CURS PEISAGISTICA

MATERIAL RECAPITULATIV –LUCRARE

Anul 4 Facultatea de ArhitecturaPtr Lucrare Peisagistica - 8 mai 2011 – Amfiteatru

conf. dr. arh. Cerasella Craciun

Coordonator Sectia Proiectarea si Planificarea PeisajuluiFacultatea de Urbanism

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti

- Definirea termenului PEISAJ- Tipologii de PEISAJ – scara, geosistem, stare, aparitie, caracter, functiune,

elemenet naturale/antropice/culturale- Structura Peisajului – Spatiu, Timp (Cosmic, Istoric)- Evolutia Conceptului de PEISAJ- Relatia - Natura-Cultura

- Mediu-Sit-PeisajPeisaj – Tipologii:- Natural (Norberg-Schulz) – clasic, romantic, cosmic, compozit, mixt- Construit (Antropic)- CulturalElemente de Analiza semiologica in Peisaj Structura Peisajului Elementele peisajului – planuri (orizont, limite), vegetatie, caracter, apa, luminaLectura sensibila a peisajului – observare/contemplare, perceptie/receptare,

interpretare/abstarctizare, ierarhizare, diagnosticare/stabilire potential, interventie

Tipuri de perceptie a peisajului

Elemente de limbaj ale perceptiei vizuale (Rudolf Arnheim)

Istoria si Cultura PeisajuluiReprezentarea in peisajOpera de arta si peisajul (Auguste Berque)Peisajul in Arta PicturiiFotografia de PeisajPeisajul ca Reflectie a societatiiPeisajul – Cod Vizual

GRADINA. SENS FILOSOFIC SI ESTETIC. TEORII COSMOLOGICE. ARHETIPURILE GRADINII. SIT SI SACRALITATEGradina şi lumea arhetipalaCERURILE - tărâmul de ‘’deasupra’’

- asociate cu “perceptia umana a vazduhului”- cuprinde: soarele, luna si stelele

PARADISUL (RAIUL) – în limba persana veche, ,,pairi-daeza" înseamnă grădina îngrădita- harazit celor binecuvantati- fericire, bucurie, pace, desfatare- reprezentari:

- gradina sau un parc minunat, cu arbori exotici plini de fructe savuroase, cu râuri ale vieţii, cu păsări şi animale

- peisaj natural: insula- fenomene naturale: aurora boreala.INFERNUL - tărâmul ,,de jos“

- situat sub suprafata pamantului, intr-un sistem de peşteri subterane- regiune telurica întunecata şi sumbra, asociata cu groaza, disperarea şi

suferinţa fizicaGrădini paradisiatice: muntele Kunlun, centru al lumii si poarta a cerului, este împodobit cu grădini

suspendate (Babilon) unde curge o fântână de nemurire

- Edenul, era o gradina circulara care înconjoară Mingdangul, reeditând in centrul

împărăţiei pe aceea de pe Kunlun.

Simbolismul ARBORELUI - Simbol al vieţii elementare, reprezintă forma iniţială a haosului şi marchează un centru.face legătura între cer şi pământ; sintetizând numeroase credinţe, ritualuri şi mituri

arborele - imagine reflectată a cosmosului, teofanie universală, simbol al vieţii, al

fecundităţii inepuizabile, centrul lumii, suport al universului, receptacul al sufletelor

strămoşilor, semn al reînvierii

ARBORELE CA SIMBOL AL CENTRULUISensul generic al arborelui - devenire, veşnica şi misterioasa evoluţiearborele ca centru şi scară către cer; contemplaţia arborelui aduce in stare de melancolie fiinţa, căci îi evocă sensul

devenirii universale.

Marcare a spaţiului vital prin simboluri care repetă universul, luându-şi ca reper centrul

său: un copac, un stâlp, piatra de temelie (omphalos)

- simboluri ale centrului lumii şi, prin extensie, întregul spaţiu din jurul lor a reflectat

imaginea macrocosmosului - consfinţit prin abraxas sau prin jertfă.

Un astfel de loc se îndumnezeieşte, este purtător al faptului magic (hierofanic), adică

sacru, CENTRUL poate fi considerat punctul de întâlnire dintre Cer şi Pământ, adică

acolo unde s-a săvârşit Geneza însăşi.

GRADINA ca “ICON”GRADINA ca “LOC”GRADINA ca “OBIECT”GRADINA ca “GENIUL LOCI “ / “LOC AL MEMORIEI”GRADINA ca “LOC AL ACTIUNII”GRADINA ca “TEMA”GRADINA EXTINSA CA ORAS - “ORASUL – GRADINA”

ISTORIA GRADINII

• Gradina Paradisului – prima ‘’Gradina’’ - Gradina Edenului / Gardina luiDumnezeu.

• Paleolitic – omul traieste in grupuri nomade, in peisaje naturale(adaposturi, pesteri, grote, etc.); gradina o reprezenta exteriorul, “lumea de afara”

• Primele gradini – in Neolitic, in Mesopotamia, in urma cu 7000 de ani –gradinile sacre – concepute pentru a aduce omagiu divinitatii:

– pe langa temple, pe terasele ziguratelor

(Urr – mileniul 3, Assur – mileniul 4)

– scop utilitar (agricultura, cresterea plantelor si cu rol alimentar)

– scop religios – temple

– in tarile Orientului Mijlociu – Mesopotamia, Egipt, Persia – mileniile 4, 3

– In sec. 9-6 i.Hr. – mari parcuri de vanatoare

• Realizarea gradinilor presupune utilizarea unei anumite tehnologii. Gradinileau aparut atunci cand societatile preistorice au inceput sa aiba o economieproductiva. Se dezvolta agricultura, cresterea animalelor; apar primeleforme de asezari.

GRADINILE PERSANE ANTICE (Preislamice)•Gradinile erau numite “Gradini Paradis” – importanta elementelornaturii – apa si vegetatia

•Gradinile palatelor de la Persepolis (cca 500 d. Hr),Pasargadai, Susa•Gradini geometrice – intersectia a doua axe, constructiecentrala (pavilion, mausoleu sau fantana)•Axele – canale insotite de alei (simbolul celor 4 fluvii orientate catre cele 4 puncte cardinale)•Vegetatie bogata si variata – specii fructifere si ornamentale

•Canale de irigatii•Parc de vanatoare, cu numeroase pavilioane si chioscuripentru odihna, distractii si exercitii de tir (traditie mostenita de la Asirieni de catre regii Achaemenizi) si animale salbatice

•Informatii furnizate de reprezentarile din covoarele persanecomandate de regele Khosrou al II-lea (sec.6 i.Hr.)

Exemple:Gradinile Paradis – Gradinile Chahar Bagh (Char Bagh)Gradinile suspendate ale Semiramidei, Gradina Palatul Persepolis

•Grădinile împăraţilor azteci erau gradini de destindere si relaxare

•- reuneau ce era frumos şi extrem in lume: flori, fântâni, munţi, fluvii si drumuri, dar si fiinţe năprasnice şi monstruozităţi ale firii.

•nu sunt admise legumele si fructele •sunt amenajate foişoare, pavilioane, terase•vegetatia este artificializata - mari arbusti sunt realizati din frunzişuri şi florimetalice;

• existau mini-gradini zoologice si amenajari peisagistice speciale: coteţe de iepuri, heleşteie cu peşti, stânci, deluşoare printre care rătăcesc cerbi şi căprioare; zece iazuri cu apă dulce sau sărată pentru toate speciile de păsări palustre sau marine; prădătoare, de la ulii şi vinderei, până la vulturul regal, adăpostiţi sub un velum; lei, tigrii, lupi, şacali, vulpi, şerpi, pisici sălbatice care fac o larmă infernală

•sase sute de persoane intretin gradina si animalele, curăţă iazurile, supraveghează si hrănesc puii.

•gradina este un muzeu de ştiinţe naturale - sunt “expuse” inclusiv fiintediforme: familii de albinoşi, monştrii, pitici şi cocoşaţi (Les Nouvelles du Mexique - Alfonso Reyes)

• Gradinile Egiptului Antic – mileniul 3, 2 i.Hr. – Domenii agricole ale marilor proprietari – cuprindeau si

gradini de placere – reprezentari in necropolele din epocaRegatului Mediu (mileniul 2)

– Gradinile locuintelor• forma regulata, inconjurate de ziduri – prelungire a cladirii,

• dominate de un bazin de apa – rectangular sau in forma de T, populat cu pesti colorati, decorat cu lotusi

• Incadrat de randuri de arbori

• Cuprindeau pavilioane sau chisocuri orientate spre bazin

• Pergole cu vita de vie

– Gradina botanica a lui Tuthmosis al III-lea – varietate de specii – basoreliefuri din templul de la Karnak

– Gradinile templelor regale funerare si divine – Ramses I, Ramses II – sec. 14-13 i.Hr.

– Gradini patio in interiorul palatelor – decorate cu bazinede apa, pavilioane, voliere cu pelicani; irigate prinintermediul unor canale

• GRADINA ANTICA GRECEASCA – marcata de:- aparitia orasului – plan geometric, - organizarea spatial volumetrica arhitecturala (teatre, agore)- integrarea in peisajul natural (caracteristica a antichitatii grecesti).- Gradina caracterizata de pragmatism si religiozitate

• TIPOLOGII DE GRADINI:– Gradinile sacre – funerare sau divine inchinate zeitatilor

– Gradini pe langa palate, gimnazii, academii– Gradina clasica greceasca - ca icon reprezinta Oameni, Zei si Evenimente din

Mitologia greceasca

– Apare spatiul public urban – gradini destinate publicului– Mici gradini de tip patio (curte interioara) – oglinda de apa in centru, elemente

de influenta in gradinile romane• Cult pentru natura – imagine, lumina, perspectiva panoramica, respect pentru

elementul vegetal; puternic simt al peisajului• Amplasarea templelor, teatrelor – asigura o protectie naturala, ofera perspective

spectaculoase. Grecii sustin apropierea dintre gradina si locurile naturale.

• Efecte cromatice – verdele vegetatiei si albul marmurei

• Dezvolta latura mistica religioasa in conceptia gradinii, peisajului (Delphi)

• Templele = mari sculpturi in peisaj• Nu exista grandoare; Peisajul era caracterizat de umanism

– Gradini miniaturale – cultivate in context ritualic - “Gradinile lui Adonis” obtinuteprin cresterea rapida a semintelor udate cu apa calduta (gradini de influentaorientala)

– Gradinile filosofilor - Gradina lui Epicur, Aristofan

Caracteristici generale pentru antichitate a gradinilor grecesti:

• Dimensiuni reduse• Subordonate arhitecturii• Traseu geometric amorf• Aspecte de “voluptate si extaz”• Irigatii publice si particulare destinate clasei stapananitoare• Geometrie logica• Armonia intre dispunerea esentelor de vegetatie (arbori si arbusti) • Vegetatia - dispusa liber, peisagistic, ca in natura salbatica

- efect ornamental: chiparosii, statuile, fantanile, constructiile

- decorativa (arbori si arbusti)- florile folosite ca decoratie

• Elemente arhitecturale: statui, coloane, colonade• Pragmatismul specific grecesc se regaseste si in amenajarea gradinii• Rigurozitatea greceasca in trasarea aleilor,marcarea

zonelor/subzonelor

GRADINILE FILOSOFILOR

-Situate de obicei in jurul Gimnasiului si a filosofilor initiatori de scoli filosofice

-Aristofan numea gradina filosofica “imperiu la copacilor”, ceea ce insemna ca discipoli si maestrii se plimbau printre copaci si dialogau

-Academia de la Athena a fost prevazuta intr-un parc public

-Gradina destinata exclusiv trairii diverselor forme ale vietii spirituale

Simtul masurii, sobrietatea rationalista, austeritatea, rigoarea – pastratapana la expeditiile lui Alexandru Macedon in Orient, cand grecilor li s-a relevato lume de basm, luxoasa care i-a sedus

-Gradinile s-au transformat, s-au extins, au devenit mai bogate in plante, arbusti decorativi si flori, colonade, portice-promenada si automate hidraulice

- In Sicilia si Asia Mica natura “teocritiana” favoriza dezvoltarea gradinilor

- In Syracuza exsita Parcul lui Gelon (540-478 i.Hr.), numit “CornulAmaltheei”, datorita fertilitatii si vegetatiei luxuriante

-Gimnasiul nu mai este un simplu loc pentru exercitii fizice ci o gradinamultifunctionala

• La Alexandria se afla o orga hidraulica intr-o gradina consacrata ZeiteiVenus (in timpul lui Ptolemeu al II-lea – 170-117 i. Hr.)

• Noi teme ornamentale: sculptura decorativa fara caracter religios (ex: nimfacu cochilie – intalnita mai tarziu la Versailles), reprezentand animale si nimfe

• Pestera – element mitic care apartine “peisajului idilic”, si din poezie a trecut in “peisajul absolut”, superidealizat, care a devenit treptatgradina elenistica

- tema naturii idealizate sau “confectionate” a trecut in artagradinilor

• Dupa unirea Orientului nu Occidentul, prin expeditiil;e lui Alexandru Macedon clasicismul gradinii grecesti a evoluat in barocul alexandrin

• Exemple de gradini grecesti:

o Templul din Olimpia

o Delos

o Tirins

o Templul Cybelle

o Segesta

o Templul Hephaistos

o Templul lui Apollo

o Eleusis

o Calea SacrA

o Atena

o Delphi

o Gradina lui Cimon

GRADINILE ANTICHITATII ROMANE:

-spatiu al relaxarii, al refugiului

-inzestrate cu semnificatii simbolice si religioase;

-dezvoltarea la un nivel inalt al tehnicii ornamentale;

EXISTA UN SCHIMB PERMANENT AL INFORMATIILOR REFERITOARE LA “TEHINICA GRADINII” INTRE ROMANI SI ALTE CIVILIZATII: persii, grecii si egiptenii;

- exista elemente preluate din gradinile acestor popoare:- porticul, care la egipteni facea legatura intre casa si spatial exterior;- elementul acvatic a fost preluat de la gradinile persanilor, construite inacest mod pentru combaterea ariditatii terenului;

- pomii fructiferi au fost preluati de la greci, ca element de baza cecompleteaza placerea oferita de gradina;

Romanii - popor pozitiv, dinamic, constructor, pragmatic, cuceritor

• Gradina Romana:- caracterizata de grandoare

- conceptii bazate pe simbolismul religios combinat cu gandireafilosofica si literara, arte plastice si arhitectura

- natura are o mare importanta– aprecierea siturilor de mare valoarepeisagera – zone colinare, privelisti deosebite

(Virgiliu sustine abandonarea orasului si intoarcerea catredomeniul provinciei, domeniu al bucuriei si virtutilor vietii rurale, al frumusetii campiei cultivate).

- vilele romane - amplasate in provincie, dispuneau de gradiniorganizate conform principiilor compozitionale geometrice - cuprindobiecte de arta si elemente arhitecturale, bazine cu apa, plantatii, toate integrandu-se in sit, in mediul inconjurator.

- vilele urbane – preiau tipul elen de gradina – de tip patio, inconjuratede galerii de coloane (peristil) – canale, bazin ornamental, pegole, vase, statui, borduri tunse din buxus, plante aromate si colorate

– Sunt societati bazate pe credinta in zei, legende, locuri sacre.

– Apare conceptul de genius loci – acel loc in care natura isi relevaaspectul sacru.

ELEMENTE COMPOZITIONALE in GRADINA ROMANA ANTICA

In ceea ce priveste esentele vegetale , se constata:- folosirea predominanta a florilor;- utilizarea unui numar redus de specii, care uneori ii oferea unaspect monoton

- ex: folosirea plantelor salbatice cu rol ornamental, lipsa totala a speciilor exotice, folosirea unei singure specii a unei familii (trandafirul);

- pentru inlaturarea monotoniei se apela la „forma” elementelorvegetale, creandu-se diferite jocuri

- imbinarea abila a speciilor „alimentare”utilitare (foarte desintalniti fiind pomii fructiferi si legumele) si a celor decorative ;

- folosirea coniferelor, imbinata cu tehnica fasonarii, prin care secreaza diferite forme geometrice/umane/animaliere, uneori ajungandu-se la realizarea unor adevarate scenografii si sceneteteatrale in aer liber;

- incepand cu secolul IV, se folosesc predominant plantele„alimentare” / utilitare (pomii fructiferi, legumele, zarzavaturi)

• Influentele predominante in ceea ce privesteesentele sunt cele orientale;

• Elementele minerale si micile constructii, sunt destinate diferitelor anotimpuri, si diferitelor ore ale zilei, si erau constituite din alei, fantani, terme ;

• Pentru intretinerea cantitatii mari de vegetatie, elementul acvatic era intodeauna prezent, prin fantani, sau ochiuri de apa (in unele piscine erau amplasati chiar pesti care erau folositi la servirea mesei pentru musafiri).

• Alte elemente decorative, prezente in gradina romana antica sunt: vasele-decorative, vasele-containerepentru vegetatie, statuetele

TIPOLOGIA DE GRADINI ale ANTICHITATII ROMANE / Exemple:Gradinile vilelor imperiale: - Villa lui Plinius cel Tanar – Toscana

- Villa lui Hadrian de la Tivoli

Gradinile de tip parc imperial:- Gradinile lui Cezar, Antonio, Agrippina, Mecenate

- Gradina vilei din Piata Armerina (Massenzio)

- Gradina vilei Albana

Gradinile private- Gradina Villei lui Vetii din Pompei

- Vilei Liviei

- Gradina lui Tiberiu de la Capri

- Gradinile din Liciniani

- Domus Aurea a lui Nero

Gradinile piublice- Parcul lui Agrippa

TEHNICI SPECIALE UTILIZATE DE ROMANIa. Utilizarea unei forme bine determinate (forma de stadion, circ)

b. Un element de baza in gradina romana este folosirea formei unui curs de apapentru crearea de suprafete destinate plimbarii (ambele trasaturi prezente la vila Albana);

c. Construirea vilelor langa o apa, genera aparitia unui element special, neintalnit la gradinile din centrul Romei, un zid, care era decorat si devenea parte a gradinii(exemplu: villa di Val Catena) , aceasta nefiind o trasatura traditionala;

GRADINA ANTICA ISLAMICA

•a fost preluata si a influentat arta gradinilor din lumea araba.• in functie de cultura fiecarei tari au aparut diferentieri in modul de perceptie al gradinii. • de remarcat diferentele intre Gradina Clasica Islamica si GradinilePeninsulei Arabice.-intreaga atentie a unei case nu cadea pe exteriorul acesteia, ci pe dezvoltareainterioara si mai ales a gradinii tip curte interioara.- aceasta organizare a fost sustinuta de un climat bland care a permis utilizarea unei vegetatii luxuriante. -incarcatura spirituala a acestor gradini este foarte importanta, religia fiind un factor marcant in viata populatiei islamice. - cheia intelegerii Arhitecturii islamice si in special a Gradinii Islamice este caracterul introvertit al acestora. -in realizarea unei gradini islamice, se observa stransa legatura cuarhitectura, relationarea celor doua moduri de perceptie, al uneia dininteriorul celeilalte-caracteristic Gradinilor Islamice le sunt: miniaturismul si introvertirea- in unele parti ale lumii islamice rolul acestora este de a intruchipa paradisulasa cum e descris in Coran-relatia cu arhitectura era puternica, astfel incat, intre cladire si gradina se stabilea o legatura foarte importanta, formand un tot unitar• influenta gradinilor islamice in Spania - zona Granada.

CARACTERISTICI ale CARACTERISTICI ale GradinilorGradinilor IslamiceIslamice ::

• DIVERSITATEA – imbinarea elementelor cu o varietate mare forma o imagine unitara. Se realiza un joc al realului cu irealul, intre practic si fantezie, intre sacrusi profan, fizic si metafizic, urban si natural

• FRUMUSETEA – calitatea estetica era foarte importanta. In traditia ismamica simtulartistic a fost o parte integranta a vietii de zi cu zi, pentru care frumusetea nu era un lux, ci un tel, astfel nu era gresit sa iti decorezi interiorul cladirii si sa lasi fatadelefoarte simple.

• CONSERVAREA – in special a elementelor care se preocupa de mediul inconjurator. Folosirea apei este controlata cu grija si in general este folosita impreuna cuelemente vegetale pentru a asigura umiditatea aerului necesara. Rolului apei in gradina islamica este importanta pentru capacitatea de reflectie, mobilitatea si calitatile acustice

• COMPLEXITATEA – necesitatea ca designul gradinii sa raspunda la elementelearhitecturale, trebuie sa fie o ordine spatiala in planul arhitectural sau urban (al oraselor Islamice)

• INDIVIDUALISMUL – este principiu de baza in lume Islamica, fiecare persoanaraspunde direct lui Dumnezeu. Astfel, obiectele comune ale unei societatiparticulare, se dezvolta dupa un design individual, cu conditia ca nici un individ sa nu isi deranjeze vecinii

• MULTIFUNCTIONALITATEA – o gradina trebuie sa produca apa si mancare nu numai pentru locuitori, ci si pentru animale si pasari. Arborii si arbustii vor producenu numai fructe si ierburi (utilizate in alimentatie si in scopuri medicinale), ci si umbra, reacoare si umiditate, miscare si sunet

• MODERATIA – necesitatea de a mentine balanta echilibrata intre om si natura, umbrasi soare, functiune si spatiu liber, etc

CARACTERISTICI ale ale GradinilorGradinilor IslamiceIslamiceSPATIAL COMPOZITIONALE SI FUNCTIONALE:

• PLAN GENERAL CVADRIPARTIT – ca rezultata al influentei Coranuluisi al conceptului de Paradis si ca necesitate a irigarii gradini, tinandcont de climatul arid. Astfel planul gradinii este impartit de patru cursuride apa, care reprezinata raurile paradisiece si care duc spre un elementcentral, o fantana sau un bazin.

• APA –– este elementul central si cel mai important in gradinile islamice, avand rol atat fizic, cat si metafizic. Lumea islamica s-a dezvoltat intr-oarie geografica unde se intalnesc temperaturi foarte ridicate cu un climat aspru, in care apa aducea viata in desert. De aici, rezulta conotatiile apeiin plan spiritual.

• VEGETATIA SI UMBRA – raport echilibrat intre zone insorite si umbrite in cadrul gradinii; vegetatia inalta se imbina cu vegetatia de inaltime medie sau mica; se folosesc aliniamente, texturi, precum sisiluete cu rol simbolic, copaci care « nazuiesc spre divinitate »

• PAVILIOANE – prezenta acestora in cadrul gradinilor este strans legatade Coran, unde acestea sunt «promise credinciosilor» ca locuri de undegradina poate fi admirata

• ZIDURI SI PORTI – “Cum ar fi Paradisul, mare sau mic, acesta va fiinconjurat de ziduri cu porti “ – Coran. In afara acestei influente, imprejmuirea gradinilor cu ziduri sau portice si dezvoltarea acestora in corpuri de cladire (care inconjoara gradina) are si un aspect functional: impiedica extinderea desertului si ofera umbra, precum si intimitate pentruactiunile care se desfasoara in interiorul acestei

BIBLIOGRAFIE – PEISAGISTICĂ - conf. dr. arh. Cerasella Craciun

Cărti Biblioteca UAUIMIII14TEMPUS Pigeat, Jean Paul, Parcs et jardin contemporain, Paris, 1990I 27 DBI Rode Auguste, Der Engliche Garten zu Worlitz, Berlin, 1994

II 39 DBI Wiese, Conrad, Gartenkunst und Landschaftgestaltung in Japan, Berlin,Ernst Wasmuth, Tubingen, 1982

II 38 DBI Plumptre, George,Wasergarten, Stuttgart, Deutsche Verlags-Anstalt, 1995

II 44 DBI Hinz, Gerhard, Peter Joseph Lenne. Das Gesamtwerk desGartenarchitekten und Stadteplaners, Darmstadt,Georg Olms Verlag, 1989

I 1907 Cullen, Gordon, Townscape, Londra, The Architectural Press Ltd, 1961II 165 Marcus, Rica, Parcuri si gradini in Romania, Bucuresti, Ed. Tehnica, 1958

I 9077 Coster,14 Promenades dans Prague, Begedis,Editions Universitaires, 1988II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, Ed. Didactica si

Pedagogica, 1979

III 3204 The Edwardian Garden, 1989III 3003 Vaisseau de pierres. Parc- ville, villette, architectures, Ed. Seyssel,

Champ Vallon, 1987I 9238 Preservation of the european arhitectural heritage (gardens of historic interes), 1993

III13TEMPUS Nitschke, Gunter, Le jardin Japonais, Koln, Benedikt Taschen Verlag

Gmbh & Co KG, 1991I 2413 Charageat,Marguerite,L’Art des jardins, Paris,Presses Universitaires de France,1962

I 5486 Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintificasi Enciclopedica, 1978

I 8581 Assunto, Rosario, Scrieri despre arta, Vol I : Filosofia gradinii si filosofiain gradina; Vol II: Gradini si Ghetari, Buc, Meridiane, 1988

II 2123 Simonds, John Ormsbee, Arhitectura peisajului, Buc, Ed. Tehnica, 1967

L 2 Costescu, Adrian, Peisajul ca scop, Arhitectura ca mijloc: O reacreditarea lemnului ( Licente ), UAUIM, Buc

I 5486, Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica siEnciclopedica, 1978

III44TEMPUS Martin, Jennifer, L’art des Etats-Unis, Paris, Citadelles & Mazenod, 1992

I 8321 Pavel, Amelia, Peisaj natural, peisaj uman. Un capitol de arta europeana,Buc, Ed. Meridiane, 1987

I 8588 Aubry, Frederic, Apropos de …8 – 1988/89. Site, paysage et implantation, Lausanne, Ecole Politechnique de Lausanne, 1988/89

I 9722 Birksted, Jan, Relating Architecture to Landscape, Londra, E & FN Spon,1999

II 2484 Eckbo, Garrett, The Landscape We See, NY, McGraw – Hill Book

Company, 1969

GRADINILE IN EVUL MEDIUGRADINILE IN EVUL MEDIU

••GRADINILE BIZANTINEGRADINILE BIZANTINE

••GRADINILE EUROPEI OCCIDENTALEGRADINILE EUROPEI OCCIDENTALE

-- GRADINILE MONAHALEGRADINILE MONAHALE

-- GRADINILE LOCUINTELOR MEDIEVALEGRADINILE LOCUINTELOR MEDIEVALE

••GRADINILE ISLAMICE GRADINILE ISLAMICE sisi GRADINILE ARABE DIN SPANIA GRADINILE ARABE DIN SPANIA

Folosind toate elemente din natură, gradina se supunea

• astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a gradinii)

-Februarie - sarbatoarea Prunului Inflorit – “Cel care infrunta gheata”

-Martie – luna florilor de piersic; Aprilie – sarbatoarea ciresului japonez

-Mai- sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei mai vechi familii “camp de glicine”); Iunie – stanjeneii; iulie – lotusi; august si septembrie– hibiscus; Octombrie – crizanteme

(emblema multor imparati japonezi); noiembrie si decembrie – camelia si floarea de ceai

-reguli compoziţionale si sensuri simbolice

• munţi, coline

• un lac cu insule, un pârâu cu cascadă

• stânci colţuroase, pietre rotunjite

• nisip, pietriş

• arbori şi arbuşti,

• florile erau folosite diferenţiat, fie pentru reconstituirea unui peisaj complet la o scară redusă,

fie pentru crearea anumitor scene de peisaj: grădină montană, grădină de muşchi, grădină aridă.

• Multe din grădinile japoneze, prin aranjamentul apelor şi rocilor, sugereazăpeisajul ţării, constituit din insule cu munţi şi oceanul care le înconjoară.

• În grădinile mari erau prezente şi elemente construite:

• poduri

• pavilioane

• lanterne de piatră( după modelul corean)

• ansambluri decorative din coloane de lemn

•Anumite grădini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului; mai

mici şi mai intime, acestea sunt alcătuite din mai multe secţiuni, pe care vizitatorul le

parcurge succesiv. Decorul mai sobru şi special constituit pentru a induce starea

spirituală pregătitoare ceremoniei cuprinde:

• plante sempervirescente

• roci / pietre rituale (in grupuri de 3,5,7,10)

• garduri

• porţi interioare

• în ultima secţiune este amplasat pavilionul tradiţional

Tematica: - “Gradina de rau” – pietre si cascade

- “Valurile marii” – nisip greblat

- “Iarba de mlastina” – pietre plate si vegetatie acvatica

1. Gradina Cha No Yu (gradina austera) - proclama in spirit zen budist simplitatea ca

norma estetica

- Forma superioara de realizare – Gradina Kara San Sui – Ryoaanji= suprafatadreptunghiulara acoperita cu nisip greblat, cu un grup de 3 pietre ce se unesc sub

forma de triunghi; cercul nu lipseste – este eul contemplatorului care prin meditatie

se identifica cu gradina si devine un tot, un microcosmos) – este tipul ideal al gradinii iluzorii

- Gradina-schita So – alaturi de celelalte doua trepte de manifestare, care se

regasesc in toate artele japoneze: Shin – stilul maret; Gyo – stilul intermediar;

2. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata)– propune lux si rafinamentul

Tipuri de gradini specifice: gradina templului, gradina palatului, gradina ceremoniei

ceaiului, gradina daimionilor (aristocrati feudali), gradina miniaturala, gradina Bon

Chei, gradina Kara San Sui

• vegetaţia era perfect integrată peisajului;

• simbolica- legata de cultul religios

• arbuşti modelaţi prin tundere (camelii, azalee, buxus) - forme rotunjite, ovalizate, etajate, combinate în variate compoziţii volumetrice, sugerează elemente inerte ale peisajului (roci, munte); mase de arbuşti supuse tunderii simbolizează formele valurilor mării sau peisaje colinare.

• Gradina pavilioanelor:aur,argint;rosu,verde

• Preotul budist zen Soami – sec. 15 – creatorulgradinii Kara San Sui (“Peisajul apei secate”) la Kyoto – apareau pavilioane destinateceremoniei ceaiului (practica zen budista - tip exercitiu prin care se dobandea linistea, echilibrul, iubirea si intelegerea fata de oamenisi lucruri) – compozitie care cuprindea treizone: o zona de acces; o gradina; un pavilion cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualulceaiunlui; drumul strabatut de la intrare, pringradina, pe aleile cu pietre la pas, prin engawa, pana in pavilion era lent, gradat, omul se detasa ca sa fie apt de a participa la ceremonial

GRADINILE BIZANTINE:• Gradinile palatelor se evidentiau printr-un fast exacerbat, in incercarea de a manifesta puterea suvernului• Aveau tendinta de a artificializa decorul, folosind oglinzi, arbori auriti, sisteme hidraulice• Gradinile erau menite sa stimuleze toate simturile (vederea, auzul, mirosul) si starneau surpriza si admiratia

COMPOZITIE:COMPOZITIE:•De forma patrata, inconjurate de ziduri – in general din marmura

•Vegetatie luxurianta

•Bazine inconjurate de statui

•Sculpturi decorate•Fantani rotunde cu coloane din marmura sau piatra colorata

•Amenajari hidrauluice

• Odata cu mutarea statuilor care intruchipau divinitati, in interiorulbazilicilor, gradina tinde catre decorativ si artificial• Apar numeroase mozaicuri si picturi, intruchipand pasari – pelicani, pauni, lebede, porumbei, vulturi, animale – leoparzi, lei, cai, plante –palmieri, pini, curmali, flori, fructe reprezentate in maniera elenistica

• Se folosesc ca ornamente: ghirlande, ramuri de pini

•Termeni Tehnici utilizati in peisagistica in perioada Medievala:

•Orchard – gradina sau loc din gradina, plantat cu copaci, de obicei fructiferi

•Herber – gradina de ierburi (parfumate, decorative) •Hortus Conclusus – gradina inchisa (termen folosit in alegoriilereligioase)

•Pleasaunce – gradina placerilor - complex de gradini sau parcde loisir si petrecere a timpului liber

•Wood /forestry – padurea parc

•Kitchen garden – gradina cu plante aromate - folosite in bucatarie

•Paradise – termen folosit initial la planul Manastirii St. Gall, care se refera la curtea deschisa monastica, unde florile devin singuradecoratie ornamentala a manastirilor care in general aveau o imagine sobra•Nu exista insa o clara demarcatie a acestor tipologii de gradini

•Gradinile abatiilor aveau de asemenea: campuri, pasuni, paduri, vii, livezi

• doua tehnici peisagistice in amenajarile forestiere, de paduri sau masiveplantate – “pollarding”/taierea varfurilor si “coppicing” / realizarea de cranguri - plantari masive in grupuri

• introduse plantarile in ghivece, jardiniere si containere de ceramica, nuiele sau tip urna (si pentru prelungirea perioadei de inflorire, ele erauintroduse in interior)

• Tema Labirintului (provenea de la un exercitiu militar care trebuia parcursde tinerii romani in timpul unor sarbatori si festivale)- era realizat nu numaidin arbusti, ci si din ierburi

• Galerii, pergole, grote- Amenajari florale decorative si partere florale de tip “broderie florala”,

prin impartirea unei forme rectangulare in patru sectoare (mai tarziu in douasectoare)

- Uneori mini-gradini realizate din pietre naturale colorate- Preocupare pentru marcarea intrarii (cu acelasi tip de vegetatie, uneori in

ghivece sau containere tip urna)- Pavilioane pentru banchete (petreceri in aer liber)- Grote naturale, sapate in dealuri si stanci, sau grote artificiale (in perioada

Renasterii) – decorate prin intermediul caderilor de apa, fantanilordecorative, mecanismelor hidraulice, picturilor, elementelor sculpturale sistatuare)

ARTA GRADINII IN RENASTERE si MANIERISM

-mare înflorire a culturii şi civilizaţiei europene;

-reluarea idealurilor antichităţii clasice, manifestandu-se în toate domeniile –litere, arte, arhitectură, ştiinţe.

-Leagănul Renaşterii - Italia (sec. XV- XVI), de unde a iradiat in restul Europei.

-s-a manifestat şi în domeniul artei grădinilor, desprinzându-se treptat de modelele Evului Mediu

-grădinile europene au evoluat în direcţia reconsiderării realizărilor antice greco-romane si reînvierea tradiţiilor acestora, ca urmare a activităţii unor literaţi, arhitecţi, artişti şi teoreticieni, transpuse apoi în realizări concrete.

-această nouă orientare a apărut întâi în regiunea Florenţei (Toscana), promovată de umanişti în cursul secolului al XV-lea, culminând apoi în timpul secolului al XVI-lea.

- Din Italia, noile concepţii au fost preluate în Franţa, care ulterior şi-a creat propria artă clasică a grădinilor.

-Maniera italiană ca şi cea franceză au revoluţionat grădinile Europei, creându-se adevărate mode si stiluri in peisagistica.

- Cele dintâi creaţii ale Renaşterii în arta grădinilor (secolul al XV-lea) s-au datorat Principilor De Medici (Vilele Medici de la Carregi şi Fiesole) şi a peisagistilor aflaţi în serviciul acestora.

Principii de amenajare a grădinilor in Renaştere:

• simetria,

• organizarea arhitecturală a spaţiilor

• legătura dintre cladire şi grădină

• elementele decorative construite

• prezenţa sculpturilor

• utilizarea vegetaţiei tunse

• teren cu relief în pantă sau

accidentat

• amenajare în terase succesive

• forme geometrice regulate,

• susţinute de ziduri ornamentate

• legate prin scări şi rampe.

- Gradini amenajate in terase succesive,

forme geometrice regulate (vila se afla de

obicei in partea superioara)

- Axul principal marcat si prelucratminutios;

- Axele secundare – sustinute de elemente de arta (sculpturi)

- Terasa superioara – Parterul Italienesc :

Labirint din garduri vii fasonate prin

prelucrare si taieri, la inaltimi variabile

- Compozitii in unghi drept- Compartimentari in zone functionaledistincte (zona de servit ceaiul, zona de

odihna, relaxare, etc.

- Pardoseala = pietris

- Panta – arbusti nefasonati

Gradina inchisa, secreta, de meditatie, odihna, interiorizareCuloare sobra (verde), fara flori; specii

persistente – pin, chiparos, stejar

meridional, arbusti fasonabili (tisa, buxus,

mirt)

- Vase cu arbori / arbusti exotici – laur,

lamai, potocali

RENASTERE SI MANIERISM - ITALIA– Petrarca a relansat tema virgiliana a “frumusetii provinciei si naturii” in

general.

– Renasterea aduce conceptia gradinii ca “a treia natura” – se dezvoltaputernic arta gradinilor

– Gradina geometrica, subordonata vilei si arhitecturii resedintelor nobiliaresuburbane– din jurul Romei, din locurile unde existau vechile vile romane

– Teren in panta, curbe de nivel miscate– Palatul si gradina sunt un ansamblu integrat– In gradina se folosesc aceleasi principii ca si in arhitectura– Textele si tratatele dezbat nu numai problema horticulturii ca domeniu al

agriculturii, ci si problema artei gradinilor, care dezvolta premisele arteipeisajului

– utilizarea intensa a apei – fantani arteziene, canale dirijate pe pante, de-a lungul aleilor, cascade sau “scari de apa”

Secolul XVII – incepe influenta stilului baroc

- Se mentine echilibrul si simetria compozitiei- Apar liniile curbe- Gradini de dimensiuni mari – parcuri- Efecte pitoresti, scenografice – teatre de vegetatie, teatre de apa (jocuri

hidraulice si muzicale)

EXEMPLE:- Villa Doria Pamphili (Roma), Villa Aldobrandini, Gradinile Boboli (Florenta –

Palatul Pitti), Villa Garzoni - Collodi

La începutul secolului al XVI- lea, Bramante, prin sistematizarea grădinii Belvedere de la Vatican şi apoi Rafael, prin proiectarea grădinilor de la Villa Madama lângă Roma,

au iniţiat principiile arhitecturale urmate şi apoi dezvoltate în creaţiile lor de către

numeroşi arhitecţi si peisagisti. Din epoca Renaşterii secolului al XVI-lea se păstreză şi astăzi unele din cele mai frumoase realizări în arta grădinilor: EXEMPLE:

Villa Madama (Roma) – Raffael, Gradina Belvedere (Vatican) – Bramante

Villa Caprarola (Palatul Farnese), Villa Lante (Bagnaia) – Vignola,

Grădina palatului Farnese (Caparola)- Vignola

Villa d’Este (Tivoli) – Pirro Ligorio, Villa Medici (Roma) - Ammannati

Grădini:• cu suprafeţe nu prea mari, • delimitate de ziduri, • clădirea principală (palatul, vila) participă la ordonarea generală a compoziţiei,• fiind amplasate în cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief în pantă sau accidentat, grădinile au fost amenajate în terase succesive:

�la Villa d`Este, �la Villa Lante, �la Villa Medici,

• cu forme geometrice regulate, • susţinute de ziduri ornamentate • legate prin scări şi rampe.

Sistematizarea etajată este subordonată :

�unei axe principale de perspectivă în sensul descendent al pantei;

� în lungul axei şi pe terase se desfăşoară partere decorate cu :

�desene din buxus şi forme tunse,

�bazine cu jocuri de apă,

� canale, cascade, fântâni,

� statui,

� vase ornamentale,

� balustrade,

�parapete ornamentale cu vasce şi statui.

�axe secundare de perspectivă sunt dirijate de-a lungul aleilor rectilinii, către alte

elemente care captează interesul vizitatorului şi aduc varietate decorului. Statuile şi

fântânile, de cele mai multe ori, sunt legate de reprezentarea alegorică a unor mituri

antice.

�3 tipuri de perspective:

Descendenta – de la vila catre gradina

Ascendenta - catre vila

Indepartata – depaseste nivelul gradinii, este indreptata catre marele peisaj

Vegetaţia este tratată, de asemenea, arhitectural, subordonându-se compoziţiei geometrice:� arbori plantaţi în linie, ziduri verzi

� garduri vii, borduri tunse

� arbuşti modelaţi în forme geometrice - alcătuiesc un decor armonios organizat, care

încântă prin jocul de volume.

GRADINILE IN RENASTERE GRADINILE IN RENASTERE –– FRANTAFRANTA

NASTEREA NASTEREA STILULUI GEOMETRIC FRANCEZSTILULUI GEOMETRIC FRANCEZ

CARACTERISTICI GENERALECARACTERISTICI GENERALE- interes crescut pentru spiritul antic- terasarea terenului – cu diferente mici de nivel, astfel incat relieful era mai putin accentuat si chiar plan- au imbogatit si diversificat ornamentatia cu fantani de marmura simodelele de partere

Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatelezidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensiveDupa disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au pastrat canalele, capatand o functie decorativa, dar in acelasi timp si unautiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit una dintretrasaturile parcurilor franceze ale Renasterii

CARACTERISTICI GENERALECARACTERISTICI GENERALE

Schimbarea de la stilul medieval s-a produs in a doua jumatate a secolului al XVI-leaPana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatelezidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensiveDupa disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au pastrat canalele, capatand o functie decorativa, dar in acelasi timp si unautiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit una dintretrasaturile parcurilor franceze ale Renasterii

CARACTERISTICI:Coeziune intre cladire si gradinaSistematizarea compozitiei in functie de un ax dominat de o alee centralaModelarea terenului in terase largiPartere decorate cu floriCanalele ca elemente ale compozitiei

Exemple:Exemple:

AMBOISE AMBOISE –– PRIMA GRADINA FRANCEZA DIN RENASTEREPRIMA GRADINA FRANCEZA DIN RENASTERE

GradinaGradina CasteluluiCastelului BLOISBLOIS

GRADINA GRADINA CasteluluiCastelului GAILLONGAILLONGRADINA Castelului FONTAINEBLEAUFONTAINEBLEAU

GRADINILE ENGLEZE IN RENASTERE, pana in momentul definiriigradinii peisagere, au mers paralel cu celelalte gradini europene, avand radacini, in mod particular, in gradinile romane.

• In perioada renascentista inca dominau gradinile de tip medieval, inchise intreziduri, cu vegetatie fasonata in diferite forme, imitand animale si chiar oameni(preluare a stilului particular olandez).

Influente ale altor stiluri• Ideile aplicate la gradinile renascentiste au fost preluate din Italia si Franta (in mod

special de la teritoriile stapanite de ducii de Burgundia), unde se punea problematransformarii gradinii monastice intr-o gradina a placerii.

• Momentul inceperii stilului renascentist englez este legat de numele lui Tudor (1485-1503) si de stilul architectural adoptat de el, iar primele exemple semnificative de gradini sunt cele aferente palatelor: Nonsuch, Packwood House, si mai tarziuParcul St James - cel mai vechi parc existent.

• Arhitectii peisageri reprezentativi: Inigo Jones, Andre Mollet, Salomon de Caus• Gradini aferente palatelor , de o importanta majora: Nonesuch, Hampton Court,

Theobalds, Wimbledon• Gradina individuala reprezentativa: WiltonAPARITIA HORTICULTURII si a ARTEI HORTICOLE• coincide cu perioada domniei Reginii Elizabeth I -gradinile au fost foarte mult

imbogatite prin introducerea de noi plante, ierburi si fructe, care erau aduse in fiecare zi din India, America, Insulele Canare

• tot in aceasta perioada au aparut si gradinile botanice personale pentru crestereaplantelor medicinale (exemplu cea a lui John Gerard de la Holborn - o faimoasagradina stiintifica)

• II 5472 Larcher, Jean-Luc, Amenagement des espaces verts urbains et du pazsage

• rural. Histoire, composition, elements construits, Paris, Lavoisier- Tec & • Doc, 1995

• I 4224 Preda, M., Arhitectura peisagera, Buc, Ceres, 1973• II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, ed. Didactica si

• Pedagogica, 1979

• III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin – une surse inepuisable• d'inspiration

• II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain, • III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape

• III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe

• II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion• II 5678 How, James si Ochme, Wolfgang, Gardening with water

• I 3169 Jardin privees Modernes• III 3723 Henry Moore. Sculptures with the landscape

• II 165 Parcuri şi grădini din România• I 9722 Relating architecture to landscape

• I 9238 Preservation of the European Cultural heritage. Gardens of historic interest

• III 3724 Le Jardin• II 2484 The Landscape We See

• II 3904 Spaţii verzi• II 5472 Amenagement des espaces verts

• III 1923 Der grose Gartenkatalog

• II 5676 Grădina de locuit• II 3635 Arboricultura ornamentală şi arhitectura peisageră

• I 5733 Espaces verts et urbanisme• III 3003 Parc-Ville Villete

• II 3245 Sites et Sitologie• III 1733 Handbook of urban landscape

• I 3306 Environmental design

• I 9597 Ecologie urbaine• III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin – une surse inepuisable d'inspiration

• II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain, • III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape

• III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe

• II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion• CAR II 5094 BOO - Booth, Norman K., Basic elements of Landscape Architectural Design, I Rotterdam : Elsevier Publishing Company, 1983

• CAR L 163 NIC - Nicula, Vladimir, Cod de bare vs fir de iarba. Orasul vazut ca supermarket fata in fata cu arhitectura peisajului [Licente], Bucuresti : Universitatea de Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ", 2002

• CAR I 5486 CAC - Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Bucuresti : Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1978

• CAR II 2484 ECK - Eckbo, Garrett,The Landscape We See, New York : McGraw - Hill • Carti editate in lb romana• Iliescu, A.F.- Arboricultura ornamentala,Ed.Ceres, Bucuresti, 1998• Iliescu, A.F.- Arhitectura peisagera, Ed. Ceres,2003

• Marcus, R.- Parcuri si gradini din Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958

• Muja, S.- Spatiile verzi in sistematizarea teritoriului si a localitatilor, Ed. Ceres,Bucuresti, 1984• Preda,M.,Palade,L.- Arhitectura peisagera, Ed.Ceres, Bucuresti, 1973

• Selaru, Elena- Flori cultivate in gradina, Ed. Grand, Bucuresti, 1998• Sonea,V., Pavel,A., Ailincai,N. , Selaru, Elena - Floricultura, EDP, Bucuresti ,1979

• Visoiu, Dagmar- Istoria gradinilor si parcurilor, Ed. Mirton, Timisoara, 2001

BIBLIOGRAFIE Michel Collot (profesor de literatură franceză la Universitatea Sorbonne nouvelle-Paris-III, membru al Institutului Universitar din Fran-ța, coordonator al programului de cercetare Vers une géographie littéraire), preocupat de teoria și istoria peisajului, a publicat numeroase volume pe această temă, printre care: L’Horizon fabuleux (José Corti, 1998), Paysage et poésie (José Corti, 2005), La Poésie moderne et la Structure d’horizon (PUF, 1989), La Pensée-paysage. Philosophie, arts, littérature (Actes Sud/ENSP, 2011). A coordonat mai multe volume dedicate teoriei peisajului: Les Enjeuxdu paysage (Ousia, 1997), Le Paysage: état des lieux (Ousia, 2001), Paysage et modernité(s) (Ousia, 2007). De asemenea, este autorul mai multor cărți de poezie:Chaosmos (Belin, 1997), Immuable mobile (La Lettre Volée, 2002), De chair et d’air (La Lettre Volée, 2008).

Carti – CERASELLA CRACIUN (www.cerasellacraciun.ro)

•Carte – Libraria UAUIM –’METABOLISMUL URBAN. O ABORDARE NECONVENTIONALA A ORGANISMULUI URBAN’’, (366 pagini in Format A5, color), Editura Universitara “Ion Mincu”, ISBN 978-973-1884-14-1(Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB -BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti, 2008, Sectiunea Publicatii, prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti, MNAC, Galeria ¾, 15 octombrie -15 noiembrie 2008)

•Carte – Libraria UAUIM – subsol sau Biblioteca uAUIM: „ARTA IN SPATIUL PEISAGISTIC. ELEMENT DE COEZIUNE AL VIEŢII COMUNITARE. Studiu de Caz: Arta Murală şi Tehnica de Artă Graffiti/Stencil.” (Editie coordonata), Editura Universitară “Ion Mincu”, (125 pagini in Format A5, color), ISBN 978-973-1884-44-8, Bucureşti 2009

•Carte: “Culegere de documente legislative în domeniul peisajului•natural, antropic şi cultural, în amenajarea teritoriului şi în urbanism”, ISBN 978-973-1884-83-7, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 2010, (in curs de aparitie 2011)

•Carte: ”Metode de abordare si cercetare urbana si peisagistica. Epistemologia si Transdisciplinaritatea, instrumente de cercetare a PeisajuluiNatural, Antropic si Cultural” (in curs de aparitie, 2012)

•Articol: „PEISAJUL SI CRIZA ECOLOGICĂ A ORAŞULUI”, IN ANALELE ARHITECTURII, Bucuresti, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257), 2009

•Articol: „ORASUL DURABIL SI PEISAJUL”, in Analele Arhitecturii, Bucuresti, 2009, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257),, 2009

•Articol “BUCURESTIUL, RECIPIENT SI GENERATOR DE PEISAJE DESTRUCTURATE SI DESTRUCTURANTE”, in publicatia Argument. Studii si cercetari stiintifice de arhitectura si urbanism, nr.1/2009, Bucuresti, 2009 ISSN 2067 – 4252

•Articol “METHODES OF ANALYSIS, DIAGNOSIS AND THERAPY IN THE HUMAN SETTLEMENTS’ LANDSCAPE”, pag.869-879, in Horticulture -Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394

•Articol “UNCONVENTIONAL SOLUTIONS TO NEUTRALIZE THE EFFECT OF INFRASTRUCTURE ON THE HUMAN METABOLISM” (coautor, alaturide prof. Ancu Dinca), pag.880-885, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394.

•Articol: “MACROSCAPE”, (pag.32-33), in numarul tematic Bucuresti – 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/sept. 2009.

•Articol: “GRADINI DISPARUTE”, (pag.83-85), in numarul tematic Bucuresti – 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie 2009.

•Articol “DESCOPERA GRADINILE PIERDUTE DIN BUCURESTI”, postat pe http://www.stopco2.ro/2009/07/19/descopera-gradinile-pierdute-din-bucuresti,19 iulie 2009-07-27

•SANATATE SI PATOLOGIE URBANA” (pag 79-82), in Sectiunea „Bucuresti Metropola a Sec XXI”, Rubrica „Bucuresti in Context European”, in revista Forumului Academic Roman, (FAR XXI), ISSN 1844 766X, nr. 2 / februarie 2009.

•„Proiectul GRADINI PIERDUTE. Cercetarea Gradinilor disparute din Muncipiul Bucuresti” (pag 82-84), in Sectiunea „Bucuresti Metropola a Sec XXI”, Rubrica „Studiul de Caz. Peisajul - Trecut si Prezent”, in revista Forumul Academic Roman (FAR XXI), ISSN 1844 766X,nr.2/februarie 2009.

•Articol: ‘’REZONANTA, FUNCTIE, STRUCTURA SI CONFIGURATIE IN ORAS. DISTANTA, RAPOARTE, INALTIME, ACCENT, REPER SI RITM URBAN’’, (pag.90-93), in Numarul Tematic: A-Ritmii si E-proportii, ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.05/2008.

•Capitolul: “CONTURAREA UNUI MODEL DE ANALIZA SI diagnosticare de tip neconvenţional” (pag. 288-304), în lucrarea “PREOCUPĂRI RECENTE ÎN PLANIFICAREA SPAŢIALĂ. SPRE CONFLUENTA TENDINŢELOR EUROPENE CU PRIORITĂŢI NAŢIONALE” (366 pag., format A5, alb-negru), editie ingrijita de Catalin Sarbu si Gabriel Pascariu, Editura Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, ISBN 978-973-1884-07-3 (Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008

•Articol: “MOBILITATEA - TRANSFORMARE ŞI METAMORFOZĂ ÎN METABOLISMUL URBAN“, (pag.58), in Numarul Tematic: Mobilitate Virtuala ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.01-02, ianuarie – februarie 2008.