CURS PENTRU STANDARD OCUPATIONAL IZOLATOR Prezentul curs are ca scop calificarea personalului pentru meseria de izolator. Nomenclatorul de meserii aflat n vigoare clasific aceasta meserie cu urmatoarele specializri: Izolator fonic cod 713401 Izolator frigorific cod 713402 Izolator hidrofug cod 713403 Izolator lucrari speciale cod 713404 Izolator termic cod 713405 Ocupatiile se practica n sectorul constructiilor, n cadrul unor companii de dimensiuni foarte diferite care executa lucrari pentru constructii civile, industriale, edilitare si de uz gospodaresc, constructii si amenajari hidrotehnice etc. Muncitorii izolatori si pot desfasura activitatea ca angajati n cadrul companiilor de profil sau n sistem independent, ca persoane fizice autorizate. Munca se desfasoara numai n echipa, alaturi de alti izolatori, sub coordonarea directa a sefului de echipa, de punct de lucru sau a sefului de santier. n functie de specializare, muncitorii izolatori realizeaza: Izolatii termice- care au ca scop diminuarea la maxim a pierderilor de caldura sau frig din elementele componente ale instalatiilor tehnologice si echipamentelor industriale sau elementele componente ale anvelopei unor cladiri; Izolatii fonice- care asigura protectia incintelor fata de zgomotul exterior sau izolarea fonica a spatiilor n care se desfasoara activitati producatoare de zgomot pentru a se evita perturbarea mediului de munca si de viata din vecinatati sau care asigura sonorizarea performanta a unor incinte care necesita conditii de amplificare si de directionare specifica a sunetului, eliminarea ecoului si mbunatatirea coeficientului de inteligibilitate;

Izolatii hidrofuge- prin intermediul carora se urmareste asigurarea etanseitatii la apa indiferent de provenienta si presiunea pe care o exercita, precum si asigurarea stabilitatii si durabilitatii hidroizolatiilor pe suport prin protectia corespunzatoare a acestora; Izolatii speciale- protectii antiacide, anticorozive, mpotriva vibratiilor, ignifuge si refractare. Muncitorii izolatori lucreaza n mod obisnuit n contexte foarte variate, pe timp de zi sau de noapte, n functie de organizarea lucrarilor si termenele de predare, pe suprafata solului, sub cota solului sau la naltime, n orice anotimp, n conditii meteorologice diverse, fiind supusi unor riscuri variate de accidentare. Lucrarile se executa pe baza unor proceduri stricte, respectndu-se permanent indicatiile sefilor directi. Calitatea executiei decurge din respectarea riguroasa a tehnologiilor, muncitorii izolatori avnd obligatia de a ndeplini pe tot parcursul activitatilor cerintele din proiectul de executie al lucrarii, precum si normativele tehnice n vigoare. n functie de faza de lucru, si de tipul lucrarilor efectuate, izolatorii colaboreaza cu alte categorii de muncitori: tinichigii industriali, zidari, ipsosari, electricieni, muncitori finisori, instalatori sanitari, termici, de ventilatie etc. Pentru necesitati curente de lucru, muncitorii izolatori monteaza si demonteaza schele si esafodaje cu naltimi de maxim 4 m, care nu necesita autorizare speciala. Pentru practicarea ocupatiei sunt necesare capacitati de rezistenta la efort, lucru n conditii de naltime sau n spatii greu acesibile, de realizare a activitatilor n conditii procedurale stricte, cu autonomie restrnsa. Atitudinile principale cerute la locul de munca sunt: disciplina, seriozitatea, preocuparea profesionala, responsabilitatea si atentia.

Lista unitatilor de competenta

Titluri si categorii de unitati de competenta Unitati de competenta cheie Unitatea 1: Comunicare n limba oficiala Unitatea 2: Comunicare n limbi straine Unitatea 3: Competente de baza n matematica, stiinte si tehnologie Unitatea 4: Competente informatice Unitatea 5: Competenta de a nvata Unitatea 6: Competente sociale si civice Unitatea 7: Competente antreprenoriale Unitatea 8: Competenta de exprimare culturala Unitati de competenta generale Unitatea 1: Organizarea locului de munca Unitatea 2: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sanatatea si securitatea n munca si n domeniul situatiilor de urgenta Unitatea 3: Aplicarea normelor de protectie a mediului Unitatea 4: Asigurarea calitatii lucrarilor executate Unitatea 5: ntretinerea echipamentelor de lucru Unitati de competenta specifice Unitatea 1: Asigurarea materialelor pentru lucrarile de izolatii Unitatea 2: Pregatirea suprafetelor suport n vederea izolarii termice Unitatea 3: Realizarea izolatiilor termice la elementele de constructie si instalatii

Unitatea 4: Executarea lucrarilor de protectie a izolatiilor termice Unitatea 5: Pregatirea elementelor suport pentru izolarea hidrofuga Unitatea 6: Realizarea izolatiilor hidrofuge Unitatea 7: Realizarea lucrarilor de reabilitare a izolatiilor hidrofuge Unitatea 8: Executarea lucrarilor de izolatii speciale Unitatea 9: Realizarea structurii de sustinere a tratamentelor acustice Unitatea 10: Executarea amenajarilor acustice Unitatea 11: Realizarea sistemului de sustinere a izolatiei fonice Unitatea 12: Izolarea fonica a elementelor de constructii si a instalatiilor tehnologice Unitatea 13: Montarea/demontarea schelelor si esafodajelor

Titlul calificarii profesionale: Izolator fonic

Descriere: Calificarea izolator fonic nivel 2, este practicata de persoanele care lucreaza n domeniul constructiilor pentru executarea lucrarilor de izolatii care urmaresc asigurarea protectiei incintelor fata de zgomotul exterior sau izolarea fonica a spatiilor n care se desfasoara activitati producatoare de zgomot pentru a se evita perturbarea mediului de munca si de viata din vecinatati sau care asigura sonorizarea performanta a unor incinte care necesita conditii de amplificare si de directionare specifica a sunetului, eliminarea ecoului si mbunatatirea coeficientului de inteligibilitate. Izolatorul fonic lucreaza n echipa, pe baza unor proceduri stricte, sub coordonare directa, avnd un anumit grad de autonomie n activitate. Motivatie: datorita cererii de lucrari de constructii civile si industriale, calificarea izolator fonic este foarte solicitata pe piata muncii fiind necesara forta de munca instruita pentru desfasurarea activitatilor cerute de angajatorii din sectorul de constructii. Conditii de acces: Pentru practicarea calificarii izolator fonic, orice persoana interesata trebuie sa fie sanatoasa din punct de vedere fizic si psihic, apta pentru lucru la naltime si rezistenta la efort fizic. Nivelul de studii minim necesar Calificarea poate fi practicata n urma absolvirii unei scoli profesionale n constructii sau a cursurilor liceale. De asemenea, poate fi practicata n urma absolvirii nvatamntului obligatoriu si a unui program de calificare organizat n sistemul de formare profesionala a adultilor. Competentele dobndite pe alte cai dect cele formale pot fi evaluate pe baza standardului ocupational. Rute de progres: n urma unor cursuri de calificare, orice persoana specializata n izolatii fonice poate accesa una dintre calificarile nrudite: izolator hidrofug, izolator termic si izolator lucrari speciale. n urma acumularii de experienta pe santier si prin continuarea studiilor, izolatorul fonic are posibilitatea sa devina maistru sau inginer n constructii.

Titlul calificarii profesionale: Izolator fonic Lista competentelor profesionale Denumirea competentei profesionale C1. Comunicare n limba oficiala -necesita nivel mediu C2. Comunicare n limbi straine -necesita nivel sczut C3. Competente de baza n matematica, stiinte si tehnologie-nivel sczut C4. Competente informatice -nivel sczut C5. Competenta de a nvata -nivel mediu C6. Competente sociale si civice -nivel mediu C7. Competente antreprenoriale -nivel nalt C8. Competenta de exprimare culturala -nivel sczut G1. Organizarea locului de munca -nivel mediu G2. Aplicarea prevederilor legale referitoare la sanatatea si securitatea in munc-nivel mediu G3. Aplicarea normelor de protectie a mediului -nivel mediu G4. Asigurarea calitatii lucrarilor executate -nivel mediu G5. ntretinerea echipamentelor de lucru-nivel mediu S1. Asigurarea materialelor pentru lucrarile de izolatii-nivel mediu S9. Realizarea structurii de sustinere a amenajarilor acustice-nivel mediu S10. Executarea amenajarilor acustice-nivel mediu S11. Realizarea sistemului de sustinere a izolatiei fonice-nivel mediu S12. Izolarea fonica a elementelor de constructii si a instalaiilor tehnologice-nivel mediu S13. Montarea/demontarea schelelor si esafodajelor -nivel mediu

Competenta profesionala: Organizarea locului de munca Nivel: 2 -mediu Deprinderi 1. Identifica particularitatile frontului de lucru cu atentie, pe baza indicatiilor oferite de persoanele abilitate, n functie de tipul lucrarii de executat si etapa de lucru, avnd n vedere toate aspectele relevante pentru desfasurarea activitatilor. 2. Respecta organizarea de santier cu strictete, dovedind disciplina si responsabilitate, conform cerintelor specifice santierului si regulamentului de ordine interioara al companiei, avnd n vedere tipul lucrarilor de executat si caracteristicile acestora. 3. Preia cu atentie mijloacele de munca pentru activitatea curenta conform procedurilor interne ale companiei, avnd n vedere specificul tuturor activitatilor care urmeaza sa fie desfasurate. 4. Organizeaza spatiul propriu de lucru cu grija si preocupare, n functie de amplasarea acestuia, urmarind dispunerea ordonata a mijloacelor de munca din inventarul propriu, pastrnd libere toate caile de acces, avnd n vedere necesitatile de desfasurare ale celorlalti membri ai echipei si asigurnd toate conditiile necesare pentru desfasurarea n flux tehnologic a activitatilor. Cunotiine - tipuri de lucrari si modul de organizare a spatiului propriu de lucru n functie de activitatile specifice acestora; - particularitati generale ale unui front de lucru; - modul n care se realizeaza organizarea de santier si cerinte specifice de respectat; - prevederi ale Regulamentului de ordine interioara cu privire la desfasurarea activitatii pe santierul de constructii; - norme de securitate n munca si de PSI;

- tipuri de mijloace de munca din inventarul propriu al muncitorului izolator; - cerinte privind organizarea spatiului propriu de lucru al muncitorului izolator; - conditii necesare pentru desfasurarea n flux tehnologic a activitatilor; - variante de amplasare a spatiilor de lucru si cerintele de organizare specifice; - categorii de muncitori cu care poate lucra n echipa izolatorul termic.

Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sanatatea si securitatea n munca si n domeniul situatiilor de urgenta Nivel: 2 -mediu Deprinderi 1. si nsuseste cu seriozitate si constiinciozitate normele de sanatate si securitate n munca pe baza informatiilor primite n cadrul instructajelor specifice, n corelatie cu specificul lucrarilor de executat si particularitatile locului de munca, avnd n vedere toate aspectele relevante pentru desfasurarea activitatilor si urmarind semnificatia mijloacelor de semnalizare si avertizare utilizate n sectorul de activitate. 2. Utilizeaza corect echipamentul individual de lucru si protectie, n scopul pentru care a fost primit, n corelatie cu specificul locului de munca si riscurile potentiale, conform prevederilor producatorului si procedurii specifice de la locul de munca. 3. Aplica n mod disciplinat si responsabil prevederile legale referitoare la sanatatea si securitatea n munca, permanent, pe ntreaga derulare a activitatilor, conform procedurilor specifice pe lucrarea de executat, pentru asigurarea securitatii personale si a celorlalti participanti la procesul de munca. 4. Respecta cu responsabilitate prevederile legale referitoare la situatiile de urgenta conform cerintelor formulate n instructaje, n corelatie cu specificul locurilor n care se desfasoara activitatile si conform procedurilor interne specifice. 5. Intervine n caz de accident cu luciditate si stapnire de sine, conform responsabilitatilor precizate n planul de actiune n situatii de urgenta, prin modalitati adecvate situatiei concrete si tipului de accident produs, conform procedurilor interne ale companiei, evitnd agravarea situatiei deja create si accidentarea altor persoane si acordnd sprijin personalului abilitat, n functie de solicitari.

Cunotiine - norme generale si specifice de sanatate si securitate n munca; - tipuri de lucrari, contexte de realizare si riscuri potentiale; - tipuri de instructaje pe probleme de sanatate si securitate n munca; - particularitati ale locului de munca cu importanta din punct de vedere al sanatatii si securitatii n munca; - mijloace de semnalizare si avertizare utilizate pe santierele de constructii; - tipuri de echipamente individuale de lucru si de protectie si cerinte generale de utilizare; - prevederi legale privind actiunea n situatii de urgenta; - tipuri de situatii de urgenta; - tipuri de servicii specializate si persoane abilitate pentru interventia n situatii de urgenta si accidente de munca; - modalitati de interventie n situatii de urgenta; - tipuri de accidente si modalitati de interventie; - persoane abilitate sa intervina n caz de accident. Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar. Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Aplicarea normelor de protectie a mediului Nivel: 2 -mediu Deprinderi 1. si nsuseste cu seriozitate si constiinciozitate normele de protectie a mediului pe baza informatiilor primite n cadrul instructajelor, n corelatie cu specificul sectorului de activitate, avnd n vedere particularitatile locului de munca si ale zonei geografice. 2. Actioneaza permanent, cu atentie si preocupare, pentru prevenirea incidentelor/ accidentelor de mediu, conform procedurilor interne ale companiei, n functie de particularitatile locului de munca. 3. Gestioneaza cu responsabilitate, permanent, deseurile rezultate din activitate conform cerintelor cuprinse n procedurile de mediu ale companiei, utiliznd echipamente special destinate si evitnd poluarea mediului ambiant. Cunotiine - norme generale de protectie a mediului; - tipuri de activitati specifice ocupatiei cu impact asupra mediului nconjurator; - tipuri de incidente si accidente de mediu si posibilitati de interventie; - tipuri de deseuri rezultate din activitate si modul de gestionare a acestora; - procedurile interne ale companiei privind protectia mediului.

Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi

Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale .

Competenta profesionala: Asigurarea calitatii lucrarilor executate Nivel: 2 -mediu Deprinderi 1. si nsuseste tehnologiile de lucru cu constiinciozitate si perseverenta, pe baza indicatiilor din fisele tehnologice specifice lucrarilor, pe faze de derulare a activitatii la locul de munca, n functie de tipul activitatii desfasurate. 2. Aplica procedurile tehnice de executie cu strictete, n functie de specificul activitatii si tipul lucrarii de executat, pe ntreaga derulare a activitatilor, conform tehnologiilor specifice, n functie de fiecare material pus n opera si caracteristicile lucrarii. 3. Verifica lucrarile executate din punct de vedere calitativ cu exigenta, atentie si responsabilitate, pe faze de lucru, conform tehnologiei de executie, prin compararea caracteristicilor tehnice ale lucrarilor realizate cu indicatiile din proiectul de executie, prin metode adecvate n functie de tipul lucrarii executate si caracteristicile tehnice urmarite, utiliznd corect dispozitivele de masurare si control specifice.

4. Remediaza deficientele constatate ori de cte ori este nevoie pe parcursul derularii lucrarilor, prin metode adecvate, n functie de tipul acestora. Cunotiine - tehnologii specifice de lucru; - tipuri de lucrari specifice ocupatiei si activitati presupuse de acestea; - proceduri tehnice de lucru; - tipuri de materiale utilizate n pentru lucrarile de izolatii; - caracteristicile tehnice ale lucrarilor de izolatii termice, hidrofuge, fonice ti speciale; - metode de verificare a calitatii executiei, dispozitive de masurare si control si modul de utilizare al acestora; - tipuri de deficiente ntlnite n lucrarile de izolatii; - terminologie de specialitate.

Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: ntretinerea echipamentelor de lucru Nivel: 2-mediu Deprinderi 1. Verifica permanent, cu atentie, conform procedurilor companiei, starea echipamentelor de lucru avnd n vedere cerintele de utilizare ale acestora, pentru mentinerea sigurantei n ntrebuintare pe parcursul executarii lucrarilor. 2. Aplica procedurile de ntretinere a echipamentelor de lucru cu responsabilitate si atentie, n functie de tipul acestora, n conditii de siguranta, n locuri special amenajate, conform prescriptiilor tehnice specifice si indicatiilor producatorilor, pentru mentinerea duratei normale de lucru. 3. Informeaza n mod clar, corect si la obiect personalul abilitat asupra deteriorarii/defectarii echipamentelor de lucru, conform procedurilor interne ale companiei si atributiilor de la locul de munca, pentru asigurarea continuitatii procesului de munca, informarea fiind facuta cu promptitudine si responsabilitate. Cunotiine - tipuri de echipamente de lucru si cerinte privind utilizarea acestora; - proceduri de ntretinere a echipamentelor de lucru; - conditii pentru aplicarea procedurilor de ntretinere a echipamentelor; - scopul ntretinerii echipamentelor de lucru si consecinte ale utilizarii unor echipamente neconforme; - persoane abilitate sa preia informatiile privind deteriorarea/defectarea echipamentelor de lucru; - terminologie de specialitate.

Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Asigurarea materialelor pentru lucrarile de izolatii Nivel: 2-mediu Deprinderi 1. Solicita aprovizionarea cu materiale cu operativitate si preocupare, n functie de graficul de executie si specificul lucrarii de realizat si volumul acesteia, avnd n vedere toata gama de materiale si consumabile necesare activitatii. 2. Asigura transportul si manipularea materialelor pentru necesitati curente de lucru n incinta punctului de lucru, cu grija si responsabilitate, prin metoda adecvata n functie de caracteristici, evitndu-se deteriorarea acestora si utiliznd echipamente de lucru specifice. 3. Depoziteaza cu atentie materialele pentru realizarea izolatiilor, temporar, pna la punerea n opera, n spatii protejate mpotriva factorilor agresivi, pe categorii distincte, pentru usurinta identificarii si n conformitate cu modalitatea indicata de producator n corelatie cu tipul materialului si forma de ambalare. Cunotiine - tipuri de lucrari de izolatii; - tipuri de materiale si consumabile necesare pentru realizarea lucrarilor de izolatii; - fluxurile tehnologice specifice lucrarilor de izolatii; - forme de ambalare a materialelor, conditii si modalitati specifice de depozitare; - tehnici de manipulare si transport, instructiuni de manipulare a sarcinilor; - modalitati de asezare a materialelor; - proceduri de lucru; terminologie de specialitate.

Metode de evaluare: Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Realizarea structurii de sustinere a amenajarilor acustice Nivel: 2-mediu Deprinderi 1. Identifica atent si cu rigurozitate caracteristicile suprafetelor de sustinere prin vizualizare directa, tinnd cont de existenta traseelor tehnologice, n functie de tipul incintelor, avnd n vedere toate aspectele utile pentru realizarea amenajarilor acustice. 2. Pregateste suprafetele de sustinere corect, cu constiinciozitate, prin metode adecvate n functie de tipul acestora, conform indicatiilor producatorilor de materiale pentru amenajari acustice si prevederilor din proiectul de executie. 3. Executa n mod responsabil structura de sustinere a amenajarilor acustice, din materiale adecvate n concordanta cu natura suprafetei suport si tipul amenajarii acustice, conform indicatiilor din proiectul de executie, utiliznd echipamente si accesorii specifice. Cunotiine - tipuri de suprafete pentru care se executa amenajari acustice si incintele n care acestea sunt amplasate; - caracteristicile suprafetelor cu importanta pentru amenajarile acustice; - tipuri de materiale utilizate pentru amenajari acustice; - scopul amenajarilor acustice; - metode de pregatire a suprafetelor n vederea amenajarilor acustice; - proceduri de executie a structurilor de sustinere pentru amenajari acustice; - materiale utilizate pentru structurile de sustinere ale amenajarilor acustice; - echipamente si accesorii specifice de lucru; - instructiuni de lucru; - terminologie de specialitate.

Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Executarea amenajarilor acustice Nivel: 2 -mediu Deprinderi 1. Identifica n mod atent si cu seriozitate cerintele de aplicare ale materialelor, pe baza documentatiei tehnice de executie, n corelatie cu tipul materialelor prevazute pentru realizarea amenajarii acustice, avnd n vedere toate aspectele importante pentru realizarea lucrarii. 2. Aplica materialele pentru amenajarea acustica cu rabdare, n mod corect, n concordanta cu sistemul de sustinere prevazut, avnd n vedere specificul incintei, respectnd instructiunile producatorului, conform procedurilor specifice de montaj indicate n documentatia tehnica si asigurnd etanseitatea sistemului construit. 3. Asigura cerintele estetice ale suprafetelor amenajate cu grija, atentie si preocupare, tinnd seama de tipul materialului prevazut pentru realizarea amenajarii acustice, utiliznd materialele specificate n documentatia tehnica si folosind sistemul optim compatibil cu decoratiunile ambientale. Cunotiine - tipuri de materiale utilizate pentru amenajari acustice si caracteristicile generale ale acestora; - tipuri de incinte pentru care se realizeaza amenajari acustice; - proceduri de realizare a amenajarilor acustice; - tipuri de sisteme de sustinere a amenajarilor acustice; - tipuri de materiale utilizate pentru etansare si modalitatea de aplicare a acestora; - cerinte privind asigurarea aspectului final al lucrarilor; - instructiuni de lucru; - terminologie de specialitate.

Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Realizarea sistemului de sustinere a izolatiei fonice Nivel: 2 -mediu Deprinderi 1. Identifica atent si cu seriozitate particularitatile sistemului de sustinere conform proiectului de executie, avnd n vedere specificul incintei, si toate detaliile utile pentru confectionarea acestuia. 2. Executa scheletul de sustinere cu responsabilitate, conform indicatiilor din documentatia tehnica si procedurilor specifice, n functie de tipul materialelor utilizate pentru izolarea fonica a incintelor, asigurnd posibilitatea de acces la instalatiile de pe suprafata suport si ntrebuintnd echipamente de lucru adecvate. 3. Fixeaza scheletul de sustinere pe suport prin metode specifice n functie de dispunerea suprafetelor suport, n corelatie cu natura suprafetei suport, conform procedurilor indicate n documentatia tehnica, avnd n vedere tipul suportului si utiliznd accesorii specifice. Cunotiine - tipuri de sisteme de sustinere a izolatiilor fonice; - tipuri de incinte n care se realizeaza izolatii fonice si scopul lucrarilor de izolare fonica; - tipuri de materiale pentru izolatii fonice; - echipamente si accesorii pentru realizarea si fixarea sistemelor de sustinere a izolatiilor fonice; - metode de fixare a scheletului de sustinere pentru izolatiile fonice; - tipuri de suprafete suport pentru izolatiile fonice; - instructiuni de lucru; terminologie de specialitate.

Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Izolarea fonica a elementelor de constructie si a instalatiilor tehnologice Nivel: 2 -mediu Deprinderi 1. Verifica n mod responsabil si cu constiinciozitate starea fizica a suportului, n functie de tipul acestuia si lucrarile premergatoare efectuate dupa caz, conform procedurilor specifice, urmarind toate aspectele relevante pentru aplicarea izolatiei fonice. 2. Pregateste suprafetele pentru izolare cu atentie, prin metode specifice n corelatie cu starea acestora si scopul propus, avnd n vedere tipul zgomotelor mpotriva carora se realizeaza izolarea si locul n care urmeaza sa se aplice izolatia fonica, pregatirea realizndu-se conform instructiunilor de lucru specifice. 3. Aplica izolatia fonica cu grija si rabdare, conform procedurilor specifice n functie de structura acesteia si tipul suportului, utiliznd materialele adecvate n corelatie cu locul n care se monteaza., respectnd cu strictete indicatiile producatorilor si precizarile din proiectul de executie, avnd n vedere toate conductele si instalatiile din incinta obiectivului, aplicarea realizndu-se n functie de cerintele beneficiarului, potrivit tipului constructiei si destinatia spatiilor. 4. Asigura etanseitatea izolatiei fonice cu constiinciozitate si responsabilitate, avnd n vedere toate zonele speciale, prin metode adecvate utiliznd materialele necesare n functie de situatia concreta, urmarind ndeplinirea cerintelor de calitate ale suprafetelor vizibile. Cunotiine - tipuri de materiale utilizate pentru izolatii fonice; - tipuri de sisteme de sustinere a izolatiilor fonice; - tipuri de incinte n care se realizeaza izolatii

fonice si scopul lucrarilor de izolare fonica; - tipuri de instalatii care necesita izolare fonica; - cerinte si modalitati de pregatire a suporturilor pentru aplicarea izolatiei fonice; - proceduri de aplicare a izolatiei fonice pe plansee si pereti; - cerinte privind etanseitatea izolatiei fonice; - instructiuni de lucru; - terminologie de specialitate. Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

Competenta profesionala: Montarea/demontarea schelelor si esafodajelor Nivel: 2 -medi Deprinderi 1. Pregateste locul de montaj prin metode adecvate n functie de particularitatile acestuia, conform procedurilor specifice avndu-se n vedere asigurarea tuturor conditiilor necesare pentru asamblarea schelelor. 2. Asambleaza schele si esafodaje n maniera adecvata, n functie de lungimea frontului de lucru, respectnd cu strictete succesiunea operatiilor specifice pentru asigurarea caracteristicilor tehnice ale structurii si siguranta n exploatare, pozitionnd corect toate elementele constitutive conform schitei de montaj, utiliznd materialele si accesoriile necesare. 3. Instaleaza mijloace de acces si siguranta n locurile prevazute n schita de montaj, asigurnd prinderea ferma a acestora prin intermediul elementelor de fixare specifice. 4. Ancoreaza schelele si esafodajele prin metode specifice, n functie de caracteristicile suprafetei de acoperire, respectnd locurile de prindere indicate n documentatia tehnica a tipului respectiv de schela. 5. Demonteaza schele si esafodaje cu atentie , discernamnt si responsabilitate de sus n jos, respectnd cu strictete sensul de lucru necesar pentru evitarea prabusirii structurii, prin ndepartarea treptata a tuturor elementelor constitutive n corelatie cu ordinea logica a amplasarii acestora si avnd n vedere toate cerintele tehnice si de securitate individuala si colectiva de la locul de munca. Cunotiine - tipuri de schele si esafodaje simple; - cerinte privind pregatirea locului de montare a schelelor si esafodajelor; - proceduri de montare si demontare a

schelelor si esafodajelor; - elemente constitutive ale schelelor si esafodajelor; - tipuri de mijloace de acces si siguranta pentru schele si esafodaje; - metode de ancorare a schelelor si esafodajelor; - instructiuni de lucru; - terminologie de specialitate. Metode de evaluare Metodele de evaluare considerate adecvate pentru aceasta competenta profesionala sunt: Deprinderi Observarea candidatilor ndeplinind cerintele de la locul de activitate Simulare Rapoarte de calitate asupra procesului realizat de catre candidati din partea colaboratorilor/ superiori ierarhici / forul tutelar Cunotiine Test scris ntrebari orale

MATERIALE FONOIZOLANTE Stoparea zgomotelor depinde de materialele pe care le folositi pentru a crea bariera fonoizolanta. Sunt materiale care asigura o fonoizolare eficienta (sistem de vata minerala cu placi de gips-carton), iar altele doar o modesta estompare a zgomotului (placi de polistiren expandat). De asemenea, conteaza si suprafata din locuinta pe care o fonoizolati. Spre exemplu, daca sursa de zgomot este casa liftului, amplasata langa apartamentul dumneavoastra, atunci este indicat sa fonoizolati peretele vecin cu sursa de zgomot, nu este nevoie sa fonoizolati toata incaperea sau intreg apartamentul. SOLUTII RECOMANDATE Solutiile pentru fonoizolare se contureaza in functie de situatia concreta, pe teren si de natura zgomotului. Daca este vorba de zgomot aerian (zgomotul care se propaga prin aer, spre exemplu cel produs de muzica, vocea vecinilor certareti etc.), se recomanda ca peretii despartitori sa se fonoizoleze cu o structura compusa dintr-un strat de vata minerala cu grosime de 5 cm si densitate de 80-100 kilograme pe metru cub peste care sa se aplice o placa sau doua de gips-carton (la doua placi se asigura un strat mai consistent). Pentru tavane, in cazul in care zgomotul vine de la vecinul de deasupra dumneavoastra, se recomanda aplicarea unui plafon fals dublat cu strat de vata minerala. Pentru a se impiedica propagarea zgomotului produs de voi, prin pardoseala, catre vecinul de dedesubt, Marta Zaharia afirma ca este indicat sa se foloseasca o pardoseala de tip "dala flotanta", compusa din material termoizolant, peste care se monteaza parchetul sau gresia. De asemenea, in acest fel nici zgomotul pe care voi il produceti nu va ajunge la vecinul de dedesubt. In cazul in care ne confruntam cu zgomot de impact (produs de tocuri pe gresie sau parchet ori de la lovituri in mobila, obiecte etc.), este indicat ca solutie ieftina sa se acopere gresia sau parchetul cu materiale de tip mocheta sau covor. Cel mai eficient este ca pe sub parchet sa se monteze un strat fonoizolant (dala flotanta). In cazul in care sursa de zgomot sunt tevile de apa, specialistii propun ca solutie invelirea tevilor cu cochilii de vata minerala si mascarea acestora cu placi de gips-carton, dar aceasta solutie poate fi destul de complicata si costisitoare. In cazul in care va deranjeaza zgomotul produs de utilizarea apei menajere, in cele mai multe cazuri este de vina tipul de robinet sau modalitatea de realizare a coturilor instalatiilor de apa. Exista si robinete care functioneaza fara a produce prea mult zgomot.

-

Daca se dore]te schimbarea culorii tencuielii sau daca aceasta se degradeaz` [n timp -se poate folosi vopseaua acrilic` pentru exteriorCeresit CT54, disponibil` deasemenea [ntro gama larga de culori. Stratul protector [ntarit poate fi tratat cu vopseaua grund Ceresit CT 16. Vospeaua se aplica cu bidineaua. Nu este necesar folosirea trafaletuluisi nu trebuie sa diluati vopseaua CT 16 cu ap`. Baza cladirii poate fi acoperit` cu tencuial` "mozaic". CT 77 se aplic` ]i se netezestecu o dri]c` de metal. Dupa uscare, se ob\ine o tencuial` colorat` cu aspect sticlos, usor de [ntre\inut. 2.5. Folosirea polistirenului expandat la acoperi]uri

Fig. 13. Izolatia termica a unui acoperis 1.Planseu beton; 2. Pardoseala; 3. Gips carton; 4. Bariera control vapori; 5. Astereala; 6. Material hidroizolant; 7. Capriori lemn; 8. Laturi lemn; 9. Polistiren expandat; 10. Polistiren expandat; 11. Sipci lemn ; 12. Tencuiala; 13. Polistiren expandat; 14. Tigla beton dublu roman; 15. Lat longitudinal; 16. Zidarie portanta BC 2.6. Folosirea panourilor la realizarea termoizola\iilor Sistemul de perete KS1000 SF este o solutie constructiva cu mbinareascunsa, cu posibilitati de montaj vertical sau orizontal, care se preteaza ca sistem de nchideri pentru toate imobilele cu exceptiacelor cu temperaturi interioare joase (sub 0 C). Fig. 14. Sistemul de perete KS1000 SF 2.7. Dimensiuni si mase 29

a)Profilare- exterior

b)Profilare interior 10 (mm) 0 masa (kg/m2) tabla 0.6/0 4 10 11 11 12 12 c) Tolerantele produsului Lungimea panoului Lungimea panoului mai mica de 6 m +-4 mm Lungimea panoului ntre 6 m si 12 m +-6 mm Lungimea panoului cel putin egala cu 12 m +-8 mm Latimea panoului +-3 mm Grosimea Grosimea panoului d = 50 mm +-2 mm Grosimea panoului 50 mm < d < 100 mm +3 -2 mm mm Grosimea panoului d = 100 mm +3 -3 mm mm

Rectangularitatea capatului taiat = 0,5 % latimea panoului. ncovoierea panoului (.1 + .2) / 2 = 10 mm d) Lungimi disponibile Lungimea standard a panourilor e de la 2 pna la 14,5 metri. Panourile mai scurte de 2 m si mai lungi de 14,5 m se pot furniza cu consultarea Departamentului Tehnic Kingspan. 30

Otel a) Posibilitati de protectie galvanica -Otel zincat la cald cu un total de 275 g/m2 zinc, conform EN 10147:2000. Acesta poate fi acoperit n mai multe variante: Poliester, PVDF, Plastisol si Foodsafe. - Galvatit, otel zincat conform normei EN 10147, cu masa totala a zincului de 275 g/m2, pentru suprafetele Celestia, Poliester, PVDF, Plastisol si Foodsafe. -Galvalloy, otel protejat la cald cu un aliaj eutectic cu o compozitie din cca 95 % Zn, 5 % Al si alti aditivi conform normei EN 10214, pentru nvelitoarea HPS200 b) Grosimile substratului - Grosimea standard a tablei exterioare 0,60 mm. - Grosimea standard a tablei interioare 0,40 mm. - Alte grosimi sunt disponibile dupa consultarea Departamentului Tehnic Kingspan. 2.8. Variantele de acoperire exterioara 9.1. Poliester Standard PES Poliester este un sistem de acoperire universal si economic, ce se poate folosi la interior si exterior. Grosimea nominala a nvelisului e 25 m. 9.2. PVDF Acoperirea PVDF pastreaza cel mai bine culoarea si luciul si are o buna rezistenta mpotriva coroziunii. Grosimea nominala a acoperirii e 25 m. Poate fi folosit n conditiile climatice cu radiatii UV puternice n combinatie cu temperaturi extreme si umiditate nalta. Sortimentul standard de culori include culoarea argintiu metalizat. 9.3. HPS200 (de la Corus) HPS200 e un sistem de acoperire cu un aspect deosebit, examinat n laboratoare sisantiere n conditii climatice aspre, pentru o utilizare universala. nvelisul sau rigid de 200 m (grosime nominala) are un finisaj exclusiv Scintilla si este disponibil n diferite nuante, oferind arhitectilor o paleta larga de culori. 9. 4. Plastisol 200 m HPS200 e un sistem de acoperire cu un aspect deosebit, examinat n laboratoare sisantiere n conditii climatice aspre, pentru o utilizare universala. nvelisul sau rigid de 200 m (grosime nominala) are un finisaj exclusiv Scintilla si este disponibil n diferite nuante, oferind arhitectilor o paleta larga de culori. 9.5. Celestia (de la Corus) Celestia este o acoperire cu aspect metalizat, realizata dintr-un nvelis de nalta calitate Plastisol de 120 m (grosime nominala). Produsul are n forma standard, pe partea inferioara, o acoperire de nalta calitate din poliester. Varianta metalizata capteaza lumina si miscarea, da suprafetei placate adncime si viata.

10. Variantele de acoperire interioara 10.1. Poliester nvelisul de poliester cu o grosime nominala de 15 m. Culoarea standard este alb-gri (asemanatoare cu RAL 9002). 10.2. Emailare Email cu o grosime nominala de 22 m cu un finisaj alb. 10.3. Foodsafe Suprafata acestui nvelis din polimer de 150 m grosime este netoxica, rezistenta la actiunea mucegaiului, durabila si se curata usor. Stratul de acoperire este inert chimic si netoxic la un contactul efectiv cu produsele alimentare neambalate. Culoarea standard este alba. 10.4. Nucleu de izolare Nucleul de izolare standard este spuma poliuretanica rigida cu celule nchise. Nu este toxic, se preteaza si pentru industria alimentara si nu contine CFC/HCFC. 11 Materiale de etansare KS1000 SF 11.1. mbinarea laterala Toate mbinarile laterale au o garnitura continua autoadeziva aplicata din productie. 11.2. mbiarea longitudinala Toate mbinarile longitudinale (ferestre, usi, lacrimare) trebuie etansate cu o garnitura continua PE autoadeziva 20x4 mm (20x3 mm) aplicata n santier (vezi detaliile constructive). 11.3.mbinarile cu alte panouri mbinarile dintre panourile de perete si cele de acoperis, precum si toate strapungerile facute panourilor trebuie etansate cu PUR aplicat local cu pistolul. Fata interioara a panourilor trebuie etansata la mbinari cu o garnitura anticondens PE autoadeziva 9 x 3 mm. La contactul dintre panouri si structura n zonele de risc, acolo unde se impune (coama, jgheab, suprapunere longitudinala), se aplica o garnitura autoadeziva continua PE 20x5mm (vezi detaliile constructive) 12. Sistemul de perete KS1000 SF 12.1. Performante Izolare termica Grosimea panoului (mm) 50

Valoarea U (W/m2K) Fara HCFC = 0.022 0.41 60 0.35

70 0.30 80 0.26 100 0.21 12.2. Biologic Panourile sandwich izolatoare Kingspan sunt imune la atacul mucegaiului, ciupercilor si insectelor. La fabricatie nu se foloseste uree formaldehidica iar panourile nu sunt toxice. 12.3. Rezistenta la foc Panourile sandwich izolatoare KS1000 SF au fost examinate, aprobate si ndeplinesc cerintele regulamentelor si normelor europene si nationale pentru constructii. Panourile nu contribuie la raspndirea incendiului si nu ntretin arderea. 12.4. Acustica Toate panourile KS1000 SF au o valoare ridicata a izolarii fonice exprimata printr-un numar Rw=25 dB 12.5. Ambalarea standard transport rutier Panourile KS1000 SF se depoziteaza cu partea exterioara spre partea interioara. Partea de sus, de jos, laterale si din fata se protejeaza cu spuma si cofraje si ntregul palet este acoperit cu folie de polietilena. Numarul de panouri din fiecare pachet depinde de lungimea si grosimea acestora. Tabelul de mai jos e prezentat ca ghid. Numarul de panouri este mai redus n cazul paletilor agabaritici. naltimea standard a paletului e 1- 100 mm. Masa maxima a paletului e 3 500 kg Grosime nucleu panou (mm) 5 6 7 8 10 00000 Numar de panouri ntr-un pachet 2 1 1 1 10 1753 12.6. Livrare Toate livrarile (n situatii standard) se realizeaza prin transport rutier la locul proiectului. Clientul este responsabil pentru descarcare.

13. Modul de instalare al panourilor 13.1. Panouri montate orizontal Instalarea panourilor ncepe de la partea de jos, dupa instalarea corecta a lacrimarului si a reazemului inferior. Asezati panoul pe reazeme si fixati-l la partea de sus cu 1 sau 2 suruburi, n functie de presiunea vntului. Asezati cel de-al doilea panou peste primul, verificnd mbinarea, alinierea si izolarea acestora. Fixati panoul pe structura metalica. Panourile nu necesita o izolare suplimentara deoarece au aplicata o garnitura autoadeziva din productie. Continuati aceeasi procedura pna la vrful peretelui, taind panoul terminal la lungimea impusa. Capatul liber al panoului terminal trebuie fixat de structura la maximum 500 mm. Acolo unde se folosesc suruburi cu mbinare vizibila, la coltuti, usi, ferestre, atic, acestea trebuie mascate cu accesorii pentru a pastra designul *mbinare ascunsa*. 13.2. Panouri montate vertical Asigurati-va ca exista un reazem aliniat, permanent sau temporar, pe toata lungimea cladirii, nainte de nceperea instalarii. Fixati lacrimarul pe structura secundara, asigurnd orizontalitatea acestuia. Fixati primul panou n dreptul coltului cladirii, verificnd verticalitatea acestuia nainte de fixare. Folositi suruburi pentru mbinare ascunsa la nut si suruburi pentru mbinare vizibila la feder. Fixati cu 1 sau 2 suruburi, n functie de presiunea vntului. mbinati cel de-al doilea panou cu primul, verificnd verticalitatea acestuia si modul ferm de mbinare. Fixati panoul pe fiecare pana, folosind numarul specificat de suruburi. Continuati pna peretele este complet. Acolo unde este necesar, panourile pot fi taiate (n dreptul colturilor si al golurilor). n acest caz trebuie folosite suruburi pentru mbinare vizibila care se mascheaza ulterior cu accesorii. 14. Accesorii / Borduri Accesoriile si bordurile trebuie instalate cu grija, avnd n vedere alinierea acestora, izolarea si taierea la capete 14.1. Calitatea Panourile sandwich izolatoare Kingspan se fabrica din materiale de cea mai nalta calitate, prin folosirea de mijloace moderne de productie si a normelor stricte de control al calitatii, ntrunind cerintele ISO 9001:2000. Se asigura astfel fiabilitate si durata de viata ndelungata. 14.2. Regulamente de constructii Panourile sandwich izolatoare Kingspan KS1000 SF ntrunesc regulamentele si normele nationale pentru constructii.

14.3. Alegerea elementelor de fixare Fixare SFS intec Produs: Otel KS1000 SF sistem de perete, pozitia de fixare: ascunsa (garnitura de etansare diametrul 16 mm) Produs: Beton KS1000 SF sistem de perete, pozitia de fixare: ascunsa (garnitura de etansare diametrul 16 mm) Produs: Lemn KS1000 SF sistem de perete, pozitia de fixare: ascunsa (garnitura de etansare diametrul 16 mm) 35

Fixare EJOT Produs: Otel KS1000 SF sistem de perete, pozitia de fixare: ascunsa (garnitura de etansare cu diametrul de 16 mm) Produs: Beton KS1000 SF sistem de perete, pozitia de fixare: ascunsa (garnitura de etansare cu diametrul de 16 mm) 36

Produs: Lemn KS1000 SF sistem de perete, pozitia de fixare: ascunsa (garnitura de etansare cu diametrul de 16 mm) 14.4. Detaliu de mbinare laterala mbinarea panourilor verticale 37

Recomandari pentru fixarea panourilor *Model A (O singura fixare) *Model B (Doua fixari) 14.5. Metode constructive Panourile montate vertical necesita o structura de sustinere. Aceasta le confera rezistenta la presiune si suctiune. Structura principala prezentata este una tipica. ncarcarile panourilor depind de cerintele structurale specifice fiecarui proiect n parte.

mbinarea dintre panouri mbinarea dintre doua panouri verticale

15. Sistemul de acoperis KS1000 RT Sistemul panouri izolatoare tip tigla KS1000 RT se poate folosi pentru aplicatiile n constructii cu nclinarea acoperisului de cel putin 21% (120). Fig. 15. Acoperis KS1000 RT

15.1. Materiale Otel a) Substrat Otel Fe 220 G zincat prin imersie conform BS EN10147:1992. Grosimea standard a tablei exterioare 0,7 mm, grosimea standard a tablei interioare

0,4 mm. b) Acoperiri Tabla exterioara rezistenta la influentele atmosferice Un polimer de calitate foarte buna, grosimea 50 microni. Culoarea teracota sau antracit. Partea interioara a tablei e acoperita cu un nvelis de poliester gri deschis.

c) Acoperiri Tabla interioara Email: un nvelis gros de 15 microni folosit la acoperirea interioara a panourilor izolatoare. Culoarea standard e alb aprins, cu o suprafata usor de curatat Poliizocianurat (PIR) cu ODP nul. Pentru produse certificate de LPCB, va rugam contactati Departamentul Tehnic Kingspan. 15.2.Etansare Banda de etansare este aplicata pe mbinarea laterala pe linia de productie. Toate mbinarile laterale au o banda anticondens aplicata pe linia de productie. 16. Materiale de etansare KS1000 RT 16.1. mbinarea laterala Toate mbinarile laterale trebuie sa fie curate pentru a asigura o mbinare ferma. 16.2. mbiarea longitudinala Toate mbinarile longitudinale au lungimea de 150 mm trebuie etansate cu o garnitura

din Butyl autoadeziva cu diametrul de 6 mm, la 10 mm de pasul profilului tip tigla. 16.3. Garniturile profilate Acolo unde exista mbinari de profile metalice flate cu profilul tip tigla trebuie folosite garnituri profilate PE pentru a nchide spatiul din mbinare. Etansati garniturile profilate att la capete ct si la partea de jos si de sus a acestora cu un izolant aplicat cu pistolul. 16.4. mbinarile mbinarile dintre panourile de perete si cele de acoperis, precum si toate strapungerile facute panourilor trebuie etansate cu PIR aplicat local cu pistolul. Fata interioara a panourilor trebuie etansata la mbinari cu o garnitura anticondens din butyl cu diametrul de 8 mm. 17. Sistemul de acoperis KS1000 RT 17.1. Performante Izolare termica Grosimea Valoarea U panoului (W/m2K) (mm) . = 0.022 45 0.45 60 0.32 80 0.25 100 0.20 17.2. Biologic Panourile Kingspan sunt imune la mucegai, ciuperci si insecte. La fabricatie nu se foloseste uree formaldehidica iar panourile nu sunt toxice. 17.3. Rezistenta la foc Panourile KS1000 RT Kingspan ndeplinesc cerintele reglementarilor si normelor pentru constructii n privinta incendiului.

17.4. Acustica Toate panourile KS1000 RT au o valoare ridicata a izolarii fonice -Rw=25 dB. 17.5. Ambalarea standard transport rutier Panourile KS1000 RT sunt asezate cu partea rezistenta la influentele externe n jos, iar la despachetare si montaj este necesara ntoarcerea acestora. Partea de sus, de jos, lateralele si capetele paletilor sunt protejate cu bucati de izolatie iar ntregul palet e ambalat ntr-o folie de plastic. Numarul de panouri din fiecare pachet cu panouri de 45 mm este de maximum 10, naltimea tipica a paletului e 1 100 mm. Numarul de panouri dintr-un pachet depinde de lungimea si grosimea panoului. 17.6. Livrare Toate livrarile (n situatii standard) se realizeaza prin transport rutier la locul proiectului. Clientul este responsabil pentru descarcare. SISTEM DE ACOPERIS KS1000 RT 17.7. Calitatea Panourile sandwich izolatoare Kingspan se fabrica din materiale de cea mai nalta calitate prin folosirea mijloacelor moderne de productie conform standardelor stricte de control al calitatii n conformitate cu normele ISO9001:2000, ceea ce asigura o fiabilitate si durata de viata ndelungata. 17.8. Regulamente de constructii (Agremente) Panourile sandwich izolatoare Kingspan KS1000 RT ndeplinesc regulamentele si normele nationale pentru constructii. 17.9. Garantii Kingspan acorda garantie pentru nvelisul exterior si pentru ntregul produs n baza proiectului concret. 18. Elemente de fixare 18.1.Principale Toate elementele de fixare principale trebuie sa fie cu filetul nalt de tip special, fabricate din otel austenitic inoxidabil si prevazute cu o saiba fixata cu diametru de 19 mm din otel inoxidabil si cu un cap jos acoperit corespunzator culorii panoului. Toate elementele de fixare trebuie sa fie amplasate prin dolia profilului, cel putin trei elementede fixare la panou si sprijin, repartizate pe latime la intervale uniforme. ndeplinirea cerintelor normelor poate necesita asigurarea fixarii auxiliare n zonele cu suctiune locala superioara. 18.2. Secundare Elementele de tabla vor fi fixate la distante axiale de maximum 450 mm, cu suruburi de coasere din otel austenitic inoxidabil, cu saibe fixate cu diametru de 14 mm din otel inoxidabil si cu un cap jos acoperit corespunzator culorii panoului. Elementele de fixare sunt puse la dispozitie de producatorul Powell Gee.

Fig 16. Detaliu de mbinare laterala

18.3. Directia de instalare Panourile se produc astfel nct sa se monteze de la stnga la dreapta. Panourile trebuie mbinate s sens invers la segmentele triunghiulare si la mbinarile laterale n coama. Pozitia de fixare este prezentata mai jos. Fig. 17. mbinare laterala mbinare n sens invers Fig. 18. mbinare longitudinala standard

Fig. 19 mbinare longitudinala cu armatura de extensie

Fig 20. mbinare longitudinala cu armatura de extensie

Fig. 21 Jgheab semirotund

Fig. 22 Mascarea jgheabului Fig. 23 Jgheab metalic cu scafa 44

Fig. 24 Detaliu de coama Capac de coama semirotund

25 mm garnitura profilata 15 mm la punctul de Cod garnitura Distanta de-a Dimensiunea lungul tiglei baza (A) (X) 0 - 65 mm 5 mm FRTR05 MP 66 - 195 mm 15 mm FRTR15 MP 196 - 325 mm 25 mm FRTR25 MP La detalierea coamei, trebuie considerata relatia dintre panoul taiat si accesoriul decoama, pentru mentinerea unei linii drepte. n functie de acesta relatie, dimensiunea de baza a garniturii variaza. Unghiul panoului tip tigla cauzeaza o variatie n adncime de 20 mm si astfel sunt necesare cele trei dimensiuni de baza de 5 mm, 15 mm si 25 mm. Detaliul de mai jos prezinta situatiile diferite care pot aparea. Fig. 25. Detalii de borduri 45

3.SISTEME MODERNE DE IZOLATIE TERMICA 3.1. Conditii de punere n opera temperatura aerului, a stratului suport si a mortarului trebuie sa fie mai mare de +5 C pe durata aplicarii si a prizei. Suportul trebuie sa fie solid, uscat si curat, iar zonele cu aderenta scazuta trebuie curatate. Trebuie evitata o umezire ulterioara a peretelui ; stratul suport poate fi : zidarie netencuita (caramida, blocuri ceramice, b.c.a, etc.), beton netencuit,tencuiala aplicata pe zidarie sau beton ; stratul suport trebuie sa aiba ndepartat finisajul existent (daca este cazul) ; stratul suport de tip tencuial` trebuie s` fie aderent la stratul debaz`. Verificarea aderen\ei stratului de tencuial` de stratul de rezisten\` (zid`rie sau beton) se poate face prin cioc`nire. Acolo undesunetul nu este clar, se recurge la dislocarea tencuielii neaderente ]ila refacerea ei ; stratul suport nu trebuie s` prezinte fisuri semnificative (cu deschiderea sau adancimea mai mare de 10 mm). {n caz contrar, tencuiala se va [nlatura ]i se va reface ; diferen\ele de planeitate ale suportului pan` la 1 cm se pot prelua[n mortarul adeziv la lipirea polistirenului. Diferen\ele mai mari se preiau folosind grosimi diferite ale stratului de polistiren sau tencuind[n prealabil suportul ; prinderea de suport a polistirenului se realizeaz` cu dibluri ]i mortar adeziv ; pentru evitarea fisur`rii specifice, este obligatorie armarea col\urilor, golurilor de u]i ]i ferestre, prin pozi\ionarea de cupoane deplasa de armare orientate diagonal ;

Pentru realizarea tehnic` ]i estetic` a detaliilor se recomand` folosirea profilelor speciale. 3.2. Etapele de punere [n oper` a sistemului de izolare termic` : 1. Lucr`ri preg`titoare despr`fuirea suprafe\ei suport ]i stropirea ei cu ap`. Despr`fuirea se va face prin periere energic`, (cu perii de sarm`), iar sp`larea se realizeaz` cu carpe ude sau cu ap` sub presiune. 2. Montarea profilului pe soclu -la partea inferioar`, fixarea primului rand de pl`ci se face cu un profil special de soclu, care asigur` planeitatea placilor de polistiren extrudat ]i o realizare estetic` a termoizola\iei. Profilul pe soclu se monteaz` pe stratul suport cu dibluri. 3. Aplicarea mortarului adeziv pe pl`cile de polistiren extrudat -se [ntinde ca un cordon de-a lungul marginilor pl`cii izolatoare ]i punctual(5 puncte) pe plac`. Mortarul adeziv nu trebuie sa dep`]easc` suprafa\a pl`cii de polistiren. 4. Montarea pl`cilor de polistiren extrudat pe stratul suport pl`cile sevor aplica pe perete [n contact, f`r` a permite p`trunderea mortaruluiadeziv [n rosturi. Randurile de pl`ci se monteaz` decalat. Dup` pozi\ionarea catorva randuri de pl`ci, se va rectifica pozi\ia lor (planeitatea, orizontalitatea)

cu nivela, apoi se vor ap`sa pentru fixarea definitiv` . La col\urile cl`dirii pl`cile se vor pozi\iona [n contact. Diferen\ele de planeitatepana la 1 cm se pot prelua cu mortar adeziv. Rosturile dintre pl`ci cedep`]esc 2 mm nu se vor umple cu mortar adeziv ci cu material izolator. Dup` respectarea timpilor de uscare ai mortarului adeziv (min. 24 h), se vor t`ia buca\ile de pl`ci ce dep`]esc marginile cl`dirii, se vor ]lefuicanturile ]i se va [ndep`rta praful depus prin ]lefuire. 5. Fixarea diblurilor dac` termosistemul se aplic` pe beton sau pe o tencuial` veche, sau dac` [n`l\imea cl`dirii dep`]e]te 5 m, este necesar` o fixare suplimentar` cu dibluri. La o montare corect` capuldiblului trebuie s` r`m[n` [n planul pl`cii de polistiren extrudat pentrua nu deranj armarea ulterioar` . 6. Armarea -se aplic` un strat de mortar cu gletiera cu din\i (10x10mm), [n acest pat de mortar se aplic` fa]ii de plas` 30x50 [n zonele decol\ ]i pe diagonala deschiderilor, se pozi\ioneaz` plasa de armare (cusuprapuneri de 10 cm la [mbin`ri), peste care se "[nchide" pringletuire stratul de mortar. Grosimea stratului de mortar va fi de minim2 mm. 7. Montarea profilelor pentru colt, cu plasa -la col\urile exterioare ]i la[ntoarcerile laterale ale deschiderilor este prev`zut un profil special decol\ cu plas` de fibr` de sticl`. Profilul de col\ asigur` o protec\ie mecanic` sporit` pentru aceste zone sensibile, ]i totodat` o rezolvare estetic` a muchiei fa\adei. 8. Aplicarea tencuielii -se prepar` ]i se aplic` [n conformitate cu indica\iile producatorului. Este recomandabil s` se lucreze fiecare

fa\ad` separat pentru a nu crea diferen\e de nuan\` pe aceea]i fa\ad`. Fronturile de lucru se protejeaz` de ploaie sau soare puternic. Styrodur C 2800 C 20 2800 C 30 2800 C 50 Grosime (mm) 20 30 50 Rezisten\a termic` 2 /m K W 0,571 0,857 1,429 Ambalare (mp/pachet) 15 10,5 6 Pl`ci/pachet (buc) 20 14 8 Profil muchie drept drept drept Dimensiuni plac` (mm) 1250 X 600 Tabel de calcula\ie pentru sistemul termoizolant BASF

Material Consum aproximativ Observa\ii Mortar adeziv pentrupolistiren 25kg/sac 4-5 kg/mp Timp de prelucrare: cca. 2 ore Polistiren extrudat 1 mp/mp Dimensiuni: 1250x600mm Densitate: min. 30 kg/mpGrosime: 2-10cm Plas` de armare din fibr` de sticl` 1,1mp/mp Dimensiune ochi: 4x4 mm Greutate specific`: 145 g/mp Tencuial` colorat` 2-3 kg/mp Grosimea stratului: 2-3 mm Timp de prelucrare: cca. 3 ore Profil pentru soclu 1 ml/ml La\ime: 33, 43, 53, 63, 83, 103 mm Dibluri pentru polistireno10mm, D 50 mm, L 70 - 150 mm 6 buc./mp Recomand`ri: L 70, 90 pt. grosimide 2-4 cm L 110, 120 pt. grosimi de 5-7 cmL 150 pt. grosimi > 8 cm. Profil pentru col\, cuplas` 1m/ml 3.3. Vat` mineral` bazaltic` ROCKWOOL Vata minerala Rockwool se fabric` din roca bazaltic`, amestecat` cu cocs ]i calcar. Acest amestec se tope]te [n cuptoare cupola la temperaturi ce dep`]esc 1500 de grade C. Materialul topit rezultat se dirijeaz` c`tre un sistem de tamburi metalici care prin viteza mare de rota\ie [l transform` [n fibre minerale cu un diametru mediu de 0.005 mm ]i o lungime de 1-2 cm. {n urmatorul proces de fabrica\ie se va adauga liantul ]i un adaos special care [nvele]te fibrele [ntr-o pelicula hidrofob`, dup` care este [nc`lzit [n cuptoare speciale care transform` liantul [n bachelit`. Produsul brut rezultat este o saltea continu de aproximativ 30 cm grosime. Acesta este modul [n care se produce vata minerala

bazaltic`. Vata mineral` bazaltic` este un produs incombustibil care suport` temperaturi de pana la 1200 grade C f`r` a se topi.

La temperatura de 250 grade C se va topi liantul doar [n stratul superficial incins. Chiar ]i [n lipsa liantului fibrele minerale raman intacte, coeziunea ]i stratificarea lor p`streaza forma ]i rigiditatea materialului protejand elementele de construc\ie de ac\iunea focului. Materialele termoizolante incombustibile, cu punct [nalt de topire servesc drept elemente rezistente la foc ]i ecrane [mpotriva ac\iunii focului. Nu [ntre\in focul ]i p`streaza propriet`\ile termoizolante [n condi\ii de incendiu. Nu degaj` gaze toxice. 3.4. Propriet`\i Termosistemul este o solu\ie de izolare termic` a construc\iilor la exterior. Pentru a realiza acest lucru se [mbrac` cl`direa cu un stratde vat` bazaltic` de fa\ad`, care se acoper` cu un pachet armat de mortare. Termosistemul se poate aplica pe toate straturile suport portante (zid`rii, beton, fa\ade tencuite, placaje diverse). {mbun`t`\e]te izolarea termic` atat [n cazul cl`dirilor noi cat ]i la celevechi, renovate. Principalul avantaj al acestui sistem este c` are o foarte bun` rezisten\` la foc. Sistemele termoizolante pentru fa\ade, ca ]i cele pentru izolarea ]ifinisarea fa\adelor ventilate realizate cu materiale din vat` mineral` bazaltic` garanteaz` rezisten\a la intemperii, o bun` permeabilitate lavapori ]i stabilitate [n timp. Absor\ia de umiditate din aer a vatei bazaltice Rockwool la 90 % umiditate relativ` este de 0.004 % volumetric care reprezint` o valoare neglijabil`. {n realitate doar ca\iva mm de la suprafa\` sunt [ntradev`r umezi darapa se va evapora iar produsul va deveni din nou uscat rec`p`tandu-]iintegral propriet`\ile termice. 51

Capacitatea de izolare termic` depinde de con\inutul de ap`. Scufundat` [n ap` vata bazaltic` Rockwool nu absoarbe apa mai mult de 1 % volumetric. Produsele din vat` mineral` bazaltic` ofer` o mare eficien\` termoizolant` ]i o bun` rezisten\` la compresiune datorat` orient`rii fibrelor dup` o structur` general` nedirec\ional` -majoritar orizontale iar restul predominant verticale -ce asigur` rigiditatea ]i stabilitatea dimensional` a materialului. Materialele termoizolante incombustibile, cu punct [nalt de topire servesc drept elemente rezistente la foc ]i ecrane [mpotriva ac\iunii focului. Nu [ntre\in focul ]i p`streaza propriet`\ile termoizolante [n condi\ii de incendiu. Nu degaj` gaze toxice. 3.5. Avantajele sistemului : izolare termic` bun` -pierderile de caldur` prin peretele cu termosistem sunt minime; termoizola\ie exterioar` - elimin` pierderile de spa\iu locativ; are greutate redus`; rentabilitate mare [n timp - economie de energie; eliminarea pun\ilor termice; termoizola\ie cu aspect estetic; foarte bun` rezisten\` la foc. Pu\ine materiale termoizolante au o rezisten\` mare la ac\iunea focului, vata mineral` bazaltic` se numara [nsa printre acestea. Suport` temperaturi de peste 1000C f`r` a se topi timp de pan` la 120 minute. 3.6. Elementele componente ale termosistemului

1.-mortar adeziv -este un mortar pe baz` de ciment [mbun`t`\it cudispersii sintetice, utilizat pentru lipirea pl`cilor din vat` bazaltic` desuport ]i ca strat de baz` pentru aplicarea plasei de armare din fibr` de sticl` ; 2.-pl`ci din vat` bazaltic` -grosimea acestora se stabile]te [n func\iede calculul termotehnic specific; 3.-plasa de armare din fibr` de sticl` -greutate specific` minim 145 g/m2; 4.-tencuiala de acoperire -este un mortar preamestecat [n fabric` pe baz` de var ciment. Con\ine pigmen\i rezisten\i la varia\iile meteorologice ]i adaosuri de [mbun`t`\ire a calita\ii ]i lucrabilit`\ii. {nfunc\ie de granula\ia tencuielii ]i modalitatea de driscuire se ob\indiferite structuri ale fa\adei; 5.- profil pentru soclu; 6.- dibluri pentru polistiren; 7.- profil pentru col\, cu plas`. 3.7. Condi\ii de punere [n opera temperatura aerului, a stratului suport ]i a mortarului trebuie s` fiemai mare de +5 C pe durata aplic`rii ]i a prizei. Suportul trebuie s` fie solid, uscat ]i curat, iar zonele cu aderen\` scazut` trebuie cur`\ate. A se evita o umezire ulterioar` a peretelui ; stratul suport poate fi : zid`rie netencuit` (c`r`mid`, blocuri ceramice, b.c.a, etc.), beton netencuit,tencuial` aplicat` pe zidarie sau beton ; stratul suport trebuie s` aib` [ndep`rtat finisajul existent (dac` este cazul) ; stratul suport de tip tencuial` trebuie s` fie aderent la stratul debaz`. Verificarea aderen\ei stratului de tencuial` de stratul de rezisten\` (zid`rie sau beton) se poate face prin cioc`nire. Acolo undesunetul nu este clar, se recurge la dislocarea tencuielii neaderente ]ila refacerea ei ; stratul suport nu trebuie s` prezinte fisuri semnificative (cu deschiderea sau adancimea mai mare de 10 mm). {n caz contrar, tencuiala se va [nlatura ]i se va reface ; diferen\ele de planeitate ale suportului p[n` la 1 cm se pot prelua[n mortarul adeziv la lipirea polistirenului. Diferen\ele mai mari se preiau folosind grosimi diferite ale stratului de vat` bazaltic` sau tencuind [n prealabil suportul ; prinderea de suport a pl`cilor izolatoare se realizeaz` cu dibluri ]imortar adeziv ; pentru evitarea fisur`rii specifice, este obligatorie armarea col\urilor, golurilor de u]i ]i ferestre, prin pozi\ionarea de cupoane deplas` de armare orientate diagonal ; Pentru realizarea tehnic` ]i estetic` a detaliilor se recomand` folosireaprofilelor speciale.

3.7. Etapele de punere [n opera a sistemului de izolare termic` : 1. Lucr`ri preg`titoare despr`fuirea suprafe\ei suport ]i stropirea ei cu ap`. Despr`fuirea se va face prin periere energic`, (cu perii de sarm`), iar sp`larea se realizeaz` cu carpe ude sau cu ap` sub presiune. 2. Montarea profilului de soclu -la partea inferioar`, fixarea primului rand de pl`ci se face cu un profil special de soclu, care asigur` planeitatea pl`cilor de vat` bazaltic` ]i o realizare estetic` a termoizola\iei. Profilul de soclu se monteaz` pe stratul suport cu dibluri. 3. Aplicarea mortarului adeziv pe pl`cile de vat` bazaltic` -se [ntindeca un cordon de-a lungul marginilor pl`cii izolatoare ]i punctual (5puncte) pe plac`. Mortarul nu trebuie s` depa]easc` suprafa\a pl`cii termoizolante. 4. Montarea pl`cilor de vat` bazaltic` pe stratul suport pl`cile se vor aplica pe perete [n contact, f`r` a permite p`trunderea mortarului adeziv [n rosturi. Randurile de pl`ci se monteaz` decalat. Dupa pozi\ionarea catorva randuri de pl`ci, se va rectifica pozi\ia lor (planeitatea, orizontalitatea) cu nivela, apoi se vor apasa pentrufixarea definitiv`. La col\urile cl`dirii pl`cile se vor pozi\iona [n contact. Diferen\ele de planeitate pan` la 1 cm se pot prelua cu mortar adeziv. Rosturile dintre pl`ci ce depa]esc 2 mm nu se vor umple cu mortaradeziv ci cu material izolator. Dupa respectarea timpilor de uscarea aimortarului adeziv (min. 24 h), se vor t`ia buca\ile de pl`ci ce dep`]escmarginile cl`dirii, se vor ]lefui canturile ]i se va [ndep`rta praful depusprin ]lefuire. 5. Armarea -se aplic` un strat de mortar cu gletiera cu din\i (10x10mm), [n acest pat de mortar se aplic` fa]ii de plas` 30x50 [n zonelede col\ ]i pe diagonala deschiderilor, se pozi\ioneaz` plasa de armare(cu suprapuneri de 10 cm la [mbin`ri), peste care se "[nchide" pringletuire stratul de mortar. Grosimea stratului de mortar va fi de minim2 mm. 6. Fixarea diblurilor dac` termosistemul se aplic` pe beton sau pe o tencuial` veche, sau dac` [nal\imea cl`dirii depa]e]te 5 m, este necesar` o fixare suplimentar` cu dibluri. La o montare corect` capuldiblului trebuie s` r`man` [n planul stratului de mortar adeziv. 7. Montarea profilelor pentru col\, cu plas` -la col\urile exterioare ]i la[ntoarcerile laterale ale deschiderilor este prevazut un profil specialde col\ cu plas` de fibr` de sticl`. Profilul de col\ asigur` o protec\iemecanic` sporit` pentru aceste zone sensibile, ]i totodat` o rezolvareestetic` a muchiei fa\adei. 8. Aplicarea tencuielii -se prepar` ]i se aplic` [n conformitate cu indica\iile producatorului. Este recomandabil s` se lucreze fiecare fa\ad` separat pentru a nu crea diferen\e de nuan\` pe aceea]i fa\ad`. Fronturile de lucru se protejeaz` de ploaie sau soare puternic. Tabel de calcula\ie pentru sistemul termoizolant ROCKWOL

Material Consum aproximativ Observatii Mortar adeziv 25 kg / sac 4-5 kg/mp Timp de prelucrare: cca. 2 ore Vat` mineral` bazaltic` 1 mp/mp Dimensiuni: 1200x200 mm Grosime: 40-140 mm Plas` de armare din fibr` de sticl` 1,1mp/mp Dimensiune ochi: 4x4 mm Greutate specific`: 145g/mp Tencuial` colorat` 2-3 kg/mp Grosimea stratului: 2-3 mm Timp de prelucrare: cca. 3 ore Profil pentru soclu 1 ml/ml La\ime: 33, 43, 53, 63, 83, 103 mm Dibluri pentru polistireno10mm, D 50 mm, L 70 - 150 mm 6 buc./mp Recomand`ri: L 70, 90 pt. grosimi de2-4 cm L 110, 120 pt. grosimide 5-7 cm L 150 pt. grosimi > 8 cm. Profil pentru colt, cuplasa 1m/ml 4. SISTEM TERMOIZOLANT BAUMIT EPS Sistemul termoizolant EPS Baumit este un sistem modern ]i performant de termoizolare a fa\adelor. Pl`cile termoizolante din polistiren expandat de fa\ad` sunt protejatecu o mas` de ]paclu armat` cu plas` din fibr` de sticl`, peste care seaplic` un finisaj impermeabil la ap`, dar permeabil la vaporii de ap`, alc`tuit dintr-o tencuial` decorativ` sub\ire pe baz` de r`]ini sintetice. Sistemul termoizolant EPS - Baumit poate fi aplicat pe orice suport. Este recomandat pentru cl`diri noi sau reabilitarea termic` a celor vechi, precum ]i cl`diri parter sau multietajate. 55

4.1. Avantajele sistemului Termoizolare ]i finisare fa\ad` ntr-un singur sistem. Aplicarea termoizola\iei la exterior conduce la cre]terea suprafe\eiutile. Eliminarea pun\ilor termice. Posibilit`\i multiple de finisare - structuri ]i culori. Sistem ce are agrement tehnic european (ETAG 004). Grosimea termoizola\iei, func\ie de necesit`\i, n urma calculelor termotehnice. Sistem economic ]i probat n timp. 4.2. Elementele componente ale sistemului termoizolant EPS : 1. Adeziv pentru ]paclu / Baumit Klebespachtel Adeziv mineral pulverulent pentru lipirea i pcluirea plcilor termoizolante Baumit. Consum : - cca. 4,0 -5,0 kg/m2 (lipire) -cca. 3,5 - 4,5 kg/m2 (pcluire) Timp de uscare : min. 7 zile 2. Plci din polistiren expandat de faad Baumit/ Baumit SpezialFassadenplatten Format plci : 100 x 50 cm 56

Grosime pl`ci : 2 pn` la 20 cmConsum : 2 pl`ci/m2 Conductivitate termica : . = 0.040 W/mK 3. Dibluri - Dibluri Klebe Anker Pe suporturi noi din zid`rie de c`r`mid`, plin` sau cu goluri, bol\ari debeton, pl`ci fibre lemnoase aliate cu ciment, nu este necesar` o ancorare suplimentar` cu dibluri a pl`cilor polistiren expandat defa\ad` Baumit, pn` la o greutate a sistemului de pn` la 30 kg/m2. Pe beton ]i suprafe\e tencuite este necesar` o dibluire n cmp cu 6 dibluri/m2, iar pe zona de col\ cu 8 dibluri/m2.

Pe zid`ria tencuit` ntotdeauna este necesar` o dibluire.

Diblurile Klebe Anker se ancoreaz` n suportul portant, iar nainte de lipirea pl`cilor termoizolante se aplic` cte un punct de lipire pe capul diblului. Asfel, prin aceste puncte de lipire, se asigur` o ancorare suplimentar` cu zid`ria. 4. Plasa din fibr` de sticl` Baumit Premium Plas` din fibr` de sticl` rezistent` la meidul alcalin, pentru armarea adezivului pentru ]paclu (Baumit Klebespachtel) Consum : cca. 1,1 m2/m2 5. Grund Universal Baumit Grund gata preparat pentru egalizarea absorb\iei ]i aderen\a stratuluide finisaj. Consum : cca. 0,15 kg/m2 Timp de uscare : min. 24 ore 6. Tencuial` Granopor Baumit Tencuial` decorativ` sub\ire pe baz` de sintetice, gata preparat` n diverse r`]ini

structuri ]i 200 de culori conform paletarului Baumit Colours of moreemotion". Struc tur` granula\ie Consum 0,5 mm 1 mm 1,5 mm 2 mm 3 mm Struct ur` periat` 2,5 /cca kg m 3,1 /cca kg m 4,1 /cca kg m Struct ur` striat` 2,7 /cca kg m 3,9 /cca kg m Tencu ial` fin` 2 /cca kg m Tencu ial` de umplutur` 1, 4 /cca kg m 4.3. Condi\ii de punere [n oper` Suportul trebuie s` fie uscat, curat, rezistent. Fisurile n stratul suport nu influen\eaz` func\ionalitatea sistemului. Verificarea suportului precum ]i planeitatea acestuia se va face n conformitate cu normele n vigoare, fi]elor tehnice ]i procedurilor tehnice de execu\ie Baumit. O umezire ulterioar` a stratului suport (umiditate ascensional` etc.) nu este recomandata. 1) Fixarea profilului de soclu se face cu dibluri la fiecare 30 cm. n situatia unor abateri de planeitate se intercaleaz` distan\ieri ntre profil ]i stratul suport.

Suplimentar, profilul se poate lipi cu Baumit KantenFix.

2)Aplicarea adezivului pe plac` se face sub forma unui cordon

perimentral (cca. 5 cm l`\ime) ]i 3 puncte de lipire n centru, la o grosime de cca. 1-2 cm, ce vor asigura o suprafa\` de contact cu suportul de min 40%. 3) nainte de dibluire (dup` 1 zi de la lipire) pl`cile de polistiren se ] lefuiesc pentru a asigura o suprafa\` perfect plan` . Dibluirea se face cu minim 6 dibluri/ m2.

4) Adezivul pentru ]paclu se aplic` cu fierul de glet cu din\i de 10 mm . Plasa din fibr` de sticl` se nglobeaz` n proasp`t, petrecndu-seminim 10 cm n cmp. Timpul de uscare al adezivului pentru ]paclunainte de aplicarea grundului Baumit, minim 7 zile .

5) Grundul Universal Baumit se aplic` ct mai uniform cu trafaletul . Timp de uscare minim 24 ore . 6) Tencuiala decorativ` Granopor se aplic` cu un fier de glet ]i se dri]cuie cu o palet` de plastic.

4.4. Detalii de executie

Plasa din fibr` de sticl` se ntoarce pe col\ minim 20 cm ]i se suprapune cu cea din cmp pe minim 10 cm . Ca alternativ`, se recomand` folosirea profilelor de col\ cu plas` integrat` .

nainte de armarea general`, col\urile golurilor se armeaz` suplimentar n diagonal` cu straifuri de min 20 x 40 cm .

Intradosul col\urilor (ferestre ]i u]i) se armeaz` suplimentar cu ]traifuridin plas` din fibr` de sticl` . ntre tocul ferestrei ]i sistem se face o racordare cu profile speciale deleg`tur`. Tabel de calcula\ie pentru sistemul termoizolant Baumit EPS Produse Baumit Grosi me strat mm Consum pe 2m Num`r ore manoper` cca. ore Timp de uscare zile Adeziv pentru ] paclu cca. 4 kg 0,4 1 Pl`ci termoizolante de fa\ad` Baumit 20-200 2 buc. 0,4 1 Dibluire [n c[mp (func\ie de necesit`\i) 8 Min. 6 buc. 0,1 Dibluire la col\uri (func\ie de necesit`\i) 8 Min. 8 buc. 0,1 Adeziv pentru ] paclu 2-3 cca. 4 kg 0,35 7

Plas` din fibr` de sticl` 2-3 1,1 m 0,35 7 Grund universal -cca. 0,15 kg 0,05 24 ore Tencuial` Granopor 2 cca. 3,1 kg 0,25 5.EXECUTAREA IZOLATIILOR FONICE O data cu dezvoltarea mecanizarii, a tehnicii, piata capata un impuls din ce n ce mai rapid si n acelasi timp se produc zgomote din ce n ce mai multe si mai puternice. Pentru a mari capacitatea de munca si de odihna a omului, este necesar sa se atenueze ct mai mult posibil aceste zgomote obositoare ncercnd chiar, ca n unele situatii sa se reduca complet. n acest scop se ntrebuinteaza unele materiale care ajuta fie la reducerea sunetelor chiar la sursa, fie ca le atenuiaza sau le izoleaza fata de rest. Sunetul se propaga att prin aer, ct si prin corpurile solide si lichide, prin vibratii. Pentru impiedicarea propagarii sunetului, trebuie sa se aseze n calea lui materiale elastice care primesc vibratiile, dar nu le transmit mai departe ci le amortizeaza absorbindu-le. Acest lucru se obtine fie cu materiale elastice (cauciuc, materiale plastice etc), fie cu materiale poroase care absorb sunetele si nu le mai transmit nici prin masa lor nici nu le mai reflecta. ncaperile se izoleaza contra sunetelor, tratndu-se att peretii, ct si pardoselile si plafoanele cu materiale care sa nu transmita n interior zgomotele.Energia sonora aeriana (sunetul care se transmite aerian) care ntlneste n directia sa de propagare o membrana despartitoare ce delimiteaza doua medii(un perete sau un planseu) se fractioneaza astfel : o parte care este reflectata, o parte care este absorbita la suprafata si n interiorul materialului din care este alcatuit elementului despartitor si, n sfrsit, o alta parte care este transmite de cealalta parte a elementului despartitor vibratia acestuia. . Energia sonora de impact (sunetul ce ia nastere prin lovire) este transmisa n interiorul elementului despartitor prin conductie solida si apoi radiata la suprafata opusa a acestuia n aerul nconjurator sub forma de energie sonora aeriana. Elementele despartitoare verticale (peretii actionate mai ales de zgomotele aeriene, iar orizontale (plansee) de vibratiile sau socurile mecanice. 5.1 Izolarea fonica a peretilor exteriori sau interiori Un perete ca sa aibe calitati fonoizolatoare trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie complet etans, adica sa nu aiba goluri patrunse dintr-o parte n alta, prin care sunetul sa treaca direct;

-sa aiba o grosime suficienta pentru a capata o masa care sa atenueze sunetele la trecerea prin element ; - sa fie executat eventual cu materiale porose pentru a absorbi o mare parte din sunet. n general datorita climatului nostru (variatii mari de temperatura), peretii exteriori trebuie sa fie mai nti buni izolatori termici. Aceasta calitate se obtine fie prin ngrosarea zidurilor atunci cnd ele sunt portante, fie prin captusirea cu materiale izolatoare cnd sunt membrane subtiri. Prin aceste masuri de izolare termica se rezolva de cele mai multe ori si izolarea fonica a peretilor. Pentru peretii interiori se folosesc mai multe solutii, fiecare dintre ele raspunznd unor anumite scopuri. De obicei, zidurile interioare obisnuite se construiesc din zidarie de o jumatate de caramida grosime, ziduri care, tencuite pe ambele fete, constituie o izolare fonica suficienta pentru ca sunetele ce se produc normal ntr-o ncapere sa nu se auda n

cea vecina n mod suparator. Zidurile mai subtiri de o jumatate de caramida, n general nu izoleaza fonic suficient. Atunci cnd este nevoie de o izolare fonica mai buna, se iau masuri speciale. Din punct de vedere al izolarii fonice, peretii se pot clasifica n doua categorii distincte: pereti simpli, alcatuiti dintr-o singura membrana si pereti multipli, formati din doua sau mai multe membrane,cu straturi de aer ntre ele, care vibreaza independent ntre ele. Din cercetarea variatiei atenuarii sunetului rezulta ca, la un perete simplu, subtire si usor greutate mica sau medie (50300 Kgf/m2) atenuarea sunetului poate fi ameliorata prin micsorarea rigiditatii la ncovoiere si a grosimii sale, iar atenuarea sunetului unui perete greu (mai mare 350 Kgf/m2) poate fi ameliorata prin marirea rigiditatii la ncovoiere si prin ngrosarea sa. n privinta peretilor dubli, cu strat de aer intermediar, atenuarea lor fonica depinde de greutatea si rigiditatea la ncovoiere a membranelor componente, de grosimea stratului intermediar de aer,de absorbtia fonica a materialelor ce limiteaza pe o parte si pe alta spatiul de aer, de legatura membranelor ntre ele cu planseele si cu peretii nconjuratori. Totusi, daca cel putin o diafragma prezinta rigiditate la ncovoiere, sunt admise legaturi ntre diafragme. Peretii dubli constituie solutii mai eficace de izolare fonica dect peretii simpli, deoarece permit sporirea valorii atenuarii sunetului fara marirea greutatii constructiei. Astfel, la peretii dubli, cu o greutate 100Kgf/cm2, se poate obtine o capacitate de izolare fonica ridicata prin ndeplinirea urmatoarelor conditii: -membranele sa fie executate din materiale cu rigiditate mica la ncovoiere (placi fibrolemnoase, placi ipsos,etc.) - legaturile intre membrane si elementele adiacente sa lipseasca; - izolarea peretilor pe tot perimetrul sa fie executata cu materiale elastice (pluta,psla, etc); -straturile de aer componente sa fie multiplicate pe ct posibil n functie de grosime necesara a peretelui; -mbinarile sa fie perfect etanse. Pentru peretii interiori aceste conditii pot firealizate prin panouri prefabricate de greutatii 5.2 Izolarea fonica a pardoselilor Planseele sunt supuse mai ales la zgomote de impact (produse prin lovire). Izolareazgomotelor de impact la plansee are ca scop reducerea nivelului sonor care se propaga nncaperea dedesubtul planseului, precum si atenuarea transmisiei zgomotelor princonductie solida n tot restul constructiei. Pentru izolarea fonica a zgomotelor de impact laplansee metoda principala consta n tratarea pardoselii. n privinta izolarii zgomotului aerian la plansee, cerintele sunt identice ca si pentruperetii despartitori ntre apartamente, adica atenuarea nu trebuie sa coboare sub 48 decibeliceea ce se obtine prin realizarea greutatii

unitare necesare planseului, inclusiv pardoseala. Pentru atingerea unei greutati minime necesara la plansee, inclusiv pardoseala, n vederea obtinerii unei izolatii fonice satisfacatoare este suficient ca planseu propriu zis sa aiba circa 200Kgf/m2. n cazul planseelor si pardoselilor care contin n structura lor goluri de aer, ansamblul planseu pardoseala functioneaza caun perete dublu si n acest caz izolarea la zgomotele aeriene creste simtitor.

Combaterea transmisiei zgomotelor de impact prin plansee se poate obtine prin montarea unor pardoseli eficace fonic, care sa contina un amortizor de vibratii provenite din soc, denumite pardoseli flotante. Pardoselile flotante cu strat fonoizolator elastic sunt alcatuite din urmatoarele straturi: -strat de uzura sau de circulatie, care poate fi realizat din parchet lamelar de 10 mm grosime sau parchet lamba si uluc de 1722 mm grosime lipite cu diversi adezivi (la pardoseli calde) sau mozaic (la pardoseli reci); -strat suport (dala flotanta), care poat realizata diritr-o dala din beton greu sau usor (beton din granulit, scorie bazaltica sau zgura etc) 3,5 cm grosime, armat cu plasa de rabit;

Fig. 26. Pardoseala flotanta cu strat fonoizolator elastic: 1 parchet; 2 sapa de beton armat; 3 carton asfaltat cu marginile suprapuse si lipite cu bitum; 4. strat izolator fonic; 5

strat de egalizare din nisip; 6 planseu din beton armat. - strat fonoizolator elastic care poate fi realizat din placi semirigide din vata minerala de 3 cm grosime sau pudreta de cauciuc de 1,5 cm grosime si care se protejeaza la partea superioara cu un rnd de carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum, contra patrunderii umezelii, la turnarea stratului suport de beton al pardoselii; -strat de nivelare sau de egalizare din nisip uscat n grosime de 2 cm, care n cazul unui planseu bine nivelat poate lipsi. Pardoselile flotante cu strat fonoizolator (fig. 27) snt alcatuite din urmatoarele straturi: -strat de uzura sau de circulatie care poate fi realizat numai din parchet sau mozaic, asa cum s-a aratat anterior, cu diferenta ca mozaicul se toarna pe un suport de beton de 3 cm grosime, armat cu plasa rabit. Fig. 27. Pardoseala flotanta din placi fibrolemnoase izolatoare

1. parchet; 2 .PPL izolatoare bitumate; 3 .nisip; 4. beton de egalizare; 5 . planseu din beton armat. -strat fonoizolator rigid, care se poate realiza din placi fibrolemnoase antiseptizate, poroase, n grosime de 1,52 cm sau din placi de polistiren expandat n grosime de 12 cm. n cazul pardoselilor reci din mozaic, se prevede peste stratul fonoizolator un strat din carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum, care are rolul de protectie fonoizolatiei contra umezelii din stratul suport beton al pardoselii; -strat de egalizare de 12 cm din nisip uscat. Pardoselile flotante dau rezultate remarcabile ca izolare fonica, conducnd la o atenuare cuprinsa ntre 1525 decibeli, ceea ce este foarte mult tinnd seama ca normele germane admit n ncaperile de locuit valoarea minima de 15 decibe. Straturile de circulatie din materiale plastice pot aduce atenuari suplimentare de 2-7 decibeli. Izolarea fonica a planseelor, ca sa fie eficienta trebuie sa fie executata astfel nct sa se evite legaturile rigide cu peretii ncaperilor, deoarece transmiterea zgomotelor de impact se face att direct prin plansee, cat si lateral prin elementele de constructie. a. Executarea pardoselilor flotante. Masuri preliminare Executarea pardoselilor se poate face dupa terminarea lucrarilor de tencuire a sia peretilor si dupa montarea tocurilor la usi. naintea nceperii lucrarilor de pardoseli suprafata planseului se curata de resturile demateriale si moloz. Armaturile sau srmele care ies din planseu se ndoaie sau se taie, strapungerile si rosturile de pe suprafata planseului se astupa cu grija cu mortar deciment. Strapungerile conductelor de instalatii se etanseaza cu mansoane din materialeelastice, care exclud contactul ntre conducte si respectiv stratul suport si pardosoala. Nivelul pardoselii finisate se fixeaza prin trasarea liniei de vagris pe pereti, dupa carese controleaza nivelul planseului pentru a verifica daca pardoseala poate fi realizata n grosimile prevazute n proiect. b. Executarea propriu-zisa a pardoselii Dupa asternerea stratului de nisip pentru nivelare, urmeaza aplicarea stratului fonoizolator. n cazul placilor semirigide, se asterne un strat continuu si uniform de placi cu rosturile tesute. Dupa nivelare, sipcile se ndeparteaza iar loc lor se umple cu pudreta din cauciuc. Pentru asigurarea spatiului liber ntre ziduri si pardoseala izolata fonic cu placi semirigide din vata minerala sau cu pudreta din cauciuc, se aseaza de-a lungul zidurilor, pe ntreg perimetrul camerei, placi semirigide din vata minerala de 1,5 cm grosime si de 6 cm naltime. Stratul fonoizolator se acopera apoi cu un rnd de carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum circa 10 cm latime. Cartonul asfaltat se ridica verticala pe o naltime de 610 cm pe

pereti, peste fsiile de placi semirigide. Circulatia pe izolarea fonic pna la montarea straturilor rigide, se face pe dulapi, pentru evitarea deteriorarii ei. Urmeaza ntinderea plasei de rabit peste cartonul asfaltat si apoi turnarea si ntinderea stratului suport de beton.

Circulatia si depozitarea de obiecte sau scule pe stratul suport sunt interzise pna la obtinerea unei rezistente de minimum 40% din marca betonului sau dupa minimum 3 zile, pe timp calduros de la data executarii stratului. La montarea parchetului trebuie avut grija ca frizurile sa fie montate departat de peretecu 1015 mm pe tot perimetrul ncaperii, lasnd marginile cartonului asfaltat sa treaca nsus pe lnga perete. Trebuie ntotdeauna controlat ca penele de montaj ale frizurilor careau asigurat distantarea lor de perete sa fie scoase dupa montarea parchetului, pentru cazgomotul de impact sa nu se propage prin pene n perete. n acelasi scop, pervazul se bate n asa fel nct sa nu se faca legatura ntre pardosealasi perete. Pentru aceasta se bate pervazul fie n dibluri montate dinainte n perete, astfel casa nu atinga parchetul, fie direct n parchet fara sa atinga peretele. La pardoselile cu. fonoizolatie rigida, placile fibrolemnoase poroase se asaza ctmai alaturat una de alta, astfel ca rosturile sa nu depaseasca un cm, iar eventualeledenivelari sa fie completate cu resturi de material, taiate la dimensiuni n asa fel casuprafata superioara pe care se lipeste parchetul sa fie perfect plana. 5.3 Tratarea acustica a salilor de audienta Odata cu cresterea nevoilor culturale ale oam nilor muncii, numarul constructiilor cu caracter cultural al s-a marit considerabil. Astfel, au fost executate cladiri cu sali de dicutii sau de muzica, ca de exemplu: sali deconferite , amfiteatre, scoli, teatre, teatre muzicale, sali de concert, studiouri de muzica, circuri, cinematografe etc. Pentru ca aceste sali sa aiba o acustica corespunzatoare destinatiei lor, este necesar caele sa ndeplineasca o serie de conditii privind volumul si dimensiunile, forma si profilelencaperii, precum si timpul sau de reverberatie. Durata de reverberatie al unei sali este timpul necesar stingerii sunetului emis ninteriorul ntr-o proportie care sa asigure o audibilitate optima. Durata de reverberatie este o caracterista importanta de care depinde calitatea salilor.Valoarea sa optima se stabilesten functie de destinatia ncaperilor ntre limitele 1 si 1,5 secunde. Durata de reverberatie depinde n special de absorbtia fonica si de aceea un mijloc eficient pentru corectarea sa, n afara de alegerea volumului, este si tratarea fonica a elementelor constructiei care limiteaza ncaperea. Pentru tratarea acustica a elementelor de constructii se utilizeaza diferite tipuri de structuri absorbante de sunete, cum sunt: -absorbant sonor prin porozitate, cu structura fibrolemnoasa sau granulara (vata de sticla, psla, mase poroase, draperii, tencuieli ) care, pentru evitarea depunerii de praf n pori sau a deteriorarii lor, se recomanda a se acoperi cu ecrane de protectie, din panouri de placaj perforat, materiale textile, tesaturi din metal sau fibre.Vopsirea acestor materiale poroase diminueaza absorbtia lor fonica, mai ales la vopsirea de ulei, ca urmare a astuparii porilor; -absorbant sonor prin efectul de membrana sub forma unor panouri de placaj, carton,

pnza impregnata , membrane din materiale plastice, geamuri de sticla, montate pe un schelet si despartite de elementele de constructie cu un strat de aer sau cu un strat de aer umplut partial cu un material poros. -rezonatori si structuri rezonant-absorbant, care n principiu constau dintr-o cavitate situata ntr-un perete rigid si legate cu exteriorul printr-un canal (rezonator individual) Mai uzuali sunt rezonatorii cuplati , care constau dintr-o placa perforata sprijinita pe un cadru ce nchide un spatiu de aer ntre ea si perete. Acest spatiu este comun tuturor perforatiilor (rezonatorilor); pentru a se obtine absorbtii mari se introduc n interiorul lui materiale fonoabsorbante ca stofe, psle, hrtii, vata minerala, lipite pe spatele foilor perforate (fig. 28).

Absorbtia fonica ce se obtine cu aceste structuri depinde si de modul de distribuirealor n ncapere, distribuire care trebuie sa fie ct mai neuniforma. Alegerea materialelor si structurilor absorbante de zgomot depinde n afara de absorbtia lor fonica si de o serie de factori ca: greutate proprie, rezistenta mecanica, posibilitati de montaj, mod de ntretinere , comportare la foc, capacitate de reflexie a luminii. Fig. 28. Detaliu de rezonatori cuplati: 1 rama de lemn; 2 strat de aer; 3 saltea din vata minerala; 4 panou perforat. 6.APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUTIE SI DE CONTROL DE CALITATE PENTRU HIDROIZOLATII 6.1. Hidroizolatii -generalitati In tehnica constructiilor, hidroizolatia sau izolatia hidrofuga este o lucrare de protectie ce se executa la anumite elemente de constructie, contra umezirii lor sau a infiltrarii apei prin ele. Hidroizolatia se executa cu materiale si procedee tehnologice diferite. Apa care actioneaza asupra elementelor de constructie poate proveni din precipitatii atmosferice (ploaie, zapada etc), din procesele tehnologice de exploatare a constructiilor sau din acumulari la suprafata terenului (lacuri, balti etc.), precum si din pnza freatica (apa subterana).Apa n calitatea sa de agent natural provoaca probleme serioase la constructiile ingineresti. Prezenta ei este clar daunatoare indiferent de starea n care s-ar afla: lichida, solida respectiv sub forma de vapori. Apa lichida cauta zona de minima rezistenta, patrunznd chiar si n cavitatile capilare, cea nghetata macina, distruge

mecanic, iar cea sub forma de suspensii n aer numita vapori de apa este nesanatoasa organismului uman, facilitnd printre altele aparitia si dezvoltarea igrasiei. Trebuie mentionat faptul ca 95 % din toate problemele ce pot aparea la orice constructie au legatura cu apa. Patrunderea apei n elementele de constructie poate produce degradarea elementelor de rezistenta din beton, zidarie de caramida, lemn etc. sau corodarea celor metalice, putnd mpiedica chiar desfasurarea proceselor tehnologice, conducnd n final la pagube considerabile. Rolul de a proteja constructiile contra actiunii nefaste a apei revine hidroizolatiei. Marile si numeroasele obiective necesare ntregii activitati sociale ca locuinte, hale industriale, centrale termo si hidroelectrice, case pentru transformatoare,tuneluri, canaluri, bazine, rezervoare etc. nu ar putea fi exploatate fara o hidroizolatie corespunzatoare. Lucrarile de hidroizolatie au initial un cost redus fata de costul total al constructiei, nsa snt delicate, impun o conceptie si o executie corespunzatoare, deoarece defectiunile de hidroizolare conduc la masuri de remediere dificile, foarte costisitoare si nu ntotdeauna complet reusite, n unele cazuri chiar imposibile. Pentru executarea unor hidroizolatii de buna calitate tehnicienii si muncitorii din aceasta specialitate trebuie sa cunoasca scopul acestor lucrari, materialele si procedeele tehnologice cele mai adecvate si mai mult dect la alte meserii sa execute lucrarile cu multa constiinciozitate. n concluzie putem spune ca protectia fata de ea trebuie rezolvata prin solutii eficiente si de durata. 6.2Acoperisuri Prin acoperis se ntelege elementul de constr