*INTRODUCERE N RADIOLOGIE I IMAGISTIC MEDICALA S.L DR.Stefanescu Victorita

*MartiJoi

*

*Imagistica cu raze rentgen: rntgendiagnosticRadiaia descoperit n 1895 la Universitatea Wrzburg de ctre fizicianul Rntgen i denumit de el radiaia X, este o radiaie electromagnetic, cu lungime de und extrem de mic, n medie de 10000 de ori mai mic dect cea a luminii.

*

*Se produc raze X ori de cte ori electroni aflai n micare foarte rapid,se lovesc de corpuri materiale, unde produc dislocri de electroni de pe orbitele energetice ale atomilor acestor corpuri. Pentru a se menine echilibrul, electronii de pe orbitele mai periferice, ale corpului izbit,vor lua locul electronilor dislocai de pe orbitele mai centrale. Din acest salt de pe un nivel energetic pe altul , n sensul menionat mai sus, rezult un plus de energie, care constitue razelele X.

*Modificrile suferite de energia radiant la diverse nivele n corpul omenesc alctuiesc n ansamblul lor elemente utile , pe care fascicolul de raze X le poate transmite examinatorului sub form de imagini radiologice , produse datorit modificrilor care au loc n fascicolul de raze X la nivelul esuturilor i organelor de examinat.Cele mai importante manifestri ale acestor interelaii sunt, efectul Compton, efectul Tomson, efectul fotoelectric i efectul de materializare, care duce la formarea de pererchi de electroni.

*Efectul Compton :

* Ori de cte ori un foton incident cu energie mare intr n coliziune cu un electron slab fixat pe unul din nveliurile periferice ale atomului , cruia i transmite o parte din energia lui iniial sub form de energie cinetic datorit acestei interaciuni electronul prsete atomul i capt o direcie diferit de cea a fotonului incident-electron de recul. La fel ca i electronul de recul n urma coliziunii cu fotonul incident va avea i el o traiectorie deviat astfel se explic difuzia radiaiei, fotonul incident devenind foton difuzat.Efectul Tomson n urma interaciunii foton - electron fotonul incident este abtut de la direcia lui iniial, fr ca s se cedeze energie atomului energia nu este transferat ea este conservat.Efectul fotoelectric are loc n toate cazurile n care un foton incident expulzeaz un electron din nveliurile atomului cruia i cedeaz ntreaga lui energie.

*Efectul fotoelectric

*Producerea de perechi const n transformarea energiei fotonilor incideni n materie , fiind un efect de materializare a electronilor sub form de perechi de particule. Producerea de particule crete o dat cu creterea energiei razelor X i cu numrul atomic ridicat al elementelor materiale care au fost strbtute. n cazul energiilor mari surplusul de energie de care dispune fotonul incident este cedat perechii sub form de energie cinetic reprezentnd un efect de atenuare.Coeficientul de absorbie este proporional cu numrul atomic la putra a patra din corpul traversat structurile cu numr atomic mare vor atenua mai mult fascicolul de razeX, iar din punct de vedere radiologic vor fi mai opace exemplu segment scheletic.n funcie de energia fascicolului de raze X n regiunea examinat va precumpni un efect de absorbie sau altul propriu efectului fotoelectric sau efectului Compton-la energii mici va fi preponderant efectul fotoelectric/ iar la energii medii efectul Compton.

*Producerea de perechi

*Producerea radiatiei Xse face n tubul de raze-tubul Coolidge - un tub de sticl n care se afl un vid foarte avansat unde electronii emii de catod (un filament de wolfram ce a fost adus la incadescen) sunt accelerati la diferene de potenial de zeci de mii de volti, se ciocnesc cu materialul anodic (are n componen metale greu fuzabile ca reniu, molibden, wolfram) unde cea mai mare parte din energia lor se pierde prin ionizri i excitri n straturile superioare ale materialului anodic, iar o parte produce radiaie Rntgen de frnare i caracteristic.

*

*

*Proprietatile radiatiei X sunt commune cu ale radiatiilor electromagnetice, intensitatea lor scade invers proportional cu ptratul distantei.

Propriettile speciale constau n :penetrabilitate invers proporional cu lungimea de undsunt absorbite de corpurile prin care trec , absorbia fiind direct proporional cu numrul atomic la puterea 3, densitatea i grosimea obstacolului.determin fenomenul de luminiscenadetermin efect de fotosensibilitate (reduce emulsia de argint la argint metalic).produc ionizare are loc ionzarea gazelor prin care trec.au efecte biologice asupra esuturilor vii prin ionizri i prin excitaii care produc alteraii n material vie.

*Efectele celulare ale radiaiilor: Sunt precoci i cumulative n timp.a) Mecanismul de aciune este direct i indirect.-aciunea direct este sub forma rupturii arhitecturii moleculare i n special la nivelul unor structuri ca genele, cromozomii sau enzime-doza este fr importan.- aciunea indirect este dat de substanele nscute din reaciile directe.b) Natura leziunilor A.D.N ul este inta preferat a radiaiilor deci inta princicipal este materialul genetic.c) Efectele somatice sunt asupra individului n totalitate i pot apare la interval de ore pn la ani.La nivel somatic acioneaz legea ( Bergonier i Tribondeau) conform creia cu ct un esut este mai tnr cu att el este mai sensibil i vulnerabil.

*d) manifestarile clinice ale leziunilor radice apar numai exceptional in cadrul iradierii diagnostice. Ele pot fi vazute la medicii radiologi sub forma de boala profesionala.Leziunile pielii apar in formele cronice la radiologi, cel mai adesea sub forma de radiodistrofii: teleangiectazii, tulburari de pigmentare, atrofie si scleroza cutanata, formatiuni keratozice sau papilamatoase;Leziunile oculare sunt reprezentate de o conjunctivita banala care se vindeca fara sechele, cataracta sau keratite;Tesuturile hematopoetice au o sensibilitate mare in functie de radiosensibilitatea celulelor susa si de distributia temporospatiala a particulelor ionizante in organism in raport cu celulele hematopoetice. Semnele de alarma sunt modificarile de hemograma;Gonadele au sensibilitati diferite asupra partii endocrine (foarte radiorezistenta) si a celei exocrine de reproducere (extrem de radiosensibila);Alte tesuturi. Nu apar modificari digestive, pulmonare, osoase, renale decat la doze mari exclus de atins in cadrul radiodiagnosticului.

*e) efecte feto-embrionare sunt diferite dupa varsta produsului de conceptie:- la stadiul de ou actioneaza legea tot sau nimic. Oul traieste normal sau moare;- la stadiul de organogeneza in primele trei luni se produc malformatii grave;- fatul mai mare de 3 luni este mult mai putin radiosensibil.

*f) efecte genetice mutatii care apar indiferent de doza, dar se dubleaza dupa 30-50 rds.g) efecte cancerigene au o frecventa mica, dar o existenta indiscutabila.Efectele la nivel tisular sau ale intregului organism reprezinta suma nu neaparat matematica a modificarilor celulare. Acumularea in timp a tuturor acestor modificari duce in ultima instanta la moartea individului prin alterari functionale si organice ireversibile.

*PROTECIA MPOTRIVA RADIAIILORn lumea contemporan orice fiin vie de pe suprafaa pmntului suport o iradiere care nu poate fi evitat. - 87% din aceasta iradiere este dat de iradierea natural. - 13% este procentul de iradiere artificial, din care 11,5% reprezint iradierea medical. Aceasta din urma se datoreaz n principal iradierii cu scop diagnostic.Evoluia tehnologiilor de diagnostic, n special dezvoltarea imagisticii medicale i n mod particular a tehnicilor de explorare fr radiaii Rntgen (Ecografia i Imagistica prin Rezonana Magnetica) nu au modificat esenial acest procent, care continu s rmn ridicat oriunde pe suprafata planetei.

*Mecanismul iradierii n regiunile cu slab dezvoltare economic iradierea se datoreaz utilizrii n continuare a unor tehnologii nvechite de emisie, control i utilizare a radiaiilor.n rile cu nalt dezvoltare tehnologic, iradierea este aproape similar dar este excesul de investigatie. Aceasta apare ca un corolar al sistemelor sofisticate de sntate public, n care gestul medical subvenionat mpinge la excese i la risip.

*ara noastr este undeva ntre cele dou, ncercnd eforturi remarcabile de rennoire i actualizare a echipamentelor radiologice i de rationalizare a explorrii, n contextul unui sistem de sntate, care implementat la mare distan de alte sisteme din care s-a inspirat, are datoria de a preveni defectele modelelor.Ca raspuns la situaia semnalat mai sus singurele msuri de protectie eficiente i aplicabile sunt: - raionalizarea explorrii radiologice n special la grupele de populaie cu factori de risc (copii, gravide etc.); - modernizarea echipamentelor, cu extinderea tehnologiilor de achiziie i prelucrare digital.

*Pentru o rationalizare corecta a explorarilor trebuie cunoscute dozele proportionale de radiatii incasate de pacienti. Acestea se pot cunoaste din tabele si dau uneori date surprinzatoare. Pentru orientare iata cateva cifre comparative cu privire la dozele incasate in cadrul diferitelor metode de radiodiagnostic folosind ca baza de comparatie radiografia toracica de fata, gestul radiologic cel mai curent si cu cea mai mica iradiadiereradioscopia conventionala toracica= 50-150 radiografiiaceeasi cu amplificator si lant TV= 5-15 radiografiitomografia plana toracica= 10-15 radiografii/fiecare sectiuneradiografie de craniu= 1 radiografie pulmonararadiografie abdominala = 10 radiografii pulmonareurografie intravenoasa= 35 radiografii pulmonareirigoscopie= 77 radiografii pulmonarecomputertomografie= intre 26 si 48 radiografii pulmonare

* Tot pentru a se realiza amploarea fenomenului, iata cateva date comparative intre dozele incasate in cadrul diferitelor tehnici de Radiodiagnostic si iradierea naturala.Datele oferite echivaleaza in timp de iradiere naturala tehnicile urmarite:Radiografia toracica = 15 zile de iradiere naturalaRadiografia abdominala= 6 luni de iradiere naturalaUrografia intravenoasa= 18 luni de iradiereIrigoscopia= 3 ani de iradiere naturalaComputertomografia = intre 1 si 2 ani

*Cunoscand aceste doze se poate intelege de ce este nevoie de rationalizarea examenelor cu scop de prevenire a iradierii.Rationalizare insemana in primul rand abtinere de la explorare. Examenul radiologic toracic la un copil fara semne clinice de boala cardiaca sau pulmonara este un exces, tot un exces uzual este si radiografia de coloana vertebrala repetata cu ocazia fiecarei internari la un bolnav cu leziune degenerative. Tot rationalizare se numeste si alegerea dintre mai multe posibilitati de explorare a aceleia care aduce maximum de informatii si poate inlocui metode mai iradiante. Desi ideea pare fantezista, cea mai buna metoda de diagnostic radiologic a afectiunilor sinusurilor fetei este computertomografia. Suspiciunea de diagnostic de adenom hipofizar obliga la examen prin Rezonanta Magnietica, evitandu-se iradiarea prin alte explorari radiologice mai neperformante in situatia data.

*O solicitare de examen radiologic trebuie redactata in scris, lizibila si precisa. Ea trebuie sa indice contextul clinic pentru ca radiologul sa poata intelege problemele particulare pentru care se solicita explorarea respectiva. Este de datoria si de calificarea radiologului sa stabileasca metoda si tehnica optimala pentru situatia data.In cadrul masurilor de radioprotectie este necesar sa cunoastem si modul de comportare intr-un serviciu de radiologie cu scopul evitarii iradierii inutile. Astfel, locul de maxima iradiere este cel de langa bolnav, unde radiatia secundara difuzata emisa de acesta in timpul iradierii diagnostice este maxima. Locul de maxima siguranta este in spatele tubului radiogen (protectie eficienta realizata de cupola port tub) sau in spatele radiologului cu obligatia protectiei personale prin echipamente specifice (sort, ochelari etc.).In ceea ce priveste pe utilizatorii aparatelor de radiodiagnostic medici si personal mediu acestia trebuie sa accepte ideea ca legislatia de radioprotectie existanta este chezasul unei protectii maxime in conditiile deficitare existente.

*Receptorul radiaiei reziduale modulate de corpul de radiografiat, este folosit n diagnosticul radiologic utilizat curent.Receptarea informaiei se face n mai multe moduri: - radioscopie radiaia rezidual acioneaz asupra unui mediu cu proprieti fluorescente i produce o imagine dinamic real time a structurilor traversate. - radiografie impresionarea chimic direct i prin emisie luminoas obinut cu ajutorul ecranelor ntritoare asupra emulsiei de sruri de argint de pe suprafaa unui film radiografic.

*Aparatura de radiodiagnosticOrice instalaie radiologic se compune din dou pri:aparatul propriuzis , accesorii.

* Aparatul se compune din:-tubul radiogen -transformatorul de nalt tensiune -transformatorul de nclzire-de joas tensiune-cablurile sau troleele-masa de comandTubul radiogen const dintr-un balon ,construit dintr-o sticl special ,fabricat pentru a rezista la temperaturi deosebit de ridicate.Balonul are dou tuburi laterale situate unul n faa celuilalt :- catodul polul negativ al tubului format dintr-un filament de tungsten ,dispus n form de spiral, adus la incadescen de un transformator de nclzire- anodul polul pozitiv format din aliaj de metale greu fuzibile care au proprietatea de a transmite rapid cldura primit, facilitnd n felul acesta rcirea tubului produs i prin rotaia sa (3000 ture/min).Transformatorul de inalt tensiune : transform tensiunea obinuit de la reea n tensiune nalt, cu ct tensiunea este mai mare se vor produce raze mai dure de aici rezult calitatea razelor calitate nseamn tensiue deci kilovoltaj iar calitatea amperaj.

*Masa de comand : servete la punerea n funciune i la oprirea aparatului. Aceasta este nzestrat cu aparate care permit :-msurarea curentului de la reea -msurarea intensitii curentului-msurarea timpului -butonul de punere n funciune.Trolee-sau cabluri.

*Accesoriile unei instalaii sunt:-stativul de susinere a tubului radiogen-ecranul n radioscopia clasic sau analogic imagine obinut direct sau indirect printr-un factor fizic care interacioneaz cu mediul anatomic. -ecranul este constituit dintr-o foaie de material celulozic sau plastic pe care este dispersat un material fluorescent platinocianura de bariu , tungstatul de cadmiu sau sulfura de zinc i cadmiu . Astzi sunt folosii compui de cesiu, titan, ytrium sau pmnturi rare. Pentru protecie, n faa ecranului este o sticl special .-dispozitive de centrare -dispozitiv de susinere i fixare a casetelor -grile antidifuzoare un dispozitiv format dintr-o serie de lamele de plumb aezate paralel ntr ele la 0,3 mm unele de altele- principiul este c orice raz parazit (secundar) ,care nu este situat n axul principal al fascicolului , nu va putea strbzate spaiul dinte lamele i lovindu-se de ele ,va fi absorbit de aceasta.-materiale de protecie ( oruri ,mnui etc)

*Receptorula) radioscopia n radioscopia clasic sau analogic imagine obinut direct pe ecranul ce este constituit dintr-o foaie de material celulozic sau plastic , pe care este dispersat un material fluorescent platinocianura de bariu , tungstatul de cadmiu sau sulfura de zinc i cadmiu . Astzi sunt folosii compui de cesiu, titan, ytrium sau pmnturi rare. Pentru protecie n faa ecranului este o sticl special .b) radiografia simpl : se bazeaz pe efectul fotochimic al radiaiilor avnd avantaje: document, doz de iradiere redus, cost relative sczut.Filmul radiografic este format dintr-un suport transparent, acoperit de o emulsie de cristale de bromur de argint suspendat n gelatin.

*

*Prelucrarea filmului radiologic se face n camera obscur , unde se efectueaz developarea, cnd imaginea latent se transform n imagine vizibil.Formarea imaginii radiologice- imaginea radiologic exist n form latent n relieful spectral al fascicolului emergent. ntruct organele au structuri neomogene, compoziie chimic, densitate, grosime variabile, relieful fascicolului emergent va traduce pe planul de proiecie variaii de absorbie determinate de aspectul neuniform al organului de cercetat, fapt ce va duce la impresionarea discontinu inegal a sistemului detector.

*Proprietile optice ale imaginii radiologice-caracteristicileproieciei unui corp tridimensional pe plan bidimensional:Proiecia conic - sub forma unui con cu vrful la focarul tubului i baza pe planul de proiecie-astfel o imagine ce se afl n fascicol apare mrit i deformat, mrirea apare cu creterea distanei focar-film.Paralaxa fenomen ce permite disocierea structurilor suprapuse cnd focarul i obiectul fac o micare de translaie.Penumbra are rol n calitatea imaginii-cu ct focarul este mai fin cu att imaginea are contururi mai precise.Incidenele tangeniale- conturul imaginii apare net cnd raza incident este tangent la conturul stucturii respective scizur, tblie. Cnd raza este perpendicular pe o structur, poate da o imagine net n axul lung al obiectului, determinnd imagini ortorntgenografice-conduct bronic, pedicul vertebral.Sumaia planurilor- cnd sumaia este pozitiv cnd staturile sunt opace i cnd se suprapune aer (transparent) imaginea devine mai puin opac .

*CONICAL PROJECTION

*PARALLAX PHENOMENA

*TEHNICI RADIOLOGICE SPECIALERadioscopia televizat transpunerea imaginii radiosopice ntr-o imagine aparenta pe un monitor de televiziune prin intaritorul de imagine.Amplificatorul de imagine- sistem electronic ce are urmtoarele aplicaii: - permite efectuarea fluoroscopiei la lumina zilei - calitatea imaginii este net superioar i poate fi nregistrat video, fotografic digital. - se poate lucra cu sistem de TV cu circuit nchis , n echipe de specialiti, proceduri de radiologie intervenional. - imaginea poate fi transmis la distan prin TV cablu satelit - reducerea considerabil de 3-5 ori a intesitii fascicolului de radiaii - a permis construcia de aparate cu telecomand i protecia operatorului.

*

Tomografia plan convenional tubul i caseta sunt solitare i se deplaseaz n sens invers.Variante radiografice:radiografia cu raze dure- se utilizeaz pentru disocierea unor opacitiradiografia cu raze moi pri moi radiofotografia medical RMF-se folosete pentru depistarea TBC.radiografia panoramic-se folosete n stomatologieradiografia digital.

*Radioscopia televizat transpunerea imaginii radiosopice intr-o imagine aparenta pe un monitor de televiziune prin intaritorul de imagine.Avantajul reducerea considerabil de 3-5 ori a intesitii fascicolului de radiaii, posibilitatea conducerii de la distan a examinrii (deci protec|ia personalului),lucru la lumina zilei, cel mai important nregistrarea imaginii fie sub form analogic ( band magnetic sau disc video) sau prelucrare digital

*Radiografia digital asigur transformarea datelor analoge n infomaii digitale. Prile componente ale receptorilor digitali utilizai n radiodiagnostic sunt: Detectorul de scintilaie - proprietatea unor substane de a emite lumin la impactul cu radiaiile X-este plasat n contact cu imaginea obinut dup ce radiaiile X au traversat organismul. La impactul radiatiilor X cu scintilatorul, acesta emite semnale luminoase plasate in domeniul vizibil.Convertorul energiei luminoase in energie a curentului electric, care se bazeaza pe efectul fotoelectric. Radiatiile luminoase aplicate catodului unei celule fotoelectrice determina emisia fotoelectronilor care sunt colectati la anod, generand microcurenti de diferite intensitati. Acest sistem transforma sistemul analog de date (semnalul luminos) in informatii digitale (curentul electric).Calculatorul, care prelucreaza imaginea digitala si o transforma in semnal video TV.

*Receptorii digitali sunt utilizati atat in radioscopie cat si in radiografie.Comparatie intre imaginile digitale si analoageElementul de baza al imaginii digitale este pixelul o suprafata patrata cu o nuanta de gri corespunzatoare densitatilor pe care le reprezinta. Imaginea radiologica este formata dintr-un numar de pixeli. Cresterea numarului de pixeli / imagine determina marirea rezolutiei imaginii. Pentru ca imaginile obtinute pe filmele cu dimensiuni de 18 x 24 cm sa aiba o rezolutie buna este necesar ca numarul corespunzator de pixeli sa fie de 3600 x 4800.

*O imagine poate fi reprezentata si printr-un sir de numere, daca este supusa unei conversii analog-digitale, devenind o imagine in forma digitala sau o imagine digitala.

*In procesul conversiei analog-digitale, imaginea originala este descompusa intr-un numar de careuri, cu ajutorul unor linii orizontale si verticala. Reteaua de linii paralele orizontale si verticale alcatuieste o matrice, in care se pot distinge randuri orizontale si coloane verticale (de cele mai multe ori, matricea este patrata, numarul randurilor fiind egal cu cel al coloanelor). Fiecare careu din matrice poarta numele de pixel. O matrice cu n randuri si n coloane contine n2 pixeli. Imaginea digitala se realizeaza in momentul in care fiecarui pixel i se atribuie o valoare numerica (proportionala, de exemplu, cu gradul de luminozitate sau de inegrire a imaginii in dreptul acelui pixel). Imaginea digitala este un sir de numere corespunzatoare succesiunii randurilor sau coloanelor din matrice

*

*Imaginea digitala are urmatoarele avantaje:permite o mai buna vizualizare a zonelor cu densitati mici; chiar daca rezolutia geometrica este mai redusa fata de radiografia clasica rezolutia de densitate este mult mai mica;ofera posibilitatea unei prelucrari ulterioare a imaginii.

*Computer tomografiaEste o tehnic particular ,care utilizeaz ca factor de fizic radiaia X ,ca procedeu de explorare a mediului seciunea tomografic n plan transversal axial, iar ca mod de redare a informaiei , imaginea digital.Principiul tomografiei computerizate se bazeaz pe msurarea atenurii unui fascicol ngust de radiaii X, care parcurge, printr-o micare circular, un strat echivalent ca lrgime din corpul examinat, i reconstrucia imaginii plecnd de la proieciile sale diferire.

*Sistemul de achiziie a datelor Sistemul de procesare Sistemul de vizualizare i stocare a datelor Sistemul de comandSistemul de achiziie a datelor cuprinde : tubul de radiaii X,detectorii, o serie de elemente electronice asociate, montate ntr-un cadru denumit-GANTRY.

*

*Componentele sistemului de achizitie au cunoscut schimbari de-a lungul timpului:prima generatie folosea un singur tub si un singur detector, efectuand miscari de rotatie si translatie in jurul corpului dezavantaj timp lung de scanare;generatia a doua folosea mai multi detectori, iar fascicolul era sub forma de eventai;generatia a treia renunta la miscarea de translatie, tubul si detectorul efectuand miscare de rotatie;generatia a patra au detectorii ficsi, dispusi circular pe 3600, in timp ce tubul se roteste in jurul corpului.

*C.T. spirala sau volumetrica presupune miscarea continua a mesei si rotirea continua a tubului in timp de pacientul avanseaza in Gantry. Raportul dintre viteza mesei / rotatie si grosimea sectiunii se numeste PITCH. Sistemul de procesare a datelor- Unitatea de masura a densitatii denumita UNITATE HOUNSFELD este definita ca 1/ 1000 din diferenta de densitate dintre apa si aer sau 1/1000 diferenta aer si compacta osoasa. - Grila de densitati este arbitrara, densitatea aerului este -1000 a apei 0 si osoase + 1000.

*Administrarea substantelor de contrastDiferentierea structurilor normale de cele patologice este dificila datorita valorii de atenuare apropiata a acestora. Administrarea substantelor de contrast duce la cresterea cu 40 60 UH a densitatii accentuand diferentele de densitate.Administrarea se poate face pe diferite cai (iv, oral, endorectal, endovaginal etc.).

*

*Indicatiile administrarii substantelor de contrast sunt:precizarea vascularizatiei masei tumorale;diferentierea intre o masa tumorala si o malformatie vasculara;identificarea structurilor tubului digestiv;diferentierea elementelor hilului hepatic ori pulmonar;evaluarea tractului urinar;detectarea leziunilor focale (hepatice, pancreatice, cerebrale etc.) precizarea naturii lor;identificarea pachetului vascular;raporturile cu o masa tumorala.

*Vizualizarea datelor si comanda ansambluluiEste prezentata pe monitorul din incaperea unde se afla operatorul. Acesta are posibilitatea prelucrarii imaginii si ameliorarii datelor unei imagini deja achizitionate, dar are la indemana si o serie de elemente operationale, pe care le selecteaza si depinde calitatea imaginii: - voltajul; - miniamperajul; - colimarea; - pasul distanta cu care se deplaseaza masa pe care este asezat bolnavul egala cu grosimea sectiunii; - zoom-ul (marirea imaginii);Stocarea imaginilor se face pe discul computerului, pe CD etc. Imaginea poate fi revazuta ulterior si eventual inregistrata pe film radiologic sau fotografic.

*Imagistica prin rezonant magnetic- I.R.MI.R.M- constituie o metod non-invaziv de examinare a afeciunilor neuro-musculo- scheletal. Se bazeaz pe proprietatea (descoperit n anul 1946) c nucleele se comport ca nite magnei n prezena unui cmp magnetic intens. Nucleele de hidrogen sunt animai de micarea n jurul propriului ax spin nuclear. Treptele obinerii imaginii prin I.R.MSpecimenul examinat corpul uman este supus unui cmp magnetic exterior foarte puternic , care rmne constant n tot intervalul investigaiei i care produce alinierea n acceai direcie a dipolilor magnetici nucleari.Specimenului i se aplic apoi un cmp magnetic oscilant din zona de radiofrecven a specimenului electromagnetic , adic a unei unde de radiofrecven (RF) ce determin rezonana nucleilor.

*Radiaia electromagnetic (unda de RF) este apoi suprimat; nucleii continu s oscileze , emind ei nsi ca particole cu sarcin electric o und de RF care poate fi detectat ca semnal rezonant magnetic al nucleolilor. Recepia semnalului este posibil prin faptul c unda respectiv induce un curent electric ntr-o bobin construit n acest scop.Acest semnal este transmis unui computer, care l transform, prin prelucrare digital, n semnale optice elementare (pixeli).Valoarea sau intensitatea pixelului este proporional cu intensitatea semnalului ce provine din nucleii rezonani aparinnd unui volum bine determinant, voxelul.

*BOBINA

* Magnetul -este piesa central a instalaiei I.R.M-el trebuie s produc un cmp magnetic extern ct mai uniform Bobinele de radiofrecven forma i dispoziia acestor bobine depind substanial de sistemul magnetic principal, de regul, au o form de a.Gradienii de cmp magnetic se produc prin cureni electrici care circul n spire din materiale conductante, cu geometrii variate. Calculatorul - controleaz parametri fizici alei de operator.

*

*Noiuni elementare de semiologie n general imaginea este comparabil cu cea din C.T- sub unele aspecte suprioar permite un contrast superior ; imaginile sunt uor de recunoscut

*Agenii de contrast folosii n I.R.M.au la baz gadoliniu folosit n investigarea lichidului cefalorahidian face ca imaginea s fie mai luminoas.Pregtirea pacientului n general nu necesit msuri speciale ;un caz special l reprezint pacienii cu claustrofobie-la care administrarea unui calmant uor reduce starea de anxietate. Durata unui examen este de aproximativ 30-90 minute .Contraindicaiile absolute;- clipuri feromagnetice intracraniene ;peacemaker cardiac; proteze metalice valvulare; corpi stini metalici intraoculari.Contraindicaii relative; claustrofobie ; pacieni ventilai sau intubai.

* SCINTIGRAFIAMedicina nuclear utilizeaz izotopii radioactivi n scop diagnnostic i terapeutic. Explorarea scintigrafic este cel mai vechi procedeu imagistic de vizualizare a organelor interne . Cessen n 1951 au efectuat pentru prima dat scintigrafie tiroidian apoi a fost cuplat imaginea la calculator.Principiul examinrii scintigrafice const n detectarea radiaiei gama emis n urma administrrii (i.v.sau orale) unui produs radiofarmaceutic cu tropism selectiv pentru un anumit organ, proces, sau leziune. Imaginea scintigrafic reprezint distribuia spaial a radiofarmaceuticului i variaia sa n timp care ofer astfel informaii despre morfologia i funcia organului investigat.Aplicaiile clinice ale scintigrafiei se extind la toate specialitile medico chirurgicale.

*Scintigrafia static ofer informatii cu caracter morfologic poziie, form, dimensiuni, prezena unor leziuni difuze sau n focar; distribuia radiofarmaceuticului n organul investigat. Explorarea este fcut la un interval de timp de la injectarea radiofarmaceuticului.

*Scintigrafia dinamic sau secvenial explorare funcional examinarea se face cu ajutorul cameralor de scintilaie.Imaginile se obin concomitent cu injectarea radiofarmaceuticului obinnd imagini dinamice.Radionuclizii folosii ; sunt n principal : techneiu (99mTc), taliu (201Tl),iodul(123I-132 I), galiul,(67G),indiul (113mIn).Aparatura de detecie camera de scintilaie aparatura nu este un emitor ci un detector de radiaii gama. Examinarea SPECT se efectueaz cu camere de scintilaie la care detectorul efectueaz o micare circular n jurul organului de examinat ,oprindu-se timp de cteva secunde pentru achiziionarea imaginii.

*Tomografia cu emisie de protoni (PET)-reprezint o tehnic modern de obinere de imagini funcionale ale organelor sau sistemelor biologice. Aduce informaii morfofuncionale ale creerului sau inimii n seciuni de 4-5 mm i cu o rezoluie de secunde.Metoda permite obinerea de imagini ale distribuiei a radionuclizilor emitori de pozitroni.Cu aceti radionuclizi se pot marca radioactiv orice compus biologic: proteine, hormoni, aminoacizi sau neurotransmitori-putndu-se urmri diverse mecanisme biochimice.Principalele radiofarmaceutice folosite sunt; fluor-18 i fluoro-2-deoxi-D-glucoza.Pentru a urmri imaginea distribuiei n organism aparatele PET sunt formate din multiple cristale de scintilaie dispuse inelar n jurul pacientului i cuplate la tuburi fotomultiplicatoare-evenimentele luminoase sunt transformate n plus electric.Aceste evenimente sunt prelucrate de computer obinndu-se imagini tomografice ale diverselor organe.

*

*Ecografia

*Este metoda de diagnostic i terapeutic imagistic ce utilizeaz ca substrat radiaiile ultrasonore.Principiul metodei- principiul de funcionare al ecografiei este derivat din cel al sonarului, dispozitiv utilizat pentru prima dat n primul rzboi mondial la detectarea submarinelor.Ecografia se ocup de studiul modificrilor suferite de un fascicol de ultrasunete care traverseaz medii cu proprieti acustice diferite. La zona de contact dintre dou medii diferite din punct de vedere acustic apar fenomene de refracie, reflexive i absorbie ale undelor incidente. Undele reflectate, numite ecouri sunt recepionate i decodate. Dac se cunoate viteza de propagare i timpul scurs ntre emisia fascicolului incident i receptarea ecoulului se poate aprecia distana dintre sursa de US i obiectul int, apreciindu-se poziia acestuia.

*Apariia ecoului ecoul apare dac o parte din energia fascicolului incident se ntoarce la emitor sub form de fascicul reflectat. Interfaa dintre aer cu oricare alt structur determi n reflexie total a fasciculului incident cu apariia fenomenului de reverberaie pentru a mpedica acest fenomen se interpune gelul ultrasonografic ntre tegument i sond. Din acest motiv nu se pot examina organele ce conin aer plmn, structuri digestive (pot fi examinate prin administrare de ap).Traversarea unor medii cu un coeficent de atenuare foarte mare os, calcificri, determin absorbia total a fascicului incident- consecina este lipsa ecourilor crearea unui fenomen de umbr acustic posterioar sau con de umbr semn semiologic.

*Transductorul n ecografie sursa de ultrasunete poart numele de transductor, acetia sunt emitori i receptori de ultrasunete.Transductorul este construit din blocuri de cristale ceramice sintetice,care au proprieti speciale i funcioneaz utiliznd un fenomen fizic numit efect piezoelectric.Intr-o prima etapa sub actiunea de potential aplicate alternativ la nivelul fetelor cristalelor, acestea isi modifica dimensiunile, particulelor lor generand oscilatii mecanice. Aceste oscilatii se propaga in mediul din jur sub forma de unde ultrasonore (fascicul incident).

*In a doua etapa, daca asupra aceluiasi cristal se aplica un fascicul de ultrasunete fascicul reflectant, acesta genereaza o diferenta de potential proportionala cu energia acustica a ecoului.Acest potential electric rezulta in urma interactiunii fasciculului ultrasonor incident cu mediile prin care ultrasunetele se propaga si va constitui un cod de descifrare al informatiilor continute in zonele strabatute de ultrasunete.Alegerea transductorului se face in functie de regiunea explorata, tipul de pacient si organul tinta.In functie de forma sondei, acestea pot fi : - convexe cel mai frecvent tip utilizat; - liniare utilizate mai frecvent : pediatrie, obstetrica ginecologie intraoperator; - radiare utilizate in cardiologie.

*Dupa frecventa exista un raport invers intre valoarea frecventei nominative si penetrabilitatea fascicolului ultrasonor. Cele mai folosite sunt de 3,5 5 MHz - folosit in explorarea organelor abdominale.Trasductorul de 5 MHz utilizat in pediatrie. Cele de 5 7 MHz utilizate in explorarea organelor superficiale regiunea cervicala, pediatrie, san, testicol, a tubului digestiv si explorarea endocavitara.Transductorele moderne au banda de frecventa variabila in care opereaza de exemplu: 3,5 5 MHz.In functie de zona explorata sunt sonde de suprafata sau endocavitare endorectale, endovaginale.In gastroenterologie sunt transductori miniaturali pentru endoscopie, ecoendoscopie si exista transductori pentru explorarea cardiovasculara.

*Tipuri de ecografie:primul mod a fost modul A (Amplitudine) se obtine un grafic cu variatii de amplitudine;modul M de miscare pentru evaluarea miscarilor valvulare;modul B se asociaza luminozitatii cu o scala de gri si se obtine imagine bidimensionala

*

*

*

*Ultrasonografia Doppler un sunet emis de o sursa cu o frecventa constanta este receptionat de catre un receptor fix cu o frecventa mai mare cand sursa se apropie de receptor si o frecventa mai mica cand sursa se indeparteaza de acesta.Ultrasonografie Doppler pulsat permite identificarea grafica a tipului de flux arterial sau venos si calcularea unei multitudini de constante vasculare debit, viteza, grad de stenoza etc.Dopplerul continuu - evalueaza vasele periferice semnalul emis fiind sub forma de sunete in domeniul audibil.Dopplerul color - codificare de culori in sensul de miscare a sangelui prin raportare la transductor; sangele care se indreapta spre sonda va fi rosu, infiferent daca e vena sau artera; in sensul de curgere, de indepartare culoarea va fi albastra.Power Doppler cu sensibilitate mare de detectare a fluxurilor sanguine, util in trombozele vasculare sau in caracterizarea leziunilor tumorale.

*

*

*Sistemul Armonic creste sensibilitatea si specificitatea diagnostica in evaluarea tumorala. Ecografia tridimensionala - utila in sarcina. Examinarea ecografica: pentru explorarea abdominal pregtirea este minima pacient a jeun si vizica urinara in repretie; pentru tubul digestiv organele se pot umple cu apa ; nici o pregatire pentru explorarea organelor superficiale.Intre sonda si tegumente se interpune gelul ecografic.Ecografia are o serie de avantaje: examenul este rapid - se obtin maxim de informatii in timp scurt;orienteaza imediat spre o alta metoda imagistica complementara;are sensibilitate mare de evaluare pentru organe si afectiuni;este lipsit de nocivitate;este relativ ieftina.

* SUBSTANE DE CONTRAST Structurile corpului uman care au densiti apropiate nu pot fi difereniate ntre ele .Pentru a putea fi vizualizate se folosesc C.T ,ecografia, sau substanele de contrast. Substanele de contrast folosite sunt cu : Contrast negativ, care apar transparente (negre) pe radiografie-aerulContreast pozitiv, care apar opace (albe) pe radiografie;-substane pe baz de iod solubile-sulfatul de bariu Dublu contrast : asociere ntre bariu i aer.Substane de contrast negativ aerul este folosit n examinarea articulaiilor pnumoartrografie .Odat cu apariia C.T. , I.R.M.,examinrile retropneumoperitoneu, pneumomediastin, ventriculografia,etc. Au caracter istoric doar.

*

*Substante de contrast pozitiv: a) substane baritate :sulfatul de bariu-este o sare insolubil ; nu este degradat n medii cu pH diferit a tubului digestiv; nu se rezoarbe; este substana de elecie pentru examinarea tubului digestiv; se prezint sub form de pulbere ce se prepar n ap 1g/ml. b) substane iodate -sunt hidrosolubile,ionice sau nonionice i au eliminare electiv urinar.Substanele cu eliminare biliar nu se mai folosesc locul este luat de ecografie.Substanele de contrast cu eliminare renal sunt: ionice sau nonionice.Substanele de contrast ionice -monomeri ionici-derivai triiodai ai srurilor acidului benzoic-exemplu Odiston 75%. -dimeri ionici-conin dou nuclee benzoice exemplu Hexabrix.Substane de contrast nonionice; - monomeri nonionici Ultravist, Omnipaque, iopamiro. - dimeri nonionici - folosii doar n mielografie.

*

*

*Reacii sistemice acute neprevzute-administrarea de substane de contrast intravenos, produce reacii diferite din partea organismului, reaciile pot fi minore sau dramatice, foarte rar chiar decesul 1:50000-1:10000.Reaciile minore pot fi mai frcvente 10% -odat cu introducerea substanelor nonionice au sczut a)Reaciile minore constau n: greuri, gust metalic, senzaii de cldur, roeaa feei, urticarie, erupii cutanate,strnut, cefalee, ameeli. Aceste manifestri dispar dup oprirea injectrii i de regul nu necesit alt tratament nafar de oprirea injectrii timp de 20-30 secunde i nu mai reapar la continuarea injectrii.b)Reaciile moderate -necesit tratament, dar nu necesit terapie intensiv.Reaciile pot fi de tip alergic (alergoid) sau de tip anafilactic(anafilactoid).Reacii de tip alergoid sunt: urticarie, edem facial,spasme, stridor laringian, spasme laringiene, stridor inspirator, spasme bronice, erupii cutanate, strnuturi repetate, lcrimare.In cazurile mai grave apar: diaree, dureri abdominale, vrsturi, cefalee.

* Tratamentul se face prin:-administrare de oxigen-administrare de adrenalin(epinefrin) 0,5% de soluie 1mg de soluie 1m/ml subcutanat.-administrare de antihistaminice :inhibitori de H1sau inhibitori de H2.Reacii de tip anafilactic: -hipotensiune arteril, tahicardie, paloare, care de regul se adaug peste cele de tip alergoid.Se aplic acela tratament.c)Reacii severe; -cuprind semnele i simptomele ocului anafilactic.Apar semne cardiovasculare, respiratorii, neurologice.Tratamentul este cel specific ocului anafilactic. Profilaxia accidentelor severe se face n primul rnd prin identificarea pacienilor cu risc: alergici, tarai, cu boli cardiovasculare, diabet zaharat i cutarea altor investigaii. Atunci cnd este posibil se vor folosi substane de contrast nonionice hipoosmolare. Dac intervenia este necesar, se va administra o premedicaie ce const din: prednison 50 mg (10 tablete) per os, n dou prize cu 12 ore i respectiv 2 ore naintea administrrii substanelor de contrast,antihistaminice (Romergan), 1 fiol cu o or naintea examinrii

*Radiologia intervenional

*

*Radiologia intervenional este o punte de legtur ntre diagnostic i terapie, combinnd imaginea radiologic i proceduri chirurgicale. Cu incizii minime, fr necesitatea anesteziei generale,cu ghidare de U.S, C.T, I.R.M sau radioscopie, se pot urmri catetere, tuburi de civa milimetri cu ajutorul crora se poate diagnostica,sau/i apoi trata diverse afeciuni-exemplu : angiografia, montare de stenturi, drenaj biliar, chemoembolizare tumoral, biopsie, embolizarea arterei uterine etc.

*Metode imagistice interventionale vasculare AngioplastiaAngioplastia endoluminal transcutanat (PTA) are rezultate comparabile cu cele obinute prin folosirea metodelor chirurgicale clasice dar cu o rat a mortalitii mult mai sczut. Ea poate fi repetat n cazul stenozelor recurente.

*

*TromboembolectomiaRecanalizarea i aspiraia mecanicSunt descrise tehnici de recanalizare a trombilor. Cele mai folosite sunt cele cu avans i rotaie care creaz un tunel prin zona ocluzionat prin care poate fi introdus un ghid metalic. n continuare se poate aplica angioplastia cu balon care realizeaz dilatarea. n ocluziile acute embolice sau trombotice sunt utilizate catetere speciale cu lumen exterior i interior uniform prin care se aspir cheagul obstructiv.

*EmbolizareaEmbolizarea este un procedeu terapeutic constnd n realizarea unei ocluzii arteriale sau venoase avnd ca scop oprirea unei hemoragii, ablaia unor tumori, malformaii sau organe.Prima embolizare a fost iniiata de Brooks in 1930 pentru tratamentul unei fistule carotidocavernoase traumatice.Materialele embolice sunt variate : Gelfoam, esut adeziv de isobutil cianoacrilat (Bucrylat), balonae detaabile, polivinil alcool (ivalon), bobine de oel (Gianturco) i Wallace 1970), etanolul absolut (Ellman 1931), microsfere, substane chimioterapice (mitomicina C, doxorubicine, 5 flurovacil, lisplatinul).

*Metode imagistice interventionale ale cailor biliareDrenajul extern n ictere obstructive a fost iniiat n 1966 de Seldinger care a folosit pentru aceasta un ac cu tub. Progresele tehnicii au perfecionat metoda, astfel au fost introduse ghide metalice i catetere speciale.Drenajul intern definitiv indicat n obstruciile maligne se poate realiza cu ajutorul endoprotezelor metalice cu diametru 10 mm i a stenturilor. Ele sunt introduse pe cale percutan sau endoscopic.

*Metode imagistice interventionale gastrointestinaleGastrostomia i enterostomia percutan este indicat n stenozele complete a tractului gastro-intestinal superior sau la bolnavii psihici.Dilatarea cu balona realizata cu ajutorul unor catetere conduse de ghide metalice este utilizata in stricturile enterice, esofagiene, pilorice, colice, a stenozelor chirurgicale.n tumorile maligne esofagiene sau n recidivele pe anastomoz dup gastrectomie total sau parial, dilatarea cu balona nu ofer o paleaie durabil. n aceste cazuri se utilizeaz proteze metalice autoexpandabile sau stenturi din Nitinol.

*Drenajele abceselorComparativ cu drenajul chirurgical, drenarea percutan, sub ghidaj ultrasonografic sau CT, a abceselor are o rat mai joas a mortalitii.Aproximativ 80-85% din abcese pot fi drenate prin cateter percutan (8-12F).n funcie de localizarea anatomic i mrimea abcesului se folosete trocarul sau tehnica Seldinger. Lichidul extras este supus examenului bacteriologic simplu i n cultur. Prin aceast tehnic a drenajului cateteral pot fi tratate coleciile pleurale, pericardice, a abceselor mamare.

*Metode imagistice intervenionale uroradiologiceefectuarea unei pielografii descendente n caz de obstrucii supravezicale i pionefroz;drenaj n cazul hidronefrozelor;pentru aplicarea procedurilor de dilatare anterograd; plasarea stenturilor, extracia calculilor;ca adjuvant al litotriiei extracorporeale;litoliza percutan;

*Metode intervenionale pentru terapia dureriineuroliza percutan a plexului celiac i sub ghidaj CT cu etanol. Se utilizeaz calea de acces anterioar.neuroliza percutan a N. splahnici utilizeaz calea de acces posterioar sub ghidaj CT simpatectomia percutan cu fenol.

* Arhivare, comunicare, transmitere.Radiologia modern este complet informatizat. Orice sistem imagistic este asociate de calculator n principalele sale funcii : achiziie ,procesare, vizualizare,comunicare.La nivelul spitalului trbuie realizat un sistem informatic radiologic (RIS) care trebuie s cuprind toate sistemele de achiziie i diagnostic pe baza unui sistem standard de gestiune i comunicare ( cele mai cunoscute fiind sistemele PACS i DICOM), precum i nregistrarea n sistemul informatic al spitalului

*

*

*Vineri Sambata - Duminica

*