_curs-diagnostic bi trat nonetio, ab principii

7/25/2019 _CURS-Diagnostic BI Trat Nonetio, AB Principii

1/63

Diagnosticul i tratamentul

bolilor infecioase


2/63

Diagnosticul bolilor infecioase

Date clinice

Date epidemiologice Date de laborator


3/63

Diagnosticul de laborator n bolileinfecioase

Examene nespecice (orientative): Hemograma Marerii de in!amaie acut"

Examenul citoc#imic al lic#idelor biologice ($%&' ascit"'lic#id pleural) nvestigaii imagistice (&x' %' ec#ograe' &M*)

Examene specice:

Directe (evideniere germene' +g' aci,i nucleici) ndirecte (diagnostic serologic - +c)


4/63

+*EM+ : Hb . /0 g1dl Periferic hemoliza:

septicemii cu %lostridium perfringens pneumonii cu M2coplasma pneumoniae

(aglutinine la rece) malarie sdr #emolitic uremic (E3 coli 4EH)

inf cu 5artonella

Central(in!amatorie 1 toxic"): 6arvovirus 5 /7 H8 5% $eisc#mania

*E9&;$+ < =3>>>1mmc

infecii bacteriene absent" n infeciile cu germeni cu

multiplicare intracelular" absenta in inf cronice cu piogeni cau,e neinfectioase (5 ?till'cancer'

tabagism' necro,a tisulara' e@ort ,icsustinut)

*E9&6E*+ . /3=>>1 mmc infecii virale infecii bacteriene severe (5B*' febra

tifoida' pneumococ' endocardita)+B&+*9$%C+ . >> 1 mm

infecii cu: bacterii extracelulare 1 fungi

pneumonii 1 celulite 1 angineulceronecrotice

EC*;$+: < >> 1 mmc 6ara,ito,e: #elmintia,a' tric#inelo," +lte cau,e: alergii' boli in!amatorii si

disimunitare' #emopatii si cancere

$M;%C+: < F3>>> 1 mmc

infecii virale rar: infecii bacteriene: tusea convulsiv"

$M;6E*E: . /3>>> 1 mmc H8 $egionella pneumop#ila 5%

M*%C+ : < /3>>> 1 mmc infecii virale' listerio,a' 5%'

toxoplasmo,a

&M5%C+: < >>3>>> 1 mmc

sindr3 in!amator biologic abcese profunde

&M5%6E*E: . />3>>> 1 mmc #ipofuncie medular": infecii virale anticorpi antiplac#etari: infecii virale %8D: infecii bacteriene severe: sepsis cu

5B*' pneumococ' meningococ (purpurafulminans)' anaerobi' paludism


5/63

Diagnostic etiologic4direct (/) Examen microbiologic direct (microscopie)

metoda rapida care permite vi,uali,area directa a agentului patogen saumodicarilor caracteristice induse de acesta

importan" practic": orientea," clinicianul c"tre o etiologie permiGnd alegereaunui antibiotic pGn" la sosirea re,ultatului culturii

?e efectuea,a pe: 6roduse patologice %ulturi celulare1 acelulare 6reparate tisulare

?e pot examina la M' ME' M;

6reparat proasp"t (lam" - lamel") : ric#omonas vaginalis' reponema palidum' Entamoeba #istolitica

;rotiuri colorate : Bram (Meningite)' Biemsa (6lasmodium)' Cie#l4*eelsen (5I)

muno!uorescen" direct": %#lam2dia trac#omatis (prelevate genitale) 6neumoc2stis carinii (lavaJ bron#oloalveolar) $egionella pneumop#ila (sput"' lic#id pleural) 5ordetella pertussis (sput") virusuri respiratorii (secreii rinofarigiene): gripale' paragripale' sinciial

respirator


6/63

Diagnostic etiologic4direct (0)

%ultura medii acelulare obisnuite (bacterii u,uale)

medii pentru anaerobi $oKenstein (5I) ?abouraud (fungi) selective ($oLer - difterie) celulare (virusuri' c#lam2dii)

nterpretare: i,olarea unui agent infecios ntotdeauna patogen valoare dg3 mare: ?almonella t2p#i Bonococ 6lasmodium

i,olarea unui oportunist (staf3 alb' candida) interpretat" n funciede : locul i,ol"rii: pleur" 1 $%& 1 ascit" tabloul clinic 1 context clinice (?taf3 alb: prote,e' catetere) starea imunitar" a ga,dei (?taf alb: imunodepresie) examene etiologice complementare (serologie' anatomie

patologica)


7/63

Diagnostic etiologic4direct ()

Evidenierea de antigene solubile: sGnge' urin"' $%&' esuturi biopsiate te#nici:

aglutinare latex contraimunelectrofore," imunocitoc#imie E$?+

dg3 etiol3 meningite bacteriene decapitate cu +5: pneumococ'meningococ' H3in!uen,ae

dg3 etiol3 infecii cu: $egionella pneumop#ila 1 %r2ptococcus

Evidenerea genomului bacterian: te#nici de amplicare genetic" (6%&) n produse biologice diverse $%&: dg3 rapid 1 modern al infeciilor virale ?*% te#nici cantitative (nc"rc"tura viral"): H8' 8H5' 8H% interes prognostic

monitori,area terapiei antivirale


8/63

Diagnostic etiologic4indirect (/)

Evidenierea n ser a anticorpilor speciciagentului patogen

suspectat

*9 permite un diagnostic rapid: & apare dup" =4/F ,ile de la debutulclinic

%inetica anticorpilor ntr4o infecie :

dup" =4/> ,ile apar +c specici gM : certic" infecie acut" recent" dispar dup" cGteva luni - / an +poi apar +c4gB' care persist" toat" viaa' asigurGnd imunitatea

6entru diagnosticul serologic:

0 prelev"ri de sGnge' la 0 s"pt"mGni interval lucrate mpreun"' n acelai laborator se studia," dinamica titrului de +c ntre cele 0 determin"ri

(crestere de F ori) te#nici multiple:

&;% : tinde s" dispar"

E$?+ (En,2me $ined mmuno ?orbent +ssa2): modern"


9/63

Diagnostic etiologic4indirect (0)

nterpretarea testelor serologice :

evidenierea seroconversiei: primoinfecie infecie acut" valoare diagnostica

evidenierea gM specice infecie acut"' actual" val3 dg3 evidenierea cresterii de F ori a titrului de +c specici ntre cele 0

determin"ri infecie acut"' recent" val3 dg3

oate re,ultatele serologice trebuie interpretate n funcie desensibilitate si specicitatea te#nicii

Exist" reactii serologice ncrucisate din cau,a asem"n"rilor antigenicedintre unii ageni infectiosi: 5rucella 1 Nersinia enterocolitica 6roteus O /7 1 &icettsia 5orellia 1 reponema


10/63

ratamentul 5olilor

nfecPioase


11/63

ratamentul bolilor infecioase(/)

6rolactic:

prolaxie primar": m"suri menite s" evite infecia (surs" de infecie' c"i de

transmitere' receptivitateQ) administrarea de seruri i vaccinuri

prolaxie secundar": (se suprapune pestetratamentul bolii in cau,a)

m"suri menite s" evite complicaiile' rec"derile (exidenticarea infectiei precoce1asimptomatice in vedereatratamentului si eradicarii in 5?' 5 latenta)

6rolaxie tertiara: aplicabila pt H8 (prolaxia inf3oportuniste)


12/63

6rograme de imuni,are activ"

$a copil: BCG, difterie, tetanos, poliomielita, tuseconvulsiva, rujeola, rubeola, oreion, hepatita B, hepatita A,H.inuenae b

$a c"l"tori: febra tifoida, febra !albena, menin!ococic,encefalita japonea, encefalita de capusa"

$a persoane expuse profesional: antra#, rabie

6ost4expunere: hepatita B, rujeola, pertussis, rabie, $nasociere cu administrarea de %!


13/63

ratament prolactic8accinuri

%u germeni vii atenuai: bacteriene: BCG&id', tifoidic &oral'( virale: polio &oral', rujeolic, rubeolic, urlian, varicelos &im)sc'

5acterian inert (germeni omorGi): bacterie complet*: pertusis, holeric, leptospiro*, frac+iuni bacteriene

anato#ine: tetanic*, difteric*, pertusis &vaccin acelular' poliaharide: menin!ococic AC, -, /01, pneumococic 20,

H%b &conju!at', tifoidic 3i &im)sc'

8iral inert (virus inactivat): vaccin total: polio inactivat &im)sc', !ripal, antirabic, hepatita A,

encefalita japone*(, encefalita de c*pu4*( vaccin frac+ionat: hepatita B


14/63

ratament prolacticmunoterapia (seroterapia)

?eruri #eterologe:

prolactic: tetanos' rabie' dupa musactura serpilor veninosi' scorpioni curativ: tetanos' difterie' botulism se administrea,a o sg data ( /1 perile,ional - baraJ imun' restul i3m3) risc crescut de reactii alergice immediate la a doua administrare prin

#ipersensibili,are anterioara (+*+M*EC+ )

Desensibili,are - complexe imune blocate: Rtoleran" imunologic"

temporaraS 4 metoda 5esreda De,avantaJe:

reacii alergice immediate: generale - oc analacticT locale - fenomenul +rt#us reactii alergice intGr,iate - boala serului reactia febrila generala nespecica (socul peptonic' de proteina straina)

?eruri #omologe: munoglobuline umane #iperimune specice: prolaxie tetanos' rabie' #epatita 5' ruJeol"' rubeol"' oreion' anti48C8

munoglobuline umane nespecice' standard (/>4/UV) activitate antiinfecioas" nespecic" (decite imunitare primitive sau

secundare $$%'MM)

6 ' boala IaKasai' prolaxie ruJeol"' #epatit" +


15/63

ratamentul bolilor infecioase (0)

%urativ: igieno4dietetic (m"suri ambientale' diet")

simptomatic (durere' tuse' #ipertermie' agitaie)

patogenic: antiin!amator

anticonvulsivant' depletiv n H% reec#ilibrare HE i +5 cardiotonic' susinere respiratorie' tratamentul

insucienei renale

etiologic: antibacterian' antiviral' antifungic' antipara,itar


16/63

ratamentul nespecic al infeciilor

?cop: facilitarea aciunii +5 creterea capacit"ii de ap"rare a organismului evitarea efectelor deletere ale infeciilor

MiJloace: c#irurgie: drenarea abceselor i a infeciilor Rpe

obstacolS' retragerea materialui str"in (prote,"'cateter etc)

imunoglobuline' ser interferon (#epatit"' sarcom Iaposi' condiloameanogenitale)

factori de stimulare ai #ematopoie,ei (B4%?;' BM4%?;) glucocorticoi,i


17/63

ratamentul etiologic

Antibiotic

Antiviral

Antifun!ic

Antiparaitar


18/63

+ntibiotice

biective:

cum acionea," antibioticele

re,istena la antibiotice

factorii care determin" alegerea antibioticelor

diferitele familii de antibiotice


19/63

+ntibioticoterapia:

repreint* practica tratamentului cu antibiotice 4ichimioterapice antibacteriene.

+ntibioticele i c#imioterapicele: medicamente capabile s* distrug"sau s* in#ibe

multiplicareaanumitor microor!anisme pato!eneimplicate $n etiolo!ia unor boli 4i sindroame infec+ioase5

6a doe terapeutice ele nu leea* celulele

or!anismului !ad*.


20/63

+ciunea antibacterian"poate 7: bactericid*sau bacteriostatic*.

+ciunea bactericid": learea ireversibil* 4i omor8rea !ermenilor

+ciunea bacteriostatic": inhibarea multiplic*rii !ermenilor, eliminarea 7nal* a !ermenilor 7ind

dependent* de mijloacele de ap*rare ale or!anismului.

9b+inerea unui anumit tip de efect depinde de 0 factori:

stadiul de devoltare al bacteriei

modul de ac+iune al antibioticului asupra metabolismului

bacterian

concentra+ia efectiv* de AB realiat* la locul infec+iei


21/63

+ctivitatea antibacteriana

+5 se mpart n funcie de aciunea antibacterian" n:

/3 bactericide (5%): produc le,iuni ireversibile moartea bacteriei indicatii: infecii bacteriene severe (meningite 1 septicemii 1 endocardite)

03 bacteriostatice (5?): in#ib" multiplicarea bacteriei f"r" a o distruge' eliminarea bacteriei din

organism ind asigurat" de miJloacele de ap"rare ale organismului ndicatii: infecii bacteriene uoare 1 medii

+5 bactericide se mpart n:+5 cu efect 5% absolut:acionea," atGt n fa,a de multiplicare bacterian" cGt i delaten" (ex polimixinele)

+5 cu efect 5% degenerativ: acionea," numai n fa,a demultiplicare bacterian" (ex: 6eniciline 1 %efalosporine)

E l i it ti it"ii


22/63

Evaluarea in vitro a activit"iiantibacteriene a +5

%M cea mai mic" concentraie +5 care in#ib" creterea bacterian" se exprim" n mg1ml sau g1l

%M5 cea mai mic" concentraie +5 care distruge 77'77 V din bacterii

5acterie sensibil" la un +5 : %M . concentraia seric" a +5 obinut"cu do,e u,uale - netoxice

5acterie re,istent" la un +5: %M < concentraia seric" a +5 obinut"cu do,e u,uale - netoxice

5acterie intermediar sensibil" la un +5: %M concentraia seric" a+5 obinut" cu do,e u,uale - netoxice (este nevoie de do,e mai maride +5)

?pectru antibacterian al unui +5 totalitatea bacteriilor sensibile

Efect postantibiotic (6+E): in#ibarea creterii bacteriene i dup" ce concentraia +5 . %M +5 cu 6+E se pot adminitra la intervale mai lungi (aminoglico,ide) +5 f"r" 6+E se admistrea," la intervale scurte (beta4lactamine)


23/63

6arametrii farmacocinetici utiliantibiodinamiei

%oncentratii serice si tisulare (infectie extracelulara1intracelulara)

*ivelul leg"rii de proteine

impul de nJum"t"Pire' clearance

+ria de sub curb": +9%

8olumul de distributie

iodisponibilitatea' efectul de prim pasaJ


24/63

&eguli de administrare ale +5 n funcPie depropriet"Pile lor farmacodinamice

6erioada de readministrare6erioada de readministrare


25/63

6rolul 6I16D al antibioticelor


26/63

Mecanismul de acPiune al +5


27/63

Mecanismul propriu4,is de aciune:

/%nhibarea sinteei peretelui bacterian: &toatebetalactaminele' peniciline, cefalosporine, vancomicin*.fectul se e#ercit* numai $n faa de multiplicare activ* abacteriilor.

2Ac+iune distructiv* asupra membranei citoplasmatice:polipeptidele &ac+iune bactericid absolut*'

0Ac+iune asupra sinteei de proteine bacteriene: se e#ercit*at8t $n faa de multiplicare activ* c8t 4i $n faa de laten+*.fectul poate 7:

bacteriostatic: tetracicline, cloramfenicol, macrolide bactericid: amino!licoide


28/63

Fn#ibarea sinte,ei de aci,i nucleici i aciune direct"asupra +D*4ului bacterian:

ac+iune to#ic* direct* asupra &din curs inhiba sintea de aciinucleici' A;


29/63

Mecanismele de actiune ale diferitelorclase de antibiotice


30/63

?pectrul antibacterian de7ne4te totalitateamicroor!anismelor sensibile la un antibiotic

?ensibilitatea unui AB se determin* $n laborator prin: metoda antibio!ramei difuimetrice, clasice

metoda dilu+iilor binare $n mediu lichid)solid5 e#prim*C@% 4i C@B, teste


31/63

&e,istenPa la antibiotice


32/63

&e,istena microbian" fa" de antibiotice ;e7ne4te capacitatea unor !ermeni pato!eni de a supravie+ui 4i de a se

multiplica $n preen+a antibioticelor. rebuie diferen+iat* de pseudoreisten+* &!ermenii r*m8n sensibili la AB

dar nu se realiea* concentra+ii e7ciente de AB la locul infec+iei'.

&e,istenapoate 7:/3 natural": to+i membrii unei specii sunt reisten+i la un AB. ste total*,

7#* !enetic &B reistent la penicilin*'.

03 dobGndit": apare prin 2 mecanisme:a) mutaii cromo,omiale&spontane sau induse)vroia sa ica

inductibile' apar spontan la un num*r redus de tulpini sunt 7#e 4i se transmit vertical la descenden+i au importan+* mai redus* $n practica terapeutic* &apro#. /D'

b) mutaii extracromo,omiale, mult mai frecvente, de mare importan+* practic* realiate prin intermediul plasmidelor 4i transpoonilor


33/63

6lasmidele: fra!ment de A;< bacterian e#tracromiomial, autonom, purt*tor al unei

informa+ii &reisten+a la antibiotice', care se poate autoreproduce. ele pot 7 pierdute, dob8ndite sau transmise la alte specii

bacteriene, de obicei $ntre repreentan+ii aceleia4i specii dar 4i$ntre 2 specii diferite $ns* cu un habitat comun intestinal.

ranspo,onii: sunt fra!mente de A;< e#tracromoomial care nu se pot autoreplica.

Apari+ia mutantelor reistente a f*cut ca popula+ia bacterian*s* devin* hetero!en*. En aceste condi+ii AB ac+ionea* asuprabacteriilor ca un presor de selec+ie, distru!8nd tulpinile

sensibile 4i select8ndule pe cele reistente.

Consecin+a este apari+ia de infec+ii severe, cu !ermenireisten+i, de spital, 4i riscul devalori*rii unor antibioticee7ciente.


34/63


35/63

Mecanismele de dobGndire a re,istenPeiextracromo,omiale


36/63

>eisten+a la AB poate 7:

monoreisten+*,

plurireisten+*,

ca vite* de instalare: $ntro sin!ur* treapt* rifampicina

intermediar* streptomicina,

$n mai multe trepte penicilina G.
http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=XDcJzaDgSzO_KM&tbnid=yhHngQ_34afCwM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.davolterra.com%2Fcontent%2Frise-superbugs&ei=W2N5UpywGIHEtQa-roGIBg&bvm=bv.55980276,d.Yms&psig=AFQjCNFlVSFr-kHl7nC3QrenYg7IOn7gHg&ust=1383773384101194


37/63

Multire,istenta la antibiotice

AB utilieaa aceleasi porine: betalactamine, uorchinolone, cloramfenicol,

tetracicline, trimetoprim5

AB sunt inactivate deaceleasi en,ime bacteriene

Modicarea Pinteipentru clasele de antibiotice care auaceeasi tinta &@6?Briboom 1?'.


38/63

;actorii care contribuie la apariiare,istenei la antibiotice

Mutaia spontan" i transmiterea ulterioar" a genelorre,istente

;olosirea antibioticelor n agricultur"' industria animal"4promotori ai creterii

Eecul n controlul transmiterii bolilor infecioase

;actori sociali inclu,Gnd supra4aglomeraie' sanitaieinadecvat"' lipsa locuinelor' abu,ul de droguri intravenoaseetc

;olosirea n exces a antibioticelor

%"l"toriile aeriene internaionale


39/63

Dinamica re,istentei la antibiotice


40/63

ANTIBIOGRAMA

Strept.pneumoniae S.aureus Enterococcus faecium

(6B&23F) (MRSA) (VREF)ANTB!T"

AM#A"N R R R

AM$%S'BA"TAM R R R

AM$"''N R R R

"EF!TAM R R R

"EFTRA!NE R R R "EFR!ME R R R

"'!RAM$EN"!' R R R

"$R!F'!A"N R R R

"'N*AM+"N R R R

ER+TR!M+"N R R R

,ENTAM+"N R R R

M$ENEM R R R

!A"''N R R R RFAM$"N R R R

VAN"!M+"N%TE"!$'ANN S RTETRA"+"'NE R R R

TRMET%S'FA R R R


41/63

%ontrolul re,istentei la antibiotice

;olosirea adecvat" a antibioticelor

6recauii aplicate universal n practica medical"

(spalarea mainilor)

De,voltarea de antibiotice cu noi locuri de aciune

Detectarea precoce a re,istenei la antibiotice

9rm"rirea r"spGndirii patogenilor re,isteni


42/63

%3 ;armacocinetica antibioticelor

Fn obiectiv esen+ial $n practica antimicrobian* esterealiarea unei concentra+ii active de AB $n umori,+esuturi sau focare $n care !ermenele pato!en salocaliat.

;ate de farmacocinetic* care condi+ionea*biodisponibilitatea unui AB &timpul 4i concentra+ia $ncare AB ajun!e sub form* activ* la locul infec+iei':


43/63

a)+bsorbia unui AB este determinat* de calea deadministrare 4i de propriet*+ile 7icochimice ale

produsului.

entru absorb+ia di!estiv* se distin!: +5 neresorbabile: realiea* concentra+ii

crescute $n lumenul intestinal, inuen+8nd ora5nu p*trund $n or!anism: colistina, furaolidona,amino!licoidele.

+5 resorbabile: $n propor+ii diferite: ampi1D, amo#icilinaID5 tetraciclina1D,do#iciclinaI1D.


44/63

b)%oncentraia seric"a unui AB este dependent*

de:

mod de administrare, do* 4i ritm de administrare,

difuiunea $n or!anism,

metaboliare 4i eliminare.

c)3 > timpul $n care Cma#. scade la jum*tate5 !hidea* intervalul dintre administr*ri pentru a men+ine

niveluri e7ciente 4i pentru a nu se acumula la concentra+iito#ice pentru or!anism.


45/63

d)3 $egarea de proteinele plasmatice3 AB sunt le!ate de proteine $n propor+ii variabile. artea 7#at* este inactiv* biolo!ic5 le!*tura ABprotein*

este reversibil*. entru ac+iunea rapid* se prefer* AB cu le!are redus*. Cu c8t le!area este mai mare, difuiunea $n +esuturi este

mai lent* dar mai persisten+*.

e)3 Difu,iunea tisular" este favori,at" de: dimensiunea mic* a moleculei, solubilitatea $n lipide,

!radul de ioniare a substan+ei, !radul de 7#are de proteinele plasmatice.


46/63

En func+ie de a7nitatea unor AB pentru diferite+esuturi se descriu:

+5 biliare: ampi, rifa, tetra, eritro,cefamandola, cefoperaona, ceftria#ona

+5 urinare: CJ, ac. nalidi#ic, nitrofurantoina

+5 difu,abile n $%&: sulfamide, CJ, H%


47/63

f)3 Metaboli,are

Aproape toate AB sufer* biotransform*ri $n timpultransportului lor prin or!anism, la nivelul 7catului, rinichilorsau $n plasm*.

le sunt transformate $n metaboli+i inactivi sau activi &mai

rar rifa'.

@ecanismele de de!radare sunt variabile5 cel mai cunoscuteste !lucuronocunju!area pentru cloramfenicol 4i unelesulfamide.

g)3 Excreiase face prin rinichi, bil* 4i scaun. liminarea se poate face prin lapte, saliv*, transpira+ie. liminarea se realiea* sub form* activ* sau inactiv*


48/63

D3 oxicitatea antibioticelor En urma administr*rii de AB pot surveni numeroase

reac+ii adverse de intensitate 4i !ravitate variabil*, de

la o simpl* intoleran+* local* p8n* la 4oc ana7lacticmortal.

9 parte dintre aceste reac+ii sunt ireversibile

En administrarea unor AB trebuie s* se +in* seama destarea 7iolo!ic* a or!anismului sau de diverse st*ripatolo!ice care pot inuen+a metaboliarea 4ieliminarea unor AB, facilit8nd apari+ia unor efecte

adverse.

En ca de insu7cien+* hepatocelular*, AB metaboliatehepatic trebuie evitate c*ci adaptarea posolo!iei nu se

poate face dec8t empiric.


49/63

En ca de &, u4or de apreciat prindeterminarea clearenceului creatininei se potutilia AB metabiliate hepatic sau AB cueliminare renal* dar cu posolo!ie adaptat*.

ClcreatinineiKL/v8rst*M # !reutate ideal*&!':N2 # creatinin* seric* ,O la femeie'


50/63

6osologie normal" @acrolide ?iner!istine, ;o#iciclin*, Cloramfenicol, @etronidaol,

>ifampicin* &antiB'


51/63

6osologie moderat redus" Betalactamine,

6incosamide,etraciclin*, ?ulfamide, Cotrimo#aol,

Pluorchinolone, >ifampicin* &antista7lococic', H%


52/63

6osologie mult redus" Amino!licoide,

Glicopeptide, olimi#ine

$a prematur i nou4n"scut: nu se recomand* utiliarea de procainpeniciline cloramfenicol, tetracicline &p8n* la v8rsta de O

ani', chinolone &p8n* la /1 ani' sulfamide, CJ


53/63

+5 n sarcin" rim rim rim

eniciline W W W

Cefalosporine W W W @acrolide W W W olipeptide W W Wetracicline 4 4 4

Amino!licoide 4 4 4 Cloramfenicol 4 4 4 >ifampicin* 4 4 W ?ulfamide 4 4 4 Chinolone 4 4 4


54/63

;actorii care determin" alegereaantibioticelor


55/63

X#2 tae antibioticsY

Qhe desire to taRe medicineis perhaps the !reatestfeature Shich distin!uishesman from animals.Q

Q9ne of the 7rst duties of theph=sician is to educate themasses not to taRe medicineQ

H. Cushin!, 6ife of ?ir illiam 9sler &/I21'

illiam 9sler, @; &/OI /I/I'


56/63

ratamentul antibiotic

Este necesartratamentul+5Y

rebuie reali,at

un prelevat bacterioloinainte de a incepe +

Erori ntratamentul +5

%onsecinele tratamentului+5 neadaptat

%e antibioticY

9n singur +5 sau asoci

%e facem cGnd pacientul continu" sa faca febraY

%um trebuie prescris +

%um trebuie supravetratamentul +5Y

% it ii d l l tibi ti l


57/63

+BE**;E%Z?putere patogen"'

susceptibilitate laantibiotice

%riterii de alegere ale antibioticelor

&aport %?1E;%+%+E

ratamentul de prim" intenie esteprobabilist

5$*+8vGrst"' sarcin"' alergie'funcia renal"' #epatic" etc

+*5%;armacocinetic"';armacodinamica

locali,areefectesecundare

activitate

antibacterian"


58/63

Etape ale tratamentului antibioticprobabilist

+ considera ( *9 a i,ola) germenul probabil responsabil

de infecie

+ alege agentul microbian E;%+%E mpotriva germenului

presuspus

responsabil i care D;9CE+C[ 5*E la locul infeciei

Evaluarea re,ultatelor (dup" F\4=0 ore) i modicarea

eventual" a

alegerii iniiale


59/63

&ecunoaterea infeciilor i evocareacorect" a etiologiilor probabile


60/63

;actori legai de antibiotic caredetermin" alegerea acestuia

+ctivitatea probabil" pe germenul suspectat'

Difu,iunea la locul infeciei n concentraii ecace'

olerana'

mpactul ecologic'

mpactul economic (raport cost1ecacitate)3

E l i i +5 i " i


61/63

Evaluarea ecienei +5 i urm"rireareaciilor secundare

%linic: evoluia curbei termice' starea general"' starea focarelor infecioase primare1secundare' dispariia elementelor ?&?3

$aborator: nespecic: H$B' sdr3 in!amator etc specic: ex3 bacteriologice (#emocultur"'etc)

determinare de nivel seric de antibiotic' *E1*E5

9rm"rirea efectelor adverse (clinic ilaborator)3


62/63

Erori ale tratamentului antibiotic

+utoprescrierea de antibiotice

6rescrierea de c"tre medic ;olosirea +5 ca RantipireticS (sindrom febril de cau,"

neinfecioas"' boli infecioase virale' para,itare' fungice)

+ntibiotic inadaptat ca spectru1p"trundere la locul infeciei

;olosirea asocierilor inutile (al 04lea +5 nu aduce nimic' poate

antagonist sau nu aJunge la locul infeciei)

Do,e prea mici sau durat" prea scurt"

Durat" prea lung" de tratament

;olosirea corect" a antibioticelor


63/63

;olosirea corect" a antibioticelor

Ale!erea corect* a ABaprecierea factorilor de risc pentru

reisten+*

;oe, ritm de administrare adecvate );

;urata optim* &oprirea tratamentelor nenecesare'

;eescaladarea

@onoterapia vs asocieri

>estric+ia utili*rii unor antibiotice

>ota+ia $ntre clasele de antibiotic cu spectru lar!

_curs-diagnostic bi trat nonetio, ab principii

Documents