8/2/2019 Curs Sem 6

1/63

2009-2010 SEM - CURS 6 1

MASINI UNELTE SI UTILAJE

8/2/2019 Curs Sem 6

2/63

2009-2010 SEM - CURS 6 2

MASINI constructii care transforma energia mecanica intr-o alta forma deenergie sau transforma energia de o anumita forma in energie mecanica.

Masini de forta (energetice) furnizeazaenergie sub diferite forme, inclusiv energie

mecanica

Masini de lucru primesc energia, de obiceielectrica, pe care o transforma in alte forme deenergie, executand anumite obiecte sauproduse.

8/2/2019 Curs Sem 6

3/63

2009-2010 SEM - CURS 6 3

Masini de lucru

Utilaj tehnologic masini de lucru din alte ramuri industriale

Instalatii si utilaje

Masini unelte masini de lucru din industriaprelucratoare

8/2/2019 Curs Sem 6

4/63

2009-2010 SEM - CURS 6 4

Masini unelte masini de lucru avand rolul de a modifica forma si dimensiunile unor corpuri,in anumite conditii de productivitate, precizie dimensionala si calitate a suprafetei.

Masini unelte tipice au un procedeu deprelucrare tipic (caracteristic)

Masini unelte agregate utilizeaza mai multe scule careprelucreaza simultan, fiind construite din parti normalizate sauunificate.

Centre de prelucrare masini unelte multioperationale, caracterizateprin posibilitatea de a schimba automat mai multe scule si de a utiliza maimulte procedee de prelucrare, toate fiind caracteristice.

Linie tehnologica automata mai multe MU, agregate si centre de prelucrare, cuasigurarea automatizarii tuturor operatiilor de prelucrare, control si transport.

8/2/2019 Curs Sem 6

5/63

2009-2010 SEM - CURS 6 5

DUPA GRADUL DE SPECIALIZARE

Masini unelte universale

Cu destinatie larga, pe care se pot executacateva procedee pe langa cel tipic, pentru ogama larga de piese, in productii individuale

sau de serie mica

Masini unelte specializate

Pe care se prelucreaza un anumit tip de piesecu un procedeu de baza sau tipic (masini dedanturat cu freza-melc, de rectificat cu arbori

canelati, etc), fiind destinate productiei de serie

Masini unelte specialeDestinate prelucrarii unei piese de o anumitaforma si cu anumite dimensiuni, utilizate infabricatia de serie mare si de masa (inclusiv

cele agregate)

8/2/2019 Curs Sem 6

6/63

2009-2010 SEM - CURS 6 6

DUPA PRECIZIA DE PRELUCRARE

Masini unelte de precizie normala Masini unelte de precizie ridicata

Masini unelte foarte precise sauetalon

DUPA MARIME

Masini unelte mici Masini unelte mijlocii

Masini unelte mari

8/2/2019 Curs Sem 6

7/63

2009-2010 SEM - CURS 6 7

DUPA PROCEDEUL DE PRELUCRARE

Masini unelte conventionaleUtilizeaza procedee de prelucrare

conventionala

Masini unelte neconventionaleUtilizeaza procedee de prelucrare

neconventionala

TEHNOLOGII NECONVENTIONALESunt procedee de prelucrarecomplementare celor conventionaleavand un grad avansat de automatizaresi indicatori tehnologici superiori

8/2/2019 Curs Sem 6

8/63

2009-2010 SEM - CURS 6 8

TEHNOLOGII CONVENTIONALE DE PRELUCRARE A PIESELOR

1. TEHNOLOGII de prelucrare la cald

TurnareaIn forme temporare

In forme permanente

Deformarea plastica

Laminarea

Extrudarea

Trefilarea (tragerea)

Forjarea

Ambutisarea

Tratamente termice si termochimiceTratamente termice pentru oteluri

Tratamente termochimice

8/2/2019 Curs Sem 6

9/63

2009-2010 SEM - CURS 6 9

2. Sudarea, lipirea si debitarea

3. TEHNOLOGII de prelucrare la rece

Presare la rece Operatii de taiere (retezare, decupare, stantare, tundere)

Operatii de deformare plastica (ambutisare, fasonare,formare)

Finisare suprafetelor prin prelucrari mecanice

Razuire

Lepuire (procedeu tehnologic de prelucrarea unor suprafete pentru imbunatatireacalitatii si obtinerea unei precizii dimensionale ridicate, inaccesibile altor procedeede prelucrare prin aschiere, care se realizeaza cu ajutorul unor pulberi abrazive in

suspensie, introduse intre scula de lepuire si suprafata de prelucrare)Lustruire

Honuire (procedeu de suprafinisare a alezajelor cilindrice utilizand scule abrazivesub forma unor bare prismatice, cu granulatie foarte fina, montate intr-un cappurtator numit hon.

8/2/2019 Curs Sem 6

10/63

2009-2010 SEM - CURS 6 10

Strunjire

Gaurire si alezare

Frezarea (prelucrarea suprafetelor plane, profilate riglate, curbe in plan sau in

spatiu, utilizand scule cu mai multe muchii aschietoare)Rabotarea (procedeu de prelucrare prin aschiere a suprafetelor pe directielongitudinala sau transversala printr-o miscare principala rectilinie-alternativa si omiscare de avans intermitent)

Mortezarea

Prelucrari prin aschiere

8/2/2019 Curs Sem 6

11/63

2009-2010 SEM - CURS 6 11

TEHNOLOGII NECONVENTIONALE DE PRELUCRARE A PIESELOR

Sunt procedee de prelucrare complementare celor conventionale avand un gradavansat de automatizare si indicatori tehnologici superiori.

Se utilizeaza in cazul unor piese si materiale cu proprietati specifice deosebite si

cu configuratii complexe.

Utilizeaza predominant energia electrica sub diverse forme, termica, mecanica,radianta, electrochimica sau combinatii.

Aplicarea se face sub forma de impulsuri Densitati energetice ridicate

Prelucrari cu viteze mari

8/2/2019 Curs Sem 6

12/63

2009-2010 SEM - CURS 6 12

ELECTROTEHNOLOGII

Gama de procedee in care energia electrica are un rol activ, nemijlocit, inschimbarea formei, continutului sau structurii semifabricatului.

Au ca baza efectele fizico-chimice ale curentului electric

Termice (efect Joule)

Chimice (transport in solutii de electrolit)

Dielectrice (descarcari electrice)

Magnetice (producerea de campuri magnetice intense)

Luminoase (descarcari in gaze)

8/2/2019 Curs Sem 6

13/63

2009-2010 SEM - CURS 6 13

Particularitati:

Ponderea materialelor speciale prelucrabile eficient numai cu aceste metode a

crescut

S-au dezvoltat noi echipamente de prelucrare cu facilitati deosebite, ce aduccastiguri substantiale de productivitate si calitate la costuri competitive

Echipamentele electrotehnologice pot fi informatizate si deci usor de integrat insisteme de prelucrare flexibile

8/2/2019 Curs Sem 6

14/63

2009-2010 SEM - CURS 6 14

ELECTROTEHNOLOGII ACTIVE: realizeaza indepartarea sau depunerea de material,modificarea formei sau structurii acestuia

Suspensie abrazivaEroziune complexa (abraziva si cavitationala)

Radiatie corpusculara sau

electromagnetica

Eroziune cu radiatii corpusculare si

electromagnetice

Arc electric nestationar si electrolit incamp electric

Eroziune complexa (electrochimica sielectrica)

Substanta chimica activaEroziune chimica

Electrolit in camp electricEroziune electrochimica (dizolvare anodica)

Arc electric sau jet de plasmaEroziune cu plasma

Descarcari electrice de impulsEroziune electrica

AGENTUL EROZIVPROCEDEUL DE PRELUCRARE

8/2/2019 Curs Sem 6

15/63

2009-2010 SEM - CURS 6 15

1. Defectoscopie electromagnetica Cu camp magnetic

Cu curenti turbionari

2. Defectoscopie cu laser

3. Defectoscopie cu ultrasunete

4. Iradierea

5. Procedee electrostatice

ELECTROTEHNOLOGII PASIVE: cuprind procedeele de masura, control, transmisie dedate, etc

8/2/2019 Curs Sem 6

16/63

2009-2010 SEM - CURS 6 16

TEHNOLOGII SI MASINI UNELTE CONVENTIONALE

Masini-unelte: sisteme electromecanice destinate prelucrarilor prin aschiere

8/2/2019 Curs Sem 6

17/63

2009-2010 SEM - CURS 6 17

ORGANE SI COMPONENTE SPECIFICE MASINILOR UNELTE

1.1. PIESE PORTANTEPIESE PORTANTE

SuntSunt pieselepiesele marimari aleale masinilormasinilor--unelteunelte, care:, care:

preiaupreiau, transmit, transmit sausau sustinsustin incarcarileincarcarile dindin functionarefunctionare sisi dindin greutatigreutati propriiproprii

conducconduc miscarimiscari

sustinsustin diferitediferite sistemesisteme,, componentecomponente,, dispozitivedispozitive,, piesepiese dede prelucratprelucrat

Caracteristici:

Rigiditate

Rezistenta la vibratiiGreutate minima

8/2/2019 Curs Sem 6

18/63

2009-2010 SEM - CURS 6 18

Batiu

MontantiTraversa

Masa delucru

8/2/2019 Curs Sem 6

19/63

2009-2010 SEM - CURS 6 19

SuntSunt realizaterealizate din:din:

fontafonta cenusiecenusie pentrupentru MU, conform STAS 8541MU, conform STAS 8541--8686fontafonta modificatamodificata (cu(cu grafitgrafit lamelarlamelar sausau globular)cuglobular)cu rezistentarezistenta lala uzurauzura maimai maremare

fontafonta aliataaliata (slab(slab aliataaliata cu Ni, Cr, Mg, Ti, V) cucu Ni, Cr, Mg, Ti, V) cu caracteristicicaracteristici mecanicemecanicesuperioaresuperioare

Piese portante

Fixe

-Batiuri

-montanti

-traverse fixe

-Papusi fixe

-carcase

Mobile

Pentru scule

(Suporti)

Pentru piesee

(Mese)

Sunt prevazute cu sanii care permitdeplasari pe sistemele de ghidare

ale pieselor portante fixe

8/2/2019 Curs Sem 6

20/63

2009-2010 SEM - CURS 6 20

2.2. SISTEME DE GHIDARESISTEME DE GHIDARE

AuAu rolulrolul de a conducede a conduce saniilesaniile pieselorpieselor portanteportante mobile ale MU,mobile ale MU, suportandsuportand fortelefortele pepecarecare acesteaacestea le transmit inle transmit in timpultimpul functionariifunctionarii masiniimasinii..

ConducereaConducerea sisi ghidareaghidarea trebuietrebuie sasa sese realizezerealizeze cucu preciziaprecizia prescrisaprescrisa initialinitial sisi ininduratadurata,, atatatat in starein stare liberalibera catcat sisi subsub sarcinasarcina nominalanominala..

8/2/2019 Curs Sem 6

21/63

2009-2010 SEM - CURS 6 21

CaracteristiciCaracteristici necesarenecesare::

vitezaviteza sanieisaniei trebuietrebuie sasa respecterespecte valoareavaloarea transmisatransmisa,, farafara oscilatiioscilatii

TrebuieTrebuie controlatecontrolatefortaforta dede frecarefrecare,,

regularitatearegularitatea miscariimiscarii lala vitezeviteze micimici sisi lala pozitionarepozitionare

RigiditateaRigiditatea staticastatica

CapacitateaCapacitatea dede amortizareamortizareCostulCostul executieiexecutiei

8/2/2019 Curs Sem 6

22/63

2009-2010 SEM - CURS 6 22

Sistem deghidare

8/2/2019 Curs Sem 6

23/63

2009-2010 SEM - CURS 6 23

Sistem deghidare

8/2/2019 Curs Sem 6

24/63

2009-2010 SEM - CURS 6 24

Dupa directia fortei rezultante

Deschis

Conduce sania numai pentru anumitedirectii ale fortei rezultante

Inchis

Conduce sania pentru oricedirectie a fortei rezultante, saniaavand numai un grad de libertate,pentru deplasare sau rotire.

Sania

8/2/2019 Curs Sem 6

25/63

2009-2010 SEM - CURS 6 25

Dupa tipul frecarii intre fatetele saniei si

ale piesei portante

Cu frecare mixta caracterizate prin frecareuscata, limita si lichida

Cu frecare lichida caracterizate prinprezenta unei pene de ulei

Cu alunecare intre fatetele imbinate contactul se face direct sau printr-un lichidde ungere

8/2/2019 Curs Sem 6

26/63

2009-2010 SEM - CURS 6 26

De rulare intre fatetele imbinate prezinta corpuri de rulare care pot fi role, bile sau

ace.

Combinate

Avantaje:

Forte de frecare foarte mici, ceea ce evita mersul sacadat al saniei la viteze

miciPrecizie ridicata de pozitionare

Permit viteze de deplasare mari

Durabilitate mare in exploatare

Dezavantaje:

Executie complicata

Capacitate redusa de amortizare a vibratiilor

Dificultati in realizarea unei protectii bune

8/2/2019 Curs Sem 6

27/63

8/2/2019 Curs Sem 6

28/63

2009-2010 SEM - CURS 6 28

4.4. SISTEME DE ACTIONARESISTEME DE ACTIONARE

Electrice

Hidraulice

Pneumatice

Mixte

8/2/2019 Curs Sem 6

29/63

2009-2010 SEM - CURS 6 29

ACIONAREA SNIILOR CU EMCC PRINTRANSMISIE DINAT REDUCTOARE I URUB-PIULI.

Transmisie

dinatreductoare

Mecanism urub-piuli

EMCC

Sanie

EMCC

Mecanismpinion cremalier

Sanie

ACIONAREA SNIILOR CU EMCC PRIN TRANSMISIIREDUCTOARE I PINION-CREMALIER.

8/2/2019 Curs Sem 6

30/63

8/2/2019 Curs Sem 6

31/63

2009-2010 SEM - CURS 6 31

Sanie

Greutateasaniei

MHL

SN

SN

SSU

Distribuitordeplasabil

Pomp Filtru

SISTEM DE ACIONARE HIDRAULIC A UNEI SNII CAREEXECUT MICAREA PRINCIPAL RECTILINIE

ALTERNATIV PE VERTICAL.

8/2/2019 Curs Sem 6

32/63

2009-2010 SEM - CURS 6 32

Proces de prelucrare

Material

Energie

Informatii

Piesa

Informatii de lucru: totalitatea datelor initiale, rezultate din desenul de executie si

din planul de operatii sau fisa tehnologica, necesara prelucrarii.

5.5. COMANDA MASINILORCOMANDA MASINILOR--UNELTEUNELTE

8/2/2019 Curs Sem 6

33/63

2009-2010 SEM - CURS 6 33

Informatii constante sau independente de proces: cele inmagazinate in constructiaMU si a sculelor.

Informatii variabile sau dependente de proces: cele dependente de piesa deprelucrat si de procesul tehnologic, ele deservind miscarile dependente desistemul de comanda;

informatii dimensionale: datele initiale asupra formei si dimensiunilorcurbelor generatoare si directoare ale piesei

informatii de deplasare

informatii de comutare

informatii adimensionale sau tehnologice: datele initiale asupratehnologiei de prelucrare, pentru a se obtine piesa in conditii tehnico-

economice impuse

8/2/2019 Curs Sem 6

34/63

2009-2010 SEM - CURS 6 34

Comanda manuala

Comanda automata

Comanda numerica

8/2/2019 Curs Sem 6

35/63

2009-2010 SEM - CURS 6 35

TEHNOLOGII SI MASINI UNELTE NECONVENTIONALE

8/2/2019 Curs Sem 6

36/63

2009-2010 SEM - CURS 6 36

I. ELECTROEROZIUNEA

Este un procedeu de prelucrare prin eroziune electrica bazat pe fenomene erozivecomplexe, discontinue si localizate ale unor descarcari electrice prin impuls amorsateseparate in mod repetat intre electrodul scula si piesa.

Caracteristici

energia electrica se introduce direct la suprafata obiectului prelucrat

impulsurile au o durata stabilita pentru a se putea face o preluare a materialuluide toata zona interstitiului de lucru

regimul de lucru trebuie sa asigure o productivitate mare cu uzura minima aelectrodului scula

starea initiala trebuie restabilita continuu pentru ca procesul sa se reproducafidel

Se impune circulatia, eventual fortata, a lichidului de lucru

8/2/2019 Curs Sem 6

37/63

2009-2010 SEM - CURS 6 37

Avantaje

Permite prelucrarea materialelor bune conducatoare de electricitate, indiferentde proprietatile fizico-chimice ale acestora

Ofera conditii economice la prelucrarea pieselor de forma complexa

Asigura precizie ridicata a piesei prelucrate

Piesele pot fi atat de dimjensiuni mari, cat si de dimensiuni mici

Se exercita o actiune mecanica minima asupra piesei de prelucrat

Tipuri

Prelucrarea prin eroziune cu descarcari amorsate prin strapungerea unuimediu dielectric cu un electrod

Prelucrarea prin eroziune cu contact electric

8/2/2019 Curs Sem 6

38/63

2009-2010 SEM - CURS 6 38

PrelucrariPrelucrari cucu descarcaridescarcari inin mediimedii dielectricedielectrice

+

-

E

Initierea unei descarcari intre electrodul scula si piesa cupurtatori de sarcina ioni si electroni

+

-

EEtapa descarcarii luminiscente

+

-

E

Accentuarea efectelor ionizante, intre cei doi electrozi seformeaza un canal de plasma cu conductivitate electrica maresi temperatura ridicata, descarcarea evoluand spre descarcareain arc electric.

8/2/2019 Curs Sem 6

39/63

2009-2010 SEM - CURS 6 39

+

-Formarea unei bule de gaze in jurul canalului de descarcare, cu

presiuni si temperaturi mari in interior, ceea ce provoacafenomene de piroliza (descompunere termica ) a lichidului delucru.

Prin intreruperea curentului, bula de gaze dispare, iarparticulele de metal din zonele topite sunt antrenate defenomenele hidrodinamice, formandu-se mici cratere.

+

-

8/2/2019 Curs Sem 6

40/63

2009-2010 SEM - CURS 6 40

Fenomene de baza:

Termice, determinate de cedarea brusca a energiei cinetice a sarcinilor electrice inmiscare

Produce topire, lenta sau rapida, sau vaporizare, lenta sau rapida

Este preferabila topirea

Metalul evacuat se solidifica apoi in lichidul de lucru, acesta evacuandu-l dininterstitiul de lucru.

Mecanice si hidrodinamice, generate de formarea bulelor de gaz, expasiunea si apoi

spargerea lor la intreruperea curentului

8/2/2019 Curs Sem 6

41/63

8/2/2019 Curs Sem 6

42/63

2009-2010 SEM - CURS 6 42

Electrod profilat

Piesa

Electrod filiform

Piesa

8/2/2019 Curs Sem 6

43/63

2009-2010 SEM - CURS 6 43

Cu electrod profilat Cu electrod fir

8/2/2019 Curs Sem 6

44/63

2009-2010 SEM - CURS 6 44

Lichidul de uzinare

Asigura mediul electroizolant intre piesa si scula

Asigura vehicularea particulelor de metal prelevate

Caracteristici:

Sa aiba o rigiditate dielectrica mare si buna capacitate de racire

Sa nu produca prin descompunere gaze nocive sau compusi corozivi

Sa aiba vascozitate mica si capacitate buna de udare, pentru a patrunde ininterstitii

Sa fie stabil chimic si sa nu produca reziduri conducatoare

Sa fie neutru chimic

Sa aiba temperatura ridicata de inflamareSa aiba un pret accesibil.

8/2/2019 Curs Sem 6

45/63

2009-2010 SEM - CURS 6 45

Prelucrare de

precizie

inflamabilitateMurdarire minima

Rugozitate mica

Alcool etilic

Alcoolmetilic

DegrosareImbatranire rapida

Corodare datoritaproceselorelectrochimice

Murdarire minima

Cost redus

ApaindustrialaSuspensiiapoase

DegrosareFinisare

Murdarire cu cenusafin dispersataInflamabilitateRugozitate mare

Formare pelicula grafitpe electrodBuna eliminare aparticulelor

PetrolUlei detransformator

Prelucrari materialeconductoare

Pot apare procese de:Electroliza

Oxidarea suprafeteler

Nu carbureaza suprafata, nu murdareste, costredus,se obtine rugozitate mica

Apadeionizata

UtilizariDezavantajeAvantajeLichidul

8/2/2019 Curs Sem 6

46/63

8/2/2019 Curs Sem 6

47/63

2009-2010 SEM - CURS 6 47

Piesa

Scula

Netezirea, se realizeaza prindeformarea asperitatilor incalzite

sub presiunea sculei

+ -

Ascutirea sculelor aschietoare,asigura economie la materialulabraziv.

8/2/2019 Curs Sem 6

48/63

2009-2010 SEM - CURS 6 48

+ -

Rectificarea suprafetelor plane sauprofilate

Se utilizeaza discuri metalice

Se lucreaza la viteze periferice mari(10-50 m/s)

Consum de energie redus (1.41.8 kWh/kg)

8/2/2019 Curs Sem 6

49/63

2009-2010 SEM - CURS 6 49

Sistem decontrol pentru

deplasarea

capului

Generatorde puls

Electrod

Sistem de control

pentrudeplasarea mesei

de lucru

Utilaj de prelucrare prin descarcare electrostatica

Cuva cu lichid deuzinare

Sistem de

recirculare alichidului deuzinare

II PRELUCRARE ELECTROCHIMICA

8/2/2019 Curs Sem 6

50/63

2009-2010 SEM - CURS 6 50

II. PRELUCRARE ELECTROCHIMICA

Reprezinta un proces complex compus din actiunea electrochimica, electroeroziva

si mecanica, exercitata de agentul chimic, curentul electric si electrodul-scula asupramaterialului piesei.

Se bazeaza pe aplicarea fenomenelor de electroliza provocate de trecereacurentului electric printr-o baie ce contine o solutie apoasa de saruri, producandu-setrecerea in solutie a materialului anodului si respectiv depunere la catod.

Se foloseste pentru prelucrareaelectrochimica (piesa de prelucrat

reprezinta anodul)

Se foloseste pentru depunerile galvanice(piesa de acoperit este la catod)

Fenomenul de eroziune electrochimica nu este influentat de duritatea

materialului.

Se utilizeaza la prelucrarea unor piese din oteluri refractare, inoxidabile, carburimetalice, etc.

8/2/2019 Curs Sem 6

51/63

2009-2010 SEM - CURS 6 51

Solutie apoasa de saruriPlaci metalice conectatela o sursa de c.c.

Sarurile se disociaza in ioni negativi si pozitivi

Deplasarea ionilor spre electrozii de semn contrar

CATOD (-)

Se degaja hidrogen

Are loc depunere de metal

ANOD (+)

Se degaja oxigen

Are loc trecerea metalului in solutie

PROBLEME:

8/2/2019 Curs Sem 6

52/63

2009-2010 SEM - CURS 6 52

PROBLEME:

Degajare de hidrogen si vapori desaruri, care sunt substante nocive.

Formarea unui strat de compusi neutri (peliculapasiva), la anod, care face dificil contactulmetalului cu solutia.

Trebuie evacuate fortat Trebuie indepartat acest strat printr-unprocedeu denumit depasivare

Depasivarehidrodinamica

Stratul este indepartatprin circulatia fortataa electrolitului sub

presiune

Depasivare naturala

Stratul este indepartatprin degajare de gazesau prin dizolvare in

electrolit

Depasivare abraziva

Stratul esteindepartat princombinarea

procesului deeroziune

electrochimica cuactiunea de

depasivizare fortatape cale mecanica,cu ajutorul uneiscule abrazive

8/2/2019 Curs Sem 6

53/63

2009-2010 SEM - CURS 6 53

Tensiune joasa de c.c.

Sursa de alimentare de

curent mare si

tensiune redusa

Sistem de

ajustare a

vitezei

Utilaj de prelucrare prin electrocoroziune

Cuva cu electrolit

Sistem derecirculare aelectrolitului

8/2/2019 Curs Sem 6

54/63

IV EROZIUNEA CU RADIATII

8/2/2019 Curs Sem 6

55/63

2009-2010 SEM - CURS 6 55

IV. EROZIUNEA CU RADIATII

Reprezinta actiunea eroziva a unui fascicul de radiatii de mare energie, focalizatla locul de prelucrare.

Utilizeaza diferite tipuri de lentile:

Electrice

Magnetice

Electromagnetice

Optice

Pot fi:

Tip fascicul de fotoni (laser)

Tip fascicul de electroni

Pentru radiatii corpusculare

Pentru radiatii electromagneticeluminoase

A.A. PrelucrareaPrelucrarea cu lasercu laser

8/2/2019 Curs Sem 6

56/63

2009-2010 SEM - CURS 6 56

Emisia laser: fascicul de radiatii electromagnetice cu urmatoarele proprietati specifice:Directionalitate foarte buna

Monocromicitate deosebita

Intensitate foarte mare

Avantaje:

Posibilitatea de a prelucra orice material (metalic sau dielectric), indiferent dedensitate;

Proces de prelucrare aproape instantaneu;

Deformatii termice si tensiuni interne foarte mici;

Prelucrarea are loc fara contact mecanic scula-piesa;

Precizie ridicata;Nu necesita atmosfera de lucru controlata si nici masuri de protectie-securitatedeosebite.

8/2/2019 Curs Sem 6

57/63

2009-2010 SEM - CURS 6 57

Situatii caracteristice:

La densitati mai reduse de putere se produce incalzirea piesei pe o adancimece depinde de constantele termofizice de material si de durata impulsului.

La cresterea densitatii de putere la valori peste 105W/cm2 apare topireamaterialului la suprafata si incalzirea inspre interior.

Pentru densitati mai mari de putere se produc vaporizarea la suprafata, topire siincalzire spre interior.

La valorile mari ale densitatii de putere (1011W/cm2) se petrec vaporizarea,topirea si incalzirea materialului, iar vaporii sunt ionizati formandu-se plasma.

Schema de principiu a unei instalatii cu laser

8/2/2019 Curs Sem 6

58/63

2009-2010 SEM - CURS 6 58

Generatorlaser

Modulare,diagramare siconducereafasciculului

Focalizareafasciculului

Piesa deprelucrat

Masa pentru fixare sipozitionare

Comandapozitionare

Bloc decomanda

Sursa dealimentare

Monitorizare

Schema de principiu a unei instalatii cu laser

8/2/2019 Curs Sem 6

59/63

2009-2010 SEM - CURS 6 59

Sistem de

control al

miscarii

pentrufocalizarea

spotului

Generator

Sistem de

pozitionare a

materialului

de prelucrat

OPERATII TEHNOLOGICE CE UTILIZEAZA EROZIUNEA CU LASER

8/2/2019 Curs Sem 6

60/63

2009-2010 SEM - CURS 6 60

Tratamente termice

Tipuri

durificare superficiala,

alieri de suprafata,

calire superficiala,

acoperiri de protectie,

fixari de pelicule cu compozitie prestabilita

Caracteristici:Temperatura de incalzire a materialului trebuiesa fie mai mica decat cea de topire

Timpul de mentinere trebuie sa fie optim

OPERATII TEHNOLOGICE CE UTILIZEAZA EROZIUNEA CU LASER

8/2/2019 Curs Sem 6

61/63

2009-2010 SEM - CURS 6 61

Sudarea cu laser

Avantaje:

Influenta redusa a zonelor invecinate(sudura la folii si microfire pe depuneri metalice

realizate pe dielectrici, materiale magnetice).Se pot suda materiale greu sudabile sau cu puncte de fuziune foarte diferite: otel-Al,Cu-Be, etc.

Vitezele de sudare pot ajunge la 120140 m/s.

Se pot realiza suduri in incinte inchise sau greu accesibile.

Se pot executa suduri extrem de fine.

Se preteaza usor in procese automate.

Se poate realiza fie sudura cap la cap fie prin suprapunere.

Utilizeaza laseri cu fascicul continuu sau cu impulsuri.

B.B. PrelucrareaPrelucrarea cu fascicule decu fascicule de electronielectroni

8/2/2019 Curs Sem 6

62/63

2009-2010 SEM - CURS 6 62

Fasciculul de electroni emisi de catre un catod incalzit si accelerati intr-un generatornumit tun electronic produce energie termica la impactul cu suprafata unui metal.

Energia poate fi dirijata astfel incat sa produca incalzirea, topirea sau vaporizareamaterialului.

Procesul de prelucrare are loc intr-o incinta vidata.

Gama de operatii tehnologice:Tratamente termice, d

8/2/2019 Curs Sem 6

63/63