curs initiere germana print

Upload: raluca-trufasu

Post on 29-Oct-2015

159 views

Category:

Documents


22 download

DESCRIPTION

CURS INITITIERE

TRANSCRIPT

  • Lectia nr.1: Alfabetul german si reguli de pronuntie. Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc.

    Germana actual foloseste alfabetul latin, la care se adaug vocalele cu Umlaut (, , ) si o variant a

    literei s, care seamn cu litera greceasc beta . In concluzie in alfabetul german se afla patru litere

    noi , , ( diacriticele limbii germane )

    A a (a) (e)

    B b (be) C c (e) D d (de) E e (e) F f (ef)

    G g (ghi) H h (ha)

    I i (i) J j (iot)

    ( in interiorul cuv se pronunta "i") K k (ka) L l (el)

    M m (em) N n (en) O o (o)

    (o lung)

    P p (pe)

    Q q (ku)

    R r (er)

    S s (es)

    (la inceputul cuv se pronunta "")

    (s)

    ( poti face referire la aceasta litera spunand eszett sau scharfes )

    T t (te)

    U u (u)

    (iu)

    V v (fao)

    ( in interiorul cuv se pronunta "f") W w (ve)

    X x (iks)

    Y y (iepsilon)

    ( in interiorul cuv se pronunta "iu") Z z (et)

  • Particularitati fonetice / phonetische Merkmale :

    u se pronunta [oi]

    ei se pronunta [ai]

    ie se pronunta lung [i]

    sch se pronunta []

    eu se pronunta [oi]

    n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe i ue (excepie !!!: n numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si respectiv si .

    Vocalele duble se pronun mai lung: Haar, Aachen, Meer,...

    Consoanele sonore b,d,g,v se pronun n poziie final [p], [t], [c], [f]: ab [ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .

    Consoanele duble se pronun ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei premergtoare. ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...

    Litera c apare n cuvintele germane numai mpreun cu k, marcnd fatul c vocala premergtoare se pronunt scurt. ex : Sack, Deck, Bock, ....

    Litera h precedat de o vocal nu se pronunt, functia ei fiind aceea de a semnala c este vorba de o vocal lung ex : Bahn, sehr, Huhn,.....

    La nceputul cuvintelor de origine strine grupul ch se pronun [k] ex : Chor, Charakter,

    Litera e n terminatiile el, -em, -en se pronunt ca un romnesc, atunci cnd vorbim foarte clar. Cnd vorbim repede, acest se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] ex: Mittel, fragen

    Litera r se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.

    Foarte multi vorbitori pronunt terminatia er ca un fel de romnesc, schitnd doar un r foarte scurt ex: Mutter, Kinder, ....

    Lectia nr.2: Invata sa numeri in limba germana. Sa invatam sa numaram de la 1-10

    0 - null (nul)

    1 - eins (ain) 2 - zwei (vai)

    3 - drei (drai)

    4 - vier (fir)

    5 - fnf (fiunf)

    6 - sechs (zehs)

    7 - sieben (ziben)

    8 - acht (aht)

    9 - neun (noin)

    10 - zehn (en) Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele mult mai usor si mai

    repede decat te asteptai :

    Eins, zwei, Polizei,

    Drei, vier, Grenadier

    Fnf, sechs, alte Hex

    Sieben, acht, Gute Nacht !

    Neun, zehn, schlafen geh'n .

  • Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute

    nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;

    Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la11 - 20 :

    11 - elf (elf)

    12 - zwlf (volf) 13 - dreizehn (draien) 14 - vierzehn (firen)

    15 - fnfzehn (fiunfen) 16 - sechszehn (zehsen)

    17 - siebzehn (ziben) 18 - achtzehn (ahten)

    19 - neunzehn (noinen) 20 - zwanzig (vanig)

    Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17! Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii. 20 - zwanzig 21 - einundzwanzig 22 - zweiundzwanzig 23 - dreiundzwanzig ............................... 30 - dreiig 31 - einunddreiig 32 - zweiunddreiig 33 - dreiunddreiig ...............................

    40 - vierzig

    41 - einundvierzig

    42 - zweiundvierzig

    43 - dreiundvierzig

    ................................

    50 - fnfzig

    51 - einundfnfzig

    52 - zweiundfnfzig

    53 - dreiundfnfzig

    ................................

    60 - sechzig

    61 - einundsechzig

    ................................

    70 - siebzig

    71 - einundsiebzig

  • ................................

    80 - achtzig

    81 - einundachtzig

    .................................

    90 - neunzig

    91 - einundneunzig

    .................................

    100 - hundert

    101 - hunderteins

    102 - hundertzwei

    110 - hundertzehn

    131 - hunderteinunddreiig

    .................................

    1000 - tausend

    2000 - zweitausend

    100.000 - hunderttausend

    .................................

    1.000.000 - eine Million

    1.500.000 - anderthalb Millionen

    2.000.000 - zwei Millionen

    1.000.000.000 -eine Milliarde

    Observatii:

    -ig se citeste ca -ih;

    Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate (vier/zig), exceptie !!! facand numeralul 20 -zwanzig;

    Accentul cade pe prima silaba;

    Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. ex: 91 (se

    citeste) ein.und.neunzig

    Lectia nr.3: Salutul in limba germana plus mici expresii uzuale. Forme de salut in limba germana

    Buna dimineata! = Guten Morgen ! (gutn morgn)

    Buna ziua ! = Guten tag ! (gutn tag)

    Buna seara ! = Guten Abend ! (gutn abnd)

    Noapte buna ! = Gute Nacht ! (gut naht)

    Buna ! = Gr Gott ! (grius got)

    Buna ! (informal) = Hi ! (hai)

    Salut ! Alo ! = Hallo ! (haloo)

    Bine ati venit ! = Willkommen ! (vilkomn)

    La revedere ! = Auf Wiedersehen ! (auf viderzeen)

    Pa ! = Tschss ! (ciuss)

    Cuvinte/ expresii uzuale in limba germana.

    Da = Ja (ia)

    Nu = Nein (nain)

    Ma scuzati ! = Entschuldigung ! (entciuldigung)

    Imi pare rau/ pardon = Tut mir Leid ! (tut mi laid)

  • Multumesc ! = Danke ! (danche)

    Multumesc mult ! = Danke schn!/ Vielen Dank ! (danche oon/ viilen dank)

    Te rog ! = Bitte ! (bite)

    Unde este toaleta? = Wo ist die Toilette? (vo ist di toilete?)

    Nu inteleg ! = Ich verstehe nicht ! (ih vrtee niht)

    Intrebari uzuale, raspunsuri posibile:

    Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul.

    Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti germana? - Da/ Nu/ Putin/

    Bine/ Foarte bine.

    Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche. = Cat timp stati

    aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana.

    Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumner = Sunteti strain? - Da, sunt roman.

    Wie heit du? / Wie heien Sie? - Ich heie.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma numesc.....

    Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani.

    Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut! = Ce mai

    faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!

    Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nchstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? - Azi/ Maine/ Anul

    urmator/ Saptamana asta.

    Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? - Intr-o ora/ In

    doua minute/ Imediat/ Acum.

    Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro.

    Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape.

    Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. =Unde este statia

    de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta.

    Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverstndlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? - Da, te

    rog/ Desigur/ Sigur.

    Entschuldigung, stre ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va deranjez? -

    Nu, intrati va rog.

    Kann ich mich vorstelle? - Ich heie.... = Pot sa ma prezint? - Ma numesc....

    Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump.

    Was ist los? - Ich bin mde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.

    Lectia nr.4: Banii si conversatie la banca in limba germana.

    Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia, Germania, Finlanda,

    Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, , Portugalia, Slovenia, Spania, Cipru, Malta si

    in Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni platesc in euro. De aceea este important sa cunoastem

    bancnotele si monezile euro.

  • Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriiele simboluri.

    Moneda = Die Mnze (di miune)

    Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Mnze (di ain oiro ent miune)

    Moneda de 2 Euro Ceni = Die 2 Euro Cent Mnze ( di vai oiro ent miune)

    Moneda de 5 Euro Ceni = Die 5 Euro Cent Mnze ( di fiunf oiro ent miune)

    Moneda de 10 Euro Ceni = Die 10 Euro Cent Mnze ( di en oiro ent miune)

    Moneda de 20 Euro Ceni = Die 20 Euro Cent Mnze ( di vanig oiro ent miune)

    Moneda de 50 Euro Ceni = Die 50 Euro Cent Mnze ( di fiunfih oiro ent miune)

    Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Mnze ( di ain oiro miune)

    Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Mnze ( di vai oiro miune)

    Bancnota = Die Banknote (di banknote)

    Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein (der fiunf oiro ain)

    Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein (der en oiro ain)

    Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein (der vanig oiro ain)

    Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein (der fiunfih oiro ain)

    Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein (der ain hundart oiro ain)

    Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein (der vei hundart oiro ain)

    Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein (der fiunf hundart oiro ain)

    Te afli intr-o tara in care se vorbeste germana. Fie ca esti simplu turist sau afacerist, ai nevoie sa schimbi

    bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb

    valutar (wechselstube) insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care

    le vei invata citind textul urmator:

    DIALOG 1:

    - Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?

    - Ich mchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.

    - Welche Whrung mchten Sie? = Ce valuta ati dori ?

    - Ich habe Dollars. Knnten Sie mir sagen den amtlichen Kurs von heute ? = Eu am dolari. Puteti sa-

    mi spuneti cursul oficial de astazi?

    - Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul de

    acolo. Aveti multi?

    - Nicht so viel. Ich mchte fnf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine

    Umtauschgebhr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de

    schimb?

    - Nein. Mchten Sie groe oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?

    - Kleines Scheine und Mnzen. = Bancnote mici si monezi.

    - Hier ist ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.

    - Danke sehr. = Multumesc mult.

    Vrei sa stai mai mult? Ai nevoie sa-ti deschizi un cont (ein Konto erffnen) pentru a putea beneficia de

    bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator:

    DIALOG 2:

    - Guten Tag! Was kann ich fr Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?

    - Ich mchte ein Konto erffnen. = As dori sa-mi deschid un cont.

    - Fr wieviel zeit? = Pentru cat timp?

    - Nur fr fnf Monaten. = Doar pentru 5 luni.

    - Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein formular und Sie mssen es mit den genauen

    Personaldaten ausfllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich

    Ihnen wo sie unterschreiben mssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-

  • l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de

    identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.

    - Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.

    Vocabular: wechseln,(um)tauschen = a schimba; die Whrung = valuta; amtlich = oficial; der kurs =

    cursul; die Mnze = moneda; die Umtauschgebhr = taxa de schimb, comision; der Schein =

    bancnota; erffnen = a deschide; einfach = simplu; berweisen,berwiesen = a vira; das Formular =

    formular; genau = exact; der Pass = pasaport;unterschreiben = a semna; ausfllen = a completa;

    Lectia nr.5: La cumparaturi. In supermarket. Vocabular la cumparaturi (Wortschatz Einkufe):

    Darf ich? (darf ih? ) = pot eu

    Knnen Sie mir helfen? (chionen zi mir helfen) = Puteti sa ma ajutati?

    Wie kann ich Ihnen helfen? (vi can ih inen helfen) = Cum pot sa va ajut?

    Kann ich etwas fr Sie tun? (can ih etvas fiu zi tun) = Pot face ceva pentru dvs?

    die Einkufe (di ainkoife) = cumparaturi

    der Verkufer / die Verkuferin (der fercoifer / die fercoiferin) = vanzator / vanzatoare

    der Kunde / die Kundin (der cunde / di cundin) = clientul / clienta

    das Obergescho (das obergheos) = etaj

    die Kasse (di case) = casa de marcat

    das Angebot (das anghebot) = oferta

    die Auslage (di auslaghe) = vitrina de magazin

    das Regal (das regal) = raft

    der Preis (der prais) = pret

    der Einkaufswagen (der aincaufsvaghen) = caruciorul de cumparaturi

    die Rechnung (di rehnung) = bonul fiscal

    die Einkaufstasche (di aincaufs.tae) = sacosa de cumparaturi

    die Tte (di tiute) = sacosa

    teuer (toier) = scump

    billig (bilig) = ieftin

    bequem (becvem) = comod, confortabil

    zeigen (aighen) = a arata ceva cuiva

  • einpacken (ainpachen) = a impacheta

    bezahlen (bealen) = a plati

    nehmen (nemen) = a lua

    gefallen (ghefallen) = a place

    Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel) :

    die Lebensmittel (di lebens.mitel) = alimente

    die Schweinefleisch (di vain.flai) = carne de porc

    die Rindfleisch (di rind.flai) = carne de vita

    die Putenfleisch (di puten.flai) = carne de curcan

    die Hhnchenfleisch (di henhen.flai) = carne de pui

    die Leber (di leber) = ficat

    der Kse (di cheze) = branza, cascaval

    das Schintzel (das niel) = snitel

    der Schinken (der inchen) = sunca

    der Putenschinken (der puten.inchen) = sunca de curcan

    der Hhnchenschinken (der henchen.inchen) = sunca de pui

    der Mais (der mais) = porumb

    der Reis (der rais) = orez

    die Nudeln (di nudeln) = fideaua

    das Ei/ die Eier (das ai / di aia) = ou/ oua

    die Kartoffel/ Kartoffeln (di cartofel / cartofeln) = cartof/ cartofi

    die Mhre/n -die Karotte/n (di miore / di carote) = morcov / i

    der Kartoffelbrei/ kartoffelpree (der cartofel.brai / cartofel.piuree) = piure de cartofi

    der Kartoffelsalat (der cartofel.salat) = salata de cartofi

    die Pommes frites (di pomes frites) = cartofi prajiti

    das Joghurt (das iogurt) = iaurt

    die Milch (di milch) = lapte

    das Milchpulver (das milch.pulver) = lapte praf

  • der Zucker (der ucher) = zahar

    das Salz (sal) = sare

    die Sigkeiten (siuzig.caiten) = dulciuri

    der Apfel (der epfel) = mar

    der Pfirsich (der firsih) = piersica

    Vocabular Haine (Wortschatz Kleidung):

    probieren (probiren) = a proba

    weit (vait) = larg

    lang (lang) = lung

    kurz (kur) = scurt

    das Modell (das model) = model

    die Gre (di griose) = marime

    die Farbe (di farbe) = culoare

    die Baumwolle (di baum.vole) = bumbac

    die Wolle (di vole) = lana

    der Schuhe (der ue) = pantofi

    der Handschuhe (der hand.ue) = manusi

    die Sonnenbrille (di sonen.brile) = ochelari de soare

    die Socken (di sochen) = sosete

    die Strumpfhose (di trumf.hoze) = dresuri

    die Unterhose (di unter.hoze) = chiloti

    die Badehose (di bade.hoze) = slip de plaja

    die Hose (di hoze) = pantaloni

    der Rock (der roc) = fusta

    die Sporthose (di port.hoze) = pantalon sport

    die Bluse (di bluze) = bluza

    der Strickpullover (der tric.pulovr) = pulover tricotat

    die Jacke (di iache) = geaca

  • Lectia nr.6: Familia mea. Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate, sora, parinti, bunici? Hai

    sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta.

    die Mutter (di mutr) = mama

    der Vater (der fatr) = tata

    der Bruder (der brudr) = fratele

    die Schwester (di vestr) = sora

    die Eltern (di eltern) = parintii

    die Geschwister (di ghevistr) = fratii

    die Gromutter (di gros.mutr) = bunica

    der Grovater (der grosfatr) = bunicul

    die Groeltern (di gros.eltern) = bunicii

    der Sohn (der son) = fiul

    die Tochter (di tohter) = fiica

    der Onkel (der onchel) = unchiul

    die Tante (di tante) = matusa

    der Mann (der man) = sotul

    die Frau (di frau) = sotia

    der Urgrovater (der urgros.fatr) = strabunicul

    die Urgromutter (di urgros.mutr) = strabunica

    das Kind (das chind) = copilul

    der Schwager (der vagher) = cumnatul

    die Schwgerin (di vagherin) = cumnata

    der Vetter (der fetr) = verisor

    die Kusine (di cuzine) = verisoara

    der Neffe (der nefe) = nepot

    die Nichte (di nihte) = nepoata

    der Enkel (der enchel) = stranepot

    die Enkelin (di enchelin) = stranepoata

    der Verwandte (der fervandte) = ruda

    Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:

    Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatr / zi ist maine

    mutr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....

    Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia,

    sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.

    Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister. (hast du

    ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caine ghevistr )= Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am

    frati.

    Bist du verheiraten? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatn? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? -

    Nu, nu sunt.

    Lectia nr.7 Corpul omenesc. Partile capului (Die Kopfteile)

    der Kopf (der copf) = capul

    der Schdel (der edl) = craniu

  • der Stirn (der tirn) = fruntea

    das Haar (das haar) = parul

    das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul

    die Schlfen (di lefn) = tamplele

    die Nacken (di nachen) = ceafa

    der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca

    der Kiefer (der chifer) = maxilar

    der Kinn (der chin) = barbie

    die Bart (di bart) = barba

    der Schnurrbart (nur.bart) = mustata

    die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di

    augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana;

    die Nase (di naze) = nasul; der Naseflgel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) =

    nara;

    das Ohr (das or) = urechea

    die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz

    der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn (der bachen.an) =

    masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe) = limba

    Partile corpului (Krperteile)

    der Hals (der hals) = gat

    der Rumpf (der rumpf) = trunchi

    die Wirbelsule (di virbel.soile) = coloana vertebrala

    das Mark (das mark) = maduva spinarii

    die Schulter (di ulter) = umar; die Schulterblatt (di ulter.blat) = omoplat

    der Arm (der arm) = brat

    der Oberarm (der ober.arm) = brat

    der Unterarm (der unter.arm) = antebrat

    der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot

    die Handflche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;

    der Handrcken (der hand.riuchen) = dosul palmei

    der Finger (der fingher) = deget

    der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana

    der Bauch (der bauh) = burta

    die Rippe (di ripe) = coasta

    die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.vare) = mamelon, sfarc

    der Rcken (der riuchen) = spate

  • die Hfte (di hiufte) = sold

    das Becken (das bechen) = bazin

    der Hintern (der hinten) = fundul

    die Beine (di baine) = picioarele

    der Schenkel, der Oberschenkel (der enchel / der ober.enchel) = coapsa

    die Wade (di vade) = pulpa

    der Spann (der pan) = muschi, fibre

    das Knie (das cni) = genunchi

    das Schienbein (das in.bain) = tibie

    die Ferse (di ferse) = calcai

    die Zehe (di ee) = deget de la picior;

    der Zehennagel (der een.naghel) = unghia de la picior

    Organele interne (Innere Organe)

    der Magen (der maghen) = stomac

    die Leber (di leber) = ficat

    die Niere (di nire) = rinichi

    die Lunge (di lunghe) = plaman

    das Herz (das her) = inima

    die Bauchspeicheldrse (di bauh.paihel.driuse) = pancreas

    die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara

    die Galle (di gale) = fiere

    das Gehirn (ghehirn) = creier

    der Nerv (der nerf) = nerv

    Exercitiu (bung) :

    Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe

    adjective. Iata cateva sugestii :

    die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)

    die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)

    die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)

    die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)

    Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)

    Lectia nr.8 Anotimpurile, Lunile anului, Zilele saptamanii, partile din zi. Anotimpuri = Jahreszeit (iares.ait)

  • FRHLING (Friulinc) = Primavara

    SOMMER (Somr) = Vara

    HERBST (Herbst) = Toamna

    WINTER (Vintr) = Iarna

    Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)

    Januar (Ianuar) = Ianuarie

    Februar (Februar) = Februarie

    Mrz (Mer) = Martie

    April (April) = Aprilie

    Mai (Mai) = Mai

    Juni (Iuni) = Iunie

    Juli (Iuli) = Iulie

    August (August) = August

    September (Septembr) = Septembrie

    Oktober (Oktobr) = Octombrie

    November (Novembr) = Noiembrie

    Dezember (Deembr) = Decembrie

    Zilele saptamanii = Wochentage (Vohentaghe)

    Montag (Montac) = Luni

    Dienstag (Dinstac) = Marti

    Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri

    Donnerstag (Donrstac) = Joi

    Freitag (Fraitac) = Vineri

    Samstag (Samstac) = Sambata

    Sonntag (Sontac) = Duminica

    Partile din zi

    vormittag; in der morgen (formitac; in der morgn)= dimineata

    mittag (mitac) = pranz

    nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza

  • abend (abnd) = seara

    nacht (naht) = noapte

    Cuvinte si expresii uzuale:

    jetzt (ie)= acum

    heute (hoite) = azi

    morgen (morgn) = maine

    bermorgen (iubmorgn) = poimaine

    gestern (ghestrn)= ieri

    vorgestern (forghestrn) = alaltaieri

    nchstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator

    niemals (nimals) = niciodata

    spter (petr) = mai tarziu

    sofort (zofort) = imediat

    tglich (teglih) = zilnic

    jeden Tag (jedn tac) = in fiecare zi

    Welcher Tag ist heute? (Velhe tac ist hoite? ) = Ce zi este azi?

    Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.

    Lectia nr.9 Culorile (Lektion 9 Farben) wei (vais) = alb

    grau (grau) = gri

    schwarz (var) = negru

    braun (braun) = maro

    grn (griun) = verde

    gelb (ghelb) = galben

    orange (oranje) = portocaliu

    rot (rot) = rosu

    rosa (roza) = roz

    blau (blau) = albastru

  • Lectia nr.10 Animalele (Lektion 10 Tiere) Tier (tiir) = animal

    Katze (cae) = pisica

    Hund (hund) = caine

    Br (ber) = urs

    Vogel (foghel) = pasare

    Ente (ente) = rata

    Fisch (fi) = peste

    Kuh (cu) = vaca

    Rind (rind) = vita

    Schwein (vain) = porc

    Schlange (langhe) = sarpe

    Pferd (ferd) = cal

    Wolf (volf) = lup

    Elefant (elefant) = elefant

    Lwe (liove) = leu

    Vremea. Fenomenele naturii. Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain lehtes vetr nur fale

    klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite

    vremea = das Wetter (das vetr)

    der regen (der regn) = ploaia

    der donner (der doonr) = tunetul

    der blitz (der bli) = fulger

    der hagel (der haghel) = grindina

    der schnee (der nee) = ninsoarea

    der frost (der frost) = inghet

    der taifun (der taifun) = taifun

    windig (vindic) = furtuna

    wind (vind) = vant

    sonne (sone) = soare

    sonnig (soonic) = insorit

    wolken/ himmel (volkn/ himl ) = nor

    bewlkt (bevolkt) = innorat, noros

    regen (regn) = ploaie

    regnet (recnet) = a ploua

  • klte (chelte) = racoare

    kalt (kalt) = rece

    hitze (hite) = caldura

    hei (hais) = fierbinte

    heiter (haitr) = senin

    Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :

    Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern (Das vetr in Doiciland und in andern

    Lendn)= Vremea in Germania si in alte tari.

    Es ist komisches wetter (Es ist comies vetr) = Este o vreme ciudata.

    Ist es sonnig oder bewlkt? (ist es soonic odr bevolkt) = Este insorit sau noros ?

    Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !

    Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/ dvs

    in Roma ?

    Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !

    Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.

    Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.

    In Paris und Mnchen scheit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si Mnchen ninge.

    Es ist bewlkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.

    Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in Atena este frumoasa.

    In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin.

    Wichtig = important

    Wetterwrter (vetrviortr)= Cuvinte despre vreme

    Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"

    Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit =

    ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewlkt = este noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist hei

    = este cald; Es ist windig = este vant

    Timpul. Cat este ceasul? (Die Zeit. Wieviel Uhr ist es?) Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua

    intrebari:

  • Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?

    Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?

    Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii

    acestui site:

    08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.

    08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.=

    Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.

    08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel

    nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa

    opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

    08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ (

    acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

    08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn

    minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

    08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es ist fnfzehn minuten vor neun./ Es ist

    viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara

    cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

    08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf minuten vor neun./ Es ist kurz

    vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la

    ora noua.

    Wichtig = important

    Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; umacht uhr

    und vierzig minuten = la ora 08:40

    Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule amsamstag = Eu ma

    duc la scoala sambata.

    Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de

    nastere este in iunie.

    Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:

    1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van tehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica?

    1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih tehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora

    noua duminica.

    2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu?

    2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr unddreiig minuten/

    16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.

  • 3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?

    3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de

    pranz la ora 12:00

    4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du lafn?) = Cand te duci la culcare?

    4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur lafn) = Ma duc la

    ora 22:00 la culcare.

    Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

    Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe im stau) = Imi

    pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.

    Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

    Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas petr.) = Oh,

    este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

    Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

    Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare

    rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter = tarziu; gegen = catre, folosit

    insa si cu intelesul de aproximativ.

    Lectia nr 13 Orientarea pe o harta. Puncte cardinale. (Lektion 13 Orientierung auf der Landkarte) Punctele cardinale :

    im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....

    nrdlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....

    im Sden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....

    sdlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....

    im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....

    westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....

    nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de ....

    sdwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....

    im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....

    stlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....

    nordstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....

    sdstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....

    Intrebari posibile despre pozitia unui oras pe harta .

    Wo liegt Nrnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nrnberg?

    Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nrnberg se afla la nord

    de Mnchen.

    Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti

    Nrnberg ?

    Nrnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nrnberg ? Unde se afla asta ?

  • Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih

    fon tutgart) = Se afla la nord de Mnchen, nordest de Stuttgart.

    Ghid de Conversatie. Intalnire in cafenea. Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.

    Wie heien Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?

    Wie heit du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?

    Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?

    Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?

    Ich heie Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !

    Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !

    Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !

    Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?

    Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?

    Ich komme aus Rumnien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.

    Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?

    Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?

    Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.

    Sprechen Sie deutsch? (prehen zi doici?) = Vorbiti germana?

    Sprichst du deutsch? (prihst du doici?) = Vorbesti germana?

    Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !

    Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe prahe(n) prehen zi? / prihst du? ) = Ce

    limba(i) vorbiti? / vorbesti?

    Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih prehe etvas English und ain bishen doici.) =

    Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.

    Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe prahen priht man in Doiciland?) =Ce limbi

    se vorbesc in Germania?

    Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai germana.

    Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterprahe?) = Care este limba Dvs./ ta materna?

    Mein Muttersprache ist rumnisch. (Main muterprahe ist rumeni.) = Limba mea materna este

    romana.

    Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du on mal in Madrid?) = Ati / Ai fost

    vreodata in Madrid?

    Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.

    Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid!

    Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?

    Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.

    Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?

    Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in

    Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.

    In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?

    Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. /

    Singapore este in Asia.

    Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:

    Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?

    Haben Sie ein tisch frei fr drei personen? (Haben zi ein ti frai fiur drai personen?) = Aveti o masa

    libera pentru trei persoane?

  • Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles,

    poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.

    Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? /

    Ce ati dori sa beti?

    Zahlen, bitte! (alen, bite) = Nota va rog!

    Ich mchte zahlen, bitte! (Ih miohte alen, bite) = As dori sa platesc, va rog.

    Zusammen oder getrennt? (uzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat?

    Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.

    Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.

    Pronumele personal. Singular:

    persoana I : ich (ih) = eu

    persoana II: du (du) = tu

    persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba

    romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru

    ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul) este

    albastru.

    Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de

    genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal.

    Plural:

    persoana I: wir (vir) = noi

    persoana II: ihr (ir) = voi

    persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs.

    *se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala

    ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?

    Verbul. Conjugarea la prezent a verbelor "haben" si "sein" Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii. Verbul este

    flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.

    Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii si neregulate, verbe care

    isi modifica radacina in timpul conjugarii.

    Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu prezinta

    modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta modificari vocalice pe

    parcursul conjugarii.

    In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt foarte des

    intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata si

    pronumele personal.

    Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"

    HABEN = a avea

    ich habe (ih habe) = eu am

    du hast (du hast) = tu ai

    er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are

    wir haben (wir haben) = noi avem

    ihr habt (ir habt) = voi aveti

    sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

  • SEIN = a fi

    ich bin (ih bin) = eu sunt

    du bist (du bist) = tu esti

    er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este

    wir sind (vir sind) = noi suntem

    ihr seid (ihr said) = voi sunteti

    sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti

    *nu are corespondent in limba romana

    Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la conjugarea

    verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si

    schimba radacina pe parcursul conjugarii.

    Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN"impreuna cu

    formele pronumelui personal.

    In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce sunt verbele

    neregulate.

    Cele mai importante 50 de verbe din limba germana. 1. anrufen (an.rufn) = a telefona

    2. arbeiten (arbaitn) = a munci

    3. backen (bachen) = a coace

    4. benutzen (benuen) = a folosi

    5. bleiben (blaibn) = a ramane

    6. brauchen (brauhn) = a avea nevoie

    7. bringen (bringhen) = a aduce

    8. denken (denchen) = a gandi

    9. essen (esen) = a manca

    10. fahren (farn) = a conduce

    11. finden (findn) = a gasi, a considera

    12. fliegen (flighn) = a zbura

    13. fragen (fragn) = a intreba

    14. geben (ghebn) = a da

    15. gehen (gheen) = a se duce

    16. haben (habn) = a avea

    17. heien (haisen) = a se numi

    18. helfen (helfn) = a ajuta

    19. hren (hoorn) = a auzi

    20. kaufen (caufn) = a cumpara

    21. kennen (chenen) = a cunoaste

    22. kommen (comn) = a veni

    23. knnen (chionn) = a putea

    24. laufen (laufn) = a merge, a alerga, a functiona

    25. leben (lebn) = a trai

  • 26. leihen (laihen) = a imprumuta

    27. lernen (lernen) = a invata

    28. lesen (lezen) = a citi

    29. lieben (libn) = a iubi

    30. machen (mahn) = a face

    31. mchten (miohtn) = a dori

    32. nehmen (nemn) = a lua

    33. schreiben (raibn) = a scrie

    34. schlagen (laghen) = a lovi

    35. schneiden (naiden) = a taia

    36. schlafen (lafn) = a dormi

    37. sitzen (sien) = a sta, a lua loc

    38. sehen (zeen) = a vedea

    39. sein (zain) = a fi

    40. sprechen / reden (preheen / redn) = a vorbi

    41. spielen (pilen) = a te juca

    42. trinken (trinchen) = a bea

    43. vergessen (ferghesn) = a uita

    44. versprechen (ferprehen) = a promite

    45. verstehen (ferteen) = a intelege

    46. waschen (van) = a spala

    47. werden (verdn) = a deveni

    48. wissen (vizn) = a sti

    49. wollen (volen) = a vrea

    50. wohnen (vonen) = a locui

    Substantivul.Descriere generala. Substantivul este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni sau animale), lucruri,

    actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare

    insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das

    Mdchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mdchen

    = o fata).

    Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru.

    Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind

    foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice

    dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru.

    Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula. (

    daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este

    considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect )

    Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii),abstracte (care

    denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri),comune (care denumesc clasa sau

    categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective)

    Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea;

  • das Fenster = fereastra; das Auto = masina;

    Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit =

    prostia, die Nhe = apropierea, die Musik = muzica;

    Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;

    Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;

    Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua categorii:

    Dupa numar substantivele pot fi:

    substantive care au forma de plural si singular;

    substantive care au numai forma de singular;

    substantive care au numai forma de plural;

    Dupa gen substantivele pot fi:

    substantive feminine;

    substantive masculine;

    substantive neutre;

    Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata

    substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:

    articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);

    articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);

    Genul substantivului si reguli de determinare. Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este recomandat sa

    invatati substantivele impreuna cu genul acestora.

    Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.

    Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia

    acestuia.

    Genul masculin foloseste articolul : DER

    1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:

    In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann = omul;

    der Student = studentul; der Hund = cainele; der Lwe = leul; der Hahn = cocosul; => exceptie

    face: das Shnchen = baiatul, baietelul etc.

    Categorii de substantive:

    anotimpurile => exceptie face: das Frhjahr = primavara anului;

    denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht = noaptea; die

    Frhe = la inceputul / urile;

    fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner = tunetul;

    der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;

    denumirea vanturilor; ex: der Fhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul;

    denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul;=>

    exceptie face: die Kreide = creta;

    denumirea muntilor ( nu toti ) ;

    denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul;=>

    exceptie face: die Lira = lira

    toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;

    denumirea mobilierului;

    denumirea instrumentelor de scris

  • marcile de automobile;

    2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

    Terminatii pentru substantive de origine germana:

    -ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;

    -el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea; das

    Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.

    -er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die Butter

    = untul; das Zimmer = camera; etc.

    -ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;

    -ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;

    -ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;

    -ling : der Frhling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling =

    balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);

    -s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;

    -en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc.

    * : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul

    neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;

    Terminatii pentru substantive de origine negermana:

    -al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material = materialul;

    -an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;

    -n : der Kapitn = capitanul;

    -ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;

    -ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;

    -r : der Sekretr = secretarul; der Aktionr = actionarul; => exceptie face: das Militr =

    militarul;

    -bus : der Autobus = autobuzul;

    -end : der Dividend = dividentul;

    -ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent =

    brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";

    -et : der Planet = planeta;

    -eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;

    -ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;

    -iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;

    -ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;

    -ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;

    -mom : der Agronom = agronomul;

    -er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;

    -soph : der Philosoph = filozoful;

    - us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;

    Genul feminin foloseste articolul : DIE

    1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:

    In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die

    Tochter = fiica; die Lwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange =

    sarpele; => exceptie face: das Mdchen = fata; das Weib = feminin;

  • Categorii de substantive:

    90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich =

    piersica;

    denumiri pentru avioane;

    denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;

    marci de motociclete;

    denumiri de rauri;

    denumiri de flori;

    denumiri de arbori;

    instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier = clavierul;

    das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;

    numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fnf;

    2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:

    -e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie

    face: das Auge = ochiul;

    Terminatiile care indica 100% genul feminin:

    -schaft : die Freundschaft = prietenia;

    -keit : die Suigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;

    -ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;

    -ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;

    -heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;

    -de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;

    -ei : die Bcherei = biblioteca;

    -in : die Lehrerin = profesoara;

    Terminatii pentru substantive de origine negermana:

    -a : die Kamera = camera;

    -ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;

    -age : die Garage = garajul;

    -aille : die Medaille = medalia;

    -ne : die Migrne = migrena;

    -enz : die Differenz = diferenta;

    -ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;

    -ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul;

    -ille : die Kamille = musetelul;

    -ine : die Kabine = cabina;

    -isse : die Kulisse = culise;

    -ive : die Alternative = alternativa;

    -iz : die Notiz = nota;

    -ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose =

    marinarul, navigatorul;

    -is : die Basis = baza; die Dosis = doza;

    -ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;

    -tt : die Universitt = universitatea; die Qualitt = calitatea;

    -ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;

  • -re : die Lektre = lectura; die Broschre = brosura;

    Genul neutru foloseste articolul : DAS

    1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:

    In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das Lamm

    = mielul.

    Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.

    Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ;ex: das

    Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de

    gaina;

    Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das

    Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom =

    bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:

    Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel =

    al patrulea;

    Diminutivele; ex: das Mtterchen = mamica; das Vterchen = taticul;

    Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul inalt,

    ridicat;

    Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das

    Getreide = cereale; das Geflgel = pasarile, gainile;

    Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;

    2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:

    Terminatii pentru substantive de origine germana:

    -chen : das Mdchen = fata; das Bndelchen = manunchi, pachetel;

    -lein : das Frulein = fetita;

    -nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefngnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfngnis

    = conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;

    -sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal =

    necazul; die Mhsal = dificultate, greutate; etc.

    -sel : das Rtsel = enigma; das Hcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stpsel = dopul;

    -tel : das Viertel = cartierul;

    -tum : das Altertum = antichitate, vechime;

    Terminatii pentru substantive de origine negermana:

    -em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;

    -ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul;

    -id : das Oxid = oxidul;

    -in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;

    -ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;

    -ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;

    -ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;

    -ol : das Karbol = acid carbolic;

    -um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;

    -ut : das Institut = institutul;