curs dermatologie farmaceutica

145
ISTORIC AL COSMETOLOGIEI CURS 1

Upload: gal-adrian-faith

Post on 28-Dec-2015

214 views

Category:

Documents


20 download

DESCRIPTION

oradea

TRANSCRIPT

Page 1: CURS dermatologie farmaceutica

ISTORIC AL COSMETOLOGIEI

CURS 1

Page 2: CURS dermatologie farmaceutica

Simtul si dornta de infrumusetare au existat in oameni cu

mii de ani in urma.

Scriitorul francez La Bruyere spunea ca cel mai frumos spectacol

este sa privesti o fata frumoasa, iar Voltaire o asemana cu o scrisoare de

Recomandare pe care natura o da favoritilor sai.

Documentele antichitatii arata ca nu poate fi fromos cineva care nu

e curat, de aceea foloseau apa si razele soarelui pentru igiena.

In tinuturile reci ale Antarcticii bastinasii au inventat baia de aburi, iar in

desert foloseau pentru spalat nisipul cald. In epoca Imperiului Roman baile

Publice, vestitele Terme Romane erau extrem de folosite.

Igiena a stat dintotdeauna la baza cosmeticii.

Page 3: CURS dermatologie farmaceutica

Astfel a luat nastere arta de infrumusetare si impodobire a

femeii, care a evoluat pe scacosmeticera timpului dand nastere

cosmetologiei moderne.

Practic toate metodele si tehnicile cosmetice naturiste au fost

inventate in urma cu milenii.

Prima reteta cosmetica dateaza de acum 6000 de ani si este

scrisa pe peretele cladirii regale egiptene.

Se spune ca Cleopatra a fost prima femeie care a scris un

manual privind ingrijirea cosmetica si a descoperit o formula

proprie de alifie.

Page 4: CURS dermatologie farmaceutica

In anii 275-370 i.e.n.s-au publicat cele mai intligente retete

pentru conservarea tineretii.

In anul 4 i.e.n.a fost publicat un cod al cochetariei numit

“Cosmeticele lui Ovidiu” in care erau numeroase retete cosmetice.

In anii 23-79 i.e.n.sunt publicate 37 de volume ale

“Istoriei naturale “unde sunt prezentate retete cosmetice naturale.

In anul 100 e.n. Criton care era medicul lui Traian publica un

formular de cosmetica.

Ca studiu organizat, cosmetica dateaza din anul 1895 cand

a fost predata intr-o scoala superioara.

Page 5: CURS dermatologie farmaceutica

Din 1922 cosmetologia s-a dezvoltat rapid.

Un cosmetolog francez spunea ca nu exista femei urate, ci

numai femei care nu se cunosc pe ele insele.

La noi in tara raspandirea produselor cosmetice incepe la

mijlocul secolului al XVII –lea, cand se foloseau produse aduse din

Apus. Tot in acea perioada Stefan Episcopeanu publica lucrarea

“ Oglinda frumusetii pe plan mondial “ unde vorbeste de igiena

corporala si ingrijirea pielii si a parului.

Dr. Pavel Vasici a publicat lucrarea “ Maiestria de a prelungi

viata” in care vorbeste despre ingrijirea pielii.

Page 6: CURS dermatologie farmaceutica

Dupa anul 1964 ia fiinta prima Scoala de cosmetica la

Bucuresti fondata de dr. Aurel Voinea.

Diversificarea preparatelor de uz dermatocosmetic, ca urmare

a obtinerii de noi substante auxiliare sintetice sau semisintetice si

valorificarii superioare a celor naturale, ofera posibilitatea

individualizarii tratamentului estetic.

Studiul dermofarmaciei si cosmetologiei contribuie la

cunoasterea actiunii si la punerea la punct a tehnologiei de

preparare a noi forme farmaceutice de care urmeaza sa

beneficieze terapia estetica si dermatologica.

Page 7: CURS dermatologie farmaceutica

Curs 2

MORFOLOGIA GENERALA A PIELII

Page 8: CURS dermatologie farmaceutica

PIELEA

Este un organ conjunctivo-epitelial, care la nivelul orificiilor

naturale se continua cu semimucoasele si mucoasele.

In plus in alcatuirea organului cutanat intra si anexele

cutanate: glande si fanere, dar si muschii proprii, nervii si

vasele de sange.

La adult, pielea are o suprafata cuprinsa intre 1,5 – 1,8

metri patrati si o greutate care reprezinta 1/5 din greutatea

corpului.

Page 9: CURS dermatologie farmaceutica

Grosimea pielii este diferita in functie de: - sex - varsta - rasa - regiune anatomica

Culoarea pielii este data de:

- cantitatea de pigment melanic - cantitatea de caroten si alte substante colorante - gradul de dispersie al luminii prin epiderm - grosimea si dispozitia stratului de keratina - vascularizatia si cantitatea de hemoglobina redusa si de oxihemoglobina de la nivelul dermului superficial

Page 10: CURS dermatologie farmaceutica

La nivelul palmelor si plantelor se observa numeroase

santuri paralele curbe justapuse care delimiteaza mici proeminente

numite creste papilare, al caror aranjament este determinat genetic,

numindu-se dermatoglife, fiind importante in medicina legala pentru

identificarea amprentlor digitale. Aceste amprente au rol si in

diagnosticul unor boli genetice.

Pe suprafata pielii se gasesc orificiile de deschidere a

glandelor sebacee si sudoripare, numite pori cutanati.

Page 11: CURS dermatologie farmaceutica

STRUCTURA MICROSCOPICA A PIELII

pe hipoderm.

Pielea este alcatuita din epiderm si derm, care repauzeaza

EPIDERMUL este un epiteliu pavimentos stratificat alcatuit in

principal din keratinocite, care sintetizeaza keratina cu rol de sustinere

si protectie.

Este format din 5 straturi de celule:

- stratul bazal sau germinativ - stratul spinos - stratul granulos - stratul lucidum - stratul cornos

Page 12: CURS dermatologie farmaceutica

Melanocitele sunt localizate la nivelul stratului bazal al bulbului

firului de par si tecii sale externe, la nivelul retinei si coroidei.

Melanocitele sunt singurele celule capabile sa sintetizeze

melanina care este un pigment de culoare brun-neagra, prezenta la

toate rasele si care are rolul de a proteja tegumentul de actiunea

uneori nociva a radiatiilor ultraviolete.

Celulele Langerhans sunt localizate in portiunea bazala a

epidermului, in derm, in anexele cutanate, la nivelul mucoaselor.

Celulele Langerhans au dublu rol, imunologic si de regulator al

functiei mitotice si de diferentiere keratinocitara.

Page 13: CURS dermatologie farmaceutica

Celulele Merkel sunt localizate in imediata vecinatate a

membranei bazale, dar pot fi prezente si in derm. Au rol in initierea si

transmiterea impulsului tactil, fiind grupate in portiunea celulara

invecinata cu terminatiile nervoase.

Celulele dendritice nedeterminate sunt recent descoperite si

se aseamana cu celulele Langerhans.

Epidermul nu este vascularizat, nutritia sa realizandu-se

prin osmoza.

Page 14: CURS dermatologie farmaceutica

Jonctiunea dermo-epidermica cunoscuta sub denumirea de

membrana bazala, reprezinta limita dintre epiderm si derm, motiv

pentru care este cunoscuta si ca zona subepidermica.

Are aspect ondulat ca urmare a numeroaselor prelungiri

dermice in epiderm, numite papile dermice si alterneaza cu

prelungirile epidermice in derm, care se numesc creste interpapilare.

Zona bazala subepidermica urmeaza invaginatiile epidermice

ale anexelor.

Aaspectul ondulat al jonctiunii dermo-epidermice face ca

suprafata de contact dintre epiderm si derm sa fie mai mare si

creste rezistenta legaturii dintre aceste doua componente ale pielii.

Page 15: CURS dermatologie farmaceutica

DERMUL

Este untesut conjunctiv dispus in doua zone:

-Zona superficiala sau corpul papilar se afla chiar subjonctiunea dermo-epidermica si reprezinta 1/5 dingrosimea dermului

-zona dermului propriu-zis, numit corion care reprezinta4/5 din grosimea dermului

La nivelul dermului exista o bogata retea vasculara

reprezentata de plexul dermal profund, plexul subpapilar si plexul

papilar. In derm se gasesc se gasesc numeroase terminatii

nervoase libere si filete simpatice cu actiune vasomotorie si

secretorie.

Page 16: CURS dermatologie farmaceutica

HIPODERMUL

Este un tesut fibro-adipos situat deasupra aponevrozelor

cu grosimea variind in functie de:- regiunea anatomica( este bine

reprezentat pe fese si abdomen si slab reprezentat presternal si

pe piramida nazala);

- varsta;

- sex;

- rasa;

- echilibru endocrin;

- starea de nutritie . In hipoderm se gasesc vase de sange, filete nervoase,bulbi pilosi si glomeruli sudoripari.

Page 17: CURS dermatologie farmaceutica
Page 18: CURS dermatologie farmaceutica
Page 19: CURS dermatologie farmaceutica

ANEXELE PIELII

Anexele cutanate sunt: - glandele sudoripare

- glandele sebacee

- parul

- unghiile

Glandele sudoripare sunt clasificate dupa modul de secretie:

-Glande ecrine se deschid la suprafata pielii, in afara unui orificiu pilar, fiind numeroase si raspandite pe toata suprafatacorpului, avand o densitate mare pe palme,plante si axile.Secretia acestor glande este fluida, fiind formata in proportiede 99% din apa, are gust sarat si pH acid.

Page 20: CURS dermatologie farmaceutica

Secretia este continua, poate creste in conditii de efort fizic sau

poate sa scada in repaos, dar acest tip de glande produc permanent

vapori de apa, asa zisa perspiratie insensibila, prin care se realizeaza

un trabsfer de caldura spre exterior, cu pierdere hidrica minima.

- Glandele sudoripare apocrine se deschid la suprafata pielii

la nivelul unui orificiu pilar, ating dezvoltarea totala la pubertate,

activitatea lor fiind corelata cu a gonadelor.

Sunt localizate numai in anumite zone: axile, ano-genital si

perimamelonar.

Sudoarea secretata este vascoasa, alb-laptoasa, cu pH slab

alcalin, cu miros particular.

Page 21: CURS dermatologie farmaceutica

Secretia este intermitenta, iar cantitatea mai redusa.

Deosebirea dintre cele doua tipuri de glande sudoripare este

aceea, ca glandele sudoripare apocrine au secretie cu miros particular,

aceste glande fiind odorizante, pe cand glandele sudoripare ecrine

au rol in termoreglare.

Glandele sebacee secreta sebumul cu rol in formarea filmului

hidrolipidic al pielii.

Marea majoritate a glandelor sebacee se dezvolta alaturi unui

fir de par, fiind foarte raspandite.

Glandele sebacee devin active la pubertate.

Page 22: CURS dermatologie farmaceutica
Page 23: CURS dermatologie farmaceutica

Firul de par este de mai multe tipuri in functie de momentul

aparitiei lui: - lanugo , apare in cursul vietii intrauterine si dispare la aproximativ o luna dupa nastere. Sunt lungi, subtiri si hipopigmentati;

- vellus, peri care acopera pielea capului copiilor de la nastere pana la 6 luni. Sunt scurti, subtiri, lipsiti de medulara;

- intermediari, peri care apar intre 11-16 ani. Sunt scurti si hiperpigmentati;

- terminali, definitivi, peri care apar dupa varsta de 20 de ani. Sunt maturi, lungi, grosi, localizati pe scalp, axilar, pubian, regiunile andro-dependente. Predomina la barbati(90%), in timp ce la femei au un procent mai scazut(35%).

CURS NR.3

Page 24: CURS dermatologie farmaceutica

Densitatea firelor de par difera in functie de:

- varsta - sex - regiune anatomica

Culoarea parului poate fi:

- brun-inchis - castaniu -galben-roscat

Se datoreaza prezentei in proportii diferite a urmatorilorpigmenti, care se depun in corticala si medulara:

- eumelanina-pigment brun - feomelanina-pigment brun-roscat - trichosiderina

Culoarea parului este determinata genetic si poate fi Influentata de anumiti factori.

Page 25: CURS dermatologie farmaceutica

Firul de par este alcatuit din profunzime spre suprafata din:

- papila foliculara situata in derm si bine vascularizata; - bulbul pilos este portiunea cea mai voluminoasa; - radacina are o structura care consta din mai multe tuburi concentrice, care alcatuiesc parul propriu-zis; - tija firului de par este portiunea libera a acestuia.

Keratina este componenta chimica principala a firului de par fiind o scleroproteina intermediara intre keratina dura a unghiilor si

cea moale din epiderm. Ea confera firului de par rezistenta si elasticitate.

Page 26: CURS dermatologie farmaceutica
Page 27: CURS dermatologie farmaceutica

Unghiile sunt placi cornoase formate prin invaginarea

epidermului situat pe portiunea dorsala a ultimei falange, avand rolul de a le proteja.

Unghia este formata dintr-o keratina dura.

Unghia este formata din:- corpul unghial, portiune vizibila - radacina.

Page 28: CURS dermatologie farmaceutica

Musculatura faciala

In alcatuirea organului cutanat intra si muschii mimicii.

Muschii mimicii sunt situati superficial, aflandu-se intr-o relatie

stransa cu pielea fetei.

Sunt muschi subtiri, fara invelis fascial, care se gasesc in grosimea pielii, prinzandu-se cu unul sau ambele capete de stratul profund al pielii sau de alte formatiuni moi ale fetei.

Mimica fetei este influentata pe langa musculatura facialade stratul de grasime suncutanat, de grosimea si turgorul pielii.

Page 29: CURS dermatologie farmaceutica

Musculatura mimicii este alcatuita din urmatoarele grupe

musculare: - muschii din jurul orificiului bucal - muschii din jurul orificiilor nazale - muschii din jurul orbitelor - muschii din jurul orificiului auditiv extern si ai pavilionului urechilor.

Musculatura masticatoare indeplineste functia de coborare si ridicare a mandibulei pentru apucarea, sfasierea si faramitarea alimentelor solide, fiind ajutata de musculatura mimicii si limba.

Este formata din: - muschii ridicatori ai mandibulei - muschii coboratori ai mandibulei.

Page 30: CURS dermatologie farmaceutica
Page 31: CURS dermatologie farmaceutica
Page 32: CURS dermatologie farmaceutica
Page 33: CURS dermatologie farmaceutica
Page 34: CURS dermatologie farmaceutica

VASCULARIZATIA PIELII

Vasele sangvine ale pielii sunt dispuse in derm si hipoderm,

epidermul fiind lipsit de vascularizatie, hranindu-se prin osmoza.

Reteaua vasculara a pielii este organizata in plexuri suprapusecare comunica intre ele, astfel: - plexul hipodermic - plexul dermic - plexul subpapilar - plexul papilar

Intre circulatia arteriala si venoasa se stabilesc legaturi directePrin asa-numitele sunturi sau anastomoze arterio-venoase cutanate.

Vasele limfatice dreneaza limfa care provine din spatiile intercelulare malpighiene si cele dintre fasciculele conjunctive dermice.

Page 35: CURS dermatologie farmaceutica

INERVATIA PIELII

Inervatia organului cutanat este senzitiva si motorie.

Pielea este mai bogat inervata la nivelul pulpei degetelor

fetei, buzelor, organelor genitale, in timp ce spatele si scalpul prezinta un numar mai redus de terminatii nervoase.

Inervatia senzitiva este asigurata de nervii cerebrospinali.

Inervatia motorie este de origine vegetativa, fiind asiguratade filete simpatice cu actiune mai ales vasomotorie si secretorie.

Page 36: CURS dermatologie farmaceutica

FUNCTIILE PIELII

Functiile pielii pot fi clasificate in: - functii elementare, fiind specifice componentelor pielii; - functii de ansamblu, in cadrul corelatiilor dintre organul cutanat si celelalte organe si sisteme.

Pielea are urmatoarele functii: 1. protectie: - mecanica - termica - antiinfectioasa - fotoprotectie - fata de agenti chimici - mentinerea echilibrului mediului intern.

2. imunologica 3. senzoriala

Page 37: CURS dermatologie farmaceutica

4. Endocrina

5. Respiratorie

6.Termoreglare

7. Functii hematopoetice

8. Functia excretorie

9. Functia de comunicare sociosexuala.

Page 38: CURS dermatologie farmaceutica

MUCOASELE SI SEMIMUCOASELE

Au o structura asemanatoare pielii, cu unele particularitati si variatii regionale,

astfel: - mucoasa cavitatii bucale are un epiderm mai gros cu creste interpapilare mai adanci. Anexele acestei mucoae sunt glandele salivare.

- mucoasa cavitatii nazale( pituitara) este formata din corion si epiteliu care adera intim la perios si pericondru. Anexele sale sunt reprezentate de peri si o serie de glande seroase, mucoase, calciforme si mixte.

- mucoase genitale – mucoasa vaginala formata dintr-un epiteliu nekeratinizat, lipsit de glande,dar hormonodependent; - mucoasa vulvara formata dintr-un epiteliu nekeratinizat, lipsit de fire de par si glande sudoripare, dar contine glande sebacee si corpusculi senzitivi; - la nivelul anusului se remarca o semimucoasa incretita, lipsita de peri, bogata in glande sebacee si sudoripare.

Page 39: CURS dermatologie farmaceutica

FUNCTIILE MUCOASELOR

Mucoasa cavitatii bucale indeplineste urmatoarele functii: - protectie: - mecanica - fizica - chimica - antimicrobiana

- secretorie

- digestiva: - prehensiunea alimentelor - masticatie - timpul bucal al digestiei - absorbtia orala

- respiratorie

Page 40: CURS dermatologie farmaceutica

Functiile mucoasei cavitatii bucale: - exteroceptiva: - sensibilitatea – gustativa - tactila - dureroasa

- rol in vorbire

-Imunologica

Functiile mucoasei nazale: - exteroceptiva- de miros - protectie

- respiratie

Functiile mucoasei genitale: -protectie, secretorie, sexuala.

Functiile semimucoasei anale: - protectie, secretorie, excretorie.

Page 41: CURS dermatologie farmaceutica

TOPOGRAFIA CAPULUI SI GATULUI

Din punct de vedere topografic, capul se subdivide in etajul neural si facial.

Etajul neural al capului este situat in partea posterioara si superioara a capului si

adaposteste encefalul invelit in meninge.

Etajul facial al capului este situat in partea anterioara si inferioara a acestuia. La nivelul sau sunt localizati ochii, portiunile incipiente ale aparatelor digestiv si respirator.

Page 42: CURS dermatologie farmaceutica

A.

Page 43: CURS dermatologie farmaceutica

A. Vedere antero-laterala:

1.Regiunea frontala2.Regiunea parietala3.Regiunea occipitala4.Regiunea temporala5.Regiunea nazala6.Regiunea labiala7.Regiunea mentoniere8.Regiunea palpebrala9.Regiunea geniana10.Regiunea maseterina11.Regiunea parotidiana12.Regiunea infrahioidiana13.Regiunea suprahioidiana14.Regiunea sternocleidomastoidiana15.Regiunea laterala a gatului16.Regiunea cefei.

B. Vedere posterioara

1.Regiunea frontala2.Regiunea parietala3.Regiunea occipitala4.Regiunea temporala5.Regiunea cefei6.Regiunea sternocleidomastoidiana7.Regiunea laterala a gatului.

Page 44: CURS dermatologie farmaceutica

INTREBARI

1. Definiti pielea.

2. Din cate straturi este formata pielea.

3. Care sunt anexele pielii.

4. Unde este situata vascularizatia pielii.

5. Enumerati functiile pielii.

Page 45: CURS dermatologie farmaceutica

CURS 4

LEZIUNILE ELEMENTARE CUTANATE

Page 46: CURS dermatologie farmaceutica

Pentru precizarea unui diagnostic corect, este necesara coroborarea datelor

clinice cu cele de laborator.

In dermatologie, examenul clinic este de obicei suficient pentru precizarea

diagnosticului, dar dermatofarmacia si cosmetologia impune de cele mai multe ori

importanta reactivitatii individului la terapie si necesitatea individualizarii

terapiei.

Leziunile elementare cutanate stau la baza semiologiei dermatologice si

reprezinta modificarile obiective, evidente care apar la nivelul organului cutanat

ca raspuns al acestuia fata de diferite agresiuni interne sau externe sau ca urmare

a suferintei altor organe.

Page 47: CURS dermatologie farmaceutica

MORFOLOGIA LEZIUNILOR ELEMENTARE CUTANATE

1. L.E. prin modificari de coloratie a tegumentului.

2. L.E. cu continut lichid.

3. L.E. prin lipsa de substanta sau prin solutii de continuitate.

4. L.E. prin deseuri cutanate.

5. L.E. prin sechele cutanate.

6. L.E. dificil de incadrat.

Page 48: CURS dermatologie farmaceutica

LEZIUNI ELEMENTARE PRIN MODIFICARI DE COLORATIE A TEGUMENTULUI

Acest tip de leziuni se numesc pete sau macule si se caracterizeaza prin

faptul ca nu modifica relieful cutanat, ci doar culoarea.

In functie de modificarile histopatologice care stau la baza acestor leziuni

petele pot fi : - pigmentare

- vasculo-sangvine

Petele pigmentare sunt:

- melanice, care apar prin modificari ale melanogenezei

- nemelanice, cand apar prin depunerea la nivel cutanat a unor

substante endo- sau exogene

Page 49: CURS dermatologie farmaceutica
Page 50: CURS dermatologie farmaceutica

PETE VASCULARE

Page 51: CURS dermatologie farmaceutica

Petele vasculare pot fi: - hemodinamice: eriteme

- purpurice sau sangvine: petesii, vibice,echimoze, hematoame

- vasculare propriu-zise: teleangiectazii, hemangioame

Page 52: CURS dermatologie farmaceutica

LEZIUNI ELEMENTARE CU CONTINUT SOLID

Sunt leziuni care modifica relieful si consistenta tegumentului, avand un continut

de obicei celular.

PAPULA URTICARIANA se prezinta ca o proeminenta , de culoare roz-rosie,

intens pruriginoasa si cu evolutie fugace.

Page 53: CURS dermatologie farmaceutica

PAPULA PROPRIU-ZISA se prezinta ca proeminente circumscrise

cu dimensiuni cuprinse intre 1-5mm, se rezorb fara sa lase cicatrice.

Page 54: CURS dermatologie farmaceutica

NODULUL sau TUBERCULUI este o leziune care depaseste 0,5mm si

proemina mai mult spre interior decat a suprafata pielii.

NODOZITATILE se dezvolta in dermul profund si hipoderm.

TUMORILE CUTANATE iau nastere printr-un proces de neoformatie,

avand tendinta la crestere progresiva. Pot fi : - benigne

- maligne

VEGETATIA consta in mase papilomatoase grupate, situate pe tegument sau

mucoase. Daca se asociaza cu hiperkeratoza poate sa apara verucozitatea.

Page 55: CURS dermatologie farmaceutica

LICHENIFICAREA consta in ingrosarea tegumentului si adancirea

cadrilajului normal al pielii, cu aparitia pseudopapulelor.

HIPERKERATOZA consta in ingrosarea stratului cornos al epidermului.

LEUCOKERATOZA se datoreaza aparitiei unui strat cornos si granulos la

nivelul mucoaselor si consta in leziuni albicioase, proeminente, rugoase.

Page 56: CURS dermatologie farmaceutica

LEZIUNI ELEMENTARE CU CONTINUT LICHID

VEZICULA are dimensiuni cuprinse intre 1-3mm care prin rupere da o

eroziune, care se vindeca fara sa lase cicatrice.

curs5

Page 57: CURS dermatologie farmaceutica

VEZICULE

Page 58: CURS dermatologie farmaceutica

BULA sau FLICTENA are dimensiuni ce depasesc 3mm, prin

ruperea lor pot rezulta eroziuni, cand se vindeca fara cicatrice, sau pot ulcera,

vindecandu-se cu cicatrice. Se pot suprainfecta, devanind pustule.

PUSTULA este o leziune elementara cu continut lichid reprezentat

de puroi. In functie de raportul pe care il au cu foliculii pilosi, pustulele pot fi:

- foliculare, cand se dezvolta la nivelul foliculilor pilosebacei, fiind centrate de un fir de par si se numesc foliculite, sunt de natura

infectioasa;

- nefoliculare, se dezvolta independent de foliculul pilos si pot fi

infectioase si neinfectioase.

Page 59: CURS dermatologie farmaceutica

PUSTULA

Page 60: CURS dermatologie farmaceutica

PUSTULA - microscopic

Page 61: CURS dermatologie farmaceutica

LEZIUNI ELEMENTARE PRIN LIPSA DE SUBSTANTA

SAU SOLUTIE DE CONTINUITATE

EROZIUNEA este o pierdere superficiala de substanta care se

vindeca fara cicatrice.

ULCERATIA reprezinta o pierdere profunda de substanta care se vindeca

cu cicatrice.

FISURA sau RAGADA este o pierdere liniara, superficiala sau profunda

de substanta. Cand se situeaza la nivelul pliurilor se numeste fisura, iar

cand apare in jurul orificiilor naturale se numeste ragada.

Page 62: CURS dermatologie farmaceutica

ESCORIATIA este o pierdere de substanta superficiala sau profunda

cu aspect liniar sau rotund si acoperita de cruste hematice, fiind

provocata traumatic.

Page 63: CURS dermatologie farmaceutica

LEZIUNI ELEMENTARE PRIN DESEURI CUTANATE

SCUAMA ia nastere prin tulburari ale keratinizarii si se exfoliaza pe

suprafete mai mari sau mai mici.

CRUSTA ia nastere prin solidificarea produselor patologice de la

suprafata pielii.

SFACELUL sau ESCARA apare prin necroza epidermului, ca urmare

a unei ischemii prezentandu-se ca un depozit uscat, negru si se numeste escara

sau se numeste sfacel cand se datoreste unor agenti microbieni si apare ca un

depozit necrotic alb-cenusiu.

Page 64: CURS dermatologie farmaceutica

LEZIUNI ELEMENTARE PRIN SECHELE CUTANATE

CICATRICEA apare prin inlocuirea tesutului cutanat lezat cu tesut

conjunctiv de neoformatie, anexele cutanate lipsesc, iar vasele sunt

putine sau absente.

ATROFIA se caracterizeaza prin atrofierea tegumentului cu

interesarea tuturor componentelor sale.

O forma particulara de atrofie o reprezinta VERGETURILE

care nu sunt secundare altor leziuni ci apar in anumite afectiuni

interne ( sindromul Cushing,etc.), la obezi, gravide.

Page 65: CURS dermatologie farmaceutica

ALTE LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE

DIFICIL DE INCADRAT

COMEDONUL

Page 66: CURS dermatologie farmaceutica

COMEDONUL este denumit si punct negru, apare la prepubertate si

pubertate datorita modificarilor hormonale care intervin la acea varsta.

Sebumul obstrueaza canalul pilar, se oxideaza si devine punct negru sau

comedon deschis.

Daca reliefarea este acoperita de tegument normal se numeste comedon

inchis sau punct alb.

Ambele forme pot fi eliminate prin presiune mecanica.

Mentinerea lor la suprafata pielii timp indelungat poate constitui

punctul de plecare in acnee, deoarece se pot infecta.

Page 67: CURS dermatologie farmaceutica

COMEDOANE ALBE

Page 68: CURS dermatologie farmaceutica

EFELIDELE sunt cunoscute sub denumirea de pistrui, nu reprezinta o

boala sau simptomul unei boli, ci constituie o problema inestetica, determinata

genetic. Sunt apanajul copiilor si al persoanelor tinere, dispar spontan dupa

varsta de 40 de ani si sunt absenti la varstnici.

Sunt accentuati de radiatiile ultraviolete.

Tratamentele estetice sunt eficiente doar o perioada, efelidele reaparand.

Page 69: CURS dermatologie farmaceutica
Page 70: CURS dermatologie farmaceutica

MILIUMUL este o tumora benigna epiteliala, un chist epidermic, dur,

de culoare alb-perlata, localizat mai ales la nivelul pleoapelor, dar poate fi intalnit

pe toata fata.

Contine celule cornoase si sebum.

Se elimina prin punctionare.

Daca persista mult timp in piele se poate calcifica, punctionarea

fiind imposibila, iar eliminarea se face doar chirurgical.

Page 71: CURS dermatologie farmaceutica

MILIUM

Page 72: CURS dermatologie farmaceutica

XANTELASMA reprezinta o acumulare de celule conjunctivale

incarcate cu grasime, ce determina aparitia unor pete galben-maronii, usor reliefate

situate de obicei la nivelul pleoapelor si asociate cu alte afectiuni ( diabet zaharat,

dezechilibre hormonale, hepatopatii, etc.).

Se dezvolta progresiv si se excizeaza chirurgical.

Page 73: CURS dermatologie farmaceutica
Page 74: CURS dermatologie farmaceutica

XANTELASMA

Page 75: CURS dermatologie farmaceutica

INTREBARI

1. De cate feluri sunt comedoanele.2. DE CATE FELURI SUNT PETELE PIGMENTARE.5. DEFINITI VEGETATIA.6.CE ESTE HIPERKERATOZA.7.CE ESTE PUSTULA.8.ENUMERATI LEZIUNILE ELEMENTARE PRIN LIPSA DE SUBSTANTA SAU SOLUTIE DE CONTINUITATE.9. DEFINITI CICATRICEA.

1. Enumerati L.E.prin deseuri cutanate.

11.Definiti papula urticariana.12.Ce este vezicula.

Page 76: CURS dermatologie farmaceutica

CURS 5

ASPECTE INESTETICE ALE PIELII

Page 77: CURS dermatologie farmaceutica

Intre starea fiziologica a organismului si piele exita numeroase interrelatii.

Orice modificare patologica se repercuteaza in prima faza la nivelul pielii.

Ideea de a rezolva problemele tenului numai din punct de vedere estetic,

fara concursul altor discipline medicale este eronata.

Dezechilibre care afecteaza starea pielii:

- tulburari de hidratare

- tulburari digestive

- tulburari hormonale

- starea psihica

- graviditatea

Page 78: CURS dermatologie farmaceutica

ACNEEA

Reprezinta o dermatoza caracterizata prin fenomene retentionale si/sau

inflamatorii ale foliculilor pilo-sebacei.

Este extrem de frecventa la toate varstele, prin diferitele sale forme clinice.

Termenul de acnee nu este sinonim cu cel de seboree, practic seboreea

sta la baza acneei.

Seboreea este o afectiune datorata unei tulburari functionale a glandelor

sebacee, caracterizata printr-un flux de grasime la suprafata pielii si a parului, ca o

consecinta a cresterii exagerate a secretiei de sebum

De cele mai multe ori, seboreea este ereditara, dar poate fi determinata si

de anumiti factori interni si extrni.

Page 79: CURS dermatologie farmaceutica

SINDROM SEBOREIC

ZONE SEBBACEE

Page 80: CURS dermatologie farmaceutica

SINDROM SEBOREIC

Page 81: CURS dermatologie farmaceutica

SIMPTOMATOLOGIA SEBOREEI

-Piele grasa

-Porii cutanati dilatati

-Usoara hiperkeratoza

-Culoarea pielii galben-murdar, cenusie

-Deseori apare o usoara descoamare cutanata, datorata uscariisebumului la suprafata pielii

-pH-ul este alcalin

-deseori apara pruritul datorita iritarii terminatiilor nervoaselibere, superficiale ale pielii.

Page 82: CURS dermatologie farmaceutica

Seboreea fiziologica este un raspuns al glandelor sebacee la actiunea

excitosecretorie a hormonilor androgeni din perioada prepubertara si faza initiala

a pubertatii.

Este de origine endocrina si pur functionala, este trecatoare, discreta,

localizata la nivelul fetei.

Trecerea spre seboreea patologica se datoreste unei alterari cantitative

si calitative a hormonilor sexuali, cu perturbarea raportului androgeni/estrogeni.

Page 83: CURS dermatologie farmaceutica

PROFILAXIA SEBOREEI

Se recomanda mai ales la persoanele cu antecedente de seboree patologica,

complicata cu acnee.

MASURI PROFILACTICE:

- igiena minutioasa a corpului, mai ales a fetei - folosirea corecta a produselor dermocosmetice adecvate tipului de ten si par ( ten si par gras )

- alimentatia rationala, adecvata varstei si efotului efectuat

- protejarea pielii fata de agresiunile externe

Page 84: CURS dermatologie farmaceutica

TRATAMENTUL SEBOREEI

Are ca scop normalizarea secretiei de sebum si evitarea complicarii spre acnee.

Tratamentul este local si general.

Tratamentul local vizeaza ingrijirea estetica adecvata zilnica, dar si intr-un

cabinet de estetica.

Tratamentul general se refera la tratarea afectiunii care a determinat aparitia

seboreei.

Page 85: CURS dermatologie farmaceutica

TRATAMENTUL ESTETIC AL SEBOREEI

Ingrijirea zilnica se bazeaza practic pe masurile de igina adecvate varstei.

In perioada prepubertara, cand apar primele modificari hormonale se vor

intensifica masurile de igiena prin introducerea in ritualul zilnic de ingrijire a unei solutii

de curatare, neagresive, lipsite de factori detergenti tensioactivi ( de ex. solutia micelara),

care va fi folosita atat seara, cat si dimineata. Solutia micelara se aplica pe dischetele

demachiante si prin miscari circulare va fi parcursa intreaga fata, gatul si decolteul.

La persoanele care prezinta seboree, se mai recomanda o crema

seboreglatoare, pentru a regla cantitatea de sebum si a preveni aparitia acneei.

Atentie la seboreea capului, care sta la baza alopeciei seboreice.

Curs 6 – 14 .11.2013

Page 86: CURS dermatologie farmaceutica

ACNEEA

Termenul de acnee este rezervat unei inflamatii cronice a foliculului

pilo-sebaceu, legata de o retentie sebacee si care insoteste de regula

seboreea.

Acneea include si manifestarile legate de infamatia cronica a foliculului

pilo-sebaceu asociata cu roseata fetei, cu evolutia cheloidiana sau

necrotica sau diferite reactii inflamatorii datorate unor noxe

profesionale sau medicamentoase.

In concluzie, vorbim da mai multe tipuri de acnee.

Page 87: CURS dermatologie farmaceutica

ACNEEA VULGARAACNEEA POLIMORFA JUVENILA

Este cea mai frecventa forma de acnee, cu efectele negative cele mai multe

datorita multiplelor leziuni prezente si a efectelor secundare pe care le determina datorita

aspectului inestetic pe care il imprima pacientului.

Etiologia aceneei juvenile este multipla, factorii care o determina actioneaza

combinat. Acesti factori pot fi grupati astfel:

- ereditari - endocrini - digestivi si alimentari - neuro-psihici - microbieni - climatici

Page 88: CURS dermatologie farmaceutica

ACNEEA

Page 89: CURS dermatologie farmaceutica

ACNEE VULGARA

Page 90: CURS dermatologie farmaceutica

ACNEE VULGARA

Page 91: CURS dermatologie farmaceutica

Simptoatologia acneei vulgare

Acneea apare mai ales la nivelul fetei, pe ceafa, umeri, spate si piept.

Acneea se caracterizeaza printr-o eruptie polimorfa formata din:

-comedoane - papule foliculare - papulo-pustul - pustule - noduli sau induratii inflamatorii - abcese - microchiste - leziuni reziduale - cicatrice

Page 92: CURS dermatologie farmaceutica

Forme clinice ale acneei vulgare

1. Acneea comedoniana sau acneea punctata, caracterizata prin prezenta in

numar mare a comedoanelor.

Se vindeca fara a lasa cicatrici reziduale sau se poate infecta, complicandu-se

in acneea papuloasa.

2. Acneea papuloasa se caracterizeaza prin prezenta papulelor, care pot fi sau nu

centrate de un comedon.

Se vindeca fara a lasa cicatrici sau se complica in acneea papulo-pustuloasa.

3. Acneea papulo-pustuloasa se caracterizeaza prin prezenta papulo-pustulelor,

fiind forma obisnuita a acneei vulgare. In raport cu profunzimea leziunilor se vindeca cusau fara cicatrici.

Page 93: CURS dermatologie farmaceutica

4. Acneea nodulara sau acneea indurata se caracterizeaza prin noduli duri

profunzi, care se rezorb spontan sau se suprainfecteaza lasand cicatrici reziduale.

5. Acneea flegmonoasa se caracterizeaza prin prezenta flegmoanelor sau

abceselor profunde, fluctuente si dureroase.

6. Acneea chistica se caracterizeaza prin chiste de marimi diferite , care

se traduc clinic prin tumorete elastice sau fluctuente, acoperite de tegument normal, la

nivelul carora rar se poate observa orificiul folicular.

Page 94: CURS dermatologie farmaceutica

Evolutia acneei vulgare

Evolutia este in puseuri intre varsta de 13-30 de ani mai rar peste varsta

de 40 de ani, cand pot aparea alte forme de acnee.

Uneori puseurile pot fi aproape continui, alteori sunt intermitente si pot

fi declansate de ciclurile menstruale, de tulburari digestive, alimentatie

necorespunzatoare stari neuro-psihice si emotionale, etc.

Evolutia leziunilor este variabila in functie de profunzimea lor, de la

cateva saptamani, la ani de zile.

Page 95: CURS dermatologie farmaceutica

Tratamentul acneei

Tratamentul este intern in functie de afectiunea care sta la baza acneei

sau extern, estetic, daca acneea are o forma mai usoara.

Tratamentul intern este strict recomandat de medicul specialist.

Tratamentul estetic se efectueaza intr-un cabinet de specialitate, dar si

la domiciliu, respectandu-se cu strictete recomandarile privind ingrijirile la domiciliu.

Obiectivele tratamentului estetic sunt:

- asanarea infectieie - reglarea secretiei sebo-sudorale - vindecarea leziunilor postacneice.

Page 96: CURS dermatologie farmaceutica

Tratamentul local al acneei incepe cu masurile de igiena riguroasa, care

au ca scop curatarea pielii de secretiile fiziologice, celulele moarte, impuritati, farduri,etc.

Aceasta curatare se realizeaza cu un lapte demachiant sau in cazurile foarte

grave cu un gel de spalare cu factori tensioactivi delicati, care nu vor agresa pieliea si nu-l

vor deshidrata. Curatarea va fi completata obligatoriu cu solutia micelara.

In formele grave se pot recomanda:

- vitamina A acida sau forme similare cu efect comedolitic si antiinflamator;

- benzoil peroxid cu efect antimicrobian, antiinflamator si slab comedolitic

- antibiotice, dar numai dupa efectuarea unei culturi recoltate din pustule cu antibiograma aferenta.

Page 97: CURS dermatologie farmaceutica

ALTE FORME DE ACNEE

1. Acneea premenstruala se caracterizeaza prin exacerbarea leziunilor inainte de

perioada menstruala.

2. Acneea neonatala caracterizata prin aparitia de comedoane inchise sau

papulo-pustule la nou-nascuti. Eruptia intereseaza zonele seboreice si regreseaza

spontan in cateva luni.

3.Acneea tardiva consta in persistenta, reaparitia sau agravarea leziunilor de

acnee dupa varsta de 30-40 de ani.

4. Acneea escoriata a tinerelor fete consta in preocuparea excesiva , obsesiva

de a “stoarce” comedoanele, obtinandu-se cicatrici inestetice, implica si un element nevrotic.

Page 98: CURS dermatologie farmaceutica

5. Acneea nodulo-chistica este o forma severa in care apar noduli chistici

inflamati, care abcedeaza si se vindeca cu cicatrice.

6. Acneea conglobata este o forma grava de acnee in care apar noduli

durerosi, inflamati, abcese profunde si multiple. Leziunile sunt localizate mai ales la

nivelul cefei, gat, fata, scalp, uneori la radacina membrelor.

7. Acneea pseudo-cheloidiana a cefei este localizata la ceafa si scalp si

se manifesta prin leziuni de foliculita si perifoliculita care conduc la formarea de

placarde fibroase, alopegice, care au din loc in loc comedoane.

8. Acneea inversa este o forma de acnee conglobata care intereseaza mai

ales pliurile, mai rar scalpul sau ceafa.

Page 99: CURS dermatologie farmaceutica

9. Acneea fulminans este o forma acuta, rara de acnee, care apare la

baietii cu varsta de 13-14 ani, de obicei purtatori ai unei forma de acnee conglobate.

Debutul este rapid cu papulo-pustule care evolueaza rapid spre noduli care sufera o

necroza hemoragica

10. Acneea medicamentoasa se observa dupa multe medicamente:

- preparate hormonale- anestezice- antituberculoase- antiepileptice- vitamine

11. Acneea cosmetica poate sa apara la diferite produse cosmetice folosite

neadecvat sau care nu sunt potrivite tipului de ten.

Page 100: CURS dermatologie farmaceutica

12. Acneea profesionala apare in urma expunerii prelungite la actiunea

iritativa a unor noxe profesionale.

13. Acneea la factori fizici include aparitia leziunilor inestetice

acneiforme in cazul expunerii la radiatii ultraviolete, frig, umiditate, etc.

Page 101: CURS dermatologie farmaceutica

Intrebari

1. Definiti seboreea.2. Simptomatologia seboreei.3. Simptomatologia acneei.4. Definiti acneei5. Care sunt formele clinice ale acneei vulgare.6. Caracterizati acneea comedoniana.7. Care este forma clinica obisnuita a acneei vulgare.

Page 102: CURS dermatologie farmaceutica

R

RIDURILE

CURS NR.7 -21.11.2013

Page 103: CURS dermatologie farmaceutica

Larouse defineste ridul ca un pliu cutanat care este de obicei rezultatul

inaintarii in varsta .

Contractia musculaturii mimicii determina o cuta orientata perpendicular

pe directia de tractiune, iar dupa incetarea contractiei, pielea revine la pozitia initiala

datorita proprietatilor ei naturale, dar cu trecerea timpului aceste proprietati se

reduc, pielea nu mai poate reveni la pozitia initiala, astfel aparand ridurile.

Page 104: CURS dermatologie farmaceutica

CLASIFICAREA RIDURILOR

Riduri de plisare, incretire: -ridurile de la – nas spre gura - gat -frunte

Riduri de lasare, suparare: - ridurile de la –ochi “laba gastei” - buze - pleoape inferioare - obraji - barbie - gat

Ordinea aparitiei ridurilor: - verticale si orizontale ale fruntii - la ochi - santurila naso-geniene - pleoapele - deasupra buzei superioare

Page 105: CURS dermatologie farmaceutica

O alta clasificare a ridurilor le imparte in :

-riduri – superficiale, de expresie

- profunde, de batranete

Page 106: CURS dermatologie farmaceutica

Cauzele care pot determina aparitia ridurilor:

-contractarea exagerata, inutila a muschilor fetei

-expunerea nerationala la radiatii ultraviolete

-lumina necorespunzatoare

-cititul in conditii necorespunzatoare

-slabirea brusca

-factorii meteorologici

-lipsa danturii

-tulburari nervoase

-conditii de viata si munca necorespunzatoare-ingrijire estetica incorecta sau absenta

Page 107: CURS dermatologie farmaceutica

Cel mai eficient mod de tratare a ridurilor este prevenirea lor.

Masuri de prevenire a ridurilor:

- igiena riguroasa zilnica -folosirea adecvata varstei si tipului de ten a produselor dermocosmetice

Masuri de tratare:

- cosmetica clasica prin- terapii de ingrijire a pielii -liftinguri cosmetic

- infiltrarea diferitilor fileri de umplere

- chirurgia clasica ,IPL si lasser terapia.

ATENTIE: cremele antirid nu vor fi recomandate decat peste varsta de 35ani

Page 108: CURS dermatologie farmaceutica

Intrebari

1.Definiti ridurile.

2.Calsificati ridurile.

3.Care sunt cauzele aparitiei ridurilor.

4.Care este cea mai buna metoda de tratament a ridurilor.

Page 109: CURS dermatologie farmaceutica

DEMI MOORE la 44 ani

Page 110: CURS dermatologie farmaceutica
Page 111: CURS dermatologie farmaceutica
Page 112: CURS dermatologie farmaceutica

CELULITA

Curs nr.8.

Page 113: CURS dermatologie farmaceutica

Celulita reprezinta inflamatia tesutului celular subcutanat sau din jurul

unor organe. Poate sa apara ca o afectiune independenta sau ca o complicatie a altor

afectiuni.

Este o afectiune frecventa datorata eliminarii defectuoase a toxinelor

din unele parti ale corpului, ceea ce determina ingrosarea tesutului conjunctiv,

depozitarea toxinelor si incetinirea fluxului sangvin.

Celulita este definita ca imbolnavirea unei celule, intrucat afecteaza tesutul

celular, mai ales cel subcutanat.

Page 114: CURS dermatologie farmaceutica

Cauzele care determina aparitia celulitei: - alimentatie nesanatoasa - sedentarism - afectiuni gastro-intestinale

- tulburari ale glandelor endocrine

- tulburari ale sistemului nervos

- imbracaminte necorespunzatoare

Clasificarea celulitei:

- celulita –superficiala - nodulara - difuza - profunda

Page 115: CURS dermatologie farmaceutica

Simptomatologia celulitei - cresterea volumului, a consistentei,

a sensibilitatii si diminuarea mobilitatii pielii.

Celulita se localizeaza de obicei in partea inferioara a corpului, determinand

obezitatea tipic feminin.

In evolutia celulitei are loc la inceput o vasodilatatie a vaselor din jurul

celulelor adipoase ale tesutului conjunctiv, pe fata interna a genunchiului, pe fata externa

a coapselor si fese. Apoi boala se extinde ajungandu-se la obezitatea celulitica.

In faza mai avansata are loc o indurare a fasciculelor componente cu o

serozitate care duce la inflamatia cronica si fibroasa subcutanata. Se formeaza numerosi

noduli durerosi.

Page 116: CURS dermatologie farmaceutica

Semnul instalarii celulitei este aparitia pielii cu aspect de “coaja de

portocala” matasoasa si lucioasa. La nivelul membrelor inferioare apar semnele de

insuficienta venoasa.

Page 117: CURS dermatologie farmaceutica
Page 118: CURS dermatologie farmaceutica

Semnele insuficientei venoase:

- senzatia de arsura

- edem

- crampe musculare

- senzatia de picioare grele

- picioare nelinistite

- oboseala in picioare

Page 119: CURS dermatologie farmaceutica

Verucile sunt mici tumori cutanate provocate de un virus din familia

Papillovirus.

Sunt afectiuni extrem de frecvente si contagioase, intalnite la orice varsta.

Clasificare: - condiloame genitale sau vegetatii veneriene

- veruci plane, frecvente mai ales la copii si adolescenti

- veruci plantare

- veruci seboreice, nu sut de origine virala, apar odata cu

inaintarea in varsta, sunt bine delimitate, amplasate mai ales pe fata, spate si torace

anterior. - veruci vulgare, foarte frecvente mai ales pe partea dorsala

a mainilor, la nivelul unghiilor.

Page 120: CURS dermatologie farmaceutica

Tratarea verucilor este obligatorie, datorita contagiozitatii lor.

Tratamentul este dermatologic.

Se impune si stimularea imunitatii.

Page 121: CURS dermatologie farmaceutica
Page 122: CURS dermatologie farmaceutica
Page 123: CURS dermatologie farmaceutica
Page 124: CURS dermatologie farmaceutica

INTREBARI

1. Definiti celulita.

2. Clasificati celulita.

3. Simptomatologia celulitei.

Page 125: CURS dermatologie farmaceutica

Curs 9

Tipuri de ten

Page 126: CURS dermatologie farmaceutica

Tenurile pot fi clasificate in: - ten normal

- ten gras

- ten uscat

- ten mixt

Page 127: CURS dermatologie farmaceutica

O alta clasificare le imparte in functie de tulburarile metabolice, astfel:

-In functie de tulburarile metabolismului lipidelor avem:

- ten uscat - ten gras

-In functie de tulburarile metabolismului apei avem:

- ten normal hidratat - ten hiperhidratat - ten deshidratat

-In functie de tulburarile metabolismului proteinelor si glucidelor avem:

- ten pletoric - ten casectic

Page 128: CURS dermatologie farmaceutica

CARACTERISTICILE TENULUI NORMAL

-Piele fina, neteda, usor lucioasa-Porii mici, abia vizibili-Culoare usor razata-Fara riduri-Are ca prototip pielea copillului

CARACTERISTICILE TENULUI USCAT

-Piele mata -Porii mici, invizibili-Riduri superficiale, liniare sau in retea-Piele subtire, cu elasticitatea diminuata

Page 129: CURS dermatologie farmaceutica

CARACTERISTICILE TENULUI GRAS

TENUL GRAS ULEIOS: - scurgere libera a sebumului pe piele - porii dilatati, apect de coaja de portocala - culoare galbuie, maronie - aspect lucios - piele ingrosata

TENUL GRAS ASFIXIC: - este un ten uleios neingrijit - pielea este neregulata datorita comedoanelor - aspect lucios, imbacsit - culoare cenusie

TENUL GRAS ACNEIC: - are la baza un ten gras asfixic - porii dilatati, inchistati cu comedoane, papule, pustule,etc. - culoare cenusie - piele mult ingrosata si sensibila.

Page 130: CURS dermatologie farmaceutica

TENUL PLETORIC

-Piele cu aspect carnos, ingrosata, congestionata, lucioasa-Porii dilatati, inchistati cu comedoane si alte elemente acneice-Nu prezinta riduri

TENUL CASECTIC

-Se refera la diminuarea tuturor functiilor pielii-Piele de culoare alb/galbuie, devitalizata-Piele deosebit de subtire, fara tesut celular subcutanat-Piele sensibila-Piele foarte ridata

Page 131: CURS dermatologie farmaceutica

TIPURI DE TEN IN RAPORT DE VARSTA

-Tenul normal al copilului sanatos

-Tenul in perioada pubertatii

-Tenul adultului

-Tenul senil

Page 132: CURS dermatologie farmaceutica

TIPURI DE TEN IN FUNCTIE DE TULBURARILE DE ORDIN VASCULAR

- Eritroza faciala este o roseata difuza, permanentizata, deosebita de eritem

care este o roseata difuza, trecatoare.

- Cuperoza este o afectiune vasculara datorata stagnarii singelui in

capilarele faciale.

Poate fi – propriu-zisa cand pe pielea normal colorata apare un desen vascular sub forma unor linii rosii, care sunt de fapt teleangiectaziile vizibile pe pometi, aripioarele nazale si barbie

- insotita de eritroza, cand teleangiectaziile apar pe un fond eritematos, fiind putin vizibile.

Instalarea cuperozei este uneori foarte lenta.

Page 133: CURS dermatologie farmaceutica

.Acneea rozacee este o dermatoza care produce modificari importante in

structura si biochimia pielii, apare la persoanele cu ten seboreic, la

premenopauza sau menopauza.

Se caracterizeaza printr-o congestionare a fetei si aparitia a numeroase

elemente acneiforme.

Page 134: CURS dermatologie farmaceutica

TEN NORMAL

Page 135: CURS dermatologie farmaceutica

TEN GRAS ULEIOS

Page 136: CURS dermatologie farmaceutica

TEN GRAS ULEIOS

Page 137: CURS dermatologie farmaceutica

TEN GRAS ASFIXIC

Page 138: CURS dermatologie farmaceutica

Ten gras acneic

Page 139: CURS dermatologie farmaceutica

ACNEEA LA COPILUL MIC

Page 140: CURS dermatologie farmaceutica

TEN GRAS ACNEIC

Page 141: CURS dermatologie farmaceutica

TEN GRAS ASFIXIC

Page 142: CURS dermatologie farmaceutica

TEN USCAT

Page 143: CURS dermatologie farmaceutica

TEN SENIL

Page 144: CURS dermatologie farmaceutica

TEN USCAT

Page 145: CURS dermatologie farmaceutica

INTREBARI

1.CLASIFICATI TIPURILE DE TEN

2. CARACTERIZATI TENUL USCAT

3. CARACTERIZATI TENUL GRAS