SEMIOLOGIA APARATULUI SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIVDIGESTIV

FOAIA DE OBSERVATIE A UNUI BOLNAV DIGESTIVFOAIA DE OBSERVATIE A UNUI BOLNAV DIGESTIV

Motivele internarii: cel mai frecvent, consecintele dispepsiei

Recoltarea datelor (anamneza) • prezenta simptomelor functionale• succesiunea simptomelor in nictemer• legatura cu orarul meselor si natura alimentelor ingerate• factori de agravare si de ameliorare

Suferinta unui segment poate mima simptomatologia altui segment digestiv• diaree foarte abundenta → suferinta esofagiana/gastrica• sindromul de staza duodenala/gastrica → suferinta bilio-pancreatica/hepaticaSimptomatologia functionala a aparatului digestiv tulburari de apetit: anorexia, polifagia, polidipsia, pervertiri ale gustului dispepsia: gastrica, bilioduodenala, intestinala, pancreatica dureri abdominale: acute/cronice meteorismul abdominalestinal tulburari de tranzit: esofagian, gastric, int

A. Scaderea apetitului1. Anorexia – scaderea pana la disparitie a apetitului → cauze: gastrita etilicului neoplasme digestive

(gastric)/extradigestive boli infectioase DZ decompensat

(cetoacidoza) IRC decompensata boli endocrine boli psihice – anorexia mentala

2. Sitofobia – anorexie conditionata pentru alimentele solide, din teama de a nu produce durere (bucala, esofagiana, gastrica)

3. Fagofobia – la bolnavii care vor sa slabeasca cu orice pret

4. Teama de otravire – in ATS, deliruri alcoolice, delir de persecutie

5. Greva foamei – volitionala

B. Exagerarea ingestiei de alimente1. Hiperorexia – exagerarea senzatiei de foame fiziologica (copii, tineri, convalescenta unor boli infectioase) patologica - UD - parazitoze - psihoze senile - hipertiroidie - DZ - paralizie

generalizata progresiva

2. Polifagia (hiperfagia) – hiperorexie si comportament alimentar aberant

gastropareza diabetica leziuni hipotalamice encefalita

3. Bulimia – hiperorexie cu lipsa senzatiei de satietate

4. Acoria – bolnavul mananca incontinuu ATS cerebrala dementa senila lues cerebral tumori cerebrale

C. Pervertirea apetitului (parorexia) – dorinta de a consuma substante/alimente neobisnuite

malacia – foame de alimente acide si excitante pica – dorinta de substante nealimentare (var, nisip) geofagie - pamant pagofagie – gheata alotriofagie – substante dezgustatoare

Cauzele parorexiei afectiuni psihice deficiente mintale deficit

vitaminic/microelemente

D. Setea – senzatie de uscaciune a mucoaselor, legata de perceptia constienta a nevoii de a ingera lichide (↑ osmolaritatea mediului intern)

Modificari cantitative• polidipsia - consum exagerat de lichide• oligodipsia – consum redus de lichide

- patologica: hiperhidropexie, hiperhidratare extracelulara, secretie ↑ de ADH

Modificari calitative• dipsomania – impulsul de a ingera bauturi cu o anumita savoare

(alcool)• dipsofobia – repulsia fata de lichide (apa →

aquafobie/hidrofobie)

DISPEPSIA

Definitie: diferite tipuri de tulburari ale digestiei (gastroduodenala, biliara, intestinala, pancreatica)

A. Greata – repulsie fata de alimente + disconfort faringian si/sau epigastric• simptome de insotire: hipersalivatie, paloare, transpiratii, hTA• mecanism: excitarea directa a centrilor bulbari pur cortical manifestare reflexa (colici) afectiuni extradigestive

B. Varsatura - evacuarea brusca a continutului gastric sau intestinal, pe cale bucala, datorita contractiei simultane a musculaturii peretelui abdominal, diafragmului, pilorului, musculaturii stomacului, inchiderea epiglotei si deschiderea concomitenta a cardiei

Clasificarea varsaturilor (dupa originea stimulilor) centrale (explozive, fara greata, fara efort)

- afectiuni ce evolueaza cu hipertensiune intracraniana, tabes, scleroza in placi

- administrarea unor substante, medicamente periferice (precedate de greata, cu efort)

- cauze extradigestive (sdr. vestibulare, varsaturi reflexe)- cauze digestive (esofagiene, gastrice, intestinale)

Caractere semiologice ale varsaturilor

frecventa• sporadice: digestive (indigestii) si extradigestive (IMA, morfina, digitala)• frecvente: digestive (UGD, stenoza pilorica, colecistopatii cronice) si extradigestive (sarcina, IRC)• incoercibile: pancreatita acuta, criza tabetica, holera, gastroenterite acute, ocluzii intestinale, toxiinfectii alimentare

orarul• matinala: alcoolici, IRC, stenoza pilorica, la gravide • precoce dupa ingestie: gastrite acute, perigastrite, nevropatii• la 1-4 ore postprandial: gastrite hiperacide, UG, cancer gastric• tardiv postprandial (4-6 ore): UD, staza duodenala, ptoza/dilatatie gastrica• la 12-14 ore postprandial: stenoza pilorica

cantitatea• abundente: stenoza pilorica, criza tabetica, stenoze/volvulus intestinal, uremie, sarcina toxica• regurgitatii importante: megaesofag congenital/dobandit

mirosul▪ fad ▪ ranced ▪ acetona▪ acru ▪ fecaloid

compozitia (depinde de timpul scurs de la ingestie si de segmentul afectat)• particule fine cu miros acru (v. gastrice)• varsaturi abundente + resturi alimentare vechi (stenoza pilorica, staza gastrica)• bilioase, galben-verzui (staza duodenala)• mucus (staza gastrica, proces proliferativ)• striuri sangvinolente (efort de varsatura)• sange rosu/negricios (hematemeza)

Tipuri particulare de varsatura

hematemeza origine: sangerare din tubul digestiv pana la unghiul duodenojejunal Treitzdiagnostic diferential: sange inghitit si apoi varsat (tonsilectomie, epistaxis), hemosialhemeza/stomatoragieaspect: “zat de cafea” (in hemoragii mici), sange rosu (hemoragii masive)

simptome si semne:• 400-500 ml sange bine suportata• 500ml sange astenie, semne de hipoxie incipienta, soc compensat• 1000ml sange soc hemoragic, sete, anxietate• hemoragii abundente soc hemoragic rapid instalat, IRA, pensarea TA, puls filiform, pierderea cunostintei

etiologie:• esofagiana (varice, esofagite, ulcer esofagian, tumori, diverticuli, sdr.Mallory-Weiss)• gastroduodenala (UG, UD, cancer gastric, gastrite, diverticuli, polipoza gastrica)• tulburari de hemostaza: afectiuni hematologice, boli sistemice, b. Rendu-Ossler, hemangiom gigant, sarcomul Kaposi, cauze iatrogene

C. Mericismul (ruminatia) – regurgitatia voluntara a alimentelor consumate

D. Halena – modificarea mirosului aerului expirat cauze digestive- igiena deficitara a cavitatii bucale - carii dentare- amigdalita cronica criptica - faringite- stomatite infectioase - toxice (Bi, Pb, Hg)- scorbut - gingivite cauze extradigestive: DZ, afectiuni renale, hepatice

E. Modificarea gustului ageuzie hiperguezie gust amar gust acru (acid) gust dulce gust metalic gust

metalic + iute

F. Durerea linguala (glosodinie/glosalgie) – arsura/durere- traumatisme - cancer lingual - anemia Biermer- febra aftoasa - tbc linguala - intoxicatii

G. Eructatiile – eliminarea, pe cale bucala, a gazelor din stomacprecedate de tensiune epigastrica, aparitie postprandialdiagnostic diferential cu criza anginoasamiros fad/neplacutcauze: staza gastrica/duodenala, atonie gastrica, pilorica

H. Sughitul – zgomot inspirator dat de vibratia glotei consecutiv contractiilor clonice spasmodice ale diafragmului

mecanism: reflex (centru bulbar, cale aferenta – nv.X, cale eferenta – nv.frenic)

cauze fiziologice: ingestie de alcool, bauturi gazoase, mese copioase

cauze patologice: neurologice, digestive

METEORISMUL ABDOMINAL

Definitie: prezenta excesiva de gaze la nivel gastric si intestinal (N: 150ml gaz)

Simptome - tensiune in hipocondrul drept - flatulenta - tensiune in hipocondrul stang, dureri precordiale, palpitatii

Rolul gazului intestinal – atenuarea contractiilor spastice, favorizarea progresiei bolului alimentar

DUREREA ABDOMINALA

A. Semiologia durerii abdominale acute

Debut – brusc, ajunge rapid la paroxismCauze: - perforarea unui organ abdominal - debutul pancreatitei acute- ruptura unui abces visceral - strangularea unui organ

abdominalCaracterele dureriidurere lancinanta + hiperestezie abdominala + contractura

(UG/UD perforat)durere intensa in fosa iliaca dreapta/epigastru (apendicita acuta)fond dureros continuu, cu paroxisme (colica biliara, renala)perioade de liniste alternand cu dureri colicative, cu intensitate

crescanda (ocluzie)durere pulsatila (anevrism de aorta abdominala perforat)

Iradierea durerii abdominalespate, umar drept (colica biliara, colecistita acuta)hipocondru si lomba stanga (pancreatita acuta)coloana dorsala (T6-T10), umar drept (UD perforat)regiunea sacrata (dureri de la rect, uter)dureri iradiate spre organele genitale externe (colica renala)

Factori care influenteaza durereaefortul (durerea vasculara) modificarea pozitiei corpului (iritatia peritoneala)orto- si clinostatismul (H.H) trepidatii (diverticuloze colice, litiaza)

Simptome si semne asociatevarsaturi, tranzit incetinit (ocluzia intestinala) febra (peritonita, infectii biliare)scaune sangvinolente (tromboza mezenterica, pancreatita hemoragica)facies palid+ tegumente transpirate + anxietate + abdomen imobil (peritonita acuta)cresterea rapida a volumului abdominal + abdomen asimetric + oprirea tranzitului +durere (volvulus intestinal)disparitia matitatii hepatice + durere abdominala (perforarea unui organ cavitar)

Examenul abdominal pe golcalculi radioopaci imagini hidroaericepneumoperitoneu aerobilia calcificari in pancreas

B. Durerea abdominala cronica

Dureri difuze Dureri localizate : - epigastru - hipocondrul drept - hipocondrul stang - fosa iliaca stanga - flancuri - mezogastru - hipogastru Principalele tipuri de durere

1. odinofagia – dificultate la deglutitie insotita de spasm esofagian, localizata la baza gatului, retrosternal, epigastric superior

cauzetipuri de disfagie asociata (incompleta, completa, paradoxala)topografie (inalta, mijlocie – de parcurs, joasa)

2. pirozisul – durere cu caracter de arsura in regiunea epigastrica superioara si retrosternalcauze multiple

3. durerea ulceroasa – durere cu caracter de crampa, distensie, torsiune, apasare (hipertonia musculaturii gastrice si spasm piloric) sau cu caracter de arsura, cu greata (gastrite antropilorice si bulbite asociate ulcerului)

sediul durerii - epigastric - hipocondrul drept - retrosternal - hipocondrul stang - paraombilical

iradiere - subcostal si paravertebral stang (UG) - in hipocondrul drept (UD)

- precordial (ulcerul micii curburi, din treimea superioara)

ritmicitatea – mica ritmicitate (variatia cu orarul meselor); pierderea ritmicitatii, cu durere continua = complicatie (penetratie in organele invecinate)

periodicitatea – marea periodicitate (legata de anotimp) factori de calmare a durerii

4. colica biliara debut: in prima jumatate a noptii circumstante de aparitie: pranzuri copioase, alcool, efort, stres

psihic

caracter: permanent, cu paroxisme (apasare, strivire, sfasiere)

sediu si iradiere: hipocondrul drept → la baza hemitoracelui drept, interscapulovertebral drept, umar drept

tablou clinic: - respiratie superficiala - anxietate - flexie anterioara a trunchiului - greata, varsaturi - meteorism - febra, frisoane - manevra Murphy+ - hidrops vezicular cauze: litiaza veziculara/coledociana, diskinezie bilioveziculara,

colecistita acuta

5. durerea pancreatica• caracter: continua, violenta, senzatie de torsiune, arsura, compresiune• sediu si iradiere: epigastric/paraombilical → iradiere “in bara”(tipic), in semicentura

la baza hemitoracelui stang sau iradiere atipica• fenomene de insotire: varsaturi incoercibile(alimentare →bilioase→poracee→zat de

cafea); hTA, dispnee, tahicardie (D.D cu IMA!)

6. dureri colicative din suferinte intestinale (colici intestinale)• caracter: crampe periombilicale, la intervale scurte, calmate de apasare, caldura• fenomene de insotire: greata, varsaturi, emisie de gaze, fecale lichide/semisolide• cauze: toxiinfectii alimentare, ocluzia intestinala, enterocolopatia cr.nespecifica• forma particulara: sdr. Kőnig

7. colica apendiculara• caracter: durere brusc instalata in fosa iliaca dreapta, iradiata epigastric• fenomene de insotire: hiperestezie cutanata, contractura musculara reflexa, greata,

varsaturi, febra

8. colica salpingoovariana• sediu si iradiere: fosa iliaca → iradiere in reg. crurala• cauze: salpingita, salpingoovarita, sarcina tubara rupta

9. durerea peritoneala (acuta/cronica)

Durerea peritoneala acuta• etiologie: - perforarea unui organ cu continut septic - propagarea de la un organ infectat - infectia primara a peritoneului - peritonite primitive, peritonite chimice• caracter: durere vie, lancinanta• tablou clinic: - facies si atitudine caracteristice - hiperestezie cutanata - aparare/contractura musculara - manevra Bloomberg - exacerbare la tuse, stranut, inspir profund• fenomene de insotire: sughit, varsaturi, meteorism, transpiratii profuze, dispnee,

cianoza extremitatilor, puls filiform

Durerea peritoneala cronica• caracter: intensitate redusa, caracter de arsura• cauze: periviscerita (dupa interventii chirurgicale)

10. durerea din ocluzia intestinala• caracter: intensa, progresiva, caracter periodic• sediu si iradiere: sediul obstructiei → difuzeaza in tot abdomenul• fenomene de insotire: meteorism, suprimarea tranzitului, varsaturi caracteristice

11. durerea din afectiunile vaselor mezenterice (origine vasculara) procese acute: - durere brutala, foarte intensa, paraombilicala - varsaturi, melena, semne de iritatie peritoneala - DD: pancreatita acuta procese cronice: - intensitate mai mica, debut la efort, dupa mese - caracter de crampa, iradiere dorsala - constipatie cronica, ↓ ponderala, melena/hemoragii oculte cauze: tromboembolii ale v. mezenterice, stenoze ale art. mezenterice, ATS

12. colica saturnina• caracter: dureri intense periombilicale, semne clinice ca in ocluzie + contractura

abdominala difuza, TA crescuta• semne de intoxicatie cu Pb: plumbemie ↑ (>30mg‰), plumburie↑ (>100mg‰),

granulatii toxice in eritrocite

13. colica din porfirie- dureri colicative abdominale - astenie, urina bordo, ce se inchide la culoare in contact cu aerul

fotodermatoza , pilozitate malara14. tenesmele rectale – senzatie de tensiune si constrictie in regiunea

anala, cu necesitatea imperioasa de defecatie, fara realizarea acesteia/eliminare de mucus

• cauze: rectita, rectosigmoidita, fisuri anale, boli prostatice si de uretra posterioara

15. rectalgia (proctalgia)• caracter: accese de arsura, in afara defecatiei, iradiata in

coccis,fese, radacina coapsei• cauze: neoplasm rectal, tromboflebita hemoroidala, fisura anala

16. durerea abdominala prin suferinte extradigestive- pneumonii de lob inferior - IMA- Zona zoster (la debut) - patologie vertebrala

MELENA• Definitie: eliminarea de sange digerat, cu aspect de pacura, semiconsistent

• Hematochezis - eliminarea de sange prin scaun (rosu/rosu-maroniu) • Rectoragia - sangele coafeaza scaunul - sangerare rectosigmoidiana, hemoragii oculte

DIAREEA SI CONSTIPATIA

• Diareea – eliminarea frecventa de scaune neformate, cu resturi alimentare, produse patologice, puroi• Constipatia cronica – evacuare insuficienta/intarziata a continutului intestinal

Topografia abdominalăTopografia abdominală• In vederea localizării durerii şi efectuării corelaţiei cu organele

abdominale se poate face o împărţire topografică orientativă.• Impărţirea abdomenului în patru zone se face ducând două

linii care trec prin ombilic; una verticală care uneşte xifoidul cu simfiza pubiană şi una orizontală. Rezultă patru zone, două superioare, stânga, dreapta şi două inferioare, stânga, dreapta.

• Pentru o localizare şi mai precisă se poate împărţi abdomenul în nouă zone topografice ducând două linii verticale, care trec prin mijlocul claviculelor şi două linii orizontale; una care trece sub rebordul costal şi alta, care uneşte spinele iliace anterosuperioare. Ca urmare, rezultă nouă zone: superior, hipocondrul drept şi stâng şi epigastrul; flancul drept şi stâng şi mezogastrul şi fosa iliacă dreaptă şi stângă şi hipogastrul.

Corelaţii anatomice prin plasarea organelor Corelaţii anatomice prin plasarea organelor

în cele nouă regiuniîn cele nouă regiuni::

• hipocondrul drept: lob drept hepatic, colecist, duoden, unghiul colic drept, glanda suprarenală dreaptă, rinichiul drept

• epigastru: pilor, duoden, pancreas, lob hepatic stâng, • hipocondrul stâng: stomac, splină, coada pancreasului,

unghiul colic stâng, rinichi stâng, glanda suprarenală stângă

• flancul drept: colon ascendent, rinichi drept, duoden, jejun• mezogastru (periombilical): epiplon, mezenter, duoden,

jejun, ileon, aorta abdominală

• flancul stâng: colon descendent, jejun, ileon, rinichi stâng

• fosa iliacă dreaptă: apendice şi cec, porţiunea terminală a ileonului, ureter drept, ovar drept, la femei, cordon spermatic drept, la bărbaţi

• hipogastru: ileon, vezică urinară, uter (F), prostată (B)

• fosa iliacă stângă: colonul sigmoid, ureter stâng, ovar stâng (F), cordon spermatic stâng(B)

Inspecţia abdomenuluiInspecţia abdomenului

Inspecţia statică a abdomenului va urmări: • A. Forma abdomenului:

- poate diferi în funcţie de vârstă şi de sex. La copii, abdomenul este globulos, la adulţi este suplu iar la vârstnici volumul creşte; la multipare, abdomenul este de obicei mărit de volum.

Din punct de vedere patologic inspecţia poate decela bombări sau escavări generale sau segmentare.

a. Bombarea abdomenului în totalitatea. Bombarea abdomenului în totalitate

• la obezi prin depunerea grăsimii în peretele abdominal, mezenter şi epiplon

• în revărsate peritoneale (ascită) abdomenul are un aspect globulos, destins de volum;

• în ascitele cu cantitate mare, abdomenul este tipic, de batracian, destins pe flancuri cu circulaţie colaterală şi ştergerea cicatricei ombilicale;

Bombarea abdomenuluiBombarea abdomenului• în pneumoperitoneu: provocat în scop

diagnostic sau terapeutic; în perforaţiile unor organe cavitare (intestin, stomac)

• în ocluzia intestinală datorită distensiei anselor intestinale deasupra de obstacol

• în chist ovarian gigant

• sarcină

Examinarea în ortostatismExaminarea în ortostatisma. Poate evidenţia bombarea abdomenului inferior (abdomen

în desagă): la persoane slabe cu visceroptoză, femei multipare, ascită în cantitate mică.

b. Escavarea abdomenului în totalitate determină aspectul de abdomen scafoid şi apare în: stări de denutriţie excesivă (stenoză esofagiană sau pilorică avansate, inaniţie, neoplasme în stadiul final); peritonite acute (aspect de abdomen de lemn prin contractura musculară).

c Escavarea parţială a abdomenului apare la femeile multipare şi la persoanele cu visceroptoză.

B.Aspectul tegumentelor B.Aspectul tegumentelor abdominaleabdominale

Inspecţia abdomenului poate reliefa:

• culoarea tegumentelor, care poate fi subicterică sau icterică în ciroze hepatice, hepatite acute şi cronice, insuficienţe cardiace globale

• prezenţa vergeturilor• circulaţie colaterală abdominală în ciroze hepatice• echimoze pe flancuri (semnul Grey Turner) în

pancreatita acută, hemoperitoneu şi echimoze periombilicale

• prezenţa cicatricilor postoperatorii

C.C. Aspectul cicatricei ombilicaleAspectul cicatricei ombilicale

- absenţa ei în caz de excizie chirurgicală

• cicatrice ombilicală înfundată în anasarcă, ascite

• bombarea cicatricei ombilicale în caz de ascită voluminoasă

D.Pulsaţiile la nivelul abdomenuluiD.Pulsaţiile la nivelul abdomenului

• pulsaţiile aortei abdominale: la persoane slabe, în hipertiroidism, în insuficienţa aortică, anevrism de aortă

• pulsaţiile ficatului: insuficienţa tricuspidiană, insuficienţa aortică

• pulsaţiile în epigastru: semnul Harzer (HVD)

Inspecţia dinamică a abdomenuluiInspecţia dinamică a abdomenului

• Mişcările respiratorii pot fi observate la nivelul peretelui abdominal superior care se destinde în inspir. Acestea pot fi diminuate sau absente în caz de ascită, meteorism, peritonită.

• Mişcările peristaltice pot fi observate la persoane slabe, iar patologic, aceste mişcări sunt amplificate în caz de ocluzie intestinală în faza incipientă, stenoză pilorică, stenoze intestinale (sindromul Köenig).

Palparea abdomenuluiPalparea abdomenului

• Este metoda cea mai importantă pentru examenul clinic al abdomenului deoarece decelează modificări ale peretelui, ale conţinutului abdominal şi modificări ale durerii provocate.

• Palparea se face cu pacientul în decubit dorsal, relaxat, cu membrele inferioare uşor flectate şi examinatorul plasat în dreapta pacientului.

• Palparea se poate face monomanual sau bimanual.

• Palparea superficială se face pentru aprecierea calităţii tegumentelor, a căldurii, sensibilităţii precum şi calităţii ţesutului celular subcutanat, muşchilor, peritoneului parietal.

Durerea provocataDurerea provocata

• Aprecierea durerii provocate – se face prin intermediul examinării punctelor dureroase abdominale sau prin intermediul unor manevre de provocare a durerii.

• Punctele dureroase abdominale sunt: solar, epigastric, colecistic, piloric, apendiculare, renoureterale şi sunt uneori semnificative în afectarea organelor respective.

Tuseu rectalTuseu rectal

• Tuşeul rectal - completează examenul clinic al abdomenului. Prin el se apreciază mărimea ampulei rectale, starea pereţilor, prezenţa de tumori benigne sau maligne, sensibilitatea fundului de sac Douglas.

Percuţia abdomenuluiPercuţia abdomenului

• Percuţia completează ceea ce examinatorul a decelat prin inspecţie şi palpare, stabilind dimensiunea, consistenţa organelor abdominale, prezenţa de lichid sau aer în abdomen, prezenţa de formaţiuni tumorale.

• In urma percuţiei se pot obţine zone de timpanism, la nivelul stomacului şi anselor intestinale şi zone de matitate, la nivelul organelor şi a formaţiunilor tumorale, precum şi în caz de lichid liber în abdomen (ascită).

Ascultaţia abdomenuluiAscultaţia abdomenului

• In mod normal, ascultaţia abdomenului cu stetoscopul pune în evidenţă prezenţa unor zgomote hidroaerice date de peristaltica intestinală.

• Diminuarea peristalticii intestinale apare în peritonita acută, mergând până la dispariţie în ileus paralitic şi dinamic (silentio abdominal).

• Intensificarea peristalticii intestinale apare în gastroenterite, faza iniţială a ocluziei (semnul Köenig).

• Tot la ascultaţia abdomenului se poate auzi un suflu sistolic în zona supraombilicală, în caz de anevrism de aortă abdominală şi un suflu sistolic în hipocondrul drept sau stâng, în caz de stenoză de arteră renală.

Examene paracliniceExamene paraclinice

1.Puncţia abdominală (paracenteza) – se utilizează în scop de diagnostic sau terapeutic

• Tehnica – pacientul se află în decubit dorsal, puncţia efectuându-se pe linia care uneşte spina iliacă anterosuperioară stângă şi ombilic, la unirea treimii medii cu cea externă; după asepsia tegumentelor se face anestezia peretelui abdominal cu xilină 1%, după care se introduce un ac ataşat la un tub de plastic. Se recoltează lichid pentru examen citologic, bacteriologic şi pentru reacţia Rivalta. După terminarea evacuării lichidului (care în revărsate abundente poate ajunge între 5 până la maxim 10-12 litri) se retrage acul, masând locul puncţiei pentru evitarea formării traseelor fistuloase; se pansează steril şi bolnavul rămâne câteva ore la pat.

Ecografia şi eco- Doppler este metoda prin Ecografia şi eco- Doppler este metoda prin care se confirmăcare se confirmă

• Dimensiunea şi forma organelor abdominale• Prezenţa ascitei• Prezenţa pneumoperitoneului• Formaţiuni solide (sarcină, tumori, abcese); lichide (chiste,

vezică urinară destinsă, colecist destins)• Stenoza pilorică• Infarctul mezenteric• Anevrism de aortă• Litiaza biliară• Litiaza renală• Ocluzia intestinală

33. . Examenul radiologicExamenul radiologic

Explorarea radiologică a abdomenului „pe gol” este deosebit de utilă în:

• În ocluzia intestinală, ansele intestinale dilatate dau imagini hidroaerice în „cuiburi de rândunică” sau „tuburi de orgă”

• În perforaţia unui organ cavitar apare prezenţa aerului sub cupolele diafragmatice ca două semilune în ortostatism sau dispuse periombilical în decubit dorsal

4.Tomografia computerizată4.Tomografia computerizată şi rezonanţa şi rezonanţa magneticămagnetică nuclear nuclearăă

Completează examenul radiologic şi mai ales ecografia, putând depista şi preciza formaţiuni abdominale care nu pot fi palpabile, precum şi metastazele de organ.

5. 5. LaparoscopiaLaparoscopia

- o metodă invazivă prin care, cu ajutorul laparoscopului se poate vizualiza suprafaţa unor organe mai ales în vederea puncţiilor bioptice dirijate.

- prin laparoscopie pot fi efectuate intervenţii chirurgicale de tipul colecistectomiei, splenectomiei, etc.

6.Rectosigmoidoscopia şi colonoscopia6.Rectosigmoidoscopia şi colonoscopia

Metode invazive care se utilizează în caz de suspiciune de tumori rectosigmoidiene, în acest caz completate cu biopsie.

Va multumesc pentru atentie !Va multumesc pentru atentie !