76/133

Candidatul R(SPIS se poate prezenta la o nou< eaminare dup< ce =:i va =m0unnd ISCIR-ISP(CT IT a transmis acesteia carnetele dautorizare printr-un dele"at al acesteia sau cu adres< de =nso;ire. (viden;a carnetelor dautorizare eli0erate se va ;ine la unitatea ISCIR-ISP(CT IT emitent


77/133

-.#. Veri5i*6ri perio%i*e i etin%erea autoriz6rii

Pentru =mprospnd rezultatul comisiei tehnice de eaminare

Persoaneor autorizate *are nu se prezint6 a eain6rie anuae sau n ureain6rii nu o+8in rezutate *orespunz6toare) nu i se 2a a*or%a 2iza anua6 i i se 2

interzi*e ane2rarea sti2uitoareor. Persoanele care au =ntrerupt mai mult de un an practicarea efectiv< a activit


78/133

CAPITOLUL I>O:LIGATIILE STIVUITORISTULUI

Jndatoririle stivuitori:tilor rezult< din prevederile prescrip;iei tehnice PT R3-23, a

instruc;iunilor de eploatare, precum :i din instruc;iunile interne ale unitn


79/133

?.". Sar*inie prin*ipae ae sti2uitoristuui %up6 terinarea u*ruui

-s< descarce sarcina de pe furci' -s< deplaseze stivuitorul la locul sta0ilit pentru repaos'

-s< aduc< =n pozi;ia de// de oprire4 toate dispozitivele de comand


80/133

CAPITOLUL >/ANEVRAREA SI E>PLOATAREA STIVUITOARELOR

1$.1. Organizarea epoatarii) *artea sti2uitoruui)registru %e e2i%enta a supra2egerii

Stivuitoarele pot fi puse =n func;iune numai dup< o0;inerea autoriza;iei de func;ionare urma unei verific


81/133

24 Cartea stivuitorului ! partea de eploatare, =n care se completeaz< procesele-ver0ale dverificare :i de inspec;ie. Cartea stivuitorului va fi completat< cu documenta;ia de monta# acolo unde este cazu

=ntocmit< de montatorul autorizat de ISCIR-ISP(CT IT.

Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele care au documenta;ie incomplet< sau lips< :i aflate perioada de eploatare, la care nu se poate reconstitui, =n nici un fel, cartea stivuitorului-partede construcieela0orat< ini;ial de producnd urm


82/133

Stivuitori:tii vor consemna o0serva;iile avute la preluarea stivuitorului, =n timpul lucrudac< este cazul4 :i la predarea acestuia sau la =ncetarea lucrului. Dac< nu au nimic dsemnalat vor men;iona =n scris acest lucru la preluarea :i la predarea stivuitorului. Jn re"istrul de eviden;< a suprave"herii se vor =nscrie, de asemenea, su0 semn


83/133

1$.&. Operatoru RSVTI

Pentru func;ionarea =n condi;ii de si"uran;


84/133

1$.". /ane2re perise si neperise

Nore %e epoatare

(ploatarea manevrarea4 stivuitoarelor tre0uie s< se fac< =n conformitate cu prevederprescrip;iei tehnice PT R3-23, cu normele specifice de protec;ia muncii, instruc;iunile d

eploatare specifice stivuitorului respectiv :i instruc;iunile interne ela0orate de unitatede;in


85/133

Cn"< stiv


86/133

/ane2re neperise

Sunt interzise ane2ree *are pun in peri*o 2iata oaenior) integritatea instaatiei)*onstru*tiei sau a ateriaeor transportate) *u sunt9

-este interzisa manevrarea stivuitoarelor de catre persoane neautorizate ISCIR' stivuitorist

tre0uie sa ai0a asupra sa autorizatia ISCIR, vizata la zi'osesorul autorizaiei nu poate deservi dect instalaii de tipul celor nscrise

autorizaie+ -este interzisa manevrarea stivuitoarelor, fara echipament de protectie adecvat' -este interzisa manevrarea stivuitoarelor, in stare de o0oseala sau su0 influenta 0auturilalcoolice' #ste interzis deservirea instalaiilor dac acestea nu sunt autorizate s funcionez

exceptnd cazurile n care se execut verificri i ncercri n vederea punerii n funciun

sau omologrii prototipurilor+

-este interzisa punerea in functiune a unui stivuitor aflat in stare necorespunzatoare d

punct de vedere tehnic'-este interzisa punerea in functiune a unui stivuitor in cazul in care componentele d

securitate nu sunt in stare perfecta de functionare sau nu indeplinesc conditiile tehnicprevazute in documentatia tehnica' -este interzisa folosirea paletilor defecti'

-este interzisa eecutarea de manevre 0ruste% porniri, accelerari, virari, franari si opripentru a preveni caderea incarcaturii sau rasturnarea utila#ului' -este interzisa punerea in functiune a stivuitorului daca manevrantul nu este asezat comoin scaun'

-este interzis a se eecuta re"larea scaunului in timpul mersului' -este strict interzisa manevrarea stivuitorului daca manevrantul se afla pe sol, lan"a acesta-este interzisa parasirea de catre manevrant a stivuitorului cand acesta are sarcina ridicat

-este interzisa parasirea stivuitorului din mers' in cazul manifestarii tendintei de pierderesta0ilitatii, stivuitoristul este mai in si"uranta daca ramane pe scaun' -este interzis a se eecuta un"erea, cur


87/133

-este interzisa transportarea sarcinilor neechili0rate pe furci, descentrate' daca sarcina neste asezata simetric pe furci eista riscul pierderii sta0ilitatii stivuitorului riscul de rasturnarprecum si pericolul caderii incarcaturii de pe furci'

-este interzisa transportarea sarcinilor cu inaltimea mai mare de &,* ori latura sa sausarcinilor insta0ile, care pot aluneca usor'

-este interzisa transportarea sarcinilor neancorate sau asi"urate necorespunzator pe palet

-este interzisa eecutarea de manevre cu stivuitorul in cazul in care incarcatura impiedicvizi0ilitatea' in acest caz este o0li"atorie diri#area de catre o persoana competenta' -este interzisa deplasarea stivuitorului cu sarcina ridicata sau cu furcile sus' -este interzisa manevra de depasire in locuri unde vizi0ilitatea este insuficienta sau lipsestin cur0e sau in intersectii' -este interzisa realizarea simultana a mai multor miscari cinematice, chiar daca stivuitorpermite' de e% ridicarea sau co0orarea sarcinii in timpul deplasarii stivuitorului'

-este interzis< circula;ia stivuitoarelor%-pe l>n"< utila#e :i instala;ii, stive de materiale, la o distan;< mai mic< de ,*m'-=n locuri a"lomerate :i treceri =n"uste unde nu se asi"ur< "a0arite de trecere corespunz


88/133


89/133

11.&. /ontarea si repararea sti2uitoareor

Montarea si reparareastivuitoarelor tre0uie s< fie efectuate de a"en;i economici autoriza

de ISCIR-ISP(CT IT, care dispun de mi#loacele tehnice corespunz


90/133


91/133

11.". Autorizarea %e 5un*8ionare92eri5i*area teni*6 o5i*ia6)2eri5i*6ri teni*e prograate si neprograate

Autorizarea %e 5un*8ionareGenerait68i

Stivuitoarele pot fi puse =n func;iune numai dup< o0;inerea autoriza;iei de func;ionare urma unei verific


92/133

-eist< procesul - ver0al de pro0e de cas< cu rezultate corespunz


93/133

Co0or>rea de la sine a sarcinii nominale, =n timp de & minute, nu tre0uie s< dep


94/133

e=ndeplinirea dispozi;iilor date prin procesul-ver0al atra"e dup< sine anularea autoriza;de func;ionare, la epirarea termenului sta0ilit pentru remedieri. Se interzice acordarea autoriza;iei de func;ionare =n urmnele mecanismelor func;ioneaz< defectuos'- protec;ia =mpotriva tensiunilor de atin"ere nu este asi"uratnd pericol d

electrocutare'- lipsesc sau nu func;ioneaz< dispozitivele de semnalizare optice sau acustice'- instala;ia electric< este eecutat< defectuos, prezent>nd pericol de electrocutare'- modul de fiare al elementelor de rezisten;


95/133

?erificarea tehnic< periodic< se efectueaz< =n conformitate cu prevederile PT R3-23, pc+.3.3, cu precizarea c< =ncercarea static< se va face cu sarcina nominal< m


96/133


97/133

04 cauze determinate de eploatarea nerationala a stivuitoarelor' -conditii de lucru necorespunzatoare e. iluminat insuficient, drumuri uzinaneadecvate, incalzire sau ventilatie lipsa4'

-nerespectarea parametrilor tehnici ai stivuitorului e. depasirea sarcinii nominalnerespectarea pantei maime admise4' -nerespectarea prevederilor prescriptiilor tehnice PT R3-23, a instructiunilor deploatare specifice, a normelor specifice de protec;ia muncii :i a instruc;iunilor intern

ela0orate de unitatea de;in


98/133

1&.&. /6suri pentru e2itarea i eiinarea a2ariior i a**i%enteor

Organizarea *orespunzatoare a o*uui %e un*a) respe*tarea instru*tiunior %u*ru) a noreor %e supra2egere teni*a) a pres*riptiior teni*e PT R"&$$" Coe*tISCIR pot *ontri+ui a epoatarea in %epina siguranta a sti2uitoareor si a e2itarea2ariior si a**i%enteor.

Principalele masuri pentru prevenirea avariilor si accidentelor sunt urmatoarele%

-asi"urarea suprave"herii tehnice cu personal calificat corespunzator si autorizat ISCIeistenta o+igatorie a unui Operator RSVTI a pun*tu %e u*ru unde isi desfasoaactivitatea un stivuitor' -folosirea in eclusivitate a stivuitoarelor autorizate' -folosirea in eclusivitate a stivuitoristilor autorizati' -respectarea prevederilor prescriptiilor tehnice PT R3-23, a instructiunilor de eploataspecifice, a normelor specifice de protec;ia muncii :i a instruc;iunilor interne ela0orate dunitatea de;in


99/133


100/133

Art. .&4 Jn cadrul responsa0ilit


101/133

04s< informeze lucrt este necesar, penta face posi0il< realizarea oric


102/133

9rice echipament individual de protec;ie tre0uie sa indeplineasca urm


103/133

1".". /6suri %e pri aJutor n *az %e a2arii) %e in*en%iu i n *az %e

a**i%ente a sti2uitoare

No8iuni generae %e pri aJutor

Primul a#utor reprezint< o interven;ie rapid< :i calificat


104/133


105/133

- Cazurile de prima ur"enta, sunt cele in care accidentatul prezinta stop cardio-respiratohemora"ii mari, care nu pot fi oprite prin "arou, hemora"ii ale or"anelor interne, pla"i mari nivelul plamanilor, stare de soc'- Cazurile de ur"enta a doua sunt reprezentate de accidentatii cu hemora"ii arteriale care potoprite prin "arou, pla"i mari a0dominale, amputatii de mem0re si mari distru"eri de oase musculare, accidentatii care s-au pierdut cunostinta'

- Cazurile din ur"enta a treia sunt cazurile de accidentati cu traumatisme cranio-cere0ralverte0ro-medulare si de 0azin, insotite de fracturi si de leziuni ale or"anelor interne, fractudeschise, pla"i profunde, hemora"ii de tot felul'- Ceilalti accidentati intra in cate"oria ur"entelor o0isnuite.

$si"urarea unui transport rapid si netraumatizant. In functie de cate"oria de ur"enta sacorda primul a#utor si se asi"ura transportul victimelor accidentului.

Ermand indicatiile de mai sus veti asi"ura un prim a#utor in caz de accident mai eficienpana la sosirea cadrelor medicale de specialitate.

Respiratia si *ir*uatia sangeui De cele mai multe ori, victimele accidentelor "rave isi pierd cunostinta. Deci, in mo

cate"oric, primul "est al celui care acorda primul a#utor va fi controlul functiilor respiratorii circulatorii, iar datoria ma#ora a oricarei persoane care acorda primul a#utor este mentinerefunctiilor vitale ale victimei. Controu respiratieise poate face in doua moduri. Daca privim toracele accidentatului spot o0serva miscarile ritmice respiratorii. Curentul de aer care intra sau iese pe nas sau pr"ura se poate evidentia cu a#utorul unei coli de hartie sau cu o o"linda pusa in fata "urii sau nasului victimei. Miscarea hartiei sau a0urirea o"linzii arata prezenta respiratiei.

Controu *ir*uatiei sangeuise face prin ascultarea inimii si prin cautarea pulsulu

$scultarea 0atailor inimii se va face punand urechea pe toracele accidentatului, in re"iuneinimii. Pulsul se va simti la nivelul arterei radiale, adica la nivelul articulatiei pumnului, la nivede"etului mare. Daca pulsul este sla0it, el poate fi simtit mai usor la nivelul arterei carotide, ppartea laterala a "atului. Senee *are %enota o insu5i*ienta respiratorie sunt9- Miscarile respiratorii sunt foarte sla0e si nere"ulate sau lipsesc cu desavarsire'- Fuzele si un"hiile se invinetesc' Senee *are %enota insu5i*ienta *ir*uatorie sunt9- Pulsul se percepe cu foarte mare "reutate sau nu poate fi perceput'- (tremitatile sunt reci si livide'

- Fataile inimii nu se mai pot percepe'- Gemora"iile din pla"i inceteaza'

$T(TI(% 7a scurt timp dupa oprirea respiratiei si a circulatiei san"elui apar tul0urari asistemului nervos central. $ccidentatul este inconstient si nu mai raspunde la intre0ari, nreactioneaza la durere ciupitul pielii4, nu are refleul corneean atin"erea corneei nu determinclipirea4 si refleul pupilar lipseste pupila nu se mai in"usteaza la cresterea intensitatii luminii4.

105


106/133

!eorag Scur"erea san"elui in afara vaselor san"uine se numeste hemora"ie.

Se pot deose0i mai multe tipuri de hemora"ii%Gemora"iile eterne - in care san"ele se scur"e in afara or"anismului datorita sectionarii unvase de san"e. In functie de vasele sectionate deose0im%- Gemora"ii arteriale, in care san"ele, de culoare rosu aprins, tasneste intr-un #et sacadat,

acelasi ritm cu pulsatiile inimii'- Gemora"ii venoase, in care san"ele, avand o culoare rosu-inchis, cur"e lin continuu'- Gemora"ii capilare, in care cur"erea san"elui se o0serva pe toata suprafata ranii, avanintensitate redusa.Gemora"iile interne - in care san"ele care cur"e ramane in interiorul or"anismului. 9 cate"ordeose0ita o pot forma hemora"iile interne eteriorizate, in care san"ele a#un"e in afara corpuldupa ce a trecut printr-o cavitate naturala care face comunicarea or"anismului cu eterioruGemora"iile interne sunt insotite de semne prin care se pot 0anui si dia"nostica% ametealcresterea numarului de 0atai ale inimii pe minut, cresterea numarului de 0atai ale inimcresterea numarului de respiratii. Pulsul este sla0, tensiunea arteriala su0 limita normal

Folnavul este nemultumit, palid, vor0este sacadat, are transpiratii reci si chinuit de sete etrede mare.

!eostaz 9peratiunea de oprire a unei hemora"ii se numeste hemostaza.

9prirea rapida si cu competenta este una din actiunile decisive care tre0uie eecutate dcatre cel ce acorda primul a#utor in cazul accidentelor. Se realizeaza in doua feluri% natural si artificial.

Gemostaza naturala se datoreaza capacitatii san"elui de a se coa"ula in momentul in caa venit in contact cu mediul eterior. Se produce in cazul hemora"iilor mici, capilarCel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea unui pansamecompresiv. Cateva comprese aplicate pe pla"a, o 0ucata de vata si un 0anda# ceva mai strasunt suficiente pentru a opri o san"erare medie. Daca hemora"ia nu se opreste, este necesara comprimarea vasului din care cur"e san"elIn hemora"ia arteriala, comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana si msus, intre rana si inima. In hemora"iile venoase, comprimarea se face su0 rana pentru a opvenirea san"elui de la periferie catre inima. Comprimarea vaselor se face mai 0ine in locurile care ele sunt mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu de"etul sau cu toamana, insa numai pentru o hemostaza de scurta durata.

Cand se intentioneza comprimarea pentru o perioada mai indelun"ata a vasului de san"se foloseste "aroul. 6aro (ste un tu0 sau 0anda elastica de cauciuc. 7a nevoie, el poate fi improvizat dintr-o camede 0icicleta, o fasa, o 0ucata de panza, o curea sau orice altceva care poate fi rasucit si stranpe 0rat sau pe picior. 6aroul este aplicat pana la oprirea hemora"iei. $T(TI(% Mentinerea aplicata a "aroului nu poate depasi o ora. 9ri de cate ori se aplic"aroul tre0uie notata ora si data aplicarii pentru evitarea unor accidente "rave din cauz

106


107/133

neoi"enarii teritoriilor de su0 "arou. Daca este necesar, se sla0este usor "aroul, pe perioadscurte de timp.

PansaentuDe modul in care am facut primul pansament depinde modul de vindecare al ran

Pentru tratarea locala a unei rani se vor intreprinde urmatoarele actiuni%

-Spalarea mainilor si asi"urarea pe cat posi0il a sterilizarii instrumentelor'-9prirea hemora"iei cu a#utorul mi#loacelor cunoscute - "arou, comprese sterile - in functie dintensitatea si locul hemora"iei.-Controlul ranii. Ranitul va fi dez0racat sau se va recur"e la taierea hainelor in zona ranii penta se putea aprecia locul unde se afla rana, intinderea si aspectul ei. Curatirea ranii.

In rana pot ramane deseori corpuri straine pamant, nisip, 0ucatele de stofa, cio0uri4 ctre0uie inlaturate cu a#utorul unei pense sterile. Cea mai 0una curatire a pla"ii se realizeazturnand apa oi"enata, solutie 3A. In spuma ce se ridica, se antreneaza ma#oritatea corpilstraini ce se "asesc in pla"a.

Spalarea si antiseptizarea ranii si a zonei adiacente. 9 re"ula esentiala este de a nu lucdinspre zonele vecine, spre rana, pentru a nu aduce micro0ii de pe pielea intacta in pla"a. Ranse spala cu o solutie de apa oi"enata 3A sau solutie de rivanol &X. Spalarea se va facfolosind o 0ucata de tifon prinsa intr-o pensa sterila. Dupa ce se spala rana, se trece la spalarepielii din #ur. Se face apoi o dezinfectie a pielii, prin 0adi#ionare cu tinctura de iod sau alcool.

$tentie% iciodata nu se da cu tinctura de iod pe ranaY (ecutarea pansamentului.- 5aza &. Daca avem la indemana praf de sulfamida sau Saprosan, se poate presara pe pla"In lipsa lui este de preferat sa nu punem nimic pe rana. in nici un caz nu vom pune ulei sau alt

"rasimi, deoarece acestea pot fi daunatoare.- 5aza 2. $plicarea peste rana a catorva comprese sterile, in asa fel incat rana sa fie acoperitDaca nu dispunem de comprese sterile putem folosi 0ucati de carpa curata.- 5aza 3. Peste compresele sterile punem un strat de vata.- 5aza ). Fanda#area. Tre0uie sa respecte urmatoarele re"uli% sa fie facut cu miscari usoarfara a provoca dureri' sa acopere in intre"ime si uniform rana si circa &* cm adiacenti' sa nai0a ecesiv de multe straturi de fasa' sa nu fie prea strans pentru a nu stan#eni circulatsan"elui in zona afectata' sa nu incomodeze ranitul. Daca pla"a este mare, tre0uie ca accidentatul sa fie transportat pe tar"a pana la locacordarii unui tratament medical de specialitate.

0ra*tu 5racturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os, determinate de cauze accidentale.

5recvent se rup oasele lun"i ale mem0relor, fracturile aparand cand osul este 0olnav, sau 0atrani, la care oasele sunt rarefiate. Semnele unei fracturi sunt%- Durerea locala care apare 0rusc, in momentul accidentului, este situata eact la locul fracturse ea"ereaza prin apasarea focarului de fractura si se diminueaza dupa imo0ilizarea corect

107


108/133

- Deformarea locala, care tine de deplasarea fra"mentelor din focarul de fractura si poate apain lun"ul osului sau laterala'- Impotenta functionala adica imposi0ilitatea folosirii mem0rului fracturat.- (chimoza vanataia4 apare la interval de &- 2 zile dupa accident. Semnele de si"uranta ale unei fracturi sunt%- Mo0ilitatea anormala la nivelul focarului de fractura, in functie de aele osului respectiv'- 5recatura osoasa z"omot de paraitura, care apare la miscarea sau lovirea capetel

fracturate4'- 7ipsa de transmitere a miscarii la distanta' $T(TI(% Se recomanda a nu se insista prea mult la cercetarea semnelor de si"urantaunei fracturi deoarece la mo0ilizarea capetelor osoase se poate provoca ranirea unor artere saa unor nervi din vecinatate. Imo0ilizarea unei fracturi se face astfel%Z Clavicula% se utilizeaza doi colaci de panza rasuciti si le"ati la spate'Z Frat% &- 2 atele aplicate pe 0rat si apoi le"area 0ratului de torace'Z $nte0rat% & - 2 atele aplicate pe ante0ratul respectiv si suspendarea ante0ratului cu a#utorunei fese le"ate de "at'Z Picior% de o0icei imo0ilizarea cuprinde in intre"ime mem0rul respectiv. Pentru aceasta,

cazul in care avem 2 atele, acestea se aseaza fata in fata, pe partile laterale ale piciorului, cazul in care avem o atela, o asezam pe partea laterala a piciorului si folosim, ca a doua atelcelalalt picior, le"and strans picioarele victimei accidentului. Pentru fiarea oricarui tip de atela, tre0uie avut "ri#a ca aceasta sa nu apese pe rani sau sproduca rani accidentatului. Pentru aceasta orice o0iect folosit drept atela va fi infasurat in fassau carpa. Ca re"ula "enerala, orice atela tre0uie sa depaseasca deasupra si dedesupt am0earticulatii ale osului fracturat, imo0ilizandu-le. Pentru victima accidentului suspecta de o eziune a *ooanei 2erte+raemasurile suurmatoarele%- Se urmareste mentinerea permanenta a coloanei verte0rale in linie dreapta, capul fiind tin

ceva mai #os decat picioarele, atat in timpul ridicarii cat si al transportului'- Capul si "atul accidentatului se mentin intr-o pozitie care sa asi"ure permea0ilitatea cailrespiratorii superioare'- Imo0ilizarea unui accidentat cu leziuni ale coloanei verte0rale se face pe un plan tascandura lata, usa, etc.4 pe care 0olnavul este asezat cu fata in sus, intre perne sau hainpentru a evita deplasarile laterale.

Priu aJutor in *azu arsuriorGeneraitati $rsura este o leziune provocata de actiunea caldurii asupra tesuturilor' o temperatura cadepaseste )+ "rade celsius este nociva pentru tesuturi.

$rsurile pot fi de diferite tipuri%- arsuri termice% provocate de caldura su0 forma de corpuri solide supraincalzite fierul dcalcat4, lichide sau vapori fier0inti, flacari'- arsuri chimice% provocate de acizi sau 0aze- arsuri electrice% prin electrocutare- arsuri prin radiatii% radiatii solare, E? Pa*ientu *u arsura tre+uie tratat *a un poitrauatizat) %eoare*e o arsura aJora n*auzeaza nuai eziuni ae pieii *i se poate insoti si %e %is5un*tii gra2e organi*e.

108


109/133

/asuri %e siguranta Pentru ca salvatorul sa nu devina el insusi o victima tre0uie sa ai0a in vedere cateva masude si"uranta%- se va intrerupe sursa a"resiunii% curentul electric, "azul- se va indeparta victima din mediu incendiu4 sau din apropierea sursei de caldura- daca este vor0a de arsuri electrice, salvatorul tre0uie sa-si ia masuri de si"uransuplimentare% sa nu atin"a victima cu mainile "oale ci sa folosesca materiale electroizolante

- se va indeparta victima dintr-o zona cu risc de eplozie- in cazul unui incendiu se va incerca evitarea inhalarii fumului, fie prin folosirea unor masspeciale fie prin aplecarea capului la intrarea in cladire- focul se stin"e cu apa, stin"ator C92 sau, de la caz la caz, cu paturi, zapada, pamant etc- in cazul unei victime ale carei haine au luat foc, aceasta va fi oprita sa aler"e desi aceaseste de o0icei reactia victimelor4, se va culca la sol si eventual se va acoperi cu o patura.

E2auarea arsurior In functie de profunzimea leziunilor provocate, sunt ) "rade de arsuri%- "radul I% cand este afectat doar stratul superficial al te"umentului epidermul4' pielea este rosiinflamata si dureroasa' eemplu de arsura de "radul I este eritemul solar

- "radul II% cand este afectat si dermul stratul mi#lociu al pielii4' pielea este rosie, inflamatfoarte dureroasa si acoperita de flictene cu continut clar 0asicute cu lichid "al0ui4' eemplu darsura de "radul II sunt arsurile provocate de lichidele fier0inti sau metale supraincalzite- "radul III% pielea al0a cu flictenele au continut san"vinolent si durerea este mai putin intensdatorita distru"erii terminatiilor nervoase- "radul I?% cand sunt distruse toate straturile pielii, aparand necroza, cruste ne"re, tesuturifiind complet car0onizate. $precierea "ravitatii starii victimei se face in functie de "radul arsurii si de suprafacorporala arsa. $precierea suprafetei corporale afectate se poate face cu re"ula lui L, astfel%- mem0rul superior LA,- mem0rul inferior &8A la copil &)A4

- trunchiul anterior sau trunchiul posterior &8A- capul si "atul LA la copil &8A4- or"anele "enitale &A sau considerand aria palmei victimei ca reprezentand &A din suprafatcorporala.

De retinutIn fata unei victimei cu arsuri, tre0uie actionat ca si in fata unui politraumatizat, deoarece d

multe ori aceasta poate prezenta leziuni or"anice mult mai "rave decat leziunea de la suprafapielii. De eemplu in cazul unui incendiu victimele pot prezenta pe lan"a arsuri cutanate intoicatii cu C9 sau leziuni determinate de inhalarea fumuluDe aceea, primul "est va fi evaluarea functiilor vitale $FC4 si daca e nevoie resuscitarea cardirespiratorie si a0ia apoi se vor evalua arsurile.

Gra2itatea arsurior$precierea pro"nosticului arsurilor se face tinand cont de "radul arsurii, suprafata corpora

afectata, leziunile asociate, varsta si starea de sanatate a victimei inainte de acest inciden $rsuri "rave, cu un pro"nostic rezervat, sunt arsurile%- de "radul III-I? cu afectarea a peste &A din suprafata corporala- de "radul I-II, cu afectarea a peste 2*A din suprafata corporala sau peste 2A din suprafacorporala daca survine la varste su0 & sau peste * de ani- arsurile care afecteaza% palmele, plantele, fata, or"anele "enital- arsurile asociate cu leziuni de inhalare a fumului si altor su0stante toice- arsurile asociate cu alte leziuni% traumatisme, fracturi, pla"i

109


110/133

- arsurile survenite la nou-nascuti, la varstnici sau persoane tarate cu afectiuni cronice cardiacpulmonare, dia0et etc.4- arsurile electrice. $rsuri medii sunt arsurile%- de "radul III-I? cu afectarea a su0 &A din suprafata corporala- de "radul I-II, cu afectarea a &*-2* A din suprafata corporala sau &-2A din suprafacorporala daca survine la varste su0 & sau peste * de ani

$rsurile usoare sunt arsurile%- de "radul III-I? cu afectarea a su0 2A din suprafata corporala- de "radul I-II, cu afectarea a su0 &*A din suprafata corporala sau su0 &A daca survine varste su0 & sau peste * de ani In cazul leziunilor electrice "ravitatea depinde de tipul, intensitatea si tensiunea curentuelectric, rezistenta la punctul de contact si de iesire, durata contactului, traseul curentului prcorp si factori de mediu asociati.

Priu aJutor in arsurie teri*e

Arsura %e gra%u I si II

In cazul arsurilor usoare "radul I si II4 primul a#utor se limiteaza la epunerea zonei afectasu0 un #et de apa rece 2 minute4 dupa care se panseaza cu comprese sterile. Se pot apliceventual spraO-uri speciale pentru arsuri.

Arsura %e gra%u III si IVIn cazul arsurilor "rave "radul III si I?4%

- in cazul arsurii cu flacara se va stin"e cat mai rapid flacara, de preferat prin culcarea victimei pamant si acoperirea cu o patura sau o haina' se va impiedica victima sa aler"e aceasta fiinreactia fireasca a unui om cuprins de flacari4 deoarece curentii de aer intretin focul- nu se va dez0raca victima daca hainele sunt lipide de pielea arsa- se va stropi cu apa rece sau cu zapada4 si se vor aplica comprese cu apa rece pe zone

lezate- se va transporta victima la spital cat mai rapid- nu se vor spar"e flictenele si nu se vor aplica creme sau alte su0stante pe leziuni.

Priu aJutor in arsurie *ii*e In cazul arsurilor determinate de su0stante chimice primul a#utor consta in limitarecontactului su0stantei chimice cu tesuturile si diminuarea concentratiei su0stantei. In acest sco- se indepartea rapid hainele im0i0ate in su0stanta nociva- se spala suprafata afectata cu #et de apa timp de 2-3 minute- eceptie face arsura cu varul nestins, in care nu se toarna niciodata apa, deoarece varul sactiveaza in prezenta apei. In acest caz se tamponeaza doar cu un tampon uscat si a0ia dup

ce varul a fost indepartat se poate spala cu apa.

De retinutu este indicat sa se incerce neutralizarea su0stantei chimice deoarece in urma reactiei d

neutralizare se elimina o mare cantitate de caldura care poate a"rava leziunile. $0ia dupspalarea cu apa se poate eventual incerca aplicarea antidotului% apa 0icar0onatata in cazarsurilor cu acizi sau otet in cazul arsurilor cu 0aze.

110


111/133


112/133

CAPITOLUL >IVLEGISLATIE) REGULA/ENTE) INSTRUCTIUNI

1#.1. !G 1"#$'&$$1

!otarirea nr. 1"#$ %in 1&'&('&$$1or"anizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor su0

Presiune si Instalatiilor de RidicatMonitorul 9ficial nr. 3 din &12&122

In temeiul prevederilor art. & din Constitutia Romaniei si ale art. )2 din 7e"ea L12& privindor"anizarea si functionarea 6uvernului Romaniei si a ministerelor,

6uvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

$rt. &.&4 Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor su0 Presiune si Instalatiilor deRidicat, denumita in continuare ISCIR, este or"an de specialitate cu personalitate #uridica insu0ordinea Ministerului Industriei si Resurselor, avand ca principal o0iect de activitateasi"urarea in numele statului a protectiei utilizatorilor si si"uranta in functionare pentruinstalatiile, aparatele, componentele, dispozitivele de si"uranta si mi#loacele de control,prevazute in anea &.24 Sediul ISCIR este in municipiul Fucuresti, Str. 5luviului nr. &+, sectorul &.34 Patrimoniul este constituit din patrimoniul ISCIR si patrimoniul inspectiilor teritoriale dinstructura sa, unitati fara personalitate #uridica prevazute in anea 2.

$rt. 2.Pentru realizarea o0iectului sau de activitate ISCIR are urmatoarele competente%a4 asi"ura in numele statului controlul respectarii prevederilor le"ale din domeniul sau deactivitate, prin suprave"here tehnica, control si verificari in functionare, precum si prinsuprave"herea pietei pentru instalatiile si aparatele prevazute in anea &'04 ela0oreaza prescriptii tehnice in aplicarea re"lementarilor din domeniul sau de activitate, curespectarea prevederilor 7e"ii +812& privind evaluarea conformitatii produselor'c4 evalueaza conformitatea instalatiilor, aparatelor, dispozitivelor de si"uranta, materialelor si ami#loacelor de control din domeniul sau de activitate'd4 epertizeaza si evalueaza cauzele si efectele privind accidentele si avariile din domeniul saude activitate'e4 constata nerespectarea dispozitiilor le"ale in domeniul sau de activitate si aplica santiunicontraventionale, dupa caz.

$rt. 3.&4 In realizarea o0iectului sau de activitate ISCIR are urmatoarele atri0utii principale%a4 ela0oreaza strate"ii si pro"rame de dezvoltare privind activitatea ISCIR'04 ela0oreaza, actualizeaza si pu0lica prescriptii tehnice privind proiectarea, omolo"area,construirea, montarea, repararea, intretinerea, eploatarea, transportul, depozitarea,manipularea si verificarea instalatiilor, aparatelor, componentelor, dispozitivelor de si"uranta,materialelor si mi#loacelor de control, precum si prescriptii tehnice privind eaminarea siautorizarea sudorilor, a personalului care eecuta eaminari nedistructive si a personalului de

112


113/133

eploatare pentru instalatiile prevazute in anea &. Prescriptiile tehnice se pu0lica in Monitorul9ficial al Romaniei, Partea I'c4 autorizeaza, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, capa0ilitatea a"entiloreconomici care proiecteaza, construiesc sau monteaza instalatii, aparate, componente saudispozitive de si"uranta din domeniul sau de activitate'd4 autorizeaza, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, capa0ilitatea a"entiloreconomici care repara, controleaza prin mi#loace distructive si nedistructive, intretin sau verifica

instalatii, aparate, componente sau dispozitive de si"uranta din domeniul sau de activitate'e4 autorizeaza, in conformitate cu prescriptiile tehnice, la0oratoarele si standurile unde seeecuta incercari in vederea omolo"arii instalatiilor si aparatelor, inclusiv a dispozitivelor desi"uranta din domeniul sau de activitate'f4 autorizeaza punerea in functiune si functionarea instalatiilor si aparatelor din domeniul sau deactivitate, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice'"4 autorizeaza sudorii, personalul care eecuta eaminari nedistructive, precum si personalul deploatare fochisti, la0oranti chimia apei, macara"ii, liftieri si alte cate"orii de personal sta0iliteprin prescriptiile tehnice'h4 evalueaza conformitatea instalatiilor, aparatelor, componentelor, materialelor, dispozitivelorde si"uranta si a mi#loacelor de control aferente acestora, precum si a procedurilor de sudura, i

conformitate cu cerintele prescriptiilor tehnice sau, dupa caz, cu cerintele re"lementarilor tehnicprevazute in 7e"ea +812&, pentru domeniul sau de activitate'i4 verifica respectarea prevederilor le"ale privind lucrarile de constructii si monta# pentru dotaritehnolo"ice industriale in domeniul sau de activitate'

#4 efectueaza verificari tehnice, periodice si inopinate pentru instalatiile si aparatele aflate infunctiune, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, si interzice functionarea acestoraatunci cand constata ca nu sunt indeplinite prevederile acestor prescriptii'V4 realizeaza suprave"herea tehnica pentru activitatile, personalul, instalatiile, aparatele,dispozitivele de si"uranta, materialele si mi#loacele de control pe care le-a autorizat si decide,dupa caz, mentinerea sau retra"erea autorizarilor acordate'l4 realizeaza suprave"herea pietei in domeniul sau de activitate'

m4 cerceteaza avariile si accidentele la instalatii si aparate supuse controlului ISCIR, evalueazasi epertizeaza cauzele, modul in care s-au produs si efectele rezultate si dispune masurile cese impun privind si"uranta in functionare a acestora, dupa caz'n4 or"anizeaza si participa la cursuri pentru autorizare, specializare si formare profesionala indomeniul sau de activitate'o4 deruleaza pro"rame si campanii de informare in domeniul sau de activitate, in scopul crestersi"urantei in functionare a instalatiilor, aparatelor, componentelor, dispozitivelor de si"uranta,materialelor si a mi#loacelor de control'p4 participa la ela0orarea de standarde nationale in domeniul sau de activitate'[4 ela0oreaza si supune apro0arii ministrului industriei si resurselor proiectul listei cuprinzandtarifele pentru lucrarile din competenta ISCIR'

r4 editeaza si pu0lica periodic Fuletinul de informare tehnica FIT4 si alte materiale specificedomeniului, in scopul realizarii si"urantei in functionare si al prevenirii accidentelor si avariilor's4 cola0oreaza cu institutii similare si cu or"anisme din alte tari, sta0ileste si incheie cu acesteain conditiile le"ii, conventii si protocoale de recunoastere reciproca, reprezinta intereseleRomaniei in or"anizatii si institutii internationale, in domeniul sau de activitate, in calitate demem0ru o0servator sau de mem0ru cu drepturi depline't4 coordoneaza si deruleaza pro"rame la nivel national cu finantare interna si1sau internationala24 ISCIR indeplineste orice alte atri0utii sta0ilite potrivit le"ii pentru domeniul sau de activitate.

113


114/133


115/133

$rt. L.&4 5inantarea activitatii ISCIR se asi"ura inte"ral din venituri etra0u"etare, potrivit le"ii.?eniturile se realizeaza din tarife percepute pentru activitatea de suprave"here tehnica,verificare in functionare si control, precum si din orice alte activitati cu caracter specific prestatede ISCIR.24 Tarifele se propun de catre ISCIR si se apro0a prin ordin al ministrului industriei si resurselo

$rt. &.&4 ISCIR intocmeste anual 0u"etul de venituri si cheltuieli care se apro0a de ministrul industriesi resurselor, in conditiile le"ii.24 $ctivitatea de suprave"here a pietei este finantata din veniturile ISCIR-ISP(CT. 5ondurilenecesare pentru sustinerea acestei activitati se prevad special, la inceput de an, in 0u"etul devenituri si cheltuieli al ISCIR, ele urmand sa fie folosite separat si numai in acest scop.34 Disponi0ilitatile 0anesti aflate in conturile ISCIR la finele anului se reporteaza si se utilizeazade aceasta in anul urmator.

$rt. &&.Pentru activitatile specifice ISCIR dispune de un parc auto propriu conform normativului

prevazut in anea ).

$rt. &2.$neele &-) fac parte inte"ranta din prezenta hotarare.

$(B$ &D9M(II SEPES( R(67(M(T$RI79R ISCIR

$(B$ 2ISP(CTII T(RIT9RI$7( $7( ISCIR$(B$ 3ISP(CTI$ D( ST$T P(TRE C9TR97E7 C$N$(79R, R(CIPI(T(79R SEF

PR(SIE( SI IST$7$TII79R D( RIDIC$T - ISCIR$(B$ )9RM$TI? privind parcul auto pentru ISCIR

115


116/133

1#.&. Legea nr. ,#'&$$-

Lege pri2in% 5un*tionarea in *on%itii %e siguranta a instaatiior su+ presiune) instaatiio%e ri%i*at si a aparateor *onsuatoare %e *o+usti+i) egea nr. ,#'&$$-

Capitou I Dispozitii generae

Art. 1&4 Prezenta le"e sta0ileste cadrul le"al pentru functionarea in conditii de si"uranta a instalatiilosu0 presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de com0usti0il.24 Sunt eceptate de la prevederile prezentei le"i instalatiile si echipamentele prevazute inanea nr. &. Conditiile de functionare in si"uranta a acestor instalatii si echipamente sere"lementeaza prin le"i specifice.

Art. &

In scopul functionarii in conditii de si"uranta, instalatiile su0 presiune si instalatiile de ridicatclasice, aparatele consumatoare de com0usti0il si componentele acestora, prevazute in aneanr. 2, precum si instalatiile su0 presiune, instalatiile de ridicat, unele instalatii din cadrulo0iectivelor nucleare, precum si componentele acestora, prevazute in anea nr. 3, se supunre"imului de autorizare si de verificare tehnica, potrivit prevederilor prezentei le"i.

Art. "&4 Introducerea pe piata, punerea in functiune si1sau utilizarea instalatiilor si echipamentelorprevazute la art. 2 sunt admise numai in conditiile sta0ilite de prezenta le"e.24 In situatia in care instalatiile si echipamentele prevazute la art. 2 sunt re"lementate prindirective europene, acestea se supun re"imului de autorizare si verificare tehnica daca prinaceasta cerinta nu se aduce atin"ere directivelor europene aplica0ile, transpuse prinre"lementari tehnice.

Art. #&4 Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor su0 Presiune si Instalatiilor deRidicat, denumita in continuare ISCIR, este or"anul de specialitate al administratiei centrale, cupersonalitate #uridica, responsa0il in numele statului pentru asi"urarea masurilor de functionarein conditii de si"uranta a instalatiilor si echipamentelor prevazute in aneele nr. 2 si 3, denumitein continuare instalatii1echipamente.24 ISCIR eercita urmatoarele functii%a4 de autoritate in domeniul instalatiilor1echipamentelor, care asi"ura controlul respectariiprevederilor referitoare la conditiile de introducere pe piata si punere in functiune ainstalatiilor1echipamentelor, precum si urmarirea si controlul re"imului de autorizare si verificaretehnica a instalatiilor1echipamentelor'04 de re"lementare, prin care se asi"ura ela0orarea documentelor cu caracter normativ pentrudomeniul sau de activitate.34 ISCIR functioneaza in su0ordinea Ministerului (conomiei si 5inantelor si este finantatainte"ral din venituri proprii, potrivit le"ii.)4 ISCIR este condusa de un inspector de stat sef, numit prin ordin al ministrului economiei sifinantelor, iar modul de or"anizare si functionare a ISCIR se sta0ileste prin hotarare a6uvernului.

116


117/133

Art. =In sensul prezentei le"i, termenii si epresiile de mai #os au urmatoarele semnificatii%a4 accident - evenimentul fortuit, care intrerupe functionarea normala a unei1unuiinstalatii1echipament, provocand avarii si1sau afectand viata sau sanatatea oamenilor ori mediu

04 autorizare - activitatea de evaluare si atestare, efectuata de catre ISCIR, a competentei sicapa0ilitatii unei persoane fizice sau #uridice de a desfasura una dintre activitatile prevazute la

art. 8 alin. &4'c4 aviz o0li"atoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru detinatorii1utilizatorii deinstalatii1echipamente, dupa caz, sta0ilit prin hotarare a 6uvernului conform prevederilor art. )alin. )4, ca urmare a verificarii conditiilor de montare1instalare conform prescriptiilor tehnice, pe0aza caruia pot incepe lucrarile de montare1instalare'd4 autorizare a functionarii - acordul emis de ISCIR pentru detinatorii1utilizatorii deinstalatii1echipamente, dupa caz, sta0ilit prin hotarare a 6uvernului conform prevederilor art. )alin. )4, in scopul atestarii faptului ca o1un instalatie1echipament indeplineste toate conditiile sicerintele pentru a fi pusa1pus repusa1repus in functiune si utilizata1utilizat in conditii de si"urant

e4 construire - activitatea de im0inare a componentelor unei1unui instalatii1echipament, realizata

conform documentatiei tehnice aferente acesteia'f4 detinator - persoana fizica sau #uridica ce detine cu orice titlu o instalatie1echipament ineploatare'"4 documentatie tehnica - totalitatea documentelor si instructiunilor ela0orate, conformprevederilor prescriptiilor tehnice, de catre producator pentru construirea, montarea, instalarea,punerea in functiune, realizarea reviziilor, reparatiilor si1sau pentru intretinereainstalatiilor1echipamentelor sau, respectiv, totalitatea documentelor intocmite de catrepersoanele fizice ori #uridice autorizate pentru efectuarea acestor activitati in vederea realizariisarcinilor specifice ce le revin' documentatia tehnica include, dupa caz, descrierea "enerala ainstalatiei1echipamentului, proiectele de eecutie, procesul de fa0ricatie, schemele si circuitelepentru componentele instalatiilor1echipamentelor, descrieri si eplicatii necesare pentru

intele"erea acestor desene si scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoarteleincercarilor si eaminarilor si altele asemenea'h4 epert ISCIR - persoana fizica autorizata de catre ISCIR, pe 0aza evaluarii capa0ilitatii sicompetentei sale, in scopul realizarii de sarcini specifice'i4 epertiza tehnica - investi"atia1eaminarea cu caracter tehnic a unei1unuiinstalatii1echipament'

#4 instalare - activitatea de fiare1amplasare a unei1unui instalatii1echipament la locul utilizariisi1sau de conectare a acesteia1acestuia la alte instalatii sau echipamente, in vederea asi"urariiconditiilor de functionare'V4 introducere pe piata - actiunea de a face disponi0ila1disponi0il, pentru prima data, contra cossau "ratuit, o1un instalatie1echipament in vederea distri0uirii si1sau utilizarii'

l4 intretinere - totalitatea operatiunilor prin care se asi"ura mentinerea instalatiei1echipamentuluin parametrii de functionare in conditii de si"uranta'm4 montare - activitatea de im0inare a componentelor unei1unui instalatii1echipament, conformdocumentatiei tehnice, in vederea functionarii acesteia1acestuia'n4 omolo"are - totalitatea activitatilor desfasurate de catre o comisie, in le"atura cu un anumit tde instalatie1echipament, identificat corespunzator, in scopul determinarii parametrilor reali deperformanta si si"uranta in functionare, in vederea atestarii indeplinirii conditiilor1cerinteloraplica0ile'o4 prescriptie tehnica - norma tehnica ela0orata de catre ISCIR si apro0ata prin ordin alministrului economiei si finantelor, pu0licat in Monitorul 9ficial al Romaniei, Partea I, care

117


118/133

contine, pentru domenii clar definite, conditii si cerinte tehnice referitoare lainstalatii1echipamente si la activitati specifice domeniului de activitate, prevazute la art. 8 alin.&4, ce se realizeaza in le"atura cu acestea, in vederea introducerii pe piata, punerii in functiunesi utilizarii instalatiilor1echipamentelor respective in conditii de si"uranta in functionare'p4 producator - persoana fizica sau #uridica, responsa0ila pentru proiectarea si1sau realizareaunei1unui instalatii1echipament in scopul introducerii pe piata si1sau al punerii in functiune, innumele sau, precum si orice persoana fizica sau #uridica, care construieste, monteaza,

instaleaza, am0aleaza sau eticheteaza o1un instalatie1echipament in vederea introducerii pepiata si1sau punerii in functiune su0 nume propriu'[4 punere in functiune - actiunea care are loc in momentul primei utilizari a unei1unuiinstalatii1echipament'r4 re"im de autorizare si verificare tehnica - totalitatea conditiilor, cerintelor, eaminarilor,incercarilor si1sau evaluarilor la care este supusa1supus, cu caracter o0li"atoriu, o1uninstalatie1echipament, pe parcursul realizarii si utilizarii, precum si deciziile luate in le"atura cuaceasta1acesta, in scopul de a se asi"ura functionarea in conditii de si"uranta, conformprescriptiilor tehnice's4 reparare - ansam0lul de lucrari si operatiuni ce se eecuta prin inlaturareaneconformitatilor1defectiunilor constatate la o1un instalatie1echipament, in scopul aducerii

acesteia1acestuia la parametrii initiali sau la alti parametri care asi"ura functionarea in conditii dsi"uranta a acesteia, conform prescriptiilor tehnice't4 repunere in functiune - actiunea care are loc in momentul primei utilizari a unei1unuiinstalatii1echipament, ulterior repararii, efectuarii unei revizii si1sau efectuarii unei interventii deintretinere a acesteia1acestuia, conform prescriptiilor tehnice'u4 revizie - activitatea, de re"ula planificata, ce consta in ansam0lul operatiunilor ce se eecutaasupra unei1unui instalatii1echipament in scopul re"larii sau inlocuirii pieselor si aparatelorin"lo0ate de aceasta1acesta, conform prescriptiilor tehnice'v4 utilizator - persoana fizica sau #uridica ce are in folosinta o1un instalatie1echipament.

Art. ,

5ara a se aduce atin"ere prevederilor art. 3 alin. 24, se admite introducerea pe piata si punerein functiune a instalatiilor1echipamentelor care indeplinesc urmatoarele conditii, dupa caz%a4 sunt respectate conditiile si cerintele de functionare in conditii de si"uranta'04 sunt supuse verificarilor tehnice si sunt omolo"ate'c4 sunt puse la dispozitia utilizatorilor, de catre producatori, instructiuni tehnice pentru utilizareainstalatiilor1echipamentelor in conditii normale, pentru intretinerea, realizarea reviziilor si areparatiilor instalatiilor1echipamentelor, precum si, dupa caz, pentru pre"atirea personalului dedeservire%d4 au autorizatii de functionare initiale, emise conform prevederilor prescriptiilor tehniceaplica0ile'e4 eista, pentru utilizare, la fiecare loc de munca, instructiuni tehnice pentru utilizare in conditii

normale, precum si documente cuprinzand masurile ce tre0uie luate in caz de avarii, intrerupersi dere"lari ale instalatiei1echipamentului sau ale proceselor in care aceasta1acesta estein"lo0ata'f4 eista, pentru utilizare, personal de deservire autorizat.

Art. (&4 Se admite mentinerea in eploatare numai a acelor instalatii1echipamente care respectaconditiile prevazute la art. + lit. e4 si f4, sunt supuse re"imului de autorizare si verificare tehnicain utilizare, detin autorizatie de functionare vala0ila si care sunt reparate, intretinute si supuse larevizii potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice si potrivit prevederilor prezentei le"i.

118


119/133

24 Rezultatele verificarilor tehnice realizate pe parcursul activitatilor prevazute la alin. &4 tre0usa ateste eistenta conditiilor de functionare in si"uranta a instalatiilor1echipamentelor la dataefectuarii verificarilor.

Art. -&4 $ctivitatile de construire, montare, instalare, punere in functiune si control nedistructiv,precum si cele ce privesc suprave"herea si verificarea tehnica in utilizare, reviziile, reparatiile s

lucrarile de intretinere pentru instalatii1echipamente se realizeaza numai de catre persoane fizicsau #uridice autorizate, in conditiile sta0ilite de prescriptiile tehnice si de prezenta le"e.24 Producatorii care presteaza activitati de construire, montare, instalare, punere in functiune,revizie, reparatii si lucrari de intretinere pentru instalatiile1echipamentele realizate de catre ei faeceptie de la cerinta de autorizare prevazuta la alin. &4.34 $ctivitatile persoanelor autorizate, prevazute la alin. &4, se realizeaza in limita competentelosi responsa0ilitatilor sta0ilite prin documentul de autorizare.

Art. ?&4 ?erificarile tehnice prevazute in documentatiile tehnice si prescriptiile tehnice se realizeazade catre ISCIR sau, dupa caz, de catre persoanele autorizate pentru constructie, montare,

instalare, punere in functiune, revizii, reparatii, lucrari de intretinere, autorizare a functionarii saverificari tehnice in utilizare' responsa0ilitatile privind realizarea verificarilor tehnice sicorectitudinea rezultatelor o0tinute revin ISCIR sau persoanelor autorizate, dupa caz.24 Pentru verificarile tehnice sta0ilite in prescriptiile tehnice ca fiind in competenta de realizareISCIR, aceasta nu poate autoriza alte persoane conform prevederilor alin. &4.

Capitou II O+igatiie si responsa+iitatie pro%u*atorior

Art. 1$

Producatorii, cu eceptia celor care realizeaza instalatii1echipamente conform re"lementarilortehnice ce transpun directive europene care au prevederi specifice, inainte de introducerea pepiata si1sau punerea in functiune a acestora, au urmatoarele o0li"atii si responsa0ilitati%a4 sa se asi"ure ca instalatia1echipamentul se realizeaza cu respectarea cerintelor defunctionare in conditii de si"uranta, prevazute in prescriptiile tehnice aplica0ile'04 sa intocmeasca documentatia tehnica prevazuta de prescriptiile tehnice si sa sta0ileasca priaceasta inclusiv eaminarile si incercarile ce tre0uie efectuate pe parcursul construirii, montariisi instalarii, in scopul verificarii parametrilor de functionare in conditii de si"uranta ainstalatiei1echipamentului'c4 sa ela0oreze instructiuni tehnice pentru montarea, instalarea, utilizarea in conditii normale,intretinerea, realizarea reviziilor si repararea instalatiei1echipamentului, documente cuprinzand

masurile ce tre0uie luate in caz de avarii, intreruperi si dere"lari ale instalatiei1echipamentuluisau ale proceselor, precum si instructiuni pentru pre"atirea personalului de deservire aacesteia1acestuia, atunci cand prescriptiile tehnice prevad aceasta cerinta'd4 sa realizeze sau, dupa caz, sa asi"ure realizarea construirii si1sau a montariiinstalatiei1echipamentului cu respectarea prevederilor art. 8 si ale prescriptiilor tehnice'e4 sa solicite si sa o0tina omolo"area instalatiei1echipamentului'f4 sa asi"ure si sa foloseasca la construirea si la montarea instalatiilor1echipamentelor, atuncicand prescriptiile tehnice impun, tehnolo"ii de sudare sta0ilite prin proceduri de sudare apro0atde catre ISCIR, sudori autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care eecutaeaminari prin mi#loace sau metode nedistructive'"4 sa puna la dispozitia utilizatorilor documentele si instructiunile din documentatia tehnica

119


120/133

sta0ilite in conformitate cu prescriptiile tehnice aplica0ile, precum si instructiunile tehniceprevazute la lit. c4.

Art. 11Producatorii care realizeaza instalatii1echipamente din cate"oria celor prevazute la art. 3 alin. 2au o0li"atiile si responsa0ilitatile prevazute in re"lementarile tehnice ce transpun directiveleeuropene care sta0ilesc conditiile de introducere pe piata si1sau punere in functiune pentru

instalatiile1echipamentele respective.

Capitou III O+igatiie si responsa+iitatie persoaneor 5izi*e sau Juri%i*e autorizate

Art. 1&Persoanele fizice sau #uridice autorizate conform prevederilor prezentei le"i au urmatoareleo0li"atii si responsa0ilitati, dupa caz%a4 sa presteze activitatile pentru care au fost autorizate, in limita competentelor si in conditiilepentru care sunt autorizate'04 sa pre"ateasca si sa asi"ure conditiile pentru realizarea verificarilor tehnice a

instalatiilor1echipamentelor'c4 sa foloseasca in lucrarile aferente activitatilor pentru care au fost autorizate, potrivitprevederilor prescriptiilor tehnice, tehnolo"ii de sudare sta0ilite prin proceduri de sudareapro0ate de ISCIR, sudori autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care eecutaeaminari prin mi#loace sau metode nedistructive'd4 sa intocmeasca documentatia prevazuta de prescriptiile tehnice si sa o puna la dispozitiadetinatorului1utilizatorului odata cu predarea1receptia instalatiei1echipamentului'e4 sa informeze imediat producatorul sau detinatorul1utilizatorul despre orice neconformitateconstatata'f4 sa asi"ure realizarea lucrarilor de revizii, precum si activitatile de reparatii si intretinere, latermenele scadente'

"4 sa monteze si1sau sa instaleze instalatii1echipamente numai daca este emis si se respectaavizul o0li"atoriu de instalare.

Art. 1"&4 Prevederile art. &2 lit. 04 - "4 se aplica si producatorilor prevazuti la art. 8 alin. 24.24 Prevederile art. &2 lit. c4 nu se aplica procedurilor de sudare, sudorilor si personalului careeecuta eaminari prin mi#loace sau metode nedistructive care au apro0ari vala0ile, emise inconformitate cu prevederile re"lementarilor tehnice ce transpun directive europene aplica0ileinstalatiilor1 echipament

curs stivuitorist

Documents