curs igiena mediului

LOGO Curs Igiena mediului

Sistemul de Monitoring Socio-Igienic în Republica

Moldova

Prof. Grigore Friptuleac

www.themegallery.comwww.themegallery.com Company LogoCompany Logo

Hotărârea Guvernului R. M. Nr.717 din 07.06.02

În Republica Moldova s-au efectuat studii pentru elaborarea principiilor de funcţionare şi de organizare a monitoringului ecologo-igienic, au fost elaborate şi aprobate prin Hotărârea Guvernului R. M. Nr.717 din 07.06.02 Conceptul de organizare şi funcţionare a monitoringului socio-igienic şi Regulamentul privind monitoringul socio-igienic.


Recomandări ale OMS

La ora actuală există un şir de recomandări ale OMS, multiple publicaţii din diferite ţări şi experienţa bogată a specialiştilor din Republica Moldova, care a elaborat setul de indici ai sănătăţii şi mediului pentru monitorizare.


Definiție

Monitoringul socio- igienic se prezintă ca sistem statal, vast şi complex de măsuri legislativ-organizatorice, medico-sociale şi ştiinţifico-tehnice, care are ca scop de a asigura supravegherea permanentă a stării sanitaro-epidemiologice a populaţiei şi calităţii mediului habitual, a analiza, a estima şi pronostica valorile indicilor care le caracterizează, a determina interrelaţia de cauză-efect pentru elaborarea măsurilor orientate spre prevenirea, eliminarea sau reducerea impactului factorilor nocivi de mediu asupra sănătăţii, administrarea datelor (colectate şi investigate), elaborarea pronosticului şi estimarea efectului medico-social şi economic al activităţilor profilactice întreprinse de stat.


Principiile de bază în organizarea şi funcţionarea monitoringului socio-igienic:

Caracterul statal;Structurizarea după nivel;Eşalonarea desfăşurării pe etape;Unificare metodică a informaţiei inclusiv

standartizarea terminologiei, indicilor şi metodelor;

Raţionament în desfăşurare;Standartizare a indicilor (obligatorii suplimentari,

combinaţi);


Prelungire

Complexe cu alte structuri şi sisteme (pentru excluderea dublajului);

Caracterul multilateral, complex şi integrat al sistemului de monitorizare.

Continuitatea acumulării informaţiei în fiecare domeniu inclus în sistem;

Veridicitatea informaţiei utilizate;Eficacitate (orientare spre rezultate reale şi

obiective);Conformarea monitoringului acordurilor,

recomandărilor internaţionale.


Nivelul de organizare şi funcţionare a Monitoringului:

Monitoringul este organizat de către instituţiile şi serviciile Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova în comun cu ministerele, departamentale şi administraţiile publice teritoriale, scopul căruia este crearea Fondului naţional informaţional de baze de date (multianuale) privind starea sănătăţii în relaţie cu factorii de mediu care o determină. Aceasta din urmă este organizat şi funcţionează la nivel:

Naţional; Judeţean, municipal; Local (sector, raion). în baza actelor normative şi documentelor instructiv-

metodice aprobate, inclusiv în baza regulamentelor igienice, regulilor şi normelor sanitaro-igienice şi antiepidemice.


Funcţiile şi sarcinile de bază a monitoringului:

Etapa iniţială are ca scop crearea reţelei unice a sistemului de monitoring şi asigurarea elaborării şi implementării softului (programelor computerizate) pentru formarea Fondului Naţional Informaţional al Monitoringului. În acest aspect ca sarcini de bază sunt:

crearea fondului statal de resurse informaţionale în domeniul asigurării bunăstării sanitaro-epidemiologice a populaţiei;

stabilirea legăturilor de cauză-efect între indicii de sănătate şi factorii care o determină în baza analizei de sistem şi evaluării riscului pentru sănătate;


Prelungire

asigurarea suportului metodic, tehnico-material şi de laborator pentru funcţionarea monitoringului în baza tehnologiilor analitico-informaţionale contemporane şi complexelor computerizate.

coordonarea activităţilor interramurale şi intersectoriale de asigurare a bunăstării sanitaro-epidemiologice cu luarea deciziilor de dirijare de către organele administraţiei publice la nivel naţional, judeţean şi local.

unificarea sistemelor de colectare, procesare şi evaluare a informaţiei privind în instituţiile Serviciului sanitaro-epidemiologic la nivel naţional, judeţean (municipal) şi local;

selectarea poluanţilor prin prisma factorilor de mediu şi teritoriu pentru optimizarea cercetărilor de laborator şi evidenţierea celor mai semnificativi necesari pentru monitorizare;

identificarea indicilor prioritari de sănătate care necesită a fi incluşi în monitorizarea socio-igienică:

aranjarea ramurilor, obiectivelor economiei naţionale şi a surselor poluante, conform factorilor principali care determină degradarea mediului şi influenţa lor asupra sănătăţii populaţiei – date necesare pentru luarea deciziilor la toate nivelurile de supraveghere sanitaro-epidemiologică;

elaborarea informaţiilor, recomandărilor proiectelor de decizii în adresa organelor executive şi administraţiei publice teritoriale pentru realizarea măsurilor profilactice şi de asanare.


Efectuarea monitoringului se produce

prin supravegherea indicilor de sănătate şi a stării mediului habitual uman;

prin acumularea, procesarea, analiza şi stocarea datelor. Acumularea informaţiei (sau datelor) privind obiectul de studiu de către Serviciul sanitaro-epidemiologic, desenat ca serviciu responsabil de monitorizare (ordinul MS al Republicii Moldova nr. 196 din 18 iulie 2002), se va efectua conform principiului – “spre sine” de la toate celelalte organe, instituţii şi structuri implicate în monitoring, iar ultimele vor activa după principiul – “de la sine”. Tot după principiul “de la sine” spre CNŞPMP vor activa şi instituţiile ierarhic inferioare, subordonate Serviciului sanitaro-epidemiologic.


Prelungire

Reieşind din faptul, că în multe cazuri colectarea şi acumularea datelor (informaţiei) despre factorii de studiu va necesita utilizarea metodelor şi procedeelor sanitaro-epidemiologice, Serviciul SSSP (CSP judeţene, municipale, CSP UTA Gagauzia, filialele acestora, serviciile departamentale) va efectua această activitate şi de sine, stătător, cu ieşirea la obiectivele de cercetare, în celelalte cazuri structurile implicate în sistemul de monitoring, la nivele corespunzătoare (locale, judeţene, municipale, naţionale) vor transmite informaţia CSP (organelor responsabile de monitorizare);

prin folosirea bazelor de date informaţionale privind starea sănătăţii cetăţenilor şi mediului ambiant, care sunt formate de structurile, subdiviziunile, instituţiile, organele puterii executive de nivel naţional, judeţean, municipal şi local etc.


Monitoringul socio-igienic asigură:

identificarea factorilor, care deţin influenţa nocivă asupra sănătăţii, şi aprecierea gradului de influenţă al acestuia;

pronosticul stării de sănătate a populaţiei şi mediului habitual;

identificarea măsurilor urgente şi de lungă durată privind prevenirea şi aprecierea acţiunii nocive a factorilor mediului habitual asupra sănătăţii;

informaţii pentru elaborarea hotărârilor de realizare a măsurilor, orientate spre ocrotirea sănătăţii şi mediului habitual;

informarea organelor statale, organelor administraţiei publice locale, organizaţiilor (indiferent de forma administrativ-juridică) inclusiv populaţiei, despre rezultatele monitorizării.


Priorităţi

Priorităţile stabilite pentru factorii de mediu şi indicii sănătăţii populaţiei (în fiecare teritoriu, localitate) servesc ca bază pentru soluţionarea a două mari sarcini de funcţionare a monitoringului socio-igienic, şi anume:

determinarea listei factorilor semnificativi (sau prioritari), din punct de vedere socio-igienic, care urmează a fi supuşi supravegherii (controlului) sistematice şi dirijării cu ei;

stabilirea ordinei (succesiunii) de realizare a măsurilor de asanare şi ameliorare a situaţiei;


Optimizarea sistemului de Monitoring Socio-igienic

Una din priorităţile de bază a monitoringului socio-igienic trebuie să se axeze pe minimalizarea numărului de indici monitorizaţi, deoarece o parte din ei sunt irelevanţi şi contribuie la crearea unei baze inutile de date.


A monitoriza indicii stării de sănătate în trei nivele: comunitar, raional şi naţional

La nivel comunitar de axat la evidenţă strictă toată morbiditatea, natalitatea, mortalitatea, invaliditatea, indicii biochimici ai sângelui şi urinei, indicii dezvoltării fizice etc.

La nivel raional se monitorizează morbiditatea generală şi morbiditatea pe clase şi forme nozologice după clasificarea internaţională a OMS (revizia a 10-a), mortalitatea, invaliditatea, cât şi cazurile de izbucniri hidrice, intoxicaţii alimentare şi cu substanţe toxice.

curs igiena mediului

Documents